Metodologia Scrum Vs. Metodologia Waterfall

1.4 Comparatie; Metodologia Scrum vs. Metodologia Waterfall

Pornind de la observațiile din [43], în compararea oricăror două entități vom utiliza criterii de evaluare comune. În acest caz, vom observa cum pot fi caracterizate cele două metode de lucru (metoda Scrum și metoda Waterfall) în funcție de câteva caracteristici importante. Una dintre aceste caracteristici este modul de adaptare la schimbările continue, deoarece cerințele inițiale ale proiectului se vor modifica pe parcursul dezvoltării acestuia. O altă caracteristică este capacitatea metodologiilor de a respecta termenele limită. Termenele limită trebuie să fie respectate cât mai mult posibil, fără a exista întârzieri. Produsul livrat trebuie să aibă o calitate cât mai bună, de aceea metodologiile trebuie să țină cont și de acest lucru. Nu în ultimul rând, evoluția proiectului trebuie să fie predictibilă pe tot parcursul dezvoltării, atât sincronic cât și diacronic.

Prin urmare:

Adaptabilitate – este o caracteristică fundamentală a metodologiei Scrum. Această caracteristică se referă la posibilitatea echipei, care implementează metodologia Scrum, de a se adapta și de a face față schimbărilor. Pentru a face față cât mai ușor la noile cerințe, este recomandat ca un reprezentant al clientului să fie inclus în echipă. Acesta va ști tot timpul noile cerințe și îi va putea lămuri rapid pe cei implicați în proiect de schimbările apărute. Schimbările apărute pe parcurs sunt mai greu de inclus în cazul metodologiei Waterfall ([43]).

Termene de livrare – pentru o echipă care folosește metodologia Scrum livrarea la timp a proiectului nu este o grijă. Produsul (proiectul) trebuie să fie livrabil și stabil la finalul fiecărui sprint încheiat. În cazul utilizării metodologiei Waterfall, există riscul de a se amâna livrarea la timp a produsului dacă se descoperă defecte majore în perioada testării ([43]).

Calitatea produsului livrat – în cazul în care este utilizată metodologia Agile – Scrum, calitatea produsului (proiectului) livrat este ridicată deoarece acesta a trecut prin mai multe faze de testare completă până la momentul livrării. Un mare dezavantaj al metodologie Waterfall este că defectele pot fi detectate într-o fază înaintată de testare. Acesta este un risc pe care o echipă și-l asumă în cazul în care folosește această metodologie. Marea problemă în această situație sunt costurile de remediere, care pot fi destul de mari ([43]).

Predictibilitate – este unul din atuurile importante ale folosirii metodologiei Agile-Scrum. Sprinturile sunt foarte importante deoarece asigură o organizare mai bună a proiectului și a taskurilor. În orice moment al sprintului curent, dacă o echipă vrea să știe ceva legat de funcționalități, poate afla uitându-se la funcționalitățile din sprintul trecut, despre care se știe exact care au fost. Funcționalitățile care vor fi adăugate pe parcursul sprintului curent pot fi prezise destul de precis, aceasta datorită duratelor relativ mici a sprinturilor (de la o săptămână la câteva săptămâni). Putem spune că predictibilitatea este crescută sincronic. Situația se schimbă în cazul metodologiei Waterfall. Predictibilitatea crește odată cu apropierea de finalul perioadei de testare. Predicitibilitatea în acest caz ține cont și de întreaga succesiune de evenimente din cadrul proiectului. În acest caz, putem spune că predictibilitatea este crescută diacronic.([43]).

Tabelul de mai jos (Figura 1.4) sintetizează informațiile prezentate în această primă parte.

Figura 1.4 Metodologia Agile (Scrum) și Metodologia Waterfall

Comparație costuri

În acest sens, cele două abordări (metodologia Scrum și metodologia Waterfall) se pot compara prin costurile care se referă la planificarea complexă a proiectului și la gestiunea modificărilor din proiecte.

În cazul planificării proiectului, costurile abordării Waterfall inițial sunt mari și apoi au tendința să scadă pe masură ce proiectul avansează, în timp ce în cazul abordării Scrum rămân constante până la sfârșit deoarece succederea de versiuni și release-uri obligă la o continuă revedere a obiectivelor inițiale (Figura 1.5).

Figura 1.5 Costuri: Metodologia Agile (Scrum) și Metodologia Waterfall

Sursa: http://www.humanwareonline.com/project-management/center/pmbok-agile/ ([45])

În cazul gestionării configurației și a modificărilor care intervin în proiecte, costurile sunt crescute în special în faza de realizare a proiectului dacă mergem pe abordarea metodologiei tradiționale (Waterfall), în timp ce în cazul aplicării metodologiei Scrum costurile au tendința să se stabilizeze în timp (Figura 1.6).

Figura 1.6 Costuri: Metodologia Agile (Scrum) și Metodologia Waterfall

Sursa: http://www.humanwareonline.com/project-management/center/pmbok-agile/ ([45])