Metodologia, Organizarea Si Desfasurarea Jocului Didactic Matematic In Gradinita
LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT
METODOLOGIA, ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA
JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN GRĂDINIȚĂ
CUPRINSUL LUCRĂRII
ARGUMENT
CAPITOLUL I -PARTICULARITĂȚI PSIHO-PEDAGOGICE ALE COPIILOR DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ
CAPITOLUL II -CONCEPTUL DE JOC DIDACTIC MATEMATIC DEFINIRE, CLASIFICARE
II.1. JOCURILE DIDACTICE
II.2. DEFINIREA JOCULUI DIDACTIC
II.3. CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE MATEMATICE
CAPITOLUL III -ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC
III.1. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC
III.2 NECESITATEA UTILIZĂRII JOCULUI DIDACTIC ÎN ACTIVITĂȚILE DE MATEMATICE
CAPITOLUL IV -SET DE JOCURI DIDACTICE MATEMATICE STRUCTURATE PE NIVELE DE VÂRSTĂ
IV.1. JOCURI DIDACTICE MATEMATICE
IV.2. JOCURI LOGICO – MATEMATICE
CAPITOLUL V-CERCETAREA EXPERIMENTALĂ
V.1. MOTIVAȚIA PENTRU EXPERIMENT
V.2. IPOTEZA CERCETĂRII
V.3. OBIECTIVELE CERCETĂRII
V.4. LOCUL ȘI PERIOADA CERCETĂRII
V.5. STABILIREA ȘI DESCRIEREA EȘANTIOANELOR
V.6. DESFĂȘURAREA EXPERIMENTULUI
V.6.1. ETAPA PRE-TEST (APLICAREA TESTELOR INIȚIALE)
V.6.2 ETAPA INTERVENȚIEI EXPERIMENTALE – JOCUL DIDACTIC MATEMATIC ÎN ACTIVITĂȚILE INTEGRATE APLICATE EXPERIMENTAL
V.6.3. ETAPA POST-TEST (APLICAREA TESTELOR FINALE)
V.7. INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
,, Jocul este singura atmosferă în care ființa psihologică a copilului poate să respire și în consecință poate să acționeze.
A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă
a ne întreba de ce este …copil
și nu ne putem imagina copilărie
fără râsetele și jocurile sale.”
EDUARD CLAPAREDE
ARGUMENT
Nimănui nu-i poate fi astăzi străină gândirea matematică, cea mai în măsură să ofere capacitatea de abstractizare, cele mai valabile, logice legături între probleme, să sudeze mai impresionant trecutul, prezentul și viitorul, să ofere o mai spectaculoasă izbucnire a noului. Este cu atât mai necesară această știință, cu cât descoperiri relevante demonstrează legătura ei cu viața, neașteptatele combinări, ingenioasele soluții, armonia raționamentului, trăinicia adevărurilor ce conving prin imensa cantitate de inteligență și fantezie umană investite în acest obiect, atât de bătrân, și în același timp atât de tânăr. Într-o lume mobilă, continuu reînnoită, din ce în ce mai exigentă în cerințe, matematicianul trebuie să învețe să reinventeze, să reconstruiască, să învețe pentru a folosi, pentru a aplica în practică , să cerceteze pentru a realiza legături complexe cu viața.
Matematica cerută de actualitate impune un învățământ formativ, și unul strict informativ, problema nu este a transmite o știință sau descoperirile acesteia, ci de a face pe copil să dobândească un mod de gândire ce-i va întregi personalitatea. Metodele moderne de predare a matematicii investesc educatorul cu valori multiple , izvorâte din complexitatea fără egal a acțiunilor ce trebuie întreprinse pentru a educa copilul în spiritul științei. El este transformat într-un ,,animator”, ce favorizează transmiterea unor cunoștințe, probleme legate de mediul direct, apropiat de cunoaștere al copilului, fără a impune soluții sau modele de rezolvare a acestora; el se angajează împreună cu copiii în activitățile pline de frumusețea , calitatea și precizia celei mai exacte științe și crezută atât de des a fi ,,severă”.
Preocuparea caracteristică a preșcolarului este – jocul- cunoscut drept principala activitate în grădiniță. Jocurile matematice se constituie în instrumente care contribuie în mod gradat și plăcut la apropierea copilului de cerințele și rigurozitățile acestui domeniu, ajutându-l mai întâi să-și dezvolte anumite abilități specifice : gândirea logică, capacitatea de a raționa, de a emite judecăți și a sesiza calea optimă de rezolvare concretă și rapidă.
Pornind de la aceste premise , am considerat oportună o introspecție atentă și structurată în sfera jocurilor didactice matematice , realizată prin această lucrare.
Jocul este, fundamental, un simbol al luptei cu elementele naturii , cu forțele potrivnice, cu sine ( cu propria frică, slăbiciune, îndoială). Chiar și atunci când nu urmăresc decât simpla plăcere , jocurile aduc strălucirea victoriei, cel puțin din partea învingătorului. Aidoma vieții reale, dar într-un cadru dinainte stabilit , jocul asociază noțiunile de totalitate , regulă și de libertate. Diferitele combinații ale jocului sunt tot atâtea modele de viață reală, personală și socială. Jocul tinde să așeze o anumită ordine în locul anarhiei dintre raporturi și permite trecerea de la starea de natură la starea de cultură, de la spontan la voit.
La origine, jocurile se leagă de sacru , ca orice altă activitate omenească și din această origine derivă chiar și jocurile cele mai profane , cele mai spontane , cele mai lipsite de finalitate conștientă. Jocul apare ca un rit social care exprimă și întărește asemenea unui simbol, unitatea unui grup, ale cărui opoziții interne se caracterizează și se rezolvă anume în aceste manifestări ludice.
Analiza psihologică a văzut în joc un fel de transfer de energie fie ca aceasta se schimbă între doi jucători fie că ea transmite viața unor obiecte. Jocul surescită imaginația și stimulează emotivitatea. Să joci înseamnă să creezi o funcție între fantezie și realitate. Jocul este astfel un rit de intrare si netezește calea spre adaptarea la obiectul real.
Jocurile sunt sufletul relațiilor umane și factori de educare eficienți. Groos spunea că jocul copiilor este un act de dezvoltare personală neintenționată, în joc se reflectă legăturile copilului nu numai cu lumea interioară ci și cu evenimentele din lumea exterioară.
Jocul reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații care paralel cu destinderea , buna dispoziție și bucuria urmărește obiective de pregătire intelectuală , tehnică, morală, fizică etc. a copilului.
Din practica școlară , în activitatea de fiecare zi a copilului, jocul ocupă evident locul preferat. Dar, jucându-se el își satisface nevoia de activitate , de a acționa cu obiecte reale sau imaginare,de a transpune în diferite roluri și situații care îl apropie de realitățile înconjurătoare.
Pentru copil orice activitate este un joc. Astfel el pune în acțiune posibilitățile care decurg din structura sa particulară , traduce în fapte potențele virtuale care apar succesive la suprafața ființei sale, le asimilează , le dezvoltă , le îmbină și le complică. Așadar , jocul dezvoltă funcțiile latente, ființa cea mai bine înzestrată fiind aceea care se joacă cel mai mult. Jocul are la copil rolul pe care munca îl are la adult . Așa cum adultul se simte tare prin lucrările sale, tot așa și copilul se simte mare prin succesele sale ludice.
Jocul constituie activitatea de bază pentru vârsta preșcolară. El oferă educatoarei prilejul de a atinge obiective importante ce țin atât de latura formativa, dar și de cea informativă în dezvoltarea personalității copilului preșcolar (stimularea interesului și motivației pentru învățare , cooperare, întrajutorare, voință, comunicare pozitivă etc. ).
De mic copilul încearcă să cunoască lumea reală , pe care vrea să o cucerească apelând la diverse strategii , chiar intuitive . Pentru el jocul reprezintă o modalitate firească de manifestare și îi conferă independență în acțiune. La vârsta preșcolară, adulții se pliază pe specificul particularităților de vârstă și individuale, apelând la joc- ca o principală modalitate de învățare socială. Acum, este folosit jocul, în scopuri educative , organizând jocul după diverse reguli, într-o formă organizată, ca și joc didactic, prin care educatoarele realizează o mare parte din sarcinile instructiv-educative ale activității din grădiniță. Prin conținutul și modul lor de desfășurare, se urmărește însușirea de noi cunoștinșe, cât mai ales consolidarea celor deja însușite de ei în timpul activităților instructiv-educative și nu numai.
Jocul oferă educatoarei prilejul de a atinge obiective importante ale procesului de predare – învățare, asigurând randamentul școlar scontat.
Totodată, prin joc, cum de altfel am amintit, se exersează învățarea socială, capacitatea de relaționare și de explorare a mediului apropiat. Jocul copilului devine, astfel, o formă de activitate prin care acesta încearcă să își însușească experiența de viață a adulților. Această formă de activitate satisface nevoia de cunoaștere a copiilor la această vârstă și le dă posibilitatea să participe , în mod direct la viața socială. Contactul dintre adult și copil oferă în mod curent copilului modele de conduită, stimulând dorința copierii acestora ( J. Chateau apreciază acest aspect drept ,,tendință de adulterism”).
CAPITOLUL I
PARTICULARITĂȚI PSIHO-PEDAGOGICE ALECOPIILOR DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ
Concepția actuală despre copil se situează pe pozițiile psihologiei genetice , dinamice , funcționale. Numeroși psiho-pedagogi s-au implicat în cerecetarea acestui domeniu , oferind la ora actuală o imagine concretă și corectă asupra dimensiunilor psihologice ale vârstei preșcolare.
Scopul evidențierii caracteristicilor gândirii preșcolarilor este acela de a determina dezvoltarea stadială prin sfera formării reprezentărilor matematice la această vârstă. În acest context educatorii sunt obligați să cunoască vârsta intelectuală reală a copiilor și să adapteze acțiunile educative în sensul provocării unei dezvoltări pozitive a capacităților intelectuale.
Dezvoltarea intelectuală a copilului de 3-6 ani se realizează în mai multe stadii , fiecare cu o structură proprie, asimilarea cunoștințelor matematice fiind prezentă în fiecare stadiu.
Începând cu vârsta de 3-4 ani copilul devine circumspect, curiozitatea lui se extinde dincolo de lumea percepută în mod direct, ceea ce constituie un impuls pentru lărgirea cunoașterii și înțelegerii. Ne aflăm în stadiul gândirii intuitive , preoperatorii , unde cercetările întreprinse au evidențiat aspecte psiho-comportamentale specifice. Totul se interiorizează sub formă de imagini reprezentative , „experiențe mintale”. Principala achiziție psiho-comportamentală este legată de consolidarea limbajului , ceea ce contribuie la formarea și dezvoltarea gândirii. Copilul are nevoie de timp pentru a interioriza acțiunile în gândire , își formează imagini, reprezentări dar nu poate asimila concepte și raționează numai prin analogii imediate .Procesele cognitive (percepția, memoria, imaginația, gândirea, limbajul ) se desfășoară în situații concrete și în contextul acțiunilor practice, obiectuale .
Pentru acest stadiu este specifică formarea de preconcepte , raționamentele copiilor fiind de tip intuitiv. Copilul este subjugat impresiilor percepute datorită irevesribilității gândirii .
Procesele afective sunt puternice și confirmă o instabilitate a echilibrului emoțional al copilului.El „gândește” cu ochii , cu urechile și cu mâinile.
La vârsta de 5-6 ani se formează concepte . Gândirea este limitată în cadrul datelor percepției , este tot prelogică , intuitivă dar crește capacitatea de intuire a unor acțiuni. Acum apar elemente incipiente de logică , ajungându-se la pragul operațiilor logice , care nu sunt funcționale și complete. J.Piaget numește această etapă „stadiul gândirii simbolice”.
Analiza și sinteza însușirilor obiectelor este realizată prin percepție vizuală și tactilă ; el învață să examineze obiectele , operând cu diverse criterii – formă, culoare, mărime, suprafață, volum, număr – observă raporturi spațial-poziționale ale obiectelor așezate în ordinea crescătoare/descrescătoare a șirului numeric .
Schemele acționale sunt simple și permit anticipări și reglări succesive , dar nu coordonări de tip superior . Gândirea , percepția este sincretică , copilul procedează prin transducție , operând de la particular la particular.
Acțiunile motorii concrete pot fi înlocuite prin acte simbolice, introduse la început prin intermediul jocului. Obiectele pot fi reprezentate prin desen , iar cuvântul și propoziția constituie mijloace de schematizare ndește” cu ochii , cu urechile și cu mâinile.
La vârsta de 5-6 ani se formează concepte . Gândirea este limitată în cadrul datelor percepției , este tot prelogică , intuitivă dar crește capacitatea de intuire a unor acțiuni. Acum apar elemente incipiente de logică , ajungându-se la pragul operațiilor logice , care nu sunt funcționale și complete. J.Piaget numește această etapă „stadiul gândirii simbolice”.
Analiza și sinteza însușirilor obiectelor este realizată prin percepție vizuală și tactilă ; el învață să examineze obiectele , operând cu diverse criterii – formă, culoare, mărime, suprafață, volum, număr – observă raporturi spațial-poziționale ale obiectelor așezate în ordinea crescătoare/descrescătoare a șirului numeric .
Schemele acționale sunt simple și permit anticipări și reglări succesive , dar nu coordonări de tip superior . Gândirea , percepția este sincretică , copilul procedează prin transducție , operând de la particular la particular.
Acțiunile motorii concrete pot fi înlocuite prin acte simbolice, introduse la început prin intermediul jocului. Obiectele pot fi reprezentate prin desen , iar cuvântul și propoziția constituie mijloace de schematizare și integrare.
Saltul calitativ ce se produce în formarea proceselor cognitive se explică prin dezvoltarea limbajului. Procesele afective și volitive sunt și ele influențate de funcția reglatoare a sistemului verbal.
Vârsta de 6 ani este pragul de trecere de la gândirea intuitivă preoperatorie, la gândirea operatorie. Psiho-pedagogia contemporană preciza că stadile nu sunt legate imuabil de anumite vârste cronologice, dezvoltarea intelectuală a copilului putănd fi accelerată în funcție de diverși factori , modele instrucționale aplicate.
Activitatea didactică trebuie orientată prin folosirea unor metode adecvate care să țină seama de caracteristicile comportamentale ale vârstei, de organizarea structurilor operative ale gândirii.
CAPITOLUL II
CONCEPTUL DE JOC DIDACTIC MATEMATIC DEFINIRE, CLASIFICARE
II.1. JOCURILE DIDACTICE
La vârsta preșcolară jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului, nevoie generată de trebuințe, dorințe, tendințe specifice acestui nivel de dezvoltare psihologică. Sub o formă sau alta jocul se regăsește la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri. Din aceste considerente, în grădinițe jocul ocupă locul cel mai important . Prin joc copilul se manifestă, se exteriorizează , își exprimă cunoștințele, dorințele, chiar dacă acestea nu pot fi satisfăcute imediat.
H.Wallon consideră jocul ca o activitate de pre-învățare. Acționând asupra obiectelor și ființelor din jur copilul cunoaște treptat această lume, își satisface nevoia de mișcare și întelegere, dobândește încredere în forțele proprii, se definește pe sine ca personalitate.
Termenul "didactic" , asociat celui de joc , accentuează latura instructivă a activității care devine , în mod necondiționat , parte integrantă a acestuia și se concretizează printr-un anumit volum de cunoștințe, de actiuni obiectuale și mintale pe care le solicită. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat , jocul didactic favorizează atât aspectul informativ al procesului de învatâmânt cât și aspectul formativ al acestuia.
Jocul devine "didactic" atunci când prin modul de formulare al sarcinii de învățare copilul este adus în situația de a-și utiliza energiile și potențialul psiho-fizic pentru a-și optimiza parametrii comportamentali.
Activitățile pe bază de joc didactic matematic sunt forme specifice ce permit realizarea cu eficiență a instruirii , cu funcții diferite, pe nivele de vârstă. Prin joc se asigură efectuarea, în mod independent a unor acțiuni obiectuale , se stimulează descoperirea prin efort direct a unor cunoștințe care valorificate , exersate și îmbogățite vor conduce treptat spre însușirea unor noi cunoștințe matematice.
Jocul didactic utilizat, în contextul activităților preșcolare are această particularitate esențială : el trebuie să îmbine armonios elementul instructiv și exercițiul eu elementul distractiv. Îmbinarea elementului distractiv cu cel instructiv duce la apariția unor stări emotive complexe care stimulează și intensifică procesele de dezvoltare psihică. Învățând prin joc, copilul trebuie sâ se distreze în același timp.
Jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebește de celelalte jocuri și forme de organizare a activităților comune.
Caracteristica de bază a acestei forme de activitate o constituie prezenta elementelor de joc în cadrul fiecărei secvențe didactice, iar specificul său este determinat de componentele sale.
Scopul didactic – se formulează prin raportare la obiectivele specifice și acest fapt va determina finalități funcționale în joc, o finalitate educativă. Formularea trebuie să fie clară pentru a asigura organizarea și desfășurarea corectă a activității și să reflecte problemele specifice realizării jocului.
Sarcina didactică – este legată de conținutul jocului , de structura lui referindu-se la ceea ce trebuie să facă în mod concret preșcolarii în cursul jocului , pentru a realiza scopul propus. Sarcina didactică reprezintă esența activității respective antrenând intens operațiile gândirii : analiza, sinteza, comparația dar și imaginația. Jocul didactic matematic cuprinde și rezolvă cu succes de regulă, o singură sarcină didactică. În concluzie sarcina didactică constituie elementul de bază , prin care se transpune la nivelul copiilor scopul urmărit în activitatea respectivă. Spre exemplu, în jocul didactic: "Caută vecinii", scopul didactic este consolidarea deprinderii de comparare a unor numere , iar sarcina didactică este să găsească numărul "mai mare" sau "mai mic" cu o unitate decât un număr dat. Sarcinile didactice sunt formulate în funcție de conținutul activităților matematicc și de nivelul de vârstă. Ele se constituie în sarcini de lucru cu următoarele caracteristici:
– se referă numai la un singur aspect al conținutului (obiectiv operațional);
-formulează o problemă care trebuie rezolvată de către toți copiii
-precizează ceea ce trebuie să facă în mod conștient și concret copiii în desfășurarea joculu (obiectiv operațional);
-antrenează intens operațiile gândirii;
-valorifică în diverse moduri cunoștințele, deprinderile și priceperile;
Gradul de realizare al sarcinii didactice și calitatea ei se constituie în formă de evaluare.
Elementele de joc (fenomene psihosociale) – reprezintă mijloacele de realizare a sarcinii didactice , constituind elementele de realizare a sarcinii de învățare. Ele pot fi dintre cele mai variate ( întrecerea, recompensa, aplauzele, cuvântul stimulativ etc. ), alegerea lor făcându-se în funcție de conținutul jocului, de vârsta copiilor etc. . Aceste elemente de joc pot fi utilizate în recompensarea rezultatelor bune ale copiilor antrenați în joc. O parte dintre acestea se utilizează în majoritatea jocurilor (ex. întrecerea, aplauze), altele în funcție de conținutul jocului respectiv. Important este ca elementele de joc să se împletească strâns cu sarcina didactică , să mijlocească realizarea ei în cele mai bune conditii.
Conținutul matematic – al jocului didactic trebuie să fie în primul rând, în concordanță cu programa activităților instructiv-educative , să urmărească însușirea , consolidarea noțiunilor matematice în care a fost integrat jocul respectiv. El trebuie să fie prezentat într-o formă atractivă și recreativă de desfășurare prin mijloacele utilizate ( cu rol determinant ) și volumul cunoștințelor matematice la care se apelează.
Materialul didactic – trebuie să fie cât mai variat adecvat conținutului activității, vârstei și particularităților individuale ale copiilor să slujească cât mai bine scopul urmărit.
Reușita jocului didactic matematic depinde în mare măsură de materialul didactic folosit, de alegerea corespunzătoare și de calitatea acestuia. Astfel, se pot folosi jucării, planșe, fișe individuale, trusa Dienes, Logi, cartonașe, etc.
Regulile jocului didactic – reglementează conduita și acțiunile copiilor în funcție de structura particulară a jocului didactic (arată cum să se joace, cum să rezolve problema respectivă, succesiunea acțiunilor în joc, ce este și ce nu este permis în timpul jocului). Regulile realizează legătura între sarcina didactică și acțiunea jocului. Fiecare joc didactic are cel puțin două reguli:
prima regulă – traduce sarcina didactică într-o acțiune concretă, atractivă și astfel exercițiul este transpus in joc;
a doua regulă – are rol organizatoric și precizează când trebuie să înceapă sau să se termine o anumită acțiune a jocului , ordinea în care trebuie să intre în joc;
II.2. DEFINIREA JOCULUI DIDACTIC
Jocul didactic – „acțiune ce valorifică la nivelul instrucției finalitățile adaptative de tiprecreativ propriu activității umane”.(Cristea S., – „Dicționar de termeni pedagogici”, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1998)
Jocul didactic – „specie de joc care îmbină armonios elementul instructiv-educativ cu cel distractiv”.
Jocul didactic – „un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominantăde joc la cea de învățare”
Jocul didactic – „un ansamblu de acțiuni și activități care, pe baza bunei dispoziții și a deconectării, realizează obiective ale educației intelectuale, morale, fizice, etc.
Termenul „didactic” asociat jocului accentuează componenta instructivă a activității și evidențiază că acesta este organizat în vederea obținerii unor finalități de natură informativă și formativă specifice procesului de învățământ.
Jocul didactic prezintă ca notă definitorie îmbinarea armonioasă a elementului instructiv cu elementul distractiv, asigurând o unitate deplină între sarcina didactică și acțiunea de joc.
Această îmbinare a elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face ca, în timpul desfășurării sale, copiii să trăiască stări afective complexe care declanșează, stimulează, intensifică participarea la activitate, cresc eficiența acesteia și contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalității celor antrenați în joc.
Jocul didactic, încadrându-se în categoria jocurilor cu reguli, este definit prin obligativitatea respectării regulilor care precizează căile ce trebuie urmate de copii în desfășurarea acțiunii ludice.
Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiective educaționale variate și complexe. Acestea pot viza dezvoltarea fizică a copilului în cazul jocurilor motrice, sportive, sau dezvoltarea unor subsisteme ale vieții psihice (procesele psihice senzoriale, intelectuale, volitive, trăsături de personalitate, ș.a.). De asemenea jocurile didactice pot contribui la rezolvarea unor sarcini specifice educației morale, estetice.
Prin jocul didactic se precizează, se consolidează, se sintetizează, se evoluează și se îmbogățesc cunoștințele copiilor, acestea sunt valorificate în contexte noi, inedite.
II.3. CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE MATEMATICE
Jocurile didactice matematice, în marea lor diversitate, se pot clasifica după următoarele criterii:
– în funcție de scopul și sarcina didactică, de obiectivele propuse
– în funcție de aportul lor formativ
1. În funcție de scopul și sarcina didactică, pot fi împărțite în:
După momentul în care se folosesc în cadrul lecției:
– Jocuri didactice matematice ca lecții de sine stătătoare;
– Jocuri didactice matematice ca momente propriu zise ale activității;
– Jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul activității sau la final.
După conținutul capitolelor de însușit:
Jocuri matematice pentru aprofundarea cunoștințelor specifice unui capitol;
Jocuri matematice specifice unei vârste sau grupe.
După materialul didactic:
Jocuri didactice cu material didactic: standard (confecționat)
natural (din natură)
Jocuri fără material didactic (orale, ghicitori, versuri, scenete, cântece, povestiri)
În funcție de aportul lor formativ(pot fi clasificate ținând cont de acea operație a gândirii căreia sarcina jocului i se adresează în mai mare măsură), se împart în:
-Jocuri pentru dezvoltarea capacității de analiză
Exemplu:
„Jocul negației” prin care se urmărește să se nască la elevi ideea negației logice și acest lucru se poate realiza numai printr-o analiză amănunțită a tuturor atributelor pe care nu le are o piesă oarecare din trusa de figuri logice.
„Completează șirul” în care copiii trebuie să deducă regula după care se obține un șir, analizând anterior termenii șirului.
-Jocuri pentru dezvoltarea capacității de sinteză
Exemplu:
-Jocurile matematice cu numere naturale
-Jocuri didactice în care se efectuează operații cu numere
-Exercițiile de sinteză se introduc după efectuarea celor de analiză.
-Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua comparații
Exemplu:
-Compararea cantitativă a două mulțimi
-Recunoașterea egalității/inegalității a două numere
-Compararea numerelor și ordonarea într-un șir crescător/descrescător
-Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua abstractizări și generalizări
Exemplu:
„Cine știe,răspunde” cu sarcina de a compune numere, de a compune exerciții de adunare și scădere cu rezultat dat.
-Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacității care cuprind sarcini cu un grad ridicat de dificultate și care presupun un bagaj de cunoștințe temeinice și o gândire logică.
Exemplu:
„Cine are același număr?” – corespondența între numărul de obiecte și cifră, formarea șirului numeric 1-10, utilizând și cifrele corespunzătoare.
O altă clasificare este realizată de autorii Antohe V., Gherghinoiu C., Obeadă M. în lucrarea: „Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs”, Brăila 2002.
Autorii clasifică jocul didactic matematic împărțindu-l în trei categorii:
Jocuri didactice de formare de mulțimi care implică exerciții de: grupare, separare, exemplificare care vor duce la dobândirea abilităților de identificare, scriere, selectare și formare de mulțimi.
Jocuri didactice de numerație care contribuie la consolidarea, verificarea deprinderilor de așezare în perechi, comparare, numărare conștientă, de exersare a cardinalului și ordinalului, de familiarizare cu operațiile matematice de formare a raționamentelor de tip ipotetico-deductiv.
Jocuri logico-matematice care urmăresc familiarizarea copiilor cu operațiile cu mulțimi.
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC
III.1. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC
Eficiența jocului didactic matematic depinde de cele mai multe ori de felul în care educatoarea știe să asigure o concordanță între tema jocului și materialul didactic existent, de felul în care știe să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare al copiilor prin întrebări, răspunsuri indicatii, explicatii, aprecieri, cu alte cuvinte ea este condiționată de proiectarea organizarea și desfășurarea lui metodică. Prin aceasta educatoarea trebuie să respecte unele cerinte de bază:
pregătirea jocului didactic;
organizarea judicioasă a acestuia;
respectarea momentelor jocului didactic;
ritmul și strategia conducerii lui;
stimularea copiilor în vederea participării active la joc;
asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
varietatea elementelor de joc,
Pregătirea jocului didactic constituie o etapă foarte importantă pentru reușita jocului. Ea trebuie făcută cu multă atenție, educatoarea trebuie să nu scape din vedere nici un amănunt care ar putea perturba buna desfășurare a jocului , ducând la dezordine și, în final, la lipsa de interes și plictiseală. Oricare ar fi tipul de joc, buna lui desfășurare impune propunătorului o minuțioasă pregătire prealabilă.
Acesta presupune , în general , următoarele:
studierea atentă a continutului jocului, a structurii sale și adaptarea acestuia la activitatea în care a fost integrat pentru ca această împletire între muncă (învățare) și joc să dea rezultate optime;
pregătirea materialului (confecționarea sau procurarea lui) reprezintă o altă cerință importantă a acestei etape, deoarece, așa cum am subliniat, reușita jocului didactic matematic depinde în mare măsură de alegerea corespunzătoare a materialului și de calitatea acestuia ;
elaborarea proiectului jocului didactic, în care educatoarea trebuie să acorde mare atentie asigurării unei concordanțe depline între scopul jocului, materialul
utilizat și elementele de joc introduse;
Organizarea jocului didactic necesită o serie de măsuri . În primul rând trebuie să se asigure o împărțire corespunzătoare a copiilor in funcție de acțiunea jocului respectiv. Aceasta în special, atunci când elementul de joc îl constituie întrecerea pe grupe. Jocul didactic având o sarcină comună și reguli, care trebuie respectate de către fiecare jucător în aceeași măsură, este necesar ca împărțirea copiilor să se facă în grupe omogene oferind astfel șanse egale de câștig fiecărei grupe în parte. Uneori este necesară chiar o reorganizare a mobilierului sălii pentru buna desfășurare a jocului , pentru reușita lui, în sensul rezolvării pozitive a sarcinii didactice.
O altă problemă organizatorică este aceea a distribuirii materialului necesar desfășurarii jocului . În general materialul se distribuie la începutul activității de joc pentru că preșcolarii cunoscând prin intuiție, în prealabil, materialele didactice necesare jocului respectiv, vor putea întelege mult mai ușor explicația educatoarei referitoare la desfășurarea jocului. Acest procedeu nu trebuie însă aplicat în mod mecanic. Există jocuri didactice matematice în care materialul poate fi împărțit copiilor după explicarea regulilor jocului. De asemenea, în unele cazuri, educatoarea trebuie să se asigure că toți copiii știu să utilizeze corect materialul didactic folosit în jocul respectiv.
Organizarea judicioasă a jocului didactic are o influență favorabilă asupra ritmului de desfășurare a acestuia asupra realizării cu succes a scopului propus.
Pentru o bună desfășurare a jocului didactic se impune respectarea următoarelar momente:
introducerea in joc;
prezentarea materialului;
titlul jocului și scopul acestuia;
explicarea și demonstrarea regulilor jocului;
fixarea regulilor;
demonstrarea jocului de către educatoare;
executarea de probă a jocului:
complicarea jocului, introducerea de noi variante;
încheierea jocului, evaluarea conduitei de grup sau individuale.
Introducerea în joc – se face, de obicei, sub formă de surpriză (sosirea unui personaj îndrăgit de copii) sau printr-o scurtă povestire sau ghicitoare. Prin acest procedeu se creează o atmosferă favorabilă, se trezește interesul și curiozitatea copiilor pentru ceea ce va urma. La grupele mari, jocul poate să înceapă printr-o scurtă conversație cu rol motivațional, dar și de actualizare a unor cunoștințe necesare. La unele jocuri introducerea se poate face prin prezentarea directă a materialului atunci când de logica materialului este legată acțiunea jocului.
Exemple: Nivel I – Tema ,, Ajutoarele Iepurașului de Paști”- introducerea în joc se poate realiza prin invitarea Iepurașului de Paști ( un copil costumat) care vine cu un coșuleț cu sarcini, deoarece are nevoie de ajutor; iar la nivelul II – Tema ,, Prietenii din adâncuri”- introducerea în joc se poate face prin primirea unui mic acvariu cu pești și o scrisoare lipită de acvariu.
Prezentarea materialului – este în legatură cu primul moment al activității pe bază de joc și materialul se poate prezenta copiilor sub forma unei surprize (personajul îndrăgit le aduce copiilor materialul cu care vor lucra) sau materialul didactic este prezentat direct de educatoare. Pentru reușita actului didactic, educatoarea trebuie să aibe în vedere:
modul de intuire și familiarizare a copiilor cu materialul;
forma de prezentare a materialului;
modul de distribuire;
Intuirea materialului constituie momentul de satisfacere a curiozității
față de secretele pe care le contine și asigură înțelegerea modului în care va fii folosit în activitate. La grupa mică acest moment este realizat de educatoare care oferă copiilor posibilitatea de a-l cunoaște, le dă timp să se familiarizeze cu el , să-și reamintească și alte jocuri în care au folosit acel material didactic. După vârsta de 4 ani , intuirea materialului se poate face cu ajutorul copiilor, descrierea materialului poate constitui momentul de reactualizare a cunoștințelor. Copiii observă și enumeră proprietăți ale jucăriilor, pieselor, proprietăți care pot constitui elemente de conținut ale jocului.
Forma de prezentare trebuie să satisfacă cerințele psiho-pedagogice și estetice: materialele didactice să fie adecvate nivelului dezvoltării copiilor și vârstei; materialul didactic folosit în scopul formării noțiunilor de “mulțime”, “număr”, al realizării generalizărilor și abstractizărilor, solicită variante pentru fiecare noțiune sau cunoștintă nouă; materialul didactic nu trebuie folosit excesiv, ci trebuie treptat diversificat pe măsura formării reprezentărilor matematice.
Continutul materialului trebuie să corespundă scopului activității, să exprime în mod evident atributele ce se cer a fi recunoscute și numite în joc și cu care copilul va opera.
Educatoarea va trebui să pregătească materialul demonstrativ atât pentru exemplificările pe care le face în joc, cât și pentru situațiile problemă ca variante de complicare a jocului. Materialul distributiv trebuie pus în coșulețe, plicuri sau poate fi adus de personajul (copil, adult) ce joacă un anumit rol . El poate fi distribuit prin autoservire (la grupele mari) sau de către un copil (la grupa mijlocie). Momentul în care copilul primește materialul este ales în funcție de joc, la început sau în timpul jocului. Modul de distribuire a materialului este diferit de la o grupă la alta și de la un joc la altul, în funcție de modul de organizare. Materialul educatoarei este demonstrativ, iar cel al copiilor – distributiv.
Exemple: La nivelul I, Tema ,, Podoabele Primăverii”, copiii descoperă figurile geometrice aflate într-o cutie ambalată tematic, le pot manipula pentru a le recunoaște în parte; la nivelul II – Tema ,, Poiana cu flori”, preșcolarii vor găsi materialele de lucru, într-o poiană confecționată din iarbă artificială, care va fi așezată peste florile cu sarcini lipite pe ele și pentru a ajunge la flori vor trebui să îndepărteze ,,iarba”.
Titlul jocului și scopul acestuia
Educatoarea trebuie să acorde o atenție deosebită formulării scopului jocului deoarece acesta atrage după sine conținutul jocului și implicit alegerea titlului. Denumirea jocului sintetizează esența jocului și este ca un laitmotiv pe parcursul desfășurării acțiunii „Unde s-au ascuns jucăriile” , ,,Spune-mi ce ști despre mine” etc., jocul fiind condus pe baza acestor formule. Deci, titlul jocului trebuie să fie scurt și clar, căci astfel nu s-ar putea apela la formula din titlu ca sarcină a jocului, ritmul ar fi prejudiciat, copiii nu ar reține titlul și valoarea formativă a jocului nu ar fi atinsă.
Scopul jocului și denumirea sa determină conținutul care structurează sarcina, regulileși elementele de joc. De exemplu, în jocul ,,Spune-mi ce știi despre mine”, scopul este recunoașterea și denumirea proprietăților unei piese și denumirea cu ajutorul conjuncției logice. Este evidentă din formularea scopului sarcina de verbalizare cerută în joc. Educatoarei îi revine sarcina de a preciza elementele de joc și regulile.
Explicarea și demonstrarea jocului
Are un rol important pentru eficiența jocului, și în această etapă educatoarei îi revin următoarele sarcini:
să facă pe copii să înțeleagă sarcinile ce le revin;
să precizeze regulile jocului, asigurându-se că au fost înțelese corect și reținute de copii;
să prezinte conținutul jocului și principalele momente de realizare a acestuia, în funcție de reguli;
să facă precizări concrete și coerente privind folosirea materialului didactic de către copii;
să fixeze sarcinile conducătorului de joc;
să formuleze cerințele ce trebuie satisfăcute pentru a câștiga;
să stabilească variante de complicare treptată pentru a doza efortul intelectual al copiilor;
Demonstrarea jocului este absolut necesară, îi orienteză pe copii în sarcină. Modelul și demonstrația sunt însoțite de explicație pentru a fixa prin cuvânt anumite procedee, proprietăți, denumiri noi. Fixarea regulilor se face în timpul explicației, iar dacă jocul are o acțiune mai complicată se face după explicație.
Exemple : La nivelul I – Tema ,,Trenulețul magic”, educatoarea poate explica și demonstra astfel:,, Vă rog, să fiți atenți la explicațiile mele, pentru a întelege regulile jocului: Fiecare copil va veni pe rând la trenulețul ,,magic” și va ridica ca mine câte un vagon și va spune ce formă geometrică și ce culoare are; vagonul meu este un cerc roșu.” La nivelul II – Tema ,,Compunearea și descompunerea nunărului 9”, explicația și demonstrația se poate realiza astfel: ,,Pentru a întelege mai bine jocul, vă rog, să fiți atenți la mine pentru a vă demonstra regulile, astfel, câte un copil va veni la tabla magnetică, va alege un număr de 9 elemente de același fel și le va împărți în două grupe; spre exemplu, eu am ales 9 steluțe de mare, și le voi așeza în 2 grupe: una cu 4 steluțe , iar cealaltă cu 5 steluțe; dacă răspunsul este corect, veți primi apluze din partea colegilor.”
Executarea jocului de probă
Se realizează sub directa îndrumare a educatoarei care intervine destul de des în joc reamintind regulile și succesiunea etapelor jocului, făcând unele precizări cu caracter organizatoric.
Există, în general, două forme de conducere a jocului:
conducere directă – educatoarea are rolul de conducător (la grupa mică);
conducere indirectă – educatoarea transferă rolul de conducător unui copil (la grupele mari);
Pe parcursul desfășurării jocului educatoarea poate trece de la conducerea directă în jocul de probă la conducerea indirectă în complicarea jocului. Dacă educatoarea nu este conducător de joc ea are rol de a stimula și urmări copiii:
să imprime un anumit ritm jocului;
să mențină atmosfera de joc integrând elementele de joc (mișcarea, aplauzele, întrecerea);
să urmărească evoluția jocului evitând monotonia;
să controleze modul în care copiii rezolvă sarcina de lucru respectând regulile și folosind un limbaj matematic adecvat;
să creeze condițiile necesare pentru ca fiecare copil să rezolve sarcina didactică, independent sau în grup, în funcție de modul de organizare al jocului;
să urmărească comportarea copiilor și colaborarea acestora (dacă jocul o cere);
să antreneze toți copiii în actiune;
După desfășurare jocului de probă, educatoarea va face aprecieri privind modul de realizare a sarcinilor și va corecta cu tact greșelile săvârșite, și va reveni cu explicații suplimentare pentru corectarea greșelilor tipice.
Exemple : La nivelul I -Tema ,,Unde s-a așezat Martinică?”, un copil îl va așeza pe Martinică, unde dorește în spațiul de lucru ( pe masă, sub masă, lângă păpușă, etc), însoțit de educatoare, care va explica colegilor ceea ce face preșcolarul, ce sarcină de lucru are, întrebându-l unde l-a așezat pe Martinică, fiind atentă la limbajul matematic folosit. La nivelul II – Tema ,,Cărarea cu narcise”, cîte un copil din fiecare echipă va porni pe cărarea echipei lui, educatoarea indicându-le că trebuie să ridice prima narcisă, pe care se află o sarcină, ei se întorc la colegi, iar educatoarea citește pe rând sarcinile de pe spatele florilor. Copiii vor rezolva prima sarcină și vor primi câte o petală, dacă rezolvarea este corectă.
Executarea jocului de către copii
Se face în momentul imediat următor jocului de probă și în această etapă educatoarea observă modul de desfășurare a jocului intervenind numai pentru păstrarea ritmului. În acest moment jocul poate fi condus și de copii la grupele mari . Jocul se execută independent.
Complicarea jocului
Asigură transferul deprinderii prin aplicarea ei în situatii noi și variate. Se realizează după ce se constată că întreg colectivul de copii a executat corect jocul. Acum se pot introduce elemente noi de joc sau materiale și se pot complica sarcinile jocului, introducându-se situațiile problemă (problematizarea – ca metodă). Variantele de complicare se pot executa semidirijat în funcție de gradul de dificultate al acestora. Educatoarea urmărește ca elementele de joc să se integreze bine în desfășurarea jocului și se stabilesc criteriile de performanță pentru copii.
Exemple : La nivelul I – Tema ,,Atelierul Iepurașului”, complicarea se poate realiza prin descoperirea copiilor a unor bucăți de puzzle, să numere din câte piese este alcătuit (3), să le asambleze corect, recunoscând pe el o mulțime de 3 iepurași și una de 2 flori, sarcina lor fiind sa încercuiască mulțimea cu 3 elemente. La nivelul II- Tema ,,Jocul Primăverii”, preșcolarii , împărțiți de 2 echipe, vor avea afișate 3 postere, iar ei vor trebui să deseneze pe postere, pe rând un buchet de 7 flori ( cu 2 culori diferite), un coș cu 7 mingi ( cu 2 culori diferite) și 7 creioane ( cu 2 culori diferite); ei se vor muta la alt poster la semnalul de fluier al educatoarei.
Încheierea jocului
Este momentul în care se fac aprecierile finale, se formulează concluzii asupra modului de respectare a regulilor de joc, asupra modului de executare a sarcinilor de către fiecare copil sau de către întreaga grupă, se stabilesc câștigătorii. În încheiere se repetă denumirea jocului executat si scopul său.
În cele din urmă se stabilesc sarcini concrete privind strângerea si aranjarea
materialului de lucru de către copii și pentru refacerea condițiilor de ordine și curățenie în sala de grupă.
Exemple : La nivelul I- Tema ,,Podoabele Primăverii”, educatoarea va face aprecieri verbale asupra activității și participării copiilor la joc, reamintindu-le titlul jocului și scopul ca ei să identifice formele geometrice și culoarea lor, iar pentru că s-au descurcat foarte bine vor împodobii coronița zânei cu forme geometrice. La nivelul II -tema ,,Prietenii din adâncuri”, se va face aprecierea muncii fiecărei echipe în parte, numărând solzișorii de pește, primiți ca recompensă pentru fiecare sarcină corect rezolvată, se stabilește echipa câștigătoare, apoi lipind toți solzii pe peștele curcubeu, acesta fiind bucuros că și-a recuperat haina colorată, le dăruiește copiilor diplome ,,Prietenul Peștelui Curcubeu”.
PROIECTAREA UNEI ACTIVITĂȚI DE JOC PE NIVELE DE VÂRSTĂ
GRUPA MICĂ
GRUPA MIJLOCIE
GRUPA MARE
III.2 NECESITATEA UTILIZĂRII JOCULUI DIDACTIC ÎN ACTIVITĂȚILE DE MATEMATICE
Jocurile didactice organizate în lumina cerințelor psihologiei învățării reprezintă un mijloc activ și eficace de instruire a preșcolarilor. Acest tip de activitate, cu un aparent aspect de divertisment, este, în fond, o activitate aptă să răspundă unor importante obiective ale procesului instructiv-educativ.
Prin jocul didactic, copilul își angajează întreg potențialul psihic, își dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă, își cultivă inițiativa, voința, inventivitatea, flexibilitatea gândirii.
Asimilarea cunoștințelor matematice de la cea mai fragedă vârstă are o importanță deosebită, stimulând dezvoltarea intelectuală generală a copilului și influențând pozitiv dinamica vieții sale spirituale.
Prin jocul didactic se facilitează asimilarea cunoștințelor matematice, formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizând îmbinarea armonioasă între învățare și joc.
Folosirea jocului didactic în predarea matematicii are numeroase avantaje pedagogice, cum ar fi:
constituie o tehnică atractivă de explicare a unor noțiuni abstracte, dificil de predat pe alte căi;
angajează la lecție și copiii timizi și pe cei slabi și dezvoltă spiritul de cooperare, ceea ce duce la creșterea gradului de coeziune a grupei de elevi;
constituie o admirabilă modalitate de a-i determina pe copii să participe activ la lecție;
permite urmărirea progresului înregistrat de copil, permite observații prognostice privind ritmurile individuale de maturizare intelectuală și afectivă;
observarea modului de manifestare a copilului în cadrul activităților de joc didactic matematic permite aprecierea individualizată a momentului (vârstei) optim de intrare în clasa I, grupa pregătitoare fiind recunoscută ca având drept obiective pe cele care vizează antrenarea raportului pentru începerea școlarității.
Jocul didactic matematic are un rol deosebit în amplificarea acțiunii formative a grădiniței, în primul rând prin faptul că poate fi inclus în structura activității comune, realizând astfel o continuitate între activitatea de învățare și cea de joc.
Jocul didactic matematic are o eficiență formativă crescută în situația consolidării și verificării cunoștințelor, în etapa predării procesului de învățare a unui joc nou constituind o sarcină complexă pentru copii.
Jocul didactic matematic este un mijloc eficient de evaluare, arătând în ce măsură copiii și-au însușit cunoștințele necesare, gradul de formare a reprezentărilor matematice, a priceperilor și deprinderilor de a realiza sarcinile în succesiunea dată de educatoare, de a se integra în ritmul cerut, de a da răspunsuri corecte și prompte.
Jocul didactic matematic exercită o influență deosebită asupra dezvoltării intelectuale a copiilor, asupra formării priceperilor (de grupare, comparare, ordonare a mulțimilor), ajută la educarea spiritului de observație, la exersarea operațiilor gândirii (analiza, sinteza, comparația, clasificarea), la dezvoltarea limbajului în general, a celui matematic în special, a imaginației și atenției voluntare.
Numeroase jocuri organizează procesul perceperii analitico-sintetice a însușirilor caracteristice ale obiectelor (constituirea grupelor și găsirea asemănărilor dintre obiecte). Prin joc didactic matematic se dezvoltă percepția spațiului („Unde au așezat jucăria”).
De asemenea, jocul didactic matematic contribuie la realizarea sarcinilor educației morale: dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independență, a disciplinei conștiente, a perseverenței, a unor calități de voință și caracter, aspecte atât de necesare în activitatea de învățare a viitorului școlar.
Restabilind un echilibru în activitatea copiilor, jocul didactic matematic fortifică energiile intelectuale și fizice ale acestora, constituind o prezență indispensabilă în ritmul accentuat al activităților din grădiniță.
CAPITOLUL IV
SET DE JOCURI DIDACTICE MATEMATICE STRUCTURATE PE NIVELE DE VÂRSTĂ
IV.1. JOCURI DIDACTICE MATEMATICE
Jocurile didactice matematice sunt forme specifice ce permit realizarea cu eficiență a instruirii, cu funcții diferite, pe nivele de vârstă. La grupa mică, jocul didactic are rol de exersare a capacităților de cunoaștere și el satisface cel mai bine tendința de acțiune, specific copiilor de 3-4 ani. Prin joc didactic se asigură efectuarea, în mod independent, a unor acțiuni obiectuale, se stimulează descoperirea prin efort direct a unor cunoștințe, care valorificate, exersate și îmbogățite vor conduce treptat spre însușirea unor noi cunoștințe matematice.
La nivelul vârstei de 5-6 ani, jocul didactic dobândește o nouă funcție, aceea de consolidare și verificare a cunoștințelor, deprinderilor și priceperilor copiilor.
Setul de jocuri didactice matematice prezentat în continuare, elaborat în conformitate cu obiectivele ,,Curriculum-ului pentru învățământul preșcolar(3-6/7 ani”, are un rol orientativ în abordarea cu succes a jocului didactic în cadrul activităților matematice.
NIVEL I ( 3-5 ani)
La această vârstă prin jocurile didactice matematice se urmărește:
recunoașterea și denumirea corectă a unor mulțimi de obiecte;
formarea unor reprezentări concrete despre diferite mulțimi de obiecte prin aprecierea cantității de obiecte concrete: „o jucărie”; „mai multe jucării”;
dezvoltarea spiritului de observație și îmbogățirea materialului perceptiv și reprezentărilor prin acțiunea directă a obiectelor;
stimularea inteligenței, a gândirii(analiză, comparație), a creativității, a spiritului de ordine prin respectarea regulilor jocului.
CE NE SPUNE URSULEȚUL ?
Obiective operaționale:
să recunoască și să denumească obiecte, jucării;
să identifice însușiri comune ale obiectelor;
să grupeze obiecte , jucării după una sau mai multe însușiri comune(criterii de grupare);
să utilizeze cardinalul grupei realizând corespondența cantitate-număr în limitele 1-3;
să compare grupe de obiecte după indicatorul de cantitate;
să motiveze acțiunea în termeni matematici folosind noțiuni ca: „multe”, „puține” etc;
să rezolve itemii de control stabiliți în fișa individuală încadrându-se în timp ;
Sarcina didactică:
numărarea obiectelor în limitele 1-3; asocierea cantității la număr și invers.
Regulile de joc:
toate sarcinile încep la semnalul sonor al Ursulețului Panda( prin educatoare); răspunde copilul atins de acesta, ceilalți ascultă și aplaudă. La semnal , copiii închid și deschid ochii, denumesc și motivează acțiunea.
Elementele de joc:
prezența Ursulețului Panda, xilofonul.
Conținutul matematic:
„șir numeric”, „grupă cu un număr de obiecte”.
Strategia didactică:
Metode și procedee: demonstrația , explicația, exercițiul, problematizarea.
Material didactic: obiecte uzuale, jucării, Ursuleț Panda, tablă magnetică, etajeră,trei diagrame colorate, xilofon, înregistrare, coșulețe, jetoane, jucării din material plastic, trei diagrame individuale, fișă individuală, creioane colorate.
Resurse temporale:15 min.
Desfășurarea jocului:
În prima parte a activității se pregătește sala de grupă și materialul didactic. Se descoperă materialul sub formă de surpriză cu ajutorul Ursulețului Panda. Se anunță regulile jocului și face demonstrația model: Ursulețul Panda propune recunoașterea și denumirea obiectelor și jucăriilor de pe masa educatoarei; se solicită selectarea și gruparea jucăriilor după formă; apoi se cere gruparea după 2-3 criterii considerate simultan (formă-mărime-culoare). Se anunță titlul jocului și se execută jocul de probă. Panda atrage atenția asupra faptului că folosind grupele de obiecte denumite vor desfășura jocul propus în care vor număra 1,2,3 obiecte. Propune formarea grupei cu un obiect utilizând cardinalul (se lucrează la tabla magnetică). Se mai cere constituirea de grupe cu 2 obiecte , identificarea lor în sala de grupă. La semnalul sonor (onomatopee) sarcina propusă este de a așeza grupele de obiecte în diverse poziții spațiale. Ex.: cere așezarea grupei cu două obiecte lângă catedră, iar dacă nivelul grupei o permite se desfășoară diverse exerciții de consolidare a număratului în limitele 1-3.
Ursulețul Panda solicită denumirea materialului din coșulețe și cere contituirea grupelor după criteriul propus la semnal. Ex: scoate din coșuleț grupa cu 2 elemente și așaz-o în diagrama rotundă. Ursulețul propune jocuri-exercițiu cu cele 3 grupe constituite: ridicați grupa cu tot atâtea jetoane câte bătăi ați auzit în xilofon(3).
Sarcinile pot fi diversificate și amplificate în conținut în funcție de nivelul grupei.
În realizarea feed-back-ului Ursulețul propune rezolvarea itemilor din fișa individuală.
În încheierea activității se evaluează rezultatele fișei și se fac aprecieri asupra modului de desfășurare al activității.
A CÂTA JUCĂRIE LIPSEȘTE?
Obiective operaționale:
să perceapă aspectul ordinal al numărului;
să determine locul fiecărui obiect în ordinea de numărare;
să utilizeze numeralul ordinal în situații adecvate;
să ordoneze elementele așezându-le într-un spațiu dat,
Sarcina didactică:
recunoașterea locului jucăriei care lipsește din șirul numeric; folosirea corectă a numeralului ordinal.
Regula jocului:
când educatoarea bate o dată din tobă, ea ascunde o jucărie, iar la un nou semnal copiii deschid ochii; copilul numit spune a câta jucărie lipsește.
Elemente de joc:
mișcarea, închiderea și deschiderea ochilor, ascunderea jucăriilor și aplauze.
Strategia didactică:
Metode și procedee:explicația, observația, demonstrația, exercițiul.
Material didactic:o grupă de patru iepurași, o grupă de patru păpuși, o grupă de
camioane și o tobă.
Resurse temporale: 20 min.
Desfășurarea jocului: se va pregăti materialul și sala de grupă pentru a crea condiții favorabile desfășurării activității; ca exerciții pregătitoare se folosesc întrebările: ,,Ce vedeți pe masă?’’ (grupuri de jucării); ,,Ce jucării sunt?’’ (iepurași, păpuși, camioane). Educatoarea anunță titlul jocului și precizează regulile jocului în termeni accesibili: jucăriile dintr-o grupă vor fi așezate în sistem liniar orizontal cu distanța potrivită între ele. Educatoarea dă primul semnal; bate o dată din tobă, copiii închid ochii iar ea ascunde o jucărie. La al doilea semnal (două bătăi din tobă), copiii deschid ochiii. Copilul numit trebuie să spună a câta jucărie lipsește. Răspunsurile corecte vor fi appreciate prin aplauze. Așa se procedează și cu celelalte grupuri de jucării. Pentru complicarea jocului se vor așeza în sistem liniar două grupuri de jucării. Se va ascunde câte o jucărie din fiecare grupă. Copilul numit va preciza locul jucăriei care lipsește din prima grupă și din cea de a doua.
În încheiere vor fi scoși patru copii în fața semicercului. Ceilalți vor arăta cine ocupă primul loc, al doilea, al treilea și al patrulea.
NE JUCĂM CU IEPURAȘII
Obiective operaționale:
să numere conștient în limitele 1-2;
să raporteze corect numărul la cantitate;
să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic adecvat;
Sarcina didactică:
numărarea corectă a elementelor prezentate într-o imagine numeric;
Regula jocului:
copiii trebuie să ridice jetonul cu un număr de iepurași corespunzător celui indicat de educatoare și apoi să caute în sala de grupă și să aducă atâția iepurași câți indică figura numerică.
Elemente de joc:
ridicarea cartonașului, mișcarea și căutarea iepurașilor în sala de grupă, aplauze.
Strategia didactică:
Metode și procedee: demonstrația , observația, explicația, exercițiul.
Material didactic: pentru fiecare copil se dau jetoane cu unul sau doi iepurași, iar în sala de grupă, la loc vizibil, vor fi așezați iepurași-jucării.
Resurse temporale: 15 min.
Desfășurarea jocului: se vor crea condiții favorabile desfășurării activității: aranjarea măsuțelor în formă de careu deschis, aerisirea sălii de grupă, aranjarea jucăriilor în locuri vizibile, introducerea copiilor în ordine în sala de grupă. Se intuiește materialul și se anunță titlul jocului. Se explică și se demonstrează modul de desfășurare al jocului: educatoarea va ridica un jeton și va spune copiilor că trebuie să-l privească bine pentru a observa câți iepurași sunt desenați și apoi să caute, între jetoanele lor, jetonul cu același număr de iepurași (la început ridică jetonul care indică un singur element, apoi pe cel cu două elemente). Copilul care ridică primul jetonul va răspunde câte elemente sunt pe jeton, va număra prin încercuire și va motiva de ce a ridicat acest jeton. ( De ex.: ,,Eu am ridicat jetonul cu un iepuraș, pentru că și pe jetonul dumneavoastră este desenat un iepuraș’’). Vor fi solicitați să răspundă cât mai mulți copii. La răspunsurile corecte, copiii bat din palme. Pentru complicarea jocului copiii sunt solicitați să caute prin sala de grupă iepurași-jucării și să aducă la masa educatoarei un număr de iepurași identic cu cel exprimat de ea verbal.
În încheiere iepurașii-jucării vor fi așezați de educatoare în mijlocul sălii de grupă, iar copiii vor merge, la comandă, câte unul și apoi câte doi pentru a ieși din sala de grupă. Exercițiul final se va desfășura după o melodie cunoscută de copii.
AL CÂTELEA FLUTURAȘ A ZBURAT?
Obiective operaționale:
să perceapă aspectul ordinal al numărului;
să determine locul fiecărui obiect în ordinea de numărare;
să utilizeze numeralul ordinal în situații adecvate;
să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic adecvat;
Sarcina didactică:
recunoașterea locului ocupat de fluturașși a numărului în șirul numeric;
Regula jocului:
copilul indicat de educatoare va preciza al câtelea fluturaș a zburat și ce loc ocupă el în șirul numeric;
Elemente de joc:
mișcare, apauze, închiderea și deschiderea ochilor;
Strategia didactică:
Metode și procedee: demonstrația , observația, explicația, exercițiul.
Material didactic:
teatru de masă, cinci fluturași și câte o floare;
Resurse temporale: 20 min.
Desfășurarea jocului: Se vor realiza câteva exerciții pregătitoare: educatoarea va începe activitatea printr-o scurtă povestire…,,Ieri, când mergeam spre casă, m-am oprit în parc și ce credeți că am văzut? Niște fluturași care zburau din floare în floare. La un moment dat, mai mulți fluturași s-au așezat în șir pe câte o floare. Zbura câte unul și se întorcea înapoi, zbura altul și iar venea înapoi. Jocul fluturașilor mi-a plăcut foarte mult! M-am gândit să ne jucăm și noi cu fluturașii.’’ În acest timp se deschide cortina și se prezintă cei cinci fluturași care sunt așezați în sistem liniar pe câte o floare. Se numără fluturașii și florile și se precizează ordinea în care sunt așezați aceștia (primul fluturaș, al doilea fluturaș etc.). Se anunță titlul jocului, se explică și se demonstrează regulile de desfășurare ale jocului: educatoarea va atrage atenția copiilor să privească șirul de fluturași. Prin manevrarea magnetului un fluturaș va zbura, rămânând floarea fără fluturaș. Educatoarea întreabă: ,,- Al câtelea fluturaș a zburat?’’ (al doilea); ,,- A câta floare a rămas fără fluturaș?’’ (a doua floare); ,,- Ce loc ocupă fluturașul în șirul numeric?’’ (locul al doilea). Fluturasul va fi adus la locul lui. În felul acesta se desfășoară jocul.
În complicarea jocului copiii închid ochii. Din același șir vor zbura doi fluturași în același timp. De exemplu: zboară al doilea și al patrulea fluturaș. Copiii deschid ochii, privesc și cel numit spune: ,,au zburat al doilea și al patrulea fluturaș’’. Pentru a continua jocul, fluturașii sunt așezați la locul lor.
În încheiere se grupează copiii în șiruri de câte cinci, fixându-se ordinea în șirul numeric. La cuvintele educatoarei ,,zboară toți fluturașii care ocupă locul al doilea’’, aceștia ies din sala de grupă.
CINE ȘTIE CÂȘTIGĂ !
Obiective operaționale:
să utilizeze numeralul cardinal și ordinal în situații adecvate;
să raporteze corect numărul la cantitate;
să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic adecvat;
Sarcina didactică:
numărarea obiectelor, raportarea numărului la cantitate;
Regula jocului:
copiii vor lucra la indicația educatoarei, prin întrecere;
Elemente de joc:
mișcare, mânuirea materialului, aplauze, întrecerea;
Strategia didactică:
Metode și procedee: demonstrația , observația, explicația, exercițiul.
Material didactic: la masa educatoarei: cuburi, mingi, păpuși, găleți, ciuperci (între unul și cinci obiecte), cinci jetoane cu imagini de la 1 la 5; pentru copii: coșulețe cu material din natură;
Resurse temporale: 20 min.
Desfășurarea jocului: se va pregăti materialul și sala de grupă pentru a crea condiții favorabile desfășurării activității. Se vor realize câteva exerciții pregătitoare: se ridică pe rând câteva jetoane; se cere copiilor să numere imaginile de pe ele și să observe apoi materialul din coșulețe. Se anunță titlul jocului, se explică și se demonstrează regulile de desfășurare ale jocului: educatoarea ridică câte un jeton. Copiii îl privesc, numără imaginile de pe el și, când educatoarea spune: ,,Cine știe câștigă’’, jetonul se ascunde; copiii scot pe masă atâtea frunze câte imagini au văzut pe jeton. Se precizează că așezarea materialului trebuie făcută în sistem liniar orizontal, de la stânga la dreapta. Cei care au terminat primii ridică mâna. În timp ce copiii desfășoară acțiunea, educatoarea urmărește și supraveghează corectitudinea efectuării sarcinii. Vor fi numiți unu-doi copii care vor folosi numeralul cardinal și ordinal pentru a motiva numărul de obiecte scoase din coșuleț (,,eu am așezat pe masă trei frunze, pentru că pe jeton erau trei imagini’’). Copiii care au câștigat întrecerea sunt stimulați. În felul acesta se va desfășura jocul până când se termină jetoanele.
În complicarea jocului doi copii vor veni la masa educatoarei și vor pipăi câte un grup de obiecte care se află acoperit pe masa acesteia. După ce au pipăit și au numărat în gând, vor exprima cu voce tare numărul de obiecte care formează grupul respectiv. Pentru confirmarea exactității, obiectele vor fi descoperite și numărate din nou de aceiași copii. Câștigă întrecerea acel copil care numără mai repede și mai bine. Jocul se continuă fiind antrenați alți copii la alte grupe de obiecte.
În încheierea jocului copiii vor fi scoși în curte și, la indicația educatoarei, fiecare copil va căuta și prezenta un număr de cinci obiecte ( cinci fire de iarbă, cinci flori, cinci pietricele etc.).
NIVEL II ( 5-6 ani)
La acest nivel de vârstă, jocurile didactice urmăresc următoarele aspecte:
consolidarea cunoștințelor matematice, prin exersarea limbajului matematic;
sistematizarea cunoștințelor cu privire la măsurarea dimensiunilor, cântărirea mesei și volumului utilizând etaloane standard;
formarea deprinderii de lucru independent;
dezvoltarea gândirii prin stimularea mobilității, independenței, flexibilității gândirii, a operațiilor acesteia.
CAUTĂ VECINII !
Obiective operaționale:
să compare numerele, determinându-le vecinii;
să determine locul fiecărui număr în șirul numeric (aspectul ordinal al numerelor)
să recunoască cifrele de la 1 la 6
să compare grupele pentru a putea stabili vecinii
să rezolve independent itemii propuși pe fișă
Sarcina didactică:
găsirea numărului mai mare sau mai mic cu o unitate și chiar cu 2 unități față de numărul dat.
Regulile de joc:
conducătorul jocului ridică un jeton și precizează care dintre vecini să fie căutați: cel mai mic sau cel mai mare sau amândoi. Copiii care au același jeton cu cel ridicat de conducătorul jocului trebuie să caute vecinul indicat. Cel care îndeplinește corect sarcina devine următorul conducător de joc.
Elementele de joc:
mânuirea materialului, aplauzele, întrecerea, închiderea și deschiderea ochilor.
Conținutul matematic:
număr, cantitate, cifră, operație aritmetică
Strategia didactică:
Metode și procedee:explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, observația.
Material didactic: jetoane, cifre 1-6, flanelograf, panou, tablou reprezentând o intersecție de străzi, pe fiecare sunt căsuțe și blocuri numerotate de la 1 la 6, păpușa Arlechino.
Resurse temporale: 30 minute
Desfășurarea jocului:
Se prezintă copiilor un tablou reprezentând o intersecție și strada cu căsuțe și blocuri numerotate de la 1 la 6 și pe Arlechino care s-a rătăcit și nu mai știe cum să ajungă acasă și nici care sunt vecinii lui. Tot el va anunța titlul jocului și va enunța obiectivele.
În explicarea și exemplificarea jocului se vor preciza acțiunea, sarcinile care revin copiilor și regulile care se cer respectate. Copiii vor primi jetoane pe care sunt desenate cifrele de la 1 la 6 și buline de la 1 la 6. Conducătorul jocului (la început educatoarea) va anunța că Arlechino locuiește pe strada Pisicuțelor la numărul 2. Copiii privesc jetoanele lor și le vor ridica pe acelea pe care sunt vecinii numărului, atât cele cu cifre cât și ce cu buline. Copilul care are numărul 2 pe jeton va fi următorul conducător de joc.
La complicarea jocului se va face inversul regulei de joc, adică educatoarea va spune: „Arlechino locuiește pe strada Ursuleților, și este vecin cu 3 și cu , iar copilul care are cifra corectă sau numărul de buline pe jeton se ridică.
În încheierea activității se rezolvă itemii de pe fișă de evaluare și se fac aprecieri asupra modului de desfășurare și de participare al copiilor la activitate.
NUMĂRĂM ȘI SOCOTIM
Obiectivele operaționale :
să numere în limitele 0 -10;
să alcătuiască mulțimi de obiecte raportănd numărul la cantitate și apoi la cifră;
să identifice semnul operației și să-l localizeze în funcție de de situația ilustrată;
să efectueze calculul oral cu 1-2 unități;
să rezolve oral probleme prin raționamentul de tip ipotetico – deductiv având ca material intuitiv o situație ilustrată;
să rezolve independent itemii propuși pe fișă.
Sarcina didactică:
rezolvarea exercițiilor de adunare și scădere, oral și cu suport intuitiv, reprezentarea grafică a oprației cerute de conținutul problemei.
Regulile de joc:
toate momentele jocului încep și se termină la semnalul educatoarei.
Elementele de joc:
Rița Veverița (marionetă).
Conținutul matematic:
număr, cantitate, cifră, operație aritmetică.
Strategia didactică:
Metode și procedee: explicația, problematizarea, învațarea prin descoperire.
Material didactic: probleme ilustrate, tablă magnetică, figurine magnetice, semnele ’’+ ’’, ’’ – ’’, ’’ = ’’ (magnetice), casetă cu probleme înregistrate; coșulețe cu jetoane, semnele operațiilor aritmetice, fișă individuală, creioane colorate, flanelograf individual.
Resurse temporale : 30 de minute.
Desfășurarea jocului: Se intuiește materialul și se anunță titlul jocului. Se explică obiectivele propuse spre realizare. Are loc constituirea șirului numeric 0-10, lucrându-se la flanelograf. Se numără elementele mulțimilor prin asocierea cifrei, numărului la cantitate. Copiii trebuie să caracterizeze mulțimea propusă și să stabilească numărul de elemente, vecinii, cifra corespunzătoare, numere pare, numere impare.
Se propune rezolvarea unor probleme de adunare și scădere cu 1-2 unități (enunțurile problemelor au ca elemente materialul individual al copiilor). Ex. „Ionel are 5 castane, Marin îi mai dă 2 castane. Câte castane are Ionel acum? etc”.Se rezolvă probleme de către copii, propuse de colegi, înregistrate pe casetă.
În încheierea activității activității se rezolvă itemii de pe fișă și se fac aprecieri asupra modului de participare al copiilor la activitate.
MATEMATICA CU VERONICA
Obiective operaționale:
să numere în limitele 0-10;
să alcătuiască mulțimi de obiecte raportând numărul de cantitate și apoi la cifră;
să identifice semnul operației și să-l localizeze în funcție de situația ilustrată;
să efectueze calculul oral cu 1-2 unități;
să rezolve oral probleme prin raționamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situație ilustrată;
să rezolve independent itemii propuși pe fișă.
Sarcina didactică:
rezolvarea exercițiilor de adunare și scădere, oral și cu suport intuitiv, reprezentareagrafică a operației cerute de conținutul problemei;
Regulile de joc:
toate momentele jocului încep și se termină la semnalul educatoarei
Elementele de joc:
Păpușa Veronica (marionetă)
Conținutul matematic:
număr, cantitate, cifră, operație aritmetică
Strategia didactică:
Metode și procedee:explicația, problematizarea, învățarea prin descoperire
Material didactic: probleme ilustrate, tablă magnetică, figurine magnetice, semnele + , – , =; coșulețe cu jetoane, semnele operațiilor aritmetice, fișă individuală, creioane colorate, flanelograf individual
Resurse temporale: 30 minute
Desfășurarea jocului: Se intuiește materialul și se anunță titlul jocului. Se explică obiectivele propuse spre realizare. Are loc constituirea șirului numeric 0-10, lucrându-se la flanelograf. Se numără elementele mulțimilor prin asocierea cifrei, numărului la cantitate. Copiii trebuie să caracterizeze mulțimea propusă și să stabilească numărul de elemente, vecinii, cifra corespunzătoare, numere pare, numere impare.
Se propune rezolvarea unor probleme de adunare și scădere cu 1-2 unități (enunțurile problemelor au ca elemente materialul individual al copIilor. Exemplu: Andreea are 3 castane, Darius îi mai dă 2 castane. Câte castane are Andreea acum? etc. Se rezolvă probleme de către copii propuse de colegi, înregistrate pe casetă.
În încheierea activității se rezolvă itemii de pe fișă și se fac aprecieri asupra modului de participare al copiilor la activitate.
AL CÂTELEA OMULEȚ S-A TOPIT?
Obiective operaționale:
să formeze șirul numeric în limitele 1-7 precizând locul fiecărei mulțimi în șir, precum și numerarul ordinal corespunzător.
să stabilească vecinii numerelor naturale în șirul numeric 1 – 7
să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un șir format, să-l denumească utilizând numerarul ordinal corespunzător;
să rezolve operații cu mulțimi și cardinarul lor, exprimându-se corect în limbaj matematic adecvat.
Sarcina didactică:
recunoașterea și precizarea locului fiecărui număr în șirul numeric, utilizarea corectă a numerarului ordinar;
Regulile de joc:
la semnalul educatoarei copiii închid ochii, timp în care se ascunde un omuleț din șirul constituit; copiii deschid ochii și sesizează al câtelea omuleț s-a topit; ei asociază cifra corespunzătoare utilizând numeralul ordinar;
Elemente de joc:
macheta reprezentând un derdeluș cu elementele caracteristice, închiderea și dechiderea ochilor, aplauze
Strategia didactică:
Metode și procedee: conversația explicația, exercițiul,problematizarea.
Material didactic: machetă reprezentând un derdeluș cu omuleți de zăpadă confecționațidin carton, tablă magnetică, cifrele de la 1 – 7; coșulețe, jetoane reprezentând 7 omuleți și 7 fulgi; panou, cifrele de 1 – 7, fișe matematice.
Resurse temporale: 30 de minute
Desfășurarea jocului: Se prezintă macheta sub formă de surpriză, se intuiește materialul demonstrativ din machetă. Educatoarea anunță titlul jocului și precizează regulile jocului în termeni accesibili. Se solicită compararea celor două mulțimi prin punerea elementelor în corespondență, apoi se cere raportarea numărului la cantitate.
Se propune un exercițiu de probă frontal așezarea omuleților unul lângă altul, în ordinea de numărare stânga -dreapta. La semnalul educatoarei se cere așezarea fulgilor la omuleții de zăpadă în șirul format, respectând ordinea de numărare. Se ascunde un omuleț și se cere copiilor să sesizeze al câtelea fulg a rămas fără omuleț; se stabilesc vecinii numerelor în șirul format utizând numerarul ordinar. Se lucrează și la tabla magnetică.
În executarea jocului se lucrează cu materialul individual, copiii executând exerciții de verificare a deprinderii de a folosi corect numerarul ordinar. Ex.: „ se așează fulgul al 6- lea pe al 5- lea omuleț”
Se prezintă fișele de lucru și se solicită rezolvarea lor. Se apreciază rezultatele și modul de desfășurare a activității.
LA SUPERMARKET !
Obiective operaționale:
să conștientizeze noțiunile de „a aduna” și „a scădea”;
să verbalizeze corect cele două operații;
să utilizeze corect simbolul operației de adunare și de scădere;
să compună și rezolve oral probleme având ca suport ilustrații;
să formeze probleme după exerciții date;
să realizeze corect fișa de muncă individuală, acționând în pagină.
Sarcina didactică:
efectuarea unor exerciții și probleme cu diferențe de 1-2 unități.
Regulile de joc:
copiii respectă regulile de conduită civilizată pe care trebuie să le cunoască fiecare „cumpărător” într-un magazin: salutul, formulele de politețe. Vor folosi corect semnele „+”, „ –„ , „=”. Aplaudă răspunsul corect și încurajează echipa.
Elementele de joc:
surpriza, aplauze, întrecerea, închiderea-deschiderea ochilor.
Conținutul matematic:
operații matematice: adunare și scădere.
Strategia didactică:
Metode și procedee:explicația, demonstrația, exercițiul, conversația, problematizarea, algoritmizarea.
Material didactic: „Casa de marcat”, disc norocos cu numere, „produse” ce pot fi cumpărate din magazin.
Resurse temporale: 30 -35 minute
Desfășurarea jocului: Organizarea jocului se face prin pregătirea unui magazin cu produse alimentare, obiecte de mobilier, articole de îmbrăcăminte, în funcție de materialul existent în grădiniță.Pentru captarea atenției, educatoarea prezintă copiilor o întâmplare: „ Într-un magazin „Supermarket” s-a defectat casa de marcat. Vânzătoarea neatentă a acționat greșit tastele „-”, „+”, „=” și astfel a încasat greșit sumele pentru produsele vândute:
,,Casa de marcat/ Azi s-a defectat,/ Plus, minus, egal/ Rău s-au încurcat!/ Dacă știți să socotiți,/ Veniți cu toții, copii,/ Acum la Supermarket/ Matematicieni, veți fi!”
Se continuă cu reactualizarea cunoștințelor matematice, apoi se prezintă titlul și obiectivele jocului.
Se intră în rolul vânzătoarei la diferite raioane, în funcție de domeniul dorit sau de materialele didactice disponibile în grădiniță. La raionul de cofetărie – patiserie, o fetiță cu rolul de „mamă” va cumpăra dulciuri pentru toată familia. Exemplu: 2 savarine pentru bunica, 1 savarină pentru fetiță. Copiii așează pe panou (siluete) imaginea prăjiturii. Vânzătoarea caută semnele potrivite „+” și „=”. Mama poate cumpăra mai multe. Copiii vor așeza imaginile, semnele și cifrele corespunzătoare operației matematice. La început exercițiile vor fi de adunare, apoi vânzătoare va face inventarul și scade produsele vândute.
Pentru complicarea jocului se poate trece la alt raion, unde se pot face mai multe cumpărături. Exemplu: tata cumpără 2 tricouri pentru mama și 2 pentru băiețel (2+2=4), dar mai vrea si 1 tricou pentru mama (4+1=5). Se vor prezenta planșe cu probleme ilustrate, pe care le rezolvă oral sau cu ajutorul jetoanelor.
La asigurarea feed-back-ului, copiii vor lucra la fișa de evaluare, se intuiesc sarcinile, se verbalizează împreună cu copiii acțiunile ce vor urma a fi făcute. Evaluarea fișelor se va face concret, obiectiv, individual și colectiv. În încheierea activității se fac aprecierile privind participarea activă și efectivă la activitate, acordându-le stimulente.
IV.2. JOCURI LOGICO – MATEMATICE
Jocurile logico-matematice sunt jocuri didactice matematice ce introduc, în verbalizare, conectorii și operațiile logice și urmăresc formarea abilităților pentru elaborarea judecăților de valoare și de exprimare a unităților logice.
Jocurile logico-matematice oferă posibilitatea familiarizării copiilor cu operațiile cu mulțimi.
Scopul principal al jocurilor de acest tip este de a-i înzestra pe copii cu un aparat logic simplu care să le permită a se orienta în problemele și aspectele realității înconjurătoare, să exprime judecăți și raționamente într-un limbaj simplu, familiar.
NIVEL I ( 3-5 ani)
UNDE S-AU ASCUNS JUCĂRIILE?
Obiective operaționale:
Să perceapă corect poziția obiectelor în spațiu;
Să recunoască grupele de obiecte;
Să denumească obiectele, mărimea și culoarea acestora
Sarcina didactică:
recunoașterea și denumirea corectă a pozițiilor spațiale , a mărimii și culorii grupelor de obiecte
Regula jocului:
se răspunde numai după ce se descoperă grupa de jucării, se aplaudă după un răspuns corect.
Elemente de joc:
descoperirea grupelor de obiecte, aplauze
Material didactic: păpuși, cuburi, cărți, ursuleți
Desfășurarea jocului: Grupele de obiecte sunt așezate : sub masă, pe masă, sus pe dulap, jos pe covor, lângă pat. Apare ,,Scufița Roșie” plângând, pentru că unele jucării s-au ascuns. Copiii sunt solicitați să găsească jucăriile și să-i spună Scufiței unde le-au găsit. Altor copii li se spune să caute sus pe dulap, lângă pat etc și să spună ce au găsit. Copiii denumesc obiectele , pozițiile spațiale , sunt corectați la nevoie și se aplaudă răspunsurile corecte.
Jocul continuă în acest mod până se descoperă toate grupele de obiecte. Copiii vor preciza și mărimea și culoarea obiectelor găsite.
În încheiere , copiii îi aduc Scufiței Roșii câte o jucărie , spunându-i unde a găsit-o, ce este , cum este și ce culoare are.
AȘAZĂ-MĂ LA CĂSUȚA MEA!
Obiective operaționale:
să identifice piesele geometrice;
să-și însușească regulile jocului, aplicându-le corect;
să sesizeze cu ușurință atributele căsuței alese;
să mânuiască corect materialele puse la dispoziție.
Sarcina didactică:
separarea pieselor de același fel după formă;
Regulile de joc:
copiii separă piesele conform recomandărilor educatoarei; cei numiți vor răspunde corect la întrebări
Elementele de joc:
mânuirea materialului, întrecerea, aplauze.
Material didactic:
pentru fiecare copil, în coșuleț trusa Logi I;
câte 4 căsuțe confecționate din carton, în formele geometrice cunoscute;
câte o fișă de evaluare și un creion.
Resurse temporale: 20 de min.
Desfășurarea jocului : Copiii vor fi așezați la mese. În fața fiecăruia se află: coșulețul cu trusa Logi I (de aici fiind eliminată figura ,,dreptunghi’’) și cele 4 căsuțe. Ei intuiesc materialul primit, denumind căsuțele: ,,căsuța pătrat, căsuța cerc și căsuța triunghi’’, apoi recunosc piesele trusei. Educatoarea formulează cerința ca din toate piesele copiii să aleagă toate piesele triunghiulare și să le așeze în ,,căsuța triunghiurilor’’. La semnalul dat de educatoare, copiii selectează toate triunghiurile, pe care le așază în ,,căsuța triunghiurilor’’. Copilul, care va face cel mai repede selecția, va fi aplaudat. Jocul continuă în același mod cu selectarea pătratelor și a cercurilor. De fiecare dată se aplaudă copilul câștigător.
În complicarea jocului se prezintă fișele individuale cu cerințele propuse: – încercuiește obiectele care au acceași formă;
Se analizează fișele și se aplaudă copiii câștigători.
SĂCULEȚUL FERMECAT
Obiective operaționale:
să identifice figuri geometrice , selectându-le prin pipăire și să le denumească;
să denumească atributele comune și diferențele folosind deducția logică;
să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic adecvat;
Sarcina didactică:
recunoașterea numai cu ajutorul simțului tactil a formei, mărimii și grosimii pieselor; un accent deosebit se va pune pe deducerea culorii pieselor.
Regulile de joc:
descrierea atributelor – formă, mărime, grosime – piesei se va face prin pipăirea sacului, denumirea culorii se va face după ce din săculeț vor fi scoase câteva piese geometrice.
Elementele de joc:
surpriza, aplauzele.
Material didactic:
săculeț confecționat din pânză în interiorul căruia sunt cele 36 de piese ale trusei; însemne cu forma și culoarea pieselor.
Resurse temporele: 20 de minute
Desfășurarea jocului: Educatoarea prezintă săculețul și spune copiilor că l-a găsit dimineața pe masă cu o scrisoare alături. Scrisoarea a fost scrisă de copiii de clasa I, care îi rugau pe copiii preșcolari să ghicească ce se află în coșuleț și să le trimită răspunsul corect.
Educatoarea anunță denumirea jocului și explică regula acestuia. Copiii, rând pe rând, vor separa prin pipăite câte o piesă și, tot prin pipăit îi vor ghici forma, mărimea și grosimea. ,,Am găsit în săculeț un pătrat mare și subțire’’. Apoi, piesa este scoasă din sac și se constată dacă descrierea a fost corectă. Copilul adaugă acum la răspuns și culoarea piesei. Piesa este așezată pe o masă astfel încât să fie văzută de toți copiii. Dacă răspunsul este correct și complet copilul va fi aplaudat, dacă nu, răspunsul lui va fi corectat de un alt copil. Jocul continuă astfel pentru alte câteva piese, apoi se încearcă ghicirea culorii piesei fără a fi scoasă din săculeț. Astfel copiii vor fi conduși să facă deducții asupra culorii, luând în considerare (prin eliminare), culoarea celorlalte piese care se află pe masă, la vedere. Dacă din săculeț a fost scos un cerc mare, gros, roșu, următorul cerc mare și gros va avea culoarea albastră sau galbenă, iar al treilea cerc mare și gros nu mai poate avea decât culoarea rămasă (albastră sau galbenă).
În încheiere copiii care au descries corect și complet cele 3 atribute ale pieselor – formă, mărime, grosime – și au ghicit culoarea piesei vor primi recompense constând în figuri geometrice decupate, de culori diferite.
UNDE ESTE LOCUL MEU?
Obiective operaționale:
să separe piesele trusei după criteriul mărimii;
să folosească atributele corespunzătoare;
să selecteze prin comparare piesele după mărime;
să denumească obiectele, forma și culoarea acestora.
Sarcina didactică:
separarea pieselor de același fel după criteriul mărimii; separarea pieselor mici și mari după culoare și formă;
Regulile de joc:
copiii vor selecta piesele conform cerinței și vor verbaliza acțiunea făcută: am ales pieselemari și cele mici.
Elementele de joc:
surpriza, întrecerea, aplauze
Material didactic:
– pentru fiecare copil trusa Logi I, în coșuleț;
– două pătrate confecționate din carton: unul mare, altul mic;
– o fișă de evaluare și un creion.
Resurse temporale : 20 de minute
Desfășurarea jocului: În fața fiecărui copil, pe măsuță, se află coșulețul cu trusa Logi I și cele două pătrate de mărimi diferite. Copiii intuiesc materialele primite: două pătrate din carton (unul mare, altul mic) și recunosc piesele trusei Logi I. Educatoarea le cere ca din toate piesele, preșcolarii să le aleagă pe cele mici și să le așeze în pătratul mic (căsuța mică). La semnalul ei, copiii selectează toate piesele mici pe care le așază în pătratul mic (căsuța mică). La întrebarea: ,,Ce-ai ales?’’ copilul spune: ,,Eu am ales toate piesele mici’’. La al doilea semnal, copiii așază toate piesele mari în pătratul mare sau căsuțe mari iar unul spune: ,,Eu am ales toate piesele mari!’’. Jocul continuă cu câteva exerciții: ,,În căsuța mare, ce culori au piesele?’’ (roșu, galben, albastru = 3 culori); În căsuța mare, câte forme cunoașteți?’’ (forma pătrată, cerc, triunghi = 3 forme).
După ce se strâng piesele și căsuțele, educatoarea împarte fiecărui copil o fișă deevaluare și un creion. Se cere copiilor să coloreze toate pătratele mici.
Se analizează toate fișele de evaluare și se apreciază copiii câștigători.
TE ROG SĂ-MI DAI !
Obiective operaționale:
să identifice piesele geometrice;
să formeze grupe de obiecte după un criteriu stabilit;
să denumească atributele comune și diferențele folosind deducția logică;
să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic adecvat;
Sarcina didactică:
descoperirea și denumirea corectă a pieselor geometrice care lipsesc echipei propri-model și care se găsesc în echipa adversă.
Regulile de joc:
echipele câștigă numai piesele denumite corect și complet. Câștigătoare va fi echipa care va avea în final cele mai multe piese geometrice.
Elementele de joc:
aplauze
Material didactic:
– trusa cu cele 36 de piese;
Resurse temporale : 20 de minute
Desfășurarea jocului: Grupa de copii se împarte în două subgrupe, adică în două echipe: echipa model și echipa adversă. Mesele echipelor vor fi așezate ăn colțurile opuse ale sălii de grupă, astfel încât copiii să nu poată vedea piesele existente pe masa celeilalte echipe. Piesele trusei se împart în două grupe egale numeric (câte 18 piese), fără vreun criteriu de selecție.
Pentru început fiecare echipă este invitată să-și grupeze piesele în perechi după un atribut pe care și-l alege fiecare echipă (după mărime, formă sau culoare) pentru a descoperi mai ușor piesa care lipsește. Cel mai ușor mod de formare a perechilor este acela de a grupa piesele după mărime și, adăugat acestui criteriu pe cele după formă și de culori asemănătoare.
Educatoarea explică regula jocului, adică un reprezentant din fiecare echipă cere celeilalte echipe o piesă care îi lipsește și care bănuiește că s-ar afla la acesta. Copilul trebuie să denumească piesa, folosind cele patru attribute. ,,Te rog să-mi dai triunghiul mic, subțire și de culoare roșie’’. Dacă a denumit-o corect și complet și piesa se află la echipa adversă, copilul primește piesa și este lăudat de educatoare și apreciat de colegi. În caz contrar, el nu primește nimic. În același mod se adresează și reprezentantul celeilalte echipe. Jocul continuă până în momentul în care una dintre echipe a acumulat cele mai multe piese.
NIVEL II ( 5-6 ani)
GĂSEȘTE LOCUL POTRIVIT !
Obiective operaționale:
să recunoască figurile geometrice : triunghiul, pătratul, cercul și dreptunghiul;
să precizeze atribute ale figurilor geometrice prezentate, ca: culoare, formă, mărime, grosime.
să stabilească locul piesei și să motiveze cauza așezării piesei în cerc.
Sarcina didactică:
stabilirea corectă a locului unei piese după formă, mărime, grosime și culoare.
Regulile de joc:
așezarea în cele două cercuri desenate a pieselor solicitate de către copii.
Elementele de joc:
două cercuri desenate roșu, respectiv verde, aplauze
Strategia didactică:
Metode și prodee: conversația, explicația, jocul , exercițiul
Material didactic: figuri geometrice: triunghi, pătrat, cerc și dreptunghi
Resurse temporale : 30 de minute
Desfășurarea jocului: Pe parchet sunt desenate două cercuri: roșu și verde. Se intuiește materialul (piesele), se anunță tema și se explică regulile jocului. Se execută jocul de probă : așezarea pieselor solicitate într-unul dintre cele două cercuri. Se fac diverse exerciții de recunoaștere și grupare a pieselor (după mărime, grosime,culoare etc). Ex.: solicit un copil să așeze toate piesele mici și subțiri în cercul roșu și toate piesele mari și groase în cercul verde; un alt copil așază doar pătratele, în funcție de cerință.
În realizarea feed-backului se cere rezolvarea itemilor de pe fișa de lucru. Se repetă titlul jocului. Se fac aprecieri.
CE ESTE ȘI CE NU ESTE LA FEL ?
Obiective operaționale:
să identifice piesele geometrice;
să compare două piese stabilind atributele comune și cele distincte;
să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic adecvat;
Sarcina didactică:
compararea a două piese și stabilirea atributelor comune și a celor distincte.
Regulile de joc:
copiii privesc și compară cele două piese, iar unul indicat de educatoare va verbalize asemănările și deosebirile dintre ele.
Elementele de joc:
surpriza, mișcarea, aplauze
Material didactic:
trusa Dienes cu cele 48 de piese;
Resurse temporale : 30 de minute
Desfășurarea jocului: Copiii vor sta în semicerc pe scăunele. După aducerea trusei, într-un săculeț de către un copil mai mare sub formă de surpriză, se va face intuirea materialului; piesele geometrice. Educatoarea va prezenta copiilor două piese: cercul roșu, mic, subțire și un pătrat mic, gros și roșu. Copiii, după ce le analizează, răspund: ,,Amândouă piesele sunt mici și roșii, dar una este cerc și una este pătrat, una este subțire și cealaltă este groasă’’. Un răspuns mai evoluat ar putea fi formulat astfel: ,,Cele două piese se aseamănă prin mărime și culoare și se deosebesc prin formă și grosime’’. Deci, între cele 2 piese sunt 2 asemănări și două deosebiri (diferențe).
Pentru complicarea jocului, educatoarea prezintă copiilor alte 2 piese: triunghiul galben subțire și mare și dreptunghiul roșu, mare și gros. Copiii vor observa și vor răspunde că piesele se aseamănă prin mărime și se disting prin formă, culoare și grosime. Între ele există deci o singură asemănare și trei deosebiri.
În complicarea jocului se va realiza procedeul invers. Se dă o piesă oarecare cerându-le copiilor să găsească o altă piesă care să aibă, de exemplu, trei diferențe (deci o asemănare) față de ea. Copiii vor observa, în timp, că există o legătură între numărul atributelor unei piese și numărul asemănărilor și deosebirilor (suma lor este întotdeauna patru).
DETECTIVII !
Obiective operaționale:
să recunoască figurile geometrice: triunghi, pătrat, cerc și dreptunghi;
să precizeze atribute ale figurilor geometrice, ca :formă, culoare, mărime;
să formeze mulțimi după unul sau mai multe criterii date;
Sarcina didactică:
alcătuirea unor mulțimi pe baza unei caracteristici și sesizarea greșelii pe care o va face intenționat educatoarea
Regulile de joc:
la sesizarea fiecărei greșeli, copiii lansează un semnal prin ridicarea mâinii sau rostesc cuvântul ,,NU’’.
Elementele de joc:
surpriza, mișcarea, aplauze
Strategia didactică:
Metode și procedee: conversația, explicația, jocul, exercițiul
Material didactic: trusa cu 48 de piese, patru căsuțe din carton cu forma unei piese lipită pe acoperiș, panou pe care desenate alternative căsuțe mici și mari, roșii, galbene și albastre
Resurse temporale: 30 min.
Desfășurarea jocului: Scăunelele vor fi așezate în formă de semicerc. Pe covor se află patru căsuțe din carton care au lipite pe acoperiș forma unei piese geometrice. Pe stativ va fi un panou pe care sunt desenate șase căsuțe (trei mici de culoare roșie, galbenă și albastră și trei mari în aceleași culori). Captarea atenție se va realiza prin sosirea în sala de grupă a unui cățel numit ,,detectivul Droopy’’. Înainte de începerea jocului propriu-zis se explică cuvântul ,,detectiv’’ și se precizează că piesele geometrice sunt ,,copii’’ mai mari sau mai mici, care s-au rătăcit în parc.
Se explică regula jocului; în prima parte a acestuia educatoarea va avea rol de conducător, iar copiii vor fi ,,detectivii’’. Ca atribut de separare a pieselor se va lua în considerare în această parte a jocului doar forma pieselor. Educatoarea va preciza: ,,Voi duce ,,copiii’’ care au forma de pătrat la căsuța lor, pe cei ce au forma de triunghi la căsuța lor, pe cei care au forma de cerc la căsuța lor iar pe cei care au forma de dreptunghi la căsuța lor. Dacă mă voi înșela și voi greși căsuțele, să-mi faceți un semn și să mă ajutați să corectez greșeala”. Intenționat se va așeza o mulțime de piese (triunghi) la altă căsuță (de exemplu, la dreptunghi). Copiii, care vor sesiza greșeala, vor ridica mâna, după care vor fi invitați să corecteze verbalizând, apoi așază mulțimea pieselor la căsuța lor. Jocul continuă până când toate piesele au fost așezate la căsuța potrivită.
În complicare, copiii vor avea de așezat mulțimile de piese geometrice pe panou după mărime și culoare. Rolul de conducător revine de această dată copiilor.
CUM ESTE ȘI CUM NU ESTE ACEASTĂ PIESĂ ?
Obiective operaționale:
să recunoască figurile geometrice: triunghi, pătrat, cerc și dreptunghi;
să precizeze atribute ale figurilor geometrice, ca :formă, culoare, mărime și grosime;
să denumească atributele comune folosind negația logică;
Sarcina didactică:
denumirea corectă a atributelor pieselor cu ajutorul negației;
intuirea complementarei unei mulțimi.
Regulile de joc:
copilul indicat alege piesa preferată și va spune mai întâi atributele pe care le are;
alt copil precizează ce însușiri nu are piesa în comparație cu celelalte piese ale temei.
Elementele de joc:
mărimea materialului, aplauzele.
Material didactic:
trusa Dienes cu cele 48 de piese geometrice;
Resurse temporale : 30 de minute
Desfășurarea jocului: Jocul se poate desfășura cu întreaga grupă de copii sau pe grupuri mici, în cadrul jocurilor liber creative. După explicarea regulilor jocului, educatoarea invită un copil care va alege o piesă și denumește atributele pe care le are: ,,Aceasta este o piesă geometrică de formă pătrată, are culoarea albastră, este mare și subțire’’. Răspunsul corect va fi aplaudat. În același fel vor fi descrise mai multe piese geometrice.
În continuarea jocului copiii sunt invitați să precizeze ce însușiri nu are piesa pe care o alege, în comparație cu celelalte piese ale trusei. ,,Piesa mea nu este albastră, nu este galbenă, nu este groasă, nu este mare, nu are formă de cerc, nici de triunghi, nici de dreptunghi’’.
Prin repetarea jocului vor fi îndrumați să sesizeze variabilele fiecărui atribut, indiferent în ce ordine expun și să le nege pe toate acelea pe care piesa nu le posedă. Răspunsurile bune și complete sunt apreciate de colegi prin aplauze.
TRENUL (CU PATRU DIFERENȚE)
Obiective operaționale:
să selecteze piesa geometrică după regula stabilită;
să numească caracteristicile piesei alese folosind conjuncția de propoziție;
să motiveze alegerea folosind în exprimare negația logică;
Sarcina didactică:
alegerea și așezarea succesivă a pieselor care nu au nici o însușire comună;
Regulile de joc:
piesele (care în jocul nostru iau denumirea de vagoane) pot fi așezate de o parte și de cealaltă a locomotive, două piese consecutive deosebindu-se, total, prin toate însușirile (atributele). Șeful de tren semnalează orice greșeală.
Elementele de joc:
așezarea pieselor la locul potrivit; acționarea conform indicațiilor ,,șefului’’ de tren, interpretarea rolurilor de ,,călători și șefi de tren’’, imitarea mersului trenului.
Material didactic:
trusa Dienes cu cele 48 de piese;
echipament adecvat pentru ,,șeful de tren’’: chipiu roșu, lanternă, semnal și paletă
Resurse temporale : 30 de minute
Desfășurarea jocului: În fața copiilor, pe covor, sunt așezate în dezordine piesele trusei. Se intuiesc piesele și se anunță titlul jocului: ,,Trenul’’. Se explică jocul: Șeful de tren, în echipament corespunzător, fluierând, spunând: ,,Să iasă din depou o locomotivă (de exemplu) în formă de dreptunghi mare, gros și albastru’’. Piesa indicată este aleasă de un copil, așezată în centru pe covor și însemnată cu o bulină. La semnalul șefului de tren, i se atașează vagoanele: fiecare vagon trebuie să fie total diferit de cel dinaintea lui, adică să se deosebească prin formă, prin culoare, prin mărime și prin grosime. De exemplu: cerc mare, subțire, roșu. Copiii se întrec în a găsi vagoanele potrivite și a le atașa la locul potrivit, iar ,,șeful de tren’’ este foarte atent și semnalizează orice greșeală, care ar putea provoca ,,deraierea’’ trenului.
Pe parcursul desfășurării jocului, copiii își vor da seama că vagoanele unui astfel de tren alternează prin mărime și grosime, că unei piese mari și groase i se alătură în mod necesar una mică și subțire (formă și culoare diferită). După ce trenul a fost format, se face o revizie. După ce toate formalitățile au fost împlinite, trenul poate obține ,,cale liberă’’.
Copiii înșirați unul câte unul cântă, pufăie și aleargă în jurul trenului, simulând mersul acestuia. Jocul se poate repeta, schimbând rolul ,,șefului de tren’’ sub o altă formă; copiii fiind așezați în semicerc, sunt chemați pe rând să așeze câte un vagon, mutându-se cu scăunelul, unul în spatele celuilalt, fiecare cu piesa în mână.
În încheiere, copiii imită trenul (mișcare, fluierat).
CAPITOLUL V
CERCETAREA EXPERIMENTALĂ
V.1. MOTIVAȚIA PENTRU EXPERIMENT
Preșcolaritatea este cel mai bun moment al vieții în care se pot forma abilități importante de bază, pentru: muzică, sport, limbi moderne, dar și capacități de gândire și comunicare necesare învățării școlare de mai târziu.
Procesul instructiv – educativ pe care îl desfășurăm în grădiniță permite fiecărei educatoare punerea în valoare a propriei experiențe didactice, prin activități educative cu caracter integrat și cu o abordare complexă a conținuturilor.
Predarea integrată a cunoștințelor este considerată o strategie modernă de organizare și desfășurare a conținuturilor, iar conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în care se îmbrățișează metoda de predare – învățare a cunoștințelor îmbinând diverse domenii și constituirea deprinderilor și abilităților preșcolarității.
Reușita acestor activități se bazează pe un scenariu unitar foarte bine întocmit de către educatoare, cu obiective clare, cu o repartizare a sarcinilor zilnice în fiecare sector de activitate și asigurarea unei palete variate de opțiuni care duc la atingerea obiectivelor propuse.
V.2. IPOTEZA CERCETĂRII
Folosirea jocului didactic matematic în cadrul activităților integrate aduce un plus de lejeritate și mai multă coerență procesului de predare – învățare, aduce beneficii reale pentru preșcolari, aceștia trebuind să învețe într-o manieră aparte, cea integrată, fiecare etapă fiind legată de cea precedentă.
V.3. OBIECTIVELE CERCETĂRII
În cadrul acestei cercetări experimentale am stabilit următoarele obiective:
cunoașterea nivelului de pregătire intelectuală a preșcolarilor;
măsurarea și aprecierea progreselor;
depistarea lacunelor și identificarea noțiunilor ce sunt însușite cu dificultate;
cunoașterea și evidențierea valențelor formativ-educative din cadrul activităților matematice cu caracter integrat.
V.4. LOCUL ȘI PERIOADA CERCETĂRII
Cercetarea pedagogică o voi efectua la Grădinița cu Program Prelungit ,,Riki-Priki’’ Reșița, în semestrul al II-lea ( lunile februarie, martie, aprilie), an școlar 2013-2014, deoarece:
cunosc potențialul preșcolarilor, deoarece în această unitate îmi desfășor activitatea ca educatoare;
sunt sprijinită în activitatea de cercetare pedagogică de către toate cadrele didactice din grădiniță, cooperând foarte bine.
V.5. STABILIREA ȘI DESCRIEREA EȘANTIOANELOR
Am ales, pentru cercetarea pedagogică, preșcolarii din grupa mijlocie II și preșcolarii din grupa mijlocie III din grădinița noastră.
Tabel 1 – Analiza comparativă a rezultatelor la activitatea matematică în semestrul I, anul școlar 2013-2014
Datorită faptului că nivelul grupelor s-a dovedit a fi de valoare apropiată, am decis ca grupa mijlocie II să fie eșantion experimental – E.E., iar grupa mijlocie III să fie eșantion de control – E.C.
V.6. DESFĂȘURAREA EXPERIMENTULUI
Studiind programa școlară la grupa mijlocie, precum și planificările calendaristice ale celor două grupe, am stabilit conținuturile învățării (eșantionul de conținut) în care, la eșantionul experimental (E.E), voi aplica ca metodă de intervenție predarea integrată a conținuturilor matematice.
Obiective cadru / obiective de referință stabilite conform programei în vigoare:
1. Dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice
1.1. Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulțimi, pe baza unor însușiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan.
1.2. Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criterii date ori găsite de el însuși: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantității prin punere în corespondență;
1.3. Să înțeleagă și să numească relațiile spațiale relative, să plaseze obiecte într-un spațiu dat ori să se plaseze corect el însuși în raport cu un reper dat.
2. Dezvoltarea capacității de recunoaștere, denumire, construire și utilizare a formelor geometrice
2.1. Să recunoască, să denumească, să construiască și să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi în jocuri;
2.2. Să efectueze operații și deducții logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice.
3. Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de măsură, întrebuințând un vocabular adecvat
3.1. Să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte și cifrele corespunzătoare;
3.2. Să identifice poziția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal;
3.3. Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuși.
4. Dezvoltarea capacității de rezolvare de probleme prin achiziția de strategii adecvate
4.1. Să efectueze operații de adunare și scădere cu 1 unitate, în limitele 1-5;
4.2. Să compună și să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-5.
Conținuturile învățării în perioada desfășurării intervenției experimentale:
Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de măsură, întrebuințând un vocabular adecvat
Să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte și cifrele corespunzătoare;
Să identifice poziția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal;
Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuși.
Dezvoltarea capacității de rezolvare de probleme prin achiziția de strategii adecvate
Să efectueze operații de adunare și scădere cu 1 unitate, în limitele 1-5;
Să compună și să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-5.
La grupa mijlocie III activitățile matematice s-au desfășurat normal, fără a aborda predarea integrată.
V.6.1. ETAPA PRE-TEST (APLICAREA TESTELOR INIȚIALE)
În etapa pre-test ( 11 februarie 2014 ) am aplicat la ambele grupe o fișă de evaluare identică ce a vizat conținuturile studiate pe parcursul primului semestru.
Obiective cadru/ obiective de referință:
1. Dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice
1.1. Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulțimi, pe baza unor însușiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan;
1.2. Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criterii date ori găsite de el însuși: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantității prin punere în corespondență;
2. Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de măsură, întrebuințând un vocabular adecvat
2.1. Să numere de la 1 la 3 recunoscând grupele cu 1-3 obiecte și cifrele corespunzătoare;
2.2. Să identifice poziția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal;
DATA: 11.02.2014
,,Iarnă, bine ai venit!’’
Formează perechi între clopoței și oameni de zăpadă. Taie cu o linie grupa care are mai puține elemente. Colorează grupa cu mai multe elemente.
Încercuiește primul și al doilea brăduț. Taie ultimul brăduț.
Evaluarea testelor s-a realizat pe baza descriptorilor de performanță enunțați mai jos.
Am corectat fișele și am analizat comparativ rezultatele. Situația calificativelor este următoarea:
Tabel 2 – Rezultatele evaluării inițiale la cele doua grupe implicate în experiment
Reprezentarea grafică este următoarea:
Grafic 1 – Rezultatele evaluării inițiale la cele două grupe implicate în experiment.
Din analiza datelor statistice rezultă că numărul preșcolarilor care au obținut calificative de “FB” este foarte apropiat la cele două grupe (mai mic la eșantionul experiment – E.E.), iar numărul calificativelor “I” este egal cu cel de la eșantionul de control (E.C.).
Pornind de la această observație mi-am propus ca în etapa de intervenție să proiectez jocul didactic matematic în activitățile integrate, în așa fel încât să fie implicați toți preșcolarii, în special cei care au obținut rezultate mai puțin bune, deoarece prin îmbinarea armonioasă a metodelor moderne, a cunoștințelor dobândite la alte discipline în scopul înțelegerii noțiunilor matematice, va oferi posibilitatea copiilor de a-și depăși propiile condiții. În acest climat educativ atractiv pozitiv, vom realiza împreună lucruri serioase într-o modalitate relaxantă, copiii simțindu-se stăpâni pe forțele proprii, având o imagine de sine pozitivă vis-a-vis de colectivul grupei, participând activ la toate activitățile matematice desfășurate.
V.6.2 ETAPA INTERVENȚIEI EXPERIMENTALE – JOCUL DIDACTIC MATEMATIC ÎN ACTIVITĂȚILE INTEGRATE APLICATE EXPERIMENTAL
În etapa intervenției experimentale (03 martie – 28 martie 2014), voi acționa numai asupra grupei experimentale.
Maniera integrată presupune abordarea realității printr-un demers globalizat, în cadrul căruia tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor științe, dispărând granițele dintre variatele categorii de activități.
Pentru a fi posibilă abordarea în manieră integrată, educatoarea stabilește clar, precis, obiectivele și conținuturile activităților zilnice, iar pe baza acestor concepte, un scenariu cât mai interesant al zilei . Acesta debutează cu o motivare, care are menirea de a direcționa activitatea copiilor spre elucidarea problematicii temei. În vederea realizării obiectivelor propuse pentru fiecare activitate comună se gândește atent la repartizarea sarcinilor activităților zilnice la fiecare zonă/arie/sector de activitate. În zonele de lucru (Bibliotecă; Știință; Artă; Construcții; Joc de rol;) se pot desfășura secvențe din activitățile comune și anume, acelea care prezintă un interes deosebit pentru copii și care să permită realizarea obiectivelor.
Valorificând contextul ludic, întregul program se desfășoară prin joc, dar nu un joc întâmplător, ci unul organizat, în care copilul are prilejul să exploreze medii diferite și să îndeplinească sarcini fie individual, fie în grup. Astfel am organizat jocurile didactice matematice în cadrul activităților integrate.
DATA: 11.03.2014
GRUPA MIJLOCIE
TEMA ANUALĂ: ,,CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?’’
SUBTEMA: ,,VESTITORII PRIMĂVERII’’
TEMA ZILEI: ,,SURPRIZELE PRIMĂVERII’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, pe grupe, individual
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității de a înțelege și a utiliza numere și cifre;
Dezvoltarea capacității de a asculta o poveste, de a transpune gânduri, semnificații prin limbajul specific vârstei;
Dezvoltarea simțului practic și estetic; Formarea și consolidarea unor abilități practice.
DURATA: 1 ZI
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADP: Întâlnirea de dimineață ,,Este primăvară’’
Tranziții: ,,Dansul Piticilor’’; ,,Dacă vrem să fim voinici…’’; ,,Noi
cu toții am lucrat…”;
Rutine: ,, Unu-doi, unu-doi…’’; ,,Mă joc cu prietenii mei Apa și
Săpunul”.
ALA : a)Știință:,,Alege și grupează imagini care aparțin primăverii’’
b)Construcții:,,Castelul Primăverii”
ADE: DS: Activitate matematică: ,,Surprizele Primăverii” – joc didactic;
DLC: Educarea limbajului: ,,Povestea ghiocelului” – povestirea
educatoarei;
DOS:Activitate practică: ,,Ghiocelul” – lipire
SCENARIUL ZILEI
Activitatea zilei începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ.
Copiii sunt așezați în semicerc pe covor pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toți membrii grupei. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă !
Se face prezența copiilor și se completează calendarul naturii.
Este o zi frumoasă de primăvară. Suntem în luna martie iar afară vremea începe să se mai încălzească, pomii încep să înmugurească și soarele începe să se arate mai des.
Copiii sunt invitați să observe imaginile expuse la centrul tematic unde, pe lângă imagini vor mai descoperi o cutie mare, un plic, suportul magnetic și macheta. Se deschide plicul și se citește scrisoarea.
Dragi copii,
Eu sunt Zâna Primăvară. Am fost mai devreme la grădinita voastră dar voi, copii, nu erați ajunși la grădiniță. Am vrut să mă joc și eu azi cu voi dar, fiindcă nu v-am găsit, v-am lăsat o cutie cu multe surprize și vă rog pe voi să vă jucați cu ele.
Pentru început v-am pregătit un joc foarte frumos la centrul ,,Știință’’. Am să vă rog să-l descoperiți voi iar la centrul ,,Construcții’’ vă rog să-mi construiți un castel mare și frumos unde să mă pot ascunde de vremea rea.
Veți mai găsi în cutie multe alte surprize pe care le veți descoperi pe rând cu ajutorul doamnei voastre educatoare.
Fiindcă am așteptat de atâta timp ca primăvara să se ivească, m-am gândit ca astăzi să aflăm mai multe lucruri despre acest anotimp frumos iar activitatea de astăzi să o numim ,,Surprizele Primăverii’’. Astăzi vom desfășura câteva activități interesante pentru Zâna Primăvara: vom sorta imagini specifice anotimpului primăvara, vom construi, ne vom juca la activitatea matematică un joc foarte interesant, vom asculta o poveste iar la final un ghiocel pentru Zâna Primăverii.
Se poartă o scurtă discuție despre anotimpul primăvara, enunțând succint ce elemente specifice stim că are acesta.
Fiecare copil își va alege singur centrul de interes unde dorește să lucreze. În timpul activității pe centre de interes voi supraveghea activitatea desfășurată în fiecare centru dându-le explicațiile necesare copiilor.
După ce sarcinile de lucru au fost îndeplinite, invit copiii să viziteze fiecare centru pentru a observa ce s-a realizat la fiecare centru și apoi le propun să dansăm împreună Dansul Piticilor(tranziție). Astfel se face trecerea la prima activitate pe domenii experențiale.
Voi căuta în cutie altă surpriză lăsată de Zâna Primăvară. Descopăr soarele cu razele închise pe care îl folosesc la desfășurarea primei activități experiențiale (DS). În încheierea activității, fiecare copil va primi câte o fișă de lucru.
După rezolvarea fișelor copiii se vor ridica de la masă și vor fi solicitați să interpreteze jocul muzical ,,Unu-doi, unu-doi…” și astfel vor ieși din sala de grupă(rutină).
Reveniți în sala de grupă voi căuta din nou în cutie și voi scoate de acolo siluetele care îi vor conduce pe copii către o călătorie în lumea poveștilor (DLC). Se descoperă macheta și se va povesti cu ajutorul siluetelor găsite ,,Povestea ghiocelului”.
Trecerea la următoarea etapă se realizează printr-o Tranziție:,, Dacă vrem să fim voinici/ Facem sport încă de mici/ Alergăm ca iepurașii/ Și zburăm ca fluturașii/ La măsuțe ne-așezăm/ Și începem să lucrăm”.
O nouă surpriză descoperită de la Zâna Primăvară va fi materialul care ne va ajuta să ne desfășurăm următoarea activitate (DOS). Copiii vor primi coșulețe cu ghiocei decupați și lipici. Voi supraveghea activitatea desfășurată dându-le explicațiile necesare copiilor.
Activitatea se va încheia cu Tranziție: ,,Noi cu toții am lucrat/ Și lucrul am terminat/ Bucuroși o să ieșim/ Pentru că știm să muncim.
Rutină: ,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”.
Desfășurarea activității de matematică:
,,Surprizele Primăverii” – joc didactic;
Explicarea jocului:
Copiii se împart pe două echipe: echipa ghioceilor și echipa brândușelor . Pe fiecare rază a soarelui este scrisă câte o sarcină. Fiecare echipă trebuie să rezolve corect sarcinile de pe razele soarelui pentru ca acestea să se deschidă și soarele să strălucescă mai puternic. Pentru fiecare sarcină corect rezolvată, fiecare echipă va primi câte un ghiocel vesel. Câștigă echipa care a dat cele mai multe răspunsuri corecte. Sarcinile copiilor vor fi de formare de mulțimi, de așezare a cifrei corespunzătoare mulțimilor, de numărare, de realizare a corespondenței 1 la 1.
La final, copiii vor avea de rezolvat o fișă de lucru.
PRENUME:
DATA:
Numără câți ghiocei are mulțimea de mai jos! Colorează cifra corespunzătoare numărului de elemente!
Strategia învățării prin cooperare oferă copiilor ocazia de a-și concretiza nevoia de a lucra împreună, într-un climat colegial de întrajutorare și de sprijin reciproc.
Cooperarea asigură o relație deschisă între parteneri, dezvotă atitudini și comportamente bazate pe încredere, favorizând formarea atitudinii pozitive față de învățare și față de grădiniță.
Munca în echipă are efecte semnificative asupra pesonalității preșcolarilor, prezența partenerilor de interacțiune constituind un stimulent intelectual și un declanșator al schimbului de opinii și informații.
Activitățile integrate presupun o învățare prin cooperare, prin colaborare, produc o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup.
Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de calități și disponibilități din partea cadrului didactic, receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorința de autoperfecționare, gândire reflexivă și modernă, creativitate, inteligența de a accepta noul și o mare flexibilitate în concepții.
GRUPA MIJLOCIE
TEMA ANUALĂ: ,,CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?’’
SUBTEMA: ,,BUCHETUL PRIMĂVERII’’
TEMA ZILEI: ,,CĂLĂTORIE PRINTRE FLORI !’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, individual, pe grupe
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității de a înțelege și a utiliza numere și cifre, întrebuințând un vocabular adecvat;
Dezvoltarea capacității de a asculta o poveste, de a transpune gânduri, semnificații prin limbajul specific vârstei;
Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.
DURATA: 1 ZI
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADP: Întâlnirea de dimineață: ,,Bună dimineața lalea, narcisă, brândușă,
zambilă…’’
Tranziții:,,Bat din palme…’’; ,,Ușor, ușor ne ridicăm…”; ,,Dacă vreau
să fiu voinic…’’
Rutine:,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”; ,, Singurel mă
îngrijesc’’;
ALA: A. JOC DE MASĂ:,,Flori multicolore’’- combinare pioneze;
B. ȘTIINȚĂ:,,Flori în culori” – desen-ghicitoare ;
ADE: DȘ: Activitate matematică: ,,Călătorie printre flori” – joc didactic;
DLC: Educarea limbajului: ,,Povestea narciselor” – povestirea educatoarei;
DOS:Activitate practică: ,,Narcisa” – lipire (mozaic)
SCENARIUL ZILEI
Activitatea zilei debutează cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ. Salutul de dimineață se realizează prin tehnica comunicării rotative. Copiii se așază în cerc. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă, adresându-i drept apelativ un nume al florilor: ,,Bună dimineața lalea/ narcisă / brândușă/ zambilă…‘‘
Discuțiile în cerc cuprind noutatea zilei – prezentarea musafirului. ,,Astăzi avem musafiri. A venit la noi o doamnă drăguță să vadă cât de frumoși, isteți și hărnicuți suntem…’’
Se face prezența copiilor și se completează calendarul naturii. Copiii sunt invitați să observe imaginile expuse la centrul tematic și să enumere florile cunoscute.
Surpriza zilei o constituie apariția la ușă a Zânei Florilor, care ne spune că ne-a urmărit de la geam și a văzut cât de multe lucruri știm noi și de aceea a venit la noi și a adus cu ea și o cutie plină cu surprize. Ea ne povestește că este cam supărată deoarece, într-o zi s-a abătut un vânt puternic asupra sa, i-a împrăștiat toate florile din poieniță și i le-a aruncat pe cărare. Dar ea a auzit că noi suntem copii isteți și ne roagă pe noi să o ajutăm să le aducă înapoi în poieniță. Pentru aceasta avem de trecut mai multe obstacole. În cutie sunt multe surprize pe care le vom descoperi pe rând iar mai târziu, Zâna va reveni la noi să vadă ce lucruri frumoase am realizat.
Vreți să o ajutăm pe Zâna Florilor? Sunteți de acord ca activitatea pe care o vom desfășura astăzi să o numim ,,Călătorie printre flori? ”Aveți voi o altă idee ?
Și, așa cum a spus și Zâna Florilor, avem de trecut mai multe obstacole: vom combina pioneze pentru a realiza imagini cu flori de primăvară, vom colora după legendă, ne vom juca cu jetoane, vom asculta o poveste, iar la final vom lipi bucățele de hârtie colorată pentru a realiza o floricică foarte frumoasă.
Se poartă o scurtă discuție despre anotimpul primăvara, enunțând succint ce elemente specifice știm că are acesta.
La sectorul ,,Joc de masă’’ copiii vor combina pioneze pentru a realiza imagini cu flori de primăvară, iar la sectorul “ Știință” vor primi fișe de lucru conținând imagini cu flori pe care le vor colora respectând legenda din josul paginii.
Fiecare copil își va alege singur centrul de interes unde dorește să lucreze. În timpul activității pe centre de interes voi supraveghea activitatea desfășurată în fiecare centru dându-le explicațiile necesare copiilor.
După ce sarcinile de lucru au fost îndeplinite, invit copiii să viziteze fiecare centru pentru a observa ce s-a realizat la fiecare sector apoi vor fi solicitați să interpreteze jocul muzical ,,Bat din palme…”(tranziție) și astfel vor ieși din sala de grupă(rutină : ,,Singurel mă îngrijesc’’).
Reveniți în sala de grupă, voi scoate din cutie coșulețul cu ecusoane iar copiii vor fi solicitați să-și aleagă câte un ecuson, astfel se vor împărți în două echipe: (echipa lalelelor și echipa narciselor), pentru începerea primei activități experiențiale (DȘ) unde vom desfășura jocul didactic matematic ,,Călătorie printre flori!”. La sfârșitul jocului fiecare copil are de rezolvat o fișă matematică.
După realizarea fișei matematice, prin tranziția ,,Ușor, ușor ne ridicăm…”(tranziție) copiii vor ieși din sala de grupă (rutină : ,,Singurel mă îngrijesc’’).
Reveniți în sala de grupă invit copiii să se așeze în semicerc la sectorul ,,Bibliotecă”. Cu ajutorul machetei și a siluetelor voi relata ,,Povestea narciselor’’(DLC). Voi adresa copiilor câteva întrebări referitoare lasubiectul acestei povestiri. În încheiere copiii vor repovesti aranjând planșele în ordinea cronologică a desfășurării întâmplărilor.Se vor face aprecieri.
Copiii se vor ridica de pe covor și vor fi solicitați să interpreteze tranziția ,,Dacă vreau să fiu voinic…” și astfel se vor așeza la măsuțe unde vor primi materialele necesare pentru ultima activitate (DOS). Voi supraveghea activitatea desfașurată dându-le explicațiile necesare copiilor.
În încheiere se fac aprecieri privind participarea copiilor la activități și se oferă recompense.
Rutină: ,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”.
Desfășurarea activității de matematică:
,,Călătorie printre flori” – joc didactic;
Explicarea jocului:
Copiii au fost împărțiți în două echipe în funcție de ecusonul ales: echipa narciselor și echipa lalelelor. Fiecare floare din drumul lor conține câte o sarcină pe care ei va trebui să o rezolve singuri sau în echipă pentru a putea duce floarea în poieniță și a putea trece la floarea următoare. Numai dacă rezolvă corect toate sarcinile de la flori, le vor putea duce în poieniță. Pentru fiecare sarcină corect rezolvată, fiecare copil din fiecare echipă va primi ca recompensă câte o floricică la panou. Câștigă echipa care a strâns cele mai multe recompense.
În complicarea jocului un copil de la echipa lalelelor va veni la tablă și va scrie cifra 3. Apoi un copil de la echipa narciselor va veni la tablă și va scrie cifra 4.
La sfârșit se numără recompensele obținute de cele două echipe și se stabilește echipa câștigătoare care va primi aplauze.
Copiii se așază la măsuțe unde vor rezolva o fișă matematică.
Greșelile copiilor au fost întotdeauna observate de restul echipei, atrăgând atenția copilului că trebuie să se corecteze. Formând o echipă, copiii au cooperat foarte bine, dând șansa copiilor mai puțin pregătiți să prindă mai mult curaj, să aibe inițiativă și să se implice activ în rezolvarea sarcinilor colective.
Desenează în căsuță tot atâtea cerculețe câte narcise sunt în poiană!
Desenează în vază tot atâtea flori câte îți indică cifra!
Încercuiește a doua lalea!
DATA: 18.03.2014 PRENUME:
În timpul experimentului mi-am propus să studiez și evoluția fiecărui copil în parte, acest lucru fiind programat în perioada 31 martie – 30 aprilie 2014.
DATA: 03.04.2014
GRUPA MIJLOCIE
TEMA ANUALĂ: ,,CINE ȘI CUM PLANIFICĂ/ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE?’’
SUBTEMA: ,,PĂDUREA’’
TEMA ZILEI: ,,ÎN EXCURSIE’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, pe grupe, individual
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității de a înțelege și a utiliza numere și cifre, întrebuințând un vocabular adecvat;
Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți.
DURATA: 1 ZI
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADP: Întâlnirea de dimineață ,,Bună dimineața, mici excursioniști!’’
Tranziții: ,,Iute, iute, alergăm…’’; ,,Unu-doi-trei…’’; ,,Bat din palme…”;
Rutine: Singurel mă îngrijesc’’;,,Mă joc cu prietenii mei Apa și
Săpunul”.
ALA: a)Bibliotecă:,, Jocul umbrelor’’- joc de masă
b)Construcții:,,Pădurea” – obiecte din natură
ADE: DS: Activitate matematică: ,,Pregătim masa! ” – joc didactic;
DOS:Activitate moral-civică: ,,Focul în pădure” – convorbire
SCENARIUL ZILEI
Activitatea zilei începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ.
Copiii sunt așezați pe covor, în poziția întins pe spate, cu ochii închiși, și sunt invitați să audieze ceva la casetofon. La casetofon se va auzi o înregistrare cu zgomote din natură (foșnet de frunze, vânt, ciripit de păsărele), toate pe un fundal muzical liniștitor.
În timpul audiției educatoarea va trece printre copii și le va sugera să se relaxeze, să încerce să-și imagineze că sunt într-o pădure, într-o zi frumoasă de primăvară, că soarele le mângâie fețele, că sunt o mulțime de flori în jurul lor și că miroase a iarbă crudă, etc.
După cinci minute, înregistrarea va fi oprită și educatoarea va mângâia câte un copil pe creștet, rugându-l să deschidă ochii și să spună ce a văzut și ce a simțit în visul lui de o clipă. După ce sunt ascultate impresiile a 3-4 copii, educatoarea va invita copiii la “masă”.
Copiii vor prepara și servi, împreună cu educatoarea, cartofi copți în jar (surpriza excursiei). Educatoarea, asistată de copii, va aranja crenguțele pentru foc, va „ aprinde" focul și va discuta cu copiii despre aceste lucruri subliniind niște reguli de comportare importante despre locul care se alege pentru un foc în pădure, despre cum se face, întreține și păzește focul, despre cum se folosește el, despre cum ne comportăm atunci când suntem în preajma lui, etc.
Evident, experiența copiilor legată de aceste lucruri va fi și ea folosită în timpul discuțiilor. După prepararea cartofilor aceștia vor fi serviți, ținând cont de alte reguli, stabilite și discutate cu copiii.
Excursia va lua sfârșit, după „stingere" focului și strângerea tuturor lucrurilor personale sau a deșeurilor care ar putea strica aspectul pădurii, odată cu întoarcerea spre casă, care se va face tot în șir ordonat după doamna educatoare și în pas vioi, pentru a nu ne prinde ploaia.
Activitatea se va încheia cu Tranziție: ,,Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap/ Ne-nvârtim, ne răsucim/ Și spre baie noi pornim.”
În încheiere se fac aprecieri privind participarea copiilor la activităti și se oferă recompense.
Rutină: ,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”.
Desfășurarea activității de matematică:
,,Pregătim masa!” – joc didactic.
Explicarea jocului:
Încep pregătirile: fiecare copil va fi invitat să ia din coșuleț câte un cartof , 3 copii rămânând fără, deci cartofii fiind cu trei mai puțini decât numărul copiilor prezenți; un copil va fi invitat să descopere câți copii au rămas fără cartofi; fiecare copil va fi pus în situația de a strânge și aduce tot atâtea crenguțe pentru foc câți copii au rămas fără cartofi.
Asigurarea retenției și a transferului se va face prin rezolvarea fișei de către copii.
Obiectivele cadru și de referință vizate sunt:
1. Dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice
1.1. Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulțimi, pe baza unor însușiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan.
2. Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de măsură, întrebuințând un vocabular adecvat
2.1. Să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte și cifrele corespunzătoare;
2.2. Să compună și să rezolve probleme simple, implicând adunarea/scăderea în limitele 1-5.
DATA: 03.04.2014
„ÎN EXCURSIE”
Item 1. Formează prin încercuire mulțimi de același fel.
Item 2. Numără și colorează tot atâtea obiecte câte îți arată cifra.
Item 3. Rezolvă problema și încercuiește cifra care îți arată răspunsul corect.
Acordarea calificativelor se face pe baza descriptorilor de performanță enunțați mai jos:
Tabel 3–Rezultatele obținute la testul de ameliorare – grupa mijlocie II (E.E.) și – grupa mijlocie III (E.C.)
Grafic 2 – Rezultatele obținute la testul de ameliorare – grupa mijlocie II (E.E.) și – grupa mijlocie III (E.C.)
Grafic 3 – Procentajul obținut la testul de ameliorare – grupa mijlocie II (E.E.)
Grafic 4 – Procentajul obținut la testul de ameliorare – grupa mijlocie III (E.C.)
Analizând rezultatele, am constatat că majoritatea copiilor au rezolvat sarcina atunci când au lucrat cu material concret, prin manipulare directă, dar au întâmpinat dificultăți atunci când au fost nevoiți să formeze mulțimi și să rezolve probleme de adunare/scădere.
În conformitate cu planificarea calendaristică, în următoarele săptămâni am desfășurat activități de verificare și consolidare a cunoștințelor și deprinderilor de a înțelege și utiliza numerele, cifrele, de a rezolva probleme simple implicând adunarea/scăderea.
DATA: 24.04.2014
GRUPA MIJLOCIEII
TEMA ANUALĂ: ,,CÂND/ CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?’’
SUBTEMA: ,,A-NFLORIT GRĂDINA’’
TEMA ZILEI: ,,CRENGUȚE ÎNFLORITE’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, pe grupe, individual
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Formarea capacității de a rezolva exerciții și probleme simple de adunare și scădere cu o unitate, în limitele 1-5;
Dezvoltarea capacității de a utiliza corect materialul pus la dispoziție pentru a realiza tema practică
DURATA: 1 ZI
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADP: Întâlnirea de dimineață ,,Bună dimineața, pomișori înfloriți!’’
Tranziții: ,,Iute, iute, alergăm…’’; ,,Înfloresc grădinile…’’; ,,Bat din
palme…”;
Rutine: Singurel mă îngrijesc’’;,,Mă joc cu prietenii mei Apa și
Săpunul”.
ALA: a)Bibliotecă:,, Primăvară, esști frumoasă’’- citire de imagini
b)Construcții:,,Livada cu pomi”
ADE: DS: Activitate matematică: ,,Crenguța înflorită ” – joc didactic;
DOS:Activitate practică: ,,Crenguța înflorită” – lipire.
ACTIVITĂȚI LIBER – ALESE:
Bibliotecă: ,,Primăvară, ești frumoasă !”- citire de imagini
Sarcini de lucru:
Să utilizeze corect cărțile și revistele puse la dispoziție;
Să selecteze dintre jetoanele primite pe cele care reprezintă imagini cu aspecte de primăvară;
Să descrie imaginile, să se exprime în propoziții logice, corect formulate din punct de vedere gramatical.
Construcții:,, Livada cu pomi”
Sarcini de lucru:
să identifice elementele de joc;
să mânuiască materialele puse la dispoziție;
să realizeze construcția respectând tema dată;
să coopereze cu colegii în realizarea sarcinii.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
DS: O1 – Să numere corect în limitele 1-5;
O2 – Să rezolve exerciții simple de adunare și scădere cu o unitate în limitele
1-5
O3 – Să compună o problemă simplă de adunare sau scădere;
O4 – Să verbalizeze, utilizând termenii matematici adecvați.
DOS: O5 – Să exerseze deprinderile tehnice specifice activității practice: selectarea
materialului, asamblare, lipire, în redarea temei propuse;
O6 – Să păstreze ordinea la masa de lucru;
O7- Să aprecieze corect lucrările proprii și ale colegilor;
SCENARIUL ZILEI
Întâlnirea de dimineață debutează cu salutul ,,Bună dimineața, pomișori înfloriți”, se face prezența prin aplicarea pozelor pe panoul cu copii prezenți. Se va lucra la calendarul naturii pentru a stabili anotimpul în care ne aflăm, ziua din săptămână, și fenomenele naturii specifice zilei respective.
Jocul de grup: Spune de ce-ți place primăvara: ,,Pilafeta se rotește
Și la tine se oprește!”
Copilașul care primește pilafeta, se prezintă, apoi spune de ce- place primăvara: Ex. ,, Bună! Eu sunt Crista și-mi place primăvara pentru că înfloresc pomii.
La finalul jocului, în buzunărelul cu surprize, copiii vor descoperi o crenguță înflorită, o vor numi și descrie. Vom stabili că Zâna Primăvară ne-a trimis crenguța și ne roagă să o împodobim noi cu floricele. Copiii primesc medalioane cu flori roz și galbene și sunt îndrumați spre centrele pregătite pentru ei: Bibliotecă și Construcții . În funcție de medalionul primit, copiii se vor grupa la centrele de activitate. Voi explica pe rând copiilor ce sarcini au de îndeplinit, după care copiii vor lucra în grupuri mici. Voi urmări activitatea copiilor pe centre și voi interveni ori de câte ori va fi nevoie, în special la colțul bibliotecă, unde copiii vor fi stimulați să descrie imaginile, să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical. La terminarea activității pe centre, copiii vor intona cântecul ,, Înfloresc grădinile”, cântec care va fi elementul de tranziție pentru următoarea activitate, ADE.
În încheierea activităților voi face aprecieri verbale asupra comportamentului și activității copiilor, iar copiii vor păstra medalioanele primite.
Desfășurarea activității de matematică:
,,Crenguța înflorită” – joc didactic.
Explicarea jocului:
Copiii se împart pe două echipe: echipa floricelelor roz și echipa floricelelor galbene. Ambele echipe au coșulețe cu flori care trbuie puse pe crenguță pentru ca aceasta să înflorească mai repede. Drumul până la crenguță trebuie parcurs prin iarbă unde se află ascunse sarcini de lucru pe care copiii trebuie să le rezolve. Dacă sarcina este rezolvată corect putem așeza floricica pe crenguță. Veți veni pe rând câte unul din fiecare echipă, fiecare răspuns corect va fi recompensat cu o bulină.
Câștigătoare este echipa care adună cele mai multe buline.
În complicarea jocului câte un copil de la fiecare echipă este trecut la tăbliță pentru a scrie cifra 2, respectiv cifra 3.
La sfârșit se numără punctele obținute de cele două echipe și se stabilește echipa câștigătoare care va primi aplauze.
Învățarea prin cooperare necesită și menținerea unei interacțiuni pozitive, față în față între membrii grupurilor. Este foarte important a oferi copiilor oportunitatea de a se ajuta, asista, încuraja, lăuda continuu unii pe alții. Acest tip de interacțiune facilitează atât schimburi intelectuale între copii (explicarea unor modalități de rezolvare a problemelor, discutarea naturii conceptelor învățate, explicarea modului în care noile cunoștințe se leagă de cele anterioare), cât si influențe sociale (sprijin, suport, ajutor unii pentru ceilalți).
DATA: 24.04.2014
Desenează în spațiul dat atâtea floricele cât arată cifra.
DATA: 29.04.2014
GRUPA MIJLOCIEII
TEMA ANUALĂ: ,,CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?’’
SUBTEMA: ,,FLUTURI ȘI ALBINE CUTREIERĂ PĂMÂNTUL’’
TEMA ZILEI: ,,AJUTOARELE FLUTURAȘULUI’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, pe grupe, individual
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității de a asculta o poveste, de a transpune gânduri, semnificații prin limbajul specific vârstei;
Dezvoltarea capacității de a înțelege și a utiliza numere și cifre, întrebuințând un vocabular adecvat;
Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.
DURATA: 1 ZI
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADP: Întâlnirea de dimineață ,,Bună dimineața, fluturași drăgălași!’’
Tranziții: ,,Iute, iute, alergăm…’’; ,,Unu-doi-trei…’’; ,,Bat din palme…”;
Rutine: Singurel mă îngrijesc’’;,,Mă joc cu prietenii mei Apa și
Săpunul”.
ALA: a)Construcții:,,Stupi pentru albine’’
b)Joc de masă:,,Din bucăți facem întregul” – puzzle, imagini cuinsecte
ADE: DLC: Educarea limbajului: ,,Fluturașul cel Frumos” – povestirea
educatoarei;
DS: Activitate matematică: ,,Ajutoarele fluturașului” – joc didactic;
DOS:Activitate practică: ,,Fluturaș-dragalaș” – confecționare
(asamblare- lipire)
ACTIVITĂȚI LIBER – ALESE:
Construcții: ,,Stupi pentru albine’’
Sarcini de lucru:
să identifice elementele de joc;
să mânuiască materialele puse la dispoziție;
să realizeze construcția respectând tema dată;
să coopereze cu colegii în realizarea sarcinii.
Joc de masă:,,Din bucăți facem întregul” – puzzle, imagini cu insecte
Sarcini de lucru:
să descrie materialele puse la dipoziție
să refacă imaginea insectelor prin îmbinarea corectă a pieselor de joc
să coopereze cu colegii în realizarea sarcinii.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
DS: O1-să numere crescător și descrescător în limitele 1-3;
O2-să recunoască cifrele învățate ;
O3-să asocieze cifra numărului de elemente dintr-o mulțime și invers;
O4- să numere prin încercuire mulțimile de la panou;
O5- să precizeze vecinii cifrei 2;
O6- să alcătuiască mulțimi de obiecte cu un număr dat de elemente;
O7- să așeze cifrele corespunzătoare numărului de obiecte din fiecare
mulțime formând șirul numeric;
O8- să stabilească corespondența de 1 la 1 între elementele a două mulțimi;
O9- să unească punctele pentru a obține cifre;
O10-să rezolve corect sarcinile fișelor;
O11-să utilizeze un limbaj specific matematic.
SCENARIUL ZILEI
Activitatea zilei începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ.
Copiii sunt așezați în semicerc pe covor pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toți membrii grupei. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă, adresându-i drept apelativ un nume al insectelor : ,,Bună dimineața fluturaș/ albinuță / buburuză/ furnicuță !‘‘
Discuțiile în cerc cuprind noutatea zilei- prezentarea musafirului, observarea clasei. ,,Astăzi avem un musafir. A venit la noi o doamnă să ne vadă cât de hărnicuți suntem și cum ne vom juca pe parcursul zilei”.
Se face prezența copiilor și se completează calendarul naturii.
Copiii sunt invitați să observe imaginile expuse la centrul tematic.
Azi-dimineață, când am ajuns la grădiniță, am deschis geamul clasei noastre să aerisesc. Deodată, în sala noastră de grupă a intrat un fluturaș foarte frumos. S-a așezat pe mâna mea și mi-a spus că el a mai fost pe la noi la grădiniță, că el v-a urmărit pe la geam și a văzut cât de multe lucruri știți voi. M-a rugat să îl învățăm și pe el, deoarece el nu știe să se joace, nu știe nicio poveste, nici să numere, nici să confecționeze așa frumos ca voi și ne cere să îl învățăm și pe el, să le poată povesti prietenilor lui albinuțele, buburuzele, furnicuțele câte lucruri frumoase a învățat de la voi. Vreți să îl ajutăm ? Atunci astăzi vom fi ajutoarele fluturașului. Sunteți de acord ca activitatea pe care o vom desfășura astăzi să o numim ,,Ajutoarele fluturașului”? Și pentru ca fluturașul să învețe ceva de la noi, astăzi vom construi, vom îmbina piese pentru a obține un puzzle, vă voi spune și vouă și lui o poveste, ne vom juca un joc interesant, iar mai târziu vom confecționa un fluturaș foarte frumos. Fluturașul mi-a spus că o să treacă pe la noi pe la geam să vadă cum ne jucăm și să asculte și el povestea.
Se poartă o scurtă discuție despre anotimpul primăvara, enunțând succint ce elemente specifice știm că are acesta.
La sectorul ,,Construcții’’, copiii vor avea de construit ,,Stupi pentru albine”, iar la sectorul ,,Jocuri de masă’’ copiii vor așeza corect piesele de joc pentru a reface imaginile(,,Din bucăți facem întregul”). Fiecare copil își va alege singur centrul de interes unde dorește să lucreze. În acest timp voi supraveghea desfășurarea activităților la cele două centre și îi voi ajuta dacă este nevoie. După ce sarcinile de lucru au fost îndeplinite, invit copiii să viziteze fiecare centru pentru a observa ce s-a realizat la fiecare sector, apoi vor fi solicitați să interpreteze jocul muzical ,, Iute, iute alergăm” (tranziție) și astfel vor ieși din sala de grupă (rutină).
Reveniți în sala de grupă, copiii se vor așeza în semicerc, la sectorul ,,Bibliotecă’’.
Cu ajutorul machetei și a siluetelor voi spune povestea ,, Fluturașul cel Frumos’’(DLC). Voi adresa copiilor câteva întrebări referitoare lasubiectul acestei povestiri. În încheiere copiii vor repovesti aranjând planșele în ordinea cronologică a desfășurării întâmplărilor.Se vor face aprecieri.
Trecerea la următoarea etapă se realizează printr-o tranzitie: ,,Unu-doi-trei.’’
Așezați din nou pe covor, cu fața spre centrul tematic, vom desfășura jocul didactic ,,Ajutoarele fluturașului! (DȘ), unde copiii vor fi împărțiți în echipe, fiecare copil alegându-și un ecuson. La sfârșitul jocului fiecare copil are de rezolvat o fișă matematică.
Copiii se vor ridica de la mese și vor fi solicitați să interpreteze ,,Bat din palme’’(tranziție) și astfel vor ieși din sala de grupă (rutină : ,,Singurel mă îngrijesc’’).
Reveniți în sala de grupă, copiii se vor așeza la mese, în careu deschis unde vor confecționa un fluturaș prin asamblare-lipire.(DOS). Voi supraveghea activitatea desfașurată dându-le explicațiile necesare copiilor.
Activitatea se va încheia cu Tranziție: ,,Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap/ Ne-nvârtim, ne răsucim/ Și spre baie noi pornim.”
În încheiere se fac aprecieri privind participarea copiilor la activităti și se oferă recompense.
Rutină: ,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”.
Desfășurarea activității de matematică:
,,Ajutoarele fluturașului!” – joc didactic.
Explicarea jocului:
Copiii vor fi împărțiți pe două echipe în funcție de ecusonul ales: echipa fluturașilor roșii trebuie să ajute fluturașul roșu să ajungă în poieniță, iar echipa fluturașilor albaștri va ajuta fluturașul albastru să ajungă în poieniță. Drumul până în poieniță este presărat cu flori. Fluturașii, cu ajutorul copiilor vor zbura din floare în floare. Fiecare floare conține câte o sarcină pe care copiii trebuie să o rezolve. Dacă sarcina este rezolvată corect se poate trece la următoarea floare, unde vor găsi altă sarcină. Vor veni pe rând câte unul din fiecare echipă. Fiecare răspuns corect va fi recompensat cu o bulină. Câștigătoare este echipa care adună cele mai multe buline.
În complicarea jocului câte un copil de la fiecare echipă va veni și va uni punctele de pe fișă apoi vor spune ce au obținut. La sfârșit se numără punctele obținute de cele două echipe și se stabilește echipa câștigătoare care va primi aplauze.
DATA: 29.04.2014
DOUĂ ALBINE MITITELE
AU PORNIT S-ADUNE MIERE.
ÎNCĂ UNA VINE-N ZBOR
SĂ LE SARĂ-N AJUTOR.
HAI COPILE, SPUNE TARE,
CÂTE ALBINE AVEM? ȘTI OARE?
ÎNCERCUIEȘTE RĂSPUNSUL CORECT !
ÎNTR-O DIMINEAȚĂ-N ZORI
DORM TREI BUBURUZE-N FLORI
UNA S-A TREZIT DEVREME,
CĂ-I MAI HARNICĂ, PESEMNE!
SPUNE, CÂTE-AU MAI RĂMAS
SĂ MAI DOARMĂ-N FLORI UN CEAS?
ÎNCERCUIEȘTE RĂSPUNSUL CORECT !
V.6.3. ETAPA POST-TEST (APLICAREA TESTELOR FINALE)
După organizarea și desfășurarea acestor activități matematice, am aplicat același test, ca și cel inițial. Am ales să repet testul inițial, deoarece în acest fel voi putea compara rezultatul fiecărui copil și voi putea face aprecieri privind progresul copiilor.
La grupa mijlocie II – eșantionul de experiment (E.E.) am organizat jocurile didactice matematice în cadrul activităților integrate, iar la cealaltă grupă, grupa mijlocie III – eșantionul de control (E.C.) s-a lucrat în mod tradițional, activitățile matematice fiind activități de sine stătătoare.
S-a aplicat la ambele grupe o fișă de evaluare, în care s-au stabilit aceiași itemi ca la evaluarea inițială, doar că, conform planificării calendaristice, datele numerice au fost schimbate.
Obiective cadru/ obiective de referință:
1.Dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice
1.1. Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulțimi, pe baza unor însușiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan;
1.2. Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criterii date ori găsite de el însuși: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantității prin punere în corespondență;
2.Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de măsură, întrebuințând un vocabular adecvat
2.1.Să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte și cifrele corespunzătoare;
2.2.Să identifice poziția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal;
3.Dezvoltarea capacității de rezolvare de probleme prin achiziția de strategii adecvate
3.1.Să efectueze operații de adunare și scădere cu 1 unitate, în limitele 1-5;
3.2.Să compună și să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-5.
,,Adie vânt de primăvară’’
Formează prin încercuire mulțimi de același fel.
Încercuiește prima, a treia și a patra lalea
Rezolvă problema și încercuiește cifra care îți arată răspunsul corect.
Fișele au fost corectate, evaluarea realizându-se pe baza descriptorilor de performanță enunțați mai jos.
Am realizat analiza comparativă a calificativelor obținute de copiii celor două grupe în urma corectării testelor finale.
Mai jos este prezentată situația calificativelor obținute în urma testului final
Tabel 4 –Rezultatele obținute la evaluarea finală – grupa mijlocie II (E.E.) și grupa mijlocie III (E.C.)
Grafic 5 – Rezultatele obținute la evaluarea finală – grupa mijlocie II (E.E.) și grupa mijlocie III (E.C.)
Grafic 6 – Procentajul obținut la evaluarea finală – grupa mijlocie II (E.E.)
Grafic 7 – Procentajul obținut la evaluarea finală – grupa mijlocie III (E.C.)
V.7. INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTALE
La sfârșitul etapei de intervenție experimentală s-au comparat toate rezultatele copiilor din cele două grupe (grupa experimentală, cea asupra căreia s-a intervenit cu modalități noi de predare și grupa de control, cea asupra căreia nu s-a intervenit).
Din datele de mai jos se observă că la grupa experimentală, unde s-a lucrat integrat se remarcă un real progres al cunoștințelor asimilate de copii, corespunzând standardelor de performanță preșcolară.
Rezultatele înregistrate de copii le-am consemnat statistic în următorul tabel:
Tabel 6 – Situația comparativă a rezultatelor obținute la testul inițial și cel final.
Grafic 8 – Situația comparativă a rezultatelor obținute la testul inițial și cel final – Eșantion experiment (E.E.)
Grafic 9 – Situația comparativă a rezultatelor obținute la testul inițial și cel final – Eșantion control (E.C.)
Grafic 10 – Grafic reprezentând situația comparativă, în procente, a rezultatelor obținute la testul inițial și cel final la grupa mijlocie II (E.E.)
Grafic 11 – Grafic reprezentând situația comparativă, în procente, a rezultatelor obținute la testul inițial și cel final la grupa mijlocie III (E.C.)
Analiza comparativă a rezultatelor obținute scoate în evidență următoarele aspecte:
în grupa experimentală numărul copiilor care au obținut calificativul FOARTE BINE a crescut, ceea ce indică un progres, iar în grupa de control numărul copiilor care au obținut FOARTE BINE a rămas constant;
numărul copiilor care au obținut calificativul BINE în grupa experimentală a scăzut pe când cel din grupa de control a crescut;
atât în grupa experimentală cât și în cea de control numărul copiilor care au obținut calificativul SUFICIENT a scăzut, ceea ce indică un progres.
în grupa experimentală numărul copiilor care au obținut calificativul INSUFICIENT a scăzut, iar în grupa de control a rămas constant ,ceea ce indică un progres.
În concluzie, pot spune că predarea integrată a jocului didactic matematic a influențat pozitiv nu numai rezultatele copiilor foarte buni, ci prin participare și implicare directă în activități, chiar și cei care au obținut rezultate mai slabe la testul inițial au reușit la testul final să progreseze, pe când copiii din grupa de control au avut mai mult rezultate constante.
Realizând analiza comparativă a rezultatelor copiilor obținute din grupa experimentală (E.E.), comparând calificativele obținute de fiecare copil în parte atât la testul inițial, cât și la testul final, se poate observa progresul fiecărui copil.
Tabel 7 – Tabel reprezentând analiza comparativă a rezultatelor pentru fiecare copil.
Din analiza acestor date se remarcă faptul că predarea integrată a jocului didactic matematic în grădiniță, are un rol important în înțelegerea noțiunilor matematice, în familiarizarea cu terminologia specifică acestei discipline, copiii dând dovadă de inițiativă, fiind mai receptivi, cooperând unii cu ceilalți, lucrând în echipă pentru atingerea aceluiași scop, înregistrând progrese atât în rândul copiilor foarte buni, cât și în rândul copiilor ce au obținut calificative mai puțin bune.
Se confirmă faptul că predarea integrată a jocului didactic matematic influențează pozitiv progresul elevilor, obținând calificative mai bune în cadrul evaluării finale, lucru ce poate fi observat și în tabelele de mai jos.
Conform datelor prezentate statistic mai sus și a procentelor se poate observa că ipoteza enunțată la debutul cercetării experimentale, anume folosirea jocului didactic matematic în cadrul activităților integrate contribuie la îmbunătățirea semnificativă a performanțelor preșcolare ( predarea jocului didactic matematic în cadrul activităților integrate va influența pozitiv procentul de copii care obțin calificative mai bune la evaluarea finală) se confirmă.
CONCLUZII
Activitățile matematice în grădiniță au reprezentat, încă de la începuturi, una dintre activitățile didactice care au urmărit dezvoltarea intelectuală a copiilor, bazându-se pe antrenarea acestora în procesul didactic, pe stimularea implicării lor directe și antrenante în activitate.
Operând cu concepte care determină copiii să facă primul pas în procesul de trecere de la concret la abstract, activitățile matematice au fost nevoite să se adapteze capacităților și caracteristicilor preșcolarității (concretism, animism, înclinația spre joc, curiozitate, nevoie de socializare, de însușirile psiho-comportamentale). Ele au adoptat acele forme de organizare, metode și mijloace care au exploatat aceste trăsături, și care reușesc să conducă preșcolarul spre atingerea obiectivelor matematice propuse, dar mai ales spre formarea și dezvoltarea intelectuală și comportamentală a celor mici.
În prezent, scopul activităților matematice este acela de însușire a conceptelor premamatematice specifice vârstei, de dezvoltare a operațiilor gândirii, a capacității de creare și rezolvare de probleme, de formare a unei personalități creative, imaginative, deschise spre nou, spre cooperare, de stimulare a interesului copiilor față de matematică, acesta și obiectivele activităților matematice din grădiniță fiind redate în curriculum pentru învățământul preșcolar și fiind organizate pe cele două nivele de vârstă cu care se operează în învățământul preșcolar: nivelul I (3-5 ani) și nivelul II (5-6/7 ani). În funcție de aceste obiective, cadrul didactic alege strategiile didactice: stabilește forma de organizare, metodele, materialele didactice, timpul necesar, tipul activității.
Ca și forme de organizare, până în prezent activitățile matematice se desfășurau sub formă de jocuri didactice monodiscplinare, jocuri logico-matematice sau activități de rezolvare de exerciții individuale și probleme. Fără ca strategiile tradiționale să fie eliminate, a început să fie promovată tot mai mult ideea deschiderii spre nou, spre noi metode de realizare a obiectivelor și totodată să se accentueze ideea studierii unui obiect, fenomen, situații de învățare prin îmbinarea mai multor puncte de vedere, categorii de activități, idei, etc., iar organizarea activităților matematice a cunoscut și ea adaptări importante.
Una dintre cele mai prolifice forme de organizare ale activităților din grădiniță la ora actuală sunt activitățile integrate. Acestea vor fi cele prezente în planificarea calendaristică, proiectate conform planului de învățământ, orarului, susținute de experiența cadrului didactic.
Conținuturile au un subiect comun sau urmează a fi elucidate în urma parcurgerii și atingerii obiectivelor comportamentale avute în vedere.
Activitățile se desfășoară integrat după un scenariu elaborat de educatoare, care începe cu întâlnirea de grup (povestire, un personaj, o întâmplare).
Activitățile integrate pot fi desfășurate după scenarii zilnice cu generice distincte, care reunesc activități comune și la alegere, dar din zona respectivă, sau prin scenarii în care se lărgesc fragmentele de activități dintr-o săptămână, cu generice de zi, respectând tema și subtema săptămânii. Scenariul ajută și orientează copiii să opteze pentru diverse centre care oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învățare și a materialelor.
Învățarea integrantă se reflectă cel mai bine prin predarea tematicii (integrarea conținuturilor) care sprijină dezvoltarea concomitentă a unor domenii în loc să se concentreze pe un aspect izolat, lucru nefiresc pentru dezvoltarea copilului.
Predarea tematicii propune integrarea diferitelor discipline prin elaborarea unei idei interesante care se leagă de mai multe domenii.
Asigurând un ambient educațional adecvat, estetic, funcțional, acordând importanță atât climatului, cât și conținutului, învățarea rămâne stimulativă, copiii având sentimentul de siguranță, simțindu-se încurajați să-și folosească capacitățile la maximum, abordând o abilitate cognitivă puternică.
Situațiile de învățare în activitățile integrate, prin cooperare aduc un plus în antrenarea copiilor prin:
-oferirea posibilităților copiilor de a utiliza și relațiile interpersonale (atracție, prietenie, sprijin reciproc, colaborare, empatie, aspirații) în rezolvarea unor sarcini de învățare, pe lângă alte teme de colaborare (vizite, activități în cercuri);
-solicitarea grupului fie la rezolvarea unor sarcini comune pentru toate grupurile formate în grupa de copii (cu sau fără sprijinul educatoarei), fie la rezolvarea subsarcinilor derivate din cea generală, echivalente ca dificultate întâi, apoi cu sintetizarea lor.
În ambele situații, fiecare copil lucrează independent, individual, într-un timp dat, urmând dezbaterea rezolvării la nivelul grupului, adoptarea unei soluții comune care va fi comunicată grupei, de către copilul desemnat.
În cadrul activităților integrate, educatoarea hotărăște atmosfera și tonul clasei, personifică acele calități pe care dorește să le regăsească la copii, comunică entuziasmul ei copiilor, face procesul de învățare interesant. Trebuie să existe un echilibru între ce oferă educatoarea și ce dorește copilul, pentru a realiza cu succes obiectivele propuse.
De reținut este faptul că preșcolarii trebuie să învețe într-o manieră integrată,fiecare etapă de dezvoltare fiind strâns legată de cealaltă. Activitățile integrate sunt oportune în acest sens, prin ele aducându-se un plus de originalitate din partea preșcolarilor.
ANEXE
EDUCATOARE: NICOLICEA CORNELIA MARIOARA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: GRĂDINIȚA P.P. ,,RIKI-PRIKI’’,REȘIȚA
NIVEL: I (GRUPA MICĂ)
TEMA ANUALĂ: ,,CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?’’
SUBTEMA: ,,POPAS ÎNTRE GÂZE’’
TEMA ZILEI: ,,CĂLĂTORIE ÎN LUMEA FLUTURAȘILOR’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, pe grupe, individual
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității de a înțelege și a utiliza numere și cifre, întrebuințând un vocabular adecvat;
Dezvoltarea capacității de a asculta o poveste, de a transpune gânduri, semnificații prin limbajul specific vârstei;
Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor picturi.
DURATA: 1 ZI
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADP: Întâlnirea de dimineață ,,Bună dimineața, fluturași drăgălași!’’
Tranziții: ,,Iute, iute, alergăm…’’; ,,Unu-doi-trei…’’; ,,Bat din palme…”;
Rutine: Singurel mă îngrijesc’’;,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”.
ALA I: a)Construcții:,,Castelul Zânei Primăvara’’
b)Joc de masă:,,Insecte în poieniță” – puzzle, imagini cuinsecte
ADE: DS: Activitate matematică: ,,Din floare-n floare” – joc didactic;
DLC: Educarea limbajului: ,,Fluturașul cel frumos” – povestirea
educatoarei;
DEC: Educație plastică: ,,Fluturaș-drăgălaș” – dactilopictură
ACTIVITĂȚI LIBER – ALESE:
Construcții: ,,Castelul Zânei Primăvara’’
Sarcini de lucru:
să identifice elementele de joc;
să mânuiască materialele puse la dispoziție;
să realizeze construcția respectând tema dată;
să coopereze cu colegii în realizarea sarcinii.
Joc de masă:,,Insecte în poieniță” – puzzle, imagini cu insecte
Sarcini de lucru:
să descrie materialele puse la dispoziție;
să refacă imaginea insectelor prin îmbinarea corectă a pieselor de joc ;
să coopereze cu colegii în realizarea sarcinii.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
DȘ: O1- să numere conștient, prin gest de încercuire, obiectele mulțimii cu 1,
2 elemente;
O2- să recunoască cifrele 1, si 2;
O3- să formeze mulțimi cu 1, 2 elemente după formă;
O4- să raporteze cantitatea la număr și invers ;
O5- să numească relațiile spațiale relative, să plaseze obiecte într-un
spațiu dat;
O6- să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic
adecvat;
O7- să rezolve corect sarcinile fișei matematice;
DLC: O1- să urmărească linia povestirii concomitent cu prezentarea personajelor;
O2- să rețină ideile principale desprinse din textul audiat, respectând
ordinea cronologică a faptelor;
O3- să răspundă la întrebări legate de conținutul textului prezentat ;
O4- să repovestească, așezând planșele în ordinea cronologică a
întâmplărilor din poveste;
O5- să se exprime corect din punct de vedere gramatical, folosind un limbaj
adecvat;
DEC: O1- să aplice culoare cu degetul în conturul trasat cu creionul;
O2- să realizeze lucrarea, respectând etapele cerute și indicațiile primite;
O3-să ducă la bun sfârșit lucrarea începută, păstrând acuratețea acesteia;
O4- să aprecieze critic lucrările pe baza criteriilor stabilite împreună cu
educatoarea.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: jocul, povestirea, observația, conversația, explicația,
demonstrația, exercițiul, problematizarea
Material didactic: puzzle, Lego, machetă câmpie, siluete fluturași, soare carton, planșe poveste, ecusoane, simboluri echipe, jetoane cu cifre, jetoane cu buline, jetoane cu insecte, panou, planșe cifre, tabla magnetică, fișe, creioane, buline vesele, recompense, coșulețe, planșă model, fluturași decupați, acuarele, pahare.
BIBLIOGRAFIE: -MECI – ,,Revista Învățământului Preșcolar’’ 1-2/2009;
– ,,Învățământul Preșcolar’’ Nr. 3-4/2009, Număr tematic
proiectare integrată;
– ,,Revista Învățământului Preșcolar’’ 1-2/2010;
-Georgeta Toma, Daniela Petre, Maruța Ristoiu,
Magdalena
Anghel, Daniela Petre -,,Suport pentru aplicarea noului
curriculum pentru învățământul preșcolar’’, nivel 3-5 ani.
– MEC – „Metodica Activităților Instructiv-Educative în Grădinița de Copii”- Craiova 2011
Activitatea zilei începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ.
Copiii sunt așezați în semicerc pe covor pentru a putea stabili fiecareun contact vizual cu toți membrii grupei. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă, adresându-i drept apelativ un nume al insectelor : ,,Bună dimineața fluturaș/ albinuță / buburuză/ furnicuță !‘‘
Se face prezența copiilor și se completează calendarul naturii.
Copiii sunt invitați să observe imaginile expuse la centrul tematic și să enumere insectele cunoscute.
Surpriza zilei o constituie apariția la ușă a celor doi fluturași, care ne povestesc că sunt supărați deoarece s-au rătăcit și nu știu să mai ajungă în poieniță.
Ne spun că ne-au urmărit de la geam și au văzut cât de multe lucruri știm noi și de aceea au venit la noi și au adus cu ei și o cutie plină cu surprize. Ne roagă să îi învățăm și pe ei, deoarece ei nu știu să se joace, nu știu nicio poveste, nici să numere, nici să picteze așa frumos ca noi și ne cer să îi învățăm și pe ei, să le poată povesti prietenilor lor, albinuțele, buburuzele, furnicuțele câte lucruri frumoase au învățat de la noi.
Pentru ca fluturașii să învețe ceva de la noi, astăzi vom construi, vom îmbina piese pentru a obține un puzzle, ne vom juca un joc interesant, vă voi spune o poveste, iar mai târziu vom picta un fluturaș foarte frumos. Sunteți de acord ca activitatea pe care o vom desfășura astăzi să o numim ,,Călătorie în lumea fluturașilor”?
Se poartă o scurtă discuție despre anotimpul primăvara, enunțând succint ce elemente specifice are acesta.
Voi scoate din cutie coșul cu ecusoane. Fluturașul roșu se va așeza la un centru de activitate deschis, iar fluturașul albastru se va așeza la celălalt centru de activitate. Voi ruga copiii să-și aleagă un ecuson la alegere, după care să se grupeze după culorile fluturașilor.
La sectorul ,,Construcții’’, copiii vor avea de construit ,,Castelul Zânei Primăvara”, iar la sectorul ,,Jocuri de masă’’ copiii vor așeza corect piesele de joc pentru a reface imaginile(,,Insecte în poieniță”).
În acest timp voi supraveghea desfășurarea activităților la cele două centre și îi voi ajuta dacă este nevoie. După ce sarcinile de lucru au fost îndeplinite, invit copiii să viziteze fiecare centru pentru a observa ce s-a realizat la fiecare sector, apoi vor fi solicitați să interpreteze jocul muzical ,, Iute, iute alergăm” (tranziție) și astfel vor ieși din sala de grupă(rutină).
Reveniți în sala de grupă, vom desfășura jocul didactic ,,Din floare-n floare! (DȘ), unde copiii își păstrează echipele. La sfârșitul jocului fiecare copil are de rezolvat o fișă matematică.
Cu ajutorul machetei și a siluetelor voi spune povestea ,, Fluturașul cel frumos’’(DLC). Voi adresa copiilor câteva întrebări referitoare lasubiectul acestei povestiri. În încheiere copiii vor repovesti aranjând planșele în ordinea cronologică a desfășurării întâmplărilor.Se vor face aprecieri.
Trecerea la următoarea etapă se realizează printr-o tranzitie: ,,Unu-doi-trei.’’
Copiii se vor așeza la mese, în careu deschis unde vor picta fluturașii din poveste.(DEC). Voi supraveghea activitatea desfașurată dându-le explicațiile necesare copiilor.
Activitatea se va încheia cu Tranziție: ,,Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap/ Ne-nvârtim, ne răsucim/ Și spre baie noi pornim.”
În încheiere se fac aprecieri privind participarea copiilor la activităti și se oferă recompense.
Rutină: ,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
FIȘĂ DE LUCRU
-FORMEAZĂ MULȚIMI CU ELEMENTE DE ACELAȘI FEL.
-RECUNOAȘTE CIFRA ȘI UNEȘTE-O CU MULȚIMEA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE ELEMENTE.
DATA: NUME:
EDUCATOARE: NICOLICEA CORNELIA MARIOARA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: GRĂDINIȚA P.P. NR.4 ,,RIKI-PRIKI’’REȘIȚA
NIVEL: I (GRUPA MIJLOCIE)
TEMA ANUALĂ: ,,CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?’’
SUBTEMA: ,,Mamă dragă, mamă scumpă’’
TEMA ZILEI: ,, Colier pentru mama’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, individual
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral;
Dezvoltarea capacității de recunoaștere, denumire, construire și utilizare a formelor geometrice;
Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.
DURATA: 1 ZI
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADP: Întâlnirea de dimineață ,,Astăzi sunt vesel/ trist’’
Tranziții:,,Unu-doi, unu-doi’’; ,, Batem din palme uite asa’’; ,,Noi cu toții am
lucrat…”;
Rutine: ,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”, ,, Singurel mă ingrijesc’’;
ALA: a) Joc de masă: ,,Meseria mamei mele’’
b) Joc de rol: ,,De-a gospodinele”
ADE: DLC: Educarea limbajului: ,,Inimioare, inimioare”- povestirea
educatoarei;
DȘ: Activitate matematică: ,,Colier pentru mama” – joclogic;
DOS: Activitate practică: ,, Colier pentru mama” – înșiruire;
ACTIVITĂȚI LIBER – ALESE:
Joc de masă: ,, Meseria mamei mele’’
Sarcini de lucru:
să identifice elementele de joc;
să respecte cerințele jocului;
să așeze corect jetoanele pe planșă;
să coopereze cu colegii în realizarea sarcinii.
Joc de rol: ,, De-a gospodinele”
Sarcini de lucru:
să identifice elementele de joc;
să mânuiască materialele puse la dispoziție;
să coopereze cu colegii.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
DLC : O1- să urmărească linia povestirii concomitent cu prezentarea personajelor;
O2- să rețină ideile principale desprinse din textul audiat;
O3-să răspundă la întrebări legate de conținutul textului prezentat ;
O4-să repovestească așezând planșele în ordinea cronologică a întâmplărilor
din poveste;
O5- să se exprime corect din punct de vedere gramatical, folosind un limbaj
adecvat;
DS: O1- să ordoneze figurile geometrice după criteriile date ;
O2- să denumească atributele comune și diferențele folosind negația logică;
O3- să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic adecvat;
O4- să rezolve corect sarcinile fișei matematice;
DOS: O1 -să înșire mărgele, utilizând combinații diferite;
O2 -să realizeze lucrarea, respectând indicațiile primite;
O3 – să ducă la bun sfârșit lucrarea începută;
O4 – să aprecieze lucrările pe baza criteriilor stabilite.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: povestirea, observația, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, munca individuală.
Material didactic: păpuși de mână, planse poveste, turtă dulce, trusa Logi, fișe matematice, creioane, creioane colorate, tablă magnetică, coșulețe, sârmă, margele din lemn și plastic.
BIBLIOGRAFIE: – MECI – ,,Revista Învățământului Preșcolar’’ 1-2/2009;
,,Învățământul Preșcolar’’ Nr. 3-4/2009, Număr tematic proiectare integrată;
‚,Revista Învățământului Preșcolar’’ 1-2/2010;
Georgeta Toma, Daniela Petre, Maruța Ristoiu, Magdalena Anghel, Daniela Petre -,,Suport pentru aplicarea nouluicurriculum pentru învățământul preșcolar’’, nivel 3-5 ani.
Ioana Greabu -„ Basme, povești, povestiri – culegere”; Ed.Didactică și Pedagogică R.A., București 1995;
Mihaela Neagu, Georgeta Beraru- ,,Activitati matematice in gradinita’’ Ed. AS’S 1995
Activitatea zilei debutează cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ.
Salutul de dimineată se realizează prin tehnica comunicării rotative.
Copiii se așază in cerc. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă !
Se face prezența copiilor și se completează calendarul naturii.
,,Ieri, după ce voi ați plecat de la grădiniță, am primit un colet, trimis de un băiat, Vlăduț. Acolo era o scrisoare și foarte multe lucruri, cu care eu nu am știut ce să fac, dar m-am gândit că voi mă veți ajuta astăzi. Scrisoare am citit-o, era de fapt o poveste, care mie mi-a plăcut foarte mult și m-am gândit sa v-o povestesc și vouă, ne vom juca un joc interesant, iar la final vom pregăti o surpriză. Sunteti de acord ca activitatea pe care o vom desfășura astăzi să o numim ,,Colier pentru mama’’?
Introducerea în activitate o voi realiza printr-o scurtă discuție despre activitățile desfășurate pe parcursul săptămânii.
La sectorul ,,Joc de masă’’, copiii vor primi planșe cu diferite meserii și jetoane cu produse ale muncii fiecărei meserii în parte, iar la sectorul ,,Joc de rol’’ copiii vor găsi obiectele necesare desfășurării jocului ,, De-a gospodinele’’( șorțuri, vesela, obiecte de uz casnic). Fiecare copil își va alege singur centrul de interes unde dorește să lucreze. In acest timp voi supraveghea desfășurarea activităților la cele 2 centre și îi voi ajuta dacă este nevoie. După ce sarcinile de lucru au fost îndeplinite, invit copiii să viziteze fiecare centru pentru a observa ce s-a realizat la fiecare sector.
Tranziție : ,,Unu- doi, unu- doi’’. Copiii vor fi așezați în semicerc, pe covor, la sectorul ,,Biblioteca’’.
Cu ajutorul păpușilor de mână voi spune povestea ,,Inimioare, inimioare’’(DLC). Voi adresa copiilor câteva întrebări referitoare la subiectul acestei povestiri. În încheiere copiii vor repovesti aranjând planșele în ordinea cronologică a desfășurării întâmplărilor.Se vor face aprecieri.
Tranziție :,,Unu- doi…’’ Rutină :,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul’’
Așezați din nou pe covor, cu fața spre centrul tematic, vom desfășura jocul logic ,,Colier pentru mama’’(DȘ). La sfârșitul jocului fiecare copil are de rezolvat o fișă matematică.
Tranziție :,, Batem din palme uite asa- Si din picioare tot asa- Noi la lucru iar pornim- Căci pe mama o iubim’’.
Copiii, așezați la mese, in careu deschis, vor realiza un colier prin înșiruirea mărgelelor. Voi supraveghea activitatea desfașurată dându-le explicațiile necesare copiilor.
Activitatea se va încheia printr-o tranziție : ,, Noi cu toții am lucrat/ Și lucrul am terminat/.
În încheiere se fac aprecieri privind participarea copiilor la activități.
Rutină : ,,Mă joc cu prietenii mei Apa si Săpunul’’.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
,,COLIER PENTRU MAMA’’
Continuă șirul astfel încât să nu fie două figuri geometrice asemănătoare una lângă alta. Colorează figurile geometrice cu culori diferite.
DATA: NUME:
EDUCATOARE: NICOLICEA CORNELIA MARIOARA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: GRĂDINIȚA P.P. NR.4 ,,RIKI-PRIKI’’REȘIȚA
NIVEL: II (GRUPA MARE)
TEMA ANUALĂ: ,,CE ȘI CUM VREAU SĂ FIU?’’
SUBTEMA: ,,Liniștea din adâncuri’’
TEMA ZILEI: ,,Prieteni în lumea apelor’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
Activități de dezvoltare personală:
Întâlnirea de dimineață:salutul,calendarul naturii, noutatea zilei
Tranziții: ”1,2,, 1,2, faceți toți la fel ca noi”;”Sar într-un picior”;
Rutine:”Prietenul la nevoie se cunoaște” – deprinderea de a-și ajuta colegii pe parcursul zilei
Activități liber alese:
Activități pe centre de interes:
Știință
Tema activității: ”Găsește diferențele”
Tipul activității: consolidare
Mijloc de realizare: rezolvare fișă
Obiective operaționale:
Să idetifice elementele care diferențiază imaginile;
Să numere în limitele 1-9;
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul.
Material didactic: fișe, creioane colorate
Forma de organizare: individual
Bibliotecă
Tema activității: ”Cuvinte secrete”
Tipul activității: fixare de cunoștințe
Mijloc de realizare: reconstituire de cuvinte- rebus
Obiective operaționale:
Să indentifice literele corespunzătoare imaginii;
Să reconstituie cuvântul ;
Să denumească cuvântul;
Să deseneze imaginea corespunzătoare cuvântului descoperit.
Metode și procedee: explicația, exercițiul, problematizarea.
Material didactic: fișe cu rebus, creioane
Forma de organizare: individual
Activități de relaxare, recuperare și recreere:
”Prinde peștele de coadă”- joc de mișcare
Obiective operaționale:
Să execute mișcări ritmice specifice jocului;
Să-și coordoneze mișcările în relație cu grupul din care face parte.
Activitate pe domenii experiențiale:
Tema activității: ” Prieteni în lumea apelor”
Domenii experiențiale integrate: DLC + DȘ + DEC
Categorii de activități:
Educarea limbajului :,,Peștele curcubeu,,
Activitate matematică:,,Ajutoarele peștelui curcubeu’’
Activitate artistico-plastică:,,Peștele curcubeu și prietenii săi’’
Mijloc de realizare: DLC.-povestea educatoarei/ DȘ. -joc didactic/DEC.- pictură
(ștampilare)
Tipul activității: transmitere de cunoștințe
Scopul activității: cultivarea interesului copiilor față de viețuitoarele marine și
necesitatea adoptării unui comportament eco-civic față de natură.
Obiective operaționale:
Să asculte textul propus, concomitent cu urmărirea imaginilor;
Să ofere răspunsuri corecte la întrebările legate de conținutul povestirii;
Să precizeze mesajul povestirii, așa cum l-au perceput ei;
Să repovestească cu ajutorul siluetelor pe macheta-apă;
Să numere corect și conștient în limitele 1-9;
Să raporteze numărul la cantitate și cifra și invers;
Să compună/ descompună numere, în limitele 1-9;
Să identifice poziția unui obiect într-un șir, utilizând numeralul ordinal;
Să efectueze operații simple de adunare și scădere cu 1-2 unități, în limitele 1-9;
Să utilizeze corect simbolurile matematice;
Să rezolve probleme, pe bază de imagini
Să mânuiască corect materialele puse la dispoziție pentru rezolvarea temei;
Să obțină imaginea dorită folosind corect tehnica ștampilării/picturii.
Sarcina didactică: identificarea personajelor pe baza imaginilor, rezolvarea de probleme matematice și utilizarea unui limbaj matematic corespunzător , realizarea lucrărilor plastice.
Regula jocului:Pentru fiecare sarcină rezolvată, echipa și/sau membrii echipei primesc câte un solzișor de pește.
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, aplauze, recompense
Strategii didactice:
Metode și procedee: expunerea,repovestirea, observația, demonstrația, explicația, exercițiul,problematizarea, lucrul pe echipe, jocul.
Material didactic: ecusoane, planșe, fișe- peștișor, puzzle, creioane cerate, creioane colorate, tabla magnetică, peștișori cu magnet,siluete, simboluri, acuarele, ștampile, recompense .
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual
Resurse:
Umane: cadru didactic și grupa de preșcolari
Temporale: 1 zi
BIBLIOGRAFIE
Antonovici, Ștefania, Cunoașterea mediului în grădiniță, EdituraDidactica Publishing House, București, 2010
Breben,Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela, Metode interactive de grup – ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006
Curriculum pentru învățământul preșcolar 3-6/7 ani
Ezerchil, Liliana; Lăzărescu, Păiși, Mihaela, Laborator preșcolar – ghid metodic, Editura V&I Integral, București 2002
Ministerul Mediului și Gospodărirea Apelor – Direcția Relații Publice, Flopi și apa, text Wilfried Vandaele, ilustrații: Tini Bauters, traducere: Valentin Brustur
http://www.umbrelaverde.ro/
http://www.didactic.ro/
SCENARIUL ZILEI
Întâlnirea de dimineață:
Copiii se așează în semicerc. Educatoarea salută: ”Bună dimineața grupa Fluturașilor!”. Copiii răspund la salut în cor. (Salutul) Educatoarea strigă copiii de pe panoul de prezență și îndepărtează pozele copiilor absenți. (Prezența) Copilul zilei va trebui să prezinte buletinul meteo la Calendarul Naturii atașând elementele corespunzătoare aspectelor vremii. (Calendarul naturii)”Dacă aș fi un strop de apă aș uda …. (un copac, un ghiocel, o lalea etc.). Pe rând copiii își aleg o floare sau o legumă de primăvară argumentând alegerea făcută. (Împărtășirea cu ceilalți)
În sala de grupă întră „poștașul” care aduce un acvariu cu pești și o cutie surpriză. (Evenimentul zilei)
”Prieteni, prin joc și voie bună,
Să fim în lumea apelor împreună,
O stea, căluț, un delfin, un rac încetișor,
poate chiar și un mic peștișor” (Mesajul zilei)
”Împreună reușim” – deprinderea de a lucra în echipă. Vor fi stabilite echipele prin tragere la sorți. Echipa delfinilor și echipa căluților de mare.(Rutine)
ALA 1
Reactualizarea cunoștințelor se realizează prin discuții pe lângă acvariu: unde preferă peștii să trăiască, cu ce se hrănesc, ce mai putem pune într-un acvariu, etc și prin activitățile de la centrele de interes. Se prezintă sarcinile la fiecare centru. Copiii vor lucra la centrul știință unde vor rezolva fișa ”Găsește diferențele”, individual vor identifica diferențele dintre imagini cu ”Viețuitoare marine” și la centrul bibliotecă vor descoperii cuvinte în rebusurile ,, Cuvinte secrete”..
Tranziție: ”1,2,1,2,… faceți toți la fel ca noi” – cântec de mișcare
ADE
DLC: Educatoarea va povesti ”Peștele curcubeu”, copiii vor asculta povestea urmărind concomitent prezentarea planșelor, vor răspunde la întrebările legate de poveste, vor ghici personajele principale și vor exprima impresii legate de mesajul lecturii.
Tranziție: ”Sar într-un picior” I – cântec
DȘ: La activitatea matematică copiilor le vor fi verificate cunoștințele matematice. Vor executa un joc didactic ,, Ajutoarele peștișorului curcubeu’’,realizat pe pânză albastră(apa) în sala de grupă, prin rezolvarea sarcinilor de pe spatele peștișorilor. (Fiecare echipă primește câte un solzișor). La final se vor număra solzii fiecărei echipe.
DEC: Copiii vor realiza tablouri individuale ”Peștele curucubeu și prietenii săi” , prin trasarea conturului cu creioane cerate și apoi aplicarea acuarelelor, la final vor completa lucrarea prin tehnica ștampilării steluțe de mare, peștișori și căluți de mare.
Se vor face aprecieri generale asupra desfășurării activității concluzionându-se că Peștele curcubeu este fericit să aibă mulți prieteni. Am demonstrat că: ”Prieteni, prin joc și voie bună,
Să fim în lumea apelor împreună,
O stea, căluț, un delfin, un rac încetișor,
poate chiar și un mic peștișor”
ALA 2
Se execută jocul de mișcare”Prinde peștele de coadă”
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
BIBLIOGRAFIE
Alecu, M. – „Metodica activităților matematice în grădinițe și clasa I”- Ed. Stigma;
Ancuța, L., Ancuța, P. – „Jocuri de creativitate”, Ed. Excelssior, Timișoara, 1997;
Antohe, V., Gherghinoiu C., Obeadă M. – ,,Metodica predării matematicii. Jocul didacticmatematic’’. Suport de curs, Brăila, 2002;
Antonovici, Ș., Jalbă, C., Nicu, G. – ,,Jocuri didactice pentru activitățile matematice în grădiniță’’ – culegere, Ed. Aramis Print, București, 2005;
Bache, H., Mateiaș, A., Popescu, E., Șerban, F. – ,,Pedagogie preșcolară. Manual pentru școlilenormale’’, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1994;
Beraru, G., Neagu, M. – ,,Activități matematice în grădiniță’’ – Îndrumar metodologic, Ed. AS‟S, 1995;
Bruda, A. – ,,Jocul în dezvoltarea personalității copiilor’’, Asociația Copiii Noștri, Caransebeș, 1997;
Culea, L. – „Aplicarea noului curriculum pentru educație timpurie – o provocare?”, Ed.Diana, Pitești, 2009
Dima, S.; Pâclea, D.; Țarcă, E. – ,,Jocuri logico-matematice pentru preșcolari și școlari mici’’, București, 1998;
Elkanin, D. B. -"Psihologia jocului",Editura Didactică și Pedagogică , București , 1980;
Glava, A., Glava, C. – ,, Introducere în pedagogia preșcolară’’, Ed. Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2002;
Ionescu, M. – "Strategii de activizare a elevilor in procesul didactic";Universitatea din Cluj-Napoca , 1980
Lespezeanu, M. – ,,Tradițional și modern în învățământul preșcolar – o metodică aactivităților instructic-educative’’, Colecția Didactica Esențial, București, 2007;
Libotean, I., Cicioc, E., Seling, M. -"Jocuri didactice matematice pentru grădiniță" -Editura Integral București, 1998
Lupu, C., Săvulescu, D. – „Metodica predării matematicii. Manual pentru clasa a XI-a. Licee Pedagogice”, Editura Paralela45, București 2000
Manolache, A. și colaboratorii – „Dicționar de pedagogie”, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1979
Niculescu, R. M., Lupu, A. D. – ,, Pedagogia preșcolară și a școlarității mici’’, 2007
Păun, Ghe. – ,,Între matematică și jocuri",Editura Albatros, București, 1986
Păduraru, V. și colaboratorii – „Activități matematice în învățământulpreșcolar-Sinteze”, Edit. Polirom, Iași 1999
Piaget, J. – ,,Psihologie și pedagogie " , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972
Taiban, M., Dima, F. – ,,Metodica predării număratului și socotitului în grădinița decopii’’,Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1967
Tircovnicu, V. – „Pedagogie generală”, Ed. Facla, 1975;
Trif, Letiția, – ,,Pedagogia învățământului preșcolar și primar’’, Ed. Eurostampa, Timișoara,2008;
***,,Activitatea integrată din Grădiniță- Ghid pentru cadrele didactice din învățământul Preuniversitar’’, Didactica Publishing House, 2008;
,,Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani)’’, 2008
,,Didactica Modernă’’, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002
MEC – „Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii”, București, 2000
MEC -,,Revista Învățământului Preșcolar’’, 1-2/2009;- ,,Învățământul Preșcolar’’ Nr. 3-4/2009, Număr tematic proiectare integrată;
http://www.didactic.ro/
http://www.ahavaassociation.ro/buburuza-mica/programa-activitilor-instructiv-educative-in-centrul-qbuburuza-micq
http://www.scritub.com/gradinita/JOCUL-DIDACTIC-IN-PROCESUL-INS45174.php
BIBLIOGRAFIE
Alecu, M. – „Metodica activităților matematice în grădinițe și clasa I”- Ed. Stigma;
Ancuța, L., Ancuța, P. – „Jocuri de creativitate”, Ed. Excelssior, Timișoara, 1997;
Antohe, V., Gherghinoiu C., Obeadă M. – ,,Metodica predării matematicii. Jocul didacticmatematic’’. Suport de curs, Brăila, 2002;
Antonovici, Ș., Jalbă, C., Nicu, G. – ,,Jocuri didactice pentru activitățile matematice în grădiniță’’ – culegere, Ed. Aramis Print, București, 2005;
Bache, H., Mateiaș, A., Popescu, E., Șerban, F. – ,,Pedagogie preșcolară. Manual pentru școlilenormale’’, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1994;
Beraru, G., Neagu, M. – ,,Activități matematice în grădiniță’’ – Îndrumar metodologic, Ed. AS‟S, 1995;
Bruda, A. – ,,Jocul în dezvoltarea personalității copiilor’’, Asociația Copiii Noștri, Caransebeș, 1997;
Culea, L. – „Aplicarea noului curriculum pentru educație timpurie – o provocare?”, Ed.Diana, Pitești, 2009
Dima, S.; Pâclea, D.; Țarcă, E. – ,,Jocuri logico-matematice pentru preșcolari și școlari mici’’, București, 1998;
Elkanin, D. B. -"Psihologia jocului",Editura Didactică și Pedagogică , București , 1980;
Glava, A., Glava, C. – ,, Introducere în pedagogia preșcolară’’, Ed. Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2002;
Ionescu, M. – "Strategii de activizare a elevilor in procesul didactic";Universitatea din Cluj-Napoca , 1980
Lespezeanu, M. – ,,Tradițional și modern în învățământul preșcolar – o metodică aactivităților instructic-educative’’, Colecția Didactica Esențial, București, 2007;
Libotean, I., Cicioc, E., Seling, M. -"Jocuri didactice matematice pentru grădiniță" -Editura Integral București, 1998
Lupu, C., Săvulescu, D. – „Metodica predării matematicii. Manual pentru clasa a XI-a. Licee Pedagogice”, Editura Paralela45, București 2000
Manolache, A. și colaboratorii – „Dicționar de pedagogie”, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1979
Niculescu, R. M., Lupu, A. D. – ,, Pedagogia preșcolară și a școlarității mici’’, 2007
Păun, Ghe. – ,,Între matematică și jocuri",Editura Albatros, București, 1986
Păduraru, V. și colaboratorii – „Activități matematice în învățământulpreșcolar-Sinteze”, Edit. Polirom, Iași 1999
Piaget, J. – ,,Psihologie și pedagogie " , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972
Taiban, M., Dima, F. – ,,Metodica predării număratului și socotitului în grădinița decopii’’,Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1967
Tircovnicu, V. – „Pedagogie generală”, Ed. Facla, 1975;
Trif, Letiția, – ,,Pedagogia învățământului preșcolar și primar’’, Ed. Eurostampa, Timișoara,2008;
***,,Activitatea integrată din Grădiniță- Ghid pentru cadrele didactice din învățământul Preuniversitar’’, Didactica Publishing House, 2008;
,,Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani)’’, 2008
,,Didactica Modernă’’, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002
MEC – „Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii”, București, 2000
MEC -,,Revista Învățământului Preșcolar’’, 1-2/2009;- ,,Învățământul Preșcolar’’ Nr. 3-4/2009, Număr tematic proiectare integrată;
http://www.didactic.ro/
http://www.ahavaassociation.ro/buburuza-mica/programa-activitilor-instructiv-educative-in-centrul-qbuburuza-micq
http://www.scritub.com/gradinita/JOCUL-DIDACTIC-IN-PROCESUL-INS45174.php
ANEXE
EDUCATOARE: NICOLICEA CORNELIA MARIOARA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: GRĂDINIȚA P.P. ,,RIKI-PRIKI’’,REȘIȚA
NIVEL: I (GRUPA MICĂ)
TEMA ANUALĂ: ,,CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?’’
SUBTEMA: ,,POPAS ÎNTRE GÂZE’’
TEMA ZILEI: ,,CĂLĂTORIE ÎN LUMEA FLUTURAȘILOR’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, pe grupe, individual
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității de a înțelege și a utiliza numere și cifre, întrebuințând un vocabular adecvat;
Dezvoltarea capacității de a asculta o poveste, de a transpune gânduri, semnificații prin limbajul specific vârstei;
Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor picturi.
DURATA: 1 ZI
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADP: Întâlnirea de dimineață ,,Bună dimineața, fluturași drăgălași!’’
Tranziții: ,,Iute, iute, alergăm…’’; ,,Unu-doi-trei…’’; ,,Bat din palme…”;
Rutine: Singurel mă îngrijesc’’;,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”.
ALA I: a)Construcții:,,Castelul Zânei Primăvara’’
b)Joc de masă:,,Insecte în poieniță” – puzzle, imagini cuinsecte
ADE: DS: Activitate matematică: ,,Din floare-n floare” – joc didactic;
DLC: Educarea limbajului: ,,Fluturașul cel frumos” – povestirea
educatoarei;
DEC: Educație plastică: ,,Fluturaș-drăgălaș” – dactilopictură
ACTIVITĂȚI LIBER – ALESE:
Construcții: ,,Castelul Zânei Primăvara’’
Sarcini de lucru:
să identifice elementele de joc;
să mânuiască materialele puse la dispoziție;
să realizeze construcția respectând tema dată;
să coopereze cu colegii în realizarea sarcinii.
Joc de masă:,,Insecte în poieniță” – puzzle, imagini cu insecte
Sarcini de lucru:
să descrie materialele puse la dispoziție;
să refacă imaginea insectelor prin îmbinarea corectă a pieselor de joc ;
să coopereze cu colegii în realizarea sarcinii.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
DȘ: O1- să numere conștient, prin gest de încercuire, obiectele mulțimii cu 1,
2 elemente;
O2- să recunoască cifrele 1, si 2;
O3- să formeze mulțimi cu 1, 2 elemente după formă;
O4- să raporteze cantitatea la număr și invers ;
O5- să numească relațiile spațiale relative, să plaseze obiecte într-un
spațiu dat;
O6- să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic
adecvat;
O7- să rezolve corect sarcinile fișei matematice;
DLC: O1- să urmărească linia povestirii concomitent cu prezentarea personajelor;
O2- să rețină ideile principale desprinse din textul audiat, respectând
ordinea cronologică a faptelor;
O3- să răspundă la întrebări legate de conținutul textului prezentat ;
O4- să repovestească, așezând planșele în ordinea cronologică a
întâmplărilor din poveste;
O5- să se exprime corect din punct de vedere gramatical, folosind un limbaj
adecvat;
DEC: O1- să aplice culoare cu degetul în conturul trasat cu creionul;
O2- să realizeze lucrarea, respectând etapele cerute și indicațiile primite;
O3-să ducă la bun sfârșit lucrarea începută, păstrând acuratețea acesteia;
O4- să aprecieze critic lucrările pe baza criteriilor stabilite împreună cu
educatoarea.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: jocul, povestirea, observația, conversația, explicația,
demonstrația, exercițiul, problematizarea
Material didactic: puzzle, Lego, machetă câmpie, siluete fluturași, soare carton, planșe poveste, ecusoane, simboluri echipe, jetoane cu cifre, jetoane cu buline, jetoane cu insecte, panou, planșe cifre, tabla magnetică, fișe, creioane, buline vesele, recompense, coșulețe, planșă model, fluturași decupați, acuarele, pahare.
BIBLIOGRAFIE: -MECI – ,,Revista Învățământului Preșcolar’’ 1-2/2009;
– ,,Învățământul Preșcolar’’ Nr. 3-4/2009, Număr tematic
proiectare integrată;
– ,,Revista Învățământului Preșcolar’’ 1-2/2010;
-Georgeta Toma, Daniela Petre, Maruța Ristoiu,
Magdalena
Anghel, Daniela Petre -,,Suport pentru aplicarea noului
curriculum pentru învățământul preșcolar’’, nivel 3-5 ani.
– MEC – „Metodica Activităților Instructiv-Educative în Grădinița de Copii”- Craiova 2011
Activitatea zilei începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ.
Copiii sunt așezați în semicerc pe covor pentru a putea stabili fiecareun contact vizual cu toți membrii grupei. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă, adresându-i drept apelativ un nume al insectelor : ,,Bună dimineața fluturaș/ albinuță / buburuză/ furnicuță !‘‘
Se face prezența copiilor și se completează calendarul naturii.
Copiii sunt invitați să observe imaginile expuse la centrul tematic și să enumere insectele cunoscute.
Surpriza zilei o constituie apariția la ușă a celor doi fluturași, care ne povestesc că sunt supărați deoarece s-au rătăcit și nu știu să mai ajungă în poieniță.
Ne spun că ne-au urmărit de la geam și au văzut cât de multe lucruri știm noi și de aceea au venit la noi și au adus cu ei și o cutie plină cu surprize. Ne roagă să îi învățăm și pe ei, deoarece ei nu știu să se joace, nu știu nicio poveste, nici să numere, nici să picteze așa frumos ca noi și ne cer să îi învățăm și pe ei, să le poată povesti prietenilor lor, albinuțele, buburuzele, furnicuțele câte lucruri frumoase au învățat de la noi.
Pentru ca fluturașii să învețe ceva de la noi, astăzi vom construi, vom îmbina piese pentru a obține un puzzle, ne vom juca un joc interesant, vă voi spune o poveste, iar mai târziu vom picta un fluturaș foarte frumos. Sunteți de acord ca activitatea pe care o vom desfășura astăzi să o numim ,,Călătorie în lumea fluturașilor”?
Se poartă o scurtă discuție despre anotimpul primăvara, enunțând succint ce elemente specifice are acesta.
Voi scoate din cutie coșul cu ecusoane. Fluturașul roșu se va așeza la un centru de activitate deschis, iar fluturașul albastru se va așeza la celălalt centru de activitate. Voi ruga copiii să-și aleagă un ecuson la alegere, după care să se grupeze după culorile fluturașilor.
La sectorul ,,Construcții’’, copiii vor avea de construit ,,Castelul Zânei Primăvara”, iar la sectorul ,,Jocuri de masă’’ copiii vor așeza corect piesele de joc pentru a reface imaginile(,,Insecte în poieniță”).
În acest timp voi supraveghea desfășurarea activităților la cele două centre și îi voi ajuta dacă este nevoie. După ce sarcinile de lucru au fost îndeplinite, invit copiii să viziteze fiecare centru pentru a observa ce s-a realizat la fiecare sector, apoi vor fi solicitați să interpreteze jocul muzical ,, Iute, iute alergăm” (tranziție) și astfel vor ieși din sala de grupă(rutină).
Reveniți în sala de grupă, vom desfășura jocul didactic ,,Din floare-n floare! (DȘ), unde copiii își păstrează echipele. La sfârșitul jocului fiecare copil are de rezolvat o fișă matematică.
Cu ajutorul machetei și a siluetelor voi spune povestea ,, Fluturașul cel frumos’’(DLC). Voi adresa copiilor câteva întrebări referitoare lasubiectul acestei povestiri. În încheiere copiii vor repovesti aranjând planșele în ordinea cronologică a desfășurării întâmplărilor.Se vor face aprecieri.
Trecerea la următoarea etapă se realizează printr-o tranzitie: ,,Unu-doi-trei.’’
Copiii se vor așeza la mese, în careu deschis unde vor picta fluturașii din poveste.(DEC). Voi supraveghea activitatea desfașurată dându-le explicațiile necesare copiilor.
Activitatea se va încheia cu Tranziție: ,,Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap/ Ne-nvârtim, ne răsucim/ Și spre baie noi pornim.”
În încheiere se fac aprecieri privind participarea copiilor la activităti și se oferă recompense.
Rutină: ,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
FIȘĂ DE LUCRU
-FORMEAZĂ MULȚIMI CU ELEMENTE DE ACELAȘI FEL.
-RECUNOAȘTE CIFRA ȘI UNEȘTE-O CU MULȚIMEA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE ELEMENTE.
DATA: NUME:
EDUCATOARE: NICOLICEA CORNELIA MARIOARA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: GRĂDINIȚA P.P. NR.4 ,,RIKI-PRIKI’’REȘIȚA
NIVEL: I (GRUPA MIJLOCIE)
TEMA ANUALĂ: ,,CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?’’
SUBTEMA: ,,Mamă dragă, mamă scumpă’’
TEMA ZILEI: ,, Colier pentru mama’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, individual
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral;
Dezvoltarea capacității de recunoaștere, denumire, construire și utilizare a formelor geometrice;
Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.
DURATA: 1 ZI
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADP: Întâlnirea de dimineață ,,Astăzi sunt vesel/ trist’’
Tranziții:,,Unu-doi, unu-doi’’; ,, Batem din palme uite asa’’; ,,Noi cu toții am
lucrat…”;
Rutine: ,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul”, ,, Singurel mă ingrijesc’’;
ALA: a) Joc de masă: ,,Meseria mamei mele’’
b) Joc de rol: ,,De-a gospodinele”
ADE: DLC: Educarea limbajului: ,,Inimioare, inimioare”- povestirea
educatoarei;
DȘ: Activitate matematică: ,,Colier pentru mama” – joclogic;
DOS: Activitate practică: ,, Colier pentru mama” – înșiruire;
ACTIVITĂȚI LIBER – ALESE:
Joc de masă: ,, Meseria mamei mele’’
Sarcini de lucru:
să identifice elementele de joc;
să respecte cerințele jocului;
să așeze corect jetoanele pe planșă;
să coopereze cu colegii în realizarea sarcinii.
Joc de rol: ,, De-a gospodinele”
Sarcini de lucru:
să identifice elementele de joc;
să mânuiască materialele puse la dispoziție;
să coopereze cu colegii.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
DLC : O1- să urmărească linia povestirii concomitent cu prezentarea personajelor;
O2- să rețină ideile principale desprinse din textul audiat;
O3-să răspundă la întrebări legate de conținutul textului prezentat ;
O4-să repovestească așezând planșele în ordinea cronologică a întâmplărilor
din poveste;
O5- să se exprime corect din punct de vedere gramatical, folosind un limbaj
adecvat;
DS: O1- să ordoneze figurile geometrice după criteriile date ;
O2- să denumească atributele comune și diferențele folosind negația logică;
O3- să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic adecvat;
O4- să rezolve corect sarcinile fișei matematice;
DOS: O1 -să înșire mărgele, utilizând combinații diferite;
O2 -să realizeze lucrarea, respectând indicațiile primite;
O3 – să ducă la bun sfârșit lucrarea începută;
O4 – să aprecieze lucrările pe baza criteriilor stabilite.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: povestirea, observația, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, munca individuală.
Material didactic: păpuși de mână, planse poveste, turtă dulce, trusa Logi, fișe matematice, creioane, creioane colorate, tablă magnetică, coșulețe, sârmă, margele din lemn și plastic.
BIBLIOGRAFIE: – MECI – ,,Revista Învățământului Preșcolar’’ 1-2/2009;
,,Învățământul Preșcolar’’ Nr. 3-4/2009, Număr tematic proiectare integrată;
‚,Revista Învățământului Preșcolar’’ 1-2/2010;
Georgeta Toma, Daniela Petre, Maruța Ristoiu, Magdalena Anghel, Daniela Petre -,,Suport pentru aplicarea nouluicurriculum pentru învățământul preșcolar’’, nivel 3-5 ani.
Ioana Greabu -„ Basme, povești, povestiri – culegere”; Ed.Didactică și Pedagogică R.A., București 1995;
Mihaela Neagu, Georgeta Beraru- ,,Activitati matematice in gradinita’’ Ed. AS’S 1995
Activitatea zilei debutează cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ.
Salutul de dimineată se realizează prin tehnica comunicării rotative.
Copiii se așază in cerc. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreaptă !
Se face prezența copiilor și se completează calendarul naturii.
,,Ieri, după ce voi ați plecat de la grădiniță, am primit un colet, trimis de un băiat, Vlăduț. Acolo era o scrisoare și foarte multe lucruri, cu care eu nu am știut ce să fac, dar m-am gândit că voi mă veți ajuta astăzi. Scrisoare am citit-o, era de fapt o poveste, care mie mi-a plăcut foarte mult și m-am gândit sa v-o povestesc și vouă, ne vom juca un joc interesant, iar la final vom pregăti o surpriză. Sunteti de acord ca activitatea pe care o vom desfășura astăzi să o numim ,,Colier pentru mama’’?
Introducerea în activitate o voi realiza printr-o scurtă discuție despre activitățile desfășurate pe parcursul săptămânii.
La sectorul ,,Joc de masă’’, copiii vor primi planșe cu diferite meserii și jetoane cu produse ale muncii fiecărei meserii în parte, iar la sectorul ,,Joc de rol’’ copiii vor găsi obiectele necesare desfășurării jocului ,, De-a gospodinele’’( șorțuri, vesela, obiecte de uz casnic). Fiecare copil își va alege singur centrul de interes unde dorește să lucreze. In acest timp voi supraveghea desfășurarea activităților la cele 2 centre și îi voi ajuta dacă este nevoie. După ce sarcinile de lucru au fost îndeplinite, invit copiii să viziteze fiecare centru pentru a observa ce s-a realizat la fiecare sector.
Tranziție : ,,Unu- doi, unu- doi’’. Copiii vor fi așezați în semicerc, pe covor, la sectorul ,,Biblioteca’’.
Cu ajutorul păpușilor de mână voi spune povestea ,,Inimioare, inimioare’’(DLC). Voi adresa copiilor câteva întrebări referitoare la subiectul acestei povestiri. În încheiere copiii vor repovesti aranjând planșele în ordinea cronologică a desfășurării întâmplărilor.Se vor face aprecieri.
Tranziție :,,Unu- doi…’’ Rutină :,,Mă joc cu prietenii mei Apa și Săpunul’’
Așezați din nou pe covor, cu fața spre centrul tematic, vom desfășura jocul logic ,,Colier pentru mama’’(DȘ). La sfârșitul jocului fiecare copil are de rezolvat o fișă matematică.
Tranziție :,, Batem din palme uite asa- Si din picioare tot asa- Noi la lucru iar pornim- Căci pe mama o iubim’’.
Copiii, așezați la mese, in careu deschis, vor realiza un colier prin înșiruirea mărgelelor. Voi supraveghea activitatea desfașurată dându-le explicațiile necesare copiilor.
Activitatea se va încheia printr-o tranziție : ,, Noi cu toții am lucrat/ Și lucrul am terminat/.
În încheiere se fac aprecieri privind participarea copiilor la activități.
Rutină : ,,Mă joc cu prietenii mei Apa si Săpunul’’.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
,,COLIER PENTRU MAMA’’
Continuă șirul astfel încât să nu fie două figuri geometrice asemănătoare una lângă alta. Colorează figurile geometrice cu culori diferite.
DATA: NUME:
EDUCATOARE: NICOLICEA CORNELIA MARIOARA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: GRĂDINIȚA P.P. NR.4 ,,RIKI-PRIKI’’REȘIȚA
NIVEL: II (GRUPA MARE)
TEMA ANUALĂ: ,,CE ȘI CUM VREAU SĂ FIU?’’
SUBTEMA: ,,Liniștea din adâncuri’’
TEMA ZILEI: ,,Prieteni în lumea apelor’’
FORMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrată
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
Activități de dezvoltare personală:
Întâlnirea de dimineață:salutul,calendarul naturii, noutatea zilei
Tranziții: ”1,2,, 1,2, faceți toți la fel ca noi”;”Sar într-un picior”;
Rutine:”Prietenul la nevoie se cunoaște” – deprinderea de a-și ajuta colegii pe parcursul zilei
Activități liber alese:
Activități pe centre de interes:
Știință
Tema activității: ”Găsește diferențele”
Tipul activității: consolidare
Mijloc de realizare: rezolvare fișă
Obiective operaționale:
Să idetifice elementele care diferențiază imaginile;
Să numere în limitele 1-9;
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul.
Material didactic: fișe, creioane colorate
Forma de organizare: individual
Bibliotecă
Tema activității: ”Cuvinte secrete”
Tipul activității: fixare de cunoștințe
Mijloc de realizare: reconstituire de cuvinte- rebus
Obiective operaționale:
Să indentifice literele corespunzătoare imaginii;
Să reconstituie cuvântul ;
Să denumească cuvântul;
Să deseneze imaginea corespunzătoare cuvântului descoperit.
Metode și procedee: explicația, exercițiul, problematizarea.
Material didactic: fișe cu rebus, creioane
Forma de organizare: individual
Activități de relaxare, recuperare și recreere:
”Prinde peștele de coadă”- joc de mișcare
Obiective operaționale:
Să execute mișcări ritmice specifice jocului;
Să-și coordoneze mișcările în relație cu grupul din care face parte.
Activitate pe domenii experiențiale:
Tema activității: ” Prieteni în lumea apelor”
Domenii experiențiale integrate: DLC + DȘ + DEC
Categorii de activități:
Educarea limbajului :,,Peștele curcubeu,,
Activitate matematică:,,Ajutoarele peștelui curcubeu’’
Activitate artistico-plastică:,,Peștele curcubeu și prietenii săi’’
Mijloc de realizare: DLC.-povestea educatoarei/ DȘ. -joc didactic/DEC.- pictură
(ștampilare)
Tipul activității: transmitere de cunoștințe
Scopul activității: cultivarea interesului copiilor față de viețuitoarele marine și
necesitatea adoptării unui comportament eco-civic față de natură.
Obiective operaționale:
Să asculte textul propus, concomitent cu urmărirea imaginilor;
Să ofere răspunsuri corecte la întrebările legate de conținutul povestirii;
Să precizeze mesajul povestirii, așa cum l-au perceput ei;
Să repovestească cu ajutorul siluetelor pe macheta-apă;
Să numere corect și conștient în limitele 1-9;
Să raporteze numărul la cantitate și cifra și invers;
Să compună/ descompună numere, în limitele 1-9;
Să identifice poziția unui obiect într-un șir, utilizând numeralul ordinal;
Să efectueze operații simple de adunare și scădere cu 1-2 unități, în limitele 1-9;
Să utilizeze corect simbolurile matematice;
Să rezolve probleme, pe bază de imagini
Să mânuiască corect materialele puse la dispoziție pentru rezolvarea temei;
Să obțină imaginea dorită folosind corect tehnica ștampilării/picturii.
Sarcina didactică: identificarea personajelor pe baza imaginilor, rezolvarea de probleme matematice și utilizarea unui limbaj matematic corespunzător , realizarea lucrărilor plastice.
Regula jocului:Pentru fiecare sarcină rezolvată, echipa și/sau membrii echipei primesc câte un solzișor de pește.
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, aplauze, recompense
Strategii didactice:
Metode și procedee: expunerea,repovestirea, observația, demonstrația, explicația, exercițiul,problematizarea, lucrul pe echipe, jocul.
Material didactic: ecusoane, planșe, fișe- peștișor, puzzle, creioane cerate, creioane colorate, tabla magnetică, peștișori cu magnet,siluete, simboluri, acuarele, ștampile, recompense .
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual
Resurse:
Umane: cadru didactic și grupa de preșcolari
Temporale: 1 zi
BIBLIOGRAFIE
Antonovici, Ștefania, Cunoașterea mediului în grădiniță, EdituraDidactica Publishing House, București, 2010
Breben,Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela, Metode interactive de grup – ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006
Curriculum pentru învățământul preșcolar 3-6/7 ani
Ezerchil, Liliana; Lăzărescu, Păiși, Mihaela, Laborator preșcolar – ghid metodic, Editura V&I Integral, București 2002
Ministerul Mediului și Gospodărirea Apelor – Direcția Relații Publice, Flopi și apa, text Wilfried Vandaele, ilustrații: Tini Bauters, traducere: Valentin Brustur
http://www.umbrelaverde.ro/
http://www.didactic.ro/
SCENARIUL ZILEI
Întâlnirea de dimineață:
Copiii se așează în semicerc. Educatoarea salută: ”Bună dimineața grupa Fluturașilor!”. Copiii răspund la salut în cor. (Salutul) Educatoarea strigă copiii de pe panoul de prezență și îndepărtează pozele copiilor absenți. (Prezența) Copilul zilei va trebui să prezinte buletinul meteo la Calendarul Naturii atașând elementele corespunzătoare aspectelor vremii. (Calendarul naturii)”Dacă aș fi un strop de apă aș uda …. (un copac, un ghiocel, o lalea etc.). Pe rând copiii își aleg o floare sau o legumă de primăvară argumentând alegerea făcută. (Împărtășirea cu ceilalți)
În sala de grupă întră „poștașul” care aduce un acvariu cu pești și o cutie surpriză. (Evenimentul zilei)
”Prieteni, prin joc și voie bună,
Să fim în lumea apelor împreună,
O stea, căluț, un delfin, un rac încetișor,
poate chiar și un mic peștișor” (Mesajul zilei)
”Împreună reușim” – deprinderea de a lucra în echipă. Vor fi stabilite echipele prin tragere la sorți. Echipa delfinilor și echipa căluților de mare.(Rutine)
ALA 1
Reactualizarea cunoștințelor se realizează prin discuții pe lângă acvariu: unde preferă peștii să trăiască, cu ce se hrănesc, ce mai putem pune într-un acvariu, etc și prin activitățile de la centrele de interes. Se prezintă sarcinile la fiecare centru. Copiii vor lucra la centrul știință unde vor rezolva fișa ”Găsește diferențele”, individual vor identifica diferențele dintre imagini cu ”Viețuitoare marine” și la centrul bibliotecă vor descoperii cuvinte în rebusurile ,, Cuvinte secrete”..
Tranziție: ”1,2,1,2,… faceți toți la fel ca noi” – cântec de mișcare
ADE
DLC: Educatoarea va povesti ”Peștele curcubeu”, copiii vor asculta povestea urmărind concomitent prezentarea planșelor, vor răspunde la întrebările legate de poveste, vor ghici personajele principale și vor exprima impresii legate de mesajul lecturii.
Tranziție: ”Sar într-un picior” I – cântec
DȘ: La activitatea matematică copiilor le vor fi verificate cunoștințele matematice. Vor executa un joc didactic ,, Ajutoarele peștișorului curcubeu’’,realizat pe pânză albastră(apa) în sala de grupă, prin rezolvarea sarcinilor de pe spatele peștișorilor. (Fiecare echipă primește câte un solzișor). La final se vor număra solzii fiecărei echipe.
DEC: Copiii vor realiza tablouri individuale ”Peștele curucubeu și prietenii săi” , prin trasarea conturului cu creioane cerate și apoi aplicarea acuarelelor, la final vor completa lucrarea prin tehnica ștampilării steluțe de mare, peștișori și căluți de mare.
Se vor face aprecieri generale asupra desfășurării activității concluzionându-se că Peștele curcubeu este fericit să aibă mulți prieteni. Am demonstrat că: ”Prieteni, prin joc și voie bună,
Să fim în lumea apelor împreună,
O stea, căluț, un delfin, un rac încetișor,
poate chiar și un mic peștișor”
ALA 2
Se execută jocul de mișcare”Prinde peștele de coadă”
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Metodologia, Organizarea Si Desfasurarea Jocului Didactic Matematic In Gradinita (ID: 159983)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.