Metodologia Derularii Unei Misiuni de Audit

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN ȘI INTERNAȚIONAL

LUCRARE DE DISERTATIE

Coordonator stiintific:

Decan Emilia Gabroveanu

Absolvent:

Hagi Cristiu T Laura Sinziana

Bucuresti 2016

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN ȘI INTERNAȚIONAL PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM

Metodologia derularii unei misiuni de audit

Coordonator stiintific:

Conf. Univ.Dr. Emilia Gabroveanu

Absolvent:

Hagi Cristiu T Laura Sinziana

Bucuresti 2016

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I-CONSIDERATII PRIVIND AUDITUL FINANCIAR IN MEDIUL ECONOMIC ACTUAL

Evolutia auditului financiar

Practica moderna a auditului in contextul globalizarii

Nevoia de audit financiar in mediul de afaceri

Serviciile de audit financiar

Avantajele utilizarii software-ului specific in activitatea de audit financiar

CAPITOLUL II- NORMALIZAREA NATIONALA, EUROPEANA SI INTERNATIONALA IN DOMENIUL AUDITULUI FINANCIAR

2.1 Abordarea generala a auditului financiar

2.2 Normalizarea internationala a auditului financiar

2.2.1 Reglementarea internationala a auditului

2.2.2 Standardele internationale de audit

2.3 Normalizarea nationala a auditului financiar

2.3.1 Piata de audit financiar din Romania

2.4 Standardele Organismului de Supraveghere a Contabilitatii Companiilor Publice

Capitolul III- ELABORAREA RAPORTULUI DE AUDIT IN CADRUL S.C S.A

3.1 Scurt istoric al hotelului Ramada Majestic

3.1.2 Prezentarea Hotelului Ramada Majestic

3.1.3 Oferta de servicii si concurentii

3.1.4 Politica tarifara in cadrulul hotelului

3.2 Modalitatea de elaborare de raportului de audit

3.2.1 Elaborarea raportului de audit

3.2.2 Continutul raportului de audit financiar

CAPITOLUL IV – ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICI IN CADRUL GRAND PLAZA HOTEL SA

4.1 Analiza indicatorilor economico-financiari ai hotelului Ramada

4.1.1 Veniturile hotelului Ramada Majestic

4.1.2 Modificari absolute si relative ale veniturilor totale in Hotel Majestic

4.1.3 Cheltuieli totale ale hotelului Ramada Majestic

4.1.4 Modificari absolute si relative ale cheltuielilor totale in Hotelul Majestic

4.1.5 Cifra de afaceri a hotelului Ramada Majestic

4.1.6 Rata rentabiltatii hotelului Ramada Majestic

4.2 Analiza indicatorilor circulatiei turistice

4.2.1 Indicatorul numarul de turisti cazati in hotelul Ramada Majestic in perioada 2013-2015

4.2.2 Numarul de innoptari in Hotelul Ramada Majestic intre anii 2013-2015

4.2.3 Durata medie a sejurului in hotelul Ramada Majestic

4.2.4 Gradul de ocupare in hotelul Ramada Majestic

4.3 Analiza SWOT a Hotelului Ramada Majestic

4.3.1. Perspectiva financiara- puncte forte si puncte slabe

4.3.2 Perspectiva juridica- puncte forte si puncte slabe

4.3.3 Perspectiva comerciala- puncte forte si puncte slabe

4.4 Strategii privind imbunatatirea pozitiei pe piata a hotelului Ramada Majestic

5.4 Strategii privind imbunatatirea pozitiei pe piata a Hotelului……

Concluzii

Glosar de termeni

Bibliografie

Anexe

CAPITOLUL I – CONSIDERATII PRIVIND AUDITUL FINANCIAR IN MEDIUL ECONOMIC ACTUAL

INTRODUCERE

Intreprinderile si societatile sunt intr-o continua incercare de a-si imbunatati performantele, conducerea avand datoria de a chestiona bunul demers al activitatilor in cadrul organizatiei. De aceea functia de audit intern ofera certitudinea ca deciziile luate si operatiunile desfasurare sunt realizate in siguranta, iar in acest mod contribuie la indeplinirea obiectivelor companiei, sau, in unele situatii, ofera sugestii de solutionare a problemelor.

Prin urmare, functia de audit intern este una deosebit de utila si indispensabila oricarei intreprinderi, de aceea acestea au inceput sa implementeze compartimente de audit proprii, fapt care duce la reducerea cheltuielilor, dar pentru activitatiile ce necesita certificare este necesara in continuare apelarea la serviciile profesionale, oferite de cabinetele de audit extern.

Prin realizarea acestei lucrari s-a urmarit acoperirea notiunilor teoretice- elemente generale de audit, istoria auditului, reglementarea si standardizarea acestuia, cat si al practicii profesiei de auditor intern, prin metodele, tehnicile si documentele necesare in activitatea de audit.

Lucrarea se constituie intr-un studiu de caz ce contine caracteristicile principale ale hotelului Ramada Majestic, istoria, analiza indicatorilor economico-financiari, elemente relevante pentru realizarea unei serie de sugestii menite sa contribuie la cresterea gradului de ocupare pe termen mediu si lung, dar si a cifrei de afaceri.

Evolutia auditului financiar

Practica auditului are o istorie de peste un mileniu. In diferite perioade s-au folosit termeni diversi, cu un continut similar, cum ar fi: inspectie, control, revizie, verificare, expertiza contabila, supervizare etc. Fiecare din acesti termini presupun: compararea situatiei reale cu situatia care ar trebui sa existe; stabilirea si analiza abaterilor si riscurilor; propunerea sau recomandarea unor masuri menite sa contribuie la atingerea obiectivelor entitatii.

Termenul de audit provine de la cuvantul latin “audire”, ce semnifica: a asculta si a informa pe altii. In tarile anglo-saxone, acest termen inseamna verificarea informatiilor contabile si de alta tip, realizata de catre un profesionist independent in vederea deliberarii unei opinii asupra regularitatii si fiabilitatii informatiilor auditate.

În accepțiunea actuală, extensiunea folosirii termenului „audit” este legata de dezvoltarea societăților comerciale din secolul al XIX-lea, când s-a produs o delimitare a competențelor și responsabilităților managerilor (directorilor executivi) de cea a proprietăților (acționarilor și asociaților). În această decada conducerea afacerilor și gestionarea patrimoniului societăților comerciale este din ce in ce mai mult preluată de către acești manageri. În urma acestor evoluții proprietarii au dezvoltat nevoia de a cunoaste modul în care managerii și alte persoane cu funcții de conducere gestionează afacerile încredințate. Inca de la început proprietarii verificau personal derularea activitatii managerilor, iar in cele din urma au recurs la serviciile unor profesioniști independenți de conducerea intreprinderilor, care au fost îndatorati să verifice modul în care averea lor era condusa de către managerii companiilor, inclusiv sinceritatea și corectitudinea acestora. În aceste condiții apare o nouă profesie, cea de auditor.

În S.U.A, după criza economică din 1929, pentru revenirea companiilor s-au căutat soluții menite contribuie la reducerea cheltuielilor și la creșterea eficacității. În acest scop, la început s-a apelat la cabinetele externe de audit iar ulterior marile entități au început să își organizeze compartimente proprii de audit intern.

Auditul extern și intern s-a organizat la cererea populatiei, în special a acționarilor și a utilizatorilor de informații contabile, care se indoiau intr-o oarecare masura de corectitudinea și competența managerilor.

De asemenea, managerii au manifestat nevoia organizării compartimentelor de audit intern, din cel puțin două motive: dezvoltarea complexității actului managerial, diversificarea activităților și creșterea concurenței, în contextul globalizarii afacerilor, a generat necesitatea apelării la serviciile unor consultanți solicitati să acorde o asistență managerială; descentralizarea activităților din marile entități pe fabrici, pe zone geografice, pe alte sectoare de activitate și modificarea politicilor manageriale, prin extinderea competențelor și responsabilităților acordate conducătorilor de activități sau de sectoare a făcut ca direcțiile generale să nu mai poată stăpâni toate riscurile care pericliteaza atingerea obiectivelor manageriale.

După criza economică din 1929, investitorii și publicul au acuzat contabilitatea pentru pierderile suferite. Se apreciază că această criză nu a fost doar economică, ci și o criză a calității informațiilor furnizate de contabilitate. Aceste date ascundeau situația reală a compaiilor deoarece erau nesatisfacatoare, lipsite de relevanță, prea optimiste și adesea amagitoare. Managerii, urmărind interesele lor, aveau tendința să prezinte în fața acționarilor și a celorlalți utilizatori de informații, situații imbunatatite. Pentru creșterea încrederii în informațiile furnizate de contabilitate, legislațiile naționale, standardele internaționale și bursele de valori încep să impună societăților comerciale obligativitatea publicării situațiilor financiare, auditate de către persoane competente și independente.

Pana la inceputul secolului XX activitatea auditorilor externi si interni se caracteriza prin depistarea fraudelor si erorilor; verificarea tranzactiilor si operatiunilor in mod exhaustiv; nepreocuparea de a realiza o evaluare a controlului intern, ceea ce cauza nestabilirea riscurilor provocate de insuficienta controlului intern.

Evolutia auditului din a doua parte a secolului XX a avut ca obiective principale oferirea unei garantii convenabile asupra corectitudinii informatiilor furnizate diferitelor categorii de utilizatori; preocuparea fata de evaluarea controlului intern; generalizarea si imbunatatirea tehnicilor de verificare prin sondaj, diminuand pnnderea verificarilor totale; armonizarea practicilor de audit si standardizarea la nivel international.

1.2 Practica moderna a auditului in contextul globalizarii

Un element nou în audit prevede supravegherea eficientă de către public a profesiei de audit, ca un factor important în menținerea și optimizrea încrederii în funcția de audit. Lipsa actuala de încredere este intr-o oarcare masura fundamentata pe o perceptie a publicului, că o profesie auto-reglementată duce la apariția unor riscuri importante cauzate de conflictele de interese în solutionarea problemelor care pot aparea. Prin urmare, asigurarea credibilității auditului financiar ca factor al supravegherii publice a organismelor economice, este extrem de important. Insa, cei care conduc sistemul de supraveghere publică sunt nevoiti cunoasca temeinic contabilitatea și auditul. Din toate aceste aprecieri, rezulta ideea că, țările ce au aderat la Comunitatea Economică Europeană, cât și cele ce care urmeaza sa adere, respectă și implementează perceptiile publice dobandite privind deontologia profesională a auditorilor financiari.

1.3 Nevoia de audit financiar in mediul de afaceri

O societate are neaparat nevoie de audit pentru ca acesta, reprezintă o imagine de ansamblu pentru estimarea unei situații financiar-contabile determinate. Situatiile financiare sunt evaluate de catre un profesionist independent, care e obligat să respecte finalizarea obiectivului fără a ține seama de eventuale conflicte de interese existente între utilizatorii externi de informație și unitatea auditată. Posesorii informației contabile folosesc situațiile financiare pentru deciziile lor viitoare. In marea majoritate a cazurilor, ei au obiective diferite față de alții, astfel: Investitorii posibili si actuali sunt interesați de riscul tranzacțiilor și de beneficiul investițiilor lor. Acestia sunt informați dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă acțiunile. Acționarilor nu le este indiferentă informația potrivit careia pot evalua capacitatea întreprinderii de a plăti dividende. Ei doresc o imagine onesta a situației patrimoniului, a dimensiunii profitului și modul de distribuire a acestuia. De asemenea, obținerea de dividende cât mai ridicate va micsora sursele de finanțare indispensabile dezvoltării.

Necesitatea auditului in mediul de afaceri cuprinde si salariatii sau sindicatele deoarece acestia sunt interesati de date referitoare la stabilitatea si profitul intreprinderii in care activeaza. Ei urmaresc informatiile cu ajutorul carora intreprinderea ofera salarii, posibilitati profesionale si stagii de specializare.

Creditorii financiari necesita informații pentru a constata daca întreprinderea are capacitatea de a returna împrumuturile primite și dobânzile aferente la scadență.

Furnizorii si creditorii comerciali vor sa stie dacă sumele pe care le au de primit vor fi plătite la termen. Creditorii comerciali sunt interesați pe o perioadă mai scurta de timp dacă sunt conditionati de continuarea activității întreprinderii ca principal client al companiei.

Clienții sunt preocupati de a afla informații cu privire la continuitatea activității unei firme, in special când au tranzacții economico-financiare pe termen lung și depind de acea firmă.

In grupul de utilizatori care ia decizii economice, obiectivul situațiilor financiare este de a da informații despre nivelul financiar, performanțele și modificările poziției financiare care satisfac necesitățile economice ale majorității utilizatorilor. Ele arata rezultatele administrării întreprinderii de către manager, inclusiv felul de gestionare a patrimoniului și a resurselor încredințate.

In mediul de afaceri al unei firme se pot regasi utilizatori care doresc să chestioneze modul de administrare sau raspunderea conducerii pentru a lua decizii economice: „Aceste decizii pot viza, de exemplu, opțiunea de a păstra sau a vinde investiția în întreprinderea respectivă sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii“.

Situațiile financiare nu oferă, intotdeauna, toate datele de care utilizatorii au nevoie pentru a lua decizii economice, deoarece, în cea mai mare parte, acestea arată efectele financiare ale unor tranzactii din trecut și nu oferă, de regulă, informații din afara domeniului financiar. Increderea în imaginea fidelă furnizată de contabilitate este redată de indeplinirea cadrului conceptual contabil, de aplicarea corectă a calității practicii utilizate, de standardele referitoare la ritmicitate și sinceritate, de calitățile morale ale furnizorilor de informații contabile. Auditul expune o imagine libera asupra situațiilor financiare, dedicata „să apere în mod egal pe toți utilizatorii de informație contabilă“

Utilizatorii decid cu privire la evaluarea capacității întreprinderii de a realiza fluxuri de numerar pentru a plati angajații, furnizorii, dobânzile, de a rambursa creditele și a plati dividendele. Pentru a evalua capacitatea de a genera numerar, este necesar ca informațiile sa fie sintetizate in raport cu pozitia financiara, performanța și schimbarile ce pot interveni in privinta solvabilitatatii și a lichiditatii întreprinderii. Informațiile privind structura financiară sunt necesare pentru a prevedea nevoile viitoare de creditare, felul în care beneficiile și fluxurile urmatoare de trezorerie vor fi repartizate între cei interesati de întreprindere. Lichiditatea și solvabilitatea sunt folositoare pentru a prevedea capacitatea întreprinderii de a-și onora promisiunile financiare scadente, de a enunta raționamente cu privire eficacitatea cu care intreprinderea poate utiliza noi resurse. Informațiile aditionale sunt cuprinse în „Note și materiale suplimentare“.

1.3 Serviciile de audit financiar

Auditul financiar este o activitate de estimare a situatiilor financiare ale unei societati realizata de un specialist in domeniu, numit auditor financiar, care obtine suficiente materiale de audit pentru a da in cadrul raportului de audit o opinie rezonabila ca situatiile financiare au fost realizate sub toate aspectele semnificative in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. Probele de audit infatiseaza toate informatiile obtinute de auditor atat din mediul intern al societatii cat si din surse externe, de la colaboratorii acesteia. Rapoartele de audit sunt obtinute prin documentarea probelor puse la dispozitie de catre societatea auditata, examinarea unor activitati precum inventarierea, convorbiri cu personalul societatii, calcule realizate pe baza informatiilor acumulate si alte modalitati ce-i permit acestuia sa primeasca suficiente probe de audit in vederea exprimarii opiniei in cadrul raportului de audit.

In urma probelor obtinute, in unele cazuri, auditorul poate face unele sugestii conducerii societatii pentru realizarea unor adaptari financiar-contabile. Acest audit reprezinta, de fapt, auditul extern si este executat de auditori financiari independenti, persoane fizice si juridice, in urma unui contract, sau unui mandat in cazul auditului statutar.

Auditul intern, este efectuat de personalul societatii, sau, tot pe baza de contract, dar, este subordonat conducerii companiei, sau comitetului de audit. In ziua de azi auditul intern ar trebui sa fie o parte integranta a afacerilor moderne.

Meseria de auditor este una complexa pentru ca acesta, in cadrul unor companii din domenii diferite, interactioneaza cu diverse categorii de persoane in cadrul unor structuri organizationale diferite.

De cele mai multe ori, angajatii societatilor auditate sunt retinuti atunci cand auditorul le cere informatii.

Orarul unui auditor este foarte complex, mai ales ca acesta poate fi implicat in realizarea de audit la societati diferite.

Meseria de audit implica schimbul diverselor medii de lucru, de exemplu, o zi se poate afla intr-o fabrica, ziua urmatoare intr-un minister, sau intr-o institutie bancara. Fiecare misiune de audit are caracteristica sa, iar un auditor trebuie sa lucreze in timp real sis a detina abilitati de comunicare avansate.

Avantajele utilizarii software-ului specific activitatii de audit

Activitatea de audit este imbunatatita de utilizarea de software-uri. Unul dintre acesta este:

-ACL Software– Software ce analizeaza date cu scopul implementarii solutiilor proiectate special pentru audit.

Un alt software este:

– Account Reconciliation Software- Reconcilierile contabile sunt critice pentru o afacere însă poate fi un efort foarte mare monitorizarea în timp util. RecWizard amelioreaza aceste dificultati prin furnizarea unei localizari centrale pentru toate reconcilierile și instrumente simple pentru finalizarea rapida a sarcinilor.

De asemenea, un software foarte util pentru realizarea activitatii de audit este:

-Active Data pentru Excel ce adauga roluri si functionalitati, dupa exemplul celor folosite de IDEA si ACL, care folosesc Excel-ul la realizarea testelor de audit.

– Audit Intelligence este un alt software care procura un procedeu automatizat care modifica situatiile financiare dintr-un instrument static intr-o interfata interactiva care ii ajuta pe profesionisti sa examineze mai departe de cifre. Prezentat intr-un mod usor si grafic, permite identificarea zonelor de interes sau evenimentelelor rare intr-o afacere, prin punerea in evidenta a schimbarilor de structura, tendinte sau raporturi.

–  BCOMM Audit Manager este un soft dedicat managementului in audit. Cu ajutorul acestuia, auditorul isi formeaza o structura interactiva a dosarelor de audit pe care, ulterior, o poate refolosi si la alte actiuni de audit.

Aceasta structura de dosar actioneaza precum un sablon de lucru pe care poate evolua orice misiune de audit fara a mai fi necesara redefinirea programului si a foilor de lucru. Astfel auditorul isi nominalizeaza abordarea sa proprie si practica de audit astfel incat standardele de audit sa fie respectate cu strictete. Coordonarea foilor de lucru si a totalitatii elementelor dosarului se efectueaza printr-un sistem strict de referentiere automata. Acesta nu permite ca referintele sa se dubleze si in acest mod, se pastreaza integritatea dosarului.

Accesand BCOMM Audit Manager se diminueaza cu peste 60% timpul necesar gestionarii dosarelor de audit si activitatile de diferentiere si ordonare a dosarelor. Acest software actioneaza ca o platforma-suport pentru echipa de audit, realizandu-se integrarea acestuia in cadrul modulelor (utilitare de audit caracteristice sectiunilor dosarului) dezvoltate si disponibile dupa instalarea initiala.

Un alt software important este CaseWare Examiner care pune in plus o functionalitate in IDEA ce adauga analiza log-urilor si altor date furnizate de Windows pentru a recunoaste deviatiile de la politicile societatii, bresele de securitate, folosirea necorespunzatoare a sistemelor si alte date utile auditului si analizei managementului.

   -Capital Confirmation asigură faptul că auditorul are control asupra procesului de confirmare și este folosit de către auditorii externi și interni pentru ameliorarea și raționalizarea procesului de confirmare. Daca clienții de audit furnizeaza un istoric al confirmarilor, acesta conferă raspunsuri de la terți independenti în maxim 24 de ore.

  – Ciel Audit este un software pentru auditorii financiari si expertii contabili, dand o alternativa la desfasurarea activitatilor de audit financiar.

– Revizuire este o aplicatie care da o alternativa la realizarea activitatilor de audit financiar si revizuire. Acesta este orientat pe standardele normelor de audit, pe care nu il mai foloseste

-Data Pattern este un program ce organizeaza evenimentele si tranzactiile de la informatiile contabile la cazurile profesionale.

-Dsl Limited prevede functionalitati in Microsoft Excel care mareste productivitatea auditului si foloseste foile de calcul Microsoft Excel.

– Edgar Online Fundamentals este un software ce permite ca toti utilizatorii sa aiba acces la informatiile publice in vederea expertizei situatiilor financiare.

-IDEA este o aplicatie specializata in analiza datelor care implementeaza solutii special create pentru specialistii din audit.

-Lumigent Entegra oferă o analiza la modul în care datele sunt folosite, cu o alternativa completă pentru auditarea activitatii pe baza informatiilor stocate in bazele de date. Entegra este o alternativa din clasa enterprise ce ofera un mod eficient de monitorizare, verificare, chestionare și raportarea privind bazele de date.

Pentana este una din cele mai vechi alternative pentru audit ce adauga o serie de aplicații dedicate: PAWS Audit & Risk Management Software, Pentana Vision, Retain Resource Planning Software si Financial Disclosure Checklists.

De asemenea, Saga Asistent Auditor este o aplicatie bazata pe normele minime de audit eliberate de Camera Auditorilor, softul reprezintă un instrument practic de desfăsurare a activitătii de audit. The Number- Sofware pentru eșantionarea statistica.

Un alt program dedicat utilizarii de catre auditori este Team Mate care reprezinta liderul mondial in managementul auditului, Team Mate a reinventat industria auditului, iar ca urmare a acestuia a reprezentat reducerea dramatice a timpului necesar intocmirii si revizuirii documentatiei de audit.

O ultima aplicatie amintita in acest capitol este Webfair care este un lider al furnizorilor de sugestii performante bazate pe managementul calitatii, care ingaduieste organizațiilor să desfasoare eficient colectarea și analizarea datelor privitoare la calitatea vânzărilor și serviciilor, facilitati si rețeaua de furnizori, referitoare la standardele de performanță, de risc, calitate si juridice.

Avantajele acestor aplicatii in domeniul auditului sunt menite sa faciliteze activitatea unui auditor independent sau a unui expert, prin adunarea de date, micsorarea timpului petrecut cu informarea, dar si imbunatatirea eficacitatii si transparenta activitatii desfasurate de catre auditor.

CAPITOLUL II- NORMALIZAREA NATIONALA, EUROPEANA SI INTERNATIONALA IN DOMENIUL AUDITULUI FINANCIAR

Istoria auditului este una deosebit de complexa si are ca scop optimizarea intelegerii modului in care acesta se aplica in cadrul unei societati, de aceea este essential ca aceasta sa fie bine inteleasa inainte de orice etapa a desfasurarii functiei de audit. In acest capitol se prezinta definitiile auditului, istoria sa, standardele acestuia, instrumentele de normalizare a auditului.

2.1 Abordarea generala a auditului financiar

Conform definitiilor sale generale, auditul este perceput ca un exemplu de corectitudine si control și analizeaza performanțelor financiare pornind de la ceea ce reiese din investigarea conturilor și sintezele contabile, motiv pentru care International Accounting Standard au constituit baza de fundamentare a Normelor Internaționale de Audit de către grupurile specializate ale Uniunii, (Comite Reglementaire de l’audit) luând în seama cele mai impotante realizări economice obținute sau situația financiară generala la un moment dat.

Potrivit Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comunității Economice Europene nr.1605/2002 , Directiva a Opta a Consiliului nr.84/253/EEC și Directiva 2001/256/EEC, auditul infatiseaza opinia unui specialist autorizat de catre o societate competenta si profesională referitoare la pozitia economică generală a unei societati, firme sau autorități instituționale așa cum este reprodusa în sintezele contabile, în conturi, bilanțuri sau fluxurile de trezorerie.

Toate acestea reprezinta o perspectiva a realității situata la un anumit nivel al performanței in comparatie cu piața, cu realizările cele mai importante și rezultatele prevazute de posesorii capitalului/patrimoniului, iar toate acestea sunt insemnate într-un raport realizat sub responsabilitatea auditorului.

Acesta este un audit care se concentreaza pe situatia economico-financiara generala a unei entități, de obicei corporații mari, iar astfel se emite faptul că mai pot exista si alte entități precum firme, societăți dar in special instituțiile si sectorul public. De obicei domeniul corporativ este interest de studii suplimentare privind analize referitoare la situatia pietii, personalul, nivelul de consum, inventarul si alte diverse aspecte.

Prin urmare, elementele definitorii ale auditului se referă la: analiza unei informații care necesita a fi una profesională; scopul examinării unor date este acela de a dezvalui o evaluare a acesteia; opinia exprimată cu privire la anumite informatii trebuie să fie responsabilă și independentă, fapt ce sugereaza că persoana care realizeaza această evaluare are diverse responsabilități pentru preocuparea sa și este necesar ca aceasta să fie o persoană independentă; evaluarea trebuie sa se realizeze dupa anumite procedure prestabilite, prevazute intr-un standard sau o norma legala pentru a se putea consitui criteriul de calitate.

O caracteristica esentiala a istoriei auditului se la faptul că expresia audit a apărut, pentru prima dată, în limba latină, iar apoi în franceză, și semnifica, ascultarea conturilor; din acestea rezultand ca, auditul a fost încă de la început orientat catre domeniul financiar, adică efectuat pe fundamentul situațiilor financiare, acolo unde se află conturile contabile ,dar apoi s-a extins pretutindeni unde a fost nevoie de activitatea sa, inclusiv prin combinare cu analiza, controlul, studii comparate.

In zilele de astazi, Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comunității Economice Europene nr.1605/2002 , Directiva a Opta a Consiliului nr.84/253/EEC și Recomandarea 2001/256/EEC, caracterizeaza auditul într-un singur mod: „auditul reprezintă evaluarea situatiilor financiare și a raporturilor contabile ale unei companii, societăți, intreprinderi sau instituții și consemnarea rezultatelor într-un raport care ofera o certificare privind opinia auditorilor, daca raportarile contabile evaluate reflectă realitatea situației financiare a companiei sau a altei entitati asemanatoare”

Pentru a exprima o imagine fiabila asupra validitatii si a procedurii corecte a proceselor interne stabilite de managementul societatii, sau asupra corectitudinii situatiilor financiare, auditorul ca persoana independenta si capabila , foloseste norme de referinta referitoare la sistemul de contabilitate folosit si norme specifice auditului.

Indeplinirea auditului financiar- contabil prevede aplicarea a doua concepte esentiale, si anume: normalizarea contabila si reguli specifice auditului, stabilite de asociatiile profesionale.

2.2 Normalizarea internationala a auditului financiar

Normalizarea are ca obiectiv oferirea de informatii de referință care prezinta soluții la problemele tehnice și comerciale asupra produselelor, bunurilor și serviciilor care intervin intre relațiile dintre partenerii apartinand sectorului economic, științific, tehnic și social. Scopul principal al normalizarii este să creeze utilizatorului un serviciu de referință obiectivă a nivelului său de calitate și a performanțelor în folosire.

In ziua de astazi in vederea cumpararii de produse si servicii este necesara o indrumare pentru formarea unei aprecieri in vederea realizarii deciziilor. Norma are ca scop acumularea unu nivelul de siguranță prin care produsul sau serviciul prevede asteptarile clientilor. Tendința care predomina pe plan mondial în sectorul auditului este standardizarea, care este folositoare pentru formularea unei teorii necesare în descrierea, intelegerea și previziunea activităților practice de audit.

Intenational Standards Organization (ISO) caracterizeaza norma ca fiind un document instituit prin consens și admis de catre un organism recunoscut care ofera linii directoare sau elemente pentru procedurile si rezultatele care asigura un nivel de ordine maxim intr-un anumit context, acesta putand fi folosit pentru folosințe comune și repetate.

  IFAC este o organizatie de reglementare internationala in domeniul auditului. Rolul acestei organizatii a inceput cu Actul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC) si a fost stabilit si semnat in 1977 cu prilejul Congresului International al Contabililor de la Munchen.

Misiunea IFAC a avut ca obiectiv dezvoltarea profesiei contabile si de audit cu scopul de a-i permite garantarea unor servicii de o calitate imbunatatita in sectorul public. IFAC este o asociatie profesionala non-profit si neguvernamentala. Prin colaborarea cu organizatiile membre si regionale, IFAC introduce si coordoneaza eforturile de normalizare internationala in audit din punct de vedere tehnic, etic si educativ.

Membrii IFAC sunt prevazuti in organizatiile profesionale identificate de legislatia actuala din cadrul tarilor respective drept organizatii profesionale nationale reprezentative si pot deveni membre ale IFAC. Functia de membru IFAC prevede automat calitatea de membru al IASB. In prezent, exista peste 2 milioane de contabili profesionisti ce apartin organizatiei IFAC.

      Foarte importante sunt si  instrumentele de normalizare internationala in audit ce cuprind standarde si declaratii.

Asa cum este specificat in cele de mai sus, Comisia pentru practicile internationale de audit (IAPC) este departamentul nominalizat de IFAC pentru conceperea si emiterea standardelor si a declaratiilor prevazute in vederea desfasurarii activitatii de audit. Prin intermediul standardelor emise, IFAC garanteaza omogenizarea internationala a practicilor de audit.

In concordanta cu prevederile actului de infiintare al IFAC, tarile membre participa la indeplinirea obiectivului principal al acestei asociatii – „de a asigura dezvoltarea si largirea profesiei contabile in vederea prestarii unor servicii de calitate superioara in interesul public”. Pentru a ajuta tarile care fac parte din aceasta organizatie, in instituirea standardelor internationale de audit, IFAC, prin Comisia pentru practici internationale de audit, are ca scop promovarea si implementarea acestor standarde pe fond voluntar.  Pentru a aduna pareri cat mai diverse se pot realiza subcomisii constituite din specialisti care provin din alte tari si care nu sunt consemnate in IAPC.

In domeniul fiecarei tari membre se pot regasi norme nationale care stabileste intr-o oarecare masura practicile de audit.

Normele nationale pot fi reprezentate fie sub modul legislatiei privind auditul, sau modul de norme profesionale, sugestii sau declaratii eliberate de catre entitati profesionale. Normele nationale de audit tiparite si aplicate in diferite tari variaza atat din punct de vedere al cuprinsului, cat si al formei.

IAPC incearca sa combine aceste practici si sa reduca diferentele majore, elaborand standarde ce pot fi aplicate la nivel international.

Standardele internationale de audit se aplica auditului rapoartelor financiare sau in prestarea unor servicii conexe. Standardele internationale contin norme si proceduri de baza (inregistrate de cele mai multe ori cu majuscule) precum si comentarii si indicatii suplimentare. In unele cazuri, auditorul se poate abate de la prevederilor unui standard pentru a-si realiza scopul cat mai eficient cu conditia de a putea justifica devierea sa de la standardele internationale de audit.

2.2.1 Reglementarea internationala a auditului

  Prezentul Standard International de Audit (ISA) trateaza responsabilitatea auditorului de a lua in considerare legile si reglementarile intr un audit al situatiilor financiare. Prezentul ISA nu se aplica altor misiuni de asigurare in care auditorul este contractat in mod specific pentru a testa si raporta separate cu privire la conformitatea cu legile sau reglementarile specifice.

        Efectul legilor si reglementarilor asupra situatiilor financiare variaza in mod considerabil. Acele legi si reglementari al caror subiect este o entitate, constituie cadrul legal si de reglementare. Prevederile anumitor legi sau reglementari au un efect direct asupra situatiilor financiare,  prin faptul ca acestea determina valorile si prezentarile raportate in situatiile financiare ale unei entitati.

       Alte legi sau reglementari trebuie sa fie respectate de catre conducere sau stabilesc prevederi in conformitate cu care entitatii i se permite sa isi desfasoare activitatea dar nu au un efect direct asupra situatiilor financiare ale unei entitati. Unele entitati activeaza in sectoare foarte strict reglementate (precum bancile si companiile chimice). Altele fac doar obiectul multor legi si reglementari care se refera, in general, la aspectele operationale ale activitatii (precum cele legate de siguranta si sanatatea la locul de munca si sanse egale de angajare).  Neconformitatea cu legile si reglementarile poate avea drept rezultat amenzi, litigii sau alte consecinte pentru entitate, care pot avea efect semnificativ asupra situatiilor financiare.

       Este responsabilitatea conducerii, cu supravegherea persoanelor insarcinate cu guvernanta sa se asigure ca operatiunile entitatii se desfasoara in conformitate cu prevederile legilor si reglementarilor, inclusiv in conformitate cu prevederile legilor si reglementarilor care determina valorile si prezentarile din situatiile financiare ale unei entitati.

       Cerintele din prezentul ISA sunt instituite pentru a-l asista pe auditor in identificarea denaturarii semnificative a situatiilor financiare cauzata de necoformitatea cu legile reglementarile.  Cu toate acestea, auditorul nu este responsabil de prevenirea neconformitatii si nu se poate astepta ca el sa detecteze neconformitatea cu legile si reglementarile.

      Auditorul este responsabil de obtinerea unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare, luate ca intreg, nu contin o denaturare semnificativa, fie cauzata de frauda sau eroare. In desfasurarea unui audit al situatiilor financiare,  auditorul ia in calcul cadul legal si de reglementare aplicabil.     

      Din cauza limitarilor inerente ale unui audit, exista un risc ce nu poate fi evitat, potrivit caruia unele denaturari semnificative din situatiile financiare nu pot fi detectate, chiar daca auditul este planificat si efectuat corect in conformitate cu ISA.

      In contextul legilor si reglementarilor, efectele posbile ale limitarilor inerente ale abilitatii auditorului de a detecta denaturarile semnificative sunt mai ridicate, din motive precum: existent unui numar mare de legi si reglementari, care se refera in principal la aspectele operationale ale unei entiati, care, in mod obisnuit, nu afecteaza situatiile financiare si nu sunt captate de sistemele informationale ale entitatii, relevante pentru raportarea financiara; masura in care o actiune constituie o necoformitate reprezinta, in cele din urma, un aspect de determinat legal de catre o curte judecatoreasca.

      Alte legi si reglementari care nu au un efect direct asupra determinarii valorilor si prezentarilor din situatiile financiare, dar cu care poate fi fundamental conformitatea in aspectele operationale ale entitatii, pana la abiliatea unei entitati de a-si continua activitatea sau de a evita penalitati majore (de exemplu, conoformitatea cu termenii unei licente de exploatare, conformitatea cu dispozitiile de reglementare aferente solvabilitatii, sau conformitatea cu cerintele de mediu); necoformitatea cu astfel de legi si reglementari poate avea, deci, un efect semnificativ asupra situatiilor financiare.

2.2.2 Standardele internationale de audit

Auditul intern se desfasoara in diferite medii legislative si culturale; in cadrul unor organizații care diferă din punct de vedere al scopului, mărimii, complexității și structurii; de către persoane din cadrul sau din afara organizației.

Deși pot exista diferențe care să influențeze practica auditului intern în fiecare dintre aceste medii, este esențială respectarea Standardelor Internaționale pentru Practica Profesională a Auditului Intern emise de IIA (Standardele de Audit Intern) pentru îndeplinirea responsabilităților auditorilor interni și a activității de audit intern.

Daca legislația sau regulamentele nu permit auditorilor interni sau activității de audit intern să respecte anumite secțiuni ale Standardelor, este necesar să se respecte toate celelalte secțiuni ale Standardelor și să se declare neconformitatea existentă. Dacă se utilizează Standardele împreună cu alte standarde emise de alte organisme de reglementare, rapoartele de audit intern pot, de asemenea, menționa și utilizarea altor standarde, după caz. Într-o astfel de situație, dacă există neconcordanțe între Standardele IIA și alte standarde, auditorii interni și activitatea de audit intern trebuie să respecte Standardele IIA și pot respecta și celelalte standarde dacă acestea sunt mai restrictive.

Scopul Standardelor este:

1. Să contureze principiile de bază privind practica de audit intern.

2. Să furnizeze un cadru general pentru desfășurarea și dezvoltarea unei game largi de misiuni de audit intern care să genereze valoare adăugată.

3. Să stabilească cadrul de referință pentru evaluarea rezultatelor auditului intern.

4. Să stimuleze îmbunătățirea proceselor și operațiunilor organizației.

Standardele reprezintă cerințe obligatorii, bazate pe principii, cuprinzând: Enunțuri privind cerințele de bază pentru practica profesională a auditului intern și pentru evaluarea eficacității acestuia, care se aplică la nivel internațional, organizațional și individual; Interpretări, care clarifică termenii sau conceptele din Enunțuri.

Standardele utilizează termeni având un înțeles specific, precizat în Glosar. Mai exact, Standardele utilizează termenul “trebuie” pentru a preciza o cerință obligatorie și termenul “ar trebui” dacă se așteaptă conformitatea cu cerința respectivă, cu excepția situației în care, prin aplicarea raționamentului profesional, circumstanțele justifica devierea de la aceasta.

Pentru înțelegerea și aplicarea corectă a Standardelor, trebuie avute în vedere Enunțurile și Interpretarea acestora, precum și înțelesul lor specific din Glosar. Standardele constau în Standarde de Calificare și Standarde de Performanță.

Standardele de Calificare descriu calitățile pe care trebuie să le îndeplinească organizațiile și persoanele care execută activități de audit intern.

Standardele de Performanță descriu activitățile specifice auditului intern și asigură criterii calitative pentru evaluarea performanțelor acestuia.

Standardele de Calificare și Standardele de Performanță se aplică tuturor activităților de audit intern. Standardele de Implementare dezvoltă Standardele de Calificare și Standardele de Performanță prin stabilirea cerințelor aplicabile pentru misiunile de audit de asigurare (A) sau de consiliere (C).

Standardele de calificare:

1000 – Scop, Autoritate și Responsabilități Scopul, autoritatea și responsabilitățile activității de audit intern trebuie să fie definite, în scris, într-o cartă a auditului intern, în concordanță cu Definiția Auditului Intern, Codul de Etică și Standardele.

Conducătorul executiv al auditului trebuie să revizuiască periodic carta auditului intern și să o prezinte conducerii superioare și consiliului pentru aprobare. Interpretare: Carta auditului intern este un document oficial care definește scopul, autoritatea și responsabilitățile activității de audit intern.

Carta auditului intern stabilește poziția auditului intern în cadrul organizației, inclusiv tipul relației de raportare funcțională a conducătorului executiv al auditului față de consiliu; autorizează accesul la înregistrări, personal și proprietăți fizice relevante pentru executarea misiunilor; și definește sfera de cuprindere a activităților de audit intern. Aprobarea finală a cartei auditului intern reprezintă o prerogativă a consiliului.

1000.A1 – Tipul misiunilor de asigurare furnizate organizației trebuie să fie definit în carta auditului intern. Dacă sunt furnizate asigurări unor părți interesate din afara organizației, tipul acestor misiuni de asigurare trebuie definit, de asemenea, în carta auditului intern.

1000.C1 – Tipul misiunilor de consiliere trebuie definit în carta auditului intern.

1010 – Recunoașterea Definiției Auditului Intern, a Codului de Etică și a Standardelor în Carta Auditului Intern Obligativitatea Definiției Auditului Intern, a Codului de etică și a Standardelor trebuie să fie recunoscută în carta auditului intern. Conducătorul executiv al auditului ar trebui să discute Definiția Auditului Intern, Codul de Etică și Standardele cu conducerea superioară și consiliul.

1100 – Independență și Obiectivitate

Activitatea de audit intern trebuie să fie independentă și auditorii interni trebuie să dea dovadă de obiectivitate în îndeplinirea responsabilităților ce le revin.

Interpretare: Independența reprezintă libertatea în raport cu condițiile care amenință capacitatea activității de audit intern de a îndeplini responsabilitățile privind auditul intern într-o manieră nepărtinitoare. Pentru a atinge nivelul de independență necesar îndeplinirii efective a responsabilităților privind auditul intern, conducătorul executiv al auditului are acces direct și fără restricții la conducerea superioară și consiliu. Acest lucru poate fi realizat printr-o relație duală de raportare. Amenințările la adresa independenței trebuie gestionate la nivelul fiecărui auditor intern, misiuni, funcții și organizații.

1110.A1 – Auditul intern nu trebuie să fie îngrădit de nici o imixtiune în stabilirea sferei sale de cuprindere, în modul de desfășurare a activității și în comunicarea rezultatelor. 1111 – Interacțiunea directă cu consiliul Conducătorul executiv al auditului trebuie să comunice și să interacționeze direct cu consiliul.

1120 – Obiectivitate Individuală Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparțială, nepărtinitoare și să evite orice conflict de interese.

1130 – Prejudicii aduse independenței sau obiectivității

Dacă independența sau obiectivitatea sunt prejudiciate în fapt sau în aparență, detaliile acestei prejudicieri trebuie aduse la cunoștința părților relevante. Modul aducerii la cunoștință va depinde de tipul prejudicierii.

Interpretare: Prejudicierea independenței organizaționale și a obiectivității individuale pot include, fără a se limita la acestea, conflictul personal de interese, limitarea sferei de cuprindere a activității de audit intern, restricții privind accesul la înregistrări, personal și proprietăți, precum și limitarea resurselor, cum ar fi asigurarea finanțării. Stabilirea părților relevante, cărora trebuie să le fie dezvăluite detaliile privind prejudicierea independenței sau obiectivității, depinde de așteptările cu privire la responsabilitățile activității de audit intern și ale conducătorului executiv al auditului față de conducerea superioară și consiliu, așa cum sunt stabilite în carta auditului intern, precum și de tipul prejudicierii.

1130.A1 – Auditorii interni trebuie să evite evaluarea anumitor activități de care au fost responsabili în trecut. Se presupune că obiectivitatea este prejudiciată dacă un auditor intern oferă servicii de asigurare pentru o activitate de care a fost răspunzător în cursul anului anterior.

1130.A2 – Misiunile de asigurare privind funcții ce cad în responsabilitatea conducătorului executiv al auditului trebuie să fie supervizate de un terț din afara activității de audit intern. 1130.C1 – Auditorii interni pot oferi servicii de consiliere privind operațiuni pentru care au fost, anterior, responsabili.

1130.C2 – Dacă sunt afectate, eventual, independența sau obiectivitatea auditorilor interni privind serviciile de consiliere propuse, acest fapt trebuie adus la cunoștința beneficiarului misiunii înaintea acceptării acesteia.

1200 – Competență și conștiinciozitate profesională Misiunile de audit trebuie efectuate cu competență și conștiinciozitate profesională.

1210 – Competența Auditorii interni trebuie să dețină cunoștințele, abilitățile și alte competențe necesare îndeplinirii responsabilităților lor individuale. Pentru activitatea de audit intern, în mod colectiv, aceștia trebuie să dețină sau să dobândească cunoștințele, abilitățile și celelalte competențe necesare îndeplinirii responsabilităților ce le revin.

1210.A1 – Conducătorul executiv al auditului trebuie să obțină consiliere și asistență competentă dacă auditorii interni nu dețin cunoștințele, abilitățile sau alte competențe necesare pentru îndeplinirea integrală sau parțială a misiunii de audit.

1210.A2 – Auditorii interni trebuie să dețină cunoștințe suficiente pentru a evalua riscul de fraudă și modul în care acesta este gestionat în cadrul organizației, dar fără a însemna că trebuie să aibă expertiza unei persoane a cărei principală responsabilitate o reprezintă detectarea și investigarea fraudelor.

1210.A3 – Auditorii interni trebuie să dețină cunoștințe suficiente privind principalele riscuri și controale în domeniul tehnologiei informației și să dispună de tehnici de audit bazate pe tehnologia informației pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite. Totuși, nu se așteaptă ca toți auditorii interni să aibă expertiza unui auditor intern a cărui responsabilitate principală o reprezintă auditarea tehnologiei informației.

1210.C1 – Conducătorul executiv al auditului trebuie să refuze misiunile de consiliere sau să obțină consilierea și asistența necesară dacă auditorii interni nu dețin cunoștințele, abilitățile sau alte competențe necesare îndeplinirii integrale sau parțiale a misiunii.

1220 – Conștiinciozitate profesională Auditorii interni trebuie să își exercite activitatea cu conștiinciozitatea și priceperea așteptate de la un auditor intern care dă dovadă de prudență și competență rezonabile. Conștiinciozitatea profesională nu implica infailibilitate. 1220.A1 – Auditorii interni trebuie să dea dovadă de conștiinciozitate profesională, prin luarea în considerare a următoarelor aspecte: Volumul de muncă necesar atingerii obiectivelor misiunii; Complexitatea relativă, materialitatea sau importanța domeniilor asupra cărora sunt aplicate procedurile de asigurare; Adecvarea și eficacitatea proceselor de guvernanță, managementul riscului și de control; Probabilitatea existenței unor erori semnificative, fraude sau neconformități; și Costul misiunii de asigurare în raport cu beneficiile preconizate.

1220.A2 – În exercitarea conștiinciozității profesionale, auditorii interni trebuie să ia în considerare utilizarea auditului bazat pe tehnologia informației, precum și alte tehnici de analiză a datelor.

2.3 Normalizarea nationala a auditului financiar

Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, presupune in mod inevitabil, armonizarea reglementarilor legale financiar-contabile cu principiile si normele dreptului contabil practicate de statele membre ale Comunitatii. Actiunea de normalizare la nivel national a fost initiate, pentru prima data, prin Directivele a IV-a, a VII- a si a VIII-a ale Consiliului Economic European la care a fost conectata intreaga reforma a sistemului financiar-contabil din Romania, inclusive cea privind organizarea profesiunii contabile.

Odata creat, acest cadru institutional este singurul in care probabilitatea ca profesionistii din domeniul financiar-contabil sa-si exporte prestatiile lor in baza conventiilor reciproce dintre statele europene, asa cum prevede si actul normative de organizare a profesiei contabile in tara noastra, se poate materializa.

In ultimul timp, sectorul financiar-bancar european a fost profund marcat de procesele de internationalizare, liberalizare si universalizare a tipurilor de activitati efectuate care si au gasit suportul infrastructural intr-un nou val al tehnologiei informationale care s-a declansat in anii ’80, iar in prezent, se afla in plina expansiune.

Normalizarea contabila este stabilita prin Legea contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile ulterioare, Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr.82/1991, prin H.G. nr.704/1993, Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

In Romania, activitatea de audit a fost reglementata printr-o serie de acte normative cre privesc modul de desfasurare a auditului, persoanele abilitate sa desfasoare aceste misiuni, reguli de conduit si etica profesionala; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar; Regulamentul de organizare si functionare privind Camera auditorilor din Romania aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 591/2002; Cadrul general privind Normele minimale de audit intern aprobat prin Ordinul Ministrului Finantelor nr.1267/21.09.2000

Normele specifice pentru desfasurarea unui audit se grupeaza in doua categorii; 1) Standardele de audit, ca norme profesionale de lucru si de raport a opiniilor asupra situatiilor financiare; 2) Reguli de comportament professional stabilite prin “Codul privind conduit etica si profesionala in domeniul financiar

Pentru efectuarea auditului financiar in Romania, Camera Auditorilor, in baza legii, a hotarat aplicarea Cadrului General al Standardelor Internationale de Audit.

Standardele de audit, in numar de 44, cuprind in mod detaliat Cadrul General al Standardelor de Audit (120), responsabilitate ce revine auditorilor, planificarea auditului (300), evaluarea riscurilor si controlului intern (400), probele de audit (500), procedurile auditorului principal privind competenta profesionala a utilizarii unui alt auditor (600), concluziile auditorului si raportarea asupra situatiilor financiare (700), serviciile conexe privind angajamentele de revizuire a sistemelor financiare (910) si de efectuare a procedurilor agreate cu privire la informatiile conturilor anuale (920).

Standardul nr.120, “Cadrul general al Standardelor de Audit”, precizeaza ca, pentru a raspunde nevoilor informationale comune ale utilizatorilor, situatiile financiare reprezinta principala lor sursa informationala. Din acest motiv, situatiile financiare sunt intocmite conform cu Standardele Internationale de Contabilitate, Standardele Nationale de Contabilitate si/sau cu un Cadru general de raportare financiara obligatoriu, conceput pentru utilizarea raportarilor financiare.

2.3.1 Piata de audit financiar din Romania

Piata de audit financiar din Romania isi pastreaza oportunitatile de dezvoltare

Cu o valoare de peste 200 de milioane de euro in 2011, piata serviciilor de audit financiar are toate premizele sa continue cresterea din ultimii patru ani, in ciuda inaspririi mediului economic, potrivit estimarilor companiei de audit Orenstein, Ostro & Associates. Fondatorul grupului precizeaza ca odata cu replierea firmelor in materie de ajustare a costurilor, in ultimii trei ani, actionarii si managementul au reinceput sa ia in considerare audituri care sa le certifice acuratetea rapoartelor.

Businessul de audit este in revenire, pe o piata a carei valoare a fost estimata la 202 milioane euro pentru 2011, in crestere cu aproape 9% fata de 2008, ultimul an inainte de criza economica. Cel mai slab an de la inceperea crizei economice a fost 2009, cand estimeaza ca piata de audit a avut valoarea de 165 de milioane de euro, apoi si-a revenit puternic in 2010 la 189 de milioane, iar anul trecut a urcat la 202 de milioane de euro. In acelasi timp, mare parte din piata a fost ocupata de companii medii si mici, cu costuri mai accesibile”, a precizat Orenstein.

Pentru un bun auditor, din cifre se pot dezvalui tendinte ale intregii piete. Potrivit raportului pe 2011 al Camerei Auditorilor din Romania, la finalul anului trecut erau inregistrate 951 de firme de audit. 
Grupul Orenstein, Ostro & Associates este format din doua companii: Orenstein, Ostro & AS specializata in audit si membra a Camerei Auditorilor Financiari din Romania, respectiv Orenstein, Ostro & ASS 2002, specializata in servicii de contabilitate si membra a Corpului Expertilor Contabili si a Contabililor Autorizati din Romania.

Capitolul III- ELABORAREA RAPORTULUI DE AUDIT IN CADRUL S.C S.A

3.1. Scurt istoric al hotelului Ramada Majestic

Ramada este un lanț hotelier deținut de grupul Wyndham Worldwide. Brandul Ramada a fost creat în 1954, iar în septembrie 2008 deținea peste 850 de hoteluri, în peste 25 de țări din lume[

În anul 2000, Societatea Majestic Turism S.A., care administrează Hotel Majestic, a finanțat o investiție prin care să mărească numărul de camere, nouă aripă a hotelului având etaje cu 55 de camere și unități Food&Beverage, piscină, schimbarea configurației restaurantului, construirea unei săli de conferință multifuncțională, cu pereți mobili (pentru a mari sau micșora spațiul în funcție de situație) și echipată cu aparatură ultramodernă, cu instalație de tradus automată și cu grup sanitar propriu. Structurarea noii clădiri beneficiază de o instalație unică în România, un sistem care folosește energia apei ce produce căldură și aer condiționat.

Hotel Majestic este administrat de Societatea Majestic Turism S.A., activitatea și funcționarea sa realizandu-se conform Hotărârii Guvernului României nr. 601 din 6 octombrie1997 privind clasificarea structurilor de primire turiști (făcută în funcție de carecteristicile constructiei, de calitatea dotărilor și a serviciilor prestate).

Funcționarea hotelului are în vedere respectarea „Normelor privind clasificarea unitățilorcu activitate hotelieră și alimentație din turism” din anul 1991, elaborate de Ministerul Comertului si Turismului.

3.1.2 Prezentarea hotelului

Cladirea in care se afla in prezent Hotel Ramada Majestic a fost construita in anul 1920, iar in anul 1960 a devenit un hotel de 2*. Prima consolidare si renovare a cladirii, pe atunci anexa a teatrului Odeon a fost facuta in anul 1970. In anul 1993 s-a infiintat Societatea Majestic, iar hotelul era cotat la categoria 2*. Incepand cu anii 1994-1995, hotelul a devenit de 4*.

Societatea Majestic este societate pe actiuni, 98% apartinand unor actionari turci (Bayindir Majestic HotelConstruction and Management S.A.), iar 2% Societatii Lido S.A.. Hotelul face parte din lantul hotelier Ramada.

Hotel Majestic (4*) este amplasat în București, în centrul comercial, financiar și cultural al capitalei, între Pasajul Comedia, care leagă Calea Victoriei de stradă Academiei, fapt care face ca acesta să fie considerat hotelul „oamenilor de afaceri”.

În prezent, hotelul deține 74 de camere, care include 1 Majestic Suite, 3 Dacia Suite, camera pentru handicapați și nefumători, unde se poate întâlni stilul tradițional într-o armonie perfectă cu cele mai moderne facilități.

Construcția în care se afla hotelul este realizată în manierea neoclasică și este finisata cu tencuieli cu praf de piatră, tratat cu bosaje, ancadramente, pliastrii și decorații la ferestre, iar la balcoane putem regasi bucati din fier forjat.

Acoperișul este realizat în șarpanta, învelit cu tabla zincată, iar ultima parte a cladirii este exprimata în fațadă ca mansarda.

Finisajele interioare sunt alcătuite din: tapet si lambriuri pe pereti, plafoane false fonoabsorbante; pardoseli din mocheta in spatiile de cazare si in restaurante; pardoseli din marmura la parter si mezanin; placaje ceramice in grupurile sanitare.

Functionarea hotelului are in vedere respectarea „Normelor privind clasificarea unitatilor cu activitate hoteliera si alimentatie din turism” din anul 1991, elaborate de Ministerul Comertului si Turismului.

Ca urmare, activitatea hotelului este structurata functional pe nivele, dupa cum urmeaza:

– Parter, cu o suprafata utila de 677,97 mp:

Restaurant si salon pentru servit micul dejun;

Café-Bar, Bar de zi si camera bar;

Receptie hotel, hol receptie si birou receptie;

Spatii de depozitare;

Grup sanitar public;

Garderoba;

Anexe bucatarie;

Magazin;

Anexe functionale;

Spatii de circulatie.

-Subsol, cu o suprafata utila de 508,20 mp:

Depozite pentru alimentatia publica;

Spatii frigorifice pentru alimentatia publica;

Bucatarie;

Spalatorie, uscatorie si calcatorie;

Centrala termica;

Centrala de ventilare;

Spatiu rezervat pentru aparare civila;

Depozite de lenjerie;

Depozite diverse;

Ateliere;

Toaleta pentru personal + camera serviciu;

Bucatarii;

Spalatorie vase;

Spatii de circulatie;

Spatiu pentru gunoi.

Mezanin, cu o suprafata utila de 202,15 mp:

Spatii anexe;

Vestiare;

Grupuri sanitare + garderoba;

Centrala telefonica;

Birouri;

Spatii de curculatie;

Depozite.

-Etajele I-V, cu urmatoarea structura a suprafetelor utile: etajul I-573,41mp, etajul II si V 1720,50 mp si etajul III- 919,15 mp.

In hotel exista 74 de camere de 1-2 paturi, suite, sauna, sala de conferinta, centru de afaceri, salon de coafura si frizerie. Totalul suprafatelor utile in Hotel Majestic este de 4601, 38 mp.

3.1.3 Oferta de servicii si concurentii

Serviciile unității

In organizarea activitatii unei unitati hoteliere se porneste de la conceptul de ospitalitate, mai exact satisfacerea nevoilor de adapost si odihna ( cazare ) si hrana ( restauratie ), dar si a altor necesitati impuse de statutul de turist.

Intre cele doua servicii de baza, respectiv cazarea si restauratia, trebuie sa existe o legatura stransa, deoarece amandoua lucreaza in relatie directa cu oaspetele. Cazarea are urmatoarele atribute principale:

este o suma de activitati

este intangibila

este produs si consumat in acelasi moment

consumatorul serviciului este si coproducator.

Pe toata durata sederii oaspetelui trebuie sa avem in vedere cativa factori de maxima importanta:

asigurarea securitatii vietii pasagerului si discretie

igiena absoluta a spatiului de inchiriat

functionalitatea dotarilor.

Al doilea serviciu hotelier de baza pe care il regasim in RamadaMajestic este restaurantul Majestic care ofera preparate cu specific Romanesc si International, servicii excelente, intr-un cadru placut, decor clasic si elegant. 

In cadrul Bar& Bistro Majestic turistii pot beneficia de o gama variata de gustari, bauturi, cocktailuri, oferte de sezon, dar si de o vedere de exceptie spre Calea Victoriei. 

Salile Multifunctionale ofera clientilor locatii elegante pentru organizarea de petreceri, nunti, cocktailuri.

Servicii suplimentare:

Servicii cu plată:

Convorbiri telefonice locale, interurbane, internationale.

Accesarea sistemului de „ pay tv ”.

Folosirea serviciului de spalatorie si calcatorie.

Serviciul de shuttle.

Servicii fără plată:

Furnizarea de informatii.

Transmiterea mesajelor.

Sortarea si distribuirea corespondentei.

Pastrarea obiectelor de valoare.

Transport bagaje, pastrarea lor in camera speciala pentru bagaje.

Parcarea.

Treziri si comenzi de taxi.

Centrul spa.

In principal, concurentii sunt hotelurile de 4* si 5*, unele avand atuuri importante de care anumiti clienti tin cont, si anume: distanta mai mica fata de aeroport, posibilitatea de a face transferuri spre sau la aeroport la cererea clientilor, lantul din care face parte, pentru ca unii clienti, in general oamenii de afaceri, nu folosesc serviciile unui hotel daca nu cunosc lantul din care face parte sau daca nu au mai folosit serviciile acelui hotel.

Principalii concurenti ai Hotelului Majestic sunt:

·Hotel Athenee Palace Hilton,a fost inaugurat in 1997, fiind primul hotel de 5* din Bucuresti, care ofera servicii complexe, care in comparatie cu Ramada Majestic ofera in plus: posibilitatea de a inchiria masini clientilor, Casino, un numar mai mare de camere (272), dar si tarife mai mari. Societatea proprietara este Athenee Phenix Group SA, forma de proprietate majoritara find privata. O camera single (fara mic dejun) ajunge la peste 300 USD.

· Hotel Mariott (5*), deschis in anul 2000, face parte dintr-un mare lant hotelier, fiind cotat pe piata ca un concurent serios, prezenta sa pe piata simtindu-se si la Hotel Majestic, de unde a acaparat un anumit numar de clienti. Are 402 camere, tarifele fiind intre 159-290 USD, iar la apartamente intre 319-829 USD, oferind o gama foarte larga de servicii.

· Crowne Plaza Flora (4*), cu 164 de camere, oferind in plus: ocazia de inchiriere a masinilor, utilizarea piscinei acoperite si a terenului de tenis, copiii clientilor avand si facilitatea de a petrece timpul pe un teren special creat pentru ei. Forma de proprietate este privata, fiind detinuta de societatea Ana Hotels S.R.L.

· Hotel Sofitel (4*), face parte din grupul ACCOR, foarte cunoscut pe plan international.

Are 203 camere, cu o situare favorabila, fiind aproape de aeroport, iar serviciile pe care le ofera in plus, in comparatie cu Majestic sunt: posibilitatea clientilor de a utiliza piscina si terenul de tenis. Tarifele practicate sunt cuprinse intre 258-283 USD, iar la suit 316 USD.

-Hotel Inter-Continental (4*) are 423 camere, 20 de birouri, 3 localuri si 2 restaurante, functionand cu un contract fransiza, forma de proprietate majoritara este privata, fiind detinut de Compania Hoteliera Inter-Continental Romania S.A. Face parte din grupul Inter-Continental Corporation and Resorsts; a fost proiectat in 1968 si dat in folosinta in anul 1971.

Este amplasat in centrul orasului, intr-o zona de maxim interes cultural, comercial si

financiar. Constructia hotelului are un aspect modern, cu o intrare principala foarte spatioasa.Tariful de cazare al unei camere single (fara mic dejun) este intre 200-300 USD.

· Hotel Lido (4*) are 119 camere cu o gama complexa de servicii, fiind situat in centrul capitalei, este detinut de Compania Hoteliera Inter-Continental Romania S.A. (la fel ca hotelul Inter-Continental). Tarifele practicate sunt cuprinse intre 200-300 USD (fara miculdejun).

· Hotel Bucuresti (4*), cu 446 camere, forma de proprietate majoritara fiind de stat, apartinand Societatii Turism S.A.

· Hotel Continental (4*), cu 53 de camere, forma de proprietate majoritara fiind privata,hotelul apartinand societatii Continental S.A. Nivelul tarifelor practicate este intre 100-200 USD (ca si in cazul Hotelului Majestic).

3.1.4 Politica tarifara in cadrul hotelului

Hotel Majestic colaboreaza cu diferite companii, cu ajutorul carora isi ofera serviciile, acestia fiind: agentii de turism (Marshal, Simpa), banci (Finas Banck), societati de asigurari (Astra), companii de transport aerian (Tarom), societaticomerciale, furnizori straini.

Sistemul de tarifare difera in functie de tipul camerei, perioada de timp pentru care este ocupata camera si gradul de ocupare al camerelor.

Tarifele de cazare afisate reprezinta pretul inchirierii unei camere pentru 24 de ore. Pentru o camera dubla tarifele pot diferi in functie de cate persoane inchiriaza camera.

Sunt acordate si anumite facilitati pentru anumite segmente de clienti (grupuri de turisti care stationeaza un anumit numar de zile in hotel) sau se folosesc tarife degresive (tariful pentru o camera scade daca aceasta este inchiriata mai multe zile).Cartile de credit acceptate sunt: VISA, AMERICAN EXPRES.Rezervarile se pot face prin: fax, e-mail, internet, telefon.

Datorita faptului ca Hotel Majestic este considerat un hotel bussines majoritatea clientilor sunt oameni de afaceri romani sau straini, care calatoresc pentru a face afaceri, motive profesionale, in interes de serviciu, participari la reuniuni sau conferinte.Sunt persoane fara probleme financiare, preferand confortul si calitatea serviciilor oferite, astfel se urmareste satisfacerea tuturor cerintelor acestora.

Prezenta in hotel a acestor clienti este foarte avantajoasa, ei utilizand o gama foarte variata de servicii pe care le ofera hotelul, servicii pe care un client venit in vacanta nu le-ar folosi.

Clientela de afaceri aduce multe avantaje hotelului, si anume: rezervarile se fac inainte iar riscurile de neplata sunt in general excluse, daca au fost multumiti clientii vor reveni, voiajele lor sun repartizate pe tot parcursul anului, ceea ce contribuie pozitiv la ocuparea hotelului.

Pentru oamenii de afaceri motivatia sederii intr-un hotel bine cotat este foarte importanta pentru ca ei vin sa incheie contracte sau sa faca anumite vanzari si nu vor sa puna in pericol imaginea lor sau a firmei pe care o reprezinta.

Preturile incep de la 67 de euro pentru o camera single si pot ajunge pana la 425 euro pentru un apartament, clientii putand opta pentru programul de fidelitate Wyndham Rewards prin care pot beneficia de nopti de cazare gratuite.

3.2 Modalitatea de elaborare a raportului de audit

Evaluarea activitatii de audit public intern are la baza prevederile art. 8 alin. lit. i) din Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, referitoare la verificarea respectarii normelor, instructiunilor si a Codului privind conduita etica a auditorului intern, de catre compartimentele de audit public intern.

Monitorizarea si evaluarea eficientei globale a programului de calitate este o necesitate in activitatea de audit intern impusa de standardul 1310, elaborat de Institutul Auditorilor Interni – SUA.

Evaluarile sunt destinate atat sefului structurii de audit intern ca punct de plecare pentru imbunatatirea calitatii auditului intern cat si managerilor care se pot baza pe rezultatul acestor evaluari, ele sporind in acelasi timp increderea in utilitatea acestui instrument de conducere. In conformitate cu prevederile punctului 5.4.2.2 din Normele generale de exercitare a auditului public intern, aprobate prin OMF nr. 38/2003, UCAAPI exercita evaluarea externa cel putin o data la 5 ani.

Scopul principal al misiunilor de evaluare este de a măsura eficacitatea activitatii structurii de audit și de a propune îmbunătățirea acesteia. Evaluatorii activității de audit vor examina dacă structura de audit intern are dispozitive de control intern adecvate și suficiente pentru a-si atinge obiectivele. La finalul evaluărilor se va elabora un raport, in care se vor prezenta recomandări care sa vizeze îmbunătățirea calității și eficacității activitatii structurii de audit intern.

Planul anual de audit intern are următoarea structură:

– scopul actiunii de auditare;

– obiectivele actiunii de auditare;

– identificarea/descrierea activitătii/operatiunii supuse auditului public intern;

– identificarea/descrierea entitătii/entitătilor sau a structurilor organizatorice la care se va desfășura actiunea de auditare;

– durata actiunii de auditare;

– perioada supusă auditării;

– numărul de auditori proprii antrenati în actiunea de auditare;

– precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoștinte de specialitate, precum și a numărului de specialiști cu care urmează să se încheie contracte externe de servicii de expertiză/consultantă (dacă este cazul);

– numărul de auditori care urmează să fie atrași în actiunile de audit public intern din cadrul structurilor descentralizate.

3.2.1 Elaborarea raportului de audit in hotelul Ramada Majestic

RAPORTUL AUDITORULUI FINANCIAR

Asupra situațiilor financiare întocmite de

GRAND PLAZA HOTEL SA

la data de 31.12.2013

Raport privind situatiile financiare

S-a realizat auditarea situatiilor financiare ale GRAND PLAZA HOTEL S.A. societate pe actiuni, numar de inregistrare Registrul Comertului J40/25964/1994, CUI 6637518, avand sediul social in Calea Dorabantilor 5-7, sector 1, Bucuresti, Romania, care cuprinde bilantul contabil la data de 31.12.2015, contul de profit si pierdere si notele explicative ale situatiilor financiare anuale. Situatiile financiare mentionate se refera la:

-Active totale 137.956.726

-Cheltuieli in avans 83.579

-Datorii totale 60.840.305

-Activ net/total capitaluri 76.422.720

-Cifra de afaceri 37.105.042

-Cheltuieli totale 36.994.826

-Venituri totale 39.858.932

-Rezultatul exercitiului financiar, pierdere 0

Conducerea societatii este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare in conformitate cu OMF nr.2388/1995, Legea nr.571/2003-Codul fiscal – modificat și republicat și Ordinul MFP nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. S-au realizat modificarile si completarile ulterioare, cu politicile contabile descrise in notele de la situatiile financiare, si a altor reglementari contabile si fiscal legislative si normative aplicabile pentru perioada auditata. Aceasta responsabilitate include: proiectarea, implementarea si mentinerea sistemului de control intern asupra intocmirii si prezentarii fidele a situatiilor financiare care sa nu prezinte denaturari semnificative, selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate, elaborarea unor estimari contabile rezonabile.

Responsabilitatea auditorului

Responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie asupra realitatii acestor situatii financiare sub toate aspectele semnificative pe baza auditului efectuat in functie de materialele necesare realizarii misiunii de audit financiar puse la dispozitia acestuia de catre reprezentantii legali ai societatii auditate. Auditarea situatiilor financiare s-a desfasurat in conformitate cu Standardele Internationale de Audit, respectandu-se principiile si rigorile impuse de Normele de Audit emise de Camera Auditorilor Financiari din Romania.

Aceste norme se refera la respectarea cerintlor de ordin etic, planificarea si efectuarea auditului in vederea obtinerii unei certificari rezonabile conform careia situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Scopul este de a obtine o asigurare rezonabila ca situatiile financiare intocmite de societate nu contin erori semnificative si ca acestea reprezinta o baza pertinenta de exprimare a unei opinii.

Un audit consta in efectuarea de procedure pentru obtinerea probelor de audit cu privire la continutul situatiilor financiare si informatiilor prezentate in situatiile financiare. Procedurile respective depind de rationamentul profesional al auditorului, ce trebuie sa evalueze riscurile si impactul posibil al acestora asupra situatiilor financiare ale societatii (inclusive evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa a situatiilor financiare, datorate fraudei sau erorilor). In evaluarea acestor riscuri, auditorul poate lua in considerare sistemul de control intern asupra intocmiri si prezentarii fidele a situatiilor financiare.

De asemenea, s-a efectuat evaluarea principiilor contabile folosite de catre societate, precum si evaluarea prezentarii situatiilor financiare.

Bazele exprimarii opiniei

Misunea de audit efectuata s-a realizat pe baza documentelor primare, justificative si contabile ce au fost puse la dispozitia auditorului de catre reprezentantii legali ai societatii si au fost supuse procedurilor specifice de audit, sub rezerva ca la inventarierea generala a patrimoniului realizata de catre comisia de inventariere a societatii pentru exercitiul financiar incheiat la 31.12.2015, auditorul nu a participat la inventariere.

Consideram probele obtinute in urma efectuarii auditului financiar ca suficiente si adecvate pentru a constitui baza opiniei de audit.

Opinia fara rezerve

In opinia auditorului, situatiile financiare intocmite pentru exercitiiul financiar incheiat la 31.12.2015, prezinta o imagine fidela sub toate aspectele semnificative, sunt intocmite in conformitate cu Ordinul MFP 1802/2014, cu modificarile si completarile ulterioare si cu politicile contabile descrise in notele la siuatiile financiare (conforme prevederilor Legii Contabilitatii nr.82/1991 cu modificarile si completarile ulterioare).

Alte aspecte

Raportul de audit este adresat exclusiv actionarilor societatii in ansamblu si conducerii acesteia. Folosirea acestui raport pentru alte scopuri va fi posibila numai prin acordul scris al auditorului financiar.

3.2.2 Continutul raportului de audit financiar

1.Prezentarea societatii auditate

Grand Plaza Hotel SA este o societate pe actiuni, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J40/25964/1994., Codul unic de inregistrare RO 1558154.

Sediul social Calea Dorobantilor 5-7: sector 1, Bucuresti, Romania

Cod CAEN: 6820- Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate

Personalul hotelului, care asigura buna organizare si functionare a acestuia, se ridica la aproape 204 persoane angajate la care se adauga cele 11 persoane din departamentul tehnic cu statut de colaboratori, numar ce depaseste normele internationale in domeniu, care sunt de 1,64 persoane/camera la categaria "confort”, incadrandu-se intre categoria "confort” si categoria "lux” (unde normele sunt intre 2-2,5 persoane/camera).

Domeniul si obiectul de activitate

In conformitate cu documentele de infiintare si modificarile ulterioare, societatea are ca domeniu de activitate: cod CAEN : 6820- Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate.

Societatea este organizata si functioneaza in conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obiectul de activitate in principal, este „inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate” si „alte activitati prestate intreprinderilor”.

In exercitiul financiar 2-15, societatea si a desfasurat activitatea financiar- contabila conform legislatiei in vigoare cu aplicarea reglementarilor contabile conforme cu OMFP1802/2014 cu modificarile si completarile ulterioare.

Capital social si actionariat

Societatea are un capital social subscris si varsat la data de 31.12.2014 in suma de 19.604.603 lei

Societatea este admisa la tranzactionare pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti AeRO (simbol de piata NORD).

In cursul anului 2015 au avut loc emisiuni de valori mobiliare ale societatii, aceasta marind numarul de actiuni si valoarea nominala de inregistrare la sfarsitul anului 2015.

Situatia sintetica consolidata a actionarilor si a capitalului subscris si varsat la 31.12.2015 este urmatoarea:

Actionarii majoritari sunt:

Bayindir Majestic HotelConstruction and Management S.A si Societatatea Lido S.A.

2.Auditarea societatii

Operatiunile de auditare au constat in:

verificarea operatiunilor si a documentelor ce stau la baza inregistrarii sumelor din conturile sintetice si analitice, aplicand tehnica sondajelor si a esantioanelor, cu limitele apreciate de auditor ca fiind reprezentative, examinarea si analizarea metodelor contabile folosite si a sistemului controlului intern in legatura cu natura si tipul operatiunilor economice si financiare efectuate; analiza componentei soldurilor anuale.;examinarea si analiza concordantei dintre balanta de verificare sintetica si conturile anuale; analiza si verificarea situatiilor financiare supuse procedurii de audit, respectiv bilantul, contul de profit si pierdere, situatia fluxului de numerar si situatia modificarii capitalurilor proprii.

2.1. Pragul de semnificatie

In elaborarea auditului, auditorul a calculat un prag de semnificatie la un nivel acceptabil astfel incat sa se poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative.

Pentru determiarea pragului de semnificatie s au avut in vedere urmatorii indicatori: active totale inainte de scaderea datoriilor, cifa de afaceri si profitul inainte de impozitare. Auditorul a ales ca prag de semnificatie indicatorul considerat fiind cifra de afaceri.

2.2. Sursele de informare

Sursele de informare au fost documentele puse la dispozitie de conducerea economica a societatii, respectiv: situatiile financiare (bilant, cont de profit si de pierdere), balanta de verificare sintetica si analitica Am avut acces la informatiile contabile puse la dispozitie de personalul din compartimentul financiar- contabilitate.

2.3.Note asupra situatiilor financiare

Societatea are organizata contabilitatea in concordanta cu principiile și practicile contabile cerute de legislatia in vigoare in Romania.

Situatiile financiare ale societatii au fost intocmite in RON, in conformitate cu legislatia in vigoare a Romaniei, cu Ordinul MFP nr. 1802/2014, cu completarile și modificarile ulterioare.

Elementele prezentate in situatiile financiare anuale sunt evaluate in conformitate cu principiile generale ale contabilitatii și sunt conforme cu prevederile Legii Contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile și completarile ulterioare.

Evidenta contabila reflecta cronologic și systematic inregistrarile pe baza documentelor justificative, exista concordanta intre contabilitatea sintetica și cea analitica.

La intocmirea declaratiilor financiare s a avut in vedere respectarea principiului continuitatii activitatii, pe baza datelor și informatiilor furnizate de contabilitatea societatii. Intocmirea situatiilor financiare pentru exercitiul current are la baza estimarile realizate de conducerea societatii in conformitate cu cadrul de raportare aplicat. Activele și pasivele monetare sunt inregistrate in valoarea nominala și s a respectat principiul necompensarii.

2.4. Bilantul

2.4.1. Imobilizari necorporale/corporale/financiare

La data intrarii in entitate, imobilizarile au fost inregistrate pe baza principiului costului de achizitie, iar amortizarea a fost stabilita prin aplicarea cotelor de amortizare liniara asupra valorii de intrare a imobilizarilor.

Inventarierea mijloacelor fixe s a efectuat in baza deciziei de inventariere. La inventarierea generala a patrimoniului realizata de catre comisia de inventariere a societatii pentru exercitiul financiar incheiat la 31.12.2015, auditorul nu a participat.

Inventarierea activelor societatii a avut loc la data de 31.12.2015, comisia de inventariere, in urma verificarilor, a intocmit procesul verbal de inventariere in care nu au fost consemnate diferente intre scriptic și faptic, completand și registrul inventar.

In verificarile efectuate de catre auditor care au avut la baza și declaratiile facute de catre conducerea societatii, nu s au inregistrat diferente. Din discutiile avute cu conducerea a rezultat ca societatea nu detinea nici un fel de active in custodie sau date cu chirie la terti. Conform bilantului contabil, societatea prezinta urmatoarele imobilizari:

Imobilizarile corporale sunt inregistrate la costul achizitiei, incluzandu- se totalitatea cheltuielilor efectuate, platite sau de platit, pana la punerea in functiune. Imobilizarile corporale sunt prezentate in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare, iar amortizarea folosita de societate este cea liniara. Duratele de amortizare sunt stabilite in conformitate cu Catalogul privind duratele normate de functionare si clasificare a mijloacelor fixe aprobat.

2.4.2. Imobilizari financiare

Imobilizarile financiare ale societatii sunt de 41.439.738 lei.

Societatea si a continuat politica de investitii financiare, atat privind titlurile financiare pe termen scurt si lung mentinandu- si in portofoliu titlurile imobilizate sub forma intereselor de participare si a altor titluri imobilizate.

Imobilizarile financiare au fost inventariate pe baza certificatelor constatatoare emise de Oficiul National al Registrului Comertului si confirmarilor detinerilor de catre Depozitarul Central SA, Depozitarul SIBEX SA, Registrul Miorita, confirmandu- se urmatoarele detineri la 31.12.2015:

Floreasca Development SA- 1.017.225 actiuni necotate;

Prodplast SA- 5,631.522 actiuni cotate;

Prodplast Imobiliare SA – 24.075.929 actiuni cotate;

European Drinks Complex SA – 56.622 actiuni necotate;

Sanex SA – 368 actiuni necotate;

Ana Hotels SA – 554 actiuni necotate;

Central European Financial Services NV – 1 actiune necotata

La finele anului, toate gestiunile au fost inventariate in conformitate cu Legea Contabilitatii nr. 82/1991 cu reglementarile si completarile ulterioare si OMF 2861/2009. Din verificarile efectuate prin sondaj a rezultat ca societatea nu detine valori ale caror drepturi si obligatii patrimoniale nu au fost inregistrate in contabilitate conform legii contabilitatii cu modificarile si completarile la zi.

2.4.3. Active circulante

La sfarsitul anului, nu sunt inregistrate stocuri. Creantele sunt in suma de 13.006.617 lei, disponibilitatile banesti de 794.217 lei si investitii financiare pe termen scurt de 0 lei.

Creantele inregistrate in contabilitate au la baza operatii patrimoniale privind servicii prestate precum si alte operatiuni efectuate. Facturile emise de societate sunt inregistrate in registrul jurnalul iar documentele verificate prin sondaj au fost reflectate corect in conturile de venituri. S-au trimis si primit scrisori de confirmare si s- a verificat concordanta dintre confirmarile primite si evidentele contabile ale societatii.

Conform prevederilor legale, creantele sunt inregistrate la valoarea nominala iar in bilant sunt prezentate la valoarea neta. Nu au fost inregistrate provizioane pentru deprecierea creantelor, sumele detinute in sold neindeplinind conditiile necesare pentru constituirea acestora, societatea avand certitudinea incasarii acestora.

Numerarul in valuta aflat in conturi la banci a fost evidentiat in lei la cursul valutar valabil la data intocmirii bilantului, respectiv 31 decembrie 2014.

Disponibilitatile banesti sunt reprezentate de: numerar in casierie 2.174 lei, si de disponibilitati la banci in lei si in valuta de 792.043 lei. Soldul mijloacelor banesti inregistrat in contabilitate corespunde cu extrasele de cont de la banci si registru de casa, pentru ultima zi lucratoare a anului.

Alte creante si datorii:

In contabilitatea tertilor avem evidenta datoriilor si creantelor societatii in relatiile acesteia cu furnizorii, clienti, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, debitori si creditori diversi.

Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica in parte. Incasarile si platile au fost facute cu respectarea reglementarilor prevazute de legislatie in domeniul disciplinei financiare.

Din verificarile efectuate prin sondaj de catre auditor, drepturile salariale stabilita conform statului de plata precum si alte obligatii sunt calculate corect. De asemenea, cheltuielile cu asigurarile sociale si impozitul pe venit au fost calculate corect fiind valori curente aferente lunii decembrie.

Salariatii societatii sunt cuprinsi in sistemul public de pensii finantat din fondul de asigurari sociale ce se constituie din contributia societatii si contributia salariatilor potrivit dispozitiilor legale pentru fiecare perioada. Societatea nu finanteaza un sistem propriu de pensii si nu are un plan de beneficii in cazul pensionarii salariatilor sai.

In conformitate cu prevederile legale in vigoare, societatea a depus declaratiile privind obligatiile de plata la bugetul asigurarilor sociale de stat, la fondul asigurarilor de sanatate si alte fonduri.

Impozitele si taxele datorate bugetului de stat au fost corect calculate si virate integral la bugetul de stat la termenele de plata. Fata de bugetul local si bugetul general consolidat de stat, societatea nu inregistreaza plati restante.

Taxa pe valoare adaugata este stabilita pe baza de decont, societatea avand TVA de recuperat de 63.175 lei.

2.4.4 Cheltuieli si venituri inregistrate in avans

Societatea prezinta cheltuieli inregistrate in avans de 663 lei.

Societatea inregistreaza venituri in avans de 18.364.454 lei, reprezentand valoarea de vanzare a actiunilor Ana Hotels, valoare ce se va intrgistra pe veniturile societatii conform contractului incheiat, dupa incasarea transelor stabilite prin contract.

2.4.5. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

In cursul anului, societatea nu a constituit provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Provizioanele sunt recunoscute in momentul in care societatea are o obligatie legala sau implicita rezultata din evenimente trecute, cand pentru decontarea obligatiei este necesara o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice si cand poate fi facuta o estimare credibila in ceea ce priveste valoarea obligatiei.

2.4.6. Impozitare, taxe si probleme legate de fiscalitate

La verificarea efectuata, nu au fost constatate anomalii de natura sa influenteze rezultatele din conturile anuale , societatea respectand prevederile legale in materie de impozite si taxe.

Taxele si impozitele datorate la bugetul de stat si celorlalte organisme, s- au calculat si inregistrat corect si virat cu regularitate.

2.4.7. Capitaluri proprii

Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul exercitiului financiar, repartizarea profitului si se prezinta astfel:

In cursul anului 2014 capitalul social a inregistrat modificari de valoare, crescand cu 14.000.000 lei.

Rezervele legale si alte reserve, sunt constituite conform reglementarilor legale in vigoare si au o valoare de 9.117.585 lei.

Pierderea totala a fost de 641.372 lei, din exploatare de 434.537 lei si din activitati financiare de 206.835 lei.

Valoarea capitalurilor proprii este mai mare, urmare a majorarii capitalului social.

2.4.8. Contul de profit si pierdere

Cifra de afaceri este de 398.290 lei sub forma veniturilor din activitatea curenta, din care venituri din subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate si venituri din prestari de servicii conexe. Cifra de afaceri este inregistrata la valoarea neta si nu contine TVA.

Veniturile si cheltuielile au fost structurate in contul de profit si pierdere dupa natura lor, respectand principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile care au fost generate in respective perioada de timp.

Veniturile sunt recunoscute in situatiile financiare la momentul efectuarii tranzactiilor, excluzand reducerile comerciale si impozitul si in conformitate cu aplicarea principiilor prevalentei economicului asupra juridicului si independentei exercitiului financiar. Cheltuielile aferente veniturilor se recunosc in momentul producerii tranzactiilor sau evenimentelor, cu aplicarea principiului de separare a exercitiilor.

Veniturile din exploatare sunt realizate in cea mai mare parte din prestari servicii, chirii si utilitati.

Cheltuielile din exploatare cu pondere, sunt cele privind intretinerea si reparatiile, chiriile si colaboratorii.

Cheltuielile financiare sunt din diferentele de curs valutar.

Veniturile financiare sunt din diferentele de curs valutar.

Rezultatul brut al exercitiului este pierdere de 641.372 lei.

3.Constatari generale privind raportul de audit

Evenimente ulterioare si continuarea activitatii

Auditorul nu are cunostinta de evenimente ulterioare intocmirii bilantului la 31 decembrie 2015 care ar influenta semnificativ rezultatele si pozitia financiara a societatii sau care ar aduce societatea in situatia de a nu- si mai putea continua activitatea. Societatea nu intentioneaza si nu exista actualmente motive care sa determine reducerea activitatii sau incetarea acesteia. Acest aspect se bazeaza pe informatiile culese in timpul auditarii inclusiv pe baza declaratiilor conducerii.

4. CAPITOLUL IV- ANALIZA INDICATORILOR ECNOMICO-FINANCIARI IN CADRUL HOTELULUI RAMADA

Se analizeaza urmatorii indicatori economico-financiari:

4.1.1 Veniturile hotelului Ramada Majestic

Veniturile reprezintă multitudinea de avantaje economice realizate in timpul perioadei de gestiune rezultat în procesul activității întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creșterea capitalului propriu cu excepția sporurilor de la contribuțiile proprietății întreprinderii.

(Ron)                                                                                                                           Tabel 1.1

Tabel 1.2

Se poate observa faptul ca majoritatea veniturilor provin din cazare, urmand veniturile din alimentatie si cele din prestari de servicii. De asemenea numarul veniturilor totale din 2012 este mai scazut in comparatie cu anul 2013, urmand ca in anul 2014 acestea sa scada din nou.

4.1.2 Modificari absolute si relative ale veniturilor totale in Hotel Majestic

4.1.3 Cheltuieli totale ale hotelului Ramada Majestic

Cheltuielile, ca modalitate de exprimare a consumului de resurse, reprezinta un factor determinant în aprecierea performantelor întreprinderii, scot in evidenta competenta managerilor de a lua cele mai bune alegeri si utilizari ale resurselor, asigurând eficienta si competitivitatea activitatii. La baza strucutrilor de formare a rezultatelor stau atât cheltuielile ca volum, structura si dinamica diferitelor categorii de consumuri, cât si presiunile mediului concurential.

Tabel 2.2

Din tabelele de mai sus reiese o scadere a cheltuilelilor totale, astfel ca de la 46.379.263 in anul 2012, se ajunge la 38.297.260 in anul 2013, iar anul 2014 se incheie cu cheltuieli totale in valoare de 36.994.826. Aceeasi tendinta se poate observa si in cheltuielile din alimentatie si prestari de servicii, chiar daca valoarea cheltuielilor de cazare este mai scazuta decat cele din alimentatie si prestari de servicii.

4.1.4 Modificari absolute si relative ale cheltuielilor totale in Hotelul Majestic

Ritmul mediul al cheltuielilor a scazut pe parcursul anilor 2012-2014, fapt datorat cresterii veniturilor.

4.1.5 Cifra de afaceri a hotelului Ramada Majestic

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată.  De asemenea, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a celorlalte venituri din exploatare.

Din analiza structurii cifrei de afaceri reiese cresterea acesteia in anul 2012 de la 36.062.055 la 37.071.420 in anul 2013, obervandu-se de asemenea o crestere si in anul 2014 la 37.105.042 . Cresterea cifrei de afaceri a fost datorata de veniturile provenite, in principal din cazare, dar si de scaderea cheltuielilor.

4.1.6 Rata rentabiltatii hotelului Ramada Majestic

Se realizeaza analiza posibilitatilor hotelului de a inregistra profit calculand:

–         Rata rentabilitatii comerciale (RRC) = profit brut / cifra de afaceri * 100;

–         Rata rentabilitatii financiare (RRF) =  profit net / capital propriu * 100;

Tabel 4.1

Din analiza ratei rentabilitatii comerciale, se observa scaderea continua a acesteia, in anul 2015 avand o scadere brusca din cauza cheltuielilor din activitatea hotelului, a scaderii numarului de turisti si a gradului de ocupare.

Din punct de vedere a rentabilitatii financiare se observa de asemenea o scadere a acesteia in anul 2015, fata de anul 2013, cu aproximativ 20%, fapt datorat cresterii capitalului propriu si a numarului de servicii prestate, dupa care aceasta a inregistrat o scadere brusca, din cauza scaderii profitului net si a capitalului propriu.

4.2 Analiza indicatorilor circulatiei turistice

Pentru analiza circulatiei turistice se iau in calcul urmatorii indicatori:

–         numarul de turisti, care arata evolutia turistilor care frecventeaza Hotel Majestic si care s-au cazat in hotel;

–         numarul de innoptari, care arata numarul noptilor in care turistii au fost cazati in hotel;

–         durata medie a sejurului, care arata in medie cate zile au fost cazati turistii in hotel. Se calculeaza ca raport intre numarul de innoptari si numarul de turisti;

–         gradul de ocupare, este considerat o rata fundamentala si se calculeaza ca (numar camere ocupate/numar camere disponibile) x 100, si are o exprimare la nivel de zi, luna, an.

4.2.1 Indicatorul numarul de turisti cazati in hotelul Ramada Majestic in perioada 2013-2015

Din analiza numarului de oaspeti pe nationalitati se poate observa numarul ridicat de turisti straini cazati in hotel in perioada 2012-2014, in comparatie cu turistii romani care ating cote foarte scazute. Acest lucru se poate datora faptului ca Hotelul Majestic este dedicat in principal oamenilor de afaceri.

Analizand variatia numarului de turisti total in perioada 2012-2014, se constata o scadere a acestuia, de la 7687 (in anul 2013) la 7110 (in anul 2014).

De asemenea economia scazuta a Romaniei poate fi un factor pentru care turistii romani nu isi pot permite cazarea la un hotel de 4* din centrul Bucurestiului cum este Ramada Majestic.

4.2.2 Numarul de innoptari in Hotelul Ramada Majestic intre anii 2013-2015

Înnoptarea este intervalul de 24 de ore care incepe cu ora hotelieră, pentru care un turist este evidentiat in spatiul de cazare turistică și beneficiază de acomodare în urma achitarii tarifului aferent spațiului ocupat, desi durata desfasurata in hotel este mai scazuta intervalului menționat. Se au in vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți).

In cele de urmeaza se analizeaza numarul de innoptari pentru anii 2013-2015 in cadrul hotelului Ramada Majestic pe categoria de romani, respectiv straini.

Tabel 4.1

      Studiind valorile absolute ale fiecarui an cu valorile anului luat ca baza de comparatie se poate observa o scadere constanta a numarului de innoptari de la 18800 in anul 2013 la 15790 in anul 2014, urmand iar o scadere in anul 2015, ajungandu-se la 14980. Se poate observa scaderea semnificativa a numarului de innoptari in anul 2015.

            De asemenea, se poate remarca numarul scazut al turistilor romani in comparatie cu cel al turistilor straini.

4.2.3 Durata medie a sejurului in hotelul Ramada Majestic

In perioada analizata (2013-2015) nu se remarca diferente mari de la an la an, cu observatia ca in anul 2015 s-a inregistrat cea mai mica medie pe total turisti. Se poate observa ca perioada de sedere a turistilor straini este mai mare decat a turistilor romani pe toata perioada de timp analizata. Cea mai mare durata de sedere a turistilor romani a fost in anul 2015 (1,5), iar a turistilor straini in anul 2013 (2,6), cu o scadere brusca in 2014 la 1,8 si cu o crestere in anul 2015 (2,3).

4.2.4 Gradul de ocupare in hotelul Ramada Majestic

Tabel 1.

In anul 2015 structura gradului de ocupare pe luni a fost:

In anul 2015 structura gradului de ocupare pe luni a fost:

Analizand structura gradului de ocupare in intervalul 2013-2015 se poate observa o scadere semnificativa de la 60,2% in anul 2013 la 51,20% in anul 2015 si din nou, o scadere pana la 51,20% in anul 2015.

Privind structura pe luni a gradului de ocupare in anul 2015 se poate remarca scaderea acestuia in lunile de vara, cand majoritatea oamenilor de afaceri merg in vacanta, iar Hotelul Majestic este destinat sectorului de bussines.

4.3 Analiza SWOT a hotelului Ramada Majestic

Analiza SWOT este o metoda foarte utila in mediul de afaceri si ajuta la oferirea unei prespective asupra firmei, aceasta actionand ca o imagine actuala a hotelului. Aceasta evalueaza in acelasi timp factorii interni si externi care influenteaza organizatia precum si pozitia pe piata, dar si relatia cu ceilalti competitori cu scopul de a evidentia punctele tari si slabe ale companiei in raport cu oportunitatile si amenintarile existente la un anumit moment.

In cele ce urmeaza se vor analiza perspectivele urmatoarelor domenii de activitate: financiar, juridic si comercial.

4.3.1. Perspectiva financiara- puncte forte si puncte slabe

Perspectiva finaciara se realizeaza prin evidentierea punctelor forte si punctelor slabe ale acesteia cu rolul de a analiza situatia reala a hotelului Ramada Majestic si pentru a putea formula sistemul de imbunatatiri.

Puncte forte:

Existenta unui sistem informational si contabil performant

Compartimentul de facturare

Capacitatea de a face plati in numerar

Disponibilitatea hotelului de a asigura profit si de a acoperi costurile fixe

Cifra de afaceri a crescut constant in ultimi trei ani

Capacitatea hotelului de a obtine profit

Indicele vanzarilor si al profitului a crescut in ultimi trei ani

Puncte slabe :

Cheltuielile au crescut continuu

Hotelul are datorii pe termen scurt si lung

Cauze:

Existenta unui sistem informational performant este necesara pentru buna functionare a activitatii companiei

Compartimentul de facturare este necesar pentru eliberarea notelor de plata a clientilor intr-un timp scurt

Capacitatea de a realiza plati in numerar este disponibila datorita soldului disponibil din conturile de la banci si din casa

Disponibilitatea hotelului de a asigura profit si de a acoperi costurile fixe se datoreaza marjei de profit si cresterii cifrei de afaceri in comparative cu costurile variabile ale serviciilor oferite

Cifra de afaceri a crescut din cauza cresterii preturilor si datorita gamei de servicii utilizata de turisti

Hotelul are capacitatea de a asigura profit datorita cresterii veniturilor, majoritatea provenind din cazare

Cheltuielile au crescut continuu deoarce preturile pentru materiile prime si material s-au majorat

Hotelul are datorii pe termen scurt si lung din cauza faptului ca in anul 2008, s-a realizat o modernizare si o extindere a gamei de servicii

Efecte:

Datorita sistemului informational fiabil se usureaza munca angajatilor hotelului

Compartimentul de facturare contribuie la buna realizare a activitatilor din contabilitate

Cresterea profitului poate fi folosita la dezvoltarea continua a hotelului

Cresterea cheltuielior poate duce la scaderea rentabilitatii

Datoriile hotelului pot duce la incetinirea activitatilor si proceselor realizate in hotel

Capacitatea de a plati in numerar poate duce la atenuarea datoriilor pe termen scurt

4.3.2 Perspectiva juridica- puncte forte si puncte slabe

Perspectiva juridical se realizeaza prin evidentierea punctelor forte si slabe ale acesteia si reprezinta imaginea dintre hotelul Majestic si colaboratorii acestuia.

Puncte forte:

Tara majoritara a societatii proprii este reprezentata de o firma particulara

Angajatii detin contracte legale de munca

Contracte cu agentii de turism din Romania, dar si agentii de turism internationale

Bunurile corporale

Cauze :

Firma privata care a preluat hotelul a realizat investii mari, astfel ca Ramada Majestic a trecut de la 2* la 4*

Datorita contractelor de munca, activitatea in hotel se desfasoara conform legilor in vigoare si in acord cu Codul Muncii

Bunurile corporale corespund cu incadrarea hotelului la nivelul de 4*

Contractele de colaborare cu diversele agentii de turism contribuie la promovarea ofertei de servicii a hotelului si a cresterii gradului de ocupare

Efecte

Societatea proprie a contribuit la cresterea capitalului social al hotelului

Contractele de munca ofera sansa angajatilor de a acumula vechime si experienta

Prin detinerea de bunuri corporale se evita problemele cu privire la dreptul de proprietate

Contractele cu agentiile de turism ajuta la atragerea de noi clienti

4.3.3 Perspectiva comerciala- puncte forte si puncte slabe

Perspectiva comerciala ajuta la estimarea pozitiei hotelului, in cadrul pietei, iar astfel se pot prevedea urmarile pozititve si negative, in prezent, dar si pe viitor.

Puncte forte:

Hotelul detine incadrarea la standardul de 4*

Amplasarea hotelului este una favorabila

Activitatea neintrerupta a hotelului

Tarifele practicate sunt foarte avantajoase in raport cu oferta de servicii a hotelului

Respectarea tarifelor si a rezervarilor

Confortul si dotarile camerelor

Centrul de wellness

Puncte slabe:

Clientii hotelului nu pot beneficia de existenta unui garaj

Hotelul nu a mai realizat proceduri de modernizare din anul 2008

Sala de conferinte nu corespunde cerintelor turistilor

Lipsa serviciilor de divertisment

Cauze:

Hotelul functioneaza la nivelul incadrarii de 4*

Hotelul este amplasat in Bucuresti, capital Romaniei, in centrul cultural si comercial al acestuia

Datorita amplasarii hotelului intr-o zona comerciala si culturala, prezenta clientilor axati pe domeniul de bussines este predominanta si benefica acestuia

Inexistenta garajului este cauzata de lipsa de spatiu, fapt determinat de pozitia hotelului intr-o zona centrala, supra-aglomerata

Analizand politica tarifara a concurentilor hotelului Ramada Majestic se poate observa faptul ca acestia utilizeaza tarife mai ridicate (150-200 $ pentru camera single fara mic-dejun)

Stabilitatea si seriozitatea sunt vitale pentru castigarea increderii clientilor

Spatiile de cazare sunt dotate cu aparate de ultima generatie, mobile si decoratiunile fiind perfect armonizate pentru a corespunde incadrarii hotelului la nivelul de 4*

Absolut necesar intr-un hotel de 4* deoarece ofera sauna, masaj, salon de coafura si sala de fitness

Modernizarea si dezvoltarea hotelului sunt procese ce trebuie realizate permanent pentru a putea face fata concurentei

Sala de conferinte nu corespunde standardelor deoarece nu este echipata corespunzator, spatial este foarte redus si nu detine grup sanitar.

Din cauza lipsei de spatiu, in hotelul Ramada Majestic nu se regasesc servicii de divertisment

Efecte:

Incadrarea de 4* atrage un anumit tip de turisti, cee ace poate aduce beneficii hotelului

Clientii hotelului au posibilitatea de a practica o serie de activitatii intr-un timp scurt. De asemenea acestia pot ajunge cu usurinta la obiectivele de maxim intres ale Bucurestiului

Activitatea permanenta a hotelului asigura o continua si performanta activitate a echipamentelor tehnice, contribuind la cresterea cifrei de afaceri si a gradului de ocupare

Lipsa garajului poate produce nemultumirea clientilor care au folosit automobilul ca mijloc de transport, ceea ce poate duce la pierderea acestora de la statutul de clienti fideli.

Tarifele avantajoase pot duce la fidelizarea clientilor si la castigarea unora noi.

Confortul si dotarile camerelor contribuie la satisfacerea si multumirea clientilor, contribuind la situarea in topul preferintelor clientilor in momentul in care acestia realizeaza urmatoarea rezervare.

Centrul de spa contribuie la relaxarea clientilor

Lipsa dezvoltarii si modernizarii sunt factori care pe termen mediu si lung pot duce la scaderea numarului de turisti

Sala de conferinte poate determina nemultumirea clientilor, care provenind din sectorul de bussines pot avea mai mare nevoie de acest gen de facilitate in comparatie cu un turist obisnuit. Nerespectarea standardelor acestei facilitati poate duce la pierderea clientilor in viitor.

Lipsa serviciilor de divertisment poate duce la indepartarea clientilor, urmand ca acestia sa opteze pentru serviciile altui hotel.

4.4 Strategii privind imbunatatirea pozitiei pe piata a hotelului Ramada Majestic

Formularea strategiilor s-a format segmentat, pe diferite nivele, astfel: la nivel de ansamblu al hotelului, dupa analiza influentelor factorilor de mediu interni si externi, punctelor forte si slabe, a oportunitatilor si a amentintarilor.

De asemenea implementarea strategiilor s-a realizat si la nivelul departamentelor, cu luarea in considerare a problemelor hotelului. Conducerea hotelului Majestic a adoptat o strategie pe termen lung si are in vedere toate departamentele hotelului.

In procedura de stabilire a implementarii strategiilor fac parte anumite strategii partiale, dupa cum urmeaza:

In domeniul economico-financiar, pe termen scurt se va avea in vedere strategia de stabilire a preturilor, tarifelor si planuri orientate pe costuri reduse incercandu-se maximizarea avantajului tehnologic.

Pe termen mediu se va incerca strategia bazata pe fundament economic si va fi axata pe realizarea unui profit din ce in ce mai crescut.

In departamentul resurselor umane, pe termen scurt se vor regasi strategii organizatorice, iar pe termen mediu se vor aplica strategii de recrutare si selectionare a personalului bine pregatit, ce va corespunde postului vizat. De asemenea, pe termen mediu este necesara aplicarea strategiei de redresare a anumitor angajati si realizarea unor cursuri de perfectionare pentru angajatii existenti.

In departamentul comercial, dupa identificarea punctelor slabe ale hotelului ce constau in lipsa modernizarii si dezvoltarii, se va adopta, pe termen mediu, strategia de diversificare si dezvoltarea a serviciilor, urmand ca pe termen lung sa se implementeze strategii ofensive, de promovare.

In departamentul tehnic, pe termen scurt este nevoie de strategia de imbunatatire a sistemului informational, iar pe termen mediu, strategia bazata pe avantajul tehnologic si de dezvoltare.

Aplicarea acestor planuri de actiune si a strategiilor necesita implicarea resurselor umane pentru aducerea la cunostiinta persoanelor vizate sa le indeplineasca, acestea fiind explicate pe larg pentru a putea fi intelese. Comunicarea dintre acestia trebuie sa fie foarte eficienta, de asta depinzand eficienta implementarii strategiilor de actiune. Se va urmari motivarea angajatilor prin stimulente oferite la indeplinirea sarcinilor respective.

Managementul strategic va urmari toate componentele hotelului si structura organizatorica, iar sistemul informational va fi folosit pentru implementarea strategiilor deoarece acesta este format din resursele necesare pentru fiecare obiectiv.

Prin urmare, resursele umane au un rol foarte important in atingerea obietivelor, de aceea acestia trebuie sa fie bine preagtiti si sa dispuna de echipamente tehnologice performante.

Concluzii

In momentul de fata conducerea hotelului Majestic detine o strategie bine pusa la punct, ce vizeaza realizarea unor performante mai ridicate din punct de vedere calitativ, superioare celor din anii trecuti, prin imbunatatirea capacitatii competitive a hotelului, ce se bazeaza pe o situatie economica fiabila, iar in acelasi timp dispune de un potential tehnic si comercial de apreciat.

Din cauza faptului ca in ultimii trei ani durata medie a sejurului si gradul de ocupare au scazut continuu, este necesara o serie de masuri menite sa creasca eficienta si diversificarea ofertei de servicii.

Dupa analiza pozitiei pe piata a hotelului Majestic, prin identificarea punctelor forte si slabe si a departamentelor acestuia, in comparatie cu competitorii, pentru obtinerea unei cote mai buna pe piata unde actioneaza si a unei notorietati ridicate, se propun urmatoarele strategii de dezvoltare, derivate din strategia generala pentru fiecare departament al hotelului: necesitatea abordarii unor servicii originale care sa fie intens promovate pe plan local si international si care sa corespunda standardelor internationale, in vederea atragerii unui numar cat mai ridicat de turisti.

De asemenea este necesara o strategie de marketing care sa realizeze promovarea ofertei de servicii a hotelului, dar sa urmareasca si colaborarea cu cat mai multe agentii de turism.

Strategia de dezvoltare si renovare a hotelului va contribui la marirea gamei de servicii prin dezvoltarea salii de conferinte, implementarea unui plan pentru modernizarea spatiilor de cazare realizarea unei parcari, introducerea unor servicii de divertisment pentru clienti, adaugarea de clase de aerobic in cadrul salii de fitness, toate acestea reprezentand sugestii pentru imbunatatirea situatiei generale a hotelului.

Din cele relatate mai sus cu privire la gradul de ocupare, rezulta o necesitate a coordonarii unor programe ce vor contine oferte promotionale si a unor gratuitati ce sunt menite sa acopere deficienta cauzata de sezonul estival.

Se va avea in vedere adoptarea unei strategii care sa cuprinda ascensiunea la o pozitie mai buna pe piata serviciilor, pentru aceasta fiind necesara o viziune clara si concisa din partea conducerii hotelului pe termen lung, o reinnoire a gamei de servicii prin dezvoltarea acestora, iar acest lucru va fi realizabil doar cu ajutorul unui plan de promovare puternic.

Bibliografie:

1.Auditul financiar 2000, Standarde, Codul privind conduita etica si profesionala, Camera Auditorilor din Romania, Editura Economica, 2000

2.Auditul financiar contabil, Petre V. Popeanga, editura Tribuna Economica, 1999

3. Manual de standarde internationale de audit si control de calitate, Audit financiar 2009, editura Irecson

4. Control si audit financiar-contabil, prof. univ. dr. Victor Munteanu, editura Pro Universitaria, 2006

5.  I.Gray, S.Manson – „The audit process: principles, practice and cases”, ed. 2000

5. www.codfiscal.net

6. oeconomica.uab.ro

7. www.biblioteca-digitala.ase.ro

Firoiu Daniela – Industria turismului și a călătoriilor, Ed. Prouniversitaria, București, 2008

7. Firoiu Daniela, Pețan Ioana, Gheorghe Camelia – Turismul în perspectiva globalizării, ediția a II-a, Ed. Prouniversitaria, București 2007

8. Maniu Cristina, Zaharia Marian, Stan Roxana – Economia serviciilor și globalizarea, Editura Universitară, București, 2013

9. Neagu Vasile, Busuioc Marian – Managementul serviciilor turistice, Ed. ProUniversitaria, București, 2007

10. Stănescu Dorina – Tehnologia în serviciile de alimentație, Ed. Oscar Print, București 2006 11. Zaharia Marian (coord.) – Economia serviciilor – probleme si studii de caz, Ed. Universitară, București, 2006

12. Stănescu Dorina – Calitatea în serviciile turistice, Ed. Universitara, Bucuresti, 2009

13. Zlate M. – Leadership și management, Ed. Polirom, Iași, 2004

. Rațiu Monica Paula – Strategii în turism și servicii, Editura Universitară Carol Davila, București, 2010

12. Rațiu Monica Paula – Marketingul serviciilor, Ed. ProUniversitaria, București, 2006

13. Zaharia Marian – Comportament și cultură organizaționala, Ed. Prouniversitaria, București, 2007