Metodele Si Tehnicile de Evaluare Utilizate In Invatamantul Primar Cercetare Aplicativa

CAPITOLUL IV

METODELE ȘI TEHNICILE DE EVALUARE UTILIZATE

ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR – CERCETARE APLICA TIVĂ

IV.1. Obiectivele cercetării și ipoteza de lucru

Verbul " a cerceta" are mai multe înțelesuri: a observa, a examina cu atenție, a întreba,

a căuta etc.

Obiectul unei cercetări psihopedagogice îl constituie o problemă, "un fapt" pe care

cercetătorul îl identifică și îl delimitează din ansamblul structural din care face parte, cu

intenția de a-i da o explicație plauzibilă și de a obține date certe privind funcționalitatea sa.

Reforma în învățământ, cu implicațiile ei în modernizarea procesului instructiv – educativ, solicită învățătorul să-și completeze profilul și comportamentul de asimilator și transmițător de cunoștințe, cu cel de investigator al fenomenelor educaționale și pe această bază, de creator de idei cu care să sporească patrimoniul teoriei psihopedagogice și să optimizeze structura educațională.

Pe tot parcursul derulării experimentului m-am preocupat de găsirea unor mijloace, metode și procedee adecvate care să permită captarea, menținerea și dezvoltarea atenției și a interesului pentru activitatea de cunoaștere. În acest sens, am urmarit să stimulez participarea conșientă și activă la dobândirea, consolidarea, fixarea cunoștințelor și deprinderilor prin folosirea metodelor alternative de evaluare.

În concordanță cu tema lucrării, am formulat următoarele obiective:

Cunoașterea particularităților de vârstă și individuale;

Identificarea dificultăților intâlnite de elevi în învățarea matematicii și a căilor de depașire ale acestora.

Integrarea metodelor alternative de evaluare în lecțiile de matematică constituie un factor de progres;

Măsurarea și aprecierea progreselor în ceea ce privește formarea de deprinderi matematice;

Concluzii privind obținerea și valorificarea valențelor( cunoștințe).

În cadrul experimentului am formulat următoarea ipoteză de lucru:

Dacă în cadrul activităților de matematică se vor utiliza metodele alternative de evalare, atunci motivația învățării va fi stimulată, asigurând totodată optimizarea performanțelor școlare ale acestora.

IV.2. Metodologia cercetării

IV.2.1. Eșantionul experimental

Întrucât condițiile în care îmi desfășor activitatea, dublu simultan, nu mi-au permis selectarea a două clase care să întrunească aceleași caracteristici, respectiv număr egal de elevi, nivel similar al dezvoltării intelectuale și randament școlar, starea socio – economică – culturală a părinților etc. am desfășurat cercetarea aplicativă la o singură clasă a IV-a de la Școala Gimnazială Stănița, Structura Todireni, Județul Neamț, în anul școlar 2014-2015.

Grupul experimental cuprinde 5 elevi, cu vârsta de 10 – 11 ani, 2 băieți, 3 fete, provenind din familii cu venituri medii, majoritatea implicându-se foarte mult în educația copilului.

Nivelul dezvoltării psihice al elevilor este în concordanță cu profilul psihologic al școlarului mic, descris în literatura de specialitate.

Unii dintre elevi au posibilități materiale satisfăcătoare, alții au posibilități reduse. Elevii provin din familii cu studii medii, care manifestă interes pentru creșterea și educarea lor.Părinții mențin permanent legătura cu școala, răspunzând solicitărilor cadrelor didactice în ceea ce privește procesul instructiv –educativ.

Elevii au o dezvoltare cognitivă corespunzătoare, pot asigura o bună desfășurare a programului

zilei, manifestă capacitate de concentrare a atenției dacă le e stârnită curiozitatea, interesul de cunoaștere. Dovedesc o comportare acceptabilă în orice situație, cu mici excepții care au drept cauză neatenția sau neconștientizarea utilității acelui fapt, lucru. Sunt dornici de a participa la diferite acțiuni extracurriculare, manifestă ușoară independență în rezolvarea sarcinilor. Realizează cu succes anumite sarcini în funcție de natura și de dificultățile lor sau de potențialul intelectual al acestora. Se ajută între ei, dorința lor fiind ca toți să obțină rezultate bune.

Am încercat să cunosc greutățile în asimilarea de noi achiziții, în formarea deprinderilor

noi și transformarea lor treptată în obișnuințe, cu scopul de a stabili măsurile de înlăturare a acestor greutăți prin folosirea de forme, metode și procedee de lucru de maxima eficiență.

M-am bazat pe receptivitatea și sensibilitatea elevilor insuflând încredere în cei din jurul lor și în propriile puteri, întâmpinându-i tot timpul cu calm, răbdare în timpul programului din școală. Stilul managerial pe care l-am abordat este cel democratic, empatic, permisiv – participativ, care pune elevul în centrul activității de informare și formare în vederea viitoarei personalități umane.

IV.2.2. Etapele desfășurării cercetării

Cercetarea a cuprins trei etape:

a) Etapa constatativă s-a desfășurată în prima parte a semestrului I, din anul școlar 2014 – 2015. Această etapă a constat în aplicarea unui test de evaluare inițială ambelor eșantioane la matematică, în vederea diagnosticării nivelului dezvoltării psiho/ intelectuale, a randamentului școlar și potențialul creativ al elevilor. Scopul a fost acela de a stabili punctul de plecare în desfășurarea demersului experimental.

b) Etapa ameliorativă s-a desfășurat pe parcursul întregului an școlar 2014-2015 și a vizat cele două grupe experimentale. Am organizat activități didactice matematice în conformitate cu particularitățile dezvoltării psihologice, am urmărit îmbunătățirea metodologiei de lucru prin introducerea unor metode alternative (factor de progres în cadrul experimentului realizat).

Factorul de progres, constă în aplicarea metodelor alternative de evaluare, în cadrul orelor de matematică. Forma prioritară de evaluare a fost cea suumativă.

Pe baza rezultatelor obținute am adoptat decizii adecvate de organizare a unor activități diferențiate, atât cu elevii ce dovedesc un randament crescut la învățătură, cât și cu elevii ce manifestă goluri în cunoștințe.

c) Etapa finală – a fost desfășurată la sfârșitul semestrului al II-lea din anul școlar 2014-2015, odată cu sfârșitul perioadei de experimentare, prin aplicarea acelorași probe la matematică. S-a urmărit evoluția elevilor pe parcursul întregului an școlar 2014 – 2015, atât sub raportul cunoștințelor, deprinderilor formate, cât și al capacităților de aplicare a cunoștințelor însușite și al dezvoltării capacităților cognitive.

Menționez că informațiile culese au fost corelate, prelucrate, interpretate și folosite în organizarea și desfășurarea activității didactice în vederea optimizării ei.

IV.2.3.Metodele de cercetare, tehnicile și instrumentele utilizate

Dacă realizăm o distincție între metoda de muncă și metoda de cercetare științifică

putem spune că aceasta din urmă este un ansamblu de operații intelectuale prin care o disciplină

sau o ramură a cunoașterii caută să ajungă la adevăruri pe care urmează să le demonstreze,

să le verifice.

Metodologia cercetării este ,,baza logică și sinteza procedeelor științifice fundamentale

de colectare, organizare și prelucrare a datelor empirice și de construire a unor

modele teoretice explicative”.

Principalele clase de elemente ce intră în componența metodologiei cercetării

sunt:

a) enunțurile teoretice fundamentale admise ca referințe pentru structura paradigmatică

a unei teorii și convertite în principii metodologice care orientează cercetarea;

b) metodele și tehnicile de culegere a informațiilor, datelor;

c) tehnicile și procedeele de prelucrare a datelor, de sistematizare, ordonare,

corelare a acestora în vederea luării unei decizii cu privire la semnificațiile lor teoretice;

d) procedeele cu ajutorul cărora se realizează analiza, interpretarea, construcția

–reconstrucția teoretică în vederea elaborării de descrieri, tipologii, explicații, predicții

teoretice.

Încă de la începutul activității mele didactice am fost preocupată să trezesc interesul elevilor pentru cunoaștere, pentru învățătură, să asigur dezvoltarea intelectuală la capacitatea maximă a fiecărui elev, să combat fenomenul rămânerii în urmă la învățătură și să atrag mai mult familia în acțiunea de educare și instruire a elevilor.

Am pornit de la premisa că o bună cunoaștere a elevilor ( sub aspect cognitiv, afectiv, volitiv, al potențialului creativ ) îmi va arăta care sunt tehnicile de învățare adecvate fiecărui elev.

Metodele de cercetare sunt căile de descoperire a adevărului. Urmând aceste căi, am adunat un material faptic substanțial și semnificativ, prelucrat științific și transpus apoi în generalizări.

Metodele de cercetare pot fi clasificate în două grupuri:

I. Metode de colectare a datelor – experimentul psihopedagogic, observația, convorbirea, analiza produselor activității, testul psihopedagogic.

B. Metode statistico – matematice – tabele analitice, reprezentări grafice, diagrame, histograme, ce au fost utilizate pentru prelucrarea rezultatelor obținute.

Metodele de colectare a datelor, mi-au reliefat aspecte profunde despre calitățile gândirii, atitudinea lui față de sarcinile de învățare / de evaluare, a preferințelor pentru anumite modalități de lucru, greutățile pe care le întâmpină în rezolvarea unor sarcini, impresiile în legătură cu anumite fapte matematice sau din domeniul științelor.

Principala metodă utilizată, metoda experimentului produce datele, furnizează fapte ,,provocate” special pentru raționamentul cercetării. IOAN JINGA o consideră metoda cea mai importantă în cercetare. La observare fenomenul pedagogic se desfășoară în condiții normale. Experimentul presupune modificarea condițiilor de apariție și desfășurare a fenomenului, este o observare provocată. Aplicarea riguroasă a experimentului pedagogic presupune parcurgerea unor etape:

stabilirea problemei de cercetare și formularea ipotezei de lucru;

verificarea ipotezei prin introducerea modificării produsă de aceasta;

prelucrarea materialului faptic (confirmă sau infirmă ipoteza).

Experimentul pedagogic prezintă în opinia lui IOAN JINGA două forme: de laborator și natural.

În experiment intervin două categorii de variabile: variabile independente (schimbările introduse în vederea studierii efectelor produse de acestea) și variabile dependente (rezultatele constatate în urma utilizării variabilelor independente). Dacă într-un experiment variabila independentă este metoda de predare a cadrului didactic utilizată la lecție, variabila dependentă o constituie performanțele școlare ale elevilor.

Metoda observației este utilizată frecvent în școală deoarece, atât observația spontană,

cât și cea științifică (sistematică), oferă acumularea unui material faptic bogat, fiind în

măsură să furnizeze date care privesc comportarea elevilor la lecții, în recreații, în cadrul

activităților extracurriculare și în familie. Interesul cadrului didactic este de a vedea conduita

elevilor în timpul unor teme impuse, modul de lucru, îndemânarea, conștiinciozitatea,

perseverența, inițiativa.

Prin intermediul observației mi-am propus să urmăresc:

integrarea socioafectivă a elevilor în colectivul clasei și anume:

punctualitate la ore;

atitudinea (poziția în bancă, mișcări, etc);

relația elevului cu ceilalți colegi, în activități, jocuri, etc;

implicarea elevului în activități de grup, gradul lui de participare la lecții (cu plăcere, bucurie, cu însuflețire, cooperare, sinceritate, indiferență, izolare);

gradul de concentrare pentru formularea răspunsurilor;

tipul de comunicare (verbal, afectiv, simpatii, preferințe);

tipul de cooperare (pasiv, activ);

gradul de atenție la ceea ce se întâmplă în clasă (prezent, absent, oscilant).

b) trăsături de caracter:

conduita elevilor în timpul lecțiilor;

conduita elevului față de adult (respect, simpatie, admirație, obrăznicie, sinceritate);

atitudinea față de societate, de oameni (colectivismul, sinceritatea, respectul, etc);

rapiditatea, spontaneitatea, stabilirea atenției;

motivația pentru învățare;

structura câmpului perceptiv;

spiritul de observație;

atitudinea față de muncă (hărnicia, punctualitatea, spiritul creator);

atitudinea față de activități practice și teoretice (genul de activitate pe care îl preferă: desen, lucru manual, etc);

atitudinea față de sine (modestia, exigența față de sine, demnitatea personală, etc), față de ceilalți din grup.

c) temperamentul :

gradul de rezistență la efort, solicitări continue;

viteza vorbirii, mișcări (rar, repede);

echilibrul stărilor afective.

Pentru ca datele culese cu ajutorul observației să fie semnificative, ne-am străduit să respectăm

condițiile unei bune observații:

să aibă un caracter selectiv;

să se desfășoare după un plan bine stabilit;

datele să fie corelate cu informațiile furnizate de celelalte metode de cunoaștere.

Cu ajutorul convorbirii realizate cu elevii clasei am cules mai multe date referitoare la motiva-

țiile, interesele, opiniile acestora față de anumite evenimente din școală sau din afara ei, preferințele lor, atitudinea față de grupul școlar și învățător, condițiile socioafective din familie, integrarea socioafectivă din clasă, etc. Desfășurată liber sau dirijat, convorbirea necesită multă răbdare, spirit de observație, tact pentru a surprinde aspecte profunde ce sunt greu sesizabile prin observație și experiment. Convorbirea contribuie la întregirea portretului psihologic al personalității elevului, ajută la luarea unor măsuri eficiente de înlăturare sau prevenire a unui eșec, favorizând obținerea performanțelor școlare.

Prin intermediul analizei produselor activității am obținut date despre lumea interioară a copiilor, despre imaginația lor, despre gradul de originalitate, aptitudini și interese obiectivate în ceea ce realizează, ceea ce produce el, calitățile imaginației, motivația copiilor, potențialul creativ, nivelul și calitatea cunoștințelor, deprinderilor, capacitatea de concentrare a atenței, bogăția vocabularului și precizia lui. Astfel, am analizat produse individuale cât și colective, desene din imaginație, pictură, compuneri realizate, etc. Analiza psihologică a acestor produse ale activității trebuie realizate după o serie de criterii, cum ar fi: originalitatea, utilitatea, corectitudinea, complexitatea, expresivitatea, progresul înregistrat de la o etapă la alta, etc.

Utilizând testele cu conținut psihopedagogic am încercat diagnosticarea nivelului de însușire al cunoștințelor de către elevi.Testul este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de evaluare. Ele sunt instrumente care organizează cunoașterea individualității elevilor, pentru scopurile principale ale acestei cunoașteri (individualizarea învățământului, asistența pedagogică de acordat elevului) dar și un mijloc de colectare a unor informații ample despre fiecare elev.Testarea, ca metodologie derivă din psihologie.Ea reprezintă o probă bine definită, de aici marele avantaj al folosirii testelor:sistemul de raportare valoric este unic.

Rezultatele obținute prin aplicarea acestor probe au fost corelate cu rezultatele obținute prin aplicarea celorlalte metode, precum și cu rezultatele obținute în activitatea practică.

IV.3. Strategii de evaluare a rezultatelor școlare la matematică

IV.3.1. Evaluarea inițială

Evaluarea inițială s-a realizat la începutul primului semestru din anul școlar 2014 – 2015 , la disciplina matematică. . În această perioadă am proiectat aplicat, prelucrat și interpretat, din punct de vedere psihopedagogic, un set de probe (orale, practice, aplicative), vizând cunoașterea nivelului inițial al achizițiilor școlarilor la nivelul ariei curriculare “Matematică și cunoașterea mediul’’.

Elevii au primit o fișă, apoi au lucrat individual.

• MATEMATICĂ

TEMA: Însușirea operațiilor matematice și a tehnicilor de rezolvare a exercițiilor și problemelor

CONȚINUTURI: – Adunarea și scăderea numerelor naturale cu și fără trecere peste ordin în concentrul 0-1000

– Rezolvarea problemelor pe baza operațiilor învățate

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:

1.2. să scrie, să citească, să compare și să ordoneze numere naturale mai mici decât 1000;

1.3. să efectueze operații de adunare și de scădere a numerelor naturale mai mici decât 1000, cu și fără trecere peste ordin, cu utilizarea algoritmilor de calcul și a proprietăților operațiilor;

2.7. să folosească simboluri pentru a pune în evidență numere necunoscute în rezolvarea de probleme;

3.1. să exprime clar și concis semnificația calculelor făcute în rezolvarea unei probleme.

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ:

CONȚINUTUL PROBEI:

1. a) Scrie numerele natuarale cuprinse între 684 și 710.

b) Compară următoarele perechi de numere :

206 … 219 207 … 312

765 … 432 820 … 820

100 … 435 523 … 145

c) Completează numerele care lipsesc :

___ 200 ___ ___ ___ 100 389 ___ ___

___ 400 ___ ___ ___ 712 280 ___ ___

___ 540 ___ ___ ___ 339 789 ___ ___

2. Continuă șirul cu încă 6 numere , conform regulii descoperite :

20 25 30 35 ___ ___ ___ ___ ___ ___

3. Calculează:

225 + 357 + 810 – 100- 590 +

214 266 214 62 230

4. Completează tabelele :

←

_+_│__5___12_____17____ 38____59_____ 312____

8 │ … … …. … …. ……

←

_─_│_27__33_____59____92____211_____700____

7 │…. …. …. …. ……. …..

5. Află termenul necunoscut :

347 + a = 570 b – 127 = 147 517 – c = 248

6. La suma numerelor 317 și 177 adaugă diferenta numerelor 532 și 364.

7. Ordonează următoarele numere:

a) crescător: 43, 509, 482, 219, 482;

b) descrescător: 673, 22, 593, 145, 245.

8. Radu a plecat la școală la ora 8 și s-a întors acasă la ora 14.

Câte ore a stat Radu la școală?

9. În vacanța de vară au mers în tabără la munte 35 băieți și cu 4 mai multe fete.

Câți copii au mers în total în tabără la munte?

Scrieti rezolvarea problemei sub formă de exercițiu.

TRANSFORMAREA PUNCTAJULUI ÎN CALIFICATIVE:

Insuficient – sub 5 puncte

Suficient – 5 – 6,99 puncte

Bine – 7 – 8,99 puncte

Foarte bine – 9 – 10 puncte

TABEL CENTRALIZATOR:

REZULTATE OBȚINUTE:

Insuficient – 1 elev

Suficient – 1 elevi

Bine – 2 elevi

Foarte bine – 1 elev

CONCLUZII:

În urma aplicării testului am constatat că:

Majoritatea elevilor efectuează corect operațiile propuse de adunare și scădere;

Majoritatea elevilor recunosc și aplică terminologia matematică sprecifică operațiilor învățate, ordonează crescător și descrescător un șir numeric, află corect numărul necunoscut dintr-o expresie numerică dată;

Nu toți elevii rezolvă corect problema cu două operații, înregistrându-se dificultăți în rezolvarea problemei sub formă de exercițiu.

IV.3.2. Evaluarea formativă

Pe parcursul anului școlar 2014 – 2015, între evaluarea inițială și cea finală s-au realizat și evaluări formative ( ameliorative ), pentru a se observa creșterea motivației învățării și a randamentului școlar în urma aplicării optime a metodelor alternative de evaluare ( investigația, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevului,proiectul, portofoliul,autoevaluarea, metoda R.A.I.).

Am observat că elevii s-au implicat și au depus efort pentru a rezolva cu succes itemii evaluativi propuși. Atunci când au întâmpinat dificultăți au colaborat cu ceilalți colegi sau au apelat la ajutorul învățătorului.

În această perioadă am proiectat și desfășurat cu școlarii din clasă, pentru aprofundarea și fixarea cunoștințelor pe o arie largă ce cuprinde disciplina Matematică. În cadrul acestora am pornit de la obiectivele cadru, obiectivele de referință, vizate și am elaborat obiective operaționale ce vor fi urmărite pe tot parcursul cercetării aplicative. În funcție de aceste obictive, înțelegerea și consolidarea cunostințelor acumulate, formarea deprinderilor, priceperilor, prin aplicarea metodelor alternative, copii sunt solicitați la același efort mintal, care îl face într-o activitate didactică obișnuită, să observe, să recunoască, să denumească, să explice, să compună, să descompună, să calculeze, doar cu o singură diferență între o activitate obișnuită și o activitate unde sunt introduse metodele alternative, în care copilul se mobilizează cu toate resursele pentru a îndeplini sarcinile. Am procedat apoi la selectarea metodelor și procedeelor didactice adecvate, am conceput și aplicat tehnici de evaluare, tocmai pentru a confirma sau infirma ipoteza de lucru, adică a evidenția eficiența folosirii metodelor alternative de evaluare care vor asigura optimizarea performanțelor școlare ale acestora.

Pe tot parcursul anului școlar 2014-2015, am urmărit în permanență activizarea elevilor, formarea unei gândiri critice, dezvoltarea creativității, căpătarea încrederii în sine și curajul de a se implica în rezolvarea sarcinilor de evaluare propuse la matematică.

În cele ce urmează, voi prezenta evaluările formative la matematică, aplicate pe parcursul întregului an școlar.

PROBE DE EVALUARE ORALĂ

În anul școlar 2014-2015 în urma examinărilor orale, s-au acordat calificative pe baza descriptorilor de performanță, în funcție de obiectivele de referință corespunzătoare obiectivelor cadru din programa școlară. Aceste calificative au fost trecute în „Caietul învățătorului “, apoi au fost întocmite fișele de evaluare orală pentru întregul colectiv de elevi.

MATEMATICĂ

OBIECTIV CADRU: Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii

Fișă de evaluare orală

REZULTATE OBȚINUTE:

Insuficient – 1 elev

Suficient – 1 elevi

Bine – 1 elevi

Foarte bine – 2 elevi

CONCLUZII:

Analizând rezultatele obținute de elevi, putem afirma că sunt satisfăcătoare, doi elevi întâmpină greutăți în rezolvarea testului. Unii elevi întâmpină dificultăți în rezolvarea unor sarcini, cum ar fi:

Analizând datele observăm că un elev a obținut calificativul insuficient, un elev – suficient,un elev– bine, iar doi elevi – foarte bine;

Doi elevi au obținut foarte bine la toate obiectivele, iar un elev a bine prin ponderea mai mare a acestui calificativ;

Obiectivele 1 și 2 au fost mai bine realizate, de unde rezultă că elevii au însușite deprinderi de înțelegere a sistemului pozițional de formare a numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, de citire și scriere corectă a acestora;

Pe parcursul semestrului I și II voi urmări ca elevii să-și consolideze deprinderea de comparare, ordonare și estimare a numerelor naturale de la 0 la 1 000 000 și să efectueze exerciții cu cele patru operații matematice însușite.

Voi urmări evoluțiile elevilor odată cu evaluarea prin probe scrise, urmând ca elevii ce obțin rezultate mai puțin bune să fie ajutați prin aplicarea unor fișe de recuperare și evaluați cu ajutorul mai multor metode și tehnici de evaluare.

EVALUAREA PRIN PROBE SCRISE

În etapa ameliorativă a cercetării, evaluarea s-a realizat prin introducerea metodelor alternative. Acestea vizează pe lângă obiectivele de învățare și pe cele atitudinale și comportamentale ale elevului.

Pentru ciclul primar, metodele alternative se adaptează particularităților de vârstă ale elevilor, specificului fiecărei discipline și condițiilor în care se desfășoară activitatea didactică.

Pornind de la rezultatele testelor inițiale și a celor continue / formative am urmărit traiectoria formării elevilor prin aplicarea unei diversități de metode alternative de evaluare.

Voi analiza rezultatele obținute de elevii clasei a IV-a în urma aplicării următoarelor metode alternative: investigația, observarea sistematică a activității comportamentului elevului, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, metoda R.A.I.

INVESTIGAȚIA

Investigația la matematică implică, pe de o parte, rezolvarea unor probleme întâlnite în cotidian sau în alte domenii ale disciplinelor școlare și, pe de altă parte, explorarea unor concepte matematice necunoscute utilizând metode, tehnici, concepte cunoscute. Investigația presupune atât rezolvarea de probleme cât și crearea de probleme. Prin investigație se realizează o evaluare individuală sau în grup.

Am aplicat investigația pe parcursul semestrului al II-lea, din anul școlar 2014-2015, în cadrul unității de învățare ,,MĂSURARE ȘI MĂSURĂ-UNITĂȚI DE MĂSURAT LUNGIMEA.” După parcurgerea conținuturilor prevăzute în programa școlară, pentru această unitate de învățare elevii au avut de realizat o investigație, despre distanțele pe care le parcurg colegii lor de acasă până la școală, înregistrează aceste informații în tabele, compară și clasifică informațiile, cu scopul de a extrage mai ușor date relevante pentru întrebările puse.

Pentru început s-au clarificat tema și sarcinile de lucru, s-a realizat un plan, elevii urmând să noteze observațiile parțiale și apoi să întocmească raportul final.

Aprecierea investigației a inclus atât comportamentul elevilor, cât și produsul final.

Tabel cu rezultate:

Analizând datele din tabel se observă rezultatele foarte bune, neexistând calificative de insuficient. Numai 1 elev a primit calificativul suficient, în timp ce numărul elevilor care au obținut foarte bine este triplu față de cei cu calificativul bine.

Analiza ne permite să observăm că elevii au avut inițiativă în rezolvarea sarcinilor, cu excepția unui singur elev care a obținut calificativul suficient. În timpul lucrului au fost disciplinați toți elevii. Planul a fost în general respectat, cel care a obținut calificativul suficient nu a respectat planul și corectitudinea datelor, nu au terminat raportul final.

Rezultatele obținute atestă faptul că elevii au agreat această formă de evaluare, în final manifestând dorința de a mai aplica și altă dată investigația. Pe parcursul întregului anului școlar 2014-2015 s-au mai aplicat investigații, tot la disciplina matematică, individuale și de grup, rezultatele fiind mai bune decât la evaluările prin probe scrise.

Această metodă alternativă de evaluare sporește motivația pentru învățare, crescând performanțele școlare ale elevilor.

OBSERVAREA SISTEMATICĂ A ACTIVITĂȚII

ȘI A COMPORTAMENTULUI ELEVULUI

Pentru a determina aspectele educative ale calificativelor în evaluarea rezultatelor școlare, am apelat și la observarea curentă a comportamentului elevilor.

S-au întocmit fișe de observare curentă, scări de clasificare și liste de control pentru toți elevii clasei, fiind incluse în portofoliile personale. Voi prezenta în continuare doar două asemenea fișe pentru elevi cu calificative diferite.

NUMELE ELEVEI: B.R

CLASA: a IV-a

DATA ȘI LOCUL EFECTUĂRII OBSERVAȚIEI: anul școlar 2014 – 2015, semestrul I

SCARĂ DE CLASIFICARE

NUMELE ELEVEI: B.R.

MATEMATICĂ

LISTA DE CONTROL

NUMELE ELEVEI: B.R.

DISCIPLINA: Matematică

OBIECTIV CADRU: Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii / activitate de grup

Modalitățile de observare curentă a comportamentului au fost exemplificate și pentru elevi cu rezultate modeste la învățătură.

FIȘĂ DE OBSERVAȚIE CURENTĂ

NUMELE ELEVULUI: R.P.

CLASA :a IV-a

DATA ȘI LOCUL EFECTUĂRII OBSERVAȚIEI: anul școlar 2014 – 2015, semestrul I

SCARĂ DE CLASIFICARE

NUMELE ELEVULUI: R.P.

MATEMATICĂ

LISTA DE CONTROL

NUMELE ELEVULUI: R.P.

DISCIPLINA: Matematică

OBIECTIV CADRU: Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii / muncă pe echipe

Prin utilizarea acestor tehnici de observare curentă am urmărit să obțin date relavante privind nivelul formării deprinderilor, priceperilor, capacităților elevilor, capacitățile de relaționare învățător – elev și elev – elev, competențele și abilitățile acestora, precum și atitudinea față de învățătură. Pentru ca informațiile culese să aibă grad sporit de autenticitate și obiectivitate, am respectat condițiile unei bune observații, am utilizat reperele de control, am procedat la interpretarea sistematică a datelor și la întărirea / motivarea comportamentului elevilor.

PROIECTUL

Instruirea trebuie să-l situeze pe elev în prim plan, punând accent pe munca individuală, pe descoperirea personală a lumii reale prin observare, investigare, experimentare și formulare de concluzii.

Metoda proiectului îmbină cercetarea cu acțiunea, antrenează elevii la rezolvarea unor probleme practice, acumulând un plus de informație și stimulându-i în autoevaluare.

Fiind o activitate centrată pe elev, îi dă acestuia posibilitatea de a asambla într-o viziune personală cunoștințele pe care le are, răspunzând astfel unei întrebări esențiale: „Ce pot face cu ceea ce am învățat la școală?”.

Proiectul început în clasă, prin conturarea obiectivelor, formularea sarcinii de lucru și precizarea echipei care îl realizează. În afara orelor de curs, dar sub îndrumarea învățătorului ,elevii și-au stabilit metodologiile de lucru, și-au definit statutul și rolul în cadrul proiectului, au fixat termene pentru diferite etape ale proiectului. După colectarea datelor și organizarea materialului, proiectul se încheie în clasă, prin prezentarea rezultatelor obținute.

Proiectul prezintă avantajul antrenării elevilor în activități complexe, ce presupun identificare și colectare de date, precum și prelucrarea și organizarea acestora într-un mod original.

Împreună cu elevii clasei a IV-a în semestrul al II-lea, pe o durată de două luni am realizat proiectul cu titlul: ,,Pâinea”

ETAPELE REALIZĂRII PROIECTULUI:

1. Alegerea temei – “Pâinea “;

2. Stabilirea scopului: Dezvoltarea capacităților de explorare / investigare a realității și de experimentare prin folosirea unor instrumente și proceduri adecvate.

3. Planificarea activității:

Obiectivelor proiectului:

să estimeze numărul de felii dintr-o franzelă tăiată;

să compuună probleme având pâinea ca obiect;

să inregistreze și să reprezinte grafic rezultatele;

să facă exerciții practice cu bani de diferite valori;

să compare și să clasifice sortimentele de pâine și prețurile lor;

să estimeze și apoi să cântărească diferite sortimente de pâine;

să discute rezultatele;

să numere și să compare câte lopățele de făină intră în diferite cutii.

Activitatea propusă s-a realizat în sala de clasă. Elevii clasei au lucrat individual, fiecare ocupându-se de aspectele proiectului.

În perioada de timp stabilită pentru finalizarea acestui proiectului elevii au cules și prelucrat informațiile, s-au consultat între ei și au dat o formă definitivă proiectului.

Fiecare elev și-a prezentat materialul în fața colegilor. Elevii adresează întrebări, primesc răspunsuri, completează o fișă cu aspectele care le-au plăcut și care pot fi îmbunătățite. Materialele adunate au fost cuprinse într-un tot unitar.

Am evaluat proiectul urmărind, observând și dirijând elevii pe toată durata realizării lui. Evaluarea acestui tip de proiect cuprinde două faze: evaluarea activității desfășurate de copii pe parcursul derulării proiectului și evaluarea produsului final. Evaluarea s-a făcut pentru toți elevii ținând cont de nivelul de implicare al fiecăruia în desfășurarea activității, de metodele de lucru utilizate, de claritatea prezentării și a argumentării folosite în raportul final, precum și de gradul de finalizare a sarcinii pe care a avut-o de realizat individal.

Produsele rezultate în urma elaborării acestui proiect au fost incluse în portofoliul fiecărui elev.

Metoda proiectului a dovedit un mod de a conferi deschidere și viață muncii noastre ca instrument de evaluare. Acestă metodă a oferit elevilor posibilitatea de a demonstra ce știu, dar, mai ales, ceea ce știu să facă, adică să le pună în valoare anumite capacități.

Prin utilizarea lui, proiectul dă frumusețe și viață învățării școlare, fiind și posibil și necesar.

PORTOFOLIUL

Portofoliul este o metodă complexă care cuprinde rezultate relevante obținute prin celelalte metode și tehnici de evaluare. El este o adevărată ,, carte de vizită “ a elevului și urmărește progre-sul acestuia pe o anumită perioadă de timp ( semestru, an școlar, ciclu de învățământ ) la toate disci-plinele sau la o singură disciplină de învățământ.

Prezint în continuare conținutul unui portofoliu la disciplina matematică.

NUMELE: S.P.

CLASA: a IV-a

DISCIPLINA: Matematică

Elemente componente ale portofoliului la disciplina matematică:

Descrierea scrisă a unor investigații;

Descrierea sau analiza unor situații – problemă;

Răspunsuri la anumite probleme – întrebări date ca temă într-un interval de timp mai lung;

Lucrări elaborate de elev individual sau în grup ( rapoarte, investigații, proiecte, rezultatele unor probe de evaluare curentă și / sau sumativă ) pe care învățătorul sau, în unele cazuri elevul, le consideră semnificative pentru a face parte din portofoliu, cu pecizarea motivelor care au determinat alegerea lor în componența acestuia;

Un scurt raport făcut din perspectivă proprie, asupra a ceea ce a învățat în perioada evaluată;

Scurtă prezentare făcută de elev asupra impresiilor, părerilor, atitudinilor proprii față de matematică.

Concluzii

Scopul principal al portofoliului nu a vizat numai evaluarea, ci mai ales urmărește stimularea învățării, notă dată de implicarea directă a elevilor în alcătuirea portofoliilor.

În activitățile desfășurate cu școlarii utilizez frecvent portofoliul. Cu prilejul evaluării acestor portofolii elevii sunt puși în situația de a se autoevalua, manifestă dorința de a completa anumite materiale, sesizează cu ușurință progresele făcute, au posibilitatea de a-și prezenta lucrările care compun portofoliul. Urmărind atent elevul eu am prilejul de a observa atitudinea lui față de propria muncă, mă folosesc de ocazie pentru a-i lăuda reușitele și încerc să-i atrag atenția asupra unor lucruri care necesită îmbunătățiri. Sprijinindu-mă pe elementele pozitive, cultiv elevilor sentimentul de încredere în forțele proprii, determinându-i astfel să se mobilizeze în vederea realizării unor lucrări mai reușite.

Consider eficientă metoda portofoliului deoarece ea surprinde implicarea activă a elevului sub aspect pshio-comportamental în desfășurarea procesului instructiv-educativ de la intrarea în clasele primare și până la ieșire.

Utilizarea fișelor de evaluare contribuie la îmbogățirea portofoliului, iar aceasta stimulează interesul elevilor pentru matematică și activează întreaga grupă, lucrând pe fișe elevii au senzația că se joacă cu imaginile , în realitate ei observă , sesizează anumite relații, compară, clasifică, zâmbesc sau gândesc.

AUTOEVALUAREA

Autoevaluarea urmărește educarea elevilor de a se autocontrola și autoaprecia, în raport cu sine și cu colegii. Elevii, descoperindu-și erorile și corectându-le, fac un exercițiu de învățare.

Accentul cade pe implicarea elevului în construirea imaginii de sine. Rezultă o disponibilitate suplimentară a elevului, o motivație și încredere în sine care vaforizează aplicarea unor metode mai complexe de evaluare.

Autoevaluarea se poate realiza prin chestionare și scări de clasificare.

În cele ce urmează voi prezenta modalități de autoevaluare la matematică și științe ale naturii.

Chestionar aplicat după încheierea unei sarcini de lucru la științe ale naturii.

1. Prin rezolvarea acestei sarcini am învățat:

………………………………………………………..

2. Pe parcursul rezolvării sarcinii am întâmpinat dificultăți la:

………………………………………………………………………………….

3. Cred că mi-aș mări performanța dacă:

…………………………………………………..

4. Cred că activitatea mea poate fi apreciată prin calificativul:

………………………………………………………………………………….

Autoevaluarea se mai poate realiza utilizând și scările de clasificare.

NUMELE: B.R.

CLASA: a IV-a

DISCIPLINA: Matematică

Chestionar aplicat după încheierea unei sarcini de lucru, realizată pe grupe, la matematică.

1. În realizarea proiectului / temei / investigației:

a) am lucrat singur;

b) am lucrat în echipă.

2. Prin participarea le această activitate, am învățat:

a) …………………………….. ;

b) …………………….. ;

c) ………………………;

d) ……………………….

3. Activitatea în grup: a) mi se pare interesantă;

b) îmi place mai mult decât cea individuală;

c) mă ajută să învăț mai ușor;

d) nu este utilă;

e) este superficială.

4. Activitatea în grup s-a desfășurat: a) foarte bine;

b) bine;

c) satisfăcător;

d) rău;

e) foarte rău.

5. Dificultățile acestei activități au fost legate de:

a) neînțelegeri între membrii grupului;

b) proasta repartizare a sarcinilor;

c) lipsa de participare a unora;

d) dorința de a-și impune punctul de vedere a unora;

e) lipsa surselor de informare;

f) lipsa de timp.

6. În cadrul grupului am desfășurat următoarele activități:

a) ………………………….. ;

b) …………………………. ;

c) ………………………….. ;

d) …………………………. .

7. Cred că activitatea mea la această temă poate fi apreciată prin calificativul:

a) foarte bine;

b) bine;

c) suficient;

d) insuficient.

METODA R.A.I.

Aplicarea metodei de evaluare R.A.I. a fost ca un exercițiu de promptitudine, atenția elevilor fiind permanent trează și distributive. Metoda a exersat abilitățile de comunicare interpersonală, capacitățile de a formula întrebări și de a găsi cel mai potrivit răspuns, a îndeplinit rolului de investigator într-un domeniu, s-a dovedit în practică mult mai dificilă decât de a răspunde la o întrebare, deoarece presupune o mai profundă cunoaștere și înțelegere a materialului studiat.

Am aplicat metoda R.A.I.în cadrul unității de învățare ,,Fracții”.

Folosind o minge de tenis, elevii au formulat întrebări și răspunsuri folosind noțiunile de fracție cunoscute.

Elevul care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare și apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident, elevul care interoghează trebuie săcunoască și răspunsul întrebării adresate.Cine nu cunoaște răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea și, deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care cel care interoghează este descoperit că nu cunoaște răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a fost adresată întrebarea.

Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiți;

Am supravegheat desfășurarea jocului și la final am urmărit problemele la care nu s-au găsit soluții.

Întrebările pot să devină, pe parcursul desfășurării metodei, din ce în ce mai grele.

Pot fi sugerate întrebări de genul:

– Despre ce ai învățat în lecția …………?

– Care crezi că sunt consecințele faptului ………..?

– Cum justifici faptul că …………..?

– Ce ai vrea să mai afli în legătură cu tema studiată?

– Cum consideri că ar fi mai avantajos să …. sau să ….?

– Ce ți s-a părut mai dificil din ……….?

– Cum poți aplica cunoștințele învățate ……….?

– Ce ți s-a părut mai interesant ………..?

– De ce alte experiențe sau cunoștințe poți lega ceea ce tocmai ai învățat?

Furați de mirajul jocului, chiar și cei mai timizi elevi au acceptat cu plăcere provocarea acestui joc care, prin caracterul său antrenant,a menținut trează atenția elevilor. Participanții au luat totul ca pe un joc binevenit la finele unei activitați de învațare și au fost atrași de suspansul generat de întrebările neașteptate și de exercițiul de promptitudine la care i-a solicitat jocul.

Folosirea acestei metode de evaluare a fost un exercițiu de promptitudine, atenția elevilor rămânând permanent trează și distributivă. Exersează abilitățile de comunicare interpersonală, capacitățile de a formula întrebări și de a găsi cel mai potrivit răspuns.

În concluzie se poate afirma cu certitudine că metodele alternative de evaluare, își aduc contribuția în mod eficient la realizarea actului educativ la un nivel cât mai ridicat.

Utilizate într-o varietate de forme, ele dau eficiență actului de evaluare, prin compensarea dezavantajului unor metode cu avantajele ce decurg din aplicare altora.

IV.3.3. Evaluarea finală

Evaluarea finală la matematică s-a realizat la finalul semestrului II din anul școlar 2014-2015, în mare parte, după aceleași criterii ca și evaluarea inițială.

MATEMATICĂ

TEMA: Însușirea conținuturilor matematice și a tehnicii rezolvării exercițiilor și problemelor

CONȚINUTURI: – Scrierea și citirea numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000

– Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10 000

– Înmulțirea și împărțirea numerelor naturale de la 0 la 100

– Rezolvare de probleme pe baza operațiilor învățate

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:

1.1 să utilizeze corect sistemul pozițional de formare a numerelor naturale de la 0 la

1 000 000;

1.2. să scrie, să citească, să compare, să ordoneze folosind numere naturale de la 0 la 1 000 000;

1.4. să efectueze operații de înmulțire și împărțire cu numere naturale mai mari decât 100;

2.6. să rezolve și să compună probleme de ?c=d; ?:c=d unde c 0, d este multiplu al lui c, în intervalul de numere naturale de la 0 la 100;

2.7. să folosească simboluri pentru a pune în evidență numere necunoscute în rezolvarea de probleme;

2.8 să utilizeze instrumente și unitățile de măsură standard și nonstandard pentru lungime, capacitate, masă în situații variate;

3.1. să exprime clar și concis semnificația calculelor făcute în rezolvarea unei probleme.

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ:

CONȚINUTUL PROBEI:

1. Scrieți cu cifre numerele:

Patru sute =……………………………….;

Trei sute nouăzeci și unu =………………;

O mie opt sute douăzeci =………………;

Cinci mii două sute nouăzeci și cinci =…………..;

Zece mii = …………………………;

2. Asezați în ordine crescătoare numerele:

280 ; 357 ; 485 ; 568 ; 7643 ; 1542 ;

3. Comparați următoarele perechi de numere:(<;=;>)

133….. 245 ; 456 ……456 ; 879 …..215 ;

4. Efectuați:

457 + 214 + 125 + 2147 + 2314 +

145 457 478 5474 4578

478 – 789 – 702 – 3721 – 7632 –

123 299 278 1789 3785

5. Măriți de 4 ori numerele: 22 ; 65 ; 87 ; 65; 10 .

6. Micșorați de 5 ori numerele: 35 ; 40 ; 55 ; 550; 100 .

7. Aflați numărul necunoscut:

7 x a = 140 752 : a = 8 a : 9 = 72

. 8. Efectuați : ( 20 + 15) : 5 = 63 : 9 + 27 :3 =

124:2 x 7 = 9 x 9 – 42 : 7

9. Observați desenul:

471

385

a. Aflați suma numerelor din interiorul comun al cercului și al triunghiului;

b. Aflați diferența numerelor din interiorul cercului, dar nu și al triunghiului.

10. Cât credeți că măsoară : @ pasul unui om : 15 m ; 15 mm ; 15 cm ;

# lațimea unui râu : 10 m ; 10 km ; 10 cm ;

& distanța Romam – București : 600 m ; 600 km ; 600 hm ;

11. Comparați : (<;= ; >)

6m8cm….8dm6cm 3km2m….30hm2m 4cm50mm….40dm50cm

12. Într-o bibliotecă, pe un raft sunt 98 de cărți, pe altul de 3 ori mai multe, iar pe al treilea cât pe primele două la un loc.Câte cărți sunt în total ?

TRANSFORMAREA PUNCTAJULUI ÎN CALIFICATIVE:

Insuficient – sub 5 puncte

Suficient – 5 – 6,99 puncte

Bine – 7 – 8,99 puncte

Foarte bine – 9 – 10 puncte

CONCLUZII:

În urma aplicării testului am constatat:

 toți elevii utilizează corect numerele naturale de la 0 la 1 000 000, ordonează crescător un șir numeric dat și compară perechile de numere utilizând semnele corespunzătoare, efectuează exerciții cu grad progresiv de dificultate, având ca suport operațiile învățate;

 majoritatea elevilor află un număr necunoscut dintr-o ecuație, rezolvă un exercițiu cu paranteze respectând ordinea efectuării operațiilor bazându-se pe proprietățile operațiilor învățate;

 un singur elev întâmpină dificultăți în rezolvarea problemei;

 nu toți elevii stăpânesc noțiunile matematice referitoare la unitățile de măsură

TABEL CENTRALIZATOR:

REZULTATE OBȚINUTE:

Insuficient – 0 elevi

Suficient – 1 elev

Bine – 1 elev

Foarte bine – 3 elevi