Metodologia Cercetarii Facebook Ul Si Relatiile Interpersonale

INTRODUCERE

Lucrarea METODOLOGIA CERCETĂRII FACEBOOK-ULUI ȘI RELAȚIILE INTERPERSONALE ,tratează o temă de actualitate deoarece , din literatura de specialitate se menționează faptul că o societate nu poate exista fără informație.Cantitatea de informație este în continuă creștere și aceasta este caracteristică evoluției societății umane care se află în faza metodelor informaționale .

Datorită dezvoltării rapide a tehnologiei informației calculatorul a devenit un instrument indispensabil oricărei persoane , instrument prin intermediul căruia putem avea acces la impresionante surse de informare datorită numărului mare de web saituri existente ,

, un instrument cu ajutorul căruia orice persoană poate păstra legături cu familia sau cu prietenii și cu ajutorul căreia se pot obține informații într-un timp redus .

Cu toate acestea trebuie avut în vederea și faptul ca și excesul de tehnologie poate fi un pericol serios la adresa sănătății și a dezvoltării armonioase a individului .Mai mult , expunerea prelungită pe saitul faccebuk poate să -i afecteze individului gândirea creatoare și imaginativă precum și abilitațile sociale .

METODOLOGIA CERCETĂRII FACEBOOK-ULUI ȘI RELAȚIILE INTERPERSONALE

Metoda de cercetare a acestei lucrări a inclus , un eșantion de 543 elevi .Durata cercetării s-a efectuat în câteva luni urmărind îndeaproape subiecți și în mare parte elevi ,ținând cont de faptul că aceștia reprezintă un număr destul de mare care apelează zilnic la rețeaua de socializare Facebook ,urmând ca pe baza datelor obținute să fie prezentate rezultatele , discuțiile și concluziile Eșantionarea efectuată este de tip stratificat, decupajul fiind efectuat în funcție de : vârsta, genul participanților și mediul de proveniență .Analiza și prelucrarea datelor: chestionarele au fost aplicate într-o școala generală (clasa a VII-a) și liceu (a IX-a, a XI-a). În studiul, asocierea între diverse categorii de evenimente devine esențial pentru cercetarea relațiilor de cauzalitate. Datele au fost încărcate și prelucrate cu ajutorul funcțiilor statistice din Microsoft Excel (Microsoft Corp.) și pachetul de analiză statistică care cuprinde un număr de 543 de elevi, cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, care au răspuns la un chestionar care conține 35 de întrebări legate de activitățile desfășurate pe rețeaua de socializare Facebook ,ținând cont că elevii provin din școli, licee și grupuri școlare .Selecția claselor de elevi a fost făcută, pentru omogenitatea lotului, ținându-se cont de următorii factori:

* elevi cu rezultate școlare foarte bune comparativ cu elevi cu rezultate școlare mai slabe ;

*elevi care au acces la calculator și accesează rețeaua de socializare Facebook comparativ cu elevi care au acces la calculator dar nu accesează rețeaua de socializare Facebook.

Această eșanionare a avut ca obiective :

*documentarea asupra situației actuale în ceea ce privește utilizarea rețealei de socializare Facebook de către elevi și a tendințelor existente.

*stabilirea tipologiilor situațiilor de risc existente pe rețeaua de socializare Facebook ;

*proiectarea, implementarea și evaluarea unui program de intervenție pentru diminuarea sau eliminarea unor factori de risc care există rețeaua de socializare Facebook ;

* elaborarea propunerilor pentru diminuarea factorilor de risc.

Rezultate și discuții

În această cercetare am analizat datele ținând cont de grupa de vârstă a participanților, știut fiind faptul că fiecare palier are caracteristicile proprii de interese, aptitudini, mod de socializare. Au rezultat astfel două grupe :

*12-14 ani, cuprinzând un număr de 320 participanți (58,9 % )

*15-18 ani, cu un număr de 223 respondenți (41,1%)

Lotul studiat cuprinde un număr de 543 de elevi, cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, structura grupului în funcție de vârstă fiind următoarea:

Tabelul nr.1. Structura lotului în funcție de vârstă

Făcând referire la genul participanților trebuie precizat faptul că numărul elevilor care sociealizează pe rețeaua Facebook este mult mai ridicat față de elevii care nu sociealizează pe aceeași rețea .

Graficul nr.1

Făcând referire la genul participanților s-a constatat că 46,8 % din respondenți sunt băieți și 53,2% sunt fete .

Lotul studiat rapotat pe gen .Peste 90 % dintre elevi consideră că utilizarea rețelei de socializare Facebook este absolut necesară în societatea actuală. Opinia lor este rezultatul faptului că informația este omniprezentă în activitățile umane.

Elevii care accesează rețeaua Facebook în funție de forma de școlarizare .Rezultatele arată că peste 50 % dintre elevi indiferent de nivelul de școlarizare accesează rețeaua Facebook. Acest lucru poate fi considerat un marker al nivelului socio-economic familial dar și trendul crescător de asimilare a acestor tehnologii informatice de societatea actuală. .

Graphic nr.2 Incidența grupelor de elevi care sunt dependenți de rețeaua de socializare Facebook, în funcție de școala de proveniență .

În ceea ce privește frecvența utilizării rețelei de socializare Facebook am găsit următoarele diferențe între cele două grupe de vârstă

Graphic nr.3 .Frecvența utilizării rețelei Facebook, în funcție grupa de vârstă studiată

Observăm o frecvență raportată a utilizării rețelei Facebook ,ușor mai ridicată la elevii băieți cu vârsta între 12-14 ani decât la cei din grupa de vârstă 15-18 ani. De asemenea, la ambele grupe de vârstă, frecvența utilizării este mai ridicată la băieți. În ce privește distribuția pe vârste, constatăm următoarele:

*70,6 % dintre elevii de gimnaziu și 62, 6 % dintre elevii de liceu utilizeată rețeaua Facebook .

*observăm că din totalul respondenților, 45,53% dintre elevii care accesează rețeaua Facebook au vârsta cuprinsă între 11-14 ani

* 12 % din elevi nu utilizează rețeaua Facebook , înseamnând un procentaj extreme de mic ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din elevii cercetați accesează în mod frecvent rețeaua Facebook .

Referitor la timpul petrecut zilnic pe rețeaua Facebook ,elevii recunosc următoarele :

Cu privire la timpul petrecut pe Facebook ,se observă că majoritatea elevilor afirmă că stau sub 3h /zi;

Dar la polul opus găsim un procent mai mare de 7,8 % din elevii de școală generală utilizează peste 5 ore/ zi Facebook-ul, în mai mare măsură decât elevii de liceu și cei din grupurile școlare.

Rezultatele au arătat că:

*gradul de utilizare a rețelei de socializare Facebook este aproximativ aceleași la cele două categorii de vârstă, situându-se pe primul loc în interesele elevilor față de alte rețele ;

*informarea generală se situează pe primul loc în interesele elevilor de 15-18 ani și pe locul III în interesele celor de 11-14 ani în ceea ce privește Facebook-ul ;

*această diferență se poate datora preocupărilor diferite sau curiozității față de listele de prieteni pe care aceștia o au ;

*jocurile pe Facebook ocupă locul cel mai important în interesul elevilor de 11-14 ani comparativ cu elevii de 15-18 ani;

*aplicațiile software au o pondere relativ scăzută pe ambele categorii de vârstă, dar ușor mai ridicată pentru grupa de vârstă 15-18 ani;

*chat-ul pare să fie ordonat pe ultimul loc, în ordinea preferințelor, în ambele grupe de vârstă deoarece messenger-ul oferă opțiuni aproape similare celor de chat.

Graphic nr.4.Incidența orelor petrecute pe Facebook

Rezultate itemi dependență .Am ales compararea frecvenței comportamentelor raportate la itemii de dependență de elevii din grupul studiat, respectiv cei identificați ca fiind dependenți de rețeaua Facebook Pe baza acestei dependențe am elaborat o listă de simptome pentru dependența de rețeaua Facebook pornind de la anumite criterii:

*. sentimentul că este preocupat permanent de Facebook

*.simte că trebuie să petreacă tot mai mult timp la pe Facebook cu prietenii cunoscuți sau necunoscuți pentru a ajunge la o stare de bine;

*.incapacitatea de a controla timpul petrecut Facebook;

*.senzația de iritabilitate, tristețe când se oprește din utilizareaFacebook-ului.

*folosește rețeaua Faceebok pentru a scăpa de problemele existente, pentru a-și „ridica moralul” și pentru a-și face cât mai mulți prieteni;

*minte familia și prietenii pentru a putea prelungi timpul dedicate statului pe rețeaua Facebook;

*.riscă pierderea relațiilor sociale și , oportunitățile pentru o carieră profesională sau educativă;

*devine neliniștit odată ce a înterupt activitatea on-line pe Facebook și se gândește la o viitoare activitate care consider el,că trebuie să fie cât mai curând ;

*rămâne conectat pe Facebook mai mult timp decât era prevăzut .

Au fost identificați 43 de elevi cu dependență de rețeaua Facebook din lotul de 543 de elevi. Includerea în acest lot s-a efectuat prin selectarea respondenților care au îndeplinit 5 din 9 criterii de dependență (prezentate mai înainte). Acest procedeu a fost propus și utilizat de K. Young, precum și de alte studii în domeniu. Mai exact, am selectat respondenții care au dat răspunsuri de tip des și foarte des la întrebările ce priveau criteriile de dependență, introducând și unele restricții:

*criteriul 7 a fost considerat satisfăcut dacă respondentul oferea acest tip de răspuns la ambele întrebări din chestionar (conține două întrebări ca să se verifice veridicitatea celor afirmate pentru acest item);

*respondenții ofereau cel puțin un răspuns de tip foarte des la acest gen de întrebări.

CONCLUZII

Ca o concluzie la cele relatate în această lucrare , trebuie menționat faptul că comunicarea prin intermediul rețelelor de socializare ,joacă un rol important în viața individului , facându-l astfel să-și dezvolte noi orizonturi . Din studiile de specialitate se pare că Informațiile prin intermediul rețelei de socializare Facebook sunt tot mai solicitate în ultiumul timp ajungând astfel să numere mii de membrii . Deși Facebook-ul reprezintă o posibilitate extraordinară de deschidere spre lumea largă, el poate deveni și un mare pericol pentru individ luând forma mai multor aspecte.În acest sens se impugn câteva recomandări benefice.

* protejarea datelor personale și a parolei – prin date personale înțelegând inclusiv adresa, informații despre familie etc.;

*evitarea întâlnirilor cu persoane cunoscute pe Facebook;

* selectarea atentă a imaginilor care se postează pe Facebook;

* respingerea unor contacte „agresive” venite din partea altor persoane ;

*rețaua de socializare ,deși deschide numeroase orizonturi constituie o sursă de dependență. ;

*deși Facebook-ul reprezintă o posibilitate de deschidere spre informații și socializare el poate deveni și un mare pericol pentru copii și adolescenții ;

*copiilor nu trebuie să li se permită accesarea Faceebok-ului până la o anumită vârstă ;

* pentru copii cu vârste cuprinse între 5-15 ani ,părinții trebuie să stabileasca reguli stricte referitoare la activitățile pe Facebook ca modalitate de petrecere a timpului liber.

BIBLIOGRAFIE

ADLER A. – Cunoasterea omului, Editura stiintifica, Bucuresti, 1991.

AJURIAGUERRA J. – Manual de psihiatrie infantila, Masson, Paris, 1974, reeditată , la editura All, București ,2003

COSMOVICI A. – Psihologie generala, Polirom, Iasi, 1996.

MIHAI GOLU , PSIHOLOGIE Generală , Editura Politrom , 2010

RUXANDRA RĂȘCANU – Tratat de psihanaliza si psihoterapie , Polirom, Iasi, 2002.

ENĂCHESCU C. – Tratat de psihanaliza si psihoterapie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.

ANEXA I

Evaluați pe scara de la 1-7 cât de importanți sunt următorii factori pentru prevenirea sau relogarea pe Facebook ( 7-foarte important ; 6-important ; 5-mai degrabă important ;4 mediu ; 3 –mai degrabă neimportant ; 2-neimportant ; 1-deloc important )

ANEXA II

Care sunt setările de confidențialitate pe care le-ați stabilit pentru a deține elementele ale profilului dumneavoastră .

ANEXA III

Pornind de la criteriile cercetate pe elevii cuprinși în studiu voi reda chestionarul cu 8 întrebări ( Chestionar propus de Kimberly Young privind identificarea dependenței pe saiturile de socializare ) :

1. Ai sentimentul că ești preocupat de rețeaua Facebook?

2. Ai impresia că trebuie să petreci tot mai mult timp pe Facebook pentru a obține o stare de bine?

3. Pierzi controlul timpului petrecut pe Facebook ?

4. Ai senzația de iritabilitate când te oprești din utilizarea Facebook-ului?

5. Folosești Facebook pentru a scăpa de probleme, pentru a-ți ridica moralul ?

6. Ai mințit familia și prietenii pentru a putea prelungi timpul dedicate Facebook-ului?

7. Ai riscat pierderea relațiilor sociale, a serviciului, oportunitățile pentru o carieră profesională sau educativă din cauza Facebook-ului ?

8. Ai devenit mai neliniștit odată ce ai înterupt activitatea on-line și te gândești la cea viitoare?

9. Rămâi conectat pe Facebook mai mult timp decât era prevăzut?

Notă :O persoană este considerată dependentă dacă răspunde cu DA la cel puțin 5 criterii enumerate mai sus

BIBLIOGRAFIE

ADLER A. – Cunoasterea omului, Editura stiintifica, Bucuresti, 1991.

AJURIAGUERRA J. – Manual de psihiatrie infantila, Masson, Paris, 1974, reeditată , la editura All, București ,2003

COSMOVICI A. – Psihologie generala, Polirom, Iasi, 1996.

MIHAI GOLU , PSIHOLOGIE Generală , Editura Politrom , 2010

RUXANDRA RĂȘCANU – Tratat de psihanaliza si psihoterapie , Polirom, Iasi, 2002.

ENĂCHESCU C. – Tratat de psihanaliza si psihoterapie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.