Metodologia de Infiintare a Unei Societati Comerciale Avand Ca Obiect de Activitate Comercializarea, Intretinerea Si Repararea Autovehiculelor

Cuprins:

Cap.1. Metodologia de infiintare a unei societati comerciale avand ca obiect de activitate comercializarea, intretinerea si repararea autovehiculelor.

Cap.2. Metodica si aparatura de diagnosticare a sistemului de iluminare

Cap.3. Calculul tehnico-economic al statiei autoservice

Cap.4. Organigrama societatii

Cap.5. Fluxurile autovehiculelor, pieselor de schimb si clientilor in societate

Cap.6. Aparatura si echipamentele necesare atelierelor societatii

Cap.7.Proiectarea unui regloscop utilizat la testarea si reglarea sistemului de iluminare (calculul organologic

Cap.8. Reciclarea materialelor si pieselor uzate

Cap.1. Metodologia de infiintare a unei societati comerciale avand ca obiectiv de activitate comercializarea, intretinerea si repararea autovehiculelor

1.1 Autorizarea societati

Serviciile de reparatii pentru vehicule rutiere care implica inlocuirea si/sau reconditionarea de componente la ansamblurile si sistemele constructive si functionale care pot afecta siguranta circulatiei si poluarea mediului ambiant si serviciile de reglare a acestor sisteme se pot presta numai de catre operatorii economici care au capabilitatea tehnica adecvata si care, in urma unei evaluari, au fost autorizati de catre Registrul Auto Roman (in continuare RAR), organismul tehnic desemnat in acest sens de Ministerul Transporturilor.

Regulile de procedura pentru evaluarea capabilitatii tehnice si autorizarea operatorilor economici care presteaza servicii de reparatie, reglare si/sau desfasoara activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere au fost elaborate in cadrul RAR pe baza Legii nr. 105 din 27 iunie 2000, Legii nr. 222 din 22 mai 2003, Ordonantei 82/2000, Ordonantei 36/2005 si a Ordinului Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 2131 din 8 decembrie 2005 referitor la Reglementarile privind autorizarea operatorilor economici care desfasoara activitati de reparatii, de intretinere, de reglare, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz – RNTR 9, in vederea asigurarii protectiei consumatorilor si a respectarii prevederilor legale referitoare la siguranta circulatiei si protectia mediului inconjurator.

Autorizarea se va solicita si se va acorda nominalizat pentru componente/ansambluri/sisteme constructive/echipamente/vehicule si activitati care constau in:

1. Repararea, intretinerea, reconditionarea si/sau reglarea ansamblurilor mecanice:
a) motor si instalatiile anexe – de alimentare prin carburatie / injectie mas/mac, de racire, de evacuare, de pornire integrata si/sau independenta si componentele acestora,
b) transmisie (cutie de viteze mecanica/automata, ambreiaj, etc) si componentele acesteia,
c)sistemul de rulare si componentele acestuia,
d) sistemul de directie si componentele acestuia,
e) sistemul de franare si componentele acestuia;
f) inlocuiri de materiale de exploatare.

2. Repararea, intretinerea si/sau reglarea echipamentului electric si/sau electronic:
a) instalatia electrica de pornire a motorului, incarcare a bateriilor de acumulatori si componentele acestora,
b) instalatia electrica de iluminare si semnalizare si componentele acesteia,
c) sistemul de gestiune electronica a motorului si/sau ale sistemelor autovehicului;

3. Repararea si/sau redresarea structurii caroseriei:
a) repararea caroseriei fara structura de rezistenta, care necesita demontarea de componente mecanice si/sau electrice ;
b) repararea structurii de rezistenta ale caroseriei, inclusiv ansamblu fata ;
c) redresarea structurii caroseriei.

4. Inlocuire de sasiuri si/sau caroserii.

5. Repararea anvelopelor si camerelor de aer:
a) la rece
b) la cald, prin vulcanizare

6. Montare, reparare, verificare si/sau etalonare a produselor utilizate la vehicule.

7. Dezmembrare a vehiculelor scoase din uz si componentele acestora.

8. Modificari constructive si/sau reconstructie a vehiculelor rutiere.

1.2 Acte necesare pentru infiintarea societati comerciale cu obiectiv principal de activitate reparati si intretinere auto.

Legislația noastră prevede următoarele acte și aprobări necesare pentru înființarea unei unități service, indiferent de tipurile de automobile ce vor fi reparate în acesta:

Pentru înfiintarea unitatii service sunt necesare urmatoarele acte:

• Actele de constituire a societatii comerciale:

– Certificatul de înmatriculare al firmei, eliberat de Registrul Comertului;

– Sentinta judecatoreasca de înfiintare a firmei;

– Statutul societatii;

– Extras de cod fiscal;

• Acte pentru terenul aferent unitatii:

– Extrasul de carte funciara;

– Contract de inchiriere;

– Contract de concesionare;

• Avize si aprobari necesare pentru functionare a unitatii:

– Aprobare din partea primariei

– Aprobare din partea Grupului de Pompieri;

– Aprobare Mediu;

– Aprobare din partea Directiei de Sanatate Publica.

• In cazul in care nu exista imobilul ( birouri si ateliere)

– proiect de constructie avizat

– Aviz din partea SC DISTRIGAZ SUD SA

– Aviz din partea SC ELECTRICA SA

– Aviz din partea Regiei APA si CANAL

În plus față de acestea mai sunt necesare o serie de aprobări din partea firmei producătoare a automobilelor pe care ne propunem să le vindem și să le reparăm. În această categorie intră aprobarea din partea firmei, din partea reprezentantului zonal de vânzare și service, și respectarea unor condiții privind utilajele și S.D.V.-urile specializate care trebuiesc achiziționate prin intermediul firmei producătoare.

1.3 Documente necesare pentru obtinerea unui credit pentru persoane juridic.

Documente solicitante

Cererea de credit semnata de persoanele autorizate sa reprezinte societatea la Banca

Clientul primeste consultanta in ceea ce privestemodul de completare a Cererii de credit.

1.Documente juridice

Primul Act Constitutiv impreuna cu Incheierea judecator delegat de autorizare a constituirii si functionarii societatii;

Documentul este prezentat la Banca in original

2. Act Constitutiv actualizat/ ultimul Act Constitutiv impreuna cu Incheierea judecatorului delegat si si Certificatul de inscriere a mentiunii la Registrul Comertului aferenta (actele aditionale cu privire la modificarea actului constitutive survenite de la data depunerii ultimului act constitutive actualizat)

Documentul este prezentat la Banca in original

3. Certificat de Inregistrare la Registrul Comertului / Registrul societatilor agricole;

Documentul este prezentat la Banca in original

4. Certificat Constatator complet, la zi, de la Registrul comertului aflat in perioada de valabilitate;

Certificatul constatator se poate obtine si prin accesarea serviciului Recom Online, pe baza Acordului de obtinere extras de la Registrul Comertului, cu plata de catre client a comisionului pentru consultarea bazei de date a Registrului Comertului.

Banca va percepe o taxa de 30 lei.

5. Hotararea Adunarii Generale prin care s-a aprobat: contractarea facilitatii de credit solicitate; garantarea cu active aflate in patrimoniul societatii;

– persoana/persoanele desemnate pentru a solicita si contracta creditul;

– persoana/persoanele desemnate pentru a semna contractul de credit, contractele de garantii, anexele si accesoriile aferente contractelor de credit si de garantii.

Documentul este prezentat la Banca in original integral sau in extras cu privire la punctele de pe ordinea de zi referitoare la contractarea creditului

6. Acte doveditoare privind dreptul de proprietate asupra bunurilor aduse in garantie propuse si valoarea acestora.

Extras de CF pentru informare la zi aferent imobilelor propuse in garantie impreuna cu incheierile de intabulare a dreptului de proprietate si alte inscrieri referitoare la proprietate si sarcini in CF pentru imobilele oferite in garantie.

Banca solicita pe cheltuiala clientului un extras de carte funciara (CF) informativ cu privire la garantiile reale imobiliare ale creditului pentru a verifica eventuale notari ale litigiilor respective in CF.

7. Autorizatiile, avizele si acordurile necesare desfasurarii activitatii clientului;

Documentele sunt prezentate la Banca in original

2. Documente financiar – contabile

2.1 Certificat de atestare fiscala / Declaratia pe propria raspundere din care sa reiasa ca firma nu inregistreaza datorii la bugetul de stat

Pentru constatarea eventualelor datorii restante la bugetul statului, analistul credite va solicita: Declaratie pe proprie raspundere din partea persoanelor imputernicite sa contracteze creditul/administratorul firmei, din care sa reiasa ca firma nu are datorii la bugetul statului in cazul in care clientul nu figureaza pe aceasta pagina ca restantier si din analiza balantei de verificare (prin comparatia soldului cu rulajul lunar), nu reiese ca ar avea restante;

Certificat de atestare fiscala in cazul in care informatiile din balanta nu se coreleaza sau atunci cand are suspiciuni ca ar exista restante.

Situatiile financiar-contabile, in conformitate cu reglementarile interne ale bancii;

Ultimele 2 situatii financiare anuale (bilant) si ultima situatie contabila periodica (balanta de verificare)

In cazul start-up-urilor a caror activitate se desfasoara efectiv de mai putin de 6 luni se solicita ultima situatie financiara anuala depusa la ORC, situatiile financiare la sase luni sau ultima balanta de verificare

2.3 Ultima declaratie privind impozitul pe profit;

2.4 Situatia prognozata a fluxului de lichiditati pentru intreaga perioada de creditare

Clientul primeste un formular cu Instructiunile de completare a previziunilor fluxului de lichiditati

impreuna cu formularul de flux de lichiditati (anexe la Cererea de credit).

2.5 Acordul pentru accesarea Centralei Riscurilor Bancare (CRB);

In cazul unei societati care face parte dintr-un grup de firme, se va prezenta Acordul pentru consultare CRB pentru toate firmele din grup ;

2.6 Declaratie pe propria raspundere daca face sau nu face parte dintr-un grup de firme;

1.4 Actele necesare pentru achizitionarea unui teren

1. Certificat fiscal pentru Cadastru si Intabulare eliberat de Primarie – Directia Taxe si Impozite (valabil in luna in care se depune dosarul cadastral), in care sa fie trecuta valoarea de impozitare atat pentru teren, cat si pentru constructie.

2. Actele de proprietate ale terenului: titlu de proprietate, contract vanzare-cumparare, certificat de mostenitor, inclusiv actele invocate in acesta – copii legalizate.

3. Autorizatia de construire si proces – verbal de receptie la terminarea lucrarilor, sau dupa caz, certificat de atestare a edificarii extinderii constructiei, eliberat de primaria localitatii unde este situat imobilul – copii legalizate;

4. Autorizatia de demolare (numai in cazul in care in actele de proprietate se regaseste o constructie care ulterior a fost demolata) – copie legalizata.

5. Actele de identitate ale proprietarului / proprietarilor – copii xerox.

1.5 Obtinerea autorizatiei de mediu.

CADRU GENERAL

Reglementarile cu privire la procedura de emitere a autorizatiei de mediu sunt cuprinse in cadrul Ordinului nr. 1.798 din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu publicata in Monitorul Oficial nr. 808 din 27 noiembrie 2007, care stabileste conditiile de solicitare, de emitere si de revizuire a autorizatiei de mediu, coroborata cu Ordonanta de urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului, publicata in Monitorul Oficial nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

COMPETENTE DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE MEDIU
Autoritatea competenta pentru derularea procedurii de emitere a autorre a autorizatiei de mediu sunt cuprinse in cadrul Ordinului nr. 1.798 din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu publicata in Monitorul Oficial nr. 808 din 27 noiembrie 2007, care stabileste conditiile de solicitare, de emitere si de revizuire a autorizatiei de mediu, coroborata cu Ordonanta de urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului, publicata in Monitorul Oficial nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

COMPETENTE DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE MEDIU
Autoritatea competenta pentru derularea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu (ACPM) este, dupa caz, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) sau autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului (ATPM).
ATPM este, dupa caz, agentia regionala pentru protectia mediului, agentia judeteana pentru protectia mediului sau Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".
Solicitarea si obtinerea autorizatiei de mediu sunt obligatorii atat pentru desfasurarea activitatilor existente, cat si pentru inceperea activitatilor noi.

EMITEREA AUTORIZATIEI DE MEDIU
La solicitarea unei autorizatii de mediu sau, dupa caz, cu minimum 45 de zile inainte de expirarea unei autorizatii de mediu existente, titularul activitatii este obligat sa depuna la ACPM un dosar cuprinzand urmatoarea documentatie:
a) cererea pentru eliberarea autorizatiei de mediu;
b) fisa de prezentare si declaratie;
c) dovada ca a facut publica solicitarea prin cel putin una dintre metodele de informare prevazute in anexa nr. 3;
d) planul de situatie si planul de incadrare in zona a obiectivului;
e) procesul-verbal de constatare a respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul de mediu intocmit potrivit Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, dupa caz, nota privind stadiul de realizare a programului pentru conformare existent;
f) formularul de inregistrare, insotit de documentele specificate de acesta, pentru autorizarea activitatii gradinilor zoologice, acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire.

Nu se primesc solicitari care nu contin documentele prevazute.
ACPM verifica amplasamentul, analizeaza documentele, stabileste daca sunt necesare informatii, acte sau documente suplimentare si le solicita in scris titularului activitatii. Pentru activitatile gradinilor zoologice, acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire, ACPM completeaza, la verificarea in teren, formularul de verificare a criteriilor necesare autorizarii si raportul.
Pentru activitati noi pentru care a fost emis acordul de mediu, ACPM, dupa derularea etapelor prevazute mai sus, face publica decizia de emitere a autorizatiei de mediu, precum si programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afisare la sediul propriu si postare pe pagina proprie de internet.
Decizia poate fi contestata in termen de 15 zile lucratoare de la data publicarii.
Pentru activitatile de eliminare a deseurilor documentatia prezentata contine in plus cerintele specifice prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, in Hotararea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu completarile ulterioare.
Termenul de eliberare a autorizatiei de mediu este de maximum 90 de zile lucratoare de la data depunerii documentatiei complete.
Pentru activitatile existente, in termen de 20 de zile lucratoare de la data depunerii solicitarii, ACPM intocmeste indrumarul cu problemele rezultate din analiza initiala a documentatiei, lista autorizatiilor/avizelor necesare emise de alte autoritati, precum si necesitatea efectuarii bilantului de mediu.

Dupa executarea bilantului de mediu, titularul activitatii prezinta la ACPM un raport cu concluziile bilantului de mediu si cu recomandari pentru elementele programului pentru conformare.
Raportul cu concluziile bilantului de mediu este supus dezbaterii publice in conformitate cu procedura de dezbatere publica.
Dupa realizarea dezbaterii publice si analizarea rezultatelor acesteia, ACPM impreuna cu titularul activitatii si cu colectivul de analiza tehnica analizeaza raportul cu concluziile bilantului de mediu, concluziile dezbaterii publice si stabileste daca emite autorizatia de mediu, cu sau fara un program pentru conformare.

1.6 Obtinerea autorizatiei de constructi.

Autorizatia de construire este acel act care confera dreptul de a construi un imobil.

Autorizatia de construire este eliberata de catre Primaria localitatii/sectorului pe raza caruia se afla terenul pe care urmeaza a se construi.

Autorizatia de construire se poate transmite dreptul de construi odata cu transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului.

Autorizatia de construire are o valabilitate limitata si se poate prelungi. Durata de executie si valabilitatea ofertei se cere de catre beneficiar.

 Autorizatia de construire se elibereaza pe baza avizelor si acordurilor luate si a proiectului tehnic .

Autorizatia de construire se elibereaza/emite la solicitarea beneficiarului.

   Dosarele pentru autorizatia de construire se intocmesc de catre proiectanti autorizati.

   Dupa obtinerea autorizatiei de construire  beneficiarul trebuie sa anunte inceperea executiei lucrarilor la primarie si inspectoratul de stat pentru constructii cu minim 10 zile inainte de inceperea lucrarilor. Pentru obtinerea autorizatiei de construire se plateste o taxa pentru autorizatia de construire care este in cuantum de 0.5% pentru persoane fizice si 1% pentru persoane juridice. Alturi de aceasta se plateste si o taxa catre ordinal arhitectilor din Romania– OAR .

   Orice proiect realizat pentru obtinerea autorizatiei de construire este luat in evidenta de catre Ordinul arhitectilor din Romania.

Dosarul pentru obtinerea autorizatiei de construire este format din: cerere autorizatie de construire, copie act identitate beneficiar/ solicitant, copie legalizata act de proprietate(contract de vanzare cumparare, certificate mostenitor), copie dupa certficatul de urbanism, avizele si acordurile mentionate in certificatul de urbanism, acordul bancii ipotecare daca este cazul, studiu geotehnic, dovada de luare in evidenta de la ordinul arhitectilor, dovada platii taxelor : de autorizatie si catre OAR, proiect arhitectura– piese scrise si desenate faza PAC, proiect rezistenta– piese scrise si desenate faza PAC, proiect instalatii faza PAC– piese scrise si desenate faza PAC, expertiza tehnica daca este cazul, referat verificare proiecte+copie legitimatie .

Pentru obtinerea autorizatiei de construire se depun la primarie 2 dosare: un orginal si o copie; unul din dosare ramane in arhiva primariei si altul se intoarce stampilat si aprobat catre beneficiar.

Obtinerea autorizatiei de construire este obligatorie. Realizarea de constructii fara obtinerea unei autorizatii este ilegala si se pedepseste conform legii.

1.7 Obtinerea autorizatiei de protectia si stingerea incendiilor (PSI).

Avizul/Autorizația de prevenire și stingere a incendiilor însoțit de documentația vizată spre neschimbare (pentru cazurilor care s-au obținut anterior solicitări de înregistrare și autorizare)

Dovada privind depunerea documentației de prevenire și stingere a incendiilor la grupul de pompieri militari (pentru cazurile în care s-au făcut anterior solicitări de înregistrare și autorizare a funcționării) 

  Documentația tehnică reprezentând piese scrise și desenate din proiectul de execuție a construcției sau cartea construcției cuprinzând măsurile de prevenire și stingere a incendiilor și verificarea cerinței de calitate “siguranță la foc” pentru cazurile în care sediul social sau activitatea principală declarată se încadrează în prevederile legale privind avizarea/ autorizarea.

Schița spațiului cu cote și nominalizarea destinațiilor, însoțită de descrierea succintă a amplasării, caracteristicilor constructive și de măsurile de prevenire și stingere a incendiilor adoptate, pentru cazurile care nu se încadrează în prevederile legale în vigoare privind avizarea/ autorizarea.

Dovada îndeplinirii măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor pentru cazurile în care avizul/ autorizația au fost retrase anterior solicitării de înregistrare și autorizare a funcționării.

Dovada privind achitarea tarifului aferent autorizării.

1.8 Obtinerea certificatului de urbanism.

Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu completările și modificările ulterioare

a) fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii;

b) stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului;

c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;

d) încunoștințează investitorul/solicitantul cu privire la obligația de a contacta autoritatea competentă pentru protecția mediului, în scopul obținerii punctului de vedere și, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării *.

Certificatul de urbanism se semnează de către președintele consiliului județean sau de primar, după caz, de secretar și de arhitectul-șef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al autorității administrației publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform legii.

În vederea eliberării certificatului de urbanism, solicitantul – care poate fi orice persoană fizică sau juridică interesată – se va adresa autorităților prevăzute la art. 4 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu completările și modificările ulterioare,cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită certificatul de urbanism (respectiv localitate, număr cadastral și număr de carte funciară, unde este cazul, dacă legea nu dispune altfel), cât și elementele care definesc scopul solicitării.

a) cererea-tip (formularul-model F.1 „CERERE pentru emiterea certificatului de urbanism”), în conformitate cu precizările privind completarea acesteia, cuprinzând:

1. elementele de identificare a solicitantului;

2. elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită emiterea certificatului de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral și număr de carte funciară, în cazul în care legea nu dispune altfel;

3. elementele care definesc scopul solicitării;

b) planuri cadastrale/topografice, cu evidențierea imobilelor în cauză, astfel:

1. pentru imobilele neînscrise în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară: plan de încadrare în zonă, la una din scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, 1:500, după caz, eliberat la cerere de către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară;

2. pentru imobilele înscrise în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară: extras din planul cadastral de pe ortofotoplan și extras de carte funciară pentru informare actualizat la zi, eliberate la cerere de către biroul de cadastru și publicitate imobiliară;

c) documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism, în copie.

1.9 Obtinerea autorizatiei RAR.

1. Cerere tip de autorizare.

2. Chestionar autoevaluare.

3. Organigrama(Structura organizatorica).

4. Planul atelierului(cu indicarea posturilor de lucru,a spatiului de vizualizare conform Legii 51/2013,amplasarea echipamentelor cu indicarea surselor de enargie electrica, aer comprimat etc).

5. Lista utilajelor si a echipamentelor de inspectie.

6. Cazier judiciar al conducatorului operatorului economic.

7. Copie a Certificatului de atestare a capacitatii profesionale a conducatorului atelierului conform RNTR 9 (emis de RAR).

8. Copie certificat de inregistrare societate si Certificatul constatator conf. Legii 26/1990 cu domeniul de activitate corespunzator cod CAEN 4520 intretinerea si repararea autovehiculelor si/sau cod CAEN 3830/3831 dezmenbrare.

9. Contract de autorizare si supraveghere.

10. Dovada plati (facturi,ordin de plata).

Cap.2 Metodica si aparatura de diagnosticare a sistemului de iluminare

2.1 Generalitati ale sistemului de iluminare

De-a lungul istoriei transporturilor rutiere, iluminarea drumurilor pe timp de noapte și în condiții de vizibilitatea redusă a constituit o problemă importantă, deoarece buna funcționare a sistemelor de iluminare constituie o condiție obligatorie pentru a conferi automobilului siguranță și securitate în circulație.

In conformitate cu Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr.328/1966, privind circulatia pe drumurile publice, republicat in temeiul 111 din Hotararea Consilului de Ministri nr.114 din 28 iunie 1984, autovehiculele trebuie sa fie prevazute in fata cu:

cel putin 2 faruri cu lumini albe sa galben selective cu 2 faze: faza lunga(lumina de drum), care sa poata lumina in mod eficace drumul noaptea, pe timp senin, pe o distant minima de 100m si faza scurta(lumina de intalnire) care sa poata lumina drumul, in aceleasi conditii, pe o distant minima de 30m, fara sa impiedice vederea celorlate personae care folosesc drumul; de asemenea autovehicule pot si prevazute cu 2 lumini de ceata albe sau galben selective;

2 lanterne de pozitie cu lumini albe vizibile noaptea, pe timp senin, la o distant de 150m, fara sa impiedice vederea celorlate persoane care folosesc drumul;

2 semnalizatoare cu lumina intermitenta, alba sau portocalie, pentru semnalizare schimbarii directiei de mers. Sursele de lumina pentru semnalizarea schimabarii directiei de mers pot fi situate si pe partile laterale, de o parte si de alta a autovehicului.

Majoritatea defecțiunilor instalației sunt legate de faptul că una, mai multe sau toate lămpile nu luminează sau luminează cu întreruperi. Lămpile nu se aprind atunci când s-au ars sau când circuitele lor de alimentare sunt întrerupte.

Principalele defecte care apar la instalația de semnalizare optică, cauzele apariției lor și soluții de remediere sunt prezentate în tabelul următor:

Starea unui bec se poate constata fie prin examinarea vizuală a filamentului, fie prin verificarea funcționării lui la alimentarea directă de la baterie.

Circuitul unui bec se controlează verificându-se mai întâi contactul becului în dulia respectivă, unde, datorită slăbirii sau pierderii elasticității unui contact, se poate întrerupe legătura electrică. Dacă circuitul în elementul optic este bun, înseamnă că este întrerupt un conductor electric, defecțiune ce se poate stabili cu ajutorul unei lămpi de control.

La depistarea unei defecțiuni trebuie procedat după următorul principiu: căutarea locului defect se face de la consumatorul care nu funcționează către sursă, pe circuitul ce alimentează direct lampa sau lămpile respective. De exemplu, dacă nu funcționează o lampă de poziție din față, înseamnă că circuitul este întrerupt de la lampa care nu funcționează până la conductorul ce alimentează cele două lămpi de poziție din față. Dacă nu funcționează ambele lămpi de poziție din față, este necesar să se verifice circuitul mai departe, până la întreruptorul care le comandă, unde, de asemenea, pot avea loc defecțiuni din cauza unui contact necorespunzător. În cazul în care nu ard toate cele patru lămpi de poziție, iar primul bec verificat este bun, defecțiunea trebuie căutată la comutatorul central.

Trebuie să se controleze tensiunea de funcționare a becurilor, pentru că de aceasta depinde puterea, rezistența interioară eficacitatea luminoasă sau randamentul, intensitatea luminoasă sau durata de funcționare. Durata de funcționare scade foarte mult chiar la mici supratensionări (de la câteva sute de ore, la câteva ore). De aceea trebuie să se evite orice defecțiune la alternator, regulator sau la bateria de acumulatoare.

Becurile de 12V și 45x40W au tensiunea de încercare de 13,5V și curentul maxim de 3,5 A pentru faza lungă și 3,3 A pentru faza scurtă. La fixarea pe soclu se verifică contactele, știfturile, bornele și arcurile care asigură contactul normal.

Constructia si clasificarea farurilor

Farurile automobilelor sunt constituite din :

Sursa de iluminare primara sau becul;

Blocul optic format din dulie, reflector si dispersor

Corpul sau carcasa farului impreuna cu rama.

2.2 Becurile auto

Becurile auto sunt formate din unul sau doua filamente incandescente (bilux) cu electrozii suport incorporati in izolatorul de sticla, balonul care inchide sistemul incandescent si soclul cu flansa metalica.

Becurile utilizate in cadrul sistemului de iluminat au o durata de functionare care depinde in special de tensiunea de alimentare si de vibratiile de pe automobile.

Pentru becurile obisnuite ale farurilor se considera o durata medie de functionare de 200-500 de ore. Durata de functionare este mai mare la becurile far sau la lampile cu iod.

Din punct de vedere al tensiunii de alimentare becurile farurilor pot fi de 6, 12 si 24 v. De asemenea ele se executa pentru diferite puteri, intre 25 si 55w. Filamentul de 45w, se utilizeaza pentru faza lunga iar filamentul de 40w, pentru faza scurta.

Filamentul al fazei lungi se afla in focarul elementului optic, de aceea razele luminoase ale fazei lungi sunt concentrate intru-un fascicule ingust, dirijat aproape paralel cu axa reflectorului, respectiv cu axa drumului si lumineaza puternic la distante mari de 100-200m.

Filamentul al fazei scurte este plasat in fata focarului oglinzi si este prevazut la partea inferioara cu un ecran metallic special. Acesta are rolul de a dirija fascicolul luminos spre partea superioara a oglinzii, dupa care este proiectat in jos, pana la distanta de 30-50m.

Balonul becului in forma de bulb inchide ermetic filamentul becului avand un gaz rarefiat in interior cu scop de a ridica tensiunea efectiva de lucru, cresterea puterii si eficacitatii luminoase, respectiv randamentul luminos.

Soclurile becurilor sunt elemente de legatura care asigura montajul becului, centrarea fata de elementul optic cat si conectarea la retea a filamentelor prin intermediul bornelor. Balonul este rigidizat de soclu cu ajutorul unui lac.

1-Balon de sticla

2-Gaz inert (argon sau vid)

3-Filament

4-Fir de contact

5-Fir de contact

6-Suport de sarma

7-Montura de sticla

8-Contact lateral

9-Soclul filetat

10-Izolatie

11-Contact central

Becurile utilizate cel mai des la automobile si mopede sunt prezentate mai jos si sunt alimentate cu 12 V sau 24 V (autocamioane si autobuze), avand puteri diferite, intre 2-45 W (uneori si mai mult), in functie de destinatie. Interiorul globului este vidat iar filamentele de wolfram asigura iluminatul prin incandescenta. Fixarea duliilor de la becuri se face in soclurile respective prin picioruse (pentru cele bifazice) sau stifturi.

Tipuri de becuri auto:

bec bifazic pentru far 12(24)V-45/40W;

bec bilux pentru lampi fata si spate, pozitie si semnalizare(stop) 12(24)V-5/21W;

bec simplu cu glob para pentru lampa semnalizare spate.

Farurile pot fi clasificate dupa forma corpului, locului de montare si numarului acestora in:

Faruri apararente acesta au in mod obligatoriu carcasa sunt de sine statatoare si au o forma geometrica bine determinate.Se utilizeaza in special la tractoare, motociclete.

Farurile ingropate, pot fi cu sau fara carcasa. Ele se incorporeaza estetic, aerodinamic si reprezinta tipul constructiv cel mai utilizat in prezent.

Farurile duble, sunt de tip ingropat si se aplica la unele autoturisme.

Farurile dreptunghiulare la acesta reflector nu mai este un paraboloid de revolutie ca la farurile descrise mai sus, el este format din suprafete parabolice racordate. In afara de forma estetica si mai adecvata mastilor masinilor moderne ele se realizeaza cu o distributie mai buna a fascicolului luminos, si pretandu-se mai bine la luminatul asimetric.

Far dreptunghiular

Elemente componente :

1-carcasa;

2-rama;

3-reflectorul;

4-dulia;

5-becul bifazic;

6-geamul dispersator;

7-suruburi;

8-conductoare;

9-corpul.

Farurile pot fi clasificate din punct de vedere al utilizarii pe automobile astfel :

faruri pentru iluminatul drumului;

faruri pentru ceata;

faruri de cautare.

Far de ceata

Elemente componente :

1-geam dispersator;

2-reflector;

3-ecran;

4-bec 12(24)V,40W;

5-dulie;

6-lamela contact;

7-surub reglaj

Farurile de ceata se caracterizeaza prin aceea ca utilizeaza razele de lumina galbena (exista si constructii cu radiatii infrarosii), distanta focala reflectorului este mai mica decat a fazei de incrucisare pentru cincetrarea fascicolului pe distanta mica, iar dispersorul prezinta o ingrosare importanta la partea superioara. In ceea ce priveste pozitionarea farurilor de ceata, distanta de la sol trebuie sa fie de max.0, 25m, iar distanta de la marginea laterala a caroseriei nu trebuie sa depaseasca 0,40m.

Farurile de cautare se echipeaza in general pe autovehicule cu destinatie speciala. Pentru obtinerea unui fascicule concentrate, care sa lumineze la distanta cat mai mare se foloseste un reflector de tip adanc si un dispersor cu lentile condensator.

Farurile pentru iluminatul drumului trebuie sa corespunda ca numar si pozitie prevederilor Regulamentului de circulatie. Ele au rolul sa lumineze drumul pentru a face posibila circulatia pe timpul noptii.

Farul se compune din : corpul metalic cu rama, reflectorul, dispersorul(geamul difuzor), becul si dulia.

Reflectorul are rolul de a concentra si dirija razele de lumina ale becului. Forma reflectorului este parabolica pentru a obtine eficacietatea luminoasa máxima.

Reflectorul este confectionat din table de otel, avand suprafata interioara acoperita cu un strat de metal cu capacitatea mare de reflectare a razelor luminoase, operatia realizata prin argintare, cromare, nichelare, aluminare.

Argintul are capacitatea de reflectare mare, dar se oxideaza si se inegreste; cromul si nichelul au o capacitate de reflectare mica; aluminul are o capacitate de reflectare mai apropiata de cea a argintului (se utilizeaza cel mai frecvent la automobile).

Dispersorul 3 are rolul de uniformiza si de a dispersa lumina lateral si in sus intr-un anumit mod, pentru a se obtine iluminarea vertical si lateral a drumului. Dispersorul se compune din diferite lentile cu fete paralele, cilindrice sau prismatice si ondulate in asa fel incat sa rezulte o dispersare a luminii.

Dupa modul cum se realizeaza dispersarea luminii la conectarea fazei mici pentru incrucisari sau pentru circulatia in localitatii, iluminatul poate fi: simetric sau asimetric.Pentru a se putea obtine cele 2 faze la faruri se folosesc becuri special, cu doua filamente.

Becul este montat in dulie in asa fel incat filamentul fazei mari sa fie asezat in focarul reflectorului, iar filamentul fazei mici prevazut cu paravan metalic sa fie situate in fata focarului.

Farurile pot fi montate in afara caroseriei sau la caroseria automobilului (de obicei in aripi) in care caz nu mai au corp separate pentru montarea ci se fixeaza cu ajutorul unui inel in caroserie.

La unele faruri se monteaza becuri halogen care isi mentin calitatile de iluminare un timp mai indelungat.

Becul cu halogen din fig.2 este format dintr-un tub de sticla cuartoasa 1 (rezistent la temperatura inalte), in care sunt plasate pe suporturi din molibden, filamentele celor doua faze din wólfram; cel pentru faza scurta are ecran de reflectarea razelor. Dulia 8 este prevazuta cu piciorusele 9,10 si 11 de montarea lampii in soclul farului (piciorusul 9 asigura conectarea la “masa” pentru ambele faze). In capul tubului, este plasata o capsula metalizata reflectorizanta a razelor emanate de filamente. Interiorul tubului este umplut cu vapori de iod si gaze inerte (argón,crypton,xenón). In timpul functionarii becului,temperatura filamentului atinge 3200°C,astfel incat prin reactia dintre atomii de wolfram si iod se produc molecule instabile de iodura de wolfram; acestea se descompun in zona temperaturii mari din jurul filamentelor in atomii initiali.

Prin acestea se elimina pericolul de depunere a atomilor de wolfram pe peretii interiori ai tubului de sticla (de la becul obisnuit), mentinand claritatea si functionalitatea de circa doua ori mai mare. In plus emisia luminoasa este mai puternica, proportionala cu puterea celor doua duze.

FIG. 2 Bec cu halogen 12V, 60/55 W

Elemente componente :

1-tub de sticla cuartoasa;

2-suport comun filamente;

3-suporti filamente;

4-ecran;

5-filament faza scurta;

6-filament faza lunga;

7-capsula metalizata reflectorizanta;

8-dulie;

9-piciorus conectare la soclu;

10-piciorus conectare soclu faza lunga;

11-piciorus conectare soclu faza scurta.

Becul cu halogen poate fi de 12 (24) V, 60 sau 55 W si se poate in soclul obisnuit al farului, in locul becului cu incandescenta. Exista becuri cu halogen cu un singur filament faza lunga.

Becul cu xenon este utilizat la farurile automobilelor moderne datorita avantajelor:stralucirea este de peste doua ori mai mare fata de becul cu halogen, iar luminozitatea, apropiata de lumina zilei, asigura o iluminare foarte buna a carosabilului si deci conducerea automobilului pet imp de noapte este mai relaxanta; consumul de energie electrica este mai mic. Ca dezavantaj, se poate aminti senzatia neplacuta pentru automobilistii care circula din sens opus (pericol de orbire).

Principiul de functionare a acestui timp de bec se bazeaza pe producerea luminii cu un arc electric intre doi electrozi, intr-un amestec de gaze rare(predominant fiind xenonul).

 Becul poate fi monofazic sau bifazic.

Farurile in care sunt amplasate astfel de becuri au forme diferite, de obicei triunghiulare eliptice, iar lumina este proiectata direct pe drum. Astfel de faruri pot include pe langa becurile lampilor bifazice, separate si becuri pentru lampile de semnalizare, precum si pentru proiectoare monofazice obisnuite sau pentru ceata.

Unele automobile au farurile autoreglabile in plan orizontal in functie de curba drumului pentru o iluminare cat mai bun ape timp de noapte.

Din punct de vedere al distributiei radiatiilor luminoase se impun anumite restrictii, care sunt menite sa impiedice orbirea conducatorului auto care circula pe sosea din sens opus.

Datorita faptului ca sensibilitatea ochiului omenesc este diferita in situatia de semiobscuritate, fata de situatia de plina luminozitate trecerea de la o situatie la alta, produce fenomenul de orbire, prin faptul ca ochiul are nevoie de un anumit timp pentru adaptarea lui la noua situatie.

Ochiul omului este sensibil la radiatii electromagnetice cu lungimi de unda cuprinse intre 0,38 µm si 0,78 µm, corespund culorilor violet respectiv rosu.

Orbirea depinde de particularitatile fiziologice ale organului vizual al fiecarui individ in parte.

Gradul de orbire depinde de intensitatea sursei de lumina, de unghiul de orbire format de linia de legatura intre observator, sursa de lumina si linia de vedere precum si de raportul intre intensitatea de lumina a sursei si cea a obiectelor inconjuratoare. In FIGURA urmatoare se poate vedea situatia a doua autovehicule, care se incruciseaza ; β este unghiul de orbire, orbirea fiind definita ca diferenta de iluminari produsa de cele doua surse asupra unui reper T.

Deci :

unde : A reprezinta gradul de orbire;

E si E0 iluminarile produse de autovehiculul care vine din sens invers, respectiv autovehiculul care merge in sens direct.

Masuri constructive tehnice pentru reducerea orbirii

Iluminatul utilizand doua faze de iluminare : faza lunga (de drum) respectiv faza scurta la incrucisarea cu un alt vehicul, denumita si cod sau lumina de incrucisare (faza de intalnire).

Faza scurta este obtinuta prin rabatarea luminii in jos. Acest lucru se poate observa in FIGURA de mai jos si se obtine prin :

amplasarea filamentului cod al lampii bilux in afara focarului parabolei reflectorului;

amplasarea unui reflector sub filamentul cod care are rolul de a dirija fasciculul de raze al acestuia, pe o portiune convenabila a suprafetei paraboloidului, astfel incat lumina proiectata sa capete directia voita.

Diagnosticarea si reglarea sistemului de iluminare

Pe timp de noapte câmpul vizual al conducătorului auto se restrânge considerabil nu numai din cauza posibilităților sale fiziologice ci și datorită unor condiții impuse iluminării cu ajutorul farurilor. Există tendința utilizării unor surse luminoase cu putere mare pentru observarea ușoară a particularităților drumului, a semnalizărilor și a marcajelor rutiere. În același timp, valoarea maximă a intensității luminii farurilor trebuie limitată pentru a nu produce orbirea participanților la trafic din sens opus. Astfel, concepția care stă la baza sistemului de iluminare al automobilului este „să vezi și să fii văzut”.

Pentru ca oprirea să fie posibilă în cadrul spațiului de vizibilitate, distanța de iluminare a drumului trebuie să crească odată cu pătratul vitezei de deplasare a autovehiculului. Vitezele întâlnite curent în traficul actual ar necesita reglaje și intensități ale fasciculelor luminoase ale farurilor care ar produce orbirea.

Dacă se are în vedere însă că intensitatea luminoasă descrește cu pătratul distanței până la sursa de iluminare, reiese că orbirea poate fi exclusă prin întreruperea fasciculelor cu intensitate mare când între vehicule ar exista o anumită distanță; concomitent ar trebui să intre în funcțiune alte fascicule cu intensitate mai mică și reglate astfel încât să nu incomodeze vederea celorlalți participanți la trafic, iar viteza de deplasare va trebui adaptată la noul spațiu de vizibilitate.

Urmărind această logică s-a ajuns la sistemele de iluminare cu două tipuri de fascicule:

faza de drum (de profunzime) care iluminează la o distanță de minimum 200 m;

faza de întâlnire (faza scurtă) care asigură iluminarea la minimum 30 m, fără a provoca orbirea.

Creșterea densității circulației și a vitezelor de trafic au impus trecerea la faruri cu lumină de întâlnire asimetrică. Prin iluminarea mai puțin intensă a sensului opus, se îmbunătățesc condițiile de vizibilitate ale participanților la trafic de pe sensul opus și se realizează iluminarea mai puternică a părții din dreapta sensului de mers, predispusă să ofere situații previzibile de accident.

Autovehiculele sunt echipate obligatoriu cu minimum două faruri pentru mersul înainte, care trebuie să funcționeze simultan.

În acest caz, becurile utilizate sănt prevăzute cu două filamente:

filamentul fazei de profunzime amplasat în focarul reflectorului, rezultând o reflectare paralelă a fsciculului de lumină și iluminarea la mare distanță;

filamentul fazei de întâlnire amplasat în fața focarului reflectorului, rezultând o reflectare înclinată spre față a fasciculului luminos și reducerea distanței de proiectare pe carosabil.

În plus, sub filament se amplasează un ecran reflector asimetric care are rolul de a anula razele care ar putea provoca orbirea si de a realiza asimetría fasciculului. Se pot utiliza și faruri care funcționează cu un singur tip de lumină, situație în care obligatoriu se vor folosi patru faruri. În acest caz, pentru farul respectiv se folosește un bec cu filament unic sau două filamente, dintre care numai unul este activat.

Verificarea starii tehnice a farurilor

Starea tehnica a farurilor se refera la urmatoarele aspecte :

structura spatiala a fasciculului luminos, sub aspectul intensitatii luminoase;

reglajul inclinatiei fasciculului luminos;

uzura suprafetei reflectorului;

transparenta dispersorului;

fiabilitatea sistemului de comutare;

Reglarea incorectă a luminii farurilor creează mari dificultăți în circulația pe timp de noapte, generând o stare de încordare și de oboseală accentuată a șoferului: fie nu vede bine persoanele și obstacolele de pe partea carosabilă, fie este orbit de autovehicule care circulă din sens opus.

Reglarea farurilor se poate efectua cu ajutorul ecranului sau (panoului) de proiecție sau cu ajutorul aparatelor optice speciale (numite luxmetre).

Reglarea si verificarea starii tehnice a farurilor cu ajutorul ecranului de proiectie(panoului)

Pentru protecția contra orbirii cu luminile de întâlnire, fasciculul luminos trebuie structurat astfel încât proiecția lui pe un ecran, perpendicular pe axa optică a farului și situat la 25 m de acesta să conțină zone iluminate, separate de zonele de umbră prin linii de demarcație clare care să poată servi la reglajul înclinației fasciculului luminos.

Autovehiculul se va amplasa pe un teren orizontal cu axa lonitudinală perpendiculară pe ecran, pe care se va trasa linia orizontală hh situată la aceeași înălțime cu centrul focal al farului – figura 34. În continuare se trasează linia verticală vv, care reprezintă urma planului vertical ce trece prin centrul focal al farului. La întersecția axelor vv – hh se găsește punctul F, corespunzător proiecției pe ecran a centrului focal al farului.

Pentru farurile cu lumină de întâlnire asimetrică se impune ca limita superioară a umbrei să fie formată dintr-o linie orizontală, conicizând cu hh și situată pe partea liniei vv opusă sensului de circulație și dintr-o linie înclinată în sus cu unghiul α, situată pe partea sensului de circulație a liniei vv.

FIG. 34

Reglajul înclinației fasciculului luminos constă în modificarea poziției blocului optic astfel încât centrul până la F să se deplaseze în jos pe vv cu o distanță y până în F’, iar dreapta h’h’ care reprezintă noua linie de demarcație a limitei superioare a umbrei rămâne paralelă cu hh.

Sistemul de fixare al blocului optic al farului conține un dispozitiv care permite reglajul în plan vertical și orizontal.

Uzura reflectorului sau a dispersorului au ca efect reducerea intensității fasciculelor luminoase.

Dispozitivul electromecanic care comandă trecerea de la o fază la alta trebuie să fie suficient de rezistent pentru a funcționa cel puțin de 50000 de ori fără avarii, iar în caz de pană, trebuie să asigure funcționarea fazei de întâlnire.

Funcție de tipul becului utilizat, normele prevăd parametrii de reglaj diferiți pentru fasciculul de întâlnire și fasciculul de drum, diferențiat funcție de tipul becului utilizat.

Faruri echipate cu becuri cu incandescență (categoria R2)

Condițiile tehnice impuse în acest caz sunt cuprinse în Regulamentul 1 al ECE – ONU, respectiv STAS 9745 – 79. Calitățile fotometrice ale luminii emise sunt influențate de uzura suprafeței reflectorului, de uzura (transparența) dispersorului și de uzura becului cu incendescență. Starea tehnică globală a farului se verifică prin fotometrie, fără demontarea farurilor de pe autovehicul.

Fasciculul de întâlnire trebuie să realizeze a dreaptă de demarcație situată în partea opusă sensului de ciculație. Pe cealaltă parte a axei vv a ecranului, linia de demarcație trebuie să aibă o înclinație de 15° fată de orizontală.

Pe ecran se verifică și se trasează punctele de referință, liniile și zonele de iluminare corespunzător formelor și dimensiunilor prezentate în figura 35.

FIG. 35

Ecranul se poziționează astfel încât intersecția între VV și hh să reprezinte proiecția pe ecran a centrului farului.

În continuare, farul se reglează în poziție normală de funcționare, ceea ce presupune coborârea liniei orizontale de demarcație, paralel cu hh, la o distanță de 250 mm (h’h’).

Valorile iluminării trebuie să se încadreze în următoarele limite:

0,7 lx ≥ 1,2,3,7 ≥ 0,1 lx

0,7 lx ≥ 4,5,6,8 ≥ 0,2 lx

Parametrii fasciculului de drum se măsoară pe același ecran, cu farul reglat similar ca în cazul fasciculului de întâlnire. Se impune condiția ca punctul F să se afle în interiorul curbei izolux de 90% din luminozitatea maximă. Luminozitatea maximă trebuie să fie de cel puțin 32 lx.

Pe direcție orizontală spre stânga și spre dreapta centrului focal, iluminarea trebuie să fie de cel puțin 16 lx, până la distanța de 1,125 m și cel puțin egală cu 4 lx până la distanța de 2,25 m.

Iluminarea ecranului se măsoară cu un luxmetru al cărui element fotoelectric trebuie să aibă o suprafață utilă cuprinsă în interioul unui pătrat cu latura de 65 mm.

FIG. 36

Faruri echipate cu becuri halogene cu incendescență (H1 – H4)

În acest caz, comparativ cu farurile echipate cu becuri R2, sunt admise mici diferențe ale formelor zonelor de umbră. Astfel, liniile de separație ale proiecției fasciculului de întâlnire, care determină configurația trasajelor pe ecranul amplasat la 25 m, trebuie să aibă forma și dimensiunile din figura 37. Pe partea sensului de circulație a liniei vv, decupajul nu trebuie să depășească linia frântă FH1H4 formată de o dreaptă FH1 înclinată cu 45° cu orizontala și o dreaptă H1H4 decalată pe înălțime cu 25 cm față de hh.

Pentru măsurarea caracteristicilor fotometrice se procedează ca în cazul farurilor echipate cu R2, după ce linia orizontală a fost coborâtă sub hh cu 25 cm.

Luminozitatea se controlează și în zonele A și B, conturate în figura 36, verificând valorile fotometrice din punctele 1 – 8 care trebuie să se încadreze în următoarele limite:

0,7 lx ≥ 1,2,3,7 ≥ 0,1 lx

0,7 lx ≥ 4,5,6,8 ≥ 0,2 lx

FIG.37

Parametrii fasciculului de drum se verifică pe același ecran reglat ca și pentru fasciculul de întâlnire. Punctul F trebuie să se afle în interiorul curbei izolux cu valoarea 80% din luminozitatea maximă. Valoarea minimă admisă a acesteia este de 48 lx, iar valoarea maximă 240 lx. Dacă același far realizează ambele fascicule, luminozitatea maximă a fasciculului de drum nu trebuie să depășească de 16 ori luminozitatea fasciculului de întâlnire

măsurat în punctul 75 R (sau 75 L). De o parte și de alta a liniei vv, pe linia hh, luminozitatea trebuie să fie de cel puțin 24 lx până la o distanță de 1,125 m și de cel puțin 6 lx până la o distanță de 2,25m.

Se admit variații ale valorilor fotometrice prescrise doar dacă sunt satisfăcute următoarele condiții: nici una dintre valorile măsurate nu diferă, în sens defavorabil, cu peste 20% din

valoarea impusă. În punctele B 50 R și în zona III, diferențele maxime, în sens defavorabil pot fi de 0,2 lx sau respectiv 0,3 lx (zona III); pentru fasciculul de întâlnire sunt satisfăcute valorile impuse (cu o toleranță de 0,2 lx) în centru F1 și în cel puțin un punct dintr-o regiune a ecranului delimitată de un cerc cu raza de 150 mm în jurul punctelor B 50 R (cu o toleranță de 0,1 lx), 75 R, 25 R și în toată regiunea zonei IV limitată de 225 mm deasupra liniei ce trece prin 25 R, la fasciculul de drum, F fiind situat în interiorul curbei izolux de 0,75 din iluminarea maximă, se respectă o toleranță de 20% pentru valorile fotometrice.

Faruri prevăzute cu becuri cu descărcare în gaze

Becurile cu descărcare în gaze constituie cea mai nouă generație de becuri pentru faruri auto Prescripțiile tehnice impuse becurilor sunt cuprinse în Regulamentul nr. 99 al ECE–ONU, iar cele ale farurilor prevăzute cu aceste becuri în Regulamentul nr. 98 al ECE–ONU.

Forma fasciculului de întâlnire și caracteristicile fotometrice se verifică pe un ecran dispus la 25 m. Pe ecran sunt trasate liniile hh, h’h’, vv și punctul F, ca in figura 36.

Linia de demarcație a fasciculului proiectat pe ecran trebuie să coincidă cu segmentul hF pe partea liniei vv opusă sensului de circulație. Pe cealaltă parte, linia de separație nu trebuie să depășească linia înclinată FH2. – figura 38 a și b.

Pentru măsurători fotometrice se reglează poziția farului în așa fel încât linia hh să se deplaseze paralel în jos cu 250 mm, până în h’h’, fără a se modifica și poziția liniei vv. Pe ecran se marchează un număr de 27 de puncte, din care 21 notate cu cifre și 6 cu litere (A,B,C,D,E,G) amplasate în raport cu noua poziție a liniei hh, conform figurii 38 c.

După 10 minute de la aprinderea farului, în punctele de referință menționate trebuie să se obțină iluminările impuse în tabelul 40. În acest tabel sunt indicate și cotele punctelor respective referitor la axele de referință hh, suprapusă peste h’h’ și vv.

FIG. 38 a

FIG. 38 b

FIG. 38 c

După o pauză de patru secunde, luată după funcționarea farului timp de cca 30 minute, în punctul F trebuie să se obțină o iluminare de cel puțin 60 lx cu fasciculul de drum și 10 lx în punctul 50 V cu fasciculul de întâlnire, în cazul farurilor care au incorporate ambele fascicule.

Dacă farul are numai fasciculul de întâlnire, în punctul 50 V trebuie să se obțină minimum 10 lx.

Pentru farurile prevăzute cu ambele fascicule luminoase, măsurarea luminozității pe ecran a fasciculului de drum se face cu același reglaj ca pentru fasciculul de întâlnire. Dacă farul are numai fasciculul de drum el trebuie reglat astfel încât zona cu luminozitate maximă să fie centrată de punctul F coborât pe h’h’.

Spre deosebire de emisia fasciculului de întâlnire, la fasciculul cu lumină de drum se admite utilizarea mai multor surse luminoase, dar cu impunerea următoarelor condiții:

punctul F (coborât în poziția de reglaj) trebuie să fie în interiorul curbei izolux cu 80% din luminozitatea maximă, luminozitatea maximă trebuie să fie cuprinsă între 70 și 80 lx;

în dreapta și în stânga punctului F, pe o linie orizontală, luminozitatea trebuie să fie de cel puțin 40 lx până la o distanță de 1,125 m și apoi de cel puțin 10 lx până la o distanță de 2,25 m.

Faruri de ceață

Condițiile tehnice și metodele de verificare ale farurilor de ceață sunt prevăzute în Regulamnetul nr. 19 al ECE – ONU Amplasarea pe automobil a farurilor de ceață, conform reglementărilor internaționale, se face în așa fel încât nici un punct al suprafeței iluminate să nu fie deasupra conturului cel mai înalt al suprafeței iluminate a farului cu lumini de întâlnire.

Conturul inferior al farurilor de ceață trebuie să se găsească la o înălțime mai mare de

H2 ≥ 250mm, iar față de extremitatea laterală a caroseriei la o distanță mai mică decât E ≤ 400 mm.

Construcția farului de ceață poate fi:

separat,

incorporat cu lumina de drum,

incorporat cu lumina de poziție.

Farurile de ceață trebuie să fie comandate independent de farurile principale. Pentru verificarea iluminării se utilizează un ecran plan vertical, amplasat la 25 m. Punctul reprezintă proiecția pe ecran a centrului focal al farului. Linia hh este orizontala care trece prin F.Ecranul se împarte în zone dimensionate, conform figurii 39.

FIG. 39

Pentru măsurători fotometrice, farul de ceață se reglează astfel încât linia de separare a limitei superioare de umbră să fie orizontală și la o distanță de 0,5 m sub linia hh de pe ecran.

Reglarea si verificarea starii tehnice a farurilor cu ajutorul aparatelor optice speciale (numite luxmetre/regloscoape)

Utilizarea aparaturii specializate pentru verificarea și reglarea farurilor prezintă avantajele că nu mai este necesară o platformă orizontală, nu mai este influențată de condițiile atmosferice, iar durata operațiilor se scurtează simțitor.De obicei aparatele optice pentru reglarea farurilor sunt mobile.

El se compune dintr-un cadru 1 montat pe două roți 6, cu două coloane verticale care ghidează pe verticală carcasa ce cuprinde partea optică a aparatului. Pentru așezarea paralel cu axa longitudinală a automobilului, aparatul este prevăzut cu tija 7 de reazem față de roțile automobilului. La unele construcții, atât centrarea axei optice a aparatului față de centrul optic al farului, cât și față de axa longitudinală a automobilului, se realizează prin metode optice.

Lentila biconvexă 5 și sistemul optic interior colectează fasciculul luminos al farului și-l reproduc micșorat pe ecranul 3 din sticlă mată, prevăzut cu repere (cruci, cercuri, etc.) de reglaj pentru fază lungă și cu linii de reglaj pentru fază scurtă simetrică și asimetrică.

La verificarea și reglarea fazei lungi, centrul luminos al elipsei trebuie să se situeze pe crucea care marchează centrul ecranului. La verificarea fazei scurte asimetrice, trebuie ca granița între zona luminoasă și cea întunecată să se situeze pe linia înclinată în sus cu 15 grade, iar la faza scurtă simetrică – pe linia orizontală.

În interiorul sistemului optic al aparatului, respectiv în centrul zonei luminoase a fazei lungi a farului se află o celulă fotoelectrică. Celula fotoelectrică înlesnește măsurarea intensității luminoase a farului cu luxmetrul 4.

Cu ajutorul luxmetrului se poate determina dacă intensitatea luminoasă a fazei lungi și acelei scurte se încadrează în prescripții și dacă este egală pentru cele două faruri. Astfel, pentru faza scurtă acul trebuie să se situeze în zona verde a cadranului, ale cărei limite corespund valorilor 0 și 25 lx. Pentru faza lungă, axul luxmetrului trebuie să se situeze în zona roșie a cadranului, ale cărei limite corespund valorilor 15 și 250 lx. Toleranța pentru măsurare este reprezentată prin linia de demarcație între zona verde și cea roșie, atât pentru faza scurtă, cât și faza lungă.

Dacă se pune luxmetrul înaintea farului, deasupra liniei de separație, respectiv în zona obscură, iluminatul fazei scurte trebuie să aibă valoarea de 1,6 lx la distanța de 25m sau 9,5 lx la distanța de 10 m. Iluminatul fazei lungi – tot în zona obscură – la distanța de 25 m, trebuie să fie de cel puțin 16 lx, iar la distanța de 10 m de 100 lx.

Cu ajutorul luxmetrului se pot determina, fără demontarea farului, puterea și calitățile de iluminare ale becului, starea reflectorului – dacă este oxidat, mat sau ruginit, gradul de transparență al dispersorului. Intensitatea slabă la iluminare se poate datora și bateriei descărcate, alternatorului care nu încarcă suficient sau bornelor oxidate.

În cazul în care la verificare se constată că faza scurtă a farului nu prezintă o pronunțată linie de demarcație între zona luminată și cea întunecată, înseamnă că blocul optic al farului este dereglat sau elementele sale nu au fost montate corect. Un astfel de far este impropriu circulației pe timp de noapte, deoarece produce orbirea șoferilor care circulă din sens opus. Normele în vigoare prevăd ca faza scurtă să lumineze sub 25m, iar faza lungă peste 100m.

Pentru ca reglarea să se facă în mod corect, automobilul trebuie să se afle în poziție orizontală, iar pneurile să fie umflate la presiunea prescrisă.

Pentru așezarea paralelă cu axa longitudinală a automobilului, aparatul este prevăzut cu o bară transversală.

Lentila și sistemul optic din interior ce include o oglindă, colectează fasciculul luminos al farului și îl reproduce micșorat la scara 1:20 pe ecranul din sticlă mată pe care sunt trasate reperele.

Marcajul pentru faza de drum cuprinde o cruce sau un cerc, iar cel al fazei de întâlnire, linii de reglare.

La verificarea fazei de drum, centrul luminos al elipsei trebuie să se situeze pe centrul ecranului – figura 8.41.

La verificare fazei de întâlnire asimetrice, trebuie ca granița dintre zona luminoasă și cea întunecată să se situeze pe linia înclinată cu 15° – figura 41.

Fasciculul fazei de întâlnire trebuie reglat cu atenție deoarece, dacă se reglează prea spre dreapta se pierde avantajul pe care reprezintă ridicarea cu 15° a fasciculelor, iar reglat prea inspre stânga va provoca orbirea celor care circulă din sens opus.

Dacă la verificarea fazei de drum se observă o deviere majoră față de reglajul fazei de întâlnire se recomandă schimbarea becului.

Aparatul optic este prevăzut în plus cu o celulă fotoelectrică dispusă în central zonei luminoase a fazei lungi și un luxmetru.

Cu ajutorul luxmetrului se poate verifica dacă intensitatea luminoasă a fazei de drum și a celei de întâlnire se încadrează în prescripții și dacă este egală pentru ambele faruri.

De obicei scala luxmetrului este marcată cu culori convenționale.

În cazul farurilor prevăzute cu becuri R2:

pentru faza de întâlnire acul luxmetrului trebuie să se situeze în zona verde a cadranului, ale cărei limite sunt cuprinse între 0 și 25 lx;

pentru faza de drum, acul luxmetrului trebuie să se situeze în zona roșie a cadranului, ale cărei limite sunt 15 – 250 lx.

Toleranța de măsurare este reprezentată prin linia de demarcație între zona verde și cea roșie, atât pentru faza de drum cât și pentru cea de întâlnire.

Cu ajutorul aparatului optic se poate diagnostica fără demontarea farului, puterea și calitățile de iluminare ale becului, starea reflectorului și gradul de transparență al dispersorului.

În cazul în care se constată că faza de întâlnire nu prezintă o pronunțată linie de demarcație între zona luminată și cea întunecată, rezultă că elementul optic al farului este dereglat sau nu este montat corect.

Reglarea farurilor asimetrice

Prezenta unei plaje asimetrice presupune existente unor puncte de stralucire mult diferita; acest motiv implica ca reglajul sa se faca cu o minutiozitate deosebita. Se va aduce automobilul incarcat normal la distanta de 10 m de un ecran vertical,clar, insa pe cat posibil mat.

Se va separa pe panou, axa automobilului si cele doua puncte, care transpun ecartamentul farurilor. Din aceste puncte se traseaza doua linii inclínate la 15° fata de orizontala.

Se aprind amandoua farurile pentru fasciculul de incrucisare. Se mascheaza un proiector pentru a se regla celalalt si invers. Se va actiona astfel incat sa se obtina unghiul luminos, la intersectia liniilor inclínate cu orizontala.

Utilizarea regloscopului in cazul farurilor asimetrice

Aparitia farurilor cu fascicul asimetric a pus problema reglajului farurilor pe aparate cum sunt regloscopul sau regloluxul prevazut cu un ecran universal.

Acesta are marcat pe de o parte o cruce marcata “Drum” pe care trebuie sa se regleze maximul de intensitate a fazei lungi, precum si doua linii, intre care trebuie sa se inscrie fasciculul iluminatului de incrucisare (faza scurta).

Fasciculul asimetric trebuie reglat cu atentie máxima. Daca se regleaza pera inspre dreapta, se pierde avantajul pe care il reprezinta ridicarea cu 15° a fasciculului luminos. Reglat prea inspre stanga este orbit cel din autovehicul care circula din sens contrar. Este bine ca toate reglajele sa se faca pentru sarcina maxima sau cel putin pentru cea medie uniform distribuita.

Reglarea farurilor de tip american se executa utilizand panourile din FIG.X. Pentru iluminatul de profunzime, respectiv FIG.X. pentru iluminatul de apropiere. Panourile se plaseaza la distanta de 10 m de automobil.

In cazul iluminatului de drum FIG. fasciculul luminos trebuie sa se plaseze intr-un domeniu de maxim 15 cm de ambele parti ale liniei GG sau DD.

In cazul iluminatului de incrucisare, fasciculul trebuie sa se gaseasca intr-un domeniu de maxim 15 cm la dreapta lui GG sau DD, fiind tot-odata limitat la 5 cm, de desubtul liniei HH.

Accesorii de reglaj pentru faruri

In ultimul timp pe o serie de masini moderne, cum ar fi de exemplu cele fabricate de firma Citroen sau la masinile de lux ale altor firme, s-au introdus o serie de dispozitive privind autoreglarea farurilor.

Astfel sunt dispozitive telescopice, care autoregleaza fasciculul in functie de sarcina autovehiculului.

La fel exista dispozitive cuplate la sistemul de directie, care autoregleaza fasciculul in functie de schimbarile de directie. Acestea din urma se utilizeaza in special la farurile sistema DUAL.

Cap.3. Calculul tehnico-economic al statiei autoservice

3.1 Dimensionarea unei unități service auto

Unitățile autoservice sunt destinate întreținerii și reparării diferitelor tipuri de autovehicule precum și asistenței tehnice în perioadele de garanție și post garanție.

Majoritatea producătorilor de autovehicule impun ca lucrările de mentenanță să fie executate în ateliere specializate, cu personal calificat, care au la dispoziție documentația, dispozitivele și aparatura necesare efectuării tuturor operațiilor la un nivel înalt de calitate. Această politică asigură funcționarea fără defecțiuni a autovehiculului. Mai mult, din ce în ce mai multe autoservice-uri specializate desfășoară și alte activități mai ales comerciale: vânzări de autovehicule, piese de schimb, accesori… Astfel autoservice-ul devine reprezentanță al unui producător. Se pare că în viitor numai acest tip de reprezentanțe care dețin informații tehnice, beneficiază de școlarizarea personalului și utilizează aparatura necesară vor supraviețui pe piață.

În concluzie reprezentanțele conțin:

cel puțin un spațiu de prezentare (showroom) a autovehiculelor noi (uneori și second-hand);

recepția;

spații de consiliere clienți;

spații de așteptare clienți (dotate cu fotolii, scaune, o fereastră care permite observarea autovehiculului propriu în perioada în care este reparat sau întreținut -pot fi și monitoare video care îndeplinesc același rol – cu materiale informative privind produsele și serviciile firmei, minibar, internet…);

spații tehnologice (atelierele – halele necesare desfășurării activității);

spații de așteptare pentru autovehiculele care vor intra în atelier sau au fost reparate și așteaptă să fie ridicate de către clienți;

spălătorie;

alte spații tehnologice sau cu destinație socială (magazii,depozite, sală de mese pentru personal, wc-uri și dușuri…);

compartimentul administrativ (birouri, casierie…);

alte spații (expoziție exterioară, zonă pentru testare autovehicule… )

În cele ce urmează ne vom referi în special la spațiile tehnologice dar vom aborda și alte zone cum ar fi spațiile de așteptare.

Pentru a putea dimensiona aceste spații este nevoie să cunoaștem numărul de autovehicule care pot fi întreținute și reparate în acel autoservice, adică parcul de autovehicule.

Pe baza acestui element se determină capacitatea unității autoservice ce urmează a fi realizată. De aceea, aprecierea parcului, sau altfel spus, a clientelei potențiale trebuie făcută cu atenție pentru a avea o eficiența economică cât mai bună, în sensul evitării supradimensionării unității sau realizării unei unități cu capacități reduse în raport cu cererea de servicii pe piață la ora inaugurării autoservice-ului.La estimarea parcului disponibil se ține cont de următoarele aspecte: numărul autovehiculelor înmatriculate în zonă; creșterea în medie pe an a numărului de autovehicule în zona construirii unității; specificul zonei (turistică, intens tranzitată e.t.c. ); oferta de sevicii auto existentă în zonă atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, având în vedere că prin realizarea unei unități moderne, la standarde calitative ridicate se poate atrage în mod eficient clientela.

Pentru a se determina numărul posturilor de lucru, se determină parcursul anual al autovehiculelor care urmează a fi deservite de unitatea autoservice. Cunoscându-se că numărul total de autovehicule deservit este Ntot= 8200 de autoturisme, se pot determina următorii parametrii:

2.1.2. Determinarea suprafeței postului de lucru general

Se vor determina dimensiunile unui post de lucru general, care să răspundă cerințelor lucrărilor de întreținere și reparații precum și lucrărilor operațiilor de diagnosticare, având la bază idea de „spațiu aerisit” caracteristică unui service modern.Astfel, plecând de la clasificarea autovehiculelor funcție de gabarit, și de la rezultatele studiului de nivel întocmit pentru proiectarea standului de diagnosticare a sistemului de direcție în ceea ce privește dimensiunile de gabarit ale autoturismelor, se admit ca dimensiuni de gabarit maxime 5 X 1,9 [m] (lungime X lățime).

Fig.1 Dimensiunile postului de lucru

Distanța dintre automobil și perete sau o instalație tehnologică fixă este prevăzută la a = 1 m pe care o considerăm suficientă.

În partea din spate a postului de lucru se prevede un spațiu b= 3m pentru acces spre toate utilitățile serviceului.

În părțile laterale, distanța dintre două automobile este 2m. Pentru a ține cont de asigurarea posibilității efectuării de lucrări în parțile laterale a două autovehicule alăturate și de posibilitatea echipării postului cu un elevator, se adoptă o valoare majorată c = 2 m.

În partea din față, accesul făcându – se individual pentru fiecare post, este prevăzută o distanță de 0.30 m pentru a beneficia de spațiu suficient și după închiderea ușii, distanță notată cu ‘d’.

Lățimea postului va fi :

lp = l + c = 1,9 + 2 = 3,9 m

Se adoptă: lp= 4 m

Lungimea postului va fi:

Lp = L + 2 ∙ a + d = 5 + 2 ∙ 1 +0.30 =7.30 m

Unde:

l – lățimea maximă acceptată pentru autoturism

L – lungimea maximă acceptată pentru autoturism

Suprafața postului de lucru:

Sp = Lp ∙ lp = 7.30 ∙ 4 = 29.2 m2;

Acest post de lucru este specific oricărui tip de lucrări de întreținere și reparații. Prin dotarea cu o macara mobilă se poate demonta motorul. Testările mobile computerizate permit utilizarea ca post de diagnosticare a motorului. O parte din posturi, respectiv toate posturile din atelierul de mecanică, vor fi dotate cu elevatoare pentru lucrările la partea inferioară a automobilului, aceste lucrări fiind mai dificile și mai numeroase, volumul lor fiind aproape jumătate din volumul lucrărilor.

La proiectarea service-ului, funcție de parcul de automobile ce urmează a fi deservit și frecvența diferitelor tipuri de lucrări și durata acestora se calculează numărul de posturi necesare pentru diverse tipuri de lucrări.

Cu numărul de posturi determinat pentru lucrări de întreținere și reparații, dignosticare și revizii, se trece la organizarea halei atelierului de mecanică conform planului de sectorizare în cadrul căreia se exemplifică și sectorizarea showroom – ului .

În felul acesta, se poate determina preliminar spațiul necesar pentru atelierul de mecanică și utilitățile necesare acestuia (magazie piese, spațiu pentru departamentul tehnic,vestiare etc.).

l0 = Np ∙ LP + 2 ∙ gp + b ; l0=53∙7,30+2∙0,25+3=390,4; l0=390,4m

L0 = Np ∙ lP + U + 2 ∙ gp ; L0=53∙4+1+2∙0,25=213,5; L0=213,5m

Unde:

NP – numărul de posturi = 53

lP – lățimea postului =4

LP – lungimea postului=7,30

gP – grosimea pereților=0,25

U – distanța dintre posturile marginale și pereți =1

Suprafața necesară: S0 = L0 ∙ l0 ; S0=213,5∙390,4=83350,4; S0=83350,4

3.3 Suprafața alocată postului de spălare

Pentru stația de spălare se alocă o incintă separată, identică cu cea pentru standul de direcție, spațiu considerat suficient pentru stația de spălare.

Amplasarea incintelor de spălare se face ca în schița din figura de jos, urmărindu-se obținerea unei amplasări (organizări generale) judicioase.

Fig.2 Dimensiunile atelierelor

Lungimea atelierului de spălare și a standului de direcție, Las

Las = Nps ∙ Lps +U; Las=2∙7,30+1=15,6m; Las=15,6m

Lățimea atelierului de spălare și a standului de direcție, las

las=Nps ∙lps +b + ldir; las=2∙5+3+10=23m; las=23m

ldir=Nps∙lps; ldir=2∙5=10m; ldir=10m

Lps – lungimea postului de spălare

lps – lățimea postului de spălare

Nps – numărul posturilor de spălare.

U – distanța dintre post și pereții laterali

Având în vedere faptul că operația de spălare necesită un spațiu mai mare se adoptă :

lps = 5 m;lungimea postului de spălare rămâne aceeași și anume : Lps = 7,30 m

3.4 Suprafața postului pentru tinichigerie-vopsitorie

Ca și în paragraful destinat determinării suprafeței unui post de lucru general, pentru determinarea suprafeței necesare a postului pentru lucrări de tinichigerie-vopsitorie se pleacă de la dimensiunile de gabarit ale automobilului.

Se admit aceleași dimensiuni de gabarit: (5,0 X 1,9) m.

Postul pentru acest gen de lucrări necesită deasemenea o suprafață largă din următoarele motive: necesitatea unei bune ventilații (aerisiri), deoarece se lucrează cu materiale nocive (grunduri, chituri, vapori de diluant, praful rezultat la șlefuirea suprafețelor chituite; necesitatea unui spațiu lateral suficient datorită lucrărilor frecvente la părțile laterale ale autovehiculului (schimbarea sau repararea aripilor sau ușilor).

În cazul de față, prin conceperea service-ului auto cu hale individuale pentru fiecare atelier în parte adoptăm un spațiu cât mai aerisit cu următoarele valori pentru cotele: a și c : a = 1,5 m ; c = 2,5 m.

Rezultă astfel:

lungimea postului pentru lucrări de tinichigerie-vopsitorie Ltv = 8 m;

lățimea postului pentru lucrări de tinichigerie-vopsitorie ltv = 4,5 m.

Suprafața postului:

Sptv = Ltv ∙ ltv = 8 ∙ 4,5 = 36 m2;

Această suprafață se atribuie în proiect și pentru incinta de uscare (cuptor pentru uscare), cu care, opțional poate fi dotat atelierul (funcție de mărimea acestuia).

Lungimea totală a atelierului de tinichigerie- vopsitorie:

Latv = Nptv ∙ ltv + gp +U=17∙4,5+0,25+1=77,75m

Nptv – numărul posturilor pentru lucrări de tinichigerie-vopsitorie.

gp – grosimea pereților

U – distanța dintre posturile marginale și pereți

Lățimea totală a atelierului de tinichigerie- vopsitorie:

latv = Nptv ∙ Ltv + b + Lm.p.=17∙8+3+15=154m

Lm.p. =15m – lungimea magaziei de piese

3.5 Calculul principalilor parametri ai unei stații service

Se vor prezenta etapele de calcul și relațiile generalizate pentru determinarea rapidă (orientativă) a principalelor caracteristici ale unei stații service (suprafața necesară, numărul de posturi, numărul de muncitori) care să fie capabilă să deservească un anumit parc de autovehicule.

Pe baza rezultatelor obținute se poate întocmi un calcul economic preliminar. Estimarea necesarului de întreținere și reparații (T)

Determinarea necesarului de întreținere și reparații Estimarea parcului disponibil

Estimarea necesarului de întreținere și reparații are la bază numărul autovehiculelor ce urmează a fi deservite (parcul disponibil).

Estimarea parcului disponibil (P1) se face pe baza unui studiu ce va analiza urmatoarele aspecte:

numărul de autovehicule înmatriculate în zona;

posibilitățile de creștere a numărului de autovehicule în zonă; valorile de trafic ( tranzit) și specificul turistic al zonei;

oferta de întreținere și reparații deja existente în zonă, sub două

aspecte: cantitativ (ore/an) și calitativ.

Se face funcție de frecvența medie a diferitelor lucrări la un autovehicul, și de durată medie a lucrării respective. Frecvența medie a unei lucrări și durata medie de execuție se determină static.

T =(∑ifi * tt )*P [ore/an]

În medie: Tm= (0,1*18+0,5*0,5+0,2*2+0,5*1,4+6*1+0,6*0,33+4,5*2,5+8*0,15+ 4*0,1+ 2*0,1+ 14*0,13 ) ≈ 28*P

Deci pentru parcul P sunt necesare, în medie, Tm = 28*P [ore/an].

Tm =28*8200=229600 [ore/an].

3.6 Tipuri de unități service

Stațiile service diferă între ele sub aspectul lucrărilor prestate (a gamei de lucrări pe care le pot executa) și sub aspectul capacității de producție (în ore/an). În funcție de mărimea și destinația lor, s-au dezvoltat diferite tipuri de auto-service-uri structurate astfel: auto-service-uri foarte mici, mici, mijlocii și mari, fiecare cu caracteristicile lor.

Autoservice de tip mare cu showroom

Autoservice-urile mari au mai mult de 25 de posturi și sunt construite în raza orașelor mari cu grad ridicat de motorizare. În aceste unități sunt prestate toate lucrările menționate anterior.

Fig.3 Autoservice de tip mare cu showroom

3.7 Numărul posturilor pentru spălarea autovehiculului

Nps=

Nps=

Nps se adopta 2 posturi.

În acest „algoritm” de proiectare se adoptă Nps = 1, indiferent de tipul service-ului. Pentru service-urile de tip mare, în funcție de necesități se pot adopta două posturi de spălare.

3.8 Posturi pentru standul de diagnosticare a sistemului de direcție

Pentru toate tipurile de unități, exceptând cele de tip foarte mic, numărul posturilor pentru standul de diagnosticare a sistemului de direcție se adoptă Npd = 1.

3.9 Posturi pentru diagnosticare și verificări periodice

Numărul posturilor pentru diagnosticare și verificări periodice se determină

astfel:

Npd =

Npd =

Npd = 8

3.1.1 Numărul posturilor pentru întreținere, reparații curente și capital.

NpiR se determina din tabelul 1

Tab.1

NpiR = 25

3.1.2 Numărul posturilor pentru tinichigerie vopsitorie

Pentru determinarea NPTV se utilizează tabelul 2

Tab. 2

Nptv = 17

Din aceste posturi, opțional unul se poate aloca pentru incinta de uscare rapidă, sau se adoptă un post în plus.

3.1.3 Alte posturi, Npx

Numărul total de posturi de lucru care se vor determina pe baza relatiilor stabilite în paragrafele anterioare, dimensiunile halelor unității service, va ține seama și de dotările suplimentare opționale: mașina de rectificat, strung, mașina de găurit, polizor, prese, stand pentru pompe de injecție, incinta pentru spălarea preselor.

Având în vedere că este puțin probabil să se lucreze la toate aceste posturi simultan, se consideră că se poate face una din următoarele grupări (repartiții) pe postul „bloc” ale cărui dimensiuni au fost stabilite anterior si anume: 4 x 7,30 m2:

-polizor, mașina de găurit, strung, presa,mașina de rectificat, incinta pentru spălare, stand pompe injecție.

Npx =4 x 7,30 m2 =29.2 m2

3.1.4 Dimensiunile halelor

L0 =Np ∙ lp + U +2 ∙ gp = 53*4+1+2*0,25= 213,5m – lungimea atelierului de mecanica

Las = Nps ∙ Lps + U= 2*7,30+1= 15,6m – lungimea atelierului de spalare si a standului de directie

Latv = Nptv ∙ ltv + gp+U =17*4,5+0,25+1= 77,75m – lungimea totala a atelierului de tinichigerie – vopsitorie

l0 = Np ∙ Lp + 2 ∙ gp + b= 53*7,30+2*0,25+3= 390,4m – latimea atelierului de mecanica

las = Nps ∙ lps + b + ldir=2*5+3+10= 23m – latimea atelierului de spalare si a standului de directie

latv = Nptv ∙ Ltv + b + Lm.p= 17*8+3+15= 154m – latimea totala a atelierului de tinichigerie – vopsitorie

Lungimea totala:

Lt = L0 + Las + Latv +Ls=213,5+15,6+77,75+50=356,85m

Latimea totala:

lt = l0 + las + latv + ls=390,4+23+154+30=597,4m

unde: Ls – lungimea showroom- ului= 50m

ls – lățimea showroom- ului= 30m

Np = Npd + NpiR + Npx=8+25+20=53 Np=53(numar posturi)

3.1.5 Dimensionarea magaziilor

Calculul suprafeței totale Sm pentru magazii se face aproximativ pe baza indicilor de suprafață specifică pentru un autoturism, în metri pătrați cu urmatoarea relație:

Sm = N ∙ sm ; [m2]

Gabarit autoturism = 9,5 [m2]

Sm = 70 ∙ 2,25 = 157,5 [m2]

N = NpiR = 70 [numarul de autoturisme pentru care trebuie asigurata rezerva de piese si/sau lubrifianti

sm = 2,25 [m2]

Lm = 14 [m] – lungime magazie lm = 10,5 [m] – latime magazie

unde: – N – numărul de autovehicule pentru care trebuie asigurată rezerva de piese și / sau lubrifianți;

– sm[m2] – suprafața specifică materialului de depozitat pentru un autovehicul; sm este dat în tabelul.

Tab.3

Agregate si piese de schimb:

Sm=N*sm=70*1,3=91m

Anvelope:

Sm=N*sm=70*0,35=24,5m

Uleiuri si unsori:

Sm=N*sm=70*0,6=42m

3.1.6 Calculul încălzirii atelierului

Încălzirea se face cu instalații de încălzire centrală cu apă fierbinte . Cu aer cald (aeroterme), cu tuburi termice, panouri radiante….

În prima variantă, ca agent termic se utilizează apa supraîncălzită la 150°C produsă prin arderea gazului metan, combustibil M, GPL, lemn…. Parametrii aerului sunt dați în table.

Tab.4

Cantitatea maximă de căldură necesară încălzirii autovehiculului rece:

[KW/h]

Qa = 726.3[KW/h]

Ma=1000kg

m= 600kg

m1=400kg

Unde : m,m1 masele partilor de autovehicul cu temperatura cea mai mica sau respective, cea mai mare, decat temperature halei in Kg

c –caldura specifica : c=0.42 (parti metalice) si c=2.2 (alte material)

Δt,Δt1 –diferentele de temperature dintre partile reci, respective calde si temperature din hala.

Temperatura medie a:

motorului încălzit și a apei din radiator se adoptă: tm = 50°C;

parților reci se adoptă cu 10°C peste temperatura de calcul a aerului

exterio

Durata încălzirii se adoptă 1 ora pentru autoturisme, 2 ore pentru autocamioane și autobuze din care 70% se absoarbe în prima oră, 3 ore pentru motoarelor de autocamioane și autobuze.Răcirea încăperii ca urmare a deschiderii ușilor, atinge valoarea maximă la ieșirea și intrarea autovehiculului.

Cantitatea de căldură necesară încălzirii aerului rece pătruns:[KW/h];

= =195[KW/h]

195[KW/h]

unde:

ma – masa aerului rece pătruns în hală, [Kg/h];

ti, te – temperatura interioară, exterioară [ºC];

τ- durata menținerii uși deschise în minute într-o ora.

Cantitatea de aer rece pătrunsă depinde de direcția și viteza vântului, ti, te și dimensiunile ușii:

Cantitatea de căldură ce se pierde prin conducție și convecție prin pereți se poate calcula cu expresia:

= 0.4*19994.8*(35-30) =399 [Kw/H]

399[Kw/h]

unde:

Q – fluxul termic transferat [W];

K – coeficient global de transfer de căldură [W/m2.K]

Sh – suprafața totală de schimb de căldură [m2];

Qt=Qat+Qu+Qp= 1320[KW/h]

Gc= = 156.25[Kg/h]

ηinst – randamentul instalatiei; ( ηinst = 0,96);

Qi=8.8[Kw/h]/m3(pentru inclazire cu gaz metan,Tabel 5)

Tab.5

3.1.7 Calculul ventilației aerului

Destinatia principală a instalației de ventilație este de a evacua gazele rezultate în urma manevrării autovehiculelor in hale. Compozitia gazelor de evacuare depinde de sortimentul de combustibil utilizat de starea tehnica a motorului si de regimul de funcționare. Din componentele gazelor de evacuare cele mai periculoase pentru sanatatea oamenilor sunt: monoxidul de carbon (CO), hidrocarburile nearse pentru m.a.s.- uri, iar pentru m.a.c.-uri monoxidul de carbon, oxizii de azot, aldehidele și particulele.

Limitele admisibile pentru concentratia gazelor nocive în încăperi, sunt:

-monoxid de carbon: 0,03 g/m3

-oxizii de azot: 5 g/m3

-aldehide: 30 g/m3

La o activitate întro atmosferă poluată, mai puțin de 1-2 ore, concentrația admisă a monoxidului de carbon poate atinge 0,05 mg/h, iar durata activității mai puțin de 1/2 h, până la 0,1 mg/h.

La gazele enumerate se adaugă și altele cum sunt: CO2, vapori de apă, vapori degajați de solvenți și alte materiale de întreținere, vapori de lacuri și vopsele…

În stația proiectată se vor prevedea exhaustoare la fiecare post de lucru, emisiile poluante fiind doar rezultatul manevrării autovehiculelor pe posturi.

Consumul de combustibili C al unui motor cu carburator, la o viteza de deplasare a automobilului in atelier de 5-6 Km/h, se calculează cu expresia.

C = (0,6 … 0,8) ∙ Vt [Kg/h];

C = 0,7 ∙ 2,0 = 1,4[Kg/h];

unde:

Vt – cilindreea totala a motorului [dm3]

Cantitatea de monoxid de carbon evacuata din motorul cu carburator este:

[Kg/h];

unde:

Ga – continutul gravimetric de noxe in gazele de evacuare, %;

ξ – timpul de functionare a motorului, [min];

Timpul ξ se determina considerand aproximativ:

-1 min pentru intrare si asezare pe post;

-1 min pentru iesire;

-0.5 min pentru fiecare 10 m parcursi;

-2 min pentru incalzirea motorului.

Deci:

Gca = 0,067 [Kg/h];

Cantitatea de CO,Nox evacuate de MAC

= (160+13.51.900) = 0.137[kg/h]

3.1.8 Calculul parcarilor

Suprafata necesara pentru parcarea unui singur automobil:

[m2]

Sa=(5+0,3+3)*(2+1)= 25m²(pentru un singur autovehicul)

Pentru un numar de 8200 de masini pe an , service-ul ar trebui sa asigure un minim de 70 de locuri de parcare.

Sa =25m²*70= 1750m2

unde:

L,l – dimensiunile de gabarit ale automobilului;

x,y – distanțele de siguranță [m] ;

D – lățimea culuarului de trecere.

Distanța de siguranță între automobilele staționate alăturat (y) pentru automobile pana la 5 metri lungime, la intrarea cu fața este y = 1 m.

Distanta de siguranta între automobilele staționate pe posturi înfundate și cele ce se deplaseaza este x = 0,3 m.Valoarea minimă a lățimii culoarului de trecere este D = 6 m.

În cazul parcării laterale cu autovehiculele staționate unul după altul, distanța între autovehicule z = 0,5 [m].

Suprafața totală de parcare se determină prin înmulțirea Sa cu numărul de autovehicule care pot fi parcate zilnic.

3.1.9 Organizarea posturilor

3.2 Calculul economic

Cap.4. Organigrama societății

Organigrama unității cuprinde reprezentarea schematică a tuturor compartimentelor existente la nivelul unității service, precum și raporturile dintre acestea.

Piața actuală

Tendințele pieței

La ora actuală, piața de autovehicule din România, este stabilă, existând piață de desfacere pentru întreaga gamă de autoturisme.

În ultimii ani s-a observat o continuă înnoire a parcului auto al țării, fapt ceea ce s-a concretizat într-o diversificare a tipului de autoturisme. S-a remarcat o creștere a cererii de autovehicule atât în rândul persoanelor fizice, cât și juridice. Aceste autovehicule sunt achiziționat noi, de la uzină.

Date privind piața și promovarea produselor

Principalele avantaje ale produselor oferite de firma :

Produsele oferite de firmă se caracterizează printr-o calitate superioară, asigurată de personalul calificat, cât și prin facilitățile oferite la cumpărare pentru autovehiculele noi (sistem de rate și leasing).

De asemenea, se dorește introducerea unui sistem de achiziționare a autovehiculelor folosite, refabricarea lor și reincluderea lor pe piață.

Se dorește, în plus, menținerea unei strânse relații cu clienții, prin înregistrarea tuturor operațiilor efectuate și realizarea unei baze de date, precum și informarea clientului prin diferite mijloace (poștă, telefon, e-mail, etc.) cu privire la diferite operații periodice de întreținere și reparații pe care trebuie să le efectueze.

Desfacerea produselor

Desfacerea produselor se va face printr-un serviciu de vânzări propriu, care se dorește a se construi în incinta unității service, dar se pot face și contracte de colaborare cu diverse societăți interesate în desfacerea produselor.

Analiza SWOT a proiectului de investiție

Punctele tari ale societății

Specializarea la nivel maxim

Calitatea și rapiditatea serviciilor oferite

Costurile relativ mici ale manoperei.

Dotarea tehnică superioară a unității

Pregătirea profesională a personalului

Apropierea față de nevoile clientului

Punctele slabe ale societății

Existența pe piață a multor unități autoservice

Prețurile relativ ridicate ale pieselor de schimb.

Oportunități

Oportunitățile ce pot apărea pot fi de forma unor contracte de reparatie in garantie si post garantie catre firme specializate pentru un anumit domeniu, furnizarea de servicii în regim preferențial față de unele instituții și întreprinderi din zonă.

Amenințări

Amenințările pot apărea datorită concurenței neloiale, a scăderii dramatice a nivelului de trai și a modificării legislației economice sau în domeniu.

Obiectivele propuse

Pe termen scurt, societatea își propune să-și asigure noi clienți, printr-o intensă activitate de marketing și printr-o vastă campanie de publicitate prin intermediul mass-media locală.

Pentru mărirea gamei de servicii, se dorește și construirea și autorizarea de către Registrul Auto Român a unui punct de realizare a Inspecției Tehnice Periodice pentru autoturisme și autoutilitare de toate tipurile.

Pe termen lung, se dorește asigurarea unei cote de piață cât mai mare, precum și extinderea acoperirii societății, prin deschiderea unor sucursale în orașe din județe apropiate, unde se consideră necesar.

Cap.5. Fluxurile autovehiculelor, pieselor de schimb si clientilor in societate

Principalii furnizori de materii prime

Materiile prime utilizate pe parcursul desfășurării activității se pot împărți în mai multe categorii, cele mai importante fiind consumabilele (filtre, uleiuri, etc.) și piesele de schimb. Principalii furnizori de materii prime sunt următorii:

Cap.6. Aparatura și echipamentele necesare atelierelor societății

Activitatea se va desfasura pe tot parcursul anului, intr-un singur schimb a cate 8ore/zi, de luni pana vineri.

Stabilirea necesarului de utilaje, SDV-uri, aparatură și documentație pentru desfășurarea activității în condiții optime

Pentru desfășurarea activității în condiții optime, sunt necesare următoarele utilaje:

Documentația tehnică necesară poate fi sub formă de cărți, dar poate fi și în format electronic (pe calculator). Documentația modelelor va fi sub formă de cărți, pentru a se putea asigura accesul ușor și rapid la informație.

6.1 Echipament diagnoza completa:

Prin diagnoza auto se pot cerceta anumite aspecte ale autoturismului dumneavoastra. Printre principalele aspecte urmarite, amintim:
– prin diagnoza auto se citeste valoarea corecta si reala a kilometrajului.
– verificarea bujiilor si bobinelor de inductie.
– presiunea si functionarea injectoarelor.
– functionarea electrovalvelor ( EGR, N75, etc).
– functionarea debitmetrului de aer (MAF).
– senzorii electrici de motor.
– presiunea din turbina.
– reglarea / anularea EGR.
– tot prin diagnoza auto se realizeaza probarea functionarii in parametri optimi a sistemelor ABS si ESP, optimizarea modului de functionare a ABS-ului, analizarea functionarii ABS la nivelul fiecarei roti, starea senzorilor de acceleratie laterala pentru ESP.
– graficul de functionare turbina si debitmetru de aer.
– evaluarea sistemului de incarcare a bateriei.
– existenta si functionarea airbagurilor.
– testarea tuturor indicatorilor din bord.
– verificarea functionarii sistemului de climatizare in parametri optimi, verificarea flapsurilor diagnozaate electric pentru directionarea fluxurilor de aer si diagnozaul admisiei de aer in habitaclu, respectiv calibrarea motoraselor de la Climatronic atunci cand este necesar.
– Prin diagnoza auto se mai realizeaza si verificarea completa a sistemului – confort-. 

6.2 Elevator cu 2 coloane :

Elevatorul auto 2 coloane, este compus din următoarele elemente:

elevator auto 2 coloane;

grup hidraulic care asigură forța necesară ridicării mașinii;

2 cilindri hidraulici ce realizează presiunea de care are nevoie elevatorului asigurând stabilitatea deplină la urcare cât și la coborâre;

o pompă specială ce acționează sistemul hidraulic;

un sistem de sincronizare ce face ca cele două coloane să acționeze la ridicarea mașinii în mod concomitent fără a exista niciun fel de decalaj între acestea;

2 stâlpi reprezintă elementele mari ce compun elevatorul;

brațe ce sunt acționate de sistemul hidraulic și care ridică practic automobilul.

Toate modele au sistem electromagnetic de deblocare a sigurantelor mecanice, cu comanda automatizata de la panou pentru cursa de coborare. Bratele scurte de ridicare sunt cu trei trepte de alungire ce permit utilizarea si la vehiculele off-road.Elevatoarele sunt certificate conform normelor Europene si corespund prescriptiei tehnice pentru autorizarea functionarii de catre ISCIR/CNCIR.

Datele tehnice ale elevatorului cu 2 coloane din imagine:

Elevator cu 4 coloane :

Elevatoarele ATH Heinl cu 4 coloane sunt utilizate pentru postul de reglaj directie fiind dotate cu sistem de deblocare automata, electro-pneumatica, a clichetilor de siguranta pentru rampe.

Prezentare

Elevator electro-hidraulic cu 4 coloane, capabil pentru dube si microbuze, lungime utila platforme5190mm, latime platforme 490mm , latime maxima de acces pe platforme 2160mm sarcină max.5,5 tone, motor 2,2 KW, comanda 24V, deblocare pneumatica a platformelor, prevazut cu locasuri pentru platouri rotative fata si cu platouri de aliniere punte spate.

Modelul prezentat este un elevator modelul ATH 4.55A avand urmatoarele caracteristici tehnice :

Caracteristici tehnice

6.3 Stand reglaj directie

Controlul si reglajul geometriei rotilor autovehiculului sunt aspecte importante menite a preveni aparitia de evenimente rutiere nedorite sau a uzurii premature a unora dintre componentele sistemului de directie si suspensie.

Aceasta uzura prematura conduce de cele mai multe ori la cheltuieli mult mai mari decat acelea presupuse de verificarea geometriei si corectarea acesteia.

Hunter HawkEye Elite TD  este ultimul echipament aparut si cel mai performant aparat de geometrie de pe piata mondiala in momentul actual. Ofera masurari de maxima acuratete si precizie.

Este un echipament multimarca cu o baza de date cuprinzand toate marcile auto din lume, dar si echipamentul original de fabrica OEM agreat si acceptat de producatorii de top din industia auto: Audi, Bmw, Jaguar, Land Rover, Mercedes-Benz, Volkswagen, etc.

Pentru a avea o geometrie corecta, trebuiesc respectate o serie de cerinte :

Presiunea de aer din anvelope se verifica periodic, la aproximativ o luna, conform prescriptiilor producatorului si datele sunt indicate pe capacul de la busonul rezervorului sau pe interiorul usii soferului.
In anvelope presiunea de aer poate sa scada sau sa creasca natural in functie de temperatura exterioara a mediului inconjurator.
Daca nu se verifica presiunea in anvelope periodic exista riscul de aliniere incorecta a rotilor si prin urmare autovehiculul poate sa nu mai reactioneze dupa voia soferului si sa nu parcurga un traseu liniar pe sosea.

O reglare incorecta sau o dereglare a unuia sau mai multora unghiuri ale suspensiei conduce la o manevrare imprecisa a automobilului, tocirea rapida a anvelopelor, incapacitatea automobilului de a merge rectiliniu, consum excedentar de carburant si uzura prematura a pieselor care fac parte din ansamblul sistemului de directie, cu implicatii directe in ceea ce priveste siguranta participantilor la trafic si implicand costuri apreciabile.

Caracteristici Hunter HawkEye Elite TD :

2 Camerele digitale de inalta rezolutie, masoara continuu pozitia si orientarea tintelor rotilor, asigurand aceeasi
masurare geometrica ca si a senzorilor conventionali.
Senzorii HawkEye utilizeaza modelarea multi-dimensionala pentru a asigura acuratetea masuratorilor.

Componenta:
– tinte optice
– stalp electromecanic inclus
– rularea vehicului pentru efectul de compensare
– evidentierea masuratorilor
Include in configuratie:
– 2 camere video digitale de inalta rezolutie ce
monitorizeaza rotile de pe fiecare parte.
– telecomanda ce asigura un control in timpul
compensarii prin rulare si a efectuarii ajustarilor vehicului
– tintele de geometrie de dimensiuni mici nu necesita calibrare, electronica,
cabluri sau baterii
– baza de date cu valori originale de la producator
– sistem operare Linux 

6.4 Trusa scule generale

Va prezint o trusa de scule generale : BETA C24S/7+180 DULAP MOBIL 7 SERTARE 180 scule

Descriere:

     Dulap mobil cu 7 sertare si 180 scule

– 7 sertare cu sistem de culisare pe rulmenti
– capacitate sustinere 800 kg.
– suport pentru recipiente
– inchidere frontala centralizata
– blat ABS
– roti cu rulmenti metalici pentru rezistenta marita
– dimensiuni 740x445x944 mm
– 4 roti 125 mm, 2 fixe, 2 pivotante
( una cu sistem blocare)
VALABIL SI IN VARIANTA ROSU SAU GRI

Componenta :
– set chei tubulare 1/2" hexagonale 10-32 mm
– cheie cu clichet 1/2"
– set prelungitoare 125-250 mm
– bara forta 1/2"
– articulatie cardanica 1/2"
– set chei tubulare 1/4" hexagonale 5-14 mm
– cheie clichet 1/4"
– set prelungitoare 50-150 mm
– articulatie cardanica 1/4"
– bara forta 1/4"
– set imbus 2,5-8 mm
– set imbusuri hexagonale 5-10 mm
– set chei combinate 6-32 mm
– set chei inelare cotite 6×7-18×19 mm
– cleste reglabil
– cleste autoblocant
– set patent, sfic si patent ingust
– set clesti sigurante, interior-exterior, cu vârf drept si indoit
– ciocan metalic
– ciocan plastic
– set dalti 100-200 mm
– set imbusuri speciale HEX, TORX, RTX, HZN
– set surubelnite drepte si Ph
– set chei fixe 6×7-20×22 mm
– set imbusuri 1,5-10 mm
– set imbusuri "T" hexagonale 2-6 mm
– set imbusuri "T" torx T10-T30

6.5 Trusa scule dedicate

Din multitudinea de truse de scule dedicate, voi aminti doar o parte din ele, dupa cum urmeaza :

Presa cilindri etrieri

Trusa alezat scaune supape motor C5300

Trusa de chei pentru filtre de ulei

Trusa pentru masurat compresia motorului

Trusa blocaj distributie

6.6 Dispozitiv curatat injectoare

BANC ULTRASONIC PENTRU CURATAT SI TESTAT INJECTOARE MOTORX 500

Este un banc ce permite verificarea si reconditionarea electroinjectorilor monopunct precum si a injectorilor mecanici multipunct. Aparatul este comandat de un panou de comanda multifunctional, controlat de un microprocesor.

Date tehnice : 
       – capacitate : pana la 8 injectori simultan 
       – cuple pt injectori mono sau multipunct  
       – tensiune de alimentare injectori : 3 – 12V 
       – pistol stroboscopic incorporat 
       – curatirea se face in rezervorul ultrasonic incorporat 
       – presiunea de testare : 0,5 – 7 bar 
       – sistem rapid de eliminare a lichidului de testare prin rotirea ansamblului de eprubete 
       – rampa cu cuple rapide pt orice tip de injectori 
       – test de simulare a acceleratiei 
       – test de etanseitate cu regulator de presiune 
       – 5 teste pentru duza 
       – 2 memorii disponibile 
       – timer pentru afisarea duratei testului ultrasonic 
       – posibilitatea de simulare a turatiei testului intre 500 si 10.000 rpm 
       – posibilitatea de programare a timpului de injectie in msec 
       – Dimensiuni : 660 x 510 x 440 mm 
       – greutate : 40 kg 

6.7 Dispozitiv recuperat freon

Echipament automat de service clima bosch ACS 511

Date tehnice ACS511:

Refrigerant: R134a
Mod de lucru: complet automat
Supape manuale: da, 2 (LP&HP)
Mod delectiv de lucru (recuperare, vacum, incarcare): da
Recuperarea si reciclarea agentului refrigerant R134a: automat
Recuperare ulei uzat: automat, conform cantitatii introduse
Vacuumare instalație: automat

Verificare etanșeitate: automat
Introducere ulei: automat, conform cantitatii introduse
Introducere substanta contrast: automat, conform timp functionare

Incarcare refrigerant: automat
Functie schimb ulei vehicule hibride: nu
Purjare aer: automat (controlat prin program)
Precizie cantar intern: ± 5 g
Furtune presiune HP/LP: 80 mm, clasa 1
Afisaj presiune rezervor: encartament rezervor 40 mm
Status avertizare: acustic
Afisaj: LCD cu 80 caractere, fundal iluminat
Imprimanta: DA
Baza date vehicule: Da (turisme, utilitare si vehicule grele europene)
Transfer date: PS2
Conexiune service: 2,44 m, SAE J2196

Pompa vacuum: 2 trepte: 70 l/min.
Capacitate filtru de uscare: a se schimba dupa 50 kg refrigerant
Rezervor refrigerant: 8 kg
Recipient ulei: 250 ml
Rezervor substanta contrast: 50 ml
Recipienti ulei/substanta de contrast: 2 recipienti standard, 1 recipient UV
Spatii depozitare: Nu
Cantar refrigerant anti-vibratii: Da
Dimensiuni: 690 x 660 x 1.270 mm
Greutate: 90 kg (fara refrigerant)
Tensiune alimentare: 230 V 50/60 Hz
Temperatura de lucru: 10°C – 50°C.

6.8 Macara deplasabila

FC-20B – Macara hidraulică tip “Girafă”

Ideala pentru schimbarea cutiilor de viteza sau a motoarelor,foarte practica datorita manevrabilitatii sale,valva supraincarcare,supapa siguranta.

Caracteristici generale :

Pliabilă

Picioare cu înălțime de 80 mm pentru acces în locuri cu înălțime mică

Echipament deplasabil pe rotile (din poliamidă, pentru rezistență crescută)

Dispozitiv reglare a coborârii sarcinii

Pompă de acționare manuală, principiu „om mort”

Pompă ce poate fi rotită axial (130o) pentru acționare ergonomică

Capacitate de ridicare treaptă I: 2.000 kg

Capacitate de ridicare treaptă II: 1.750 kg

Capacitate de ridicare treaptă III: 1.650 kg

Înălțimea maximă de ridicare: 2.386mm

Dimensiuni 1.720×1.900×1.035 mm

Masă: 173 Kg

6.9 Stand testare frane

Standul cu role pentru verificarea sistemului de frânare măsoară forța de frânare care apare între pneurile autovehiculelor și calea de rulare, simulată prin rolele de rulare.

De asemenea, acest stand oferă informații asupra rezistenței la rulare a autovehiculului, neuniformității forței de frânare, eficienței frânării, diferenței dintre forțele de frânare pe cele două roți și valoarea masei autovehiculului.

Alcatuire : Acesta se compune din unitatea centrală de procesare, dispozitiv pentru determinarea încărcării pe ax și unitatea de rulare.

7. Cric hidraulic 2 t

A. Cric hidraulic 2 t pe rotile – tip crocodil

Caracteristici :

Capacitate de ridicare: 2000 kg.

Cu bara de pompare demontabila pentru ridicare si reglarea inaltimii.

Precautii si avertizari mentionate pe ambalaj si pe produs, in limba romana.

Manual de utilizare si de intretinere, in limba romana.

B. Cric hidraulic de canal

Acesta este un cric hidraulic de canal modelul HJ-75B

Aspecte tehnice :

Cric de canal, capacitate de 2,5t. Siguranta cu blocare manuala, inaltime minima 226mm, inaltime maxima 643mm, latime 830-1000mm, lungime 434mm, distanta dintre puntea de ridicare 766-1626mm.

7.1 Stand de echilibrare roti

7.2 Compresor aer

COMPRESOR AER EINHELL BT-AC 200/24 OF

Datorita utilizarii unor componente speciale folosite la fabricarea compresorului a facut posibila renuntarea la lubrifierea cu ulei a motorului. Ca rezultat compresorul nu necesita intretinere deoarece nivelul uleiului nu trebuie verificat si uleiul nu trebuie completat.

Date tehnice

Tensiune alimentare: 230 V ~ 50 Hz
Putere motor: 1.1 kW (1.5 HP)
Capacitate admisie: 140 l / min
Debit aer: la 0 bar 110 l/min
la 4 bar 70 l/min
la 7 bar 45 l/min
Capacitate rezervor (litri): 24 l
Turatie: 2,850 rpm
Presiune de lucru: max. 8 bar
Numar cilindrii: 1

Caracteristici

Presostat 
Maner transport 
Intrerupator pornire/oprire usor accesibil 
Filtru aer 
Roti pentru transport usor 
Robinet golire condens 
Picior frontal cu tampon din cauciuc pentru rezistenta 
Manometru pentru indicarea presiunii nereglate
Manometru si cupla rapida pentru indicarea presiunii de lucru setata
Regulator de presiune 
Supapa de sens
Supapa de siguranta
Fara ulei si fara intretinere

7.3 Aparat reglat faruri

Aparat destinat verificarii si reglarii rapide a farurilor autovehiculelor, utilitarelor, si camioanelor. 
Aparatul dispune de: sistem de aliniere optica, lentila din sticla/policarbonat, dispozitiv de deplasare verticala a ecranului de control, sistem pentru reglarea orizontalitatii, luxmetru cu dubla scala, dispozitiv de deplasare verticala cu mecanism autoblocant, bara metrica; nu necesita existenta unei surse de electricitate (priza sau acumulatori), masurarea intensitatii luminii realizându-se direct, prin simpla aprindere a farurilor.

7.4 Pistol aer comprimat+manometru

Descriere: Pistolul aer cu manometru se racordeaza la o sursa de aer comprimat prin intermediul cuplei rapide, iar cu ajutorul acestuia se pot umfla anvelopele auto,de motociclete, biciclete, mingi, saltele pneumatice, barci pneumatice etc.

7.5 Dispozitiv de spalare

Noul model de aparat de curatat cu presiune HDS 9/18 de la Karcher din clasa medie si super se evidentiaza printr-o robustete ridicata si o utilizare simpla. Cu noul sistem ECO pentru functionarea economica, patentat de Karcher, modelul Karcher HDS 9/18 asigura nu numai un consum redus dar si o protectie activa a mediului inconjurator. Sistemul integrat de incalzire a apei functioneaza atat cu motorina cat si cu Biodiesel.

De asemenea motorul trifazic cu 4 poli, pompa axiala cu pistoane ceramice, racirea motorului asigurata cu apa ajuta ca noul aparat sa faca fata la conditii grele de lucru precum cele din spalatorii auto, agricultura sau constructii. 

Date tehnice:
Tensiune: 400V
Debit apa: 450-900 l/h
Presiune: 30-180 bari
Temperatura de lucru: 80-150 C
Putere motor: 6,4 kW
Consum de carburant: 4 kg/h
Rezervor combustibil: 25 l
Rezervor detergent: 20 l
Greutate: 156 kg
Dimensiuni (lxaxi): 1330x750x1060 mm

Accesorii standard:
Furtun de presiune de 10m sau 20m, pistol, lance 1050 mm, AVS-sistem anti rasucire a furtunului, sistem de dedurizare a apei, tablou de control cu becuri de avertizare, avertizare pentru revizii si service, sistem de protectie la functionarea fara apa, pompa axiala cu 3 pistoane ceramice, sistem de dozare detergent, duza Power.

7.6 Trusa depanare sistem electric

Trusa scule electronisti

Trusa scule electronisti
Include:

cutie de depozitare pentru piese

cleste cu cioc lung (135mm 165mm)

cleste de taiat in diagonala 110mm

cleste tip Lineman 210mm

cleste cu cioc curbat 130mm

cleste de taiat cu bacuri laterale 150mm

penseta (reverse action)

3 scule ajutatoare pentru lipire

stativ si burete pentru ciocan de lipit(12W)

cleste reglabila 6

ciocan de lipit cu incalzire rapida

surubelnite drepte (3×75 5×75 6×100 6×40 mm)

surubelnite cruce (#0x75 #1×75 #2×100 #2×40 mm)

surubelnite tubulare (3/16 – 5mm 1/4 – 6mm)

tresa absorbanta

perie set surubelnita electronica – 6 buc

cleste de sertizat pompa vid cositor

set pile – 5 buc

surubelnita plastic pentru reglat trimmere

extractor IC

recipient pentru ulei

lanterna

set chei imbus rabatabil – 7 buc

penseta cu 3 gheare

set cheie franceza – 6 buc

ciocan

banda izolatoare

foarfeca din otel inoxidabil 6

cositor

absorbant de caldura

cutter (3 lame)

ruleta 3M/10FT

oglinda

cleste reglabila pentru tevi 254mm

geanta de transport.

Dimensiuni: 450x325x132 mm

7.7 Presa hidráulica

Presa hidraulica este un utilaj ce genereaza forta de compresie prin intermediul unui cilindru hidraulic. Presa hidraulica inlocuieste presa mecanica, deoarece presa hidraulica poate dezvolta constant aceeasi forta de presiune, pe cand presa mecanica poate dezvolta o presiune maxima doar in partea de jos a ciclului.

Presele de capacitate mare pot genera zeci de tone de presiune, sunt ajustabile si adaptabile, si se poate controla foarte usor si exact forta ce trebuie aplicata.

Astfel de prese sunt folosite peste tot in lume la : stantat monezi, indoit tabla, creat matrite, presat materiale si multe altele.

Descriere: presa hidraulica cu capacitatea de 10 tone 
Detalii:
– cu sistem de actionare hidraulic
– rama din otel
– pompa hidraulica 
– manometru cu scala in tone 
– include bacuri pentru presare in forma de V
– hidraulica
– capacitate : 10 tone
– cursa piston : 155 mm
– piston Ø: 40mm
– deplasare maxima dintre piston si banc : 390mm
– deplasare minima dintre piston si banc : 190mm
– inaltime totala: 945mm
– greutate : 53kg

7.8 Suport hidraulic cutie viteze

Ideal pentru schimbarea cutiilor de viteza sau a motoarelor fiind foarte practic datorita manevrabilitatii sale precum : cctionare la pedala,piston cromat,roti orientabile.

Descriere:  
Capacitate 0.5T 
Dublu cilindru 
Inaltime minima 855mm
Inaltime maxima 1760mm 
Dimensiune de ambalare 520x320x770mm
Greutate neta 53kg    
Categorie: Cricuri cutie de viteze

7.9 Suport motor

Suport pentru motor cu placa de fixare si brate de prindere reglabile. Fixarea motorului se efectueaza in flansa de prindere a cutiei de viteze. In acest mod se asigura acces la partea frontala a motorului. De asemenea suportul asigura posibilitatea rotirii si blocarii in pozitia dorita; pentru reparatii motoare, rotativ la 360 grade cu 4 gheare reglabile pentru fixare
Detalii:
-este compatibil cu toate tipurile de motoare
-sarcina:550 kg
-greutate:27.5 kg

8. Presa arcuri actionata hidraulic

Descriere: presa hidraulica pentru schimbarea arcurilor sau amortizoarelor de suspensie 

Detalii:
– presa hidraulica construita din profile masive cu capacitatea de 4 tone
– arcul este presat de piston hidraulic cu actionare la picior
– executia ghearelor reglabile este universala pentru prinderea majoritatii tipurilor de arcuri inclusiv a amortizoarelor
– partea bratarii superioare sunt piulite fluture pentru blocarea partii superioare a amortizorului care impiedica slabirea arcului comprimat
– clema inferioara : dupa introducerea partii inferioare a amortizorului cu arc in clema , se strange pentru o demontare in siguranta a arcului de pe amortizor
– forta hidraulica 4 tone
– cursa piston : 320mm
– diametru maxim al arcului : 400mm
– grosimea arcului : 10-25mm
– interval de lucru : 210-570mm
– dimensiuni: 1200x380x390mm
– greutate: 37kg

8.1 Redresor-robot de pornire si incarcare a bateriei

Redresor si robot pornire pentru acumulatorilor WET, cu tensiunea de 12/24 V 

Potrivit pentru pornirea vehiculelor, vehiculelor comerciale si camioanelor usoare 

Incarcarea poate fi selectata normal, rapid (Boost) si pornire rapida 

Afisare a stadiului incarcarii si a curentului de start 

Temporizator pentru incarcare rapida 

Protejat la suprasarcina si inversare polaritate 

Alimentare 230 V / 50 Hz 

Putere 2/10 kW 

Tensiune redresare 12/24 V 

Curent de incarcare 90 Aeff 

Capacitate acumulator max.1550 Ah 

Curent de start maxim 570 A 

8.2 Dispozitiv de indreptat caroserii – CAL

EHA-10 – Echipament hidraulic pentru îndreptat orice tip de caroserii (cal tragere)

Braț de tragere dințat, pentru acționarea în siguranță a lanțului, mobil în plan vertical

Forță de tragere braț: 10 tone

Acționare braț: pompă hidraulică manuală BMP-04

Supapă de siguranță

Echipament mobil pe roți

Posibilități de tracțiune a caroseriei în orice direcție (în plan transversal 45o + 45o, reglabil cu pas de 15o)

Multiple accesorii incluse

Dimensiuni: 2.940x710x1.430 mm

Masa: 178,5 kg

8.3 Stand pentru redresat aroserii

AUTOROBOT B 20 stand de redresat caroserii cu lift, banc reglabil, tractiune vectoriala

Aceast aparat poate efectua operatii de tractiune sau impingere. Fixarea vehiculului pe banc se face foarte usor datorita mesei hidraulice reglabile si a clemelor cu un singur surub.
Turnul de indreptare este confectionat din aliaje de aluminiu, facand operarea lui mult mai usoara.
Forta de indreptare se pastreaza pe toata lungimea turnului datorita tractiunii vectoriale.

8.4 Aparat de sudura

DIGITAL SUPERMIG 360

Caracteristici:
Tensiunea de alimentare : 400 V 
Curent absorbit : 16 A la 60% – max. 28 A 
Putere absorbita : 9 kW / 60% – 14,4 kW max.
Valoare siguranta fuzibila : 16 A 
Factor de putere ( cos fi ) ; 0.9 
Tensiune in gol : 44,5 V 
Gama de curent reglat : 40 – 350 A 
Curent la 60% : 260 A 
Trepte de reglaj curent : 18 
Diametru sarma otel : 0,6 – 1,6 mm 
Diametru sarma otel inox : 0,8 – 1,6 mm 
Diametru sarma aluminiu : 0,8 – 1,2 mm 
Diametru sarma tubulara : 1,0 – 1,6 mm 
Diametru sarma brazare : 0,8 mm 
Clasa de izolatie : H 
Grad de protectie : IP 22 
Gabarit mm ( LxlxH ) : 1040x460x1320 
Greutate : 126 kg 
Cod produs : 822050 

– Recomandat pentru sudura in mediu protector a oricarui tip de material.
– Reglaj in 18 trepte a curentului de sudura. 
– Fiabile si robuste, usor de intretinut.
– Derulatorul de sarma este detasabil, amplasat in partea superioara a aparatului, si se poate deplasa pana la 10 m de sursa de putere, cu ajutorul unui prelungitor optional.
– Asistat de microprocesor asigura un reglaj rapid al parametrilor de sudura, in functie de viteza sarmei.
– Poate lucra in 2 sau 4 timpi.
– Asigura monitorizarea permanenta a tensiunii de alimentare si recunoasterea automata a pistoletului cu care se lucreaza.
– Este prevazut cu dispozitiv de antrenare sarma cu 4 role.
– Protectie termica cu termostat.
– Domeniu de utilizare : Industrial – profesional.

8.5 Cabina de vopsit

Cabina pentru vopsire si coacere(GL2000-B1 – 8,6m), prevazuta cu sisteme de ventilatie si incalzire a aerului,adaptata standardelor CE de vopsire cu vopsea pe baza de apa.

Structura: panouri sandwich galvanizate, 50 mm grosime, izolație vata de sticla, suprafețe vopsite interior/exterior, plastifiate

Filtre plafon: dispuse pe întreaga lungime a cabinei, compuse din filtre amplasate în rame metalice demontabile

Uși frontale: 3 uși prevăzute cu geam securizat de mari dimensiuni, ermetizate, galvanizate și plastifiate

Usa de serviciu amplasata pe partea laterala a cabinei, dimensiuni 0,8 x 2 m, echipata cu sistem de deschidere automat pentru suprapresiune

Sistem de iluminare in tavan: lămpi echipate cu câte 4 tuburi neon de 40 W, amplasate la partea superioara pe laturile cabinei, la un unghi de 45º

Sistem de iluminare laterala: cate 4 lampi amplasate pe peretii laterali, in pozitie verticala, echipate cu cate 4 tuburi de neon de 40 W (numai la modelele Gl 3000 si 4000)

Baza metalica completa si gratare pe toata suprafata. Cabina se poate monta la nivelul planseului de beton al halei service, intr-o excavatie cu h=350mm, sau peste planseul de beton existent. Suprafata filtranta acoperită cu grătare electrosudate, galvanizate, capacitate maxima de încărcare 4000 kg. Rampe acces in cabina si carcase de etansare pe contur baza metalica.

Generator de aer: grup generator cu un motor electric, ventilator centrifugal si schimbător de căldură inox

Extractor de aer: grup extractor cu un motor electric, ventilator centrifugal și filtre paint stop

Grupul generator-extractor este amplasat in partea laterala a cabinei de vopsire, la alegere in dreapta sau stanga si ocupa suprafata cu latimea de minim 3 m (inclusiv cale de acces).

Sistem de recirculare completa a aerului cald in faza de uscare, echipat cu volet comandat pneumatic (automatizare in panoul de comanda)

Voleti reglabili pe admisie si evacuare aer, pentru reglarea presiunii in cabina, in functie de imbacsirea filtrelor, comandati cu motoare electrice din panoul de comanda

Tubulaturi incluse in completul de livrare: cate 2 tuburi pentru admisie si evacuare aer, plus coturile aferente (conform imaginii prezentate); tub Ø200mm cu lungimea de 4m pentru gaze de ardere.

Arzător: motorina sau gaz metan, tip Riello, în două trepte, capacitate calorică în funcție de generatorul de aer cald.

Panou electric multifuncțional de comanda a generatorului, extractorului și sistemului de iluminare.

Nu sunt incluse: conexiunile electrice la distribuitorul de energie electrică; conexiunea de aer comprimat; tubulatura pentru aer sau gaze de ardere suplimentara celei din completul standard.

In tabelul urmator sunt prezentate configuratiile recomandate pentru cabinele de vopsire si caracteristicile tehnice:

Cap.8 Reciclarea materialelor și pieselor uzate

Vehiculele ajung sa faca parte din categoria VSU (Vehicule Scoase din UZ) din doua motive :

Vehicule care ating o anumita „varsta” si devin in cele din urma „batrane”- acestea fac parte din categoria vehiculelor scoase din uz din cauze naturale;

Vehicule care au fost accidentate si nu au mai putut fi recuperate – cele din urma purtand titulatura de „vehicule scoase din uz prematur”.

Fluxul reciclarii VUS

Tratarea vehiculelor scoase din uz se poate efectua fie prin dezmembrare, indepartarea partilor din care se compun ce pot fi reciclate sau refolosite, fie trimise la shredder(tocator). Indiferent de care din aceste doua cai este vorba, VSU vor trece prima oara printr-o etapa de depoluare.

Compozitia cantitativa si procentuala estimata a materialelor ce vor rezulta de la vehiculele scoase din folosinta fie prin dezmembrare sau maruntire.

Materialele principale aflate in componenta vehiculelor, sunt :

Fluidele rezultate in urma depoluarii.

Materialele sunt obtinute in intregime in prima etapa, cea de depoluare, care este realizata in statii mobile de depoluare. Fluidele sunt :

Combustibili:benzina, motorina si gaz lichefiat)

Ulei de transmisie;

Ulei de motor;

Ulei din filtrul de ulei;

Ulei hidraulic de la servodirectie si de la suspensii hidraulice;

Lichid de racire;

Lichid de frana;

Lichid din instalatia de spalat parbriz;

Lichid din instalatia de climatizare.

Alte materiale ce provin din procesul de depoluare

Baterii;

Anvelope;

Piese mari din material plastic;

Jante din metal feros;

Catalizatori;

Scule;

Contragreutati;

Condensatori ce contin PCB/PCT;

Capace roti;

Jante din aliaj.

Metalele feroase

Otelul si fierul sunt din punct de vedere al masei cele mai folosite materiale. De obicei aproape jumatate din continutul de metale feroase se afla in componentele mecanice iar cealalta jumatate in caroserie.

Metalele neferoase

Cuprul si principalele sale utilizari :

Fabricarea diverselor parti ale accesoriilor, elemente de bronz pentru radiatoare, precum si fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica.

Aluminiul se intalneste in principal in urmatoarele aplicatii :

Elemente ale radiatoarelor;elemente turnate pentru motor, cutia de viteze, componente ale transmisiei, pistoane;diverse componente cum ar fi cilindrii de frana;elemente sudate ale barelor de protectie; tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga.

Plumbul se foloseste la :

Fabricarea acumulatorilor;

Diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare, pigmenti, agenti de stabilizare si vulcanizare.

Zincul este folosit la :

Elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare;

Acoperiri galvanice ale tablei.

Metalele pretioase sunt regasite in special in convertoarele catalitice, acestea fiind :

Platina;

Rodiul;

Paladiul.

Componentele nemetalice din industria auto

Materialele plastice sunt utilizate intr-un vehicul dupa cum urmeaza :

60 % si sunt folosite in interior;

10% in motor;furtunase, conducte etc

10% la instalatia electrica;

15% la caroserie

Iar 5% la sasiu.

Cauciucul se foloseste la :

Anvelope;

Furtune;

Chedere.

Textilele au ca principala utilizare fabricarea scaunelor precum si imbracarea usilor la interior.

Etapele de tratare

1 Depoluarea

Depoluare fig 1

Toate VSU trebuiesc supuse unei proceduri de depoluare inainte de a fi depozitate pentru a fi tratate. Tratamentul premergator depoluarii decurge in felul urmator :

Scoaterea bateriilor si a rezervorului de combustibil;

Scoaterea,colectarea separata si depozitarea combustibilului ,uleiului de motor(fig 1),uleiului de transmisie, uleiului de la cutia de viteze, uleiului hidraulic, lichidului de racire, antigelului, fluidului de frana, fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU,doar daca nu este necesara pastrarea lor in vederea refolosirii acestora;

Scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile ca de exemplu air bag-urile;

Indepartarea pe cat posibil a tuturor componentelor identificate precum ca ar contine mercur.

Toate aceste materiale sunt aproximativ 3% din masa unui VSU. Bateriile pot fi refolosite doar daca sunt intr-o stare buna sau pot fi reconditionate. Fluidele sunt in general reprocesate sau vandute pentru valorificarea energetica a lor.

Dezmembrarea

Dezmembrarea presupune indepartarea componentelor de valoare sau a partilor componente pentru care exista cerere in vederea refolosirii sau reprocesarii.

Componentele destinate refolosirii intalnite cele mai des, sunt :

Cutiile de viteze;

Anvelopele;

Rotile;

Motoarele;

Radiatoarele;

Bateriile;

Partile componente precum carburatorul, alternatoarele, faruri, distribuitoarele, discurile si etrierele de frana;

Alte parti componente in functie de starea in care se afla si valoare comerciala a acestora.

Daca partile mai mari din metal precum radiatoarele, motoarele, cutiile de viteze etc., sunt adeseori indepartate si trimise la specialisti in reprocesare pentru a fi recuperat metalul.

Dupa procesul de dezmembrare, ceea ce ramane din VSU este dat de obicei catre o masina de presare, inainte de a fi trimise la tocator.

Dupa depoluare si dezmembrarea partilor componente greutatea VSU care urmeaza sa fie trimis la tocat scade cu aproximativ 25-30%.

Conform unor Directive, anumite parti sau materiale trebuiesc a fi indepartate in etapa de dezmembrare pentru ca reciclarea sa fie posibila.

Aceste obiecte includ :

Parti metalice ce contin cupru, magneziu, aluminiu daca nu poate fi posibila separarea acestora in timpul tocarii;

Catalizatorul;

Sticla;

Anvelopele si partile mari din plastic precum amortizoarele, containerele de fluide, tabloul de bord etc.;daca nu, avem aceeasi posibilitate ca in cazu partilor metalice.

Tocarea

Dupa depoluare si eventual dupa indepartarea tuturor componentelor ce pot fi valorificate, carcasele VSU pot fi tocate,iar fragmentele rezultate sunt sortate in metale feroase, metale neferoase si reziduri de tocare.

Un tocator este capabil de a recupera majoritatea continutului de metal a unui VSU,datorita capacitatii mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate in urma tocarii.

Partile nemetalice sunt alcatuite din materiale precum plastic,sticla,spuma,cauciuc si textile.

Aceasta fractie poate fi reciclata sau, de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale.

Tehnologiile de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces in care are in centrul tocatorului,o moara cu ciocane,actioneaza ca un arbore tocator prin macinarea materialelor cu care este alimentata-baloti obtinuti prin presare.

Macinarea vehiculului.Shredder.

Ceea ce rezulta in urma tocarii este o mixtura de metale feroase, metale neferoase si reziduri de tocare.

Aceste particule componente sunt separate printr-o serie de metode. Metalele feroase si neferoase, asa numitele fractiuni grele de tocare, pot fi trimise la topitorii secundare de metal, unde vor fi reciclate in noi produse de uz. Deseul de tocare contine de asemenea sticla, fibre, cauciuc, mizerie-praf,pamant-,si plastice. Acest rezid este uneori diferentiat in asa numita fractie usoara de tocare si praf. Pentru tocatoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25% din greutatea acestora inainte de a ajunge la tocare. Tocatoarele moderne sunt echipate cu desprafuitoare precum ciclonii.

Prezentarea procesului de tocare

Moara de tocare folosita pentru tocarea VSU precum si pentru tocarea altor materiale,rupe materialul cu ajutorul unor ciocane mari atasate unui motor cu capacitatea ce poate ajunge la 6 000 CP.

Aceste masinarii sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoti ferosi si neferosi, canistre de aluminiu, deseu de aluminiu, deseuri feroase precum foi de fier, automobile, alaturi de materiale nemetalice cum ar fi cele ceramice, carbune, calcar, caramida refractata, asfalt si tigla. Toate acestea se folosesc in general in depozite pentru deseuri, rafinarii, instalatii de recuperare si topitorii.

Moara de tocare marunteste materialele introduse, separa feroasele de neferoase, folosind echipamente de procesare „in aval” precum magneti, sisteme de curatare si medii dense de separare.

Sistemul de tocare este compus din patru parti diferite : actionarea tocatorului(motorul),transportatorul de alimentare, dispozitivul de alimentare si tocare si sistemul de curatare in aval.

Depozitarea

Rezidurile rezultate de la tocator, insumeaza intre 15% si 25% din masa unui VSU, in functie de proportia materialelor recuperate, si sunt de obicei destinate depozitarii finale.

Aceste materiale sunt formate din substante organice si anorganice. Substantele organice sunt in special materiale polimerice precum plastice si elastomeri, urmate in cantitate mai mica de produse derivati naturali ca produse ale fibrelor celulozice, piele. Materialele anorganice cuprind sticla, rugina, praf. Reglementarile privind depozitarea finala au impus pretratarea acestora inainte de a fi depozitate.

Recuperarea energetica.Incinerarea

Incinerarea cu recuperarea energetica este o optiune atractiva pentru rezolvarea problemelor legate de rezidurile rezultate de la tocator, dar aceasta este limitata de capacitatea de stocare. Incinerarea acestor reziduri se poate efectua la un loc cu deseurile menajere.

Sortarea rezidurilor provenite din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe tipuri : magnetice, pneumatice, in mediu dens etc. Experienta tarilor cu tehnologie avansata demonstreaza ca raman cca 20% din deseuri dupa recuperarea metalelor. Acest material este numit in mod uzual reziduu de tocare iar in prezent este eliminat prin depozitare la gropi de gunoi.