Metodologia de evaluare a vulnerabilității: Este un instrument folosit de factorii de decizie politică, în elaborarea unei strategii durabile de… [307027]

TRADUCERE POSTER

Metodologia de evaluare a vulnerabilității:

[anonimizat] a [anonimizat].

Abstract:

[anonimizat], județean, micro-regional, regional, național, european și chiar la nivel mondial. [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat]-vest a României. Studiul are un dublu scop. [anonimizat], propunând noi metodologii dezvoltate pe baza datelor disponibile și o analiză în profunzime a [anonimizat], naționale și internaționale. [anonimizat] a [anonimizat], la mai multe scări (local, județean și regional). Pentru a [anonimizat] o metodologie de calcul pentru vulnerabilitatea așezărilor miniere și a utilizării tehnologiei GIS
pentru a elabora o bază de date și o harta geospațială a vulnerabilității satelor miniere.
[anonimizat].
Rezultatele relevă importanța unei abordări integrate a [anonimizat].

1. Introducere

Zona Munților Apuseni a [anonimizat], prin Proiectul Roșia Montană. [anonimizat], [anonimizat] a unui proiect minier modern. Multe întrebări au primit răspuns (satisfăcător sau nu) [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] a avut loc aici în ultimii 25 de ani. Pornind de la premisa că '' vulnerabilitate se înregistrează nu doar prin expunerea la pericole (în cazul nostru efectul activităților miniere asupra mediului natural și a populației locale) dar, de asemenea, ''rezidă în sensibilitatea și capacitatea de adaptare a sistemului de a se confrunta cu astfel de riscuri " (Turner et al., 2003) [anonimizat], această lucrare calculează și analizează gradul de vulnerabilitate a [anonimizat] a zece factori atent selecționați.
Literatura de specialitate include peste 25 de definiții diferite, concepte și metode de analiză a vulnerabilității (Birkmann, 2007). Vulnerabilitate este definită de ISDR (2004) ca fiind ''Stabilirea condițiilor de natură fizică, socială, economică și factorii sau procesele de mediu, care cresc susceptibilitatea unei comunități la impactul pericolelor''. Factorii fizici (distribuția spațială și a calitatea mediului încorporat) pot fi reprezentate de factori precum: densitatea populației, distanța până la / de la o așezare, calitatea materialor de construcție și a tehnicilor utilizate pentru a construi infrastructură. În plus, vulnerabilitatea reprezintă una dintre componentele de risc, precum și expunerea la pericol, fiecare dintre acestea fiind la rândul său, în strânsă legătură cu cele trei elemente importante ale spațiului geografic: natură, societate și teritoriu. Bazat pe
elementele care definesc așezările rurale (zona încorporată, populație și terenuri) a fost selectată tipologia așezărilor rurale. Zona a fost stabilită în conformitate cu trei criterii predeterminate și anume: caracteristicile socio-economice ale zonei în limitele satului (în special zona din sat construită în cadrul intervenției), mărimea populației și destinația terenurilor situate în afara limitelor satului.
Vulnerabilitatea așezărilor umane a fost pe larg a studiată la nivel național și internațional (Sorocovschi,
2010; Surd și colab., 2007; Birkmann, 2007; Adger și colab., 2004; Alasia și colab., 2008; Cannon, 1994; Dwyer și colab., 2004; Anderson, 2000; Ozunu și Botezan, 2012). Cercetări privind diverse metodologii de evaluare a vulnerabilității (fie sociale, economice, ecologice) s-au desfășurat în ultimele decenii de către diverși autori (Knox, 1980, LüERS, 2005, LüERS și colab., 2003; Fedeski și Gwilliam, 2007; Wilhelmi și Morss, 2013; Zabeo et al, 2011.; Das și colab, 2012.; Plummer și colab., 2013). O temeinică recenzie privind metodele de evaluare a vulnerabilității este dată de De Lange și colab. (2010). Bazat pe Turner și colab. (2003)fiind cadru pentru
analiza vulnerabilității în domeniul științei durabilității, conceptul de reziliență, definită ca abilitatea și capacitatea unui sistem de a ''sării înapoi '' și a'' menține anumite structuri și funcții '', '' în ciuda perturbărilor'' au fost luate în considerare în acest studiu, ca o componentă critică a analizei.

Scopul acestui studiu este acela de a înțelege în profunzime modul în care așezările miniere rurale situate în Munții Apuseni fac față, răspund și reușesc să se adapteze la expunere, dincolo de restructurarea politică, instituțională și socio-economică, într-un context european mai larg.
În prezentarea acestui cadru de vulnerabilitate pentru minerit, zonă de importanță națională și internațională major, autorii au sugerat o evaluare simplificată a componentelor care pot crește vulnerabilitatea zonei la
pericole, dacă structurile instituționale adecvate și anumite părți interesate nu sunt implicate în mod activ.

2. Materiale și metode
Complexitatea proceselor economice și sociale din România în ultimele decenii a determinat schimbări și perturbări ale mediului urban și rural. Așezările rurale din zona minieră a Munților Apuseni nu fac excepție, mai ales după restructurarea sectorului minier românesc, în urma tulburărilor sociale din 1989. De altfel, întregul sistem industrial românesc a suferit un proces rapid de restructurare în primii 3-4 ani după 1989 prin închiderea unui număr mare de fabrici ineficiente și unități industriale (Marinescu și colab., 2013).
De obicei, evoluția și caracteristicile acestor așezări umane sunt strâns legate de sectoarul economic predominant. În special, activitățile miniere și-au pus amprenta asupra fizionomiei satelor într-un mod negativ. În această lucrare cercetătorii au pornit de la ipoteza că, în scopul de a dezvolta un cadru de vulnerabilitate pentru Munții Apuseni ar trebui să ia în considerare vulnerabilitatea ca fiind caracteristica dominantă a unei zone miniere, atât în ​​timpul exploatării minei, cât și după închiderea ei. În consecință, punerea în aplicare a acțiunilor corespunzătoare de dezvoltare durabilă, pentru a atenua negativ efectele activităților miniere de către factorii de decizie este puțin probabilă fără o evaluare corectă a gradului de vulnerabilitate a așezării, bazată pe o abordare complexă a factorilor d eterminanți. Prin urmare, cuantificarea gradului de vulnerabilitate a unei zone miniere (și implicit a așezărilor componente) pe baza indicatorilor incluși în grila de evaluare a vulnerabilității așezărilor miniere, reprezintă primul pas în procesul de planificare atunci când se încearcă să se identifice soluții adecvate pentru dezvoltarea durabilă. În acest fel, domeniile prioritate (care pot diferi în funcție de tipul așezării și caracteristicile dominante) care au nevoie de intervenții majore pot
să fie identificate, facilitând astfel procesul de luare a deciziilor pentru realizarea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung.

2.1. Colectare de date
Cadrul de eșantionare pentru această cercetare include zonele miniere din Munții Apuseni (din NV României) selectate pe baza unor criterii prestabilite. Criteriul administrativ a fost de o importanță primară, dar și alte criterii de bază, cum ar fi caracteristicile metalogenetice și existența (în trecut sau prezent) de activități miniere de extragere de feroase și neferoase și, de asemenea, minerale metalifere. Delimitarea zonelor miniere din Munții Apuseni se bazează pe analiza detaliată a localităților, luând în considerare parametrii
cum ar fi metallogenesis (districte, câmpuri sau gitologici noduri), accesibilitatea site-ului, tipul de activități miniere (perimetrul minier și de exploatare, tipuri de minereuri de exploatări miniere), precum și alte
particularități geografice. Pe baza acestor caracteristici, aleunităților administrativ-teritoriale care conțin așezări miniere au fost identificate și grupate 11 zone miniere. De asemenea, aceste domenii au fost clasificate în funcție de tipul dominant de minereu. Dintre acestea, șapte zone cu aur-argint și minereuri polimetalice
situate în Cadrilaterul de Aur (județele Alba și Hunedoara), două site-uri ce presupun extrageri a minereurilor de fier (județul Cluj), o zonă minieră ce găzduiește uraniu (județele Alba și Bihor) și un singur site de exploatări miniere de bauxită (județul Bihor), (fig. 1). Restructurarea sectorului minier din România a provocat disponibilizări în masă și, implicit a scăzut puterea de cumpărare. Problemaa localităților afectate grav de
închiderea minelor a reprezentat o prioritate a Guvernului român, având ca rezultat declararea la nivel național a mai multor zone defavorizate. Regimul zonelor defavorizate, astfel cum este reglementat de legislația românească (Guvernul român, 1998; Parlamentul roman, 1999), le definește ca fiind cele zone geografice incluse într-una sau mai multe administrativ- unități teritoriale (UAT) și ședința de cel puțin una dintre cele mai următoarele cerințe:
– Cu structuri UAT de mono-industriale productive, mobilizarea
mai mult de 50% din populația ocupată;
– Care sunt miniere UAT de zone în care a fost personalul
concediați și redus la mai mult de 25%;
– În cazul în care concedierile colective UAT au fost efectuate după
lichidarea, restructurarea sau privatizarea unor
operatorii economici care afectează mai mult de 25% din angajați
cu domiciliul în zona respectivă;
– În cazul în care rata șomajului UAT depășește media
valoare națională cu 30%;
– UAT situate în zone îndepărtate, fără mijloace de comunicare
și cu o infrastructură foarte slabă.
Multe dintre zonele miniere incluse în curentul
de cercetare se suprapun unele zone defavorizate. Următoarele
zone din Munții Apuseni au fost declarate
dezavantajați de Guvernul român: Brad miniere
zona (15 localități rurale), zona minieră Apuseni (12 din mediul rural
așezări), zona minieră Stei-Nucet (trei așezări rurale),
Borod – Š uncuius¸ – Dobresti – minier Vadu Crișului
zona (patru așezări rurale) și POPESTI – Derna-Aleșd
Zona minieră (numai orașul Aleșd este situat în
Munții Apuseni).
Mai multe reglementări recente (Guvernul român, 2001)
au înlocuit noțiune "" zonele defavorizate "" cu cea a
"" Zone de restructurare industrială ". În plus, condițiile
necesare pentru declararea unei zone dezavantajate au fost
elaborat și reglementată (Parlamentul românesc, 2004), o parte din
care sunt menționate mai jos:

Fig. 1 – Location of the settlements in the Apuseni Mountains mining areas.

– Procentul șomerilor din numărul total de
resurselor de muncă este de 3 ori mai mare decât cea a șomerilor,
în ultimele 3 luni anterioare lunii când
documentația de zonă defavorizată a fost elaborată;
– Acestea sunt zone izolate, fără mijloace de comunicare
și cu o infrastructură foarte slabă.
Europa Centrală și de Sud o parte a Munților Apuseni
Județul Alba: zona Zlatna-Ponor a fost identificat ca fiind '' sever
dezavantajate ''. Geografic vorbind, acest lucru dezavantajat sever
Zona se suprapune parțial cele 3 zone miniere supuse
la acest studiu: zona minieră Baia de Arieș, Abrud – Rosiei
Montana – zona minieră Roșia Poieni și Zlatna – Almașu
Mare-zona minieră nija Stå.
Pornind de la premisa că fizionomia și
Specificitatea așezărilor rurale miniere sunt dictate de
activități de exploatare a resurselor minerale și că acest lucru
induce o serie de riscuri asupra componentelor unui minerit
decontare, o clasificare a riscurilor a fost încercată în conformitate
la 3 perioade esențiale în viața unei mine:
– Perioada activităților miniere (indiferent de intensitatea
activități miniere, rentabilitatea economică, tehnologiile miniere
second-hand, etc.);
– Perioada de restructurare și de închidere a minelor și conexe
activitati;
– Perioada post-minieră, imediat după încetarea
a activităților miniere.
În funcție de cele trei perioade menționate mai sus,
risc dominant a fost identificat, care prin natura sa poate
generează o serie de riscuri, vulnerabilități și riscuri, astfel cum
ilustrat în fig. 2.
Fără a intenționa să facă o abordare exhaustivă a riscurilor
induse la așezările miniere, această clasificare are
scopul de a identifica și de a revizui aceste riscuri care ar putea
apar și au scurt negative, pe termen mediu și lung
efecte. Criteriile menționate mai sus pot influența în mod direct
etapele de bază în evoluția și dezvoltarea unei
decontare. Cu toate acestea, acest inventar al riscurilor include numai
aspecte determinate sau influențate de activitățile miniere,

Fig. 2 – Dominant risk depending on the 3 important stages in the evolution of a mining settlement and the consequences of a hazard occurrence.

în timp ce o analiză complexă a riscurilor induse de minerit
așezări ar trebui să ia în considerare, de asemenea, tipologia suplimentară
riscuri. În ciuda existenței mai multor alte lucrări în cazul în care
riscuri sociale, economice și de mediu ca aparținând
zone miniere din Munții Apuseni au fost anterior
a studiat (Surd et al, 2007;. Muntean și Constantin, 2009;
. Š și colab Ștefănescu, 2011, 2013; . Levei et al, 2011, 2013; moldovan
et al, 2013.; Ozunu și colab., 2009; Forray, 2002; Forray și
Hallbauer, 2000; Florea și colab., 2005; Bird și colab., 2005; Costan
et al., 2010), această lucrare este unică în abordarea sa de a aborda
o astfel de limitare. Astfel, studiul urmărește să realizeze un complex
imaginea vulnerabilității așezărilor miniere luându-se în
cont dinamica și evoluția acestora. Prin urmare, cei trei
etapele majore ale unei așezări miniere corespund diferitelor
tipologii de vulnerabilitate.
2.2. Metodologia de evaluare a vulnerabilității mineritului
așezări
Metodologia de calcul a vulnerabilității asezarii miniere
sa bazat pe:
? analiza și prioritizarea aspectelor care influențează
în mod direct sau indirect de echilibru, evoluția și durabile
dezvoltarea localităților;
? identificarea seturilor de indicatori statistici relevanți
în funcție de aspectele menționate mai sus și relațiile
între acești indicatori;
? stabilirea și motivația claselor de valori care
a stabilit baza pentru cuantificarea așezărilor miniere
gradul de vulnerabilitate;
? validarea metodei de evaluare, bazată pe
Formula matematică a gradului de vulnerabilitate a
așezări rurale din Munții Apuseni din Alba
județ.
Atunci când propune o metodă de evaluare a vulnerabilității pentru cele
așezări, am pornit de la formula de risc matematic
calcul, așa cum a propus de Crichton (1999):
R ¼ H? E? V (1)
unde R este un risc, H este pericol, E sunt elementele expuse, și V
este vulnerabilitate. Această ecuație arată că vulnerabilitatea este produsă
raportul dintre risc și produsul dintre pericol și
elemente expuse.
Având în vedere diferențele majore între mediul urban și
așezările rurale, această lucrare propune un calcul vulnerabilitate
Metodologia pentru așezările rurale. cercetare viitoare este
destinate să abordeze vulnerabilitate în zonele urbane. Alegerea
așezărilor rurale a fost motivată de caracterul specific al
Munții Apuseni din perspectiva activităților economice,
a spațiului predominant rural, și predominant
tipul de populație (procentul mare de rezidenți situat în
zonele rurale).
Primul pas a fost înființarea contextului și a cadrului
pentru identificarea indicatorilor relevanți pentru propusă
Metoda de calcul. Prin urmare, un set de patru relevante și
întrebări pragmatice a fost utilizat pentru a dezvolta formula
necesare pentru a evalua vulnerabilitatea așezărilor miniere
în scopul de a facilita identificarea durabilă
Soluții de dezvoltare. Aceste întrebări și răspunsurile lor
sunt:
? Întrebarea 1: Care este scopul principal al aplicării
formule de calcul pentru evaluarea vulnerabilitatea
așezările rurale (în special din așezările miniere)?
Răspuns: Pentru a evalua vulnerabilitatea unui număr de rural
așezări, în scopul de a identifica tendințele viitoare legate de
dezvoltarea durabilă bazată pe politici de dezvoltare la
la nivel național și european.
? Întrebarea 2: Care sunt elementele de bază analizate în termeni
de vulnerabilitate?
Răspuns: vulnerabilitate va fi evaluat pentru toate de bază
componente ale unei așezări rurale: teritoriu, populație,
activități economice și de mediu.
? Întrebarea 3: Care este obiectivul principal al aplicării
Formula matematică de evaluare a vulnerabilității pentru mediul rural
decontare?
Răspuns: Pentru a facilita procesul de luare a deciziei în cadrul
administrația publică locală prin prioritizarea acțiunilor
și alocarea de resurse financiare. Depinzând de
gradul de vulnerabilitate (foarte scăzut, scăzut, mediu, ridicat sau majore)
în ceea ce privește cele patru componente menționate mai sus,
proiecte integrate pot fi dezvoltate și puse în aplicare pentru
atenuarea vulnerabilității și dezvoltarea durabilă.
? Întrebarea 4: Care este principiul de bază in curs de dezvoltare
Metodologia de calcul pentru evaluarea vulnerabilității
așezările rurale?
Răspuns: Pentru a oferi o imagine de ansamblu a vulnerabilității
gradul de o așezare rurală printr-o abordare integrată
a componentelor sale și de a defini relațiile dintre acestea
indicatori bazați pe principiul cauza-efect.
În consecință, o rezumare a principalelor asociate
elemente a fost realizat în același timp, ținând seama de 3 de bază
elemente în analiza vulnerabilității (riscuri, pericole și
elemente expuse). Prin urmare, riscurile pot fi: naturale, tehnologice,
demografice, de mediu, sociale, economice, administrative,
asociat comportamentului comunității, sau indusă
de lipsa de accesibilitate. În același timp, riscurile pot fi:
naturale, de mediu, tehnologice sau economice.
Elementele expuse sunt: ​​teritoriu, populație,
activități economice și a mediului.
Din cauza complexității și dinamicii așezărilor rurale,
vulnerabilitate a fost determinată pe baza condițiilor
și procesele care rezultă din 10 factori sau aspecte, printre
care cele mai importante sunt:
– factori geografici
– Aspecte legate de infrastructura publică
– Aspecte legate de accesibilitate
– factori demografice
– factori sociali
– Luarea deciziilor și factorii administrative
– Factori psihologici și motivaționali
– factorii economici
– Factori de mediu
– Aspecte restrictive în procesul de dezvoltare durabilă. Punctul de pornire pentru formula este următoarea
X
n
i¼1
Fn
n
(2)
în cazul în care, n = numărul de indicatori specifici fiecărui factor (de exemplu,
pentru F1, n = 5; pentru F2, n = 4; pentru F3, n = 10, etc.); F = factor determinant
factor de vulnerabilitate; i – indicatorii specifici fiecărui
factor.
În acest context, n este o variabilă fix, adică pentru factorul F1 sunt
cinci indicatori, pentru factorul F2 există patru indicatori, pentru factorul
F3 există 10 indicatori și așa mai departe (vezi tabelul 1).
unde, F1, F2. . ., F10 – factorii determinanți ai vulnerabilității
(Au fost identificate 10 tipuri de factori importanți); I –
indicatori specifici fiecărui factor.
Formula matematică propusă este o medie aritmetică
în cazul în care numărătorul reprezintă suma aritmetică
înseamnă de 10 factori (fiecare cu indicatorii săi), și
numitor este de 10 (numărul de factori). Acest lucru este în valoare de
menționând că oferă posibilitatea de a compara
rezultatele obținute pentru fiecare factor special într-un obiectiv
manieră.
Un număr de 55 de indicatori au fost utilizate în cadrul formulei,
fiecare dintre acești indicatori i se atribuie anumite intervale de valori
(Tabelul 1). La alegerea 55 de indicatori, autorii
considerat contextul și cadrul instituit de cele patru
întrebări de cercetare și răspunsuri pe care le-au oferit
o trecere în revistă a celor mai importante aspecte, pornind de la
în scop, rolul și rezultatele scontate ale acestei vulnerabilități
Metodologia de evaluare. Indicatorii propuși furnizează
informații atât pe cele trei componente majore ale
decontare (teritoriu, populație, economie), și pe
Dinamica evoluției de decontare analizate generate de
social, psihologic, politic, administrativ și mediu
fenomene mentale. În funcție de indicatorii măsurați,
următoarea greutate se acordă:
– În cazul în care cinci intervale de valori sunt atribuite unui indicator, atunci un
greutate la 1 la 5 i se atribuie, în funcție de gradul
de vulnerabilitate în fiecare așezare rurală: a.5p. (major),
b.4p. (Ridicat), c.3p. (Mediu), d.2p. (Scăzut), e.1p. (foarte jos);
– Valoarea 4 este ales în cazul în care există un aspect negativ și valoarea 1.5
este ales în cazul în care există un aspect pozitiv (aceste valori au fost
calculat după cum urmează: pentru aspectul negativ, aritmetică
media valorilor a fost calculată pentru: '' majore '', '' high '' și
'', Iar pentru aspectul pozitiv, media aritmetică "mediu"
a fost calculat pentru valorile '' joasă '' și '' foarte scăzut '').
a fost utilizat un design de cercetare cantitativă. cantitativ
Indicatorii aleși pentru formula au fost obținute prin aplicarea
metode matematice (hartă analize), întrebări închise sa încheiat
chestionare (de exemplu, indicatori pentru psihologică și
factorii motivaționali) sau achiziționarea de date cuantificabile din
factorii de luare a deciziilor la nivel de comună. statistică
indicatori s-au bazat pe datele centralizate la nivelul UAT
România.
Factorii psihologici și motivaționali au fost clasificate pe categorii de
chestionare aplicate populației din zona de studiu (a
eșantion de 20 persoane /) UAT. Atitudinea populației
în ceea ce privește procesul de dezvoltare durabilă a comunității
și gradul de implicare proactivă comunității a fost, de asemenea,
obținută printr-un studiu primar, în secțiune transversală.
Chestionarul a fost elaborat pe baza atributelor, cum ar fi
atitudini, solidaritate, cooperare, schimbare, angajament public,
oportunități, educație și formare, etc. În cele din urmă, Boolean
Tipul de date a fost folosit pentru interpretarea datelor cu două posibile
valori, adevărate și false (în acest caz, afirmativ și negative).
Dupa aplicarea formulei de calcul prezentate mai sus,
rezultatele obținute pentru fiecare unitate administrativ-teritorială
în mediul rural, au fost prelucrate utilizând tabelul 2 de mai jos.
Aceste rezultate au fost, de asemenea, ilustrate prin cartografic
înseamnă a tehnologiei Geographic Information Systems în
harta vulnerabilității comunei (fig. 3).
3. Rezultate si discutii
Așa cum am menționat anterior, zona Munților Apuseni, mai mult
în special în așezările rurale ale județului Alba, a fost selectat
pentru acest studiu, datorită prezenței activităților miniere
conduc la ipoteza că acest domeniu ar putea avea o mai mare
gradul de vulnerabilitate.
Tabelul 3 de mai jos prezintă valorile numerice pentru un set de
indicatori utilizați în formula de calcul al rural
localități din Munții Apuseni din județul Alba.
Valorile obținute pentru unitățile administrativ-teritoriale
în zona de studiu de caz, după aplicarea vulnerabilității
Formula de calcul gradul bazat pe cei 55 de indicatori
menționate în tabelul 1, sunt prezentate în Tabelul 4. Valorile
de vulnerabilitate gradul obținut după aplicarea directivei
Formula a variat între 2,4 (Albac, Arieseni, Garda de Sus)
și 4,8 (Ciuruleasa).
Rezultatele arată că cel mai înalt grad de vulnerabilitate este
prezentate de comunele: Ciuruleasa, Avram Iancu, Rosiei
Montana si Lupșa. activități miniere intense au fost
dezvoltat în comunele Roșia Montană, Lupșa și
Avram Iancu, și regenerarea sectorului minier are
trase dezechilibre sociale grave, foarte greu de depășit, astfel
departe. Un grad ridicat de vulnerabilitate a fost inregistrata de
Comuna Almașu Mare, unde exploatările miniere au fost
De asemenea, identificate, în plus față de o serie de comune care
forței de muncă prevăzute în localitățile miniere din Apuseni.

Tabelul 2 – Cuantificarea gradului de vulnerabilitate la nivel de comună pe baza rezultatului obținut în urma
aplicarea formulei de calcul.
Intervalul de valori Tip de vulnerabilitate
<2.5 vulnerabilitate scăzută
2.5-3.5 vulnerabilitate medie
3,5-4,5 mare vulnerabilitate
4,5-5 vulnerabilitate major

Munții: Mogoș, Ocoliș, Horea,Salciua, Bistra, Întregalde, Scărisoara și Posaga.
În schimb, un grad redus de vulnerabilitate a fost găsit în comunele Albac, Ariesului, Ga RDA de Sus și Meteș. Scăzut vulnerabilitatea comunelor menționate mai sus se datorează în special potențialul și oportunitățile lor. În afară de Metes, toate celelalte trei comune au atât un potențial turistic și
natural antropic și au atras în creștere interes și a fluxului turistic. Sporturi de iarnă și de ecoturism sunt tipurile de turism care atrag cel mai mare număr de turiști în zona. Metes, cealaltă comună cu o vulnerabilitate scăzută grad, înregistrat în ultimii ani de dezvoltare semnificativă datorită distanței foarte scurt, la Alba Iulia municipiu (21 km) și orașul Zlatna (16 km), ceea ce a condus la dezvoltarea sa vizibil turistic si economic.
Pe langa valoarea totală a gradului de vulnerabilitate pentru fiecare ATU, valorile specifice ale fiecărui factor poate fi analizat, datorită abordarea modulară utilizată în proiectarea matematică formulă. Mijloacele aritmetice ale indicatorilor au fost propuse pentru fiecare dintre cei 10 factori, oferind astfel oportunitatea de a procesa rezultatele cât posibil imparțial. Dacă, de exemplu, valori ridicate ale factorilor de 2 și 3 se observă (aspecte legate de infrastructură și accesibilitate), decidenții sunt obligați să elaboreze politici și să pună în aplicare proiecte pentru a îmbunătăți mobilitatea rezidenților locali și a accesibilității nerezidenților (turiști, investitori, angajați, etc.), prin investiții în
infrastructură, conducând astfel la o creștere a calității vieții și a la dezvoltarea economică a localității.
Analiza detaliată a arătat de asemenea că toate componentele a unei așezări rurale sunt vulnerabile, nu numai populația și mediul înconjurător, ci și activitățile economice.
Mai mult, rezultatele obținute demonstrează în mod clar importanța abordării complexității miniere din mediul rural zone vulnerabile într-o manieră integrată. Indiferent de tipul de vulnerabilitate, toate componentele unei așezări poate să fie afectat atât direct, cât și indirect. Cei mai mulți indicatori
sunt incluse în analiza și cu atât mai bine relațiile între ele sunt analizate, cu atât mai bine vulnerabilitatea grad reflectă mai exact realitatea.
Care se ocupă cu indicatori care exprimă dinamica socială, economică și fenomenele de mediu, trebuie avut în vedere, de asemenea, multitudinea și complexitatea indicatorului efecte cross-over. Pentru
de exemplu, o problemă socială, care a fost identificată referitoare la lipsa de capital social a fost gasit pentru a contribui în mod semnificativ la o problemă economică (în special la creșterea Costurile tranzactiei). Indicatorii sociali cu rate ridicate, cum ar fi șomaj, analfabetismul și sărăcia par a corela
cu un nivel scăzut de implicare publică în procesul de luare a deciziilor,

Fig. 3 – Vulnerability degree of communes in the Apuseni Mountains in Alba county.

Table 3 – Indicators used for vulnerability assessment of rural settlements (the equipment level and accessibility).

ATU NOHou TNL DCount NVWE NHNE PHNE PHWS

Albac 772 16 90 0 0 0.00 31.25

Almasu Mare 734 7 40 0 0 0.00 57.14

Arieseni 736 18 110 1 17 2.31 0.00

Avram Iancu 905 33 100 1 16 1.77 0.00

Bistra 1600 35 82 0 0 0.00 0.00

Bucium 935 30 65 0 0 0.00 0.00

Ciuruleasa 496 9 70 0 0 0.00 0.00

Ga rda de Sus 666 17 105 1 8 1.20 0.00

Horea 827 15 98 0 0 0.00 0.00

Lupsa 1324 23 82 1 1 0.08 0.00

Metes¸ 1090 12 15 1 6 0.55 0.00

Mogos¸ 546 21 85 0 0 0.00 0.00

Ocolis¸ 510 4 100 0 0 0.00 0.00

Poiana Vadului 415 11 107 0 0 0.00 0.00

Ponor 379 6 105 0 0 0.00 0.00

Posaga 686 7 115 2 16 2.33 0.00

Rosia Montana 1518 16 80 0 0 0.00 0.00

Salciua 714 6 130 0 0 0.00 0.00

Scarisoara 700 14 115 0 0 0.00 0.00

Sohodol 796 31 85 1 12 1.51 0.00

Vadu Motilor 553 12 92 0 0 0.00 0.00

Vidra 797 39 90 4 15 1.88 0.00

Notes: ATU – Name_ATU_rural, NOHou – Total no. of houses, TNL – total no. of localities, DCount – distance to the county capital (km), NVWE – no. of villages without electricity, NHNE – no. of houses non-electrified, PHNE – percentage of houses non-electrified, PHWS – percentage of houses with water supply.

proces, care rezultă în deciziile publice făcute de o minoritate depărțile interesate ale căror acțiuni sunt conduse de interese personale.
Așa cum a declarat Kua (2007), eșecul de a implica o gamă largă de
părțile interesate în politica de proces de colaborare conduce la
neindeplinirea dezvoltării durabile integrate.
aspecte legate de guvernare locale și regionale ar putea duce la sociale
și probleme de mediu. De exemplu, o mai mare negociere
puterea TION în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor a unor părți interesate
(Actorii politici, companiile miniere), comparativ cu
alții (comunitatea locală, ONG-uri) pot conduce la decizii luate
în detrimentul celor din urmă.
Având în vedere multiplele dimensiuni ale vulnerabilității
Conceptul, identificarea tipului de vulnerabilitate este
esențială, în concordanță cu obiectivul clar de a identifica
soluția pentru atenuarea impactului acesteia în temeiul
condițiile unui risc anumit, expunere sau risc etc.
4. Concluzii
Având în vedere dezvoltarea integrată a localităților rural,
hârtie curent este aplicativ, oferind un răspuns la o
întrebare esențială în procesul de planificare: în ce măsură
sunt așezările rurale bazându-se pe activitățile miniere
vulnerabil? Chiar și un răspuns parțial la această întrebare ar
reprezintă un pas înainte în planificarea locală și regională
proces și o sursă importantă în identificarea strategică
soluții durabile de către autoritățile locale și a altor
părțile interesate.
Având în vedere natura multidimensională a vulnerabilitatea
Conceptul și sibilitatea provocările cu care se confruntă România în
colectare și monitorizare a unei serii de indicatori statistici
relevante pentru localitati, dezvoltarea unei matematice
Formula pentru a permite cuantificarea vulnerabilității gradul așezărilor rurale era o problemă dificilă, complexă și
atent proces fundamentat. Prin urmare, în cele din urmă, un set de
55 indicatori relevanți a fost ales pentru a permite un sistem integrat
Analiza așezărilor rurale și vulnerabilitatea acestora.
Mai mult decât atât, abordarea modulară a formulei propuse pentru
Calculul vulnerabilității oferă posibilitatea de a efectua
o analiză mai aprofundată a fiecărui factor și indicatorii săi și
pentru a identifica indicatorul efecte cross-over.
În funcție de gradul de vulnerabilitate a unei așezări rurale
(Scăzut, mediu, ridicat sau majore), proiecte integrate pentru producerea
atenuarea vulnerabilității pot fi dezvoltate și puse în aplicare,
asigurarea cadrului necesar de dezvoltare strategică pentru
dezvoltarea durabilă a acestora.
Teoretică și aplicată cercetării, dar, de asemenea, munca de teren
Efectuate a condus la concluzia că vulnerabilitatea din mediul rural
așezări din Munții Apuseni (în special cele
situat în județul Alba) este determinată mai ales de
intensificarea depopularea și îmbătrânirea demografică
fenomen. O serie de alte cauze contribuie la vulnerabilitatea
creșterea litate, cum ar fi gradul scăzut de capitalizare sau limitate
accesul la informații privind oportunitățile de dezvoltare.
Un alt element ar fi superficialitatea sau neglijența
în ceea ce privește degra- rapidă a mediului de luare a deciziilor
mandarea zonelor miniere datorită existenței abandonate
site-uri miniere într-o stare avansată de degradare sau de prezentare
numeroase riscuri atât pentru mediu, cât și pentru expus
populație. Cazul Roșia Montană este distinct și demn de remarcat,
deoarece implică un grad ridicat de subiectivitate, puternic influențată de
recenta acoperire mass-media internațională.
Lipsa unor strategii de dezvoltare durabilă în cadrul studiului
Zona este parțial din cauza eșecului de a observa "" gândi global, acționează
'' Principiu local de către autoritățile locale, care ar trebui să adopte locale
politici și programe de durabilitate, în conformitate cu global
obiectivele de durabilitate (cum ar fi îmbunătățirea sănătății și educației,
reducerea sărăciei, protecția mediului, etc.).
Combinația dintre orientare politică de sus în jos, cu un
Modelul de participare a părților interesate de jos în sus este necesară în
Zona Munților Apuseni, pentru a preveni prevalența nedorită a
anumite grupuri de părți interesate (indiferent dacă acestea au implicații economice,
interesele de mediu social sau), precum și pentru a evita problemshifting.
În scopul de a formula strategii de durabilitate viabile /
politici la nivel local, toate părțile interesate ar trebui să fie corect
identificat și relațiile dintre ele ar trebui să fie
evidențiate (beneficii reciproce / interese).
Deși regiunea nu este lipsită de resurse (naturale
potențial, potențial turistic, patrimoniu etnografic, meșteșuguri
și activități tradiționale, etc.), acestea sunt foarte slab folosi
dezvoltarea durabilă a zonei. Nu în ultimul rând, un
Cauza majoră a vulnerabilității ridicate este mentalitatea
populația și autoritățile care au nevoie să învețe un alt local,
mod de gândire asupra mediului înconjurător și cuprinderii
mentalitate ecologică printr-un efort susținut și individual
și responsabilitatea colectivă.

Anexa A. Date Suplimentare
Date suplimentare asociate cu acest articol poate fi găsit, în versiunea on-line, la http://dx.doi.org/10.1016/j.envsci.2015.05.010.

R e f e r e n c e s:

Adger, W.N., Brooks, N., Bentham, G., Agnew, M., Eriksen, S., 2004. New indicators of vulnerability and adaptive capacity. Technical Report 7, Tyndall Centre for Climate Change Research, Norwich, UK, 128.

Alasia, A., Bollman, R., Parkins, J., Reimer, B., 2008. An Index of Community Vulnerability: Conceptual Framework and Application to Population and Employment Changes 1981 to 2001. Agriculture and Rural Working Paper Series, 88 1–66.

Anderson, M.B., 2000. Vulnerability to disaster and sustainable development: a general framework for assessing vulnerability. In: Pielke, Jr., R., Pielke, Sr., R. (Eds.), Storms, vol. 1. Routledge, London, pp. 11–25.

Bird, G., Brewer, P.A., Macklin, M.G., S¸ erban, M., Ba˘lteanu, D., Driga, B., 2005. Heavy metal contamination in the Aries¸ river catchment, western Romania: Implications for development of the Ros¸ia Montana˘ gold deposit. J. Geochem. Exp. 86, 26– 48, http://dx.doi.org/10.1016/j.gexplo.2005.02.002.

Birkmann, J., 2007. Risk and vulnerability indicators at different scales: applicability, usefulness and policy implications. Environ. Hazards 7 (1) 20–31. Disaster Risk Management: Pro-active Financing to Reduce Vulnerability, Papers Presented at the Fifth IIASA-DPRI Forum on Integrated Disaster Risk Management: Innovations in Science and Policy, IAEC, Beijing Normal University, Beijing, China, 14-18 September 2005, http://www.sciencedirect.com/science/ article/pii/S174778910700004X

Cannon, T., 1994. Vulnerability analysis and the explanation of ‘natural’ disasters. In: Varley, A. (Ed.), Disasters, Development and Environment. John Wiley and Sons, Chichester, pp. 13–29.

Costan, C.S., S¸ tefa˘nescu, L.N., Malos¸, C.V., Ozunu, Al., Vlad, S¸ .N., 2010. Landslide susceptibility in the Aries¸ Middle Basin – focus on Ros¸ia Montana˘ mining area. Adv. Environ. Sci. – Int. J. Bioflux Soc., AES Bioflux 2 (1) 81–90.

Crichton, D., 1999. The risk triangle. In: Ingleton, J. (Ed.), Natural Disaster Management. Tudor Rose, London, pp. 102–103.

Das, A., Gupta, A.K., Mazumdera, T.N., 2012. Vulnerability assessment using hazard potency for regions generating industrial hazardous waste. J. Hazard. Mater. 209–210, 308– 317, http://dx.doi.org/10.1016/j.jhazmat.2012.01.025.

De Lange, H.J., Sala, S., Vighi, M., Faber, J.H., 2010. Ecological vulnerability in risk assessment – a review and perspectives. Sci. Total Environ. 408, 3871–3879, http://dx.doi.org/10.1016/ j.scitotenv.2009.11.009.

Dwyer, A., Zoppou, C., Nielsen, O., Day, S., Roberts, S., 2004. Quantifying social vulnerability: a methodology for identifying those at risk to natural hazards. Geoscience Australia Record 2004/14, 92.

Fedeski, M., Gwilliam, J., 2007. Urban sustainability in the presence of flood and geological hazards: the development of a GIS-based vulnerability and risk assessment methodology. Landsc. Urban Plan. 83, 50–61, http:// dx.doi.org/10.1016/j.landurbplan.2007.05.012.

Florea, R.M., Stoica, A.I., Baiulescu, G.E., Capota˘, P., 2005. Water pollution in gold mining industry: a case study in Ros¸ia Montana˘ district, Romania. Environ. Geol. 48, 1132–1136, http://dx.doi.org/10.1007/s00254-005-0054-7.

Forray, F., 2002. Environmental pollution in the Aries¸ River Catchment Basin. Case study: Ros¸ia Montana˘ mining exploitation, Studia Universitatis Babes¸-Bolyai. Geologia 1, 189–198.

Forray, F.L., Hallbauer, D.K., 2000. A study of the pollution of the Aries River (Romania) using capillary electrophoresis as analytical technique. Environ. Geol. 39 (12) 1372–1384.

ISDR, 2004. Living with risk. A global review of disaster reduction initiatives. International Strategy for Disaster e n v i r o n m e n t a l s c i e n c e & p o l i c y 5 2 ( 2 0 1 5 ) 1 2 9 – 1 3 9138 Reduction, Vol. I. United Nations. http://www.unisdr.org/ files/657_lwr1.pdf.

Knox, P.L., 1980. Measures of accessibility as social indicators: A note. Soc. Indic. Res. 7 (1–4) 367–377, http://dx.doi.org/ 10.1007/BF00305607.

Kua, H.W., 2007. Information flow and its significance in coherently integrated policymaking for promoting energy efficiency. Environ. Sci. Technol. 41 (9) 3047–3054, http:// dx.doi.org/10.1021/es060554n.

Levei, E., Frentiu, T., Ponta, M., Tanaselia, C., Borodi, Gh., 2013. Characterization and assessment of potential environmental risk of tailings stored in seven impoundments in the Aries river basin, Western Romania. Chem. Central J. 7, 5, http://dx.doi.org/10.1186/1752- 153X-7-5.

Levei, E., Senila, M., Miclean, M., Bela, A., Roman, C., S¸ tefa˘nescu, L., Moldovan, O.T., 2011. Influence of Rosia Poieni and Rosia Montana mining areas on the water quality of the Aries river. Environ. Eng. Manag. J. 10 (1) 23–29.

Luers, A.L., 2005. The surface of vulnerability: an analytical framework for examining environmental change. Glob. Environ. Change 15, 214–223, http://dx.doi.org/10.1016/ j.gloenvcha.2005.04.003.

Luers, A.L., Lobell, D., Sklar, L.S., Addams, C.L., Matson, P.A., 2003. Method for quantifying vulnerability, applied to the Yaqui Valley, Mexico. Glob. Environ. Change 13, 255-267 , http://dx.doi.org/10.1016/S0959-3780(03)00054-2.

Marinescu, M., Kriz, Al., Tiess, G., 2013. The necessity to elaborate minerals policies exemplified by Romania. Resour. Policy 38, 416–426, http://dx.doi.org/10.1016/j.resourpol. 2013.06.010.

Moldovan, O.T., Melega, I.N., Levei, E., Terente, M., 2013. A simple method for assessing biotic indicators and predicting biodiversity in the hyporheic zone of a river polluted with metals. Ecol. Indicat. 24, 412–420, http://dx.doi.org/10.1016/ j.ecolind.2012.07.019.

Muntean, M., Constantin, V., 2009. Geographic risks of settlements in mining areas. GEIS, Referate s¸i Comunica˘ri de Geografie, Vol. XIIICasa Corpului Didactic Publishing House, Deva, pp. 103–112,[in Romanian].

Ozunu, Al., S¸ tefa˘nescu, L., Costan, C., Miclean, M., Modoi, C., Vlad, S.N., 2009. Surface water pollution generated by mining activities. Case study: Aries river middle catchment basin, Romania. Environ. Eng. Manag. J. 8 (4) 809–815. Ozunu, Al., Botezan, C., 2012. Vulnerability assessment and risk perception: the case of the Aries River Middle Basin. Geophys. Res. Abstr. 14, 14234 EGU2012.

Plummer, R., de Grosbois, D., Armitage, D., de Loe, R.C., 2013. An integrative assessment of water vulnerability in First Nation communities in Southern Ontario, Canada. Glob. Environ. Change 23, 749–763, http://dx.doi.org/10.1016/j.gloenvcha. 2013.03.005.

Romanian Government, 1998. Governmental emergency ordinance O.U.G. 24/1998 on the status of disadvantaged areas in Romania. Off. J. 545, 2–3 08.11.1999.

Romanian Government, 2001. Governmental Decision H.G. 399/ 2001 on the concentration of the PHARE 2001 Funds – the economic and social cohesion component – and of funds co-financed by the state budget, in industrial restructuring areas with economic increase potential. Off. J. 230, 3–5 07.05.2001.

Romanian Parliament, 1999. Law no. 20/1999 on the enactment of the law for the approval of the Governmental Emergency Ordinance no. 24/1998 on the status of disadvantaged area in Romania. Off. J. 12, 2–4 19.01.1999.

Romanian Parliament, 2004. Law 507/2004 on the approval of the Government Ordinance O.G. 94/2004 on the regulation of some financial measures. Off. J. 1080, 8 19.11.2004.

Sorocovschi, V., 2010. Vulnerability of rural settlements. Points of view. Riscuri s¸i catastrofe 8 (1) 67–79 [in Romanian].

Stefanescu, L., Constantin, V., Surd, V., Ozunu, Al., Vlad, S.N., 2011. Assessment of soil erosion potential by the USLE method in Rosia Montana mining area and associated NATECH events. Carpath J. Earth Env. 6 (1) 35–42.

Stefanescu, L., Robu, B.M., Ozunu, Al., 2013. Integrated approach of environmental impact and risk assessment of Rosia Montana mining area, Romania. Environ. Sci. Pollut. Res., http://dx.doi.org/10.1007/s11356-013-1528-x.

Surd, V., Zotic, V., Puiu, V., Moldovan, C., 2007. The Demographic Risk in the Apuseni Mountains. Presa Universitara˘ Clujeana˘ Publishing House. [in Romanian].

Turner II, B.L., Kasperson, R.E., Matson, M.A., McCarthy, J.J., Corell, L.W., Christensen, L., Eckley, N., Kasperson, J.X., Luers, A., Martello, M.L., Polsky, C., Pulsipher, A., Shiller, A., 2003. A framework for vulnerability analysis in sustainability science. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 100 (Jul. (14)) 8074–8079 http:// www.jstor.org/stable/3139882; Last accessed: July 2, 2014.

Wilhelmi, O.V., Morss, R.E., 2013. Integrated analysis of societal vulnerability in an extreme precipitation event: A Fort Collins case study. Environ. Sci. Policy 26 (49–62) , http:// dx.doi.org/10.1016/j.envsci.2012.07.005.

Zabeo, Pizzol, L., Agostini, P., Critto, A., Giove, S., Marcomini, A., 2011. Regional risk assessment for contaminated sites. Part 1: Vulnerability assessment by multicriteria decision analysis. Environ. Int. 37, 1295–1306, http://dx.doi.org/ 10.1016/j.envint.2011.05.005.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Alba Iulia. Ea este, de asemenea, o
membru al Centrului de Cercetare privind așezările și Urbanism
la Universitatea Babes Bolyai. Domeniile sale de cercetare sunt: ​​regionale
dezvoltarea și amenajarea teritoriului, dezvoltarea integrată durabilă
strategii, tehnologia GIS, incluziunea socială și inovare
în aceste domenii. In ultimii 7 ani a fost implicat activ în
cercetarea aplicată și în corelarea politicilor publice din România cu
cele mai recente cercetări internaționale și inovare, cu scopul de a
să identifice și să ajute punerea în aplicare a unor soluții adecvate pentru dezvoltare
și de luare a deciziilor.
Dr. Lucrina ś este cercetător la Ștefănescu Universitatea Babeș-Bolyai,
Centrul de Cercetare pentru Managementul Dezastrelor. Domeniile sale de cercetare
sunt: ​​impactul asupra mediului și de evaluare a riscurilor, de mediu
impactul activităților miniere, a apei și a poluării solului, închiderea minei.
cercetare ei de doctorat sa axat pe aspectele de închidere din Roșia Montană
a mea, în Munții Apuseni, NV din România, nu se apropie
doar riscuri de mediu, dar, de asemenea, problemele economice și sociale
referitoare la închiderea minelor.
Dr. Camelia-Maria Kantor este un asistent profesor de Geografie
la Universitatea Claflin, si un coleg de cercetare cu Smartstate
Centrul de Excelență Economică cu Universitatea din Carolina de Sud.
Stand-alone geograf ea a dezvoltat și extins Geografia
ofertele de la instituția ei. Ei de cercetare se concentreaza pe
planuri cuprinzătoare și durabilitate care utilizează soluții geospațiale
la problemele de sănătate publică și riscurile migrației internaționale. Ea
este specializată în limba rusă, Eurasiatic Centrală și din Europa de Est
țări, cu accent pe construirea unor comunități durabile și sănătoase
în zonele anterior dependente de industriile grele Colossus și
efectele economiei postcomuniste asupra mediului
sănătate și comunitatea generală de bine.