METODOLOGIA CERCETĂRII IN ȘTIINȚELE SOCIO -UMANE Conf. univ.dr .Gheorghita Nistor Student Maria Manea Lipsa locurilor de muncă la romi – proiect de… [622836]

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI,
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENTA SOCIALĂ
ANUL ȘCOLAR 2018 -2019, SEM II
FORMA DE ÎNVĂȚĂMNT – ID

METODOLOGIA CERCETĂRII IN ȘTIINȚELE SOCIO -UMANE

Conf. univ.dr .Gheorghita Nistor
Student: [anonimizat] –

Situația ocupării populației de romi din România a co nstituit o preocupare marginală pentru
creșterea accesului la piața muncii și îmbunătățirea ocupării. Accesul scăzut al r omilor pe
piața de muncă are două consecințe, pe de o parte, mulți r omi sunt direcționați către piața
neagră de muncă pe de alta parte un număr semnificativ de r omi sunt beneficiari ori potențiali
beneficiari ai sistemului de protecție socială pe care ei devin independenți.
Factori care conduc către excluderea r omilor de pe piața de muncă su nt:
• Nivelul de educație scăzut limitează accesul lor pe piața de muncă;
• Lipsa calificării în general, dar și lipsa calificării pentru slujbele moderne care sunt necesare
pe piața muncii ;
• Declinul meseriilor tradiționale r ome;
• Stereotipuri negativ e și prejudecăți împotriva r omilor care duc la descriminarea r omilor din
partea multor angajatori;
• Schimbarea economiei venită odată cu tranziția de la o economie centralizată comunistă la o
economie de piață competitivă.
Excluderea romilor de pe piața de muncă are următoarele consecințe:
• Mulți romi nu au nici o sursă de venit, fapt ce conduce la sărăcie extremă și crește decalajul
socială dintre romi și majoritate;
• Viitoarele șanse și oportunități sociale pentru viitoarele generații de r omi sunt diminuate
pentru că r omi sunt prinși în acest cerc vicios al sărăciei, incluzând și faptul că sunt
dependenți de ajutorul social, și generația de adulți nu pot susține financiar școlarizarea
copiilor lor, așa că tinerii și copiii lor rămân prinși în ace lași cerc vicios al sărăciei;
• Excluderea socială a romilor, statutul lor inferior asociat cu lipsa slujbelor.

Nivelul de sărăcie în conformitate cu fundalul etnic în România (1997):
FUNDALUL
ETNIC POPULAȚIA
% INDEX UL
PE
SARACIE PROFUNZIME SEVERITATE
% Dintre
toti
Roman 89.8 29.7 88.6 7.3 2.7
Maghiar 6.8 28.4 6.0 6.7 2.3
Rom 2.3 78.8 6.3 33.2 17.1
Altele 0.3 32.6 1.1 8.9 3.6
Romania 0.9 30.8 100.0 7.9 3.0
Sursa: Rromi și Tranziția în Europe Centrală și de Est: Orientare și Provocări, Sept. 2000,
IBRD/Banca Mondială

Scopul proiectului:
Stabilirea bazelor teoretice pentru reconstruirea stimei de sine a –copiilor/tinerilor rromi de a –
si afirma identitatea etnica in mediul profesional pentru îmbunătățirea conditiilor de trai.

Obiectiv general:
Masurarea gradului de ocupare a fortei de munca, satifactie si stimei de sine a 100 tinerii
rromi, cu vârste cuprinse între 16 și 29 ani, pe principalele dificultăți cu care se confruntă
acestia pe piața muncii, în 5 luni

Justificarea proiectulu i:
Una dintre probleme sociale de ocupare cu care se confrunda minoritatea r oma este lipsa
locurilor de muncă. Daca in 1992, 23.4% din populația r oma activă erau angajați in 1998,
procentajul a scăzut la 12.9%. Numărul deținătorilor de afaceri au scăzut de la 0.8% în 1992, la
0.5% în 1998. Singura variabilă în creștere a fost a celor liber -profesioniști, însemnând
lucrătorii zilieri, numărul lor a crescut de la 22.1% în 1992 la 33.6% în 1998.
Nivelul populației r ome angajate în România este mult mai scăzut decât nivelul populației în
general (47% față de 61.7%). Din totalul populației, 27.5% sunt angajați, dintre care 65% sunt
bărbați. Procentajul femeilor casnice este de 4 ori mai mare decât cel al populației majoritare și
arată o participare scăzută a fem eilor r ome pe piața de muncă.
Aproximativ 80% din angajații necalificați nu au absolvit mai mult de 8 clase. 57% dintre cei
calificați au absolvit cel puțin o școală vocațională și 43% au absolvit de la 4 la 8 clase.
Majoritatea r omilor din România (71.7%) sunt liber -profesioniști (lucrători zilieri). Procentajul
ridicat al romilor care muncesc cu ziua indică situația dificilă în ceea ce privește rata angajării
și deasemenea venitul lor pentru a duce o viață normala, decentă. În procente , populația romă
care trăiește într -o sărăcie cruntă este de 75.1%, în raport cu majoritatea populației unde rata
de sărăcie este de 52.2% (CAPPSI – The Commission against Poverty and for Promotion of
Social Inclusion, 2003).
– 46% dintre r omi nu au loc de muncă, aici, rata cea mai ridicată o constituie tinerii rromi;
– 85% dintre tinerii r omi care au absolvit liceul nu au loc de muncă;
– Pentru 78% dintre romi, respectarea “drepturilor omului” înseamncă „să găsească o slujbă”.
Pentru 77% dintre romi, respectarea “drepturilor omului!” înseamnă „lipsa foamei” și pentru
68% înseamnă posibilitatea de a -și ține copiii în școală.
Informațiile despre participarea copiilor r omi la școală sunt îngrijorătoare. Romii în România
tind să aibă un nivel mai ridicat d e analfabetism și nivel mai scăzut educațional decât restul
populației. Într -un studiu făcut în 1992 s -a aflat că în comparație cu rata națională de
analfabetism care era între 2% – 4% (Ministerul Educației, România 1998), 44% dintre bărbații
romi și 59% dintre femeile rome erau analfabeți în 1992, și un procent estimat la 27% dintre
romi nu au mers niciodată la școală, și dacă au fost, nu a fost decât pentru câțiva ani. Mai sunt
dovezi că în ultimii ani situația chiar se înrăutățește. Informațiile care au fost strânse în urma a
două sondaje în rândul r omilor arată că rata populației care nu a terminat nici măcar școala
primară a crescut de la 36% în 1994 la 44% în 1998.
Un studiu mai recent efectuat în 1998 a raportat că 17% dintre copiii r omi cu vârste cuprinse 3
și 6 ani au participat la grădiniță, în comparație cu 60% din toată populația. Procentajul romilor
care își continue studiile după școala primară este mult mai scăzut decăt restul populației. Un
studiu a conclus că doar 7% dintre barbații romi și 3% dintre femeile r ome au terminat școala
primară, în comparație cu 73% bărbați și 63% femei din totalul populației (OSI 2002). Acest
studiu a raportat deasemenea că există dovezi care arată că procentajul romilor care au terminat
școala primară a crescut în ultimii 20 de ani. Variabile considerabile pot exista între grupurile
de romi în termenii participării la educație. Participarea la școală a copiilor romi este
proporțională cu procentajul de slujbe deținute de tații lor, dacă trăiesc în comun tiăți mixte și
nu în comunitățile rrome(60% în comparație cu 33%), și dacă mamele lor au absolvit școala
primară (73%) în comparație cu mamele frără nici un fel de școlarizare (21%).
În datele obținute în continuare se sugerează că proporția copiilor r omi care renunță la școală
crește odată cu vârsta. Conform acestor informații, la varsta de 7 ani, peste jumătate dintre copiii
romi merg la școală, fie în mod regulat (49%) sau ocazional (7%). Până în varsta de nouă ani,
mersul la școală devine noma, cu peste 66% copiii r omi înscriși full sau part -time. Dar, între
vârstele de 9 și 13 ani, un număr în creștere de elevi r omi renunță la școală. Până la vărsta de
15 ani, proporția copiilor care merg la școală în mod regulat scade cu o treime în comparație cu

participarea acestora la 14 ani. Peste 15% dintre copiii romi cu vârsta de 16 ani au raportat că
nu au mers niciodată la școală.
Studiile de caz diferite au confirmat un declin abrupt în participarea la școală a copiilor romi
după clasele IV. Numărul elevilor romi ce repetă clasa a IV -a a fost mai mare decât în alte
clase. Ambii, romii și personalul educațional citează sărăcia și constrângerea economică drept
obstacole în calea unei educații corespunzătoare. Părinții săraci, de multe ori nu își pot permite
să cumpere rechizitele școlare necesare, pantofi, haine și mâncare. Profesorii au observat că
mulți elevi rromi vin la școală fără îmbrăcăminte adecvată sau “normală” și fără mâncare.
În continuare pentru a îmbunătății accesul copiilor r omi la școală permițân du-le să se apropie
de oportunități egale în participarea la școală, Ministerul Educației alocă, în fiecare an, un
nomăr semnificativ de locuri pentru copiii r omi în licee școli vocaționale și facultăți.
În ciuda acestui fapt, accesul în mod real al copii lor romi la educție este încă blocat datorită
accesului limitat la informație. Un număr mare de părinți și copii r omi nu știu despre aceste
locuri speciale pentru copiii r omi în, școli vocaționale și facultăți, așa că nu pot beneficia de
ele.
Din păcate, c a unul dintre cele mai negative exemple, în București, pentru anul școlar 2005 –
2006, conform informațiilor oferite de Inspectoratul Școlar Județean, mai mult de jumătate
dintre locurile alocate canditaților r omi în licee și școli vocaționale au rămas vacan te: din 1,360
locuri, doar 660 au fost folosite. Una din cauzele principale pentru această situație a fost
promovarea slabă sau chiar lipsa de informație.
Putem spune ca aceste neconcordante se datoreaza faptului ca membrii comunitatilor de romi
au stima d e sine scazuta si datorita acestor probleme, romi i nu isi pot depasi conditia precara
in care se afla de persoana incapabila de a -s gasi un loc de munca deaorece multi dintre
angajatori dintre angajatori nu ii primesc deaoarece ori nu au studiile necesare sau pur si simplu
ca sunt romi.
In acest caz stima de sine scade iar multi dintre ei nu isi asuma apartenenta la etnia r oma.

Universul cercetarii:
• 100 de tineri rromi, cu vârste cuprinse între 16 și 29 ani din Bucuresti din zonele Ferentari,
Rahova, Dristor
• Agentia Nationala de Ocuparea a Fortei de Munca
• Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
• Inspectoratul Scolar Municipal Bucuresti
• ONG -urile r ome

Ipotezele cercetării:
1. Datorita faptului ca etnia romilor nu este considerata, in ansamblul societatii, un grup de
succes, multi din membrii acestei etnii au o stima de sine scazuta si multi dintre acestia
abandoneaza scoala.
2. Stereotipurile negative referitoare la r omi determina un grad scazut al ocuparii unui loc de
munca.
3. Marginalizarea in cadrul institutiilor de invatamant si la locul de munca genereaza o stima
de sine foarte scazuta in randul etniei romilor.
4. Lipsa informatiilor cu privire la dinamica pietei muncii si la locurile speciale pentru
candidatii romi.

Operationalizarea conceptelor:

CONCEPT DIMENSIUNI INDICATORI
Rom Dimensiune sociala Indicatori cantitativi
Identitate etnica Dimensiune sociala Indicatori calitativi
Stima de sine Dimensiune socială Indicatori calit ativi
Etnie Dimensiune sociala Indicatori cantitativi
Piața muncii Dimensiune economică Indicatori calitativi

1) Definirea conceptelor:

rom = etimologia cuvântului – termenul grecesc „dom”, care se traduce prin „om”; țigan =
provine din termenul grecesc „athinganos”, „athinganoy” si se traduce prin impur, de neatins.
Prima atestare documentara de acest gen a avut loc in anul 1862, de către un călugăr, la o
mănăstire din Georgia, țiganii fiind considerați eretici, cititori in stele.

Identitate etnica = provine din radacina latineasca “idem” care presupune asemanare si
continuitate – identitate etnica se formeaza printr – un process de sociali zare in cadrul caruia
interiorizam rolurile sociale pe care le detine etnia si asteptari asocia te acestora.

Stima de sine = Sentiment de prețuire de sine determinat de meritele sau de calitățile sale.

Etnie = etnia defineste acei indivizi care consider a sau sunt considerati de altii ca impartasind
caracterisitici comune care ii diferentiaza de alte colectivitati dintr -o societate in cadrul careia
dezvolta un comportament cultural distinct. Termenul a fost introdus pentru a stabilii distinctia
fata de ra sa, intrucat , DESI un grup etnic poate fi identificabil in termini de trasaturi rasiale, el
poate impartasi si alte caractericitici comune, precum religia, ocupatia, limba sau politica.

Piata muncii = una din principalele componente ale economiei de pia ta alaturi de piata
bunurilor si piata capitalului , referitoare – in speta – la forta de munca. Forta de munca se refera
capacitatea unui om de a munci.In intelesul economiei ea este una din componentele fortei de
productie sau de resurse umane ale proces ului de productie ; ii corespunde salariul, ca element
component in sctructura cheltuielilor.

2) Indicatori :

➢ Indicatori calitativi: raport de cercetare privind nivelul de scolarizare, gradul de ocupare
si satisfactia ca sunt romi in corelare cu stima de sine și afirmarea identității entice
➢ Indicatori cantitativi: 100 de tineri r omi vor informati cu privire la locuri alocate special
pentru etnia romilor si vor fii instruiti cum sa isi caute un loc de munca .

Metodologia cercetării:

Cercetare calitativă
Metode:
1. interviul individual focalizat (întrebări deschise și închise, desfășurate)
2. Scala Rosenberg
3. Chestionar

Cercetare cantitativă
Metode:
1. Chestionarul care va fii aplicat la 50 de tineri din comunitatile de romi din Bucuresti.
2. Interviul se va face individual.

ANEXA 1

Chestionar

1. In acest moment, care dintre urmatorele activitati va ocupa cel mai mult din timp?
a) Distracția
b) Munca /Scoala
c) Cititul unei cărți
d) Vizionarea Tv
e) Altele

2. Pentru societatea in care traim, munca reprezinta:
a) O valoare
b) O necesitate
c) O pierdere de vreme
d) Altceva. Ce anume?

3. Dvs, in acest moment, detineti un loc de munca ?
a) Da
b) Nu

4. Cum va simtiti la locul de munca ?
a) Stresat
b) Simt ca ma pot dezvolta
c) Ma duc de nevoie
d) Altceva mai bun nu găsesc

5. Ar fi fost mai bine pt dvs daca nu ati fi fost de etnie roma ?
a) Da. De ce?
b) Nu. De ce?

6. Considerati ca etnia reprezinta un impediment in gasirea unui loc de munca ?
a) Da. De ce?
b) Nu. De ce?

7. Care credeti ca sunt motivele pt care romii se integreaza mai greu pe piata muncii?
a) Nu au calificări care sa satisfacă cerintele pieții de astazi
b) Meseriile tradiționale
c) Nu au educație
d) Sunt discriminați
e) Altceva

8. Peste 50 de ani, rolul muncii in viata romilor va ocupa un loc:
a) Foarte important
b) Mai putin important
c) Deloc important
d) Nu stiu

9. Dvs, personal, ati intimpinat dificultati in ceea ce priveste gasirea unui loc munca ?
a) Da
b) Nu

Daca raspunsul la întrebarea 9 este « a) Da » se pune întrebarea 10

10. Care credeti ca au fost motivele pt care ati intimpinat greutati in a va angaja ?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_______________________
11. Con siderati ca societatii de azi ii trebuie mai multi intelectuali sau mai multi muncitori ?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________ ___________________________________________________________

Date de identificare :
Sex : _________________________________________________________
Varsta : _______________________________________________________
Etnie :___________________________________ ______________________
Venit/membru familie :____________________________________________
Nivel de studii : _________________________________________________
Ocupatie :______________________________________________________
Zona de rezidenta________________ _______________________________

ANEXA 2

INTERVIU INDIVIDUAL FOCALIZAT

1. Ți s -a întâmplat vreodată / ți se întâmplă uneori / ți se întâmplă des să consideri faptul că ești
rom o piedică în calea succesului tău în viață? Ți s -a întâmplat vreodată / ți se întâmplă uneori
/ ți se întâmplă des să -ți dorești să nu te fi născut r om?
2. Îți asumi riscuri în viață?
3. Îți asumi lucruri / fapte care nu țin în mod direct de tine, dar pe care consideri că le poți
influența?
4. Ți s -a întâm plat vreodată / ți se întâmplă uneori / ți se întâmplă des / mereu să dai vina pe
alții pentru o nereușită personală? Ți s -a întâmplat vreodată / ți se întâmplă uneori / ți se
întâmplă des / mereu să îți asumi vina nereușitelor personale?
5. Pui nereușitel e pe seama soartei / întâmplării nefericite sau cauți un vinovat? Cine este, de
obicei, acest vinovat? Cauți o soluție? Cine consideri că este cel care trebuie să rezolve situația?
6. Când nu găsești nici o ieșire dintr -un necaz, ce atitudine iei? Dai vina pe Dumnezeu / pe
soartă? Consideri că ți se întâmplă toate aceste rele pentru că ești rom („De -aia, pentru că sunt
țigan, nu -mi iese nimic ca lumea / nu -mi merge bine!”)? Dai vina pe ceilalți care nu te înțeleg /
îți fac rău / nu te ajută? 7. Îți asumi si tuația și cauți o ieșire prin propriile puteri?
7. Ți s -a întâmplat vreodată / ți se întâmplă uneori / ți se întâmplă des / mereu să te resemnezi
în fața unei nereușite? De ce?
8. Îți pui uneori / deseori întrebarea: oare fiindcă sunt r om mă disprețuiește Dumnezeu / soarta?
9. La ce școală ți -ai da copilul, la o școală cu mai mulți elevi romi sau cu mai mulți elevi români?
De ce? Dacă preferi școala cu mai mulți elevi români, consideri că fiul / fiica ta ar avea de
învățat mai multe lucruri / lucruri mai frumoase de la colegii săi români?
10. Consideri că elevii r omi ar putea învăța ceva de la colegii lor români? Ce? Consideri că
elevii români ar putea învăța ceva de la colegii lor romi? Ce?
11. Ce profesor ai prefera pentru copilul tău, rom sau român? De ce?
12. Mergi la școala copilului meu cu o cerere. Intri la director în audiență. Ce faci când intri?
Unde stai?
a. Lângă ușă, așteptând să fiu chemat mai aproape.
b. În fața biroului directorului, așteptând să mi se spună să stau jos.
c. Mă apropii și mă așez pe scaunul / fotoliul din fața biroului directorului, fără să mai aștept să
mi se spună să stau jos.
13. Ce spui mai întâi?
a. Mă prezint și îmi expun problema.
b.Tac și aștept să fiu întrebat ce doresc.
c. Ma fâstâcesc și încerc să citesc de pe fo aia pe care o am în mână.
17. Ai opinii clare, bine definite despre tine însuți sau te lași ușor influențat de părerile celorlalți
când este vorba să te caracterizezi? De ce?
18. Consideri că te cunoști pe tine însuți sau nu? De ce?
19. Consideri că știi s ă comunici? De ce?
20. Aveți încredere în dumneavoastră? De ce? Dați 3 exemple care să explice răspunsul.
21. Îți cunoști defectele? Îți accepți defectele sau faci tot posibilul să te schimbi? Care sunt
defectele tale cele mai importante? Care consideri că sunt cauzele acestor defecte?
22. Care sunt calitățile tale cele mai importante? Care consideri că sunt cauzele acestor calități?
23. Povestește -mi o întâmplare fericită de la școală.
24. Povestește -mi o întâmplare nefericită de la școală.

ANEXA 3

SCALA ROSENBER G

BIBLIOGRAFIE :

1. Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu – Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1998
2. Catalin Zamfir; Marian Preda coordonatori – Romii in Romania, Editura Expert, Bucuresti,
2002
3. Gelu Duminica; Marian Preda, Florin Moisa – “Tanar rom caut loc de munca”
Dimensiunile ale participarii romilor pe piata muncii – studiu de caz pe municipiul Bucuresti,
Editura ECA, Bucuresti, 2004
4. Ioan Marginean (coordinator); Sorin Cace; Iuliana Precupetu; Ana Maria Preote asa –
Cercetari cu privire la minoritatea roma, Revista de Asistenta Sociala Nr 4 – 5 Bucuresti,
2002
5. Mariea Ionescu; Sorin Cace – Politici de ocupare a fortei de munca pentru romi,
EdituraExpert, Bucuresti, 2006
6. Vasile Mifode – Tratat de Asistenta Sociala Vol I, Editura Fundatiei AXIS, Iasi, 2003