METODICA PRED ĂRII METODICA PRED ĂRII TEHNICII PROBELOR DE ATLETISMTEHNICII PROBELOR DE ATLETISM Lect. univ. Gh. LucaciuLect. univ. Gh. Lucaciu… [601443]

METODICA PRED ĂRII METODICA PRED ĂRII
TEHNICII PROBELOR DE ATLETISMTEHNICII PROBELOR DE ATLETISM
Lect. univ. Gh. LucaciuLect. univ. Gh. Lucaciu

TipTip Capacit ăți Capacități
GG
EE
NN Capacitatea de a g ăsi și analiza informa ții din diferite surse; Capacitatea de a g ăsi și analiza informa ții din diferite surse;
 Capacitatea de a transmiteCapacitatea de a transmite și de a recep ționa informa ții teoretice și practice; și de a recep ționa informa ții teoretice și practice;
 Capacitatea de adaptare rapid ă la noi situa ții; Capacitatea de adaptare rapid ă la noi situa ții;
Capacitatea de a genera idei noi (creativitate);Capacitatea de a genera idei noi (creativitate);
NN
EE
RR
AA
LL Capacitatea de a genera idei noi (creativitate); Capacitatea de a genera idei noi (creativitate);
 Capacitatea de a concepe și a asigura managementul unui proiect; Capacitatea de a concepe și a asigura managementul unui proiect;
 Capacitatea de a lua decizii și de a conduce; Capacitatea de a lua decizii și de a conduce;
 Capacitatea de a rela ționa și a lucra în echip ă multidisciplinar ă; Capacitatea de a rela ționa și a lucra în echip ă multidisciplinar ă;
 Capacitatea de a observa și înțelege diferen țele de structur ă; Capacitatea de a observa și înțelege diferen țele de structur ă;
 Capacitatea de a analiza și evalua comportamentul uman; Capacitatea de a analiza și evalua comportamentul uman;
EECapacitatea de a analiza și evalua comportamentul uman; Capacitatea de a analiza și evalua comportamentul uman;
 Capacitatea de a cercetaCapacitatea de a cerceta; ;
 Capacitatea de a asimila și folosi cuno ștințele teoretice în practic ă Capacitatea de a asimila și folosi cuno ștințele teoretice în practic ă..
ConCon– CapacitateaCapacitatea de de înțelegere,înțelegere, explicare explicare șiși aplicareaplicare a a conceptelorconceptelor fundamentale fundamentale specifice specifice disciplinelor disciplinelor
sportivesportive; ;
 CapacitateaCapacitatea dedeînțelegereînțelegereșișiexplicareexplicare aarelațieirelațieidintredintre teorieteorieșișipractică practică;;
SS
PPCepCep–
tualetuale CapacitateaCapacitatea dedeînțelegereînțelegereșișiexplicareexplicare aarelațieirelațieidintredintre teorieteorieșișipractică practică;;
 CapacitateaCapacitatea motric ă motricădede execuție/demonstra ție execuție/demonstra ție;;
 CapacitateaCapacitatea de de integrareintegrare șiși aplicareaplicare a a informa țiilor informațiilor relevante, relevante, în în domeniuldomeniul educa ției educației fizicefiziceșiși sportuluisportului; ;
 CapacitateaCapacitatea de de sintetizaresintetizare a a cunoștințelor cunoștințelor complexe complexe din din cadrul cadrulștiințelorștiințelor fundamentale fundamentale șișid ede
relaționarerelaționare cu cu celecele aleale disciplinelordisciplinelor de de specializarespecializare șișio pționaleopționale. .
CapacitateaCapacitatea dedeexecuție execuțiepractică practicăaadeprinderilordeprinderilor motricemotrice ;;
PP
EE
CC
II
FFPraxioPraxio- –
lili CapacitateaCapacitatea dedeexecuție execuțiepractică practicăaadeprinderilordeprinderilor motricemotrice ;;
 CapacitateaCapacitatea de de observareobservare șiși analiză analizăaa procesuluiprocesului instructiv instructiv- -educativeducativ; ;
 CapacitateaCapacitatea de de conducereconducere șișid i r e cționare direcționare a a procesuluiprocesului instructiv instructiv- -educativeducativ; ;
 CapacitateaCapacitatea de de selectareselectare a a metodelor,metodelor, mijloacelor, mijloacelor, a a sistemelorsistemelor de de acționareacționare pentru pentru însu șirea însușirea
deprinderilordeprinderilor șiși formareaformarea priceperilor priceperilor motrice motrice; ;
 CapacitateaCapacitatea de deproiectareproiectare șișiprogramareprogramare a a activității activității dede instruireinstruire ;;
II
CC
EElogicelogicepp pp șșpgpg țț ;;
 CapacitateaCapacitatea de de evaluareevaluare analitic ă analiticășiși globală globalăaa capacității capacității psihicepsihiceșișim o t r i c emotrice a a individuluiindividului; ;
 CapacitateaCapacitatea de de identificareidentificare a a caracteristicilorcaracteristicilor psihice psihiceșișiaa aptitudiniloraptitudinilor psihomotrice psihomotrice; ;
 CapacitateaCapacitatea de de aa stabilistabili obiectivele obiectivele reale reale ale ale procesuluiprocesului instructiv instructiv- -educativeducativșișie t a p e l eetapele de de realizarerealizare ale ale
acestoraacestora; ;
 CapacitateaCapacitatea de de aas ese adaptaadapta la la particularit ățile particularit ățile dede dezvoltaredezvoltare ale ale subiec ților subiecților. .
SocioSocio CapacitateaCapacitatea de de conlucrare,conlucrare, colaborare colaborare șiși întrajutorareîntrajutorare; ;
 CapacitateaCapacitatea de de acomodareacomodare cu cu particularit ățile particularit ățile dede diferitelordiferitelor grupuri grupuri; ;

Obiectivele educației fizice Obiectivele educației fizice
ctive cu func ții sanotrofice, care vizeaz ă dezvoltarea corect ă și armonioas ă a ctive cu func ții sanotrofice, care vizeaz ă dezvoltarea corect ă și armonioas ă a
ului:ului:
reerea și fortificarea organismului; reerea și fortificarea organismului;
orirea capacit ății de efort. orirea capacit ății de efort.
ctive cu func ții formative, din punct de vedere motric: ctive cu func ții formative, din punct de vedere motric:
zvoltarea capacit ăților motrice: for ță, viteză, rezisten ță, îndemânare, suple țe; zvoltarea capacit ăților motrice: for ță, viteză, rezisten ță, îndemânare, suple țe;
zvoltarea deprinderilor motrice de baz ă: mers alergare s ăriturăaruncare zvoltarea deprinderilor motrice de baz ă: mers alergare s ăriturăaruncare
zvoltarea deprinderilor motrice de bază: mers , alergare , săritură, aruncare , zvoltarea deprinderilor motrice de bază: mers , alergare , săritură, aruncare ,
rare, târâre, împingere, trac țiune, transport de greut ăți; rare, târâre, împingere, trac țiune, transport de greut ăți;
marea cuno ștințelor și priceperilor necesare însu șirii unor acte motrice complexe marea cuno ștințelor și priceperilor necesare însu șirii unor acte motrice complexe
discipline sportive: gimnastic ă, atletism, jocuri sportive etc.). discipline sportive: gimnastic ă, atletism, jocuri sportive etc.).
ctive cu func ții formative în plan intelectual și moral ctive cu func ții formative în plan intelectual și moral volitiv:volitiv:
ctive cu funcții formative în plan intelectual și moral ctive cu funcții formative în plan intelectual și moral ––volitiv:volitiv:
zvoltarea spiritului de observa ție, a imagina ției, a creativit ății, a gândirii tactice zvoltarea spiritului de observa ție, a imagina ției, a creativit ății, a gândirii tactice
cifice jocurilor sportive, dar și unor sporturi individuale); cifice jocurilor sportive, dar și unor sporturi individuale);
zvoltarea spiritului de solidaritate și cooperare, a respectului fa ță de partener, zvoltarea spiritului de solidaritate și cooperare, a respectului fa ță de partener,
bli ( i it l d f ibli ( i it l d f i l ) tit di ii iti d d it ăîl t i l ) tit di ii iti d d it ăîl t i
ersar sau pu blic (spiritul de fair ersar sau pu blic (spiritul de fair–play), a atitudinii pozitive de con duită în colectiv; play), a atitudinii pozitive de con duită în colectiv;
zvoltarea perseveren ței, dârzeniei, curajului, st ăpânirii de sine etc. zvoltarea perseveren ței, dârzeniei, curajului, st ăpânirii de sine etc.
ctive cu func ții sociale: ctive cu func ții sociale:
marea obi șnuinței de practicare sistematic ăa exercițiilor fizice în timpul liber (loisir marea obi șnuinței de practicare sistematic ăa exercițiilor fizice în timpul liber (loisir
marea obișnuinței de practicare sistematic ă a exercițiilor fizice în timpul liber (loisir marea obișnuinței de practicare sistematic ă a exercițiilor fizice în timpul liber (loisir
sușirea unor cuno ștințe și priceperi metodologice care s ă permită practicarea sușirea unor cuno ștințe și priceperi metodologice care s ă permită practicarea
pendentă a acestora; pendentă a acestora;
zvoltarea unei motiva ții intrinseci pentru activitatea de educa ție fizică, interesul zvoltarea unei motiva ții intrinseci pentru activitatea de educa ție fizică, interesul
ru practicarea exerci țiilor fizice sub diferite forme trebuind s ă fie dobândit pe viață; ru practicarea exerci țiilor fizice sub diferite forme trebuind s ă fie dobândit pe viață;
p ț pț; p ț pț;
ecționarea și pregătirea indivizilor supradota ți, în scopul implic ării acestora în ecționarea și pregătirea indivizilor supradota ți, în scopul implic ării acestora în
tul de înalt ăperforman ță; tul de înalt ăperforman ță;

Cerințe Cerințe
Cerințe Cerințe
tarea activit ăților periculoase; tarea activit ăților periculoase;
ăsuri de protec ție; ăsuri de protec ție;
elegerea de c ătre factorii de decizie și de către elevi a importan ței practic ării elegerea de c ătre factorii de decizie și de către elevi a importan ței practic ării
ucației fizice și sportului; ucației fizice și sportului;
ucației fizice și sportului; ucației fizice și sportului;
gurarea condi țiilor materiale, didactice și de timp; gurarea condi țiilor materiale, didactice și de timp;
grenarea elevilor la un num ăr rațional de activit ăți (conținut adecvat); grenarea elevilor la un num ăr rațional de activit ăți (conținut adecvat);
binarea ra ționalăa educației fizice și sportului cu înv ățătura respectiv cu binarea ra ționalăa educației fizice și sportului cu înv ățătura respectiv cu
binarea rațională a educației fizice și sportului cu învățătura , respectiv cu binarea rațională a educației fizice și sportului cu învățătura , respectiv cu
nca;nca;
rea în considerare a posibilit ăților (tratarea diferen țiată) și preferin țelor reale rea în considerare a posibilit ăților (tratarea diferen țiată) și preferin țelor reale
aracterul op țional) ale tinerilor și îmbinarea ra țională a efortului cu odihna. aracterul op țional) ale tinerilor și îmbinarea ra țională a efortului cu odihna.

Învățarea Învățarea – – concept, caracteristiciconcept, caracteristici
narul explicativ ilustrat al limbii române (2007) d ă narul explicativ ilustrat al limbii române (2007) d ă
iîăț”il t i iîăț”il t i
ui „a învăța” mai multe sensur i: ui „a învăța” mai multe sensur i:
obândi prin studiu; a însu și prin eforturi sus ținute; a studia, a obândi prin studiu; a însu și prin eforturi sus ținute; a studia, a
mila.mila.
ace săcapete cuno ștințe sau deprinderi într ace săcapete cuno ștințe sau deprinderi într un domeniu oarecare;un domeniu oarecare;
ace să capete cunoștințe sau deprinderi într ace să capete cunoștințe sau deprinderi într–un domeniu oarecare; un domeniu oarecare;
strui în mod sistematic în științe, artă etc.; a ini ția, a preg ăti. strui în mod sistematic în științe, artă etc.; a ini ția, a preg ăti.
ăpăta, a trage sau a face s ă capete sau s ă tragă învățăminte sau ăpăta, a trage sau a face s ă capete sau s ă tragă învățăminte sau
eriență; a pedepsi pe cineva. eriență; a pedepsi pe cineva.
eriență; a pedepsi pe cineva. eriență; a pedepsi pe cineva.
druma cu sfaturi, cu recomand ări, arătându druma cu sfaturi, cu recomand ări, arătându- -i cum trebuie i cum trebuie
cedat înt r cedat înt r–o situație sau alta; a sf ătui, a pov ățui. o situație sau alta; a sf ătui, a pov ățui.
eține în memorie pentru a putea re produce ; a memora. eține în memorie pentru a putea re produce ; a memora.
ț pp p ; ț pp p ;
ăpăta sau a face s ă capete anumite deprinderi, a (se) obi șnui cu ăpăta sau a face s ă capete anumite deprinderi, a (se) obi șnui cu
a; aa; a–i veni sau a face s ă i veni sau a face s ă–i vină gustul de a face ceva; a (se) i vină gustul de a face ceva; a (se)
rinde.rinde.
ă il d di i i ă il d di i i
oate spune c ă toate structur ile de care dispune un s istem v iu oate spune c ă toate structur ile de care dispune un s istem v iu
moment dat (cuno ștințe, priceperi și deprinderi motrice, moment dat (cuno ștințe, priceperi și deprinderi motrice,
mente de operare, algoritmi etc.) și care nu sunt înn ăscute mente de operare, algoritmi etc.) și care nu sunt înn ăscute
ÎÎ
intă rezultatul înv ățării. Încă de la na ștere, ființa umană este intă rezultatul înv ățării. Încă de la na ștere, ființa umană este
lăsăînvețeși în condi ții de normalitate o șif a c e lăsăînvețeși în condi ții de normalitate o șif a c e

Tipuri de înv ățare Tipuri de înv ățare
i frecvent utilizat ă este clasificarea lui Montpellier, care distinge: i frecvent utilizat ă este clasificarea lui Montpellier, care distinge:
ocesul condi ționării ocesul condi ționării – ilustrat prin schema clasic ă a reflexelor condi ționate, de ilustrat prin schema clasic ă a reflexelor condi ționate, de
are a unor reac ții prin asocierea cu diferi ți stimuli, reac ții dobândite în cursul are a unor reac ții prin asocierea cu diferi ți stimuli, reac ții dobândite în cursul
, între care o însemn ătate deosebit ă o au reac țiile de prepara ție anticipativ ă; , între care o însemn ătate deosebit ă o au reac țiile de prepara ție anticipativ ă;
vățarea perceptiv ă vățarea perceptiv ă – se exprim ă în modific ările sistematice ale reac țiilor se exprim ă în modific ările sistematice ale reac țiilor
ti tâ d di difi ăit t l f i d l i ti tâ d di difi ăit t l f i d l i
eptive, cons tând din mo dificări structurale, cum ar fi reducerea pragu lui eptive, cons tând din mo dificări structurale, cum ar fi reducerea pragu lui
ibilității, perceperea detaliilor, recunoa șterea sau identificarea structurilor în ibilității, perceperea detaliilor, recunoa șterea sau identificarea structurilor în
iții de percepere dificile, reducerea iluziilor perceptive;iții de percepere dificile, reducerea iluziilor perceptive;
vățarea senzori vățarea senzori – -m o t r i că (perceptiv motrică (perceptiv- -motrică) constă din modificare motrică) constă din modificare
portamentului ca adaptare a unei forme de r ăspuns performant la condi ții portamentului ca adaptare a unei forme de r ăspuns performant la condi ții
portamentului ca adaptare a unei forme de răspuns performant la condiții portamentului ca adaptare a unei forme de răspuns performant la condiții
eptive noi, implicând fie formarea de noi coordon ări senzori eptive noi, implicând fie formarea de noi coordon ări senzori- -motrice, fie motrice, fie
terea preciziei sau fine ței coordon ării răspunsului preexistent; terea preciziei sau fine ței coordon ării răspunsului preexistent;
vățarea motric ă vățarea motric ă – se caracterizeaz ă prin aceea c ă reacțiile de răspuns sunt se caracterizeaz ă prin aceea c ă reacțiile de răspuns sunt
te de componentele senzoriale de origine chinestezic ăsau proprioceptiv ă te de componentele senzoriale de origine chinestezic ăsau proprioceptiv ă
te de componentele senzoriale de origine chinestezic ă sau proprioceptiv ă. te de componentele senzoriale de origine chinestezic ă sau proprioceptiv ă.
tpellier arat ă că învățarea motric ă nu este radical deosebit ă de cea senzori tpellier arat ă că învățarea motric ă nu este radical deosebit ă de cea senzori- –
ică. Această observa ție, cât și faptul că în sport ac țiunile sunt conduse nu numai ică. Această observa ție, cât și faptul că în sport ac țiunile sunt conduse nu numai
aza informa ției senzorial aza informa ției senzorial- -perceptive, de natur ă extero sau proprioceptiv ă, ci mai perceptive, de natur ă extero sau proprioceptiv ă, ci mai
pe baza prelucrării inteli gente a informa ției, l pe baza prelucrării inteli gente a informa ției, l–au determinat pe Cratt y să au determinat pe Cratt y să
pp g ț pp g ț pypy
umească acest tip de înv ățare, învățare cognitiv umească acest tip de înv ățare, învățare cognitiv- -motrică. motrică.
vățarea verbal ă vățarea verbal ă – constă în principal în înv ățarea limbajului, a semnifica ției constă în principal în înv ățarea limbajului, a semnifica ției
ntelor și a utilizării acestora în cadrul comunic ării cu semenii. ntelor și a utilizării acestora în cadrul comunic ării cu semenii.
vățarea inteli gentă constă în desco perirea unui conce pt sau principiu, a unei vățarea inteli gentă constă în desco perirea unui conce pt sau principiu, a unei
ț g pp p p , ț g pp p p ,
e sau structuri mai mult sau mai pu țin abstracte, în condi ții de prezentare variat ă e sau structuri mai mult sau mai pu țin abstracte, în condi ții de prezentare variat ă
osebită. Această învățare a primit denumirea de înv ățare prin desco perire, la osebită. Această învățare a primit denumirea de înv ățare prin desco perire, la

Învățarea motric ă Învățarea motric ă
e tipurile de înv ățare, atât înv ățarea perceptiv e tipurile de înv ățare, atât înv ățarea perceptiv- -motrică, cât și cea motrică, cât și cea
vv–motrică, din perspectiva lor de aspecte calitative ale înv ățării motrică, din perspectiva lor de aspecte calitative ale înv ățării
e, ocupă un loc însemnat, datorit ă faptului c ă stau la baza unui șir e, ocupă un loc însemnat, datorit ă faptului c ă stau la baza unui șir
de acte de comportament întâlnite în via ța cotidian ă(profesional ă de acte de comportament întâlnite în via ța cotidian ă(profesional ă
de acte de comportament întâlnite în viața cotidiană (profesional ă de acte de comportament întâlnite în viața cotidiană (profesional ă
..În învățarea motric ă, elementele exteroceptive, proprioceptive În învățarea motric ă, elementele exteroceptive, proprioceptive
ționale sunt implicate cu ponderi diferite dup ă natura activit ății și ționale sunt implicate cu ponderi diferite dup ă natura activit ății și
llll
lor care la compun lor care la compun. .
ățarea motric ă începe înc ă din stadiul ini țial al dezvolt ării copilului, ățarea motric ă începe înc ă din stadiul ini țial al dezvolt ării copilului,
ncorată în reacțiile motrice naturale, înn ăscute, care se asociaz ă ncorată în reacțiile motrice naturale, înn ăscute, care se asociaz ă
mulii externi ai alimenta ției și îngrijirii materne. mulii externi ai alimenta ției și îngrijirii materne.
ățarea mișcărilor este necesar ă, atât în actele utilitare, adaptative, ățarea mișcărilor este necesar ă, atât în actele utilitare, adaptative,
ce dialogului cu natura și cu semenii cât șiî na c t e l eg r a t u i t e d e ce dialogului cu natura și cu semenii cât șiî na c t e l eg r a t u i t e d e
ce dialogului cu natura și cu semenii , cât și în actele gratuite , de ce dialogului cu natura și cu semenii , cât și în actele gratuite , de
otricitatea r ăspunde în egal ă măsură nevoilor de dezvoltare și de otricitatea r ăspunde în egal ă măsură nevoilor de dezvoltare și de
are socială, învățarea diferitelor structuri de mi șcări fiind legic are socială, învățarea diferitelor structuri de mi șcări fiind legic
itădițliții itădițliții
minată de cer ințele vieții. minată de cer ințele vieții.

ățarea motric ă se diferen țiază de celelate tipuri de înv ățare, ățarea motric ă se diferen țiază de celelate tipuri de înv ățare,
gest motric, (voluntar) ce compune bagajul nostru motric (mers, scris gest motric, (voluntar) ce compune bagajul nostru motric (mers, scris
făcut obiectul unei înv ățări rezultat ădin exersare Motric înv ățăm făcut obiectul unei înv ățări rezultat ădin exersare Motric înv ățăm
făcut obiectul unei învățări rezultată din exersare . Motric învățăm făcut obiectul unei învățări rezultată din exersare . Motric învățăm
ceea ce experiment ăm noi înșine, ceea ce rezult ă dintr ceea ce experiment ăm noi înșine, ceea ce rezult ă dintr–o experien ță o experien ță
activă, care conduce la formare unor abilit ăți motrice personale. activă, care conduce la formare unor abilit ăți motrice personale.

MotricitateaMotricitatea
carea omului sau motricitatea este o însu șire a ființei umane carea omului sau motricitatea este o însu șire a ființei umane
carea omului sau motricitatea este o însușire a ființei umane carea omului sau motricitatea este o însușire a ființei umane
scută, dar perfec ționată pe parcursul vie ții), de a efectua prin scută, dar perfec ționată pe parcursul vie ții), de a efectua prin
mediul mu șchilor scheletici, deplas ări ale segmentelor mediul mu șchilor scheletici, deplas ări ale segmentelor
ui sau ale acestuia în ansamblul s ău, ca răspuns la o serie ui sau ale acestuia în ansamblul s ău, ca răspuns la o serie
muli externi sau interni, în scopul armoniz ării relațiilor sale cu muli externi sau interni, în scopul armoniz ării relațiilor sale cu
l natural sau social în care exist ă l natural sau social în care exist ă
l natural sau social în care există. l natural sau social în care există.
baza motricitatii stau o serie de factori neurobaza motricitatii stau o serie de factori neuro- -endocrinoendocrino- –
ulari și metabolici care condi ționează deplasarea în spa țiu a ulari și metabolici care condi ționează deplasarea în spa țiu a
ui uman sau a segmentelor acestuia.ui uman sau a segmentelor acestuia.
mentele care definesc motricitatea fiin ței umane sunt: mentele care definesc motricitatea fiin ței umane sunt:
ul motric;ul motric;
ul motric;ul motric;
iunea motriciunea motric ă;ă;
ivitatea motric ă. ivitatea motric ă.

Actul motricActul motric
prezintăun fapt simplu de comportare realizat prin intermediul prezintăun fapt simplu de comportare realizat prin intermediul
prezintă un fapt simplu de comportare , realizat prin intermediul prezintă un fapt simplu de comportare , realizat prin intermediul
ilor scheletici, în vederea ob ținerii unui efect elementar de ilor scheletici, în vederea ob ținerii unui efect elementar de
are la mediu sau de construire a unei ac țiuni de mi șcare. De și are la mediu sau de construire a unei ac țiuni de mi șcare. De și
e și actele reflexe, instinctuale sau automatizate, actul motric este e și actele reflexe, instinctuale sau automatizate, actul motric este
ulă, efectuat în mod voluntar, sub controlul scoar ței cerebrale. ulă, efectuat în mod voluntar, sub controlul scoar ței cerebrale.
lt i i f i d ții f ii it l i t i țil f ii lt i i f i d ții f ii it l i t i țil f ii
ul motric spec ific educației fizice și spor tului este exerc ițiul fizic, ul motric spec ific educației fizice și spor tului este exerc ițiul fizic,
ă intenționalității și finalității sale. Exemple de acte motrice: ă intenționalității și finalității sale. Exemple de acte motrice:
ia gambei pe coa psă, flexia antebra țului pe braț, strân gerea ia gambei pe coa psă, flexia antebra țului pe braț, strân gerea
gp p , ț pț,g gp p , ț pț,g
elor în pumn, aplecarea capului etc.elor în pumn, aplecarea capului etc.

Acțiunea motric ă Acțiunea motric ă
prezintă un ansamblu de acte motrice, astfel structurate încât prezintă un ansamblu de acte motrice, astfel structurate încât
ază un tot unitar, în scopul rezolv ării unor sarcini motrice ază un tot unitar, în scopul rezolv ării unor sarcini motrice
te care pot fi i olate sa înglobate în cadr l nei acti it ăți te care pot fi i olate sa înglobate în cadr l nei acti it ăți
te, care pot fi izolate sau înglobate în cadrul unei activități te, care pot fi izolate sau înglobate în cadrul unei activități
e. Ele sunt, prin urmare, deprinderi de mi șcare cu un mecanism e. Ele sunt, prin urmare, deprinderi de mi șcare cu un mecanism
us la punct: aler garea, cățărarea , aruncarea la poartă, scrisul , us la punct: aler garea, cățărarea , aruncarea la poartă, scrisul ,
pg , ț ,p ,, pg , ț ,p ,,
l etc.l etc.

Activitatea motric ă Activitatea motric ă
amblul de acte motrice încadrate înt r amblul de acte motrice încadrate înt r–un sistem de reguli și forme un sistem de reguli și forme
anizare în vederea ob ținerii unui efect complex de adaptare a anizare în vederea ob ținerii unui efect complex de adaptare a
smului și de perfec ționare a dinamicii acestuia. Exemple: educa ția smului și de perfec ționare a dinamicii acestuia. Exemple: educa ția
antrenamentul sportiv, activitatea competi țională etc. antrenamentul sportiv, activitatea competi țională etc.

Capacitatea motric ă Capacitatea motric ă
prezintă "ansamblul posibilit ăților motrice naturale și dobândite prezintă "ansamblul posibilit ăților motrice naturale și dobândite
are se pot realiza eforturi variate ca structur ă și dozare". Cu alte are se pot realiza eforturi variate ca structur ă și dozare". Cu alte
e capacitatea motric ăa omului este aptitudinea sa de a efectua e capacitatea motric ăa omului este aptitudinea sa de a efectua
e, capacitatea motrică a omului este aptitudinea sa de a efectua e, capacitatea motrică a omului este aptitudinea sa de a efectua
ri dintre cele mai diverse, reclamate de activit ățile cotidiene ri dintre cele mai diverse, reclamate de activit ățile cotidiene
iv practicarea exerci țiilor fizice) cu anumi ți indici de rapiditate, de iv practicarea exerci țiilor fizice) cu anumi ți indici de rapiditate, de
di d f țădd d i t țăDi di d f țădd d i t țăDi
udine, de forță, de coor donare sau de rez istență. Deci, udine, de forță, de coor donare sau de rez istență. Deci,
tatea motric ă este format ă din deprinderi motrice și din calit ăți tatea motric ă este format ă din deprinderi motrice și din calit ăți
e.e.

n educația fizică și sport, capacitatea motric ă este de dou ă feluri: n educația fizică și sport, capacitatea motric ă este de dou ă feluri:
eralăerală, cuprinzând:, cuprinzând:
prinderi motrice de baz ă(mers alergare s ăriturăprindere prinderi motrice de baz ă(mers alergare s ăriturăprindere
prinderi motrice de bază (mers , alergare , săritură, prindere prinderi motrice de bază (mers , alergare , săritură, prindere –
are) și utilita r are) și utilita r–aplicative (c ățărare, escaladare, târâre, împingere aplicative (c ățărare, escaladare, târâre, împingere- –
ne, ridicare și transport de greut ăți); ne, ridicare și transport de greut ăți);
ități motrice condi ționale ități motrice condi ționale ((vitezăforțărezistență)și coordinative vitezăforțărezistență)și coordinative
ități motrice condiționale ități motrice condiționale ((viteză, forță, rezistență) și coordinative viteză, forță, rezistență) și coordinative
mânare, mobilitate, suple țe); mânare, mobilitate, suple țe);
cificăcificăpracticării diverselor ramuri de sport: practicării diverselor ramuri de sport:
ocedee tehnice (deprinderi motrice specifice fiec ărei ramuri sau ocedee tehnice (deprinderi motrice specifice fiec ărei ramuri sau
ocedee tehnice (deprinderi motrice specifice fiecărei ramuri sau ocedee tehnice (deprinderi motrice specifice fiecărei ramuri sau
sportive);sportive);
ăți motrice specifice: vitez ă în regim de…, for ță în regim de…, ăți motrice specifice: vitez ă în regim de…, for ță în regim de…,
țăîi dtțăîi dt
nță în reg im de… e tc. nță în reg im de… e tc.
n mod natural, dezvoltarea fizic ă și capacitatea motric ă se află n mod natural, dezvoltarea fizic ă și capacitatea motric ă se află
relație de influen țare reciproc ă, un nivel superior al indicilor relație de influen țare reciproc ă, un nivel superior al indicilor
iif il i i i d i i î ii i d i iif il i i i d i i î ii i d i
ci și funcționali const ituind prem isa une i însușiri rapide și corecte ci și funcționali const ituind prem isa une i însușiri rapide și corecte
inderilor de mi șcare și o bună dezvoltare a calit ăților motrice, iar inderilor de mi șcare și o bună dezvoltare a calit ăților motrice, iar
s invers, efectuarea exerci țiilor de dezvoltare a calit ăților motrice s invers, efectuarea exerci țiilor de dezvoltare a calit ăților motrice
nsușire a diverselor deprinderi motrice are ca efect influen țarea nsușire a diverselor deprinderi motrice are ca efect influen țarea
ăa nivelului indicilor somatici și funcționali ai organismului ăa nivelului indicilor somatici și funcționali ai organismului

Deprinderi motriceDeprinderi motrice
a dintre cele mai importante caracteristici ale motricit ății umane a dintre cele mai importante caracteristici ale motricit ății umane
a dintre cele mai importante caracteristici ale motricității umane a dintre cele mai importante caracteristici ale motricității umane
ceea că la naștere, schemele motoare sunt inexistente. Cu alte ceea că la naștere, schemele motoare sunt inexistente. Cu alte
e, conduita motric ă (bagajul de deprinderi și priceperi motrice) nu e, conduita motric ă (bagajul de deprinderi și priceperi motrice) nu
iă ib i d ăfi “i ă”l iă ib i d ăfi “i ă”l
eterminată genet ic, ea tre buind să fie “inventată” pe parcursu l eterminată genet ic, ea tre buind să fie “inventată” pe parcursu l
ei ontogenetice a omului, fiind supus ă astfel condi țiilor mediului ei ontogenetice a omului, fiind supus ă astfel condi țiilor mediului
urător fizic, social sau cultural. Princi palele de prinderi motrice, se urător fizic, social sau cultural. Princi palele de prinderi motrice, se
pppp
ază prin activitatea spontan ă a copiilor (mersul, alergarea, ază prin activitatea spontan ă a copiilor (mersul, alergarea,
a, aruncarea etc.), pu ține dintre ele fiind supuse unui proces a, aruncarea etc.), pu ține dintre ele fiind supuse unui proces
țional adecvat (scrisul desenatul etc )țional adecvat (scrisul desenatul etc ) În acest proces organizatÎn acest proces organizat
țional adecvat (scrisul , desenatul etc.). țional adecvat (scrisul , desenatul etc.).În acest proces organizat , În acest proces organizat ,
rmare a subiec ților cu deprinderi de mi șcare, un rol deosebit de rmare a subiec ților cu deprinderi de mi șcare, un rol deosebit de
ant îl joacă educația fizică. ant îl joacă educația fizică.
prinderile motrice sunt considerate, în general, ca fiind mijloace prinderile motrice sunt considerate, în general, ca fiind mijloace
atizate de îndeplinire a unor acte motrice con știente. La baza atizate de îndeplinire a unor acte motrice con știente. La baza
ii lor stă posibilitatea sistemului nervos central de a stabili le gături ii lor stă posibilitatea sistemului nervos central de a stabili le gături
pgpg
rare multiple între diver și centri senzitivi și motori din scoar ța rare multiple între diver și centri senzitivi și motori din scoar ța

Priceperi motricePriceperi motrice
eperea motric ă reprezintă un nivel nou , superior perfecționării eperea motric ă reprezintă un nivel nou , superior perfecționării
p p ,p p ț p p ,p p ț
derilor motrice, concretizat în capacitatea de alegere și aplicare în derilor motrice, concretizat în capacitatea de alegere și aplicare în
i deosebite a celor mai potrivite procedee tehnice specifice i deosebite a celor mai potrivite procedee tehnice specifice
lor sportive. Ele constituie unul din sco purile procesului instructiv lor sportive. Ele constituie unul din sco purile procesului instructiv- –
pp ppp p
tiv de educa ție fizică, formarea capacit ății de aplicare eficient ă și tiv de educa ție fizică, formarea capacit ății de aplicare eficient ă și
ală a sistemului de deprinderi motrice în condi ții reale de via ță, în ală a sistemului de deprinderi motrice în condi ții reale de via ță, în
etiții sportive.etiții sportive.
etiții sportive.etiții sportive.
eperea motric ă elementar ă este considerat ă a fi prima faz ă a eperea motric ă elementar ă este considerat ă a fi prima faz ă a
ățării motrice, capacitatea unui individ de a emite un r ăspuns ățării motrice, capacitatea unui individ de a emite un r ăspuns
ric pe baza cuno ștințelor și a capacit ăților motrice dobândite ric pe baza cuno ștințelor și a capacit ăților motrice dobândite
ii
erior.erior.
eperea motric ă complex ă reprezint ă, însă, faza superioar ă de eperea motric ă complex ă reprezint ă, însă, faza superioar ă de
orificare în condi ții variabile, neprev ăzute a sistemului de orificare în condi ții variabile, neprev ăzute a sistemului de
rinderi motrice st ăpânite de un subiect rinderi motrice st ăpânite de un subiect
rinderi motrice stăpânite de un subiect . rinderi motrice stăpânite de un subiect .
e deosebire de deprinderile motrice, a c ăror consolidare se face e deosebire de deprinderile motrice, a c ăror consolidare se face
petări standard pentru formarea stereotipului dinamic, deci prin petări standard pentru formarea stereotipului dinamic, deci prin
dee metodice de tip algoritmic priceperile motrice se consolideaz ă dee metodice de tip algoritmic priceperile motrice se consolideaz ă
dee metodice de tip algoritmic , priceperile motrice se consolideaz ă dee metodice de tip algoritmic , priceperile motrice se consolideaz ă
roblematizare" , prin crearea unor situa ții noi și dificile ce trebuie roblematizare" , prin crearea unor situa ții noi și dificile ce trebuie

PRINCIPIIPRINCIPII
Maximizarea efectelor procesului instructivMaximizarea efectelor procesului instructiv- -educativ educativ – –d i n din
tiă lă(dțif i iăit ) d it i l ă tiă lă(dțif i iăit ) d it i l ă
ectivă genera lă (educație fizică și spor t) dar și particulară ectivă genera lă (educație fizică și spor t) dar și particulară
line sportiveline sportive în general, Atletism în particular) în general, Atletism în particular) – – impune impune
zarea și desfășurarea acestuia în condi țiile respect ării unor zarea și desfășurarea acestuia în condi țiile respect ării unor
e, norme, sub forma principiilor de instruire, care reprezint ă un e, norme, sub forma principiilor de instruire, care reprezint ă un
general de orientare a procesului desf ășurat în sensul îndeplinirii general de orientare a procesului desf ășurat în sensul îndeplinirii
te a obiectivelor generale ori specifice acestui proces.te a obiectivelor generale ori specifice acestui proces.
Pornind de la realitatea c ă problematica principiilor educa ției și Pornind de la realitatea c ă problematica principiilor educa ției și
rii rii –– indiferent de perspectiva abord ării (psihologic ă sau indiferent de perspectiva abord ării (psihologic ă sau
ogică) ogică) –– reprezint ă domeniul Teoriei și Metodicii Educa ției Fizice reprezint ă domeniul Teoriei și Metodicii Educa ției Fizice
rtului, ele urmând a fi abordate corespunz ător în cadrul acestei rtului, ele urmând a fi abordate corespunz ător în cadrul acestei
ne și că urmărim ca un scop imediat conturarea unei percep ții și ne și că urmărim ca un scop imediat conturarea unei percep ții și
odarea” cu unele no țiuni și cu terminolo gia specifică din odarea” cu unele no țiuni și cu terminolo gia specifică din
țș gp țș gp
ectiva însu șirii conținutului disciplinei „Metodica înv ățării tehnicii ectiva însu șirii conținutului disciplinei „Metodica înv ățării tehnicii
or de atletism”, am ales sistematizarea principiilor de instruire or de atletism”, am ales sistematizarea principiilor de instruire
ficate și cu sinta gma „principii didactice” ), fără a ignora sau ne ga ficate și cu sinta gma „principii didactice” ), fără a ignora sau ne ga
ș g„ p p ) , gg ș g„ p p ) , gg
anța principiilor de educa ție abordate pe larg de disciplina anța principiilor de educa ție abordate pe larg de disciplina

PRINCIPIILE EDUCA ȚIEI ȘI INSTRUIRII PRINCIPIILE EDUCA ȚIEI ȘI INSTRUIRII
IILE DIRIJ ĂRII EFORTULUI IILE DIRIJ ĂRII EFORTULUI ::
IILE DIRIJĂRII EFORTULUI IILE DIRIJĂRII EFORTULUI ::
incipiul adapt ării incipiul adapt ării progresive a organismuli și sistemelor func ționale; progresive a organismuli și sistemelor func ționale;
incipiul cre șterii solicit ărilor intensive și maxime; incipiul cre șterii solicit ărilor intensive și maxime;
incipiul individualiz ării; incipiul individualiz ării;
incipiul propag ării ondulatorii a efortului (alternarea efortului cu odihna) incipiul propag ării ondulatorii a efortului (alternarea efortului cu odihna)
incipiul propagării ondulatorii a efortului (alternarea efortului cu odihna) . incipiul propagării ondulatorii a efortului (alternarea efortului cu odihna) .
IILE ÎNV ĂȚĂRII IILE ÎNV ĂȚĂRII::
incipiul înv ățării sistematice și consecvente; incipiul înv ățării sistematice și consecvente;
incipiul con știentizării și activizării; incipiul con știentizării și activizării;
incipiul intui ției; incipiul intui ției;
incipiul accesibilit ății; incipiul accesibilit ății;
incipiul consolid ării și progresului continuu; incipiul consolid ării și progresului continuu;
incipiul concordan ței dintre con ținutul instruirii și sarcinile didactice; incipiul concordan ței dintre con ținutul instruirii și sarcinile didactice;
incipiul individualiz ării; incipiul individualiz ării;
incipiul proiect ării didactice; incipiul proiect ării didactice;
incipiul sistematiz ării. incipiul sistematiz ării.
II EDUCA ȚIONALE II EDUCA ȚIONALE ::
II EDUCAȚIONALE II EDUCAȚIONALE ::
incipiile educa ției intelectuale, morale, estetice, patriotice etc.; incipiile educa ției intelectuale, morale, estetice, patriotice etc.;
incipiincipiuul educa ției în și prin colectiv; l educației în și prin colectiv;
incipiul educa ției prin și pentru munc ă; incipiul educa ției prin și pentru munc ă;
incipiul autodezvolt ăriiși dezvoltării armonioase a personalit ății; incipiul autodezvolt ăriiși dezvoltării armonioase a personalit ății;
incipiul autodezvolt ării și dezvoltării armonioase a personalit ății; incipiul autodezvolt ării și dezvoltării armonioase a personalit ății;
incipiul educa ției responsabilit ății; incipiul educa ției responsabilit ății;
incipiul educa ției în prin și pentru activitatea sportiv ăde performan ță; incipiul educa ției în prin și pentru activitatea sportiv ăde performan ță;

Principiul particip ării conștiente și active
icând dou ă caracteristici distincte ale particip ării (atât con știente cât și icând dou ă caracteristici distincte ale particip ării (atât con știente cât și
din perspectiva „subiec ților”actului instructiv din perspectiva „subiec ților”actului instructiv –educativ dar șid i n educativ dar șid i n
din perspectiva „subiecților actului instructiv din perspectiva „subiecților actului instructiv educativ dar și din educativ dar și din
ctiva cadrului didactic, acest principiu are ca principal ă caracteristic ă, ctiva cadrului didactic, acest principiu are ca principal ă caracteristic ă,
rea și implicarea nemijlocit ă a elevilor ca parte a procesului de instruire rea și implicarea nemijlocit ă a elevilor ca parte a procesului de instruire
ntribuție directă la propria formare; în acest fel, elevul transcede statutul ntribuție directă la propria formare; în acest fel, elevul transcede statutul
ect” al instruirii, devenind subiect al propriei form ări, într ect” al instruirii, devenind subiect al propriei form ări, într- -un proces un proces
c. Utilizând o compara ție plastic ă, implicarea con știentă și activă c. Utilizând o compara ție plastic ă, implicarea con știentă și activă
e” din elev „combustibilul” necesar func ționării optime a procesului de e” din elev „combustibilul” necesar func ționării optime a procesului de
eE f i c i e n ța acestui principiu implic ăînțelegerea și respectarea câtorva eE f i c i e n ța acestui principiu implic ăînțelegerea și respectarea câtorva
e. Eficiența acestui principiu , implică înțelegerea și respectarea câtorva e. Eficiența acestui principiu , implică înțelegerea și respectarea câtorva
oașterea semnifica ției obiectivelor educa ției fizice și sportului școlar, oașterea semnifica ției obiectivelor educa ției fizice și sportului școlar,
și a consecin țelor a plicării acestora (efecte fiziolo gice ale practicării, și a consecin țelor a plicării acestora (efecte fiziolo gice ale practicării,
ș ț p (g p , ș ț p (g p ,
optim volumoptim volum- -intensitate, necesitatea altern ării efortului cu repausul, intensitate, necesitatea altern ării efortului cu repausul,
stimulstimul- -efect etc.).efect etc.).
egerea structurii actelor și acțiunilor motrice (mecanismul de baz ă) care fac egerea structurii actelor și acțiunilor motrice (mecanismul de baz ă) care fac
îățăii î l li ăiiif l ii i i țit i î d t i îățăii î l li ăiiif l ii i i țit i î d t i
învățării în scopu l genera lizării și folosirii exper ienței motrice în mo d crea tiv învățării în scopu l genera lizării și folosirii exper ienței motrice în mo d crea tiv
v în cazul utiliz ării exercițiului fizic în timpul liber, mai ales în cadru v în cazul utiliz ării exercițiului fizic în timpul liber, mai ales în cadru
nizat nizat –– activități motrice de timp liber). activități motrice de timp liber).
varea elevilor în g ăsirea solu țiilor optime pentru rezolvarea sarcinilor varea elevilor în g ăsirea solu țiilor optime pentru rezolvarea sarcinilor
varea elevilor în găsirea soluțiilor optime pentru rezolvarea sarcinilor varea elevilor în găsirea soluțiilor optime pentru rezolvarea sarcinilor
(independen ță, inițiativă, adaptabilitate). (independen ță, inițiativă, adaptabilitate).

Principiul intui ției Principiul intui ției
st principiu mai este cunoscut ca „principiul corela ției dintre senzorial și st principiu mai este cunoscut ca „principiul corela ției dintre senzorial și
, dintre concret și abstract în procesul de înv ățare” (A. Dragnea și col., , dintre concret și abstract în procesul de înv ățare” (A. Dragnea și col.,
form acestei accep țiuni, pașii urmați în procesul de înv ățare, presupun form acestei accep țiuni, pașii urmați în procesul de înv ățare, presupun
a succesiv ă de la perceperea senzorial ă (cunoscut ă ca intuiție) care a succesiv ă de la perceperea senzorial ă (cunoscut ă ca intuiție) care
în cunoașterea nemijlocit ă, concret ă a obiectelor, fenomenelor, în cunoașterea nemijlocit ă, concret ă a obiectelor, fenomenelor,
or prin intermediul sim țurilor, la cunoa șterea rațională, prin generalizare or prin intermediul sim țurilor, la cunoa șterea rațională, prin generalizare
actizare. actizare.
oașterea și aplicarea acestui principiu este important ă indiferent de oașterea și aplicarea acestui principiu este important ă indiferent de
subiecților, dar mai ales la vârste mici, când din cauza lipsei subiecților, dar mai ales la vârste mici, când din cauza lipsei
urizare a proceselor psihice func ția raționalălogicăa cunoașterii urizare a proceselor psihice func ția raționalălogicăa cunoașterii
urizare a proceselor psihice , funcția rațională, logică a cunoașterii, urizare a proceselor psihice , funcția rațională, logică a cunoașterii,
e.e.

Sensibilizarea nivelului senzorial dorit (sensibilizarea Sensibilizarea nivelului senzorial dorit (sensibilizarea
zatorului vizual, auditiv, tactil ori kinestezic), se realizeaz ă astfel: zatorului vizual, auditiv, tactil ori kinestezic), se realizeaz ă astfel:
zatorul vizualzatorul vizual este implicat prin:este implicat prin:
zatorul vizual zatorul vizual este implicat prin: este implicat prin:
demonstrarea exerci țiului sau tehnicii ce urmeaz ă a fi învățate; demonstrarea exerci țiului sau tehnicii ce urmeaz ă a fi învățate;
utilizarea unor materiale „intuitive”(plan șe, kinograme, filme) ce utilizarea unor materiale „intuitive”(plan șe, kinograme, filme) ce
tl țil l i ăil tl țil l i ăil
u aspec tele esențiale ale mișcărilor; u aspec tele esențiale ale mișcărilor;
implicarea în observarea execu ției altor subiec ți (observarea implicarea în observarea execu ției altor subiec ți (observarea
tă).tă).
tld i t itld i t i ti l i t iti l i t i
zatorul auditiv zatorul auditiv este implicat prin: este implicat prin:
utilizarea comunic ării verbale (expunerea temei, explica ții, utilizarea comunic ării verbale (expunerea temei, explica ții,
ații, corectări); ații, corectări);
folosirea unor semne sau semnale sonore (fluier, b ătăi din folosirea unor semne sau semnale sonore (fluier, b ătăi din
e, ritmări vocale); e, ritmări vocale);
utilizarea unui fond muzical adecvat ritmului specific execu țiilor. utilizarea unui fond muzical adecvat ritmului specific execu țiilor.
zatorii tactil și kinestezic zatorii tactil și kinestezic sunt implica ți în timpul execu țiilor prin sunt implica ți în timpul execu țiilor prin
inerea unor pozi ții segmentare ori corporale, menite a inerea unor pozi ții segmentare ori corporale, menite a
tientiza gradul de încordare muscular ă sau tensiune articular ă tientiza gradul de încordare muscular ă sau tensiune articular ă
sare. sare.

Principiul accesibilit ății Principiul accesibilit ății
nii generale, accesibilitatea con ținuturilor este garantat ă de documentele nii generale, accesibilitatea con ținuturilor este garantat ă de documentele
de planificare (curriculum și programe de specialitate); pe lâng ăacestea în de planificare (curriculum și programe de specialitate); pe lâng ăacestea în
de planificare (curriculum și programe de specialitate); pe lângă acestea , în de planificare (curriculum și programe de specialitate); pe lângă acestea , în
a educației fizice și sportului școlar este necesar ca formatorul s ă a educației fizice și sportului școlar este necesar ca formatorul s ă
ască: ască:
zarea unei metodolo gii de acționare ada ptată specificului colectivului , prin: zarea unei metodolo gii de acționare ada ptată specificului colectivului , prin:
gț p p, p gț p p, p
erea metodelor și procedeelor metodice, a tipurilor de exersare și a erea metodelor și procedeelor metodice, a tipurilor de exersare și a
ațiilor de lucru adecvate;ațiilor de lucru adecvate;
cționarea mijloacelor (exerci țiile din succesiunea metodic ă) și dozarea cționarea mijloacelor (exerci țiile din succesiunea metodic ă) și dozarea
măa efortului care s ăfie accesibil dar și stimulator; măa efortului care s ăfie accesibil dar și stimulator;
mă a efortului , care să fie accesibil dar și stimulator; mă a efortului , care să fie accesibil dar și stimulator;
adaptarea expunerii la capacitatea de în țelegere a subiec ților; adaptarea expunerii la capacitatea de în țelegere a subiec ților;
utilizarea unor reglatori metodici (exerci ții suplimentare) care s ă eficientizeze utilizarea unor reglatori metodici (exerci ții suplimentare) care s ă eficientizeze
nvățarea;nvățarea;
difțil ăii î fțid l t t d id d ld i l i i difțil ăii î fțid l t t d id d ld i l i i
diferențierea eva luării în funcție de rezu ltate, dar și de gra dul de implicare și diferențierea eva luării în funcție de rezu ltate, dar și de gra dul de implicare și
de progresul realizat.de progresul realizat.
carea regulilor clasice impuse de practica didactic ă a domeniului, sintetizate carea regulilor clasice impuse de practica didactic ă a domeniului, sintetizate
gma „trecerea de u șor la greu, de la sim plu la com plex, de la cunoscut la gma „trecerea de u șor la greu, de la sim plu la com plex, de la cunoscut la
g„ ș g, p p , g„ ș g, p p ,
scut”, astfel:scut”, astfel:
erea de la u șor la greu se refer ă la volumul de efort implicat în exersare; erea de la u șor la greu se refer ă la volumul de efort implicat în exersare;
erea de simplu la complex se raporteaz ă la dificultatea și complexitatea erea de simplu la complex se raporteaz ă la dificultatea și complexitatea
li t t il t i tili tli t t il t i tili t
acelor și structurilor mo trice utilizate; acelor și structurilor mo trice utilizate;
erea de la cunoscut la necunoscut implic ăfolosirea elementelor însu șite erea de la cunoscut la necunoscut implic ăfolosirea elementelor însu șite

Principiul sistematiz ării și continuit ății Principiul sistematiz ării și continuit ății
mnificația acestui principiu rezid ăîn necesitatea organiz ării integrate a mnificația acestui principiu rezid ăîn necesitatea organiz ării integrate a
mnificația acestui principiu rezidă în necesitatea organizării integrate a mnificația acestui principiu rezidă în necesitatea organizării integrate a
i pe parcursul perioadei de influen țare, corelând interdisciplina r i pe parcursul perioadei de influen țare, corelând interdisciplina r
nțe, calități, priceperi, deprinderi motrice și așezându nțe, calități, priceperi, deprinderi motrice și așezându- -le pe suportul le pe suportul
uit de ex periențele anterioare. uit de ex periențele anterioare.
pț pț
ența aplicării principiului este condi ționată de respectarea cerin țelor ența aplicării principiului este condi ționată de respectarea cerin țelor
are (Cârstea Gh., 1993 și Dragnea A. și colab., 2006): are (Cârstea Gh., 1993 și Dragnea A. și colab., 2006):
ținutul care face obiectul pred ării (cunoștințe de specialitate, calit ăți, ținutul care face obiectul pred ării (cunoștințe de specialitate, calit ăți,
ri și/sau deprinderi motrice), trebuie grupat și eșalonat în concordan ță ri și/sau deprinderi motrice), trebuie grupat și eșalonat în concordan ță
ca internă a componentelor vizate și cu legăturile dintre aceste ca internă a componentelor vizate și cu legăturile dintre aceste
nente;nente;
ținutul ce urmeaz ăa fi predat s ăse sprijine pe cel predat anterior șisă ținutul ce urmeaz ăa fi predat s ăse sprijine pe cel predat anterior șisă
ținutul ce urmează a fi predat să se sprijine pe cel predat anterior și să ținutul ce urmează a fi predat să se sprijine pe cel predat anterior și să
ească subiecții pentru ce urmeaz ă a se preda, asigurându ească subiecții pentru ce urmeaz ă a se preda, asigurându- -se în se în
area conținutului constituirea unor „sisteme tematice” (succesiunea area conținutului constituirea unor „sisteme tematice” (succesiunea
a unităților de înv ățare); a unităților de înv ățare);
a unităților de învățare); a unităților de învățare);
onarea con ținutului de predat trebuie s ă țină seama de leg ătura logic ă și onarea con ținutului de predat trebuie s ă țină seama de leg ătura logic ă și
tă între lec ții, unități de învățare/sisteme tematice, semestre și ani de tă între lec ții, unități de învățare/sisteme tematice, semestre și ani de
etape, ani, stadii de pregătire pentru antrenamentul sportiv); etape, ani, stadii de pregătire pentru antrenamentul sportiv);
etape, a , stad de p eg ăte p et u at ea et us p o t ) ; etape, a , stad de p eg ăte p et u at ea et us p o t ) ;
varea subiec ților pentru o participare ritmic ă și continuă la activit ățile varea subiec ților pentru o participare ritmic ă și continuă la activit ățile
lt t l t ilt t l t i

rincipiul leg ării instruirii de cerin țele practicii rincipiul leg ării instruirii de cerin țele practicii
(aplicabilitate practic ă) (aplicabilitate practic ă)
( ) ( )
tru respectarea acestui principiu, trebuie ac ționat astfel încât tru respectarea acestui principiu, trebuie ac ționat astfel încât
rea să nu se transforme înt r rea să nu se transforme înt r–un scop în sine, tot ceea ce se cere a un scop în sine, tot ceea ce se cere a
it tâ d fi l ifi t î ti it ăți tidi ti d ti lib it tâ d fi l ifi t î ti it ăți tidi ti d ti lib
șit putând fi valorificat în activități cotidiene, spor tive de timp liber șit putând fi valorificat în activități cotidiene, spor tive de timp liber
mpetiționale. mpetiționale.
portarea con ținutului predat la ex periențe posibile, permite portarea con ținutului predat la ex periențe posibile, permite
p ț pp țpp p ț pp țpp
țierea unor consecin țe practice, cu efect imediat în țierea unor consecin țe practice, cu efect imediat în
entizarea subiectului în leg ătură cu importan ța și aplicabilitatea entizarea subiectului în leg ătură cu importan ța și aplicabilitatea
ăa celor înv ățateși astfel constituind un suport motiva țional al ăa celor înv ățateși astfel constituind un suport motiva țional al
ă a celor învățate și astfel constituind un suport motivațional al ă a celor învățate și astfel constituind un suport motivațional al
ății.ății.
t în educa ția fizică cât și în antrenamentul sportiv, un aspect t în educa ția fizică cât și în antrenamentul sportiv, un aspect
ant este cel care vizeaz ă dezvoltarea capacit ății de generalizare, ant este cel care vizeaz ă dezvoltarea capacit ății de generalizare,
care în condi ții variate și schimbătoare a cuno ștințelor și care în condi ții variate și schimbătoare a cuno ștințelor și
derilor însu șite, răspunzând astfel direct cerin țelor pe care le derilor însu șite, răspunzând astfel direct cerin țelor pe care le
ș p ț p ș p ț p
ă acest principiu.ă acest principiu.

Principiul însu șirii temeinice (durabile) Principiul însu șirii temeinice (durabile)
st principiu reprezint ăparțial, o sintez ăa tuturor celorlalte principii, în st principiu reprezint ăparțial, o sintez ăa tuturor celorlalte principii, în
st principiu reprezint ă parțial, o sinteză a tuturor celorlalte principii, în st principiu reprezint ă parțial, o sinteză a tuturor celorlalte principii, în
că durabilitatea și stabilitatea con ținutului însu șit în procesul de instruire că durabilitatea și stabilitatea con ținutului însu șit în procesul de instruire
tat spre utilitatea practic ă, nu se poate asigura decât în condi țiile tat spre utilitatea practic ă, nu se poate asigura decât în condi țiile
tării cerințelor practicii (comanda social ă), dacă se asi gură un conținut tării cerințelor practicii (comanda social ă), dacă se asi gură un conținut
ț p( ) g ț ț p( ) g ț
bil, sistematizat logic și desfășurat ritmic și continuu. bil, sistematizat logic și desfășurat ritmic și continuu.
pectarea acestui principiu, impune (Cârstea Gh., 1993, Dragnea A. și pectarea acestui principiu, impune (Cârstea Gh., 1993, Dragnea A. și
2006):2006):
mularea în țelegerii mecanismelor de ac țiune, apelând la memoria logic ă mularea în țelegerii mecanismelor de ac țiune, apelând la memoria logic ă
smiterea cuno ștințelor; smiterea cuno ștințelor;
urarea unui num ăr de repet ări suficient de mare (optim) pentru a asigura urarea unui num ăr de repet ări suficient de mare (optim) pentru a asigura
ea corect ăși durabilă(profil brut al tehnicii automatizat) a con ținutului ea corect ăși durabilă(profil brut al tehnicii automatizat) a con ținutului
ea corectă și durabilă (profil brut al tehnicii automatizat) a conținutului ea corectă și durabilă (profil brut al tehnicii automatizat) a conținutului
și realizarea altor obiective specifice;și realizarea altor obiective specifice;
nificarea unui volum de înv ățat în concordan ță cu durata unit ăților de nificarea unui volum de înv ățat în concordan ță cu durata unit ăților de
e (sisteme tematice) și cu complexitatea con ținutului; e (sisteme tematice) și cu complexitatea con ținutului;
e (sisteme tematice) și cu complexitatea conținutului; e (sisteme tematice) și cu complexitatea conținutului;
uarea ritmic ă și continuă a gradului de însu șire a con ținutului predat, uarea ritmic ă și continuă a gradului de însu șire a con ținutului predat,
asigurarea feedasigurarea feed- -backback- -ului.ului.
ența respectării acestu i principiu se verifică în timp, prin stabilitatea ența respectării acestu i principiu se verifică în timp, prin stabilitatea
eța espect ăacestu p c p u se e c ăt p, p stab tatea eța espect ăacestu p c p u se e c ăt p, p stab tatea
tăților de exprimare motric ă specifică și nespecific ă. tăților de exprimare motric ă specifică și nespecific ă.

Formarea deprinderilor motriceFormarea deprinderilor motrice
DupăA Dragnea (1999) în formarea unei deprinderi motrice se DupăA Dragnea (1999) în formarea unei deprinderi motrice se
După A. Dragnea (1999) , în formarea unei deprinderi motrice se După A. Dragnea (1999) , în formarea unei deprinderi motrice se
patru etape:patru etape:
a informării și a formării imaginii mentale (echivalentul a informării și a formării imaginii mentale (echivalentul
entării ideomotorii) pe baza explica țieiși a demonstra ției directe entării ideomotorii) pe baza explica țieiși a demonstra ției directe
entării ideomotorii) , pe baza explicației și a demonstra ției directe entării ideomotorii) , pe baza explicației și a demonstra ției directe
jlocite;jlocite;
a mișcărilor grosiere sau insuficient diferen țiate (numit ă și a a mișcărilor grosiere sau insuficient diferen țiate (numit ă și a
rilor încordate) în care are loc efectuarea primelor execu ții rilor încordate) în care are loc efectuarea primelor execu ții
rilor încordate) , în care are loc efectuarea primelor execuții rilor încordate) , în care are loc efectuarea primelor execuții
e din punct de vedere tehnic;e din punct de vedere tehnic;
a consolid ării mișcării, a coordon ării fine, caracterizat ă de a consolid ării mișcării, a coordon ării fine, caracterizat ă de
area corect ăam ișcării de regul ăîn condiții standard și cu indici area corect ăam ișcării de regul ăîn condiții standard și cu indici
area corectă a mișcării, de regulă în condiții standard și cu indici area corectă a mișcării, de regulă în condiții standard și cu indici
ori de vitez ă, forță, precizie, ritm și amplitudine; ori de vitez ă, forță, precizie, ritm și amplitudine;
a perfecționării, caracterizat ă de efectuarea mi șcării în condi ții a perfecționării, caracterizat ă de efectuarea mi șcării în condi ții
e c indici s periori de eficien țăeste considerat ăaf iși etapa e c indici s periori de eficien țăeste considerat ăaf iși etapa
e, cu indici superiori de eficiență; este considerat ă a fi și etapa e, cu indici superiori de eficiență; este considerat ă a fi și etapa
șării priceperilor motrice complexe, executate adaptat cerin țelor șării priceperilor motrice complexe, executate adaptat cerin țelor
ui sau celor impuse de regulament, de conduc ător etc. ui sau celor impuse de regulament, de conduc ător etc.

e metodice ale form ării deprinderilor motrice e metodice ale form ării deprinderilor motrice – – schema tipschema tip
ral, se apreciaz ă că din punct de vedere metodic se par curg trei etape în formarea ral, se apreciaz ă că din punct de vedere metodic se par curg trei etape în formarea
rinderi motrice:rinderi motrice:
îățăii îățăiiiiții i îb lt h i d ții d i d i â d iiții i îb lt h i d ții d i d i â d
învățării învățării, a inițierii în bazele tehnice de execuție a une i deprinderi, având ca , a inițierii în bazele tehnice de execuție a une i deprinderi, având ca
e:e:
formarea unei reprezent ări ideomotorii cât mai fidele a deprinderii pe baza formarea unei reprezent ări ideomotorii cât mai fidele a deprinderii pe baza
trației și explicației specialistului; trației și explicației specialistului;
formarea ritmului general de execu ție cursivă a mișcării; formarea ritmului general de execu ție cursivă a mișcării;
descompunerea mi șcărilor complexe în elementele componente și însușirea descompunerea mi șcărilor complexe în elementele componente și însușirea
ă a acestora;ă a acestora;
preîntâmpinarea sau corectarea gre șelilor tipice de execu ție; preîntâmpinarea sau corectarea gre șelilor tipice de execu ție;
preîntâmpinarea sau corectarea greșelilor tipice de execuție; preîntâmpinarea sau corectarea greșelilor tipice de execuție;
consolidării consolidării, a formării stereotipului dinamic, cu urm ătoarele obiective: , a formării stereotipului dinamic, cu urm ătoarele obiective:
unificarea elementelor componente ale mi șcărilor și formarea tehnicii de execu ție în unificarea elementelor componente ale mi șcărilor și formarea tehnicii de execu ție în
anță cu caracteristicile spa țiale, temporale și dinamice ale mi șcării; anță cu caracteristicile spa țiale, temporale și dinamice ale mi șcării;
întărirea legăturilor temporare din scoar ța cerebral ăprin exersarea independent ă întărirea legăturilor temporare din scoar ța cerebral ăprin exersarea independent ă
întărirea legăturilor temporare din scoarța cerebrală prin exersarea independent ă întărirea legăturilor temporare din scoarța cerebrală prin exersarea independent ă
, în condi ții standard, a deprinderii motrice; , în condi ții standard, a deprinderii motrice;
includerea deprinderii întrincluderea deprinderii într- -o înlănțuire cu alte deprinderi motrice însu șite anterior, în o înlănțuire cu alte deprinderi motrice însu șite anterior, în
specifice probelor și ramurilor sportive și efectuarea lor în condi ții relativ constante; specifice probelor și ramurilor sportive și efectuarea lor în condi ții relativ constante;
îlăt lil d ți îlăt lil d ți
înlăturarea gre șelilor de execuție; înlăturarea gre șelilor de execuție;
perfecționării perfecționării,,având ca obiective urm ătoarele: având ca obiective urm ătoarele:
exersarea deprinderii în condi ții variate, neobi șnuite sau îngreunate (m ărirea exersarea deprinderii în condi ții variate, neobi șnuite sau îngreunate (m ărirea
ui, a înălțimii gardurilor, a greut ății obiectelor etc.); ui, a înălțimii gardurilor, a greut ății obiectelor etc.);
exersarea deprinderii în condi ții tehnice întâlnite în practica sportiv ă și în condi ții exersarea deprinderii în condi ții tehnice întâlnite în practica sportiv ă și în condi ții
e sau identice cu cele re gulamentare ; e sau identice cu cele re gulamentare ;

ETAPELE ÎNV ĂȚĂRII ETAPELE ÎNV ĂȚĂRII
vitatea de predare și de învățare a tehnicii exerci țiilor vitatea de predare și de învățare a tehnicii exerci țiilor//probelor deprobelor de
m se desfășoară într m se desfășoară într–o formă unitară, după un plan care în mod o formă unitară, după un plan care în mod
nțional a fost structurat în trei etape considerate necesare și nțional a fost structurat în trei etape considerate necesare și
nțional a fost structurat în trei etape , considerate necesare și nțional a fost structurat în trei etape , considerate necesare și
nte pentru a determina formarea și perfec ționarea nte pentru a determina formarea și perfec ționarea
derilor derilormotrice.motrice.
APA PREG ĂTITOARE APA PREG ĂTITOARE , care vizeaz ă introducerea în tehnica , care vizeaz ă introducerea în tehnica
bei care urmeaz ă a fi învățată; se urmărește formarea bei care urmeaz ă a fi învățată; se urmărește formarea
rezentării rezentării––imaginii motrice a tehnicii probei;imaginii motrice a tehnicii probei;
rezentării rezentării imaginii motrice a tehnicii probei; imaginii motrice a tehnicii probei;
APA FUNDAMENTAL Ă APA FUNDAMENTAL Ă, care vizeaz ă învățarea propriuzis ă; în , care vizeaz ă învățarea propriuzis ă; în
astă etapă se realizeaz ă stereoti pul dinamic motric (al de prinderii astă etapă se realizeaz ă stereoti pul dinamic motric (al de prinderii
p p( p p p( p
rice);rice);
APA FINAL Ă APA FINAL Ă, care vizeaz ă consolidarea și perfecționarea , care vizeaz ă consolidarea și perfecționarea
id i i t i î it î t t i ă(t i f i ă id i i t i î it î t t i ă(t i f i ă
rinderii motrice însușite în etapa an terioară (este spec ifică rinderii motrice însușite în etapa an terioară (este spec ifică
cializării pe probe cializării pe probe ––în atletismul de performan ță); în atletismul de performan ță);

ate cele trei etape, profesorul are un rol determinant, rol ce se ate cele trei etape, profesorul are un rol determinant, rol ce se
estăprin: estăprin:
estă prin: estă prin:
emonstrație emonstrație (global ă și specială; inițială și pe parcurs); (globală și specială; inițială și pe parcurs);
escriere, explica ție, ilustrare; escriere, explica ție, ilustrare;
drumare;drumare;
drumare;drumare;
orectare;orectare;
țarea tehnicii exerci țiilor țarea tehnicii exerci țiilor//probelor de atletism se face prinprobelor de atletism se face prin
țarea tehnicii exercițiilor țarea tehnicii exercițiilor//probelor de atletism se face prin probelor de atletism se face prin
are, de un num ăr suficient de ori care s ă asigure are, de un num ăr suficient de ori care s ă asigure
rearea//perfecționarea; perfecționarea;
pectarea principiilor pedagogice, dar mai ales a principiului pectarea principiilor pedagogice, dar mai ales a principiului
bilității este esen țială (trecerea de la cunoscut la necunoscut, de bilității este esen țială (trecerea de la cunoscut la necunoscut, de
r la greu de la simplu la complex); înv ățarea tehnicii presupune r la greu de la simplu la complex); înv ățarea tehnicii presupune
r la greu, de la simplu la complex); învățarea tehnicii presupune r la greu, de la simplu la complex); învățarea tehnicii presupune
area inițială a exerci țiilor cunoscute ori a celor necunoscute dar area inițială a exerci țiilor cunoscute ori a celor necunoscute dar
e însușesc cu ușurință. e însușesc cu ușurință.

ETAPA PREG ĂTITOARE ETAPA PREG ĂTITOARE
CTIVE:CTIVE:
CTIVE:CTIVE:
a unei reprezent ări (imagini motrice) pe scoar ța cerebral ă, cât mai a unei reprezent ări (imagini motrice) pe scoar ța cerebral ă, cât mai
și durabile despre tehnica exerci țiului și durabile despre tehnica exerci țiului // probei care urmeaz ă a fi probei care urmeaz ă a fi
(ă);(ă);
();();
NUT:NUT:
area (denumirea) exerci țiului area (denumirea) exerci țiului / / probei;probei;
nstrarea tehnicii exerci țiului nstrarea tehnicii exerci țiului / / probei ; probei ;
țț p;p;
erea, explicarea, ilustrarea tehnicii exerci țiului erea, explicarea, ilustrarea tehnicii exerci țiului / / probei;probei;
ări de reproducere a tehnicii exerci țiului ări de reproducere a tehnicii exerci țiului / / probei;probei;
area eta pelor învățării și a principalelor exerci ții utilizate; area eta pelor învățării și a principalelor exerci ții utilizate;
p țșpp ț p țșpp ț
AȚII METODICE:AȚII METODICE:
tor la enun țare: tor la enun țare:
– denumirea corect ă d.p.d.v. terminologic, înso țită de unele denumirea corect ă d.p.d.v. terminologic, înso țită de unele
ații despre structura tehnic ă, materiale, teren și instalații, reguli de ații despre structura tehnic ă, materiale, teren și instalații, reguli de
s;s;
– situarea exerci țiului situarea exerci țiului / / probei în sfera de interes a elevilor, prin probei în sfera de interes a elevilor, prin
area unor recorduri (mondiale….ale școlii), nume de sportivi care au area unor recorduri (mondiale….ale școlii), nume de sportivi care au
istoria atletismului mondial șin ațional fapte deosebite etc ; istoria atletismului mondial șin ațional fapte deosebite etc ;

tor la demonstrare:tor la demonstrare:
rima demonstra ție este global ă, aproape identic ă cu proba de rima demonstra ție este global ă, aproape identic ă cu proba de
s;s;
;;
emonstrația este important ă pe tot parcursul înv ățării și consolid ării; emonstrația este important ă pe tot parcursul înv ățării și consolid ării;
e parcursul înv ățării se mai utilizeaz ă și demostra ții speciale e parcursul înv ățării se mai utilizeaz ă și demostra ții speciale – – care care
acter permanent, care pot fi inte grale accentuând anumite aspecte acter permanent, care pot fi inte grale accentuând anumite aspecte
gg
eză, ritm, amplitudine diminuate), sau par țiale (părți eză, ritm, amplitudine diminuate), sau par țiale (părți // faze din faze din
iu iu // tehnică); tehnică);
olectivul trebuie s ă urmărească demonstra ția din cel mai potrivit olectivul trebuie s ă urmărească demonstra ția din cel mai potrivit
în funcție de ce se dore ște scos în eviden ță (plasamentul fa ță de în funcție de ce se dore ște scos în eviden ță (plasamentul fa ță de
v);v);
e parcursul demonstra ției elevii trebuie s ă fie atenți pentru ca aceasta e parcursul demonstra ției elevii trebuie s ă fie atenți pentru ca aceasta
eficientă; eficientă;
tor la descriere, explicare, ilustrare:tor la descriere, explicare, ilustrare:
mbajul utilizat trebuie adaptat nivelului de cuno ștințe și posibilit ăților mbajul utilizat trebuie adaptat nivelului de cuno ștințe și posibilit ăților
legere ale elevilor;legere ale elevilor;
e urmărește eviden țierea elementelor determinante pentru o execu ție e urmărește eviden țierea elementelor determinante pentru o execu ție
ă;ă;
fl i ill i i i ( h i df f i i fl i ill i i i ( h i df f i i
resupune folosirea mater ialelor intuitive (schițe, desene, fotogra fii, resupune folosirea mater ialelor intuitive (schițe, desene, fotogra fii,

tor la încerc ările de reproducere a exerci țiului tor la încerc ările de reproducere a exerci țiului / / probei:probei:
t fi abordate în cazul exerci țiilor t fi abordate în cazul exerci țiilor // probelor cu structur ă simplă, care probelor cu structur ă simplă, care
zintă pericol de accidentare; zintă pericol de accidentare;
nt utile, deoarece ofer ă informații despre nivelul general de nt utile, deoarece ofer ă informații despre nivelul general de
tate, capacitatea de în țelegere a elevilor, nivelul de expresivitate a tate, capacitatea de în țelegere a elevilor, nivelul de expresivitate a
tțiid i i i l i țiiii l tăii tțiid i i i l i țiiii l tăii
trației, descrierii, exp licației și ilustrării; trației, descrierii, exp licației și ilustrării;
mărul execu țiilor de încercare (2 mărul execu țiilor de încercare (2- -3) nu trebuie s ă fie prea mare, 3) nu trebuie s ă fie prea mare,
a nu permite consolidarea gre șelilor inevitabile; a nu permite consolidarea gre șelilor inevitabile;
tor la precizarea etapelor înv ățării: tor la precizarea etapelor înv ățării:
te necesar ă parcurgerea unor etape, deoarece majoritatea te necesar ă parcurgerea unor etape, deoarece majoritatea
iiloriilor//probelor au o structur ăcomplexăce nu poate fi însu șităprin probelor au o structur ăcomplexăce nu poate fi însu șităprin
iilor iilor //probelor au o structură complexă, ce nu poate fi însușită prin probelor au o structură complexă, ce nu poate fi însușită prin
re globală; re globală;
noașterea activit ății în perspectiv ă, crează premize favorabile pentru noașterea activit ății în perspectiv ă, crează premize favorabile pentru
za activizarea șic o nștientizarea elevilor; za activizarea șic o nștientizarea elevilor;
za activizarea și conștientizarea elevilor; za activizarea și conștientizarea elevilor;

EtapaEtapa fundamental fundamental ăă
etapa în care se însu șește tehnica exerci țiilor etapa în care se însu șește tehnica exerci țiilor//probelor de atletism, probelor de atletism,
termediul activit ății efectuate de elevi și conduse de profesor. termediul activit ății efectuate de elevi și conduse de profesor.
tive:tive:
șirea mecanismului de baz ă; șirea mecanismului de baz ă;
șirea verigii principale a tehnicii probei în condi ții ușurate; șirea verigii principale a tehnicii probei în condi ții ușurate;
șirea verigii principale a tehnicii probei în condiții ușurate; șirea verigii principale a tehnicii probei în condiții ușurate;
șirea altor verigi în ordinea importan ței (structura motric ă se șirea altor verigi în ordinea importan ței (structura motric ă se
că treptat);că treptat);
șirea tehnicii în ansamblu (profilul brut al tehnicii probei);șirea tehnicii în ansamblu (profilul brut al tehnicii probei);
șirea tehnicii în ansamblu (profilul brut al tehnicii probei); șirea tehnicii în ansamblu (profilul brut al tehnicii probei);
carea tehnicii (a gradului de însu șire a profilului brut al tehnicii); carea tehnicii (a gradului de însu șire a profilului brut al tehnicii);
carea capacit ății de performan ță; carea capacit ății de performan ță;

!!!! TEHNIC!!!! TEHNIC Ă METODIC Ă Ă METODIC Ă
FAZĂ FAZĂ – – VERIG Ă VERIGĂ
ut:ut:
tuarea repetat ă a unor p ărți din tehnica probei, urm ărind însu șirea verigii tuarea repetat ă a unor p ărți din tehnica probei, urm ărind însu șirea verigii
ale; aceste p ărți pot fi: ale; aceste p ărți pot fi:
riga principal ă simplificat ă la maximum; riga principal ă simplificat ă la maximum;
iții t i t d î iță iții t i t d î iță
e exerc iții cunoscu te ori necunoscu te dar care se însușesc cu ușurință; e exerc iții cunoscu te ori necunoscu te dar care se însușesc cu ușurință;
plicarea treptat ă a execu ției, prin ad ăugarea la veriga principal ă a altor plicarea treptat ă a execu ției, prin ad ăugarea la veriga principal ă a altor
fără a neglija veriga principal ă (execuție cumulativ ă); fără a neglija veriga principal ă (execuție cumulativ ă);
tuarea global ăa tehnicii probei cu toate fazele care o compun; tuarea global ăa tehnicii probei cu toate fazele care o compun;
tuarea globală a tehnicii probei , cu toate fazele care o compun; tuarea globală a tehnicii probei , cu toate fazele care o compun;
icarea gradului de însu șire al profilului brut al tehnicii probei: icarea gradului de însu șire al profilului brut al tehnicii probei:
alergarea de vitez ă cu start de jos pe distan ța de 100m; alergarea de vitez ă cu start de jos pe distan ța de 100m;
alergarea peste obstacole joase cu ritm de 3 pa și: 4 obstacole cu alergarea peste obstacole joase cu ritm de 3 pa și: 4 obstacole cu
alergarea peste obstacole joase cu ritm de 3 pași: 4 obstacole cu alergarea peste obstacole joase cu ritm de 3 pași: 4 obstacole cu
a minimă între ele de 7,5m a minimă între ele de 7,5m – –B și 7m B și 7m – –F ;F;
icarea capacit ății de performan ță: icarea capacit ății de performan ță:
ăritura în lun gime ghemuită: B ăritura în lun gime ghemuită: B ––4,50m 4,50m = = nota 5 , 5m nota 5 , 5m == nota 10nota 10
gggg ,, ,,
F F ––4 m 4m = = nota 5, 4,50m nota 5, 4,50m = = nota 10nota 10
ăritura în în ălțime cu p ășire simplă: B ăritura în în ălțime cu p ășire simplă: B –– 1,15m 1,15m = = nota 5, 1,40m nota 5, 1,40m = = notanota 10 10
F F –– 0,95m 0,95m = = nota 5, 1,20m nota 5, 1,20m = = nota 10nota 10

ii:ii:
șirea mecanismului de baz ă este o condi ție fără care înv ățarea tehnicii șirea mecanismului de baz ă este o condi ție fără care înv ățarea tehnicii
obe (cele cu structur ă mai complex ă) este aproape imposibil ă; obe (cele cu structur ă mai complex ă) este aproape imposibil ă;
atea probelor de atletism se bazeaz ă pe mișcări naturale (alergarea pe atea probelor de atletism se bazeaz ă pe mișcări naturale (alergarea pe
ritura în lungime, aruncarea greut ății fără elan etc.), însu șirea tehnicii ritura în lungime, aruncarea greut ății fără elan etc.), însu șirea tehnicii
ai ușoară și pentru c ă mecanismul de baz ă (baza general ă a mișcării) ai ușoară și pentru c ă mecanismul de baz ă (baza general ă a mișcării)
tt
noscu t; noscu t;
efiniție: efiniție: Mecanismul de baz ă al tehnicii probelor de atletism reprezint ă Mecanismul de baz ă al tehnicii probelor de atletism reprezint ă
iunea obligatorie de mi șcări întrunite în faze, care dau forma general ă a iunea obligatorie de mi șcări întrunite în faze, care dau forma general ă a
motric;motric;
motric;motric;
xemple:xemple: –succesiunea obligatorie a unei mi șcări ciclice (a pasului succesiunea obligatorie a unei mi șcări ciclice (a pasului
or) pentru alerg ările pe plat; or) pentru alerg ările pe plat;
–succesiunea obligatorie a unei alerg ăriși treceri peste o serie succesiunea obligatorie a unei alerg ăriși treceri peste o serie
succesiunea obligatorie a unei alergări și treceri peste o serie succesiunea obligatorie a unei alergări și treceri peste o serie
tacole pentru alergarea de garduri;tacole pentru alergarea de garduri;
–succesiunea obligatorie a unui elan, b ătăi succesiunea obligatorie a unui elan, b ătăi–desprinderi pe un desprinderi pe un
zbor lun g și aterizare pentru săritura în lun gime; zbor lun g și aterizare pentru săritura în lun gime;
gș p g; gș p g;
–succesiunea obligatorie a unui elan, b ătăi succesiunea obligatorie a unui elan, b ătăi–desprinderi pe un desprinderi pe un
recerea în zbor liber a unei ștachete înalte și aterizare pentru s ăritura în recerea în zbor liber a unei ștachete înalte și aterizare pentru s ăritura în
e;e;
ismul de baz ă nu se confund ă cu tehnica și nu face parte din aceasta, ismul de baz ă nu se confund ă cu tehnica și nu face parte din aceasta,
ar fondul motric necesar pentru a u șura învățarea tehnicii; în practic ă ar fondul motric necesar pentru a u șura învățarea tehnicii; în practic ă

țarea tehnicii începe cu însu șirea verigii sale principale (însu șirea
smului de baz ă este o etap ă prealabil ă învățării tehnicii).
niție: Prin veriga principal ă se înțelege acea secven ță motrică din
blul mișcărilor care alc ătuiesc tehnica probei, care determin ă modul de
e a celorlalte componente (faze, verigi), eficien ța (randamentul) mi șcării.
ele cazuri, veriga principal ă este cunoscut ă din “școala atletismului” sau
il d b ă
canismul de bază.
mple:- impulsia orientat ă sub un unghi ascu țit față de pistă, în tehnica
or de alerg ări pe plat;
“pasul peste gard ”în tehnica probelor de alerg ări de garduri;
-pasul peste gard în tehnica probelor de alergări de garduri;
– impulsia aplicat ă central C.G.G. al corpului, orientat ă oblic-
-sus în tehnica s ăriturii în lungime și triplusalt (impulsia astfel aplicat ă
un bun echilibru al corpului în faza de zbor nu scurteaz ălungimea
un bun echilibru al corpului în faza de zbor, nu scurteaz ă lungimea
riei și asigură o aterizare eficient ă);
– impulsia aplicat ă necentral C.G.G. al corpului, orientat ă spre
ă în tehnica s ăriturii în în ălțime (impulsia astfel a plicată determin ă rotații
ț (p p ț
pului în faza de zbor, rota țiile fiind atât reale-în jurul axului longitudinal și
rsal, cât și compensatorii);
– angrenarea for ței întregului corp în mi șcarea de…….

ă învățarea verigii principale, se înva ță alte verigi în ordinea importan ței, ă învățarea verigii principale, se înva ță alte verigi în ordinea importan ței,
când traptat execu ția prin execu ții globale, f ără a neglija veriga când traptat execu ția prin execu ții globale, f ără a neglija veriga
ală, până la formarea profilului brut al tehnicii probei. ală, până la formarea profilului brut al tehnicii probei.
țarea tehnicii se realizeaz ă prin exersarea global ă, cu toate elementele țarea tehnicii se realizeaz ă prin exersarea global ă, cu toate elementele
ctură, pentru a nu deforma ansamblul tehnicii; la început, execu ția ctură, pentru a nu deforma ansamblul tehnicii; la început, execu ția
t i lifi t ăli t t t t i l i ăi t i lifi t ăli t t t t i l i ăi
este simplificată la max imum, pen tru ca treptat, prin comp licări este simplificată la max imum, pen tru ca treptat, prin comp licări
ive, execu ția să se apropie ca form ă și structur ă de profilul brut al ive, execu ția să se apropie ca form ă și structur ă de profilul brut al
până la identificare. până la identificare.
carea se realizeaz ăprin: carea se realizeaz ăprin:
carea se realizeaz ă prin: carea se realizeaz ă prin:
erea amplitudinii mi șcărilor, a cerin țelor de ritm și viteză (antagonismul erea amplitudinii mi șcărilor, a cerin țelor de ritm și viteză (antagonismul
ntensitate și tehnică); ntensitate și tehnică);
rarea distan țelor a greut ății obiectelor a în ălțimilor etc ; rarea distan țelor a greut ății obiectelor a în ălțimilor etc ;
rarea distanțelor, a greutății obiectelor , a înălțimilor etc.; rarea distanțelor, a greutății obiectelor , a înălțimilor etc.;
rea mijloacelor ajut ătoare (trambulin ă, suprafe țe înalte, pant ă etc.); rea mijloacelor ajut ătoare (trambulin ă, suprafe țe înalte, pant ă etc.);
carea execu ției înseamn ă: carea execu ției înseamn ă:
garea de elemente noi și legarea lor în structuri ; garea de elemente noi și legarea lor în structuri ;
g șg; g șg;
rea opusului elementelor de simplificare.rea opusului elementelor de simplificare.

țarea și consolidarea tehnicii se realizeaz ă prin exersarea global ă a țarea și consolidarea tehnicii se realizeaz ă prin exersarea global ă a
de către elev sub îndrumarea profesorului, prin comunicare permanent ă. de către elev sub îndrumarea profesorului, prin comunicare permanent ă.
ii:ii:
mațiile, indica țiile, corect ările, trebuie s ă fie: mațiile, indica țiile, corect ările, trebuie s ă fie:
scurte, precise, specifice nu generale;scurte, precise, specifice nu generale;
constructive, motivante și mobilizatoare; constructive, motivante și mobilizatoare;
di t ( ât i t ăițlh i t i ițiiăii) t di di t ( ât i t ăițlh i t i ițiiăii) t di
mediate (cât pers istă simțul chinestezic și senzația mișcării), nu tardive; mediate (cât pers istă simțul chinestezic și senzația mișcării), nu tardive;
puține, clare, directe, verificate;puține, clare, directe, verificate;
lile care apar (inevitabil), trebuie depistate și corectate, pentru a nu se lile care apar (inevitabil), trebuie depistate și corectate, pentru a nu se
da ca atare;da ca atare;
da ca atare; da ca atare;
nu se corecteaz ă mai multe gre șeli concomitent; întâi se corecteaz ă nu se corecteaz ă mai multe gre șeli concomitent; întâi se corecteaz ă
a principal ă; a principal ă;
de regulăgreșeala principal ăse localizeaz ăîn veriga principal ă; de regulăgreșeala principal ăse localizeaz ăîn veriga principal ă;
de regulă, greșeala principală se localizeaz ă în veriga principală; de regulă, greșeala principală se localizeaz ă în veriga principală;
cauza gre șelii se înl ătură utilizând exerci ții puține, înso țite de explica ții și cauza gre șelii se înl ătură utilizând exerci ții puține, înso țite de explica ții și
ână la dispari ția greșelii; ână la dispari ția greșelii;
uarea (tehnica și capacitatea de performan ță) are func ție de răspuns uarea (tehnica și capacitatea de performan ță) are func ție de răspuns
( șpp ț) ț p ( șpp ț) ț p
ack) urmărind efecte de ameliorare a procesului didactic, func ție de ack) urmărind efecte de ameliorare a procesului didactic, func ție de
ă” (evaluareă” (evaluare- -autoevaluare) și funcție motiva țională. autoevaluare) și funcție motiva țională.

ificarea exerci țiilor de atletism din punct de vedere metodic ificarea exerci țiilor de atletism din punct de vedere metodic
Exerciții introductive Exerciții introductive ; sunt utilizate la începutul înv ățării, ; sunt utilizate la începutul înv ățării,
pentru: pentru:
––f o r m a r e aformarea/ /perfecționarea mecanismului de baz ă; perfecționarea mecanismului de baz ă;
Exerciții Exerciții
pretehnicepretehnice––acomodării cu obiectul de aruncat; acomodării cu obiectul de aruncat;
Exerciții fundamentale Exerciții fundamentale ; grupa cea mai important ă de ; grupa cea mai important ă de
exerciții pentru înv ățarea/perfec ționarea tehnicii; sunt p ărți exerciții pentru înv ățarea/perfec ționarea tehnicii; sunt p ărți
din tehnica ce urmeaz ă a fi învățată (tehnica sim plificată sau din tehnica ce urmeaz ă a fi învățată (tehnica sim plificată sau
cițiicițiipretehnicepretehniceț(pț(p
veriga principal ă a tehnicii). veriga principal ă a tehnicii).
Exerciții suplimentare Exerciții suplimentare ; sunt părți din tehnica probei, cu ; sunt părți din tehnica probei, cu
structură simplă și nu au caracter sau succesiune obligatorie structură simplă și nu au caracter sau succesiune obligatorie
(exemple)(exemple)
ciții ciții
e e
ismism(exemple) . (exemple) .
Exerciții tehnice Exerciții tehniceSunt identice cu tehnica probei, fiind efectuate cu efort deSunt identice cu tehnica probei, fiind efectuate cu efort de
intensitate medie în înv ățare și maxim în etapa de intensitate medie în înv ățare și maxim în etapa de
perfecționare. perfecționare.
Exerciții speciale Exerciții specialeConstituite din tehnica probeiConstituite din tehnica probei , urmărind dezvoltarea , urmărind dezvoltarea
calităților motrice (exemple). calităților motrice (exemple).
Exerciții Exerciții pretehnicepretehnice sau tehnice efectuate în condi ții sau tehnice efectuate în condi ții
ilil(l )(l )
speciale speciale(exemp le). (exemp le).

lele
i suplimentarei suplimentare : alergare pe linia culoarului; start de jos pe sub o : alergare pe linia culoarului; start de jos pe sub o
ă; start de jos cu lansare de la start pe semne; succesiuni de pa și ă; start de jos cu lansare de la start pe semne; succesiuni de pa și
șați cu mingea mic ă șați cu mingea mic ă//sulița.sulița.
i speciale constituite din tehnica probeii speciale constituite din tehnica probei : :
u dezvoltarea vitezei se utilizeaz ă alergări pe distan țe de 30 u dezvoltarea vitezei se utilizeaz ă alergări pe distan țe de 30- -40 m, 40 m,
băthi li l ătd l t h i t t l i d i băthi li l ătd l t h i t t l i d i
a bază tehnica pasu lui alergător de acce lerare, tehnica startului din a bază tehnica pasu lui alergător de acce lerare, tehnica startului din
e și de jos sau alerg ări pe distan țe de 60 e și de jos sau alerg ări pe distan țe de 60- -80 m, având la baz ă tehnica 80 m, având la baz ă tehnica
alergător lansat de vitez ă; alergător lansat de vitez ă;
u devoltarea rezisten ței se utilizeaz ăalergarea de durat ăcare se u devoltarea rezisten ței se utilizeaz ăalergarea de durat ăcare se
u devoltarea rezistenței se utilizează alergarea de durată, care se u devoltarea rezistenței se utilizează alergarea de durată, care se
ă pe tehnica pasului lansat în tem po moderat (pasul lansat de semifond ă pe tehnica pasului lansat în tem po moderat (pasul lansat de semifond- –
ții speciale constituite din exerci ții tehnice și pretehnice efectuate în ții speciale constituite din exerci ții tehnice și pretehnice efectuate în
ții speciale constituite din exerciții tehnice și pretehnice efectuate în ții speciale constituite din exerciții tehnice și pretehnice efectuate în
diferitediferite ::
ii tehnice: aii tehnice: a lergare la vale (pant ă) sau la deal (ramp ă); lergare la vale (pant ă) sau la deal (ramp ă);
ii pretehnice:ii pretehnice: pași săltați sau săriți efectua ți cu centuri de în greuiere , în pași săltați sau săriți efectua ți cu centuri de în greuiere , în
pp pșț ț ț g, pșț ț ț g,
a deal etc. pentru s ărituri, săltări alunecate cu haltera pe umeri pentru a deal etc. pentru s ărituri, săltări alunecate cu haltera pe umeri pentru
rea greutății. rea greutății.

AȚIIAȚII
șirea tehnicii probelor de atletism presupune existen ța unei baze de șirea tehnicii probelor de atletism presupune existen ța unei baze de
re fizică generală (în special a calit ăților re fizică generală (în special a calit ăților//capacităților motrice) realizat ă în capacităților motrice) realizat ă în
nițierii în atletism (ca sport sau ca disci plină școlară) mai ales prin nițierii în atletism (ca sport sau ca disci plină școlară) mai ales prin
ț (p p ș )p ț (p p ș )p
ediul exerci țiilor din “ Școala atletismului”; ediul exerci țiilor din “ Școala atletismului”;
țarea și perfecționarea tehnicii probelor de atletism este condi ționată de țarea și perfecționarea tehnicii probelor de atletism este condi ționată de
area calităților area calităților//capacităților motrice la un nivel minim necesar, dezvoltare capacităților motrice la un nivel minim necesar, dezvoltare
ealizează tot prin intermediul exerci țiilor de atletism (exerci țiile speciale); ealizează tot prin intermediul exerci țiilor de atletism (exerci țiile speciale);
ățăț //fțit h i i i l h t ă fțit h i i i l h t ăââtî l i țiil tî l i țiil
vățareavățarea//perfecționarea tehnicii, un ro l hotăr perfecționarea tehnicii, un ro l hotărââtor îl au exerc ițiile tor îl au exerc ițiile
nice și cele tehnice nice și cele tehnice

METODICAMETODICA ÎNV ĂȚĂRII TEHNICII PROBELOR ÎNVĂȚĂRII TEHNICII PROBELOR
ALERGĂRI ALERGĂRI
ȚAREA TEHNICII ALERG ĂRII PE PLAT ȚAREA TEHNICII ALERG ĂRII PE PLAT
ȚAREA TEHNICII ALERGĂRII PE PLAT . ȚAREA TEHNICII ALERGĂRII PE PLAT .
vățarea tehnicii pasului alerg ător lansat în tempo moderat (pasul vățarea tehnicii pasului alerg ător lansat în tempo moderat (pasul
gător de semifondgător de semifond- -fond).fond).
mers accelerat cu trecere treptat ăîn alergare; mers accelerat cu trecere treptat ăîn alergare;
mers accelerat cu trecere treptată în alergare; mers accelerat cu trecere treptată în alergare;
alternări de mers cu alergare u șoară; alternări de mers cu alergare u șoară;
alergare în tempo moderat pentru formarea sim țului tempoului: alergare în tempo moderat pentru formarea sim țului tempoului:
distanțe ce cresc tre ptat (100m , 150m , 200m , 300m ); distanțe ce cresc tre ptat (100m , 150m , 200m , 300m );
ț p ( ,,,) ; ț p ( ,,,) ;
coloană câte unul sau câte doi; coloană câte unul sau câte doi;
distanță de 1,5 distanță de 1,5 – – 2m între alerg ători; 2m între alerg ători;
tactica specific ă alergării în pluton: tactica specific ă alergării în pluton:
rgare în coloan ă câte unul pe distan țe de 150 rgare în coloan ă câte unul pe distan țe de 150 ––200m; 200m;
rgare în grup neordonat „pas în pas” pe distan țe de 150 rgare în grup neordonat „pas în pas” pe distan țe de 150 – – 200m;200m;
rgare în grup neordonat cu evadare pe distan țe de 200 rgare în grup neordonat cu evadare pe distan țe de 200 – – 250m;250m;
îl t t t î l i i d t ăiî t t ă di tțd îl t t t î l i i d t ăiî t t ă di tțd
rgare în pluton cu s tart în linie dreaptă și în turnan tă pe distanțe de rgare în pluton cu s tart în linie dreaptă și în turnan tă pe distanțe de
0 0 – 200m;200m;
rgare în pluton cu fini ș rgare în pluton cu fini ș–sosire pe distan țe de 300 sosire pe distan țe de 300- -400m; 400m;

aapozițiilor pozițiilor…………fărăfărălansarelansare În linie dreapt ă, apoi în În linie dreapt ă, apoi în văvățțarea startului din picioare area startului din picioare șși a pasului alerg ător de accelerare. i a pasului alerg ător de accelerare.
Învă Învățțarea startului din picioare.area startului din picioare.
aapozițiilor pozițiilor…………cucu lansare,lansare, la la autocomand ă autocomand ă
a pozițiilor……cu lansare, la comand ă a pozițiilor……cu lansare, la comand ăturnantă, individual, turnantă, individual, apoi în apoi în
grup și sub form ă de concurs grup și sub form ă de concurs
Învățarea Învățarea pasului pasului alerg ător alergător dede accelerareaccelerare. .
garegare accelerat ă accelerat ăcucu startstart din din picioarepicioare pe pe distan țe distanțeșișic ucu intensitateintensitate ce ce cresccresc
gresiv,gresiv, individual individual apoi apoi în în grupgrup..
garegare accelerat ă accelerat ăalternată alternatăcucu alergarealergare liber ăliberăpepe distan țe distanțeșișic ucu intensitateintensitate
abilăabilă
abilăabilă
garegare accelerat ă accelerat ăînîn turnant ă turnantă..
garegare accelerat ă accelerat ăalternată alternatăcucu alergarealergare liber ă, liberă,î nîn turnant ă turnantă..
garegare accelerat ă accelerat ăcucustartstart dindinpicioarepicioare lalacomandă comandăpepedistanța distanțadede2020––3030
garegare accelerat ă accelerat ăcucustartstart dindinpicioare , picioare ,lalacomandă, comandă,pepedistanța distanțadede2020––3030

vățarea pasului alerg ător lansat de vitez ă. vățarea pasului alerg ător lansat de vitez ă.
alergare accelerat ă în linie dreapt ă cu atingerea vitezei maxime (25 alergare accelerat ă în linie dreapt ă cu atingerea vitezei maxime (25- –
urmatăde alergare liber ăși reducerea treptat ăa vitezei; urmatăde alergare liber ăși reducerea treptat ăa vitezei;
urmată de alergare liberă și reducerea treptată a vitezei; urmată de alergare liberă și reducerea treptată a vitezei;
alergare accelerat ă în linie dreapt ă cu atingerea vitezei maxime (25 alergare accelerat ă în linie dreapt ă cu atingerea vitezei maxime (25- –
menținere (10 menținere (10- -20m);20m);
alergare în tem po variat (alergare accelerat ă alergare în tem po variat (alergare accelerat ă–pas lansat de vitez ă pas lansat de vitez ă–
gp ( ggp ( g pp
e liberă e liberă–alergare accelerat ă alergare accelerat ă– pas lansat de vitez ă pas lansat de vitez ă– alergare liber ă); alergare liber ă);
în linie dreapt ă, apoi în turnant ă. în linie dreapt ă, apoi în turnant ă.
vățarea startului de jos și lansării de la start. vățarea startului de jos și lansării de la start.
alergare accelerat ă cu plecări din diferite pozi ții (culcat dorsal și facial, alergare accelerat ă cu plecări din diferite pozi ții (culcat dorsal și facial,
t, cu fața și cu spatele spre direc ția de alergare); t, cu fața și cu spatele spre direc ția de alergare);
li ții ăti i l i ” li ții ăti i l i ”
luarea poz iției corespunz ătoare comenz ii „pe locuri”; luarea poz iției corespunz ătoare comenz ii „pe locuri”;
trecere în pozi ția corespunz ătoare comenzii „gata” f ără și cu comand ă; trecere în pozi ția corespunz ătoare comenzii „gata” f ără și cu comand ă;
alternarea pozi ției „pe locuri” și „gata” fără și cu comand ă, fără lansare; alternarea pozi ției „pe locuri” și „gata” fără și cu comand ă, fără lansare;
start de jos cu lansare de la start 5start de jos cu lansare de la start 5 10m fărăși cu comand ă; 10m fărăși cu comand ă;
start de jos cu lansare de la start 5 start de jos cu lansare de la start 5 –10m fără și cu comandă; 10m fără și cu comandă;
start de jos cu lansare de la start 20 start de jos cu lansare de la start 20 – -30m fără și cu comand ă, cu 30m fără și cu comand ă, cu
pe creșterea treptat ă a lungimii pa șilor și pe mărirea progresiv ă a pe creșterea treptat ă a lungimii pa șilor și pe mărirea progresiv ă a
ței;ței;
ței;ței;
adaptarea startului de jos și lansării de la start în turnant ă. adaptarea startului de jos și lansării de la start în turnant ă.

ĂȚAREA TEHNICII ALERG ĂRII PE TEREN VARIAT. ĂȚAREA TEHNICII ALERG ĂRII PE TEREN VARIAT.
ergare repetat ăîn tempo moderat pe teren plat afânat friabil (ar ătură ergare repetat ăîn tempo moderat pe teren plat afânat friabil (ar ătură
ergare repetată în tempo moderat pe teren plat afânat , friabil (arătură, ergare repetată în tempo moderat pe teren plat afânat , friabil (arătură,
c.) pe distan țe de 100 c.) pe distan țe de 100 – – 200 m.200 m.
ergare repetat ă în tempo moderat la deal, pe distan țe de 100 ergare repetat ă în tempo moderat la deal, pe distan țe de 100 – – 200 m.200 m.
ergare repetat ăîn tempo moderat la vale pe distan țed e1 0 0 ergare repetat ăîn tempo moderat la vale pe distan țed e1 0 0 ––200 m200 m
ergare repetată în tempo moderat la vale, pe distanțe de 100 ergare repetată în tempo moderat la vale, pe distanțe de 100 200 m. 200 m.
ergare repetat ă în tempo moderat pe teren plat, cu trecerea unor ergare repetat ă în tempo moderat pe teren plat, cu trecerea unor
ole.ole.
ergare re petată în tem po moderat pe distanțe de 150 ergare re petată în tem po moderat pe distanțe de 150 ––400 m , cu teren 400 m , cu teren
gp pp ț gp pp ț ,,
al, vale.al, vale.
ergare repetat ă în tempo moderat pe distan țe de 150 ergare repetat ă în tempo moderat pe distan țe de 150 – – 400 m, cu profil 400 m, cu profil
l terenului, natur ă diferită a solului și obstacole pe traseu. l terenului, natur ă diferită a solului și obstacole pe traseu.
ergare de durat ă în tempo moderat pe teren variat, pe distan țe ce cresc ergare de durat ă în tempo moderat pe teren variat, pe distan țe ce cresc
siv.siv.
ergare de durat ă în grup. ergare de durat ă în grup.
dd tăît t d i i i dd tăît t d i i i
ergare de durată în grup, cu s tart din picioare. ergare de durată în grup, cu s tart din picioare.
lergare pe teren variat sub form ă de concurs sau în competi ții. lergare pe teren variat sub form ă de concurs sau în competi ții.

ĂȚAREA TEHNICII ALERG ĂRII DE ȘTAFETĂ. ĂȚAREA TEHNICII ALERG ĂRII DE ȘTAFETĂ.
ansmiterea b ățului deștafetă ansmiterea b ățului deștafetă
ansmiterea bățului de ștafetă. ansmiterea bățului de ștafetă.
Transmiterea b ățului de ștafetă fără deplasare: Transmiterea b ățului de ștafetă fără deplasare:
tarea pred ării bățului de ștafetă liber și la semnal; tarea pred ării bățului de ștafetă liber și la semnal;
tarea primirii b ățului deștafetăliberși la semnal; tarea primirii b ățului deștafetăliberși la semnal;
tarea primirii bățului de ștafetă liber și la semnal; tarea primirii bățului de ștafetă liber și la semnal;
edareaedarea- -primirii b ățului de ștafetă la semnal; primirii b ățului de ștafetă la semnal;
Transmiterea b ățului de ștafetă din mers; Transmiterea b ățului de ștafetă din mers;
Transmiterea b ățului de ștafetă din aler gare: Transmiterea b ățului de ștafetă din aler gare:
țș g țș g
viteză egală de deplasare; viteză egală de deplasare;
apropierea aduc ătorului de primitor; apropierea aduc ătorului de primitor;
zona de schimb;zona de schimb;
Alergare de ștafetă (4x60m, 4x80m, 4x100m). Alergare de ștafetă (4x60m, 4x80m, 4x100m).

ĂȚAREA TEHNICII ALERG ĂRII DE GARDURI. ĂȚAREA TEHNICII ALERG ĂRII DE GARDURI.
pa învățării mecanismului de baz ă. pa învățării mecanismului de baz ă.
Alergare peste obstacole joase cu ritm de 3 pa și: Alergare peste obstacole joase cu ritm de 3 pa și:
începe peste obstacole foarte joase crescând întâi distan ța dintre ele; începe peste obstacole foarte joase crescând întâi distan ța dintre ele;
începe peste obstacole foarte joase , crescând întâi distanța dintre ele; începe peste obstacole foarte joase , crescând întâi distanța dintre ele;
ptat crește și înălțimea obstacolelor; ptat crește și înălțimea obstacolelor;
pa învățării unor p ărți din tehnica pasului peste gard (exerci ții de încălzire pa învățării unor p ărți din tehnica pasului peste gard (exerci ții de încălzire
ă).ă).
))
Luarea pozi ției „pe gard” pe sol; Luarea pozi ției „pe gard” pe sol;
Atacul gardului la perete de pe loc și cu 1 Atacul gardului la perete de pe loc și cu 1- -3 pași de mers; 3 pași de mers;
Trecerea piciorului de remorc ă peste gard, cu sprijin la perete; Trecerea piciorului de remorc ă peste gard, cu sprijin la perete;
pa învățării verigii principale pa învățării verigii principale pasul peste gardpasul peste gard
pa învățării verigii principale pa învățării verigii principale ––pasul peste gard . pasul peste gard .
Învățarea trecerii piciorului de atac: Învățarea trecerii piciorului de atac:
cerea analitic ă a piciorului de atac din mers pe lâng ă unul și mai multe garduri; cerea analitic ă a piciorului de atac din mers pe lâng ă unul și mai multe garduri;
cerea exclusiv ă a piciorului de atac din alergare u șoară; cerea exclusiv ă a piciorului de atac din alergare u șoară;
cerea exclusiv ă a piciorului de atac cu ritm de trei pa și între garduri. cerea exclusiv ă a piciorului de atac cu ritm de trei pa și între garduri.
Învățarea trecerii piciorului de remorc ă: Învățarea trecerii piciorului de remorc ă:
cerea analitic ă a piciorului de remorc ă din mers pe lâng ă unul și mai multe cerea analitic ă a piciorului de remorc ă din mers pe lâng ă unul și mai multe
duri;duri;
duri;duri;
cerea exclusiv ă a piciorului de remorc ă din alergare u șoară; cerea exclusiv ă a piciorului de remorc ă din alergare u șoară;
cerea exclusiv ă a piciorului de remorc ă cu ritm de trei pa și între garduri. cerea exclusiv ă a piciorului de remorc ă cu ritm de trei pa și între garduri.
Învățarea global ă a pasului peste gard: Învățarea global ă a pasului peste gard:
litiă dli d i litiă dli d i
cerea ana litică a gar dului din mers; cerea ana litică a gar dului din mers;
cerea peste unul și mai multe garduri cu lansare liber ă; cerea peste unul și mai multe garduri cu lansare liber ă;

Etapa înv ățării lansării până la primul gard cu num ăr fix de pa și.
4.1. Adaptarea startului de jos la cerin țele alerg ării de garduri;
4.2. Lansare cu num ăr fix de pași până la primul gard fără trecere;
pșp pg
Etapa form ării profilului brut al tehnicii alerg ării de garduri.
5.1. Alergare cu start din picioare, cu distan țe regulamentare pân ă la
gard și între ele;
5.2. Alergare cu start de jos peste 2-3 garduri;
5.3. Alergare cu start de jos la comand ă sub form ă de întrecere;
Et ifi ăii t h i ii ii t ății d f ță
Etapa ver ificării tehnicii și capac ității de per formanță.
6.1. Verificarea tehnicii cu toate fazele alerg ării de concurs;
6.2. Verificarea capacit ății de performan ță sub form ă de concurs înt r-o
probăadecvată(Fete –60 m g B ăieți–90 m g )
probă adecvată (Fete –60 m.g., Băieți –90 m.g.).

SĂRITURISĂRITURI
ĂȚAREA TEHNICII S ĂRITURII ÎN LUNGIME CU 1 PAS ȘI ½ ÎN AER. ĂȚAREA TEHNICII S ĂRITURII ÎN LUNGIME CU 1 PAS ȘI ½ ÎN AER.
apa învățării mecanismului de bază
apa învățării mecanismului de bază
apa învățării mecanismului de bază.
apa învățării mecanismului de bază.
Săritura în lungime cu ghemuire.Săritura în lungime cu ghemuire.
apa învățării verigii principale
apa învățării verigii principale ––bătaia
bătaia–desprinderea.desprinderea.
Pas săltat alternativ ; Pas săltat alternativ ;
;;
Pas săltat cu elan ritmic intermediar de 2 Pas săltat cu elan ritmic intermediar de 2- -4 pași; 4 pași;
Pas săltat cu elan ritmic intermediar de 3 Pas săltat cu elan ritmic intermediar de 3- -5 pași și aterizare pe piciorul de 5 pași și aterizare pe piciorul de
avântare;avântare;
Pas săltat cu elan de 3 Pas săltat cu elan de 3 –5p așiși aterizare pe piciorul de b ătaie în groapa cu 5p așiși aterizare pe piciorul de b ătaie în groapa cu
Pas săltat cu elan de 3 Pas săltat cu elan de 3–5 pași și aterizare pe piciorul de bătaie în groapa cu 5 pași și aterizare pe piciorul de bătaie în groapa cu
nisip;nisip;
Pas săltat adaptat s ăriturii în lungime cu elan de 3 Pas săltat adaptat s ăriturii în lungime cu elan de 3- -5 pași și aterizare pe 5 pași și aterizare pe
piciorul de avântare în groapa cu nisip.piciorul de avântare în groapa cu nisip.
apa învățării zborului și aterizării.
apa învățării zborului și aterizării.
Pas săltat cu elan de 3 Pas săltat cu elan de 3- -5 pași cu men ținerea pasului și aterizare cu 5 pași cu men ținerea pasului și aterizare cu
continuarea alerg ării în nisip; continuarea alerg ării în nisip;
Desprindere în pas s ăltat cu elan de 3 Desprindere în pas s ăltat cu elan de 3 –5p ași trecere în pas s ărit cu 5p ași trecere în pas s ărit cu
Desprindere în pas săltat cu elan de 3 Desprindere în pas săltat cu elan de 35 pași, trecere în pas sărit cu 5 pași, trecere în pas sărit cu
menținerea pozi ției și aterizare în fandat; menținerea pozi ției și aterizare în fandat;
Desprindere în pas s ăltat cu elan de 3 Desprindere în pas s ăltat cu elan de 3- -55–7 pași, menținerea pozi ției de pas 7 pași, menținerea pozi ției de pas
sărit și aducerea întârziat ă a piciorului de b ătaie, cu aterizare pe ambele sărit și aducerea întârziat ă a piciorului de b ătaie, cu aterizare pe ambele
iiii
picioare;picioare;
Exercițiul anterior , cu aterizare în zone marcate (pentru automatizarea Exercițiul anterior , cu aterizare în zone marcate (pentru automatizarea

apa formării profilului brut al tehnicii. apa formării profilului brut al tehnicii.
Săritura în lungime cu 1 pas și ½ în aer: Săritura în lungime cu 1 pas și ½ în aer:
elan de 7elan de 7 –99–11 pași; 11 pași;
elan de 7 elan de 79911 pași; 11 pași;
elan complet;elan complet;
b formă de întrecere. b formă de întrecere.
apa verific ării tehnicii și capacității de performan ță. apa verific ării tehnicii și capacității de performan ță.
p ș pț p ț p ș pț p ț
Verificarea tehnicii, prin s ărituri cu elan mediu, cu toate fazele tehnicii; Verificarea tehnicii, prin s ărituri cu elan mediu, cu toate fazele tehnicii;
Verificarea capacit ății de performan ță prin sărituri cu elan complet, sub Verificarea capacit ății de performan ță prin sărituri cu elan complet, sub
formă de concurs. formă de concurs.

ĂȚAREA TEHNICII S ĂRITURII ÎN ÎN ĂLȚIME CU ROSTOGOLIRE ĂȚAREA TEHNICII S ĂRITURII ÎN ÎN ĂLȚIME CU ROSTOGOLIRE
RALĂ. RALĂ.
apa învățării veri gii princi pale apa învățării veri gii princi pale ––bătaiabătaia–desprinderea și pendularea desprinderea și pendularea
pț gp p pț gp p p șp p șp
a piciorului de atac.a piciorului de atac.
Din pozi ția statică de bătaie, pendularea piciorului de atac cu ridicare Din pozi ția statică de bătaie, pendularea piciorului de atac cu ridicare
pe vârful piciorului de b ătaie, cu și fără sprijin la perete; pe vârful piciorului de b ătaie, cu și fără sprijin la perete;
Bătaie Bătaie–desprindere cu pendularea activ ă a piciorului de atac și a desprindere cu pendularea activ ă a piciorului de atac și a
brațelor:brațelor:
ă elan;ă elan;
ld il ld il
elan de mers și alergare; elan de mers și alergare;
re obiecte suspendate.re obiecte suspendate.
apa învățării rotației de 180ș în jurul axului longitudinal al corpului și apa învățării rotației de 180ș în jurul axului longitudinal al corpului și
rea de eschiv ă”a piciorului de b ătaie rea de eschiv ă”a piciorului de b ătaie
rea de „eschivă a piciorului de bătaie. rea de „eschivă a piciorului de bătaie.
Stând lateral fa ță de o linie trasat ă pe sol, trecerea piciorului de atac Stând lateral fa ță de o linie trasat ă pe sol, trecerea piciorului de atac
prin „învăluire” (rota ție internă) apoi a piciorului de b ătaie flexat din prin „învăluire” (rota ție internă) apoi a piciorului de b ătaie flexat din
toate articula țiile prin rota ție extern ă( eschivă”)fărăelan; toate articula țiile prin rota ție extern ă( eschivă”)fărăelan;
toate articulațiile prin rotație externă („eschivă), fără elan; toate articulațiile prin rotație externă („eschivă), fără elan;
Exercițiul anterior, cu desprindere; Exercițiul anterior, cu desprindere;
Bătaie Bătaie–desprindere și rotație 180ș în jurul axului longitudinal al corpului, desprindere și rotație 180ș în jurul axului longitudinal al corpului,
cu elan de 1cu elan de 1- -3 pași; 3 pași;
pș;pș;
Trecere peste o ștachetă joasă cu rotație 180ș în jurul axului Trecere peste o ștachetă joasă cu rotație 180ș în jurul axului
longitudinal cu corpul vertical apoi oblic și aterizare pe semne (piciorul longitudinal cu corpul vertical apoi oblic și aterizare pe semne (piciorul

apa învățării trecerii ștachetei cu înv ăluire paralel ă și aterizării. apa învățării trecerii ștachetei cu înv ăluire paralel ă și aterizării.
Din stând „c ălare” peste ștachetă cu trunchiul paralel, trecerea Din stând „c ălare” peste ștachetă cu trunchiul paralel, trecerea
piciorului de b ătaie prin mi șcarea de eschiv ă”; piciorului de b ătaie prin mi șcarea de eschiv ă”;
piciorului de bătaie prin mișcarea de „eschivă; piciorului de bătaie prin mișcarea de „eschivă;
Trecerea analitic ă a unei ștachete joase prin rostogolire ventral ă din Trecerea analitic ă a unei ștachete joase prin rostogolire ventral ă din
stând oblic fa ță de ștachetă: stând oblic fa ță de ștachetă:
ăelan fărădesprindere; ăelan fărădesprindere;
ă elan, fără desprindere; ă elan, fără desprindere;
ă elan, cu desprindere;ă elan, cu desprindere;
Trecerea ștachetei prin s ăritură cu rostogolire ventral ă cu elan de 1 Trecerea ștachetei prin s ăritură cu rostogolire ventral ă cu elan de 1- -3 3
pași:pași:
pșpș
apa formării profilului brut al tehnicii. apa formării profilului brut al tehnicii.
Săritură în înălțime cu rostogolire ventral ă: Săritură în înălțime cu rostogolire ventral ă:
elan de 3, 5 pa și; elan de 3, 5 pa și;
elan complet;elan complet;
b formă de întrecere. b formă de întrecere.
apa verific ării tehnicii și capacit ății de performan ță. apa verific ării tehnicii și capacit ății de performan ță.
Vi f i t h i i i i ăit i l di t t f l t h i ii Vi f i t h i i i i ăit i l di t t f l t h i ii
Verificare tehnicii, prin sărituri cu e lan me diu, cu toate fazele tehnicii; Verificare tehnicii, prin sărituri cu e lan me diu, cu toate fazele tehnicii;
Verificare capacit ății de performan ță, prin sărituri cu elan complet, sub Verificare capacit ății de performan ță, prin sărituri cu elan complet, sub
formă de concurs. formă de concurs.

ARUNCĂRI ARUNCĂRI
ȚAREA TEHNICII ARUNC ĂRII MINGII MICI/DE OIN Ă CU ELAN. ȚAREA TEHNICII ARUNC ĂRII MINGII MICI/DE OIN Ă CU ELAN.
apa învățării arunc ărilor fărăelan apa învățării arunc ărilor fărăelan
apa învățării aruncărilor fără elan. apa învățării aruncărilor fără elan.
Învățarea prizei; Învățarea prizei;
Învățarea pozi ției inițiale; Învățarea pozi ției inițiale;
Exerciții din sprijinul bilateral al arunc ării: Exerciții din sprijinul bilateral al arunc ării:
Exerciții din sprijinul bilateral al aruncării: Exerciții din sprijinul bilateral al aruncării:
uncări fără elan, prin ac țiunea bra țului pe deasupra um ărului și rotarea uncări fără elan, prin ac țiunea bra țului pe deasupra um ărului și rotarea
nchiului cu greutatea corpului repartizat ă uniform (cu mi șcarea de nchiului cu greutatea corpului repartizat ă uniform (cu mi șcarea de
ație);ație);
ț);ț);
ercițiul anterior, cu angrenarea rota ției trunchiului și trecerea greut ății ercițiul anterior, cu angrenarea rota ției trunchiului și trecerea greut ății
rpului dinapoi rpului dinapoi – – înainte (rota ție înainte (rota ție – translație); translație);
uncări fără elan, cu angrenarea extensiei piciorului dinapoi uncări fără elan, cu angrenarea extensiei piciorului dinapoi
dicare/extensie dicare/extensie – -r o t ație rotație ––translație translație//flexie);flexie);
uncări cu trecere din pozi ția inițială în cea fundamental ă. uncări cu trecere din pozi ția inițială în cea fundamental ă.
apa învățării pașilor de aruncare și a efortului final. apa învățării pașilor de aruncare și a efortului final.
Di ițif d t l ă( iji bil t l) idi i i l i di i t Di ițif d t l ă( iji bil t l) idi i i l i di i t
Din poz iția fundamen tală (sprijin bilateral), ridicarea p iciorului dinainte Din poz iția fundamen tală (sprijin bilateral), ridicarea p iciorului dinainte
și reașezarea lui pe sol, cu declan șarea mișcării de aruncare (pasul 4); și reașezarea lui pe sol, cu declan șarea mișcării de aruncare (pasul 4);
Din pozi ția fundamental ă (sprijin bilateral), ridicarea piciorului dinainte Din pozi ția fundamental ă (sprijin bilateral), ridicarea piciorului dinainte
șir e așezarea lui pe sol declan șarea mișcării de aruncare cu trecerea șir e așezarea lui pe sol declan șarea mișcării de aruncare cu trecerea
și reașezarea lui pe sol, declanșarea mișcării de aruncare cu trecerea și reașezarea lui pe sol, declanșarea mișcării de aruncare cu trecerea
peste piciorul dinainte și efectuarea pasului de restabilire (pasul 4 + peste piciorul dinainte și efectuarea pasului de restabilire (pasul 4 +

Din stând lateral, pas încruc ișat, pas de blocare cu declanșarea Din stând lateral, pas încruc ișat, pas de blocare cu declanșarea
mișcării de aruncare și efectuarea pasului de restabilire (pasul 3 + mișcării de aruncare și efectuarea pasului de restabilire (pasul 3 +
pasul 4 + pasul 5);pasul 4 + pasul 5);
Din poziția inițială, efectuarea primilor doi pași cu retra gerea brațului de Din poziția inițială, efectuarea primilor doi pași cu retra gerea brațului de
pțț,p p ș g ț pțț,p p ș g ț
aruncare, pasul încruci șat, pasul de blocare cu declan șarea mișcării de aruncare, pasul încruci șat, pasul de blocare cu declan șarea mișcării de
aruncare și efectuarea pasului de restabilire (5 pa și de aruncare); aruncare și efectuarea pasului de restabilire (5 pa și de aruncare);
Exercițiul anterior începând cu piciorul opus bra țului de aruncare la Exercițiul anterior începând cu piciorul opus bra țului de aruncare la
semnul de control;semnul de control;
semnul de control; semnul de control;
Indicații: Indicații:
iile se vor efectua analitic, din mers, din alergare u șoară, din alergare iile se vor efectua analitic, din mers, din alergare u șoară, din alergare
rată, fără și cu aruncare; rată, fără și cu aruncare;
pune accent pe ritmul arunc ării, ritm determinat de structura primilor 4 pune accent pe ritmul arunc ării, ritm determinat de structura primilor 4
e aruncare și de aspectul accelerat al arunc ării. e aruncare și de aspectul accelerat al arunc ării.
pa învățării elanului și aruncării cu elan pa învățării elanului și aruncării cu elan ––formarea profilului brut alformarea profilului brut al
pa învățării elanului și aruncării cu elan pa învățării elanului și aruncării cu elan ––formarea profilului brut al formarea profilului brut al
..
Legarea elanului preliminar cu pa șii de aruncare f ără aruncare, apoi cu Legarea elanului preliminar cu pa șii de aruncare f ără aruncare, apoi cu
aruncare:aruncare:
mers;mers;
alergare u șoară; alergare u șoară;
elan complet;elan complet;
formăde întrecere formăde întrecere
formă de întrecere . formă de întrecere .
pa verific ării tehnicii și capacit ății de performan ță. pa verific ării tehnicii și capacit ății de performan ță.
Vi f i t h i i iVi f i t h i i i

ELEAN TELEAN T ""AtletismAtletism "Ed Didactica și Pedagogic ăBucurești 1983 "Ed Didactica și Pedagogic ăBucurești 1983
ELEAN , T. ELEAN , T. –AtletismAtletism , Ed. Didactica și Pedagogic ă, București, 1983 , Ed. Didactica și Pedagogic ă, București, 1983
U, T.U, T.
XANDRESCU, D.XANDRESCU, D.
NELNEL –""Metodica înv ățării exercițiilor de atletism Metodica înv ățării exercițiilor de atletism "Ed Didactic ăși "Ed Didactic ăși
N, E. L. N, E. L. Metodica învățării exercițiilor de atletism Metodica învățării exercițiilor de atletism , Ed. Didactică și , Ed. Didactică și
ogică, București, 1965 ogică, București, 1965
N, E. L. N, E. L. – -""Terenuri, instalatii, materiale si organizarea concursurilor de Terenuri, instalatii, materiale si organizarea concursurilor de
mm", Ed. Didactic ă și Peda gogică, București, 1962 , reactualizat ă de F.R.A. ", Ed. Didactic ă și Peda gogică, București, 1962 , reactualizat ă de F.R.A.
, ș gg ,ș,, , ș gg ,ș,,
GAN, D. GAN, D. – -""Atletism a b cAtletism a b c " , Ed. Crican, Oradea, 1996" , Ed. Crican, Oradea, 1996
GAN, D. GAN, D. – -""Atletism Atletism – – tehnica probelortehnica probelor ", Ed. Universit ății din Oradea, ", Ed. Universit ății din Oradea,
GAN, D. GAN, D. – -" M"Metodica pred ării tehnicii probelor de atletism etodica pred ării tehnicii probelor de atletism ", Ed. ", Ed.
sității din Oradea, 2003sității din Oradea, 2003
RINAU M LUCACIU G ȘTEF M RINAU M LUCACIU G ȘTEF M ""A t lt i thi blA t lt i thi bl "E d"E d
RINAU , M., LUCACIU , G., ȘTEF, M., RINAU , M., LUCACIU , G., ȘTEF, M., –""Atletism, tehnica pro belor Atletism, tehnica pro belor", Ed. ", Ed.
sității din Oradea, 20sității din Oradea, 2010 10
""Regulamentul concursurilor de atletismRegulamentul concursurilor de atletism ", F.R.A., Bucure", F.R.A., Bucure șști, 2003ti, 2003