Metodologia cercetării în științele [611200]

Metodologia cercetării în științele
socio -umane

Introducere în metodologia
cercetării sociale

2
Despre cunoaștere
Cunoașterea folosită în viața de zi cu zi
Influențată de și limitată la experiențele personale
Predispusă la erori de raționament:
Suprageneralizarea
Observații selective sau incorecte
Raționamente ilogice
Rezistența la schimbare
Aderarea la autoritate
Cunoașterea folosită în știință
Se bazează pe metode logice și sistematice pentru a
găsi răspunsuri
Principii ale cunoașterii științifice (1)
Realism :
lumea există independent și obiectiv față de percepțiile
noastre
Determinism :
toate fenomenele, inclusiv cele de natură psihologică, au
cauze fizice care pot fi investigate științific
Pozitivism :
cercetarea științifică poate produce cunoașterea validă a
lumii obiective
Raționalism:
rațiunea și logica sunt instrumente utile în cercetarea
științifică

3
Principii ale cunoașterii științifice (2)
Empiricism:
preferință pentru evidențe deduse sistematic prin
observații sau experimente și care pot fi replicate și
verificate de alții
Operaționalizare:
importanța dezvoltării variabilelor dependente și
independente care pot fi replicate și verificate de alții
Ponderare:
preferință pentru considerarea explicațiilor mai simple,
disponibile și adecvate despre un fenomen înainte de a
accepta explicațiile mai complexe
Scepticism științific:
validitatea afirmațiilor științifice este discutabilă până
când aceasta este susținută de date empirice credibile
Validitatea cunoașterii științifice
Când știm că este validă cunoașterea?
Afirmațiile și concluziile privind realitatea
empirică este corectă
Trei tipuri de validități:
Validitatea măsurării
Ceea ce am dorit să măsor am și măsurat
Generalizarea (sau validitatea externă)
Posibilitatea de a generaliza rezultatele unui eșantion
la populația generală sau la alte populații
Validitatea cauzală (sau validitatea internă)
A cauzează B

4
Scopu rilecerce tării sociale (1)
Descrierea
Definirea și descrierea fenomenelor sociale se realizează
în aproape toate cercetările
Cu precădere însă în cercetările inițiale
Presupune colectarea de fapte
Măsurarea și eșantionarea sunt preocupări centrale
Specific anchetelor sociologice
Explorarea
Cercetările exploratorii caută să cunoască individul în
mediul său de viață, sensul pe care aceștia îl dau
realității, problemele cu care se confruntă
Scopul este de a investiga fără a avea așteptări
Se folosesc metode care captează cantități mari de
informații nestructurate, de tip calitativ
Scopu rilecerce tării sociale (2)
Explicarea
Considerată de mulți scopul principal al cercetării
Identifică acele cauze și efecte ale fenomenelor sociale,
prezice schimbări ca urmare a unor influențe
Depinde de capacitatea de a exclude anumite explicații din
rezultatele finale, de a demonstra o ordine temporară a
fenomenelor și legături între ele
Specific pentru cercetări experimentale, longitudinale
Evaluarea
Se mai vorbește de evaluarea programelor
Identifică evidențele pentru implementarea practicilor,
efectele politicilor sociale și impactul programelor
Diferențe între evaluarea practicii și cercetarea evaluativă

5
Cantitativ și calitativ
Cantitativ:
Metode precum anchetele sociologice și experimentele
care înregistrează aspectele vieții sociale în termeni de
categorii care variază cantitat iv
Datele cantitative sunt fie cifre, fie atribute care pot fi
ordonate în termeni de mărime
Calitativ:
Metode precum observația participativă, interviul în
profunzime și focus grupul care sunt elaborate pentru a
capta realitatea prin intermediul experiențelor
participanților
Datele calitative sunt de cele mai multe ori scrise,
vorbite sau observații care nu pot fi interpretate direct
sub formă numerică
Strategii de cercetare (1)
Rolul teoriei în practică
Oferă explicații privind legăturile dintre
fenomene
Ghidează dezvoltarea intervenției și politicilor
Relația teorie -cercetare
Teoria ca sursă pentru întrebări de cercetare
Cercetarea ca spațiu pentru construirea,
evaluarea și testarea teoriilor în general, și a
teoriilor despre practică în particular
Ciclul deductiv -inductiv
Vezi schema următoare

6
Strategii de cercetare (2)
Idei: Ce credem?
Teorie
Realitate: Ce observăm?
CercetareProces
deductivProces
inductiv
Sursă: Engel ,Rafael J. și Schutt ,Russell K. (2009 , 45)
Strategii de cercetare (3)
Strategia deductivă
Ipotezele de cercetare sunt extrase dintr -o
teorie referențială
Acestea sunt testate în datele colectate
Ipotezele sunt afirmații nedemonstrate despre
realitate implicând o relație cauzală între două
sau mai multe variabile
Variabila independentă (cauza) influențează
variabila dependentă (efectul)
Forme ale ipotezelor: dacă … atunci; cu cât …
cu atât; alte forme
Cercetările explicative și evaluative folosesc
strategia deductivă

7
Strategii de cercetare (4)
Strategia inductivă
Datele sunt folosite pentru a dezvolta (induce)
o explicație generală (teorie)
Cercetătorul identifică tipare în datele colectate
după care generalizează privind realitatea
Oferă noi perspective asupra realității
Explicațiile inductive pot fi de încredere dacă
ulterior sunt testate printr -un proces deductiv
Cercetările exploratorii folosesc în general
metode calitative și urmăresc o strategie
inductivă
Strategii de cercetare (5)
Serendipitatea și relația deductiv –inductiv
Procesul inductiv completează procesul
deductiv în momentul în care datele relevă
existența unor tipare neașteptate, altele decât
ipotezele de la care s -a pornit
Cercetările descriptive
Nu presupun neapărat realizarea unei legături
dintre teorie și date
Încep prin colectarea de date și realizează
generalizări, fără însă ca acestea să ia forma
unor teorii
Descrierile reprezintă o componentă necesară
în orice studiu

8
Teme de discu ție
Alegeți o problemă socială care vă interesează. Spuneți ce
credeți despre acea problemă. Care sunt sursele acestor
credințe? Ce fel de politică, program, intervenție ați
dezvolta pentru a rezolva problema?
La ce soluții s -ar ajunge dacă am realiza o cercetare
urmărind diverse scopuri și folosind diverse metode sau
strategii de cercetare?
Formulați câte trei avantaje pentru folosirea metodelor
cantitative și calitative.
Identifică o problemă socială. Dezvoltă câte trei întrebări
despre problemă: una descriptivă, una exploratorie, una
explicativă.

9
Planificarea cercetării
Etapele cercet ării
Cercetarea socială urmărește 4 etape clasice
Planificarea cercetării
Colectarea datelor
Analiza și interpretarea datelor
Redactarea raportului de cercetare

10
Planificarea cercetării
Alegerea temei de cercetare
Formularea întrebărilor de cercetare
Revizuirea literaturii de specialitate
Alegerea abordării (calitativ / cantitativ),
designului, eșantionului, metodelor de
colectare și analiză
Alegerea temei de cercetare
Caracteristicile temei
Simplă, focalizată
Aspecte importante
Ce sunteți interesați să cercetați?
Motive personale / profesionale
Cu adevărat interesat, menținerea entuziasmului
Ce puteți să cercetați?
Ce este etic să cercetați?
Ce resurse de timp și materiale aveți?
Unde și cum ai acces pentru colectarea datelor?

11
Formularea întrebărilor de cercetare
Întrebarea centrală a cercetării
Duce la focalizarea designului
Ajută în revizuirea literaturii de specialitate
Mărește șansele de selectare a datelor care
sunt cu adevărat importante
Mai multe întrebări de cercetare?
Căutați conexiunile dintre acestea
Nu există conexiuni? Atunci aveți mai multe
teme de cercetare
Revizuirea literaturii de specialitate
Proces continuu
Sumar comprehensiv și critic
Utilizarea unei mape conceptuale
Ajută în rafinarea întrebărilor de cercetare
Ce știm despre o anumită temă?
Ce legături există între aceste aspecte?
Colectarea de materiale
Prea multe –tema e prea largă?
Prea puține –termeni diferiți de căutare?
Analiză critică
Ce fel de materiale am găsit?
Câte dintre ele prezintă rezultatele unor cercetări?

12
Alegerea abordării
Adecvarea metodelor la specificul temei
Ce vreau să aflu?
Cum pot să colectez datele?
Exemplu:
Relația dintre problemele de sănătate mintală
și excluziunea socială
Abordare cantitativă: câte dintre persoanele cu
probleme de sănătate mintală suferă de
diferite forme de excluziune socială
Abordare calitativă: cum explicăm faptul că
aceste persoane sunt excluse: stigmă,
prejudecăți, autoizolare ca mecanism de
apărare
Alegerea designului și a metodelor
Care este cel mai potrivit design?
Cel care te ajută să răspunzi la întrebările de cercetare
Posibile design -uri
Cercetare acțiune
Studii de caz: critic, unic, relevator
Cercetarea evaluativă
Cercetări experimentale sau quasi -experimentale
Cercetări narative
Metode de colectare a datelor
Ancheta sociologică (interviul, chestionarul)
Observația
Experimentul
Analiza documentelor

13
Relația teorie –date empirice
Teoria –sursă pentru
Întrebări de cercetare
Ipoteze de cercetare
Datele empirice –bază pentru
Identificarea răspunsurilor la întrebările de
cercetare
Validarea ipotezelor de cercetare
Întrebările și ipotezele de cercetare
Întrebările
Subsumate obiectivelor de descriere și explorare ale
cercetării
Nu implică o relație de cauzalitate
Ipotezele
Sunt “întrebări” mai complexe, scrise sub formă de
afirmații (Dacă … atunci, Cu cât … cu atât)
Necesită validare pentru a lua valoare de adevăr
Descriu o relație de cauzalitate între două variabile
Cauza (variabila independentă) și efectul (variabila
dependentă)
Ambele
Conțin concepte cu un grad mai mare sau mai mic de
abstractizare

14
Conceptele
Ce sunt?
Imagini mentale care sumarizează un set de
observații, sentimente sau idei similare
Pentru a fi utile în cercetare, acestea trebuie
definite
Unele concepte au un grad mai mare de
abstractizare, astfel că sunt definite prin
intermediul altor concepte
Exemplu : sărăcia, definită prin sărăcie absolută și
sărăcie relativă
Conceptualizarea
Ce înseamnă?
Proces prin care specificăm ce înțelegem
printr -un termen anume
În procesul deductiv –ajută la traducerea
teoriilor abstracte în ipoteze testabile
În procesul inductiv –parte din mecanismul
prin care căutăm sensul / explicația relațiilor
dintre lucrurile observate
Ce implică?
Identificarea conceptelor în teorie
Distingerea între dimensiuni (sub -concepte)
ale conceptelor
Definirea sensului conceptelor

15
Definirea nominală
Ce presupune?
Descrierea unui concept prin intermediul
altui(or) concept(e)
Ex: abuzul asupra copilului are loc atunci când
copilul este rănit sever fizic sau emoțional ori
când există contacte de natură sexuală
O posibilă modalitate de definire
Gen proxim și diferență specifică
Trecerea de la concept la observație
Conexiunea cu realitatea
“Conceptele” sunt vizibile în realitatea
înconjurătoare prin intermediul “indicatorilor”
Ex: Ce ne indică prezența abuzului asupra
copilului ?
Procesul se numește operaționalizare
Nivelul de abstractizare
Variază de la un concept la altul
Ex1: Vârsta –anii de la naștere
Ex2: Status social –nivelul stimei într -un grup,
măsura influenței asupra altora, nivelul
veniturilor și al educației, numărul de prieteni

16
Definirea operațională
Ce presupune?
Identificarea variabilelor și a indicatorilor
Ce sunt variabilele?
Aspecte specifice ale unui concept care variază
și din care sunt extrași indicatorii
Ex
Venit (C) –Câștiguri anuale (V) –“Care a fost
nivelul veniturilor dvs din toate sursele în anul
2011?” (I –transpus în întrebare)
Sărăcie (C)
Sărăcie subiectivă (V) –“Te consideri sărac?” (I)
Sărăcie absolută (V) –Venitul familiei / Pragul
sărăciei (I)
Niveluri de măsurare
La ce se referă?
Atribuirea de valori lucrurilor observabile
Tipuri de variabile
Discrete: categorii separate au statusuri diferite
Continue: numerele indică o cantitate care
poate fi descrisă în termeni de ordine,
răspândire între numere și cantități relative
Niveluri
Nominal
Ordinal
De interval
De raport

17
Exemple –niveluri de măsurare
Date calitative
Nivel nominal
Naționalitatea: american, român, etc.
Date cantitative
Nivel ordinal
Nivelul conflictului: ridicat, scăzut
De interval
Temperatura în grade Celsius:
De raport
Mărimea grupului: 5 membri, 7 membri, etc.
Universul cercetării (N)
Ce conține?
Populația caracteristică temei de cercetare
Unități de analiză
Subiecții studiați
Exemplu: victimele violenței de cuplu
Unități de înregistrare
Subiecții de la care se colectează date despre
subiecții studiați
Exemple:
Victime ale violenței de cuplu
Specialiști care lucrează cu acestea
Documente sociale care consemnează situația
victimelor

18
Eșantionul (n)
Ce reprezintă?
Un subset al populației caracteristice
fenomenului studiat
Ce presupune?
Selectarea unui număr mai mic sau egal cu
numărul persoanelor incluse în unitățile de
înregistrare
De ce se folosește?
Uneori populația cercetată este prea mare
Pentru a putea generaliza rezultatele
Caracteristicile eșantionului
Reprezentativitate
Eșantionul este reprezentativ dacă “arată” la
fel ca populația de unde a fost selectat
Distribuția caracteristicilor cele mai relevante
pentru studiu sunt identice cu distribuția
acestora în populație
Eșantioanele nereprezentative au caracteristici
supra sau subdimensionate față de populație
Omogenitatea populației
Populațiile omogene nu necesită eșantionare

19
Metode de eșantionare (1)
Eșantionarea probabilistă
Este necesară dacă dorim să generalizăm
rezultatele cercetării la nivelul populației
Se bazează pe șansa egală ca elementele
populației să fie incluse în eșantion
Cu cât eșantionul este mai mare, cu atât avem
mai multă încredere în reprezentativitatea
acestuia
Cu cât populația este mai omogenă, cu atât
avem mai multă încredere în
repezentativitatea eșantionului, indiferent de
mărimea acestuia
Metode de eșantionare (2)
Metode probabiliste de eșantionare
Simplă aleatorie
Alegem elementele eșantionului în mod aleator
Sistematică (la pas)
Alegem elementele eșantionului în funcție de un
interval de eșantionare (IE = N / n )
Stratificată
Se creea zăstraturi în funcție de caracteristicile N
Alegem elementele proporțional pe fiecare strat
Cluster
Cluster =Mulțime
Alegem elementele din mulțimi care adună
elementele populației în mod natural

20
Metode de eșantionare (3)
Eșantionarea neprobabilistă
Nu este posibilă selecția aleatorie
Nu avem nevoie să generalizăm
Când eșantionul reprezentativ nu poate fi accesat
Metode neprobabiliste de eșantionare
Disponibilitate
Elementele sunt disponibile, ușor de accesat
Pe cote
Elementele sunt disponibile / ușor de accesat, și le alegem
în funcție de anumite caracteristici
După scop
Elementele sunt disponibile / ușor de accesat, și le alegem
pentru că urmărim anumite tipuri de informații
Snowball
Elementele nu sunt disponibile / greu de accesat
Etapele cercet ării. Faze generale
I. Proiectarea metodologiei
Se construiește designul cercetării
II. Colectarea datelor
Se merge pe teren
Sunt aplicate instrumentele construire anterior
III. Analiza și interpretarea datelor
Datele colectate sunt prelucrate, analizate, interpretate
IV. Raportarea
Cercetătorul scrie raporul de cercetare
Sunt diseminate informațiile

21
Etape specifice
I. Faza de proiectare a metodologiei
1. Stabilirea temei
2. Fixarea obiectivelor
3. Documentarea preliminară
4. Delimitarea universului cercetării
5. Dezvoltarea cadrului teoretic (teoria referențială)
6. Definirea unităților de analiză și de înregistrare
7. Elaborarea ipotezelor / întrebărilor de cercetare
8. Stabilirea tipului de cercetare
9. Selectarea surselor de informare
10. Specificarea unităților (populației) studiate
Etape specifice
11. Construcția variabilelor (descrierea calitativă)
12. Cuantificarea (descrierea cantitativă)
13. Alegerea metodelor de cercetare
14. Stabilirea tehnicilor de lucru
15. Identificarea procedeelor de lucru
16. Elaborarea instrumentelor de culegere a datelor
II. Faza de coletare a datelor
17. Cercetarea pilot
18. Definitivarea instrumentelor
19. Multiplicarea instrumentelor
20. Organizarea echipei de cercetare

22
Etape specifice
21. Selecția și instruirea colaboratorilor
22. Organizarea culegerii datelor
23. Identificarea unităților (persoanelor) studiate
24. Aplicarea instrumentelor de cercetare
25. Controlul culegerii datelor
III. Faza de analiză și interpretare a datelor
26. Verificarea informațiilor rezultate
27. Macheta de prelucrare a datelor
28. Modalități de prelucrare
29. Codificarea
Etape specifice
30. Trecerea datelor pe suporturi de stocare
31. Elaborarea catalogului variabilelor
32. Prelucrarea datelor
33. Analiza datelor (verificarea ipotezelor / întrebărilor)
34. Interpretarea rezultatelor (teoretizarea)
35. Formularea propunerilor de soluționare a
problemelor sociale vizate în cercetare
IV. Faza de raportare
36. Redactarea raportului
37. Discutarea raportului

23
Structura proiectului de cercetare
(tema de seminar)
Se realizeaz ă doar primele 16 etape, structuate astfel:
Copertă
Conținut
1. Temă (etapa 1)
2. Obiective (etapa 2)
3. Cadru teoretic (etapele 3, 5)
4. Universul cercetării (etapele 4, 6, 9, 10)
5. Ipoteze &întrebări de cercetare (etapa 7)
6. Operaționalizarea conceptelor (etapele 11, 12)
7. Metode de colectare a datelor (etapele 8, 13, 14, 15)
8. Instrumentul(ele) de colectare a datelor (etapa 16)
Bibliografie
Raport anti -plagiat
Verificarea plagiatului
Pentru citarea surselor se recomandă stilul Harvard
Descrierea acestui stil se poate descărca de la adresa
http://redactare.sas.unibuc.ro/wp –
content/uploads/2010/12/Harvard.pdf
Proiectul se verifică împotriva plagiatului cu softul
Plagiarism Detector disponibil
La bibliotecă, sala de lectură
Pe Internet, versiune demo, care poate fi descarcată de la
adresa http://plagiarism -detector.com/
Variant ăgratuit ă-http://www.detectareplagiat.ro /
Se anexează la finalul proiectului prima pagina a raportului
generat de acest soft

24
Observația
Despre metodă
Ce fel de date culegem?
Din realitatea concretă
Din prezent (aici și acum)
Evenimente, interacțiuni, comportamente,
atitudini exteriorizate, explicații, etc.
Ce presupune
Culegerea de date despre procese sociale
naturale, în timp ce acestea se desfășoară și
cu o influență cât mai mică din partea
cercetătorului

25
Interacțiunea cercetător -subiect
Cercetătorul trebuie să aleagă între
A se implica sau nu în acțiunile observate
A dezvălui sau nu calitatea de cercetător
Tipuri de observații
Observația completă
Observația participativă
Observația ascunsă
Observația completă
Ce presupune?
Observarea evenimentelor fără o participare
activă din partea cercetătorului
Calitatea de cercetător este dezvăluită
Întrebări cheie
Cine, ce, când, unde, de ce și cum
Observațiile devin mai focalizate în timp
Efectul reactiv
Comportamentele oamenilor se schimbă în
momentul în care știu că sunt observați

26
Observația participativă
Ce presupune?
Observarea evenimentelor cu o oarecare
participare din partea cercetătorului
Calitatea de cercetător este dezvăluită față de
anumiți membri
Avantaj
Cei mai mulți cercetători au observat că după
o perioadă de acomodare, subiecții observați
capătă încredere și prezența acestora nu le mai
alterează acțiunile
Observația ascunsă
Ce presupune?
Observarea evenimentelor cu o deplină
participare din partea cercetătorului
Calitatea de cercetător nu este dezvăluită
Rațiuni
Încercarea de a reduce efectul reactiv
Accesul la date care altfel ar fi inaccesibile
Dezavantaje
Nu pot fi luate notițe în mod deschis
Nu pot fi puse întrebări care trezesc suspiciune
Rolul de participant trebuie să fie în
permanență activ
Probleme etice

27
Aspecte cheie
Pregătirea intrării pe teren
Informații privind subiecții observați
Introducerea și prezentarea cercetătorului
Dezvoltarea și menținerea relațiilor
Explicații privind studiul
Menținerea sprijinului din partea liderilor
Comportament echilibrat
Selectarea subiecților și a evenimentelor
Medii cât mai relevante pentru fenomenul studiat
Luarea notițelor
Notițe de teren completate ulterior într -un mod
comprehensiv
Sistematizarea observațiilor

28
Interviul , focus -grupul ,
studiul de caz
Caracteristicile interviului (1)
Metodă calitativă
Colectează informații cu privire la experiențele,
gândurile și sentimentele oamenilor
Spre deosebire de observație, contextul social
este descris în mod indirect
Scopul
Dezvoltarea unei imagini comprehensive în
legătură cu atitudinile, acțiunile și cadrul de
desfășurare a acestora în termenii celui
intervievat

29
Caracteristicile interviului (2)
Conținut
Întrebările sunt formulate fără răspunsuri
prestabilite
Durata interviurilor poate fi destul de lungă
(peste o oră, în funcție de profunzime, într -una
sau mai multe întâlniri)
Structurat într -un plan prestabilit –“ghid cu
întrebări”; semi -structurat (“ghid cu teme”)
Ghidul –instrument care asigură acoperirea
temelor cheie
Eșantionarea
Neprobabilistă, însă folosind criterii de selecție
Caracteristicile interviului (3)
Structura interviului
Teme de discuție cu întrebări principale
Întrebări scurte, succinte
Detaliile pot fi solicitate ulterior prin întrebări
non-directive care solicită lămuriri
Menținerea relației cu intervievatul
Câteva considerații:
Timpul este valoros
Tratarea cu respect
Confidențialitatea datelor
Explicarea scopului interviului
Consimțământul informat

30
Focus -grupul
Ce este?
Grup de persoane format de cercetător cu
scopul de a colecta informații pe o temă
Caracteristici
Durată: maxim 2 ore (cu pauze)
Mărime: 7 -10 persoane
Participanții nu se cunosc
Grupuri omogene vs grupuri eterogene
Eșantionare
Neprobabilistă, folosind criterii de selecție
Punct de saturație
Povestea vie ții. Ce este?
Metodă de cercetare calitativă
Permite colectarea de date despre esența
subiectivă a întregii vieți a unei persoane
Etape
Intervievarea
Transcrierea interviurilor
Redarea poveștii folosind cuvintele persoanei
care o narează

31
Planificarea interviului
Aspecte importante
Decideți pe cine vreți să intervievați
Explicați scopul
Pregătiți interviul: documentare privind temele
discuției, suportul de înregistrare
Folosirea obiectelor ajutătoare: fotografii, etc.
Creați un cadru adecvat
Înregistrați povestirea
Fiți sensibil, reflexiv, un bun ghid
Ascultați cu atenție
Fiți recunoscător
Realizarea interviului
Întrebări posibile
Nașterea și familia de origine
Tradițiile și contextul cultural
Factori sociali: comunitatea, contextul de viață
Educația
Iubirea
Munca
Evenimente și perioade istorice
Pensionarea
Viața interioară, conștiința spirituală
Influențe majore asupra vieții
Viziune asupra viitorului

32
Studiul de caz.Strategie de cercetare
Studiul de caz
Complex de metode calitative de colectare și
analiză a datelor
Științe în care este folosit
Psihologie, sociologie, științe politice, asistență
socială, economie
Utilitatea SC
“… permite cercetătorilor să extragă
caracteristicile evenimentelor din viața reală,
cum ar fi ciclurile de viață individuale,
procesele organizaționale și manageriale,
schimbările din vecinătăți …” (Yin, 2005, 18)
Când și de ce ați folosi SC?
Trei condiții:
Forma / tipul întrebării de cercetare
Controlul cercetătorului asupra evenimentelor
Contemporaneitatea fenomenelor studiate
Metodă Forma întrebării Controlul
evenimentelorFenomen
contemporan
Anchetă Cine, ce / care,
unde, cât?Nu Da
Observație Cine, ce / care,
unde, cât?Nu Da
Experiment cum, de ce ? Da Da
Analiza doc. Cine, ce / care,
unde, cât?Nu Da/Nu
Studiu de caz cum, de ce ? Nu Da

33
Prejudecăți privind SC
Lipsa de rigoare
Biasuri există în folosirea oricărei metode
Prezentarea informațiilor se face doar obiectiv
Baze insuficiente pentru generalizare
Se pot face studii pe cazuri multiple
Generalizările sunt în direcția ipotezelor de
cercetare, nu a populațiilor studiate
Scopul este de a extinde și generaliza teorii,
nu de a generaliza statistic
Caracteristici
SC –investigație empirică
Prin care se studiază fenomene contemporane
în contextul vieții reale
Care se bazează pe surse și metode multiple
de colectare a datelor
Care necesită elaborarea anterioară a
ipotezelor prin intermediul cărora se dirijează
colectarea și analiza datelor

34
Variante de design
Design Cazuri individuale Cazuri multiple
Holist
(o unitate
de analiză)Context
CazContext
CazContext
Caz
Context
CazContext
Caz
Înglobat
(unități
multiple
de analiză)Context
Caz
Unitate 1
Unitate 2Context
Caz
Unitate 1
Unitate 2Context
Caz
Unitate 1
Unitate 2
Context
Caz
Unitate 1
Unitate 2Context
Caz
Unitate 1
Unitate 2
Tipuri de cazuri individuale (1)
Cazul reprezentativ / tipic
Surprinde circumstanțele și condițiile unei
situații comune în viața de zi cu zi
Cazul crucial / critic
Pentru confirmarea / extinderea / punerea la
îndoială a unor teorii cu explicații cauzale clare
și circumstanțe în care sunt considerate
adevărate
Cazul extrem / unic
Analiza și documentarea cazului merită
realizată datorită rarității acestuia

35
Tipuri de cazuri individuale(2)
Cazul revelator
Oferă posibilitatea de a studia fenomene
obișnuite / curente, însă greu accesibile
Cazul longitudinal
Presupune studierea aceluiași caz în două sau
mai multe momente diferite de -a lungul
timpului
Replicarea cazurilor
Când este necesară replicarea cazurilor sau
folosirea cazurilor multiple?
În momentul în care se dorește confirmarea rezultatului
unui caz (similar experimentelor multiple)
Cazurile rare, critice, revelatoare, sunt folosite cu
precădere în studii de cazuri individuale
Tipuri de replicare
Cazurile prezic rezultate similare (replicare literală)
Cazurile prezic rezultate diferite, dar din motive
previzibile (replicare teoretică)
Diferență față de eșantionare
Se folosește când cercetătorul dorește să stabilească
predominanța sau frecvența unui fenomen

36
Surse pentru colectarea datelor
Documente
Scrisori, memorii, procese verbale, documente
administrative, studii sau evaluări, articole …
Arhive
Registre, diagrame, bugete, hărți, grafice,
liste, documente personale, date de sondaj …
Interviuri
Observații
Directe sau participative
Artefacte fizice
Principii de colectare
Folosiți surse multiple
Triangularea (datelor, cercetătorilor, teoriilor,
metodelor)
Creați o bază de date
Mențineți o succesiune logică a datelor

37 ANALIZA DE CONȚINUT A DOCUMENTELOR SOCIALE ȘI A
DATELOR CALITATIVE

Analiza calitativ ă
a datelor de cercetare

Datele calitative
Natura lor
Nu sunt numerice
Includ descrieri, detalii, explicații
Exemple: transcrieri ale interviurilor, notițe
privind observațiile făcute, documente sociale
Întrebări cheie a priori
Dorim generarea de teorii și ipoteze noi?
Avem nevoie să înțelegem în profunzime
anumite aspecte?
Ne interesează mai mult detaliile și mai puțin
generalizarea?

38
Metode calitative
Metodele clasice prin care colectăm date
de natură calitativă
Observația (participativă)
Interviu (în profunzime)
Focus -grupurile
Studiul de caz
Complex de metode calitative de colectare și
analiză a datelor
Particularitățile cercetărilor calitative (1)
Colectează cu precădere date calitative
În fapt, în cercetare putem colecta deopotrivă
date calitative și cantitative
Urmăresc explorarea fenomenelor, cu
accent pe procesul inductiv
Nu doresc neapărat testarea unor ipoteze
Se focalizează pe procese mai puțin
studiate și pe fenomene neanticipate
Presupun explorarea unor aspecte noi,
accesarea unor grupuri dificil de studiat,
determinarea înțelesurilor pe care oamenii le
dau acțiunilor și vieților lor

39
Particularitățile cercetărilor calitative (2)
Orientate către contextul social
Urmăresc mai degrabă legăturile dintre
fenomenele sociale
Focalizate pe subiectivitatea subiecților
În prim plan se află înțelesurile și semnificațiile
pe care oamenii le atașează evenimentelor sau
situațiilor în care se află
Sensibile la rolul subiectiv al cercetătorului
Reflecția cercetătorului privind fenomenul
ghidează procesul de cercetare
Analiza datelor presupune un proces
interpretativ
Caracteristici ale analizei calitative
Focalizare pe date nenumerice: transcrieri ale
unor interviuri, notițe în urma observațiilor,
imagini (poze, video)
Identificarea înțelesurilor, felului în care subiecții
privesc realitatea: gânduri, sentimente, reacții
Tendință către procesul inductiv: cercetătorul
identifică principalele categorii, tipare și relații
printr -un proces de descoperire
Focalizare pe imaginea de ansamblu: contextul
social devine esențial în interpretare
Focalizare progresivă: colectarea datelor este
schimbată în funcție de progresul interpretării
Cercetătorul este instrumentul de interpretare

40
Modalități de a citi textul
Citirea literală
Focalizare pe conținutul literal și pe formă
Citirea reflexivă
Focalizare pe felul în care propria orientare
modelează interpretarea
Citirea interpretativă
Construirea propriei interpretări în legătură cu
înțelesurile pe care le are textul
Etapele analizei calitative
Documentarea privind datele și procesul
de colectare
Organizarea datelor pe concepte
Identificarea legăturilor între concepte
Legitimarea interpretărilor
Raportarea rezultatelor

41
Documentarea
Cantitate mare de informații
1 oră de interviu = aprox. 20 -25 pagini de text
Organizarea informației din timpul
colectării
Faceți notițe la finalul fiecărui interviu
Care au fost principalele teme ale discuției?
Sumarizarea informației obținute
Aspecte interesante, relevante, importante
Întrebări noi, teme neacoperite
Conceptualizare, codare, categorizare
Conceptualizarea presupune
Identificarea conceptelor importante
Acumularea de observații care clarifică
aspectele de natură conceptuală
Construirea unei matrice
Permite condensarea datelor pe categorii
simple
Ajută la verificarea suprapunerii noilor date cu
categoriile create
Oferă o sumarizare multidimensională care
ajută în analiza ulterioară

42
Identificarea legăturilor
Punctul central al analizei
Face trecerea de la descrierea realității la
explicații privind motivele pentru care
realitatea este într -un anume fel
Rețea de cauzalitate
Felul în care diferite concepte se află în
legătură
Care cauze sunt legate de care efecte?
Se poate realiza și o matrice, un grafic, pentru
a ușura înțelegerea
Legitimarea interpretărilor
Criterii de evaluare
Cât de credibilă este persoana care a oferit
informația?
Afirmațiile subiecților sunt răspunsuri la
întrebările cercetătorului sau răspunsuri
spontane?
În ce măsură prezența sau absența
cercetătorului influențează acțiunile sau
afirmațiile subiectului?
Cunoașterea tacită
Abilitatea cercetătorului de a capta informațiile
ascunse privind realitatea