Metodologia Cercetarii2docx

=== Metodologia cercetarii2 ===

PARTRE a II-a

METDOLOGIA CERCETĂRII

Obiectivul cercetării

Cercetarea de față își propune să observe diferențele semnificative și corelațiile dintre scorurile la inventarul de anxietate – stare – trăsătură, testul de maturitate emoțională, chestionarul multidimensional de relaționare și cel de atașament, obținute de subiecții de gen masculin, respectiv de gen feminin, dar și de cei din mediul urban și rural.

Ipotezele cercetării

Ipoteza I. Femeile prezintă un nivel mai ridicat de anxietate decât bărbații.

Ipoteza II. Bărbații din mediul rural au un grad mai scăzut de anxietate decât cei din mediul urban.

Ipoteza III. S-a considerat că există diferențe semnificative între dezvoltarea emoțională la subiecții de gen feminin și cei de gen masculin

Ipoteza IV Stilurile de atașament romantic ale partenerilor unui cuplu depind de maturizarea emoțională

Metode

Participanți

În vederea realizării cercetării, s-a selectat în mod aleator un eșantion de 60 de cupluri, 30 din mediul rural, 30 din mediul urban. Eșantionului i s-au aplicat: inventarul de anxietate – stare – trăsătură (STAI X2), chestionarul multidimensional de relaționare, testul Friedmann de maturizare emoțională, chestionarul de atașament.

Instrumente

Pentru îndeplinirea scopului propus de cercetare au fost
folosite inventarul de anxietate – stare – trăsătură (STAI X2), chestionarul multidimensional de relaționare, testul Friedmann de maturizare emoțională, chestionarul de atașament.

Pentru realizarea obiectivului, precum și în încercarea de a valida ipotezele lansate, am aplicat următoarele instrumente:

Inventarul de Anxietate – Stare – Trăsătură (STAI): a fost construit de Charles D. Spielberger și colaboratorii săi în anul 1970. Conține două scale de evaluare a anxietății și surprinde relația dintre cele două variabile: anxietatea – trăsătură și anxietatea – stare. Instrumentul conține 20 itemi, cu răspunsuri de la 1 la 4 pe scala Likert, unde 1= ”aproape niciodată”, iar 4 = ”aproape întotdeauna”.

Scala de maturitate emoțională Friedmann evaluează nivelul actual al inteligenței emoționale. Instrumentul conține 25 itemi, cu răspunsuri de tip da/nu.

Chestionar multidimensional de relaționare (mrq): a fost construit de Snell Schicke și Arbeiter în anul 2002. Instrumentul conține 60 itemi, cu răspunsuri de la 1 la 5 pe scala Likert, unde 1= ” nu mă caracterizează de loc”, iar 5 = ” mă caracterizează foarte mult”. Acest test a fost elaborat și validat ca un instrument de măsură a tendințelor psihologice asociate relațiilor intime. Un aspect important îl constituie perspectiva de abordare a problemei și anume: ținând cont de prezenta relație în care subiectul este implicat, o relație încheiată recent sau o relație imaginară.

Chestionar stiluri de atașament:(ECR-R) este o ediție revizuită a chestionarului realizat în 1998 de Brennan, Clark, și Shaver. Instrumentul conține 31 itemi, cu răspunsuri de la 1 la 7 pe scala Likert, unde 1= ”Puternic împotrivă”, iar 7 = ”Puternic de acord”.

Procedura

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion constituit din 60 de cupluri, 30 din mediul rural, 30 din mediul urban, cu media de vârsta de 38,77 ani. Din totalul participanților, 60 sunt de gen feminin (50 %) si 60 sunt de gen masculin (50 %).

Instrumentele prezentate au fost aplicate tuturor subiecților care au fost rugați să răspundă individual la itemii chestionarelor. Pentru fiecare proba s-au folosit instrucțiuni specifice, comunicate subiecților verbal si scris, fiind aceleași pentru toți subiecții. Participanților li s-a comunicat scopul cercetării.

Designul experimental

Variabile

Variabile independente – genul participanților, mediul de locuire al participanților;
Variabile dependente –anxietate, maturizarea emoțională, relaționare, atașament.

Modelul experimental

Modelul experimental este testul t pentru eșantioane independente și coeficientul de corelație Pearson.

Rezultate

Datele obținute în urma testării au fost introduse în programul statistic computerizat SPSS și prelucrate cu testul t și coeficientul de corelație Pearson. S-au utilizat aceste programe deoarece în aceasta cercetare se urmărește punerea în evidenta a diferențelor, dar si corelația care exista sau nu între genul feminin și cel masculin și mediul rural/urban cu privire la atașament nesigur și dependența emoțională.

Ipoteza I

Femeile prezintă un nivel mai ridicat de anxietate decât bărbații.

Pentru validarea acestei ipoteze am aplicat Testul T pentru eșantioane independente și am obținut următoarele rezultate : t = 2,12. Testul T confirmă statistic această ipoteză. Analiza realizată a permis identificarea unor diferențe semnificative între anxietatea la bărbați și la femei.

Fig. 2.1 Output SPSS cu rezultatul testului t, pentru STAI total

Trebuie să se precizeze și sensul în care apare această diferență: femeile au scoruri semnificativ mai mari la scala pentru simptome pentru depresie de cât cele ale bărbaților.

Faptul că această ipoteză se confirmă nu este surprinzător, având în vedere literatura de specialitate și rezultatele altor studii. Incidența mai ridicată a simptomelor anxioase la femei decât la bărbați se presupune a se datora mai mult factorilor ambientali și culturali decât celor biologici. Rolul tradițional pe care îl au bărbații și femeile în civilizația modernă reprezintă un factor determinant pentru aceste rezultate.

Fig. 2.2 Output SPSS anxietate în funcție de sex

Figura 2.2 ilustrează același lucru confirmat și de analiza statistică: faptul că femeile prezintă scoruri mai ridicate la simptomele anxietății decât bărbații.

Ipoteza II.

Bărbații din mediul rural au un grad mai scăzut de anxietate decât cei din mediul urban.

Pentru validarea ipotezei II am utilizat Testul T pentru eșantioane independente. În urma analizei realizate am obținut următoarele rezultate: t = 0,88. Testul T pentru eșantioane independente t = 0,88 infirmă statistic această ipoteză. Deși descoperim o diferență făcând o comparație între mediile celor două eșantioane totuși între nivelul anxietății bărbaților din mediul rural și nivelul anxietății bărbaților din mediul urban nu putem susține că există o diferență semnificativă.

Fig. 2.3 Output SPSS STAI total sex

Ipoteza III

S-a considerat că există diferențe semnificative între dezvoltarea emoțională la subiecții de gen feminin și cei de gen masculin

În urma aplicării scalei de maturitate emoțională Friedmann am obținut t=-11,43. Astfel, rezultă că există diferențe semnificative în ceea ce privește maturitatea emoțională la femei și bărbați.

Fig. 2.6 Output SPSS maturizare emoțională

Ipoteza IV

Pentru femei, scorurile la stilurile de atașament nesecurizat s-au asociat negativ cu nivelul maturizării emoționale (corelația a fost mai puternică în cazul atașamentului sigur), respectiv cu nivelul satisfacției (din nou, corelațiile au fost mai mari pentru atașamentul de tip sigur).

Cu privire la bărbați s/a constatat că scorurile la stilurile de atașament romantic nesigur au prezentat asocieri negative și de intensitate moderată cu nivelul maturizării emoționale, precum și cu cel al satisfacției față de relația romantică. Analizând pattern-ul corelațiilor dintre variabilele măsurate pentru fiecare dintre parteneri, am constatat că nivelul maturizării emoționale în rândul femeilor s-a asociat negativ și cu o intensitate moderată cu atașamentul anxios al partenerilor de viață. O corelație asemănătoare a fost obținută între maturizarea emoțională a bărbaților și atașamentul anxios al partenerelor de relație.

Fig. 2.7 Output SPSS corelație maturizare emoțională total, atașament total

Pentru atașamentul de tip evitant, pattern-ul corelațiilor a fost asemănător, însă valorile au fost mai ridicate. De asemenea, stilurile de atașament nesigur în rândul femeilor s-au asociat negativ, însă cu intensități ceva mai modeste, cu nivelul satisfacției față de relație în rândul partenerilor de viață.

Un pattern similar a fost obținut în cazul bărbaților, cu deosebirea că intensitatea asocierilor a fost mai ridicată.

Menționăm că nivelul maturizării emoționale al femeilor s-a asociat pozitiv cu nivelul maturizării emoționale al partenerilor de viață (intensitatea legăturii fiind moderată), un pattern similar rezultând pentru satisfacția față de relația romantică.

De asemenea, au rezultat asocieri pozitive între stilul de atașament nesigur al femeilor și cel al partenerilor de relație.

Atașamentul nesigur de tip anxios este specific persoanelor care tind să fie îngrijorate cu privire la faptul că sunt lipsite de valoare și, prin urmare, nu merită să fie iubite. Adulții puternic anxioși tind să fie preocupați excesiv de indiciile respingerii și abandonului din partea partenerului de cuplu.

Atașamentul de tip evitant implică disconfortul cu privire la intimitatea în relația cu persoana iubită și dependența de aceasta. Persoanele puternic evitante tind să se bazeze mai mult pe ele însele și să prefere autonomia. Rezultatele studiului pe care l-am realizat confirmă faptul că, pe de o parte, atașamentul nesecurizat al partenerilor are un impact negativ asupra satisfacției față de relația de cuplu (Mikulincer, Shaver, 2007), iar pe de altă parte, satisfacția fiecăruia dintre partenerii unui cuplu depinde atât de stilul de atașament propriu, cât și de cel al partenerului (Brennan, Clark, Shaver, 1998).

Discuții

Rezultatele obținute în urma analizei statistice a datelor arată faptul că există o diferență semnificativă și corelații în ceea ce privește dependența emoțională între genul feminin și genul masculin, precum și între mediul rural/urban la aplicarea testului T pentru eșantioane independente și a testului pentru corelații Pearson. Astfel ipotezele cercetării sunt acceptate. S-a dovedit că genul sau mediul influențează dependența emoțională, astfel problema cercetării noastre este validată, iar obiectivul acesteia este îndeplinit.

Astfel, numărul persoanelor de sex feminin care prezintă un atașament nesigur ambivalent este mai mare decât cel al bărbaților.

De asemenea, în funcție de mediul de locuire, se constată că dependența emoțională a persoanelor din mediu rural este mai mare decât a celor din mediul urban

Concluzii și propuneri

Studiul de față demonstrează faptul că genul subiecților și mediul de locuire au o influență puternică asupra gradului de dependență emoțională al acestora.

Pentru cercetările viitoare ar fi interesant de testat stabilitatea emoțională la impacte negative puternice din viața participanților.

CONCLUZII

Teoria atașamentului este o teorie relativ deterministă a funcționării psiho-sociale umane. Bowlby subliniază importanța continuității modelelor de atașament din copilărie la maturitate, sugerând că stilul de atașament dezvoltat cu părinții au un grad semnificativ de stabilitate în timp și de relații. Astfel, relațiile de atașament timpurii sunt de așteptat să influențeze modul în care adulții reglementează comportamentele ulterioare interpersonale.

Ideea că stilul de atașament în raport cu părinții ar putea avea o influență asupra stilului de atașament în relații romantice pentru adulți este relativ acceptată și documentat destul de bine în literatura de specialitate. Cu toate acestea, ipoteze cu privire la sursa și gradul de suprapunere între cele două tipuri de orientări de atașare au fost controversate și au inițiat o mulțime de dezbateri pe parcursul ultimilor decenii (de exemplu, Baldwin, Fehr, 1995; Cassidy, 2000; Fraley, Shaver, 2000, Shaver, Mikulincer, 2002). Unii dintre autori susțin perspectiva prototipului, care susține că reprezentările de atașare odată formate în copilărie rămân stabile și au o influență definitorie asupra gândurilor noastre, sentimentele și comportamentul relevant pentru relațiile interpersonale la maturitate. Ceilalți accentuează datele care au arătat un grad substanțial de inconsistență între stilul de atașament în copilărie și maturitate, sau, respectabil în funcție de persoane față de care se dezvoltă relația de atașament. Din această perspectivă, atașament poate fi un proces tranzițional, astfel încât atașamentul față de anumite persoane fi o funcție nu numai de modelul său intern de lucru, ci și a experiențelor cu acel individ la momentul respectiv (Kobak, 1994). Acest punct de vedere permite posibilitatea ca nu numai că ar putea atașamentul unei persoane variază în timp, dar, de asemenea, că oamenii pot avea diferite stiluri de atașament cu diferiți parteneri de relație sau alte persoane semnificative.