Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș [617957]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV
FACULTATEA DE DREPT
ȘTIINȚE PENALE APROFNDATE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Ioan Aron
Absolvent: [anonimizat]
2017

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

2
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV
FACULTATEA DE DREPT
ȘTIINȚE PENALE APROFNDATE

ȘTIINȚE PENALE APROFUNDATE

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de
corupț ie- Legea nr.78/2000

Subsemnatul _________________________ declar pe proprie răspundere,
sub incidența legii penale și a Legii dreptului de autor, că lucrarea de
licență/disertație prezentată este elaborată de mine și am respectat
normele deontologice de folosire a bibliografi ei.

Data predării lucrării, Semnătură,

Brașov
– 2017 –

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

3
CUPRINS

CAPITOLUL I –Noțiuni generale
1.1.Aspecte introductive…………………………………………………………….. pag. 6
1.2.Referințe istorice…………………………………………………………………. pag.6
1,3.Precizări terminologice ………………………… ……………………………… pag.8
CAPITOLUL II – Analiza și structura infracțiunilor
2.1. Infracțiunea stabilită de art.10 lit.a din Legea nr.78 din 8 mai 2000 pag.12
2.1.1. Obiectul infracțiunii …………………………………………………. pag.12
2.1.1.1.Obiectul juridic special ………………………………………… pag.13
2.1.1.2.Obiectul material ………………………………………………. pag.13
2.1.2. Subiecții infracțiunii ………………………………………………… pag.14
2.1.2.1. Subiectul activ.………………………………………………… pag.14
2.1.2.2. Subiectul pasiv …………………………………………………. pag.14
2.1.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii ………………………………………… pag.14
2.1.3.1. Latura obiectivă ………………………………………………… pag.14
2.1.3.2. Latura subiectivă ……………………………………………….. pag.15
2.1.4. Forme, modalități, sancțiuni ……………………………………….. pag.15

2.2. Infracțiunea stabilită de art.10 lit.b din Legea nr.78 din 8 mai 2000 . pag.16
2.2.1. Obiectul infracțiunii …………………………………………………. pag.16
2.2.1.1.Obiectul juridic special ………………………………………… pag.16
2.2.1.2.Obiectul material ………………………………………………. pag.16
2.2.2. Subiecții infracțiunii …………………………………………………. pag.16
2.2.2.1. Subiectul activ………………………………………………… pag.16
2.2.2.2. Subiectul pasiv ………………………………………………… pag.16
2.2.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii ……………………………………….. pag.16
2.2.3.1. Latura obiectivă ………………………………………………… pag.17
2.2.3.2. Latura subiectivă ……………………………………………….. pag.17
2.2.4. Forme și sancțiuni ……………………………………….. pag.17

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

4
2.3. Infracțiunea stabilită de art.10 lit.c din Legea nr.78 din 8 mai 2000 ..
2.3.1. Obiectul infracțiunii …………………………………………………. pag. 18
2.3.1.1.Obiectul juridic special ……………………………………….. pag.18
2.3.1.2.Obiectul material ……………………………………………… pag.18
2.3.2. Subiecții infracțiunii …………………………………………………. pag.18
2.3.2.1. Subiectul activ. ..………………………………………………… pag.18
2.3.2.2. Subiectul pasiv ………………………………………………… pag.18
2.3.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii ……………………………………….. pag.18
2.3.3.1. Latura obiectivă ………………………………………………… pag.18
2.3.3.2. Latura subiectivă …………………………………… …………. pag.19
2.3.4. Forme, modalități, sancțiuni ………………………………………. pag.19

2.4. Infracțiunea stabilită de art.11 din Legea nr.78 din 8 mai 2000 …. pag.20
2.4.1. Obiectul infracțiunii …………………………………………………. pag.20
2.4.1.1.Obiectul juridic special ………………………………………… pag.20
2.4.1.2.Obiectul material ………………………………………………. pag.20
2.4.2. Subiecții infracțiunii …………………………………………………. pag.21
2.4.2.1. Subiectul activ. .……………………………………………….. pag.21
2.4.2.2. Subiectul pasiv ………………………………………………… pag.21
2.4.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii ……………………………………….. pag.21
2.4.3.1. Latura obiectivă ………………………………………………… pag.21
2.4.3.2. Latura subiectivă ………………………………………………. pag.22
2.4.4. Forme, modalități, sancțiuni ………………………………………. pag.22

2.5. Infracțiunea stabilită de art.12 din Legea nr.78 din 8 mai 2000 ….. pag.23
2.5.1. Obiectul infracțiunii ………………………………………………… pag.23
2.5.1.1.Obiectul juridic special ……………………………………….. pag.23
2.5.1.2.Obiectul material ……………………………………………… pag.23
2.5.2. Subiecții infracțiunii ………………………………………………… pag.23
2.5.2.1. Subiectul activ.……………………………………………….. pag.23
2.5.2.2. Subiectul pasiv ………………………………………………… pag.24
2.5.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii ……………………………………….. pag.24
2.5.3.1. Latura obiectivă ………………………………………………… pag.24
2.5.3.2. Latura subiectivă ………………………………………………. pag.25
2.5.4. Forme și sancțiuni ……………………………………….. pag.26

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

5
2.6. Infracțiunea stabilită de art.13 din Legea nr.78 din 8 mai 2000
2.6.1. Obiectul infracțiunii ………………………………………………… pag.26
2.6.1.1.Obiectul juridic special ……………………………………….. pag.26
2.6.1.2.Obiectul material ……………………………………………… pag.27
2.6.2. Subiecții infracțiunii ………………………………………………… pag.27
2.6.2.1. Subiectul activ.……………………………………………….. pag.27
2.6.2.2. Subiectul pasiv ………………………………………………… pag.27
2.6.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii ……………………………………….. pag.27
2.6.3.1. Latura obiectivă ………………………………………………… pag.27
2.6.3.2. Latura subiectivă ………………………………………………. pag.28
2.6.4. Forme și sancțiuni …………………………………………………. pag.28

CAPITOLUL III – Metodologie
3.1 Aspectele comune ale infracțiunilor de serviciu sau în legătură cu
serviciul ……………………………………………………………………………………… pag.29
3.2 Probleme p e care trebuie sa le clarifice a ncheta ……………………… pag.30
3.3 Activitățile care se întreprind pentru administrarea probelor ……… pag.31
3.4 Dispunerea constatărilor tehnico -științifice și expertizelor …………. pag.32

CAPITOLUL IV – Practică judiciară ……………………………………………. pag.33

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………… pag.40

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

6
CAPITOLUL I –NOȚIUNI GENERALE

1.1 Aspecte introductive
Corupția există încă din antichitate ca unul dintre comportamentele
cele mai grave și, în același timp, cele mai răspândite ale funcționarilor
publici, lucru care i-a făcut pe romani să afirme „corruptio optimi pessima
est‖ (coruperea unui om foarte bun este foarte rea).
Coru pția reprezintă un abuz de putere în scopul obținerii de avantaje
materiale sau alte foloase.
Am pornit în analizarea fenomenului corupției conștient fiind că există
două adevăruri universale legate de abordarea corupției. În primul rând,
corupția, indife rent cum am defini -o, nu poate fi eradicată în nici o societate.
Ea va rezista, deoarece este motivată de două aspecte esențiale ale naturii
umane: necesitatea și lăcomia. Cu toate acestea, ea poate fi redusă și
menținută la un anumit nivel, pentru a nu af ecta societatea în profunzime.
În al doilea rând, corupția nu poate fi combătută decât dacă populația în
general vede că liderii politici sunt cu adevărat dispuși să lupte împotriva
acesteia.
Punctul de plecare al interesului meu față de această temă are la bază
una dintre declarațiile unui oficial european, declarație prin care ea și -a
exprimat punctul de vedere privind corupția din România. Opinia acesteia
m-a îngrijorat și mi -a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la
adevărata imagine a Român iei în lume, precum și cu privire la șansele țării
noastre de a deveni un stat cu adevărat european.
În continuare voi reda declarația acesteia pentru a se înțelege
preocuparea mea privind tema aleasă:
„Corupția și eșecul în ceea ce privește aplicarea domniei legii se află în
centrul problemelor României. Parlamentul European salută inițiativele
recente ale statului român în domeniu, dar acum avem nevoie de semne
clare și lipsite de ambiguitate. (…) România trebuie să treacă dincolo de
cosmetizare. ‖ (Ba roana Emma Nicholson, 11 martie 2004)1.

1.2 Referințe istorice
Istoria societății umane pune în evidență faptul că infracționalitatea și
corupția, sub toate formele de manifestare a existat și s -a manifestat cu
diverse extensii si intensități, din cele mai v echi timpuri2. Se poate aprecia

1 Declarația baroanei Ema Nicholson http://www.kas.de/wf/doc/kas_18040 -544-1-30.pdf?100111162840
[consultat ]n data de 02.02.2017, ora 15:30]
2 Dan Banciu, Sorin Rădulescu – Corupția și crima organizată în România, Ed. Continent XXI, 1994,
pag.18

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

7
că fenomenul corupției estre de aceeași vârstă cu umanitatea, el fiind
specific oricărei societăți umane, iar probabilitatea de a dispărea este
aceeași cu cea privind dispariția omului.
Fiind procese continue, aceste fenome ne se manifestă și în prezent,
practic în toate statele lumii si straturile sociale, indiferent de sistemul social
sau de nivelul de dezvoltare economică, cunoscând perioade de acalmie și
recrudescentă, în funcție de schimbările social -politice și de modu l de
abordare de către organele puterii de stat.
Apărut încă din antichitate, fenomenul corupției fost considerat
întotdeauna ca una dintre cele mai grave și mai răspândite forme de
comportament care pervertește administrarea afacerilor publice atunci cân d
este realizată de agenți publici sau de cei aleși3.
Această formă de mutilare a moralei era denumită de către latini
„corrumpere” ceea ce însemna o abatere de la corectitudine sau datorie,
în final de la morală.
În Grecia antică , mita era atât de frecventă încât Platon propunea să
fie pedepsiți cu moartea funcționarii care primeau daruri pentru a -și face
datoria. Nu trebuie să primești daruri, spunea el, nici pentru lucruri bune,
nici pentru lucruri rele.
Pedepse deosebit de aspre primeau magistraț ii care judecau nedrept
în schimbul banilor primiți. Herodot arăta că regele persan Cambise a
poruncit să fie ucis un judecător vinovat de corupție, iar cu pielea acestuia
și-a tapițat scaunul. Regele persan Darius obișnuia să -i condamne la
moarte prin cru cificare pe judecătorii corupți4.
În Roma antică era, de asemenea, nepermis să se accepte oarecare
compensație pentru îndeplinirea îndatoririlor civice. Interzicând în mod
general oamenilor publici să accepte daruri, dreptul roman interzicea
implicit corup ția, sub toate formele sale5. Dar acest principiu, al gratuității
prestațiilor, nu a fost apărat prin sancționarea celor culpabili decât în timpul
lui Cato cel Bătrân, când a început să se reprime, prin măsuri legislative,
îmbogățirea incorectă a avocațilo r și magistraților. De altfel, Legea celor XII
Table permitea deja reprimarea corupției judecătorului sau a unui arbitru cu
ocazia îndeplinirii unui act al funcției lor.
Corupția, răspândindu -se alarmant de mult, a fost sancționată printr -o
serie de legi c a un act de repentudae , prin care se înțelegea orice

3 Conseil de l’Europe – Programme d’action contre la Corruption adopte par le Comite des Ministres –
Strasbourg, 1996
4 C. Aionitoaiei, V.Berchesan, I.E.Sandu -Constatarea infractiunii flagrante, in Tratat de tactica
criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, pag. 293 -295
5 asile Dobrinoiu, Coruptia in dreptul penal roman, Ed. Atlas Le, Bucuresti, 1995, pag. 215

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

8
îmbogățire injustă realizată de persoane ce aveau o funcție publică sau
semipublică. Astfel, sub Republică, mituirea a fost reprimată în mod
succesiv prin legile: Calipurnia (149 î.Ch.), Cornelia (81 î.C h.), Servilia (110
î.Ch.), Acilia (123 î.Ch.), Iulia (59 î.Ch.).
Severitatea pedepselor nu a fost decât o piedică neputincioasă
împotriva corupției, întrucât, la un moment dat un cetățean bogat, oricare ar
fi fost greșeala sa, nu avea de ce să se mai team ă6.

1.3 Precizări terminologice
„Corruptio, – onis‖ – originea cuvântului corupție – sunt vorbe care
atestau în Roma Antică o stare de abatere de la moralitate, cinste, datorie,
precum și desfrânare și depravare.
Privită ca fenomen social, corupția este expresia unor manifestări de
descompunere morală și degradare spirituală – ea reprezintă o problemă
socială complexă ale cărei modalități de manifestare, consecințe sociale și
căi de soluționare interesează opinia publică și nivelul instituționalizat al
controlului social7.
În acest context, fenomenul corupției include un ansamblu de
activități imorale, ilicite și ilegale realizate de diverse grupuri și organizații –
publice și private – și de diverși indivizi cu funcții de conducere sau care
exercită un r ol public8, în scopul obținerii unor avantaje materiale sau
morale sau a unui statut social superior, prin utilizarea unor forme de
constrângere, șantaj, înșelăciune, mituire, cumpărare, influență, intimidare,
etc.
Corupția nu înseamnă numai darea și luar ea de mită sau traficul de
influență, ci ea înglobează aceea rețea de indivizi, grupuri și organizații
între care există relații de complicitate, tăinuire și acoperire reciprocă în
scopul satisfacerii unor interese materiale și morale publice sau private9.
Problema corupției este fundamentală pentru orice societate însă ea
devine principala problemă socială pentru societățile aflate în schimbare și
tranziție, așa cum sunt societățile postcomuniste, care se confruntă cu
trecerea de la un sistem politic, no rmativ și economic totalitar,
supercentralizat și superdirijat la un sistem democratic – parlamentar,

6 Gh. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, Al. Boroi, I. Pascu, I. Molnar, V.Lazar, in "Drept penal" -partea speciala –
Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1999, pag. 34 -36
7 Cartea albă a crimei organizate și a corupției – lucrare editată de CSAT, Bu curești, 1998, pag.20
8 Explicatii teoretice ale Codului Penal al Romaniei", vol. IV -Partea speciala, Ed. Academiei Romane,
Bucuresti, 1972, pag. 75 -76
9 Dan Banciu, Sorin Rădulescu – Corupția și crima organizată în România, Ed. Continent XXI, 1994,
pag.20

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

9
pluripartidist și descentralizat, întemeiat pe inițiativa privată și economia de
piață.
Corupția a fost generată și favorizată, în același timp, de
desce ntralizarea deciziilor și a structurilor administrative, de autonomia
funcțională și liberalizarea economică la nivelul instituțiilor publice și al
agenților economici, în condițiile lipsei de fermitate și de autoritate a
organelor de control și instituții lor publice, de restabilirea, cu întârziere, a
legalității încălcate, de absența unei legislații corespunzătoare, de
imoralitatea unor funcționari ai statului.
Corupția a fost ridicată, în această perioadă, la rangul de concept, o
categorie destul de nume roasă de persoane din sfera puterii, a
funcționarilor publici, considerând câștigul ilicit, acumularea de capital
material și financiar, prin orice mijloace, inclusiv prin eludarea legii, ca o
stare normală.
Această stare de criză prin care normele juridi ce, morale, politice,
economice nu mai au decât un slab impact asupra acțiunilor indivizilor, este
resimțită de populație ca un efect demoralizator.
O anchetă de opinie realizată în anul 1993 de către sociologii
români10 a relevat faptul că există un larg și deplin consens al populației cu
privire la aprecierea fenomenului de corupție drept principalul inamic al
reformei care subminează eforturile în domeniul economic și social, cu
consecințe directe asupra scăderii nivelului de trai și agravării problemelo r
sociale cu care se confruntă România în perioada de tranziție.
Definirea conceptului de corupție este extrem de dificilă exprimându -se
și opinia că este imposibil ca fenomenul corupției să fie cuprins într -o
singură definiție11, deoarece fenomenul are mul tiple forme de manifestare,
fiind comparabil cu un monstru care are mai multe capete12.
În legislația română termenul de „infracțiuni de corupție‖ se regăsește
în Legea nr.83 din 21.07.1992 privind procedura urgentă de urmărire și
judecare pentru unele inf racțiuni de corupție, având ca sferă de aplicare –
luarea de mită, darea de mită, primirea de foloase necuvenite și traficul de
influență.
Nici Legea nr.78 din 18.05.2000 pentru prevenirea, descoperirea și
sancționarea faptelor de corupție cu modificăril e ulterioare, nu definește
corupția, ci reține patru categorii de infracțiuni respectiv – infracțiuni de
corupție propriu -zise, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție,

10 Dan Banciu, Sorin Rădulescu – Op.cit. pag.166
11 J.A. Gardiner – Defining Corruption – A report to theFifth International Anti -Corruption Conference,
Amsterdam, Martie, 1992
12 E.Hinsch Bollin – Official opening of the FIACC

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

10
infracțiuni în legătură directă cu corupția și infracțiuni împotriva interesel or
financiare ale Comunităților Europene.
În ‖infracțiunile de corupție‖ sunt incluse infracțiunile incriminate în
Codul penal în art.289 -291 cu reținerea agravantelor în cazul persoanelor
cu atribuții de control, de constatare și sancționare a contravenț iilor și în
situația în care acestea se comit în interesul unor organizații, asociații sau
grupări criminale ori a unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influența
negocierile tranzacțiior comerciale internaționale ori schimburile sau
investițiile inte rnaționale.
Prin modificările aduse Legii nr.78/2000, ca urmare a adoptării Legii
nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice, și în mediul de afaceri,
prevenirea și sancționar ea corupției, s -a realizat incriminarea faptei
„cumpărătorului de influență‖. Această infracțiune constă în „promisiunea,
oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect unei
persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra
unui funcționar, pentru a -l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în
atribuțiile sale de serviciu‖13.
Legea prevede și o cauză de impunitate în condițiile în care
„cumpărătorul de influență‖ denunță fapt autorităților mai în ainte ca organul
de urmărire penală să fi fost sesizat pentru acea faptă14 și în aceste condiții
prevede posibilitatea ca banii sau bunurile să fie restituite persoanei care
le-a dat.
Totodată, ca o noutate în legislația română, se sancționează și
promisiunea, oferirea sau darea, direct sau indirect, de bani sau alte
foloase unui funcționar al unui stat străin ori al unei organizații publice
internaționale15, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la
îndatoririle sale de serviciu, în s copul obținerii unui folos necuvenit în cadrul
operațiunilor economice internaționale.
Această normă de incriminare a fost adoptată având la bază
Convenția OCDE privind lupta împotriva corupției agenților publici străini în
cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale adoptată la 17 decembrie
1997, precum și creșterea numărului afacerilor realizate pe plan
internațional de către statul român sau cetățenii acestuia16.

13 Cartea albă a crimei organizate și a corupției – lucrare editată de CSAT, București, 1998, pag.56
14 Gh. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, s.a. "Drept penal" -Partea speciala, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1999,
pag. 89
15 V.Dongoroz,s.a., Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei, vol. IV -Partea speciala -Ed.
Academiei Romane, 1972, pag. 77
16 Idem, pag. 78

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

11
Într-o altă categorie sunt sancționate infracțiunile asimilate
infracțiunilor de corupți e, comise în scopul obținerii pentru sine sau pentru
altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Corupția reprezintă o stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de
la datorie și de asemenea desfrânare, depravare17.
Analiza criminologică a cor upției reliefează starea generală de
normativitate și de moralitate a societății la un moment dat.
Corupția este în corelație și interdependență cu o serie de fenomene
distructive și de dereglare politică, morală, normativă și culturală care se
manifestă la nivelul întregii societăți , al tuturor autorităților statului. Ea este
influențată de agravarea stării de anomalie care a determinat dereglarea
funcționalității normative și morale a unor instituții fundamentale ale statului,
influențând starea de legal itate, creșterea toleranței și permisivității față de
diferitele manifestări și comportamente coruptive.
Astfel, în doctrină18 se rețin trei tipuri de corupție: sistemică, sporadică
și ocazională.
Una din cele mai importante și semnificative caracteristici ale
fenomenului de corupție o reprezintă dimensiunea sa politică, includerea în
sfera ei de cuprindere a înalților demnitari ai statului, a liderilor politici, a
membrilor partidului de guvernământ.
Corupția privită ca un concept politologic presupune „c omportamentul
oficialilor publici care deviază de la normele acceptate pentru a servi
scopuri private19‖.
John Gardier consideră că fenomenul de corupție reprezintă „un
aspect persistent și universal al societății politice‖, fiind cu totul improbabil
ca vr eo reformă sau altă inițiativă să -l elimine complet din viața politică.
Același autor consideră că manifestările de corupție sunt influențate și de
regimul politic. Astfel, regimurile permisive, tolerante, lipsite de autoritate
încurajează aceste manifestă ri prin capacitatea redusă de a le sancționa,
se merge până acolo încât se consideră corupția „simptom al libertății
constituționale‖. Dar regimurile dictatoriale sfârșesc prin a institui corupția la
toate nivelurile superioare ale ierarhiei ca efect al su prapunerii structurilor
politice cu cele administrative.

17 Academia română – Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan‖ – Dicționarul explicativ al limbii române,
Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, pag.230
18 Ernesto Savona și Laura Mezzanotte – Corupția în Europa, Revista de criminologie nr.8/2000, pag.35 –
37
19 Samuel P. Huntington – Political Order in Changing Societies – New haven and London, Yale University
Press, 1968, pag.59

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

12
CAPITOLUL II – ANALIZA ȘI STRUCTURA INFRACȚIUNILOR
ASIMILATE INFRACȚIUNILOR DE CORUPȚIE

2.1. Infracțiunea stabilită de art.10 lit.a din Legea nr.78 din 8 mai 2000
Conținut l egal art.10 , lit.a
Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și
interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul
obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase
necuvenite.
a) stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea
comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care
statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă
în cadrul acțiunii de privatizare or i de executare silită, de reorganizare sau
lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor
aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni
de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârși tă de cei care au
atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită,
de reorganizare ori lichidare judiciară;
b) acordarea de subvenții cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform
legii, a respectării destinației subvențiilor;
c) utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost
acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din
fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice20.

2.1.1. Obiectul infracțiu nii
Obiectul juridic generic constă în relațiile sociale privind exercitarea cu
cinste și probitate profesională a atribuțiilor profesionale de către persoanele
prevăzute la art.1 al legii 78/200021.
Art. 1
Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare
a faptelor de corupție ș i se aplică urmatoarelor persoane:
a) care exercita o funcție publică, indiferent de modul în care au fost
investite, în cadrul autorităților publice sau instituț iilor publice;
b) care î ndeplinesc, perma nent sau t emporar, potrivit legii, o funcție
sau o însărcinare, în măsura în care participă la luare a deciziilor sau le pot
influența, î n cadrul serviciilor publi ce, regiilor autonome, societăților

20 Legea nr. 78/2000 p entru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
21 Idem, art.1

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

13
comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităț ilor
cooperatiste sau al altor agenț i economi ci;
c) care exercită atribuț ii de control, potrivit legii;
d) care acordă asistență specializată unităților prevăzute la lit. a) si b),
în măsura în care participă la luare a deciziilor sau le pot influen ța;
e) care, indiferent de calitatea lor, realizeaz ă, controlează sau acordă
asistență specializată, în măsura în care participă la luare a deciziilor sau le
pot influența, cu privire la: operațiuni care antrenează circulația de capital,
operațiuni de banc ă, de schi mb valutar sau de credit, operaț iuni de
plasament, în burse, în asigurări, î n plasament mutual ori privitor la
conturile bancare ș i cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și
internaț ionale;
f) care dețin o funcție de conducere într-un partid sau într -o formațiune
politică, î ntr-un sindicat, într -o organizație patronală ori într -o asociație fără
scop lucrativ sau fundaț ie;
g) alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a) -f), în condițiile
prevă zute de lege22.
2.1.1.1. Obiectul juridic special
Acesta e ste alcătuit din relațiile sociale care privesc corectitudinea în
ceea ce privește valorificarea resurselor materiale care aparțin statului în
întregime sau în parte și sunt valorificate prin acțiuni de privatizare și prin
alte tranzacții comerciale23.
De asemenea îl constituie relațiile sociale referitoare la buna
desfășurare a activității autorităților publice sau a instituțiilor publice prin
neprejudicierea intereselor legale ale acestora24 cu ocazia stabilirii valorii
unor bunuri supuse procesului de privatizare25, vânzare sau diferitelor
tranzacții comerciale .
2.1.1.2. Obiectul material
Îl constituie bunul care face obiectul stabilirii valorii sale în vederea
supunerii la operațiuni de privatizare26, vânzare sau alte tranzacții
comeciale. Banii, bunurile sau alte foloase necuvenite sunt considerate

22 Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
23 V. Dobrinoiu, "Coruptia in dreptul penal roman", Ed. Atlas Lex, Bucuresti, 1995, pag. 67 -68.
24 V. Dongoroz, s.a. "Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei", vol. IV -Partea speciala, Ed.
Academiei Romane, Bucuresti, 1972, pag. 131
25 O.A.Stoica, " Dreptul penal, partea speciala", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976, pag. 246
26 S.Kahane "Explicatii teoretice ale codului penal roman", vol. IV, Partea speciala, Ed. Academiei
Romane, Bucuresti, 1972, pag. 130

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

14
doar bunuri date pentru săvârșirea infracțiunii, fiind supuse confiscării
special.27

2.1.2. Subiecții infracțiunii
Atitudinea, manifestarea psiho -fizică a unei persoane în sensul
săvârșirii unei acțiuni – inacțiuni, care prezintă pericolul social al unei
infracțiuni califică persoanele ca fiind subiecți ai unei infracțiuni28.
2.1.2.1. Subiectul activ
Acesta nu poate fi decât funcționarul publ ic cu atribuții de conducere,
de administrare sau de gestionare a patrimoniului unui agent economic
care aparține cel puțin în parte statului și care este supus privatizării și unei
acțiuni de vânzare. Așadar subiectul activ nemijlocit este ―calificat‖,
făcându -se referire la funcționarul public astfel cum este el reglementat de
Legea nr. 188/1999 – privind statutul funcționarului public.
2.1.2.2. Subiectul pasiv
Subiectul pasiv general este statul dar mai poate fi și agentul economic
cu capital total sau parțial de stat, al cărui patrimoniu a fost prejudiciat sau
periclitat.
Participația penală
Infracțiunea se poate săvârși în toate formele de participație, coautorat,
instigare, complicitate29. Doar în cazul coautorat ului subiectul trebuie să
aibă calificare specială, pentru celălalte forme de participație subiectul
poate fi orice persoană.

2.1.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii
2.1.3.1. Latura obiectivă
Elementul material constă în acțiunea de ‖stabilire‖ a unei valori
diminuate, în raport cu valoarea lor comercială reală, pentru bunurile
aparținând agenților economici la care statul sau o autoritate a
administrației publice locale este acționar30, ―stabilire‖ ce se realizează în
cadrul acțiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacții comerciale, ori a
bunurilor aparținând autorităților publice sau instituțiilor publice, în cadrul
acțiunii de vânzare a acestora31.

27 V. Dongoroz, s.a. "Explicatii teo retice ale Codului penal al Romaniei", vol. IV -Partea speciala, Ed.
Academiei Romane, Bucuresti, 1972, pag. 133
28 Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
29 V.Dongoroz,s.a., Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei, vol. I -Partea generala -Ed.
Academiei Romane, 1970, pag. 340
30 Idem, pag. 341
31 O.A.Stoica, "Dreptul penal, partea speciala", Ed. Didactica si Peda gogica, Bucuresti, 1976, pag. 254

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

15
Urmarea periculoasă constă în crearea stării de pericol, pentru o
anumită persoană juridică, pericol ce rezultă din posibilul prejudiciu ce
poate surveni32.
Așadar infracțiunea se consideră consumată din chiar momentul
stabilirii unei valori diminuate33, indiferent dacă operațiunea de pnivatizare,
vânzare sau tranzacția economică a fost realizată s au nu.
Raportul de cauzalitate rezultă ex re, nefiind nevoie să se dovedească
pericolul ce ar rezulta din acținea de stabilire a unei valori diminuate pentru
un anumit bun34.
2.1.3.2. Latura subiectivă
Această infracțiune se săvârșește cu intenție directă sau indirectă
calificată prin scop – aceasta fiind de obținere a unor avantaje sub formă de
bani, bunuri sau alte foloase necuvenite în beneficiul făptuitorului sau a unei
terțe persoane .
Existența scopului trebuie dovedită; scopul trebuie să exist e, nefiind
necesară realizarea lui efectivă .
Autorul este de cele mai multe ori interesat de obținerea de foloase
necuvenite dar acceptă – deci nu urmărește în mod expres – producerea
unui prejudiciu în patrimoniul statului sau unității administrativ -locale ca
titular al dreptului de proprietate al bunurilor ce fac obiectul acțiunii de
privatizare, vânzare sau diferite tranzacții comerciale.

2.1.4. Forme, modalități, sancțuni
Tentativa și consumarea – deși posibile, actele preparatorii nu se
sancționează fiind pedepsită tentativa la această infracțiune potrivit art.15
Legea nr.78/200035.
Infracțiunea se consideră consumată în momentul stabilirii de către
persoana autonizată a valorii diminuate fiind indiferent dacă operațiunea de
privatizare, vânzare sau t ranzacția comercială a fost realizată sau nu.
Modalitățile săvârșirii faptei
Textul art.10 lit.a prevede că unica modalitate este stabilirea unei valori
diminuate de către persoana autorizată36.
De asemenea mai trebuie precizat că art.1637 din același act normativ
dispune că ―dacă faptele prevăzute în prezenta secțiune constituie potrivit

32 V.Dongoroz, Explicatii teoretice ale Codului penal al Roman iei, vol. I -Partea generala -Ed. Academiei
Romane, 1970, pag. 347
33 Idem, pag.348
34 A. Filipas, "Infractiuni contra infaptuirii justitiei", Ed. Academiei, Bucuresti, 1985, pag. 107
35 Idem, pag.108
36 Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctio narea faptelor de coruptie
37 Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, art.16

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

16
Codului penal sau unor legi speciale, infracțiuni mai grave, acestea se
pedepsesc în condițiile și cu sancțiunile stabilite în aceste legi‖38.
Sancțiunea – ca pedeapsă principală se prevede închisoarea de la 3 la
10 ani și interzicerea unor drepturi39.

2.2. Infracțiunea stabilită de art.10 lit.b din Legea nr.78 din 8 mai 2000
Conținut legal art.10, lit.b
Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și
interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul
obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase
necuvenite40:
b) acordarea de subvenții cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform
legii, a respectării destinației subvențiilor;

2.2.1. Obiectul infracțiunii
2.2.1.1. Obiectul juridic special este constituit din realațiile ce privesc
acordarea și utilizarea subvențiilor în conformitate cu dispozițiile legale;
2.2.1.2. Obiectul material îl reprezintă subvențiile care sunt acordate
fără respectarea normelor de acordare sau nu sunt urmărite destinațiile lor;

2.2.2. Subiecții infracțiunii
Atitudinea, manifestarea psiho -fizică a unei persoane în sensul
săvârșirii un ei acțiuni – inacțiuni, care prezintă pericolul social al unei
infracțiuni califică persoanele ca fiind subiecți ai unei infracțiuni.
2.2.2.1. Subiectul activ
Autorul infracțiunii este o persoană care îndeplinește o funcție cu
atribuții și în ce privește acordarea subvențiilor . Acesta este calificat așa
cum reiese din textul art.1 lit.e Legea nr.78/2000 pot fi subiecți activi ai
acestei infracțiuni persoanele care, indifer ent de calitatea lor, realizează,
controlează sau acordă asistență specializată, în măsura în care participă
la luare a deciziilor sau le pot influența, cu privire la operaț iuni care
antrene ază circulația de capital, operațiuni de bancă , de schi mb valutar sau
de credit, operaîiuni de plasament, în burse, în asigurări, î n plasament
mutual o ri privitor la conturile bancare ș i cele asimilate acestora, tranzacții
comerciale interne și internaț ionale41;
2.2.2.2. Subiectul pasiv

38 Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, art.10
39 A. Filipas, "Infractiuni contra infaptuirii justitiei", Ed. Academiei, Bucuresti, 1985, pag. 109
40 Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, art.1
41 Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

17
Subiectul pasiv general este statul.
Participația penală – infracțiunea se poate săvârși în toate formele de
participație, coautorat, instigare, complicitate;
În cazul instigării și al complicității participantul nu trebuie să aibă
calitățile cerute de normele de incriminare.

2.2.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii
2.2.3.1. Latura obiectivă
Elementul mater ial – din studiul de fezabilitate trebuie să rezulte
elementele de eficiență ale investiției pentru care se acordă subvenția.
Urmarea periculoasă constă în crearea unei stări de pericol pentru
stat.
Așadar infracțiunea se consideră consumată din momentui acordării
subvenției fără respectarea cerințelor normative. În cazul neurmăririi
destinației contractate infracțiunea se consideră consumată din momentul
nefectuării obligației de a verifica conform procedurii destinația și evoluția
subvenției acordat.
2.2.3.2. Latura subiectivă
Infracțiunea se săvârșește cu intenție directă sau indirectă, care este
calificată prin scop;
De cele mai multe ori autorul urmărind doar obținerea de foloase
necuvenite, pentru sine sau pentru altul, prin executarea acțiunii ce
constituie elementul material, nu este interesat în a produce pagube
materiale decât în mod indirect.

2.2.4. Forme și sancțiuni
Tentativa și consumarea
Tentativa este sancționată de lege, conform art.15 Legea nr.78/2000.
Infracțiunea se consideră consumat ă în momentul acordării subvenției
fără respectarea legii iar pentru celalalte două modalități în momentul
neefectuării actelor necesare de urmărire a destinației subvenției.
Sancțiunea
Ca pedeapsă principală se prevede închisoarea de la 3 la 10 a ni;

2.3. Infracțiunea stabilită de art.10 lit.c din Legea nr.78 din 8 mai 2000
Conținut legal art.10, lit.c
Sunt pedepsite cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor
drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentr u
sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

18
c) utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost
acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din
fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.

2.3.1. Obiectul infracțiunii
2.3.1.1. Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale ce
privesc acordarea și utilizarea creditelor și a subvențiilor în conformitate cu
dispozițiile legale și normele de creditare42.
De asemenea îl constituie relațiile sociale în legătură cu disciplina
bugetară și cu realizarea în bune condiții a prevederilor bugetare.
2.3.1.2. Obiectul material este format din fondurile bănești sau
resursele materiale a căror destinație a fost schimbată de subiectul activ.

2.3.2. Subiecții infracțiunii
Atitudinea, manifestarea psiho -fizică a unei persoane în sensul
săvârșirii unei acțiuni – inacțiuni43, care prezintă pericolul social al unei
infracțiuni califică persoanele ca fiind subiecți ai unei infracțiuni.
2.3.2.1. Subiectul activ este persoana care a benefici at de credite
sau de subvenții al acestei infracțiuni nu poate fi decât persoana cu funcție
de conducere sau cu atribuții de dirijare a creditelor din cadrul instituției
publice sau persoanei juridice care primește credite sau subvenții și care
este obligată să le utilizeze pentru anumite domenii anterior stabilite44.
2.3.2.2. Subiectul pasiv este reprezentat de stat ca titular al
bugetului și care a fost prejudiciat prin actele de schimbare a destinației
fondurilor sau resurselor, cu excepția cazurilo r în care creditul a fost
acordat de o bancă privată.
Participația penală – infracțiunea se poate săvârși în toate formele
de participație, coautorat, instigare, complicitate în cazul instigării și al
complicității participantul nu trebuie să aibă calită țile cerute de normele de
incriminare.

2.3.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii
2.3.3.1. Latura obiectivă
Elementul material constă în utilizarea, folosirea creditului sau a
subvenției în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate este

42 V. Dobrinoiu, "Coruptia in dreptul penal roman", Ed. Atlas Lex, Bucuresti, 1995, pag. 97
43V. Dongoroz, s.a. "Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei", vol. IV -Partea speciala, Ed.
Academiei Romane, Bucuresti, 1972, pag. 165
44 O.A.Stoica, "Drept ul penal, partea speciala", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976, pag. 278

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

19
realizat prin acțiunea de schimbare a destinației creditelor sau subvenților și
orientarea acestora spre alte obiective decât cele stabilite prin legea special
elementul material va fi realizat numai dacă schimbarea destinației
fondurilor sau resuselor s -a făcut fără respectarea prevederilor legale45.
Pentru existența infracțiunii nu este nevoie să se dovedească producerea
vreunui prejudiciu starea de pericol rezultând din însăși materialitatea
faptei.
Urmarea periculoasă constă în crearea stării de pericol, pentru o
anumită persoană juridică, pericol ce rezultă din posibilul prejudiciu ce
poate surveni, așadar infracțiunea se consideră consumată în momentul
utilizării efective a creditelor și subvențiilor în alte scopuri.
Raportul de cauzalitate – așadar legătura de cauzalitate rezultă ex re
căci dacă legiuitorul ar fi vrut să se dovedească și legătura de cauzalitate.
2.3.3.2. Latura subiectivă
Infracțiunea prevăzută la art.10 lit.c se săvârșește cu intenție directă
sau indirectă, calificată prin sc op. Existența scopului trebuie dovedită,
scopul trebuie să existe, nefiind necesară realizarea lui efectivă.
De cele mai multe ori subiectul activ nu urmărește rezultatul pe care îl
prevede dar acceptă producerea lui46, în fapt autorul fiind interesat de
dobândirea unor foloase necuvenite și nu de pricinuirea de pagube statului
sau instituțiilor descentralizate ale acestuia ca titular al acestor credite sau
subvenții acordate.

2.3.4. Forme, modalități, sancțiuni
Tentativa și consumarea
Tentativa la această infracțiune este sancționată astfel cum se
pevede în art.15 Legea nr.78/2000.
Infracțiunea se consideră consumată în momentul utilizării efective a
creditelor sau subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost
allocate; așadar infracțiunea nu se consideră consumată în momentul
schimbării destinației creditelor sau subvențiilor ci numai în momentul
utilizării efective acestora pentru alte direcții; aceasta din urmă ipoteză
putând -o considera tentiva la infracțiunea prevăzută de art.10 lit. c.

45 V. Dongoroz in Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. II, Ed. Academiei, Bucuresti, 1970,
pag.322
46 Idem, pag.323

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

20
Modalitățile săvârșirii faptei
Infracțiunea se realizează printr -o singură modalitate normativă și
anume utilizarea creditelor sau subvențiilor primite prin schimbarea
destinației acestora.
Sancțiunea
Ca pedeapsă principală se prevede închisoarea de la 3 la 10 ani.

2.4. Infracțiunea stabilită de art.11 din Legea nr.78 din 8 mai 2000
Conținut legal
Art. 11
(1) Fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a
controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat,
îndeplinește pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori înlesnește
efectuarea unor operațiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital
la un asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a -i aduce
direct sau indirect un folos necuvenit, constituie infracțiune și se
pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă fapta pre văzută la alin. (1) a fost săvârșită într -un interval de
5 ani de la încetarea însărcinării, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3
ani sau amendă47.

2.4.1. Obiectul infracțiunii
2.4.1.1. Obiectul juridic special constă în relațiile sociale privitoare
la buna desfășurare a activității agenților economici privați care sunt supuși
supravegherii, controlului sau lichidării judiciare ori pentru care funcționarii
specializați sunt însărcinați să intermedieze operațiuni financiar –
economice sau la care agen ții economici – funcționarii publici participă cu
capital se referă la compatibilitatea conduitei anumitor persoane care
îndeplinesc funcții de control, supraveghere ori lichidare a unor agenți
economici privați și de reprezentare a acestora și exigențele legale și
morale pe care un asemenea statut îl presupune48.
2.4.1.2. Obiectul material îl constituie societatea comercială supusă
supravegherii, controlului sau lichidării judiciare, precum și beneficiul ce ar fi
putut fi adus prin intermedierea operațiunil or comerciale ori financiare sau
capitalul cu care ar fi participat la acel agent economic.

47 Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, desco perirea si sanctionarea faptelor de coruptie
48Idem

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

21

2.4.2. Subiecții infracțiunii
Atitudinea, manifestarea psiho -fizică a unei persoane în sensul
săvârșirii unei acțiuni – inacțiuni, care prezintă pericolul social al unei
infracțiuni califică persoanele ca fiind subiecți ai unei infracțiuni.
2.4.2.1. Subiectul activ este circumstanția t – autor al infracțiunii nu
poate fi decât o persoană care îndeplinește o funcție, o atribuție sau o
sarcină care -i conferă dreptul de a supraveghea, a controla sau a lichida un
agent economic privat49.
De asemenea este funcționarul public care are însăr cinarea, atribuția
de a realiza acțiunea ce constituie elementul material al acestei infracțiuni.
Așadar subiectul activ este calificat, nefiind necesar ca instigatorul,
complicele sau tăinuitorul să aibă această calitate specială.
2.4.2.2. Subiectul pasiv îl constitue statul dar și autoritatea din care
face parte făptuitorul este reprezentat de autoritatea publică sau instituția
publică în care lucrează funcționarul50 care nu -și îndeplinește atribuțiile ori
însărcinările de serviciu cu cinste și corectitudi ne.
Subiect pasiv poate fi și agentul economic care nu beneficiază de un
proces corect de supraveghere, control sau lichidare judiciară.
Participația penală – infracțiunea se poate săvârși în toate formele
de participație, coautorat, instigare, complicita te.

2.4.3. Conținutul constitutv al infracțiunii
2.4.3.1. Latura obiectivă
Elementul material – latura obiectivă a infracțiunii nu este precis
determinată, legea vorbește de fapta – oricare ar fi ea – care este fie de
natură să aducă direct sau indirect folosul făptuitorului51.
Elementul material constă în acțiuni de:
 supraveghere;
 control;
 lichidare;
 intermediere;
 înlesnire;
 participare cu capital.

49 V. Dongoroz in Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. II, Ed. Academiei, Bucuresti, 1970,
pag.327
50 Idem, pag.328
51 O.Loghin, Tudorel Toader "Drept penal roman" Partea speciala, Casa de editura si presa Sansa,
Bucuresti, 1994, pag. 345

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

22
Toate aceste acțiuni sunt realizate astfel încât funcționarul public să
obțină direct sau indirect foloase necuvenite.
Urmarea periculoasă – caracterul periculos al conduitei generic
incriminate este incompatibilitatea care există între funcțiile publice și
practica obținerii unor foloase necuvenite din partea unor agenți privați,
care ar trebui supravegheaț i și controlați de funcționarii publici sub aspectul
respectării dispozițiilor legale care reglementează activitatea economică și
comercială constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale
privitoare la buna desfășurare a activităților enu merate la elementul
material al infracțiunii.
Raportul de cauzalitate nu trebuie dovedit căci starea de pericol
rezultă din însăși materialitatea faptei.
2.4.3.2. Latura subiectivă
Infracțiunea se săvârșește cu intenție directă sau indirectă, în toate
cazurile autorul prevăzând rezultatul păgubitor dar nu în toate cazurile
urmărind producerea lui acceptând doar posibilitatea survenirii lui și
urmărind obținerea de foloase necuvenite.

2.4.4. Forme, modalități, sancțiuni
Tentativa și consumarea
În ceea ce privește formele acestei infracțiuni tentativa se pedepsește
astfel cum precizează art.15 Legea nn.78/2000.
Infracțiunea se consideră consumată în momentul săvârșirii acțiunii
tipice ce realizează elementul material al acestei infracțiuni pentr u că
starea de pericol s -a creat din acel moment.
Modalitățile săvârșirii faptei
Pe lângă modalitatea tip a acestei infracțiuni în art.11 alin.2 se
prevede o a doua modalitate ce cuprinde același element material dar în
care autorul sărvârșește acțiunea la un interval de 5 ani de la încetarea
funcției, atribuției ori însărcinării în baza căreiai a săvârșit fapta penală52.
După trecerea acestui interval de timp nu mai există nici o
incompatibilitate între cel care a îndeplinit o funcție, însărcinare sau
atribuție și agentul economic care a făcut obiectul supravegherii,
controlului, etc.
Sancțiunea
Pedeapsa principală pentru modalitatea tip este închisoarea de la 1 la
5 ani.

52 Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

23
2.5. Infracțiunea stabilită de art.12 din Legea nr.78 din 8 mai 2000
Conținut leg al
Art. 12
Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte,
dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani,
bunuri ori alte foloase necuvenite:
a) efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert,
incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o
persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile
obtinute in virtutea functiei, atributiei sau ins arcinarii sale;
b) folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt
destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informatii53.

2.5.1. Obiectul infracțiunii
2.5.1.1. Obiectul juridic special este alcătuit din ansamblul relațiilor
sociale referitoare la buna desfășurare a activității persoanelor juridice
specializate în efectuarea de operațiuni financiar bancare prin exercitarea
cu probitate a propriilor atribuții sau însărcinări , prin apărar ea secretului
datelor sau informațiilor secrete ca și prin neutilizarea acestora în scopul
obținerii de foloase necuvenite.
Faptele incriminate aduc atingere relațiilor sociale care privesc
corectitudinea și cinstea care trebuie să guverneze tranzacțiile f inanciare
ca acte de comerț în economia de piață
Informațiile pe care o persoană le deține în virtutea funcției, atribuțiilor
sau însărcinărilor ce i -au fost conferite nu pot fi folosite în scopul obținerii
unorn beneficii necuvenite în folosul propriu sau al unor terțe persoane.
O asemenea conduită este neloială și poate fi vătămătoare pentru
interesele altor persoane
2.5.1.2. Obiectul material al acestei infracțiuni îl reprezintă
informațiile ce sunt u tilizate sau la care s-a permis accesul unor persoa ne
neautorizate.
2.5.2. Subiecții infracțiunii
Atitudinea, manifestarea psiho -fizică a unei persoane în sensul
săvârșirii unei acțiuni – inacțiuni, care prezintă pericolul social al unei
infracțiuni califică persoanele ca fiind subiecți ai unei infracțiuni.
2.5.2.1. Subiectul activ este calificat – nu poate comite această
infracțiune ca autor decât o persoană care îndeplinește o funcție, o atribuție

53 Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

24
sau o însărcinare care -i conferă un anumit avantaj față de persoanele care
nu cunosc aceste informații, cu prilejul dispunerii unor operațiuni financiare
ca acte de comerț.
De asemenea este fie funcționarul care acționează cu depășirea
atrbuțiilor sale efectuând diferite operațiuni financiare ca acte de comerț, fie
funcționarul care nu păstrează secretul unor date sau informații obținute în
virtutea funcție i deținute.
Subiecții activi pot fi oricare din funcționarii care au acces la informații
confidențiale în baza atribuțiilor sale cât și alți salariați care nu lucrează
permanent cu aceste informații, dar le pot cunoaște în virtutea îndeplinirii
unor însărc inări temporare54.
În această categorie se încadrează de obicei inspectorii financiari și
alte persoane care fac parte din organele de control.
2.5.2.2. Subiectul pasiv
În general este statul, coordonator principal al sistemului financiar,
dar și pesoanele fizice și juridice care pot fi prejudiciate prin speculații
financiare.
De asemenea este societatea comercială despre care s -au divulgat
date sau informații confidențiale precum și persoana juridică în care
acționează funcționarul care efectuează operațiu ni financiare cu depășirea
atribuțiilor sau însărcinărilor avute.
Participația penală
Infracțiunea se poate săvârși în toate formele de participație,
coautorat, instigare, complicitate .

2.5.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii
2.5.3.1. Latura obie ctivă
Elementul material – o acțiune constând în efectuarea unor operațiuni
finaciare ca acte de comerț incompatibile cu funcția făptuitorului sau
acțiunea de utilizare a unor informații nedestinate publicității ori îngăduirea
accesului la asemenea informații unor persoane neautor izate, se
realizează prin următoarele acțiuni:
 efectuarea;
 încheierea;
 folosirea;
 permiterea.

54 V. Dongoroz in Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. II, Ed. Academie i, Bucuresti, 1970,
pag.345.

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

25
În prima modalitate a infracțiunii funcționarul acționează cu depășirea
atribuțiilor sale pentru a încheia operațiuni financiare în vederea obținerii de
foloase necuvenite.
În celalalte modalități ale infracțiunii autorul fie se folosește de
informații pe ntru a încheia anumite tranzacții financiare, fie permite accesul
la aceste informații unor persoane neautorizate55.
Atunci când elementul material, săvârșit prin una din acțiunile arătate
mai sus, se realizează în vederea obținerii de foloase necuvenite, pentru
sine sau pentru altul, este realizat conținutul infracțiunii prevăzute de art.12
din Legea nr.78/2000.
Pentru realizarea acestei infracțiuni este indiferent dacă s -a produs
vreun prejudiciu, astfel făcându -se diferența între infracțiunea prevăzută de
art.12 Legea nr.78/2000 și infracțiunea de divulgare a secretului economic,
la cea din urmă infracțiune fiind o condiție obligatorie producerea de
pagube56.
Între cele două infracțiuni nu va exista un concurs de infracțiuni, ci în
funcție de acțiunea fă ptuitorului se va realiza conținutul normativ al uneia
din cele două infracțiuni.
Urmarea periculoasă constă într -o stare de pericol care se crează
asupra încrederii publice în corectitudinea operațiunilor financiare ca acte
de comerț.
Constă de asemenea și în crearea unei stări de pericol pentru
societatea comercială a căror informații au fost dezvăluite cât și pentru
societățile comerciale financiar -bancare care gestionează astfel de date
sau informații.
Raportul de cauzalitate rezultă din însăși mate rialitatea faptei căci
starea de pericol se crează din momentul executării acțiunii ce constituie
elementul material al acestei infracțiuni.
La această infracțiune, spre deosebire de infracțiunea de divulgare a
secretului economic, nu trebuie să se dovede ască existența unui prejudiciu
acesta considerându -se realizat odată cu efectuarea acțiunii ce constituie
elementul material.
2.5.3.2. Latura subiectivă
Această infracțiune se săvârșește cu intenție directă sau indirectă
după cum autorul urmărește sau nu producerea prejudiciului pentru
respectiva societate comercială ori autorul nu urmărește decât obținerea de
foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

55 V. Dongoroz in Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. II, Ed. Academiei, Bucuresti, 1970,
pag.344
56 Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

26

2.5.4. Forme și sancțiuni
Tentativa și consumarea
Deși infracțiunea este susceptibilă de acte preparatorii legea nu
incriminează decât tentativa astfel cum se precizează în art.15 din Legea
nr.78/2000
Infracțiunea se consideră consumată din momentul efectuării acțiunii
ce realizează elementul material al acestei infracțiuni.
Sancțiunea
Pentru această infracțiune ca și pedeapsă principală se prevede
închisoarea de la 1 la 5 ani.

2.6. Infracțiunea stabilită de art.13 din Legea nr.78 din 8 mai 2000
Conținut legal
Art. 13
Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într -un
partid, într -un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără
scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea să în scopul obținerii
pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuve nite, se
pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani57.
Art. 131
In cazul infracțunii de șantaj, prevă zuta de art. 207 din Codul penal, în
care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, limitele
speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
Art. 132
In cazul infracț iunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției,
dacă functț onarul public a obți nut pentru sine ori pentru altul un folos
necuvenit, limitele speci ale ale pedepsei se majorează cu o treime.

2.6.1. Obiectul infracțiunii
2.6.1.1. Obiectul juridic special este alcătuit din relațiile sociale
referitoare la cinstea și corectitudinea persoanelor care conduc partide,
sindicate sau alte instituții cu rol important în viața politică și socială și în
edificarea și funcționarea statului de drept și a economiei de p iață.
Conduita acestor persoane trebuie, material, să fie subordonată ideii
de a servi binele public și în subsidiar binele propriu.
De asemenea este constituit de relațiile sociale privitoare la buna
desfășurare a activității formațiunilor politice, a si ndicatelor și a o.n.g -urilor

57 Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

27
fără ca persoanele aparținând acestora să se folosească de influență sau
autoritatea lor pentru a obține foloase necuvenite.
2.6.1.2. Obiectul material al acestei infracțiuni ca și la infracțiunile
clasice de corupție nu există banii, bunurile sau alte valori fiind considerate
ca fiind bunuri obținute prin săvârșirea infracțiunii.

2.6.2. Subiecții infracțiunii
Atitudinea, manifestarea psiho -fizică a unei persoane în sensul
săvârșirii unei acțiuni – inacțiuni, care prezintă pericolul social al unei
infracțiuni califică persoanele ca fiind subiecți ai unei infracțiuni.
2.6.2.1. Subiectul activ este calificat.
Nu poate săvârși infracțiunea decât o persoană care îndeplinește o
funcție de conducere într -un partid, într -un sindicat sau patronat ori în
cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial.
Dacă fapta se comite în coautorat, toți participanții trebuie s ă aibă
calitatea prevăzută de lege instigatorii și complicii la această infracțiune pot
fi alte persoane cu responsabilitate penală58.
2.6.2.2. Subiectul pasiv special este formațiunea politică, sindicatuI
sau o.n.g -ul. din care face parte autorul infracțiu nii.
Subiect pasiv general este statul ca tiutlar al valorii sociale referitoare
la corecta și legala desfășurare a activității democratice în domeniul politic,
sindical și al o.n.g. -urilor.
Participația penală
Infracțiunea se poate săvârși în toate for mele de participație,
coautorat, instigare, complicitate

2.6.3. Conținutul constitutiv al infracțiunii
2.6.3.1. Latura obiectivă
Elementul material al acestei infracțiuni se realizează prin traficarea
influenței sau autorității deținute de subiectul activ.
Urmarea periculoasă constă în crearea unei stări de pericol la adresa
relațiilor sociale care asigură buna desfășurare a activității politice, sindicale
și a o.n.g -urilor în raport cu scopul pentru care au fost înfințate și nu în
interes personal.

58 Dongoroz,s.a., Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei, vol. IV -Partea speciala -Ed.
Academiei Romane, 1972, pag. 77

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

28
Raportul de cauzalitate rezultă din însăși materialitatea faptei nefiind
nevoie să se dovedească existența prejudiciului care și el rezultă implicit
din săvârșirea faptei.
2.6.3.2. Latura subiectivă
Infracțiunea se poate săvârși atât cu intenție directă c alificată prin
scopul special – acela al obținerii unor foloase necuvenite sub formă de
bani, bunuri sau alte avantaje.
Chiar dacă autorul infracțiunii nu urmărește defăimarea activității unei
organizații din cele prevăzute în art.13 — fiind animat doar de obținerea
foloaselor necuvenite, care reprezintă mobilul infracțiunii ei totuși acceptă
posibilitatea producerii acestui rezultat.

2.6.4. Forme și sancțiuni
Tentativa și consumarea
În ceea ce privește formele acestei infracțiuni este sancționată doar
tentativa nu și actele preparatorii deși acestea din urmă se execută și ele.
Infracțiunea se consideră consumată în momentul exercitării influenței sau
autorității în scopul de a obține foloase necuvenite; este indiferent pentru
realizarea infracțiunii dacă f oloasele au fost sau nu obținute.
Sancțiunea
Pedeapsa principală este închisoarea de la 1 la 5 ani.
În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției,
dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos
necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime conform
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000.

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

29
CAPITOLUL III – METODOLOGIE

3.1 Aspectele comune ale infracțiunilor de serviciu sau în legătură cu
serviciul
Pentru ca ordinea socială să fie respectată este necesară o
conduită potrivit normelor morale și juridice, din partea tuturor oamenilor,
pentru asigurarea desfășurării normale a relațiilor sociale. Pentru cei care
nu-și adaptează conduita în conformitate cu prevederile leg ale și tulbură
relațiile sociale prin fapte ilegale, este necesar să se aplice constrângerea
juridică, întrucât ei lezează interesul public59.
Interesul public implică ocrotirea prin lege a relațiilor sociale, menite
să asigure desfășurarea norm ală a vieții sociale și economice60. De aceea,
legea penală interzice și sancționează faptele care aduc atingere activității
de interes public.
,,Activitățile de interes public, alte activități reglementate de lege, se
realizează prin intermediu l funcționarilor. În acest context trebuie subliniate
și dispozitiile art. 28 din Legea nr. 18 / 1996 completata cu O.U. nr. 161 /
2000 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor care
precizează că „ personalul de pază este asimilat, pe timpul executarii
serviciului, persoanelor care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul
autorității publice ‖61. De aceea, este necesar ca aceștia să -și îndeplinească
corect și conștiincios îndatoririle de serviciu, să nu și le exercite în mod
abuziv ș i neglijent, să nu facă din excercitarea acestor îndatoriri o sursă de
venituri necuvenite,,62.
Buna desfășurare a activității de interes public, a celorlalte activități
reglementate de lege este incompatibilă cu acreditarea ideii că funcționari i
ar fi coruptibili63, că ar putea fi influențați în modul de exercitare a atribuțiilor
de serviciu de persoane din afară, sau prin oferirea unor foloase ce nu li se
cuvin dupa lege.
Faptele de încălcare a îndatoririlor de serviciu săvârșite de
funcționari, care pot prejudicia grav prin consecințele lor activitatea de
serviciu, ca și interesele legale ale persoanelor, prezentând pericol pentru

59 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 05.04.2017, ora 14:30]
60 V. Berchesan -Metodologia investigarii infractiunilor, Ed. Paralela 45 -Pitesti, 2000, pag.58
61 V. Berchesan -Metodologia investigarii infractiunilor, Ed. Paralela 45 -Pitesti, 2000, pag.60
62 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 05.04.2017, ora 14:33]
63 http://www.stiucum.co m/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 05.04.2017, ora 14:35]

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

30
societate, au fost incriminate în categoria infracțiunilor de serviciu sau în
legătura cu serviciul.64

3.2 Probleme pe care trebuie să le clarifice ancheta
Organele de urmărire penală trebuie să lămurească următoarele
probleme:
 să stabilească calitatea persoanei care se prespune că a săvârșit una
dintre infracțiunile prezentate în cadrul capitolului al II a al lucrării,
activitatea ilicită a acesteia;
 scopul activității infracționale,
 foloasele ce a constituit obiectul activității ilicite,
 existența concursului de infracțiuni
 măsurile ce se impun a fi luate pentru anularea efectelor actelor
încheiate în condițiile activității ilicite65.
Subiectul activ al infracțiunii îl reprezintă fiecare din categoriile
prezentate în capitolul II. Organele de urmărire penală trebuie să
lămurească în primul rând dacă este îndeplinită cerința legală privitoare la
calificarea pe care trebuie să o aiba autorul infracțiunii66.
Lămurirea activității ilicite constituie sarcina principala a investigării,
aceasta împreună cu calitatea făptuitorului fiind condiția de bază pentru
existența infracțiunii67, cu alte cuvinte, organele de urmărire penală trebuie
să stabilească în ce a constat acțiunea făptuitorului.
Cercetarea trebuie să lămurească motivele pentru care s -a produs
una dintre infracțiunile asimilate celor de corupție68.
Existența concursului de infracțiuni reprezintă o problemă care trebuie
să fie mereu în atenția organelor de urmărire penală69.
Pentru fiecare caz în parte, organele de urmărire penală trebuie sa
depună toate diligențele în vederea stabilirii tuturor faptelor concurente70
alegând modul de cercetare adecvat și metodologia specifică infracțiunii
respective.

64 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infrac tiuni-de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 05.04.2017, ora 14:40]
65 V. Berchesan -Metodologia investigarii infractiunilor, Ed. Paralela 45 -Pitesti, 2000, pag.67.
66 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 06.04.2017, ora 11:3 0]
67 V. Berchesan -Metodologia inv estigarii infractiunilor, Ed. Paralela 45 -Pitesti, 2000, pag.69.
68 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consu ltat la data
de 06.04.2017, ora 11:33 ]
69 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 06.04.2017, ora 11 :40]
70 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 06.04.2017, ora 11 :41]

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

31
Organele de urmărire penală trebuie să lămureasca ce efecte juridice
au produs actele întocmite de făptuitor71, si să întreprindă demersurile
necesare către organele competente pentru anularea actelor în ca uză.
Destinatia sumelor de bani, a foloaselor sau darurilor primite de
făptuitor trebuie lămurita pe parcursul cercetării, având în vedere că
acestea urmează să facă obiectul confiscării. Potrivit practicii judiciare în
materie, constanta de -a lungul timpului, bunurile și valorile obținute de
inculpat ca urmare a săvârșirii infracțiunii sunt supuse confiscării, chiar
dacă au fost restituite persoanelor de la care infractorul le -a primit; dacă
dupa restituire, bunurile și valorile au fost distruse, con sumate sau
înstrăinate de aceste persoane, ele, iar nu inculpatul, vor fi obligate la plata
echivalentului lor bănesc. În situația în care bunul supus confiscării nu se
afla în posesia inculpatului, persoana care îl deține sau care urmează să fie
obligată la plata echivalentului bănesc trebuie să fie chemată în proces, în
calitate de deținător al bunului. Chiar dacă inculpatul a restituit o parte din
suma primita, întreaga suma urmează să fie confiscată, adică partea din
suma găsită asupra inculpatului, pre cum și restul sumei, de la persoana
căreia i -a fost restituită.
Măsura confiscării speciale a banilor, valorilor sau bunurilor care au
făcut obiectul infracțiunii trebuie luată chiar dacă s -a constatat că
infractiunea comisă a fost amnistiă, deoarece, pot rivit dispozitiilor legii
penale72amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță.

3.3 Activitățile care se întreprind pentru administrarea probelor
Acestea ca și în cazul infracțiunilor de corupție sunt reprezentate de:
 Constatarea infracțiunii flagrante dacă este posibil;
 Ascultarea făptuitorului în cazul în care acesta a fost constrâns ori a
denunțat fapta organelor de urmărire penală;
 Identificarea și ascultarea martorilor;
 Efectuarea perchezițiilor;
 Verificarea și ridicarea de obiecte și însc risuri;
 Ascultarea învinuitului sau inculpatului;
 Alte activități ce se întreprind în raport cu specificul cauzei73.

71 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 05.04.2017, ora 14:4 3]
72 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 05.04.2017, ora 14:4 4]
73 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 07.04.2017, ora 10 :40]

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

32
3.4 Dispunerea constatărilor tehnico -științifice și expertizelor
Specifice acestui gen de infracțiuni sunt constatările tehnico -științifi ce
sau expertizele grafice, grafoscopice și examenul tehnic al documentelor.
Obiectul constatării tehnico -științifice ori expertizei grafice poate fi orice
înscris emanat de la făptuitor, inclusiv actul intocmit de făptuitor.
În funcție de modalitățile fap tice de comitere și împrejură rile concre te
ale cauzei pot fi efectuate ș i alte activități de urmărire penală74. Astfel, pot fi
efectuate prezentări pentru recunoașterea persoanelor din grup, în special
în cazul existenței participaț iei penale.
Alteori, pentru elimin area contrazicerilor esentiale între declaraț iile
persoanelor ascultate, se va proceda la efectuarea confruntă rii.
De asemenea, trebuie desfă surate activitati pentru identificarea
persoane lor care au cunostinta despre săvârșirea faptei și împr ejură rile
comiterii ei. Ac este persoane vor fi ascultate î n calitate de martori,
urmărindu -se obținerea unor date despre făptuitor, mituitor, condiț iile
concrete ale savarsirii infracț iunii75.
Martorii vor fi de c ele mai multe ori mediați, adică au auzit de spre
comiterea acestor fapte, neasistâ nd nemijlocit la consumarea infracț iunii.
În co ncluzie, se impune colaborarea ș i eficientizarea lupte i tuturor
factorilor implicati î n eradicare a acestui flagel al criminalității, cât și
reglementarea juridică pe cât de severă76, pe atât de benefică în acest
domeniu al corupț iei, pentru ca societatea r omânească să -și poată angrena
pârghiile care să -i asigure un adevăr at progr es pe drumul sinuos al
democraței și al integră rii europene.

74 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 07.04.2017, ora 10 :43]
75 http://www.st iucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 07 .04.2017, ora 1 0:47]
76 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu -sau-in95945.php [ consultat la data
de 07.04.2017, ora 10 :48]

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

33
CAPITOLUL IV – PRACTICĂ JUDICIARĂ

Decizia penală nr. 20/a/2017
Curtea de apel
Asupra prezentei contestații
Prin încheierea penală nr.154/16.11.2016 pronunțată de Tribunalul
Hunedoara în dosarul nr.4754/97/2016 s-a respins ca nefondată contestația
la executare formulată de petentul condamnat D.D..
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul instanței
sub nr.4754/97/14.10.2016 , petentul condamnat D.D. a solicitat să se
dispună încetarea de drept a executării pedepsei principale,
complementare și accesorii de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea
exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte
funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de
stat, prev. de art.66 al.1 lit.a) și b), al.2 C.pen., aplicate pentru săvârșirea
infracțiunii de abuz în serviciu dacă făptuitorul a obținut pentru sine sau
pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13² din Legea 78/2000
raportat la art.297 al. C.pen., prin sentința
penală nr.133/21.10.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în
dosarul nr.3230/97/2015 , definitivă prin decizia penală nr.338/A/2016 a
Curții de Apel Alba Iulia.
În drept, petentul a invocat dispozițiile art.598 al.1 lit.d) C.pr.pen ., și pe
cele ale art.4 și 6 C.pen., precum și decizia nr.405/15.06.2016 a Curții
Constituționale, prin care s -a admis excepția de neconstituționalitate cu
privire la dispozițiile art.297 al.1 C.pen., constatându -se că acestea sunt
constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod
defectuos‖ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea
legii‖.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație în termen legal
condamnatul D.D., solicitând admiterea acesteia, desființarea hotărârii și
admiterea contestației formulate.
Deliberând asupra contestației formulate, Curtea de Apel Alba Iulia
constată că este fondată, motiv pentru care o va admite, însă va reține un
alt temei juridic decât cel indicat de petent în cuprinsul cererii adresate
Tribunalului Hunedoara.
Conform art.3 C.pen. (Activitatea legii penale) legea penală se aplică
infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare.
Conform art.4 C.proc.pen . (Aplicarea legii penale de dezincriminare):
„Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai
sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

34
măsurilor educative și a măsu rilor de siguranță, pronunțate în baza legii
vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești
privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.
Potrivit art.3 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii
nr. 286/2009 privind Codul penal „ Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind
legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă
determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune
potrivit leg ii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii,
inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența
infracțiunii‖.
Conform art.595 alin.1 C.proc.pen . (Intervenirea unei legi penale noi):
„Când după rămânerea definit ivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii
prin care s -a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede
ca infracțiune fapta pentru care s -a pronunțat condamnarea ori o lege care
prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai ușoară decât cea care se
execută ori urmează a se executa, instanța ia măsuri pentru aducerea la
îndeplinire, după caz, a dispozițiilor art. 4 și 6 din Codul penal‖.
Conform art.297 alin.1 C.pen. infracțiunea de abuz în serviciu constă în
„Fapta funcționarului public c are, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu
îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta
cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale
unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice‖.
Conf orm art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în cazul infracțiunilor de
abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a
obținut pentru sine ori pentru altul un folos nec uvenit, limitele speciale ale
pedepsei se majorează cu o treime.
Conform art.5 din Legea nr.187/2012 „Atunci când o normă penală
face trimitere la o altă normă determinată, de la care împrumută unul sau
mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage și
modificarea normei incomplete‖.
Prin Decizia nr.405/2016 pronunțată de Curtea Constituțională la data
de 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial la data de 08.07.2016 (deci
ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare a contestatorului) a
fost admisă excepția de neconstituționalitate și s -a constatat că dispozițiile
art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal
sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod
defectuo s‖ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea
legii‖.
În considerentele deciziei menționate se arată următoarele:

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

35
Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui
act trebuie analizată numai prin raportare la atr ibuții de serviciu
reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale
Guvernului . Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare
secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în
limitele și potrivit normelor care le ordonă.
Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege
(înțeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din
Constituție, precum și ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern,
în temeiul d elegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție,
respectiv ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului) neputând fi
dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie
normele juridice.
În concluzie, în materie penal ă, principiul legalității incriminării, „nullum
crimen sine lege, nulla poena sine lege‖, impune ca numai legiuitorul primar
să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o
respecte, în caz contrar aceștia supunându -se sancțiunii pen ale. Pentru
aceste argumente, Curtea constată că dispozițiile criticate încalcă
prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție prin faptul că permit
configurarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în
serviciu prin activit atea altor organe, altele decât Parlament – prin
adoptarea legii, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituție -, sau Guvern –
prin adoptarea de ordonanțe și ordonanțe de urgență, în temeiul delegării
legislative prevăzute de art. 115 din Constituție. Astfel, Curtea constată că
dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din
Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma
„îndeplinește în mod defectuos‖ din cuprinsul acestora se înțelege
„îndeplinește prin încăl carea legii‖.
Având în vedere conținutul infracțiunii prevăzute de art.297 alin.1
C.pen ., Curtea de Apel Alba Iulia constată că, urmare a deciziei de
neconstituționalitate menționate, practic , a intervenit o modificare a
elementelor constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii obiective,
fiind limitat domeniul de aplicare al acestei infracțiuni prin excluderea tuturor
cazurilor în care norma a cărei încălcare este imputată subiectului activ al
infracțiunii nu este o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență.
Având în vedere această modificare a elementului material al
infracțiunii prevăzute de art.297 alin.1 C.proc.pen., a avut loc, în baza art.5
din Legea nr1.87/2012, o modificare identică a conținutului infracțiunii
prevăzute de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000,

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

36
Prin urmare, nu se poate considera (așa cum a apreciat prima
instanță) că decizia nr.405/2016 este doar o decizie de interpretare,
instanța constituțională admițând prin decizia menționată o excepție de
neconstituționalit ate. Mai mult, din analizat prevederilor
Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constuituționale
rezultă că singurele decizii pe care aceasta le poate pronunța în cazul
invocării unor excepții de neconstituționalitate sunt de admitere sau de
respingere a excepțiilor și nu de interpretare.
De asemenea, ținând seama de formulările imperative din cuprinsul
deciziei nr.405/2016 și de enumerarea limitativă a actelor normative a căror
încălcare poate duce la comiterea infracțiunii prevăzute de art.297 alin.1
C.pen., Curtea de Apel Alba Iulia constată că nu pot fi reținute
considerentele încheierii pronunțată de Tribunalul Hunedoara în sensul că
„dispozițiile art.52 al.4 și 5 și art.58 al.2 lit.a) din HG nr.611/2008 , reținute
ca fiind încălcate de inculpat, reprezintă normele legislației secundare, care
detaliază și transpun în executare normele legislației primare, adică pe cele
ale art.57 al.3 și 58 al.2 lit.a) din Legea nr.188/1999 , reținute și acestea ca
fiind încălcate de inculpat‖ .
În acest sens, reamintim că în Decizia nr. 847/2008, Curtea
Constituțională a reținut că ―decizia de constatare a neconstituționalității
face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea
neconstituțională încetându -și aplicarea pentru viitor―, iar prin Decizia
Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor
sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, s -a reținut că
―puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile
Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și
considerentelor pe care se sprijină acesta―.
În același sens, prin Decizia nr. 1415/2009, Curtea Constituțională a
mai statuat că ―atât considerentele, cât și dispozitivul deci ziilor sale sunt
general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept.
În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și
instituțiile publice urmează, în aplicarea legii criticate, să respecte cele
stabili te de Curtea Constituțională în considerentele și dispozitivul prezentei
decizii―.
Revenind la prezenta cauză, Curtea de Apel Alba Iulia, având în
vedere că prin pronunțarea Deciziei nr.405/2016 a Curții Constituționale a
intervenit o dezincriminare parția lă a infracțiunii de abuz în serviciu,
constată că temeiul corect al cererii formulate de contestator este cel
prevăzut de art.595 alin.1 C.proc.pen ., iar nu cel indicat în cuprinsul
contestației la executare, și anume art.598 alin.1 lit.d C.proc.pen . Potr ivit

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

37
acestui din urmă text legal contestația împotriva executării hotărârii penale
se poate face când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă
cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Având în vedere textele legale menționate mai sus , se impune a se
verifica dacă în situația contestatorului, condamnat prin sentința
penală nr.133/21.10.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, definitivă
prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba
Iulia pentru infracțiunea prevăzută de art.297 alin.1
C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 , a intervenit cazul prevăzut
de art.595 alin.1 C.proc.pen ., respectiv dacă a avut loc dezincriminarea
faptei pentru care a fost condamnat .
O precizare ce se impune a fi făcută în p realabil este aceea că în
procedura prevăzută de art.595 alin.1 C.proc.pen . intervenirea sau nu a
dezincriminării se verifică exclusiv prin raportare la conținutul concret al
infracțiunii astfel cum a fost reținut în considerentele hotărârii de
condamnare, fără a fi permisă o extindere a temeiurilor de drept indicate în
mod expres de instanțele care au judecat fondul cauzei (în primă instanță și
în apel).
Curtea de Apel Alba Iulia constată că prin sentința penală menționa tă
atunci când s -a stabilit încadrar ea juridică a faptei comise de contestatorul
din prezenta cauză, D.D., s-a arătat că acesta, împreună cu inculpatele
G.D.E și S.M.D. în calitate de membri al comisiei de concurs privind
ocuparea funcției de director general al Direcției Generale de Asistență
Socială și Protecție a Copilului Hunedoara, organizat în data
de 17.07.2014 de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu și -au
îndeplinit atribuțiile impuse de această calitate, în sensul întocmirii unor
propuneri de subiecte pentru concursul mențion at, inculpatul D.D.
solicitându -i candidatei G.M. să procedeze la întocmirea propunerilor de
subiecte și a variantelor de concurs, iar inculpații G.D.E și S.M.D. acceptând
acest lucru, încălcând astfel dispozițiile art. 52 din H.G.611/2008 , ceea ce a
condus la fraudarea concursului desfășurat la data de 17.07.2014,
aducându -se atingere interesului legitim al Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici privind organizarea concursurilor de promovare în
funcția publică conform principiilor prevăzute de art. 57 alin.3 din Legea nr.
188/1999 privind statutul funcționarilor publici, obținându -se în acest fel un
folos necuvenit pentru inculpata Georgescu Monica, respectiv ocuparea, în
mod definitiv, a funcției de director general al D.G.A.S.P.C. Hunedoara.
Curtea co nstată că prin hotărârea de condamnare a contestatorului nu
s-a reținut că acesta ar fi încălcat în exercitarea atribuțiilor de serviciu

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

38
prevederile Legii nr.188/1999 sau ale vreunei alte legi sau ordonanțe sau
ordonanțe de urgență, ci doar pe cele ale Hot ărârii de Guvern nr.611/2008 .
Având în vedere modificarea elementelor constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art.297 alin.1 C.pen. în urma pronunțării
deciziei nr.405/2016 a Curții Constituționale, fiind exclusă posibilitatea
comiterii acesteia prin în călcarea unui act normativ altul decât o lege sau o
ordonanță, precum și prevederile art.3 din Legea nr. 187/2012 potrivit
cărora „Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de
dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă d eterminată,
comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi
datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei
de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii‖, Curtea de
Apel Alba Iulia constată că a intervenit o dezincriminare a acestei fapte în
situația în care îndeplinirea defectuoasă a unei îndatoriri de serviciu are loc
prin încălcarea oricărui alt act normativ în afară de lege, ordonanță sau
ordonanță de urgență, aceas ta fiind și situația faptei pentru care a fost
condamnat contestatorul din prezenta cauză.
Pe cale de consecință, fiind intervenită dezincriminarea faptei pentru
care s -a dispus condamnarea contestatorului, în baza art.425 ind.1 alin.7
pct.2 lit.a C.proc.pen . Curtea va admite contestația formulată de
condamnatul D.D. împotriva încheierii penale nr.154/16.11.2016 pronunțată
de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.4754/97/2016 , pe care o va desființa
în totalitate și, procedând la soluționarea cauzei:
În baza art.595 alin.1 C.proc.pen . rap.la art.4 teza a II -a C.pen. va
constata dezincriminată fapta prevăzută de art.297 alin.1
C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost
condamnat contestatorul în dosarul nr.3230/97/2015 prin sentința
penală nr.133/21.10.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, definitivă
prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba
Iulia și în consecință:
Va dispune încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, a
pedepsei complem entare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a
fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o
funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzută de art.66 alin.1 lit.
a, b, art. 66 al.2 C. pen. și a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării
drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, C. pen., aplicate prin sentința
penală nr.133/21.10.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, definitivă
prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunțată de C urtea de Apel Alba
Iulia.

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

39
În baza art.275 alin.3 C.proc.pen . cheltuielile judiciare avansate de stat
vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația formulată de condamnatul D.D. împotriva încheierii
penale nr.154/16.11.2016 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în
dosarul nr.4754/97/2016 , pe care o desființează în totalitate și, procedând
la soluționarea cauzei:
În baza art.595 alin.1 C.proc.pen . rap.la art.4 teza a II -a C.pen.
constată dezincriminată fapta pr evăzută de art.297 alin.1
C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost
condamnat contestatorul în dosarul nr.3230/97/2015 prin sentința
penală nr.133/21.10.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, definitivă
prin decizia penală nr.338 /5.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba
Iulia și în consecință:
Dispune încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, a pedepsei
complementare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a fi ales în
autoritățile publice sau în orice alt e funcții publice și de a ocupa o funcție
care implică exercițiul autorității de stat, prevăzută de art.66 alin.1 lit. a, b,
art. 66 al.2 C. pen. și a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării
drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, C. pen., aplicate prin sentința
penală nr.133/21.10.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, definitivă
prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba
Iulia.
În baza art.275 alin.3 C.proc.pen . cheltuielile judiciare avansate de stat
rămân în sarcina acestuia.
Definitivă77.

77 https:/ /cristidanilet.wordpress.com/2017/02/14/decizia -ca-alba-iulia-dezincriminare -abuz -in-serviciu/ [
consultat la data de 08.05.2017, ora 12:55]

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

40
BIBLIOGRAFIE
Legislație
 Codul Penal al României pus în aplicare prin Legea nr.286/2009
 Legea nr.78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și
sancționarea faptelor de corupție

Lucrări, Tratate și Cursuri
 Academia română – Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan‖ –
Dicționarul explicativ al limb ii române, Editura Univers Enciclopedic,
București, 1996
 Aionitoaiei C., V.Berchesan, I.E.Sandu -Constatarea infractiunii
flagrante, in Tratat de tactica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova
 Banciu D., Sorin Rădulescu – Corupția și crima organizată în
Româ nia, Ed. Continent XXI, 1994
 Berchesan V.,Metodologia investigarii infractiunilor, Ed. Paralela 45,
Pitesti, 2000
 Cartea albă a crimei organizate și a corupției – lucrare editată de
CSAT, București, 1998
 Dobrinoiu V., Coruptia in dreptul penal roman, Ed. A tlas Le, Bucuresti,
1995
 Dongoroz V., Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei, vol. I –
Partea generala -Ed. Academiei Romane, 1970
 Dongoroz V. Explicatii teoretice ale Codului penal al Romaniei, vol. IV
-Partea speciala -Ed. Academiei Romane, 1972
 Filipas A., "Infractiuni contra infaptuirii justitiei", Ed. Academiei,
Bucuresti, 1985
 Stoica O.A., "Dreptul penal, partea speciala", Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1976
 Kahane S. "Explicatii teoretice ale codului penal roman", vol. IV,
Partea speciala, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1972
 Loghin O., Tudorel Toader "Drept penal roman" Partea speciala,
Casa de editura si presa Sansa, Bucuresti, 1994
 Nistoreanu Gh., V. Dobrinoiu, Al. Boroi, I. Pascu, I. Molnar, V.Lazar,
in "Drept penal" -partea speciala -Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1999
 Stoica O.A., "Dreptul penal, partea speciala", Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1976

Metodologia investigării infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție Bucur Dragoș

41
Reviste
 Ernesto Savona și Laura Mezzanotte – Corupția în Europa, Revista
de criminologie nr.8/2000
 Samuel P. Huntin gton – Political Order in Changing Societies – New
haven and London, Yale University Press, 1968

Site-uri consultate
 http://www.scritub.com/stiinta/drept/LUCRARE -DE-DIPLOMA –
CRIMINALIST63385.php
 http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1232/Legea_78_2000,_Actuali
zata_2016,_pentru_prevenirea,_descoperirea_si_sanctionarea_faptel
or_de_coruptie/page/2#nextPage
 http://www.stiucum.com/drept/drept -general/Infractiuni -de-serviciu –
sau-in95945.php
 http://cndiptoi.tvet.ro/webdocs/Legislatie%20neregul i/LEGE%20nr%2
078%20%202000%20fapte%20coruptie.pdf
 http://documents.tips/documents/drept -penal -al-afacerilor -note-de-
curs-pentru -studenti.html
 http://documents.tips/documents/drept -penal -al-afacerilor -note-de-
curs-pentru -studenti.html
 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22361
 http://documentslide.com/documents/suport -curs-expert -prevenire -si-
combatere -a-coruptiei -mihai -marcoci.html
 https://cristidanilet.wordpress.com/2017/02/14/decizia -ca-alba-iulia-
dezincriminare -abuz -in-serviciu/
 https://www.juridice.ro/wp -content/uploads/2017/02/comunicat -nr.3-
2017 -1.doc
 http://hunedoaralibera.ro/ultima -ora-decizia -judecatorilor -de-la-alba-
privind -abuzul -serviciu/
 http://hunedoaraplus.ro/curtea -de-apel-alba-iulia-extras -din-
contestatia -la-executare -formulata -de-daniel -dan-fost-secretar -al-
consiliului -judetean -hunedoara/
 http://www.kas.de/wf/doc/kas_18040 -544-1-30.pdf?100111162840