Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN [602999]
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
3
CUPRINS
Partea A: Stadiul actual în lume privind metodele specifice în inspecția calității
produselor tip carcasă …………………..……………………………………………………6
1. Introducere …………………………………………………………………………………………………………6
1.1. Conceptul de calitate ……………………………………………………………………………………………..6
1.2. Importanța calității în procesul de fabricare a produselor tip carcasă …………………………12
2. Standarde și reglementari privind inspecția calității produselor tip carcasă.. ………14
2.1. Funcțiile și scopurile inspecției calității produselor tip carcasă ………………….……..14
2.2. Stadiile controlului de calitate al produselor ……………………………………………..14
2.3. Metode de control a calității pieselor tip carcasă ………………………………….…….17
Partea B: Studiu de caz – Metode specifice în inspecția calității carcasei blo cului motor
pentru Dacia Logan…………………………………………………………………………………………….. …..20
3. Prezentarea temei care a stat la baza cercetărilor proprii a studiului de caz.
Scopul acesteia…………………………………………………………………………………………………..20
3.1. Sistemele de management al calitații pentru Dacia Renault ……………………………………..21
3.1.1. Managementul calității conform standardului ISO 9001:2008 ……………………….22
3.1.2. Sistemul de management al calității mediului ISO 14 001 …………………………………….26
4. Prezentarea produselor tip carcasă a motorului de Logan ….. …………………….. ……….28
4.1. Structura de bază a motorului …………………………………………………………………….. ………..28
4.2. Aliajul de aluminiu folosit pentru fabricarea carcasei motorului de Logan ………. ………..31
4.3. Procesul de turnare sub presiune a carcasei motorului de Logan ………… ………….. …………32
5. Metode specifice în inspecția calitații carcasei motorului de Logan ..……… …… ….….40
5.1. Controlul vizual al piesei ……………………………………………………….… ..……40
5.2. Verificarea etanșeității …………………………………………………………… ..….…43
5.3. Procedura de examinare cu lichide penetrante ……………………………………… ……45
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
4
6. Calitatea pieselor turnate sub presiune…………….. ………………………………..…..…49
6.1. Organizarea secției de control a calității și rolul acesteia ……………………………. …………..49
6.2. Etapele inspectiei calității carcaselor de motor pentru Dacia Logan ……………………. …….50
6.3. Analizarea defectelor apăru te în urma inspecției calității ……………. ………………… .….54
6.4. Clasificarea defectelor la carcasa blocului motorului de Logan după TSP ………….. ………57
7. Calitate și conformitate…………………………………………………………………………………………67
7.1. Factorii care determina calitatea …………………………………..…… …… ……………67
7.2. Verificări, controale, încercări ……………………………………………………………………… ……….69
8. Concluzii………………………………………………………………………………………………….. ………….72
9. Bibliografie……………… …………………………………………………………… ..….73
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
5
Lista Figurilor
Figura 4.1. Ansamblul Motorului de Dacia Logan…… ………………………… ……… 29
Figura 4 .2. Presa de injectat… ……………………………………………………………………………… ..32
Figura 4.3. Faze de injecție a turnării sub presiune …. ……………………………………………….33
Figura 4 .4. Faza 1 de injecție (F1) …… ……………………………………………………………………34
Figura 4 .5. Faza 2 de injecție (F2)… ………………………………………………………………………. .34
Figura 4.6 . Faza 3 de injecție (F3)….. …………………………………………………………………….. .35
Figura 4.7. Controlu l procesului …………………………………………………. …………………………3 8
Figura 5.1. Verificarea bazelor de așezare………… ………………………………………………….. …41
Figura 5.2. Verificarea bazelor de centrare…. ………………………………………………………… …42
Figura 5.3. Verificarea celor două baze de uzinare…. ……………………………… ……………….. .42
Figura 6.1. Cicatrice în lungime……… ………….. ………………………………………………………….58
Figura 6.2. Lipsa material pe piesă……….. ……………………………………………………………… ..59
Figura 6.3. U zură cochilă în zona de culisare ……………………………………….. .…59
Figura 6.4. Imagini defecte lipsă material…………. ……………………………………………………..60
Figura 6.5. Exemple defecte piese……… …………………………………………………………………..60
Figura 6.6. Parți din piesă lipsă…… ………………………………………………… ……………………….60
Figura 6.7. Cavitații de formă neregulată.. …………………………………………………………….. …64
Figura 6.8. Cavitate conținând o incluziune metalică în general sferică… …………………. ….63
Figura 6.9. Cavitați cu pereți netezi, la suprafață sau în interiorul piesei ………….……… 63
Figura 6.10. Cavitate cu pereți rugoși …………………………………………………….. 63
Figura 6.11. Cavitate cu pereți rugoși ……………………………………….……………. 64
Figura 6.12. Cavități cu pereți neregulați constituită din mai multe cavități… ……………… ..64
Figura 6.13. Cavitate cu pereți netezi, poate fi internă. ……………………… ……………………… .64
Figura 6.14. Acoperire cu metal…… ………………………………………………. ……………………. ….65
Figura 6.15. Fisură mai mult sau mai puțin profundă…… …………………………… ………… ……65
Figura 6.16. Discontinuitate în piesă cu marginile rotunjite…… …………………………………..65
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
6
PARTEA A:
Stadiul actual în lume privind metodele specifice
în inspecția calității produselor tip carcasă
1. Introducere
Odată cu apariția comunităților umane și cu diversificarea relațiilor dintre oameni,
se dezvoltă și semnifica țiile conceptului de calitate iar modul de apreciere a acesteia se face
în cadrul relației producător – piață de desfacere – utilizator direct.
Aprecierea calității se face în această perioadă prin intermediul simțurilor proprii
ale oamenilor iar criteriile de apreciere erau: nevoia utilizatorilor direcți, gradul de acoperire
a nevoii și impresia asupra acestora.
Apariția așezărilor construite (case, turnuri, piramide, cetăți, orașe etc.), a mijloacelor
de transport, diversificarea rapidă a mă rfurilor și relațiile de schimb ale acestora, apariția
apoi a structurilor organizate de producție a mărfurilor (manufacturi antice, ateliere, bresle)
și a căilor comerciale de transport și desfacere a mărfurilor, fac ca treptat să apară
reglemen tări, tehnici și metodologii specifice (de multe ori confidențiale) de realizare
și comercializare a produselor.
1.1 Conceptul de calitate
Noțiunea de "calitate" face parte din limbajul cotidian, având desigur o încărcătură
diferită de la o persoană la alta, bazată pe experiențe și date individuale diferite, decurgând
de aici o serie de diferențieri, neclarități sau chiar confuzii.
Utilizarea termenului în domeniul tehnic, unde se impune o rigurozitate
a terminologiei și o exactitate a conținutului, la nivelul celorlalte concepte utilizate,
impune o definiție care să coreleze înțelesul cu dif eritele particularități ale domeniului în
care se aplică.
După o perioadă de îndelungate analize și discuții, între specialiștii diverselor domenii
tehnice, s -a ajuns la următoarea definiție a calității, prezentată în standardul internațional ISO
8402 -1995:
"Calitatea este ansamblul de caracteristici ale unei entități, care îi conferă acesteia
aptitudinea de a satisface necesități exprimate și implicite" .
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
7
Termenul calitate (Quality), simbol internațional Q, poate fi folosit în mai multe
împrejurări difer ite. Astfel, se poate vorbi de calitatea produselor, a serviciilor, a vieții,
a educației, a învățământului, a instruirii profesionale etc.
Este necesar ca termenul calitate să fie utilizat considerând întregul conținut
al definiției. Considerarea parțială a conținutului definiției poate să conducă la înțelesuri
aparent satisfăcătoare având însă consecințe aplicative incorecte. De asemenea, termenul
calitate are rolul unui substantiv si nu al unui grad de comparație. S e afirmă despre un produs
că are o calitate buna, proastă sau necorespunzătoare.
Calitatea reprezintă un concept global, bazat pe un ansamblu de caracteristici.
Pentru a ușura înțelegerea noțiunii de calitate se mai precizează următorii termeni:
Entitate este ceea ce poate fi descris si luat în considerație în mod individual.
Prin entitate se poate înțelege un produs, o activitate sau proces, o organizație, un sistem,
o persoană sau orice combinație a acestora care poate fi privi tă ca o unitate.
Produs este rezultatul activităților sau proceselor. Un produs poate fi material,
ca rezultat al unor procedee sau procese tehnologice sau imaterial, cunoștințe, concepte,
programe sau o combinație a acestora.
Un produs p oate fi, de asemenea, "intenționat" (principal) sau "neintenționat"
(secundar) cum ar fi, produsele poluante, produsele rezultate ca o consecință nedorită
a procesului de fabricație, etc.
Proces sau activitate reprezintă ansamblul de re surse și activități independente care
transformă datele de intrare în date de ieșire.
Resursele sunt formate din: personal, finanțe, facilități, echipamente, tehnici
și metode.
Procedura este modul specificat de efectuare a unei activ ități.
Organizație este termenul care desemnează o campanie, corporație, întreprindere,
instituție sau o parte din acestea cu statut de unitate, având propriile sale funcții și propria
sa organizare care furnizează un produs sau un serviciu uti lizatorului.
Referitor la noțiunea de calitate se mai fac următoarele precizări:
Calitatea unui produs trebuie considerată și interpretată numai prin prisma definiției
stabilite. Elementele de bază ale calității sunt constituite din ansamblul caracteristicilor
care fac din produsul respectiv răspunsul la o cerință a utilizării.
Calitatea rezu ltă numai din raportarea comportării produsului la necesitățile
beneficiarului la un anumit moment. Cerințele și calitatea evoluează în timp.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
8
Calitatea nu poate rezulta din considerarea separată a unui produs, fără o raportare
la o necesi tate. Ansamblul caracteristicilor unui produs este intrinsec produsului și acestea
se manifestă numai în timpul utilizării.
Calitatea unui produs constă în capacitatea acestuia de a satisface cerințele
unui utilizator de -a lungul duratei dorite.
Dacă unui produs, realizat pentru o anumită utilizare, i se schimbă utilizarea,
i se schimbă și calitatea.
Preocuparea pentru calitatea produselor realizate este străveche, începuturile
înfiripării în conșt iința oamenilor a semnificației utilității obiectelor utilizate datând
din perioada timpurie a epocii primitive.
Aceste prime concepte referitoare la calitate se cristalizează în cadrul relațiilor
specifice acelei perioade și anume :
– producătorul și utilizatorul direct al obiectului sunt identici;
– producătorul și utilizatorul direct al obiectului realizat sunt în contact nemijlocit
într-o relație de schimb în natură.
Aprecierea calității se făcea prin utilizarea diverselor mijloace de verificare
și măsurare iar la criteriile de apreciere precizate anterior se adaugă uneori și gradul
de conformitate al produselor realizate cu mărimile, instrucțiunile sau reglementările stabilite.
Este apreciată și măiestria artizanală a meseriașilor. Trecerea la producția și consumul
de masă al produselor precum și diversificarea extrem de mare a acestora, a avut un impact
deosebit asupra lărgirii conceptului de calitate.
La obținerea calității în acest nou context conta modul de proiectare, punerea la punct
și menținerea proceselor și modul de ambalare și livrare al produselor. Terminologia
și semnificația calității se dimensionează acum în raport cu toate aceste aspecte.
Se diferențiază o calitate proiectată, o calitate fabricată și o calitate livrată.
Noțiunea de calitate devine din ce în ce mai complexă iar preocupare a pentru definirea ei,
considerabilă.
O dată cu dezvoltarea producției de bunuri în a doua jumătate a secolului al XIX -lea
au început să apară unele preocupări tehnico -științific sistematice în domeniul calității,
a căror evoluție s -a desfă șurat în mai multe etape, cu caracteristici specifice: etapa inspecției
calității, etapa controlului calității prin metode statistice, etapa asigurării calității și etapa
calității totale.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
9
a) Etapa inspecției calității
Inspecția calității reprezintă activ itățile prin care se măsoară, se examinează, se
încearcă una sau mai multe caracteristici ale unei entități și se compară rezultatul cu cerințele
specificate, în scopul determinării conformității sau a neconformitătii acestor caracteristici.
În urma inspe cției, produsele sunt sortate în două categorii: – produse conforme,
declarate admise; – produse neconforme sau defecte, declarate respinse.
Apariția defectelor se poate datora:
– factorului uman: operatori, controlori etc.
– materiilor prime: materiale , componente primite de la subfurnizori, traseul
tehnologic;
– utilajelor: precizia utilajelor, starea de uzură a utilajelor, starea SDV -urilor, a liniilor
tehnologice etc;
– metodologiei: procedeele de lucru, condițiile de lucru etc.
– timpului: o anumită perioadă din an, un anumit anotimp, un anumit schimb de lucru,
o anumită perioadă a anumit schimb de lucru sau a unei linii etc.
La sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul secolului XX, F.W. Taylor a formulat
o serie de principii de conducere și organizare științifica a activităților din întreprindere
care separă activitățile celor care proiectează de partea de execuție și control. Taylor a atribuit
inginerilor și specialiștilor sarcina de a proiecta activitățile și a lă sat muncitorilor
și inspectorilor responsabilitatea execuției și calității lucrărilor. Responsabilitatea pentru
calitatea produselor o au executanții, care trebuie să execute produse conform
cu specificațiile, iar aprecierea acestei conformități revine inspectorilor de calitate.
Calitatea era asigurată, în principal, prin controlul final al pieselor, respectiv
al produselor, urmărindu -se identificarea celor ne -conforme. Așada r, asigurarea calității
cuprindea doar inspecția calității efectuată “post -proces”, în scopul de a stabili dacă este
realizată conformitatea cu specificațiile pentru produse. Sistemul taylorist a reușit să realizeze
creșteri spectaculoase ale productivităț ii, a condus la specializarea lucrărilor efectuate
de indivizi, în particular la nivelul forței de muncă.
Acestor avantaje li s -au contrapus o serie de trăsături negative: muncitorii nu înțeleg
cum contribuie activitatea lor individual ă la obiectivele întreprinderii; reacția inversă
a informațiilor (feedback -ul), către muncitori, necesară pentru reglarea proceselor, este
deseori in adecvată sau chiar inexistentă; se asigură oportunități reduse muncitorilor pentru
a participa la proiectele de îmbunătățire a calității.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
10
b) Etapa controlului calității prin metode statistice
În anii ’20 începe o nouă etapă în abordarea calității, caracterizată prin aplicarea
tehnicilor statistice de control. Încă din anul 1925, W.A. Shewhart propune utilizarea
“diagramei de control statistic al calității”, destinată pentru controlul statistic pe fluxul
de fabricație.
Prin aplicarea tehnicilor statistice la controlul proceselor de fabricație se pot observa
în timp util abateri ale caracteristicii de calitate de la valorile impuse prin specificații,
se identifică și se înlătură cauzele care pot provoca aceste abateri. În anii celui de -al doilea
război mondial, profesorul W. Edward Deming întreprinde demersuri privind utilizarea
metodelor statistice în industria de armament a S.U.A. introducând conceptul de nivel
de calitate acceptabil (Acceptable Quality Level ), care exprimă procentul maxim al
produselor defecte pentru care lotul se consideră acceptabil din punct de vedere al calității
medii a produselor verificate în cadrul unui plan de control statist ic.
În anii ’50, în Japonia capătă o largă extindere metodele statistice, impulsionate
de cursurile ținute de J.M. Juran și W.E. Deming, sub sloganul “calitatea este problema
tuturor”.
c) Etapa asigurării calității
A treia etapă esențială în evoluția problematicii calității începe după 1950 – etapa
“ASIGURĂRII CALITĂȚII”. Experții americani Deming, Feigenbaum, Juran au elaborat
concepte noi în domeniul asigurării calității, care și -au găsit aplicabilitate mai întâi
în Japonia. Controlul total al calității, ca modalitate de asigurare a calității,
“este un sistem eficace, conceput astfel încât fiecare din grupurile ce compun o organizație
să-și aducă propria sa contribuție la realiza rea, menținerea și îmbunătățirea calității”
(Armand V. Feigenbaum, S.U.A., 1961).
Conceptele noi ale asigurării calității au fost dezvoltate ulterior în Japonia
de profesorul Kaoru Ishikawa. Noua abordare a calității are în ve dere controlul efectuat
cu accentul pe prevenirea defectelor, cu un larg domeniu de activități controlate, de persoane
și compartimente implicate:
• controlul calității începe de la proiectarea produsului și se termină cu livrarea
acestui a către client;
• controlul este efectuat atât de personal de control specializat, cât și de către fiecare
persoană implicată în procesul de fabricație;
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
11
• pentru a realiza obiectivele “asigurării calității” este necesară implicarea tuturor
compartimentelor întreprinderii.
Transpunerea în practică a conceptului de asigurare a calității înseamnă că eforturile
trebuie să fie orientate spre eliminarea defecte lor, urmărindu -se înlocuirea controlului clasic,
bazat pe constatare, cu tehnici de verificare și autocontrol al operatorilor, utilizate în toate
etapele realizării produsului. Activitățile de control desfășurate în sistemul de asigurare
a calității devin control total, care se extinde la toate activitățile ce contribuie la asigurarea
unui anumit grad de satisfacere a cerințelor clienților:
– controlul proiectului (de produs, de tehnologie);
– controlul documentelor, instrucțiunilor de l ucru și de asigurare a calității
sub aspectul clarității, al integrității etc.;
– evaluarea capabilității procesului de fabricație de a asigura obținerea produselor
în conformitate cu cerințele de calitate, înainte de trecerea la fabricația de serie;
– controlul resurselor utilizate: evaluarea capacității furnizorului de a realiza produse
de calitate, verificări și probe de recepție ale produselor aprovizionate, verificarea
contractelor cu beneficiarul, verificarea cunoștințelor și aptitudinilor person alului etc.;
– controlul proceselor de fabricație etc.;
– controlul și încercarea produselor finite;
– controlul condițiilor de manipulare și depozitare;
– controlul metrologic și al SDV -urilor;
– urmărirea comportării în exploatare a produselor, prob e de fiabilitate
și mentenabilitate.
d) Etapa calității totale
Conceptul de “calitate totală” diferă esențial de preocupările care puneau accentul
pe controlul calității și este înțeles ca o extindere a problemat icii calității la toate funcțiunile
și la toate nivelurile structurii organizatorice, de la directorul general la ultimul angajat,
fiecare în parte trebuind să participe la procesul de îmbunătățire continuă a calității.
Conceptul “ calitate totală ” are la bază următoarele principii:
-implicarea tuturor compartimentelor întreprinderii în realizarea și ameliorarea
calității;
-în cadrul fiecărui compartiment toți salariații au atribuții precise privind calitatea;
-în cadrul fiecărui compartiment toți salari ații au atribuții precise privind calitatea;
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
12
-toate etapele traiectoriei produsului sunt luate în considerare în vederea asigurării
calității.
Implementarea principiilor calității totale este astăzi predominantă în întreprinderile
moderne pentru că asigu ră satisfacerea cerințelor clienților, creșterea vânzărilor și reducerea
costurilor prin evitarea risipei de timp, materiale și energie. Trebuie precizat că unele aspecte
ale managementului calității totale (TQM) sunt uneori denumite calitate totală (TQ).
Conform standardului SR ISO 8402:1995, “managementul calității totale este un mod de
conducere a unei organizații, concentrat asupra calității, bazat pe participarea tuturor
membrilor acesteia și care vizează un succes pe termen lung prin satisfacerea c lientului,
precum și avantaje pentru toți membrii organizației și pentru societate”.
Controlul calității totale trebuie considerat ca o componentă a managementului
calității totale (TQM), iar rezultatul este calitatea totală.
1.2 Import anța calitații în procesul de fabricare a produselor tip carcasă
Una din caracteristicile dezvoltării rapide a tehnicii contemporane, în concordanță cu
progresele științei, o constituie exigența, din ce în ce mai mare, față de calitatea produselor
fabricate, pentru asig urarea competitivității acestora.
Cunoștințele din domeniul toleranțelor și controlului dimensional sunt indispensabile
pentru, ridicarea la nivelul tehnicii mondiale a calității produselor fabricate de industria
noastră constructoare de mașini. Fără însușirea corectă a metrologiei dimensi unilor, formei
și poziției relative a suprafețelor, nu se poate asigura, spori, așa cum se impune, calitatea
mașinilor fabricate.
Aceste afirmații au la bază faptul că, dintre factorii care influențează calitatea,
pe primul loc se situează precizia dimensiunilor, formei și poziției relative a elementelor
geometrice ale pieselor din structura mașinilor.
Cunoștințele despre toleranțe geometrice (dimensionale) au o importanță deosebită
în formarea viitorilor specialiști în domeniul tehnicii. Numai aprofundarea acestor cunoștințe,
permite inginerului proiectant să stabilească corect toleranțele necesare bunei funcționări
și asigurări a interschimbabilității pieselor și subansamblurilor fabricate de producătorii
individuali, precum și raționalizarea construcției în vederea facilitării procesului tehnologic.
Controlul realizării condițiilor tehnice de precizie geometrică (dimensională)
în fabricație, asigură execuția produselor în limitele pre scrise.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
13
În industrie, controlul calității produselor, prin numeroasele sale metode și forme
organizatorice, constituie activitatea prin care se evaluează calitatea produselor. Calitatea
produselor nu poate fi asigurată fără utilizarea unor metode de contr ol eficace, fiabile.
Complexitatea din ce în ce mai mare a produselor și dezvoltarea rapidă a tehnologiilor
de producție, cu care controlul este legat organic, impun însușirea temeinică atât a
procedeelor și metodelor tehnologice de execuție a produselor, cât și a procedeelor,
metodelor și mijloacelor de control corespunzătoare.
Ca urmare, specialiștii din unitățile industriale trebuie să posede cunoștințe vaste și
profunde în domeniul controlului calității produselor și, în primul rând, cunoștințe de con trol
geometric (dimensional).
Neaprofundarea cunoștințelor de control dimensional poate conduce la alegerea
greșită a metodelor și mijloacelor de măsurare, la efectuarea greșită a măsurării, la evaluarea
greșită a preciziei de măsurare, la concepția și pr oiectarea greșită a unor metode și mijloace
de măsurare. Toate acestea conduc la evaluarea greșită a calității geometrice sau, altfel spus,
la falsificarea rezultatelor privind precizia geometrică, considerarea ca bune a unor piese care,
de fapt, sunt rele .
Importanța creșterii calității pieselor de tip carcasă constă în faptul că în orice condiții
identice producția de o calitate mai înaltă în primul rând mai bine satisface cerințele
cantitative și în al doilea rând mai bine satisface și cerințele care nu pot fi măsurate
și apreciate cantitativ.
Creșterea în continuu a calității producției este o necesitate obiectivă.
Există unele premise care determină această necesitate și anume:
1. Creșterea volumului producției ce duce la creșterea satisfacerii cerințelor sociale
de prima necesitate
2. Obiectivizarea procesului de producție, care se asigură prin nivelul tehnic
și organizatoric mai superior
3. M ărirea numărului de proprietăți, care se cuvine necesare în produsul fabricat.
4. Procesul de adâncire a diviziunii internaționale a muncii, dezvoltarea comerțului
exterior cu toate cerințele lui de calitate. Pentru o organizație asigurarea calității înal te este
foarte importantă, deoarece în acest caz obținem costuri minime ale calității, pierderi
și defecte mai puține și ca consecință și o eficiență economică mai înaltă. Deci, în asigurarea
calității înalte a producției sunt interesat e atât întreprinderile, cît și clienții, investitorii
potențiali, alte organizații, cu care conlucrează organizațiea.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
14
2. Standarde și reglementari privind inspecția calității produselor tip carcasă
2.1. Funcțiile și scopurile inspecției calității produselo r tip carcasă
– Satisfacerea clientului, consumatorului prin comportarea produsului, acesta satisface
specificațiile, caracteristicile nominale precise sau cerute.
– Asigurarea că procesul de producție se poate derula în succesiunea programată
(de la o operație la alta) fără aglomerarea procesului sau rebuturi.
– Oferirea unor învățăminte prin recunoașterea greșelilor.
– Compararea nivelului de calitate obținut cu nivelul dorit ca bază pentru controlul
procesului de producție, cu detectarea tendințelor și stabilirea unor proceduri de ajustare,
reglare a acestuia.
– Determinarea calității optimale obtenibile cu un proces existent și furnizarea unor
indicații folositoare în procesul de proiectare, la specificarea prescripțiilor sau
elaborareadocumentației de execuție.
– Reducerea deșeurilor și rebuturilor la nivelul cel mai economic.
– Facilitarea unei proceduri de asigu rare că nu se vor plăti operatorii pentru produsele
rebutate din vina lor.
– Determinarea operatorilor în concentrarea atenției asupra muncii lor
conștientizându -i cu permanența procesului de control care identifică originea greșelilor
(factorul psihologi c al calității).
– Evaluarea metodelor de control (inspecție) existente și proiectarea unor proceduir
mai bune și mai eficiente.
– Permiterea revizuirii cantității cerute, astfel încât cantitatea de calitate
corespunzătoare să poată fi realizată în profi da existenței unui procent de rebut inevitabil.
2.2. Stadiile controlului de calitate
Stadiile de control ale calității produse lor de tip carcasă nu au un scop distinct ci sunt
implicate de o mulțime de factori dependenți de procesul de producție.
În co ntinuare se prezintă stadiile generale ale controlului de calitate, stadii care
se apreciază că se regăsesc cu cea mai largă răspândire și frecvență.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
15
1. Controlul de recepție pentru materialele și produsele semifinite achiziționate
Acest stadiu este menit să să asigure că materialele sau componentele achiziționate
au parametrii necesari pentru utilizare în procesul productiv propriu.
Se realizează de obicei în două puncte separate : la furnizor și la vânzător.
2. Con trolul la furnizor – producător
Înainte ca materialele sau componentele să aibe acceptul de livrare către beneficiari
ele sunt supuse uneia din următoarele trei proceduri de control :
• Control integral, complet sau control 100 % (procedură plicticoasă, cu durată
lungă , costisitoare dar foarte sigură).
• Controlul prin sondaj este o procedură concepută pentru stabilirea rațională
(cost acceptabil) a abaterilor de la calitate.
Constă în prelevarea aleatorie a unor cantități de produse care sunt supuse pro cedurii
de control integral.
• Controlul mixt care este în fapt o combinație între primele două metode.
De exemplu se aplică în mod curent controlul prin sondaj dar în momentuldepășirii unui
anumit procent de respingere se trece în mod obliga toriu la controlul integral.
3. Controlul la sediul vânzătorului
Separat de controlul propriu al producătorului, vînzătorul poate verifica procesele
și condițiile de operare ale producătorului (ca de exemplu temperaturi, presiune în timpu l
prelucrării) pentru a se asigura că acestea sunt în conformitate cu tehnologia stabilită.
Pe de altă parte controlul la sediul vânzătorului care nu înlocuiește nicidecum controlul la
producător.
Acest tip de control poate fi folosit în următoarele scopuri :
• Autorizarea recepției și plata achiziției către producător sau refuzul acceptării
pentru vânzare cu consecințele sale ( eturnare la producător pentru eventuala reluare
în proces, acțiuni pe cale legală, șa) .
• Evaluarea măsurii existenței coincidenței între calitatea prescrisă
și cea existentă.
• Evaluarea încrederii în respectarea cerințelor de calitate de către producător.
• Studierea unor proceduri alternative de control de calitate.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
16
4. Controlul echipamentelor de lucru
Are rolul de a certifica faptul că echipamentele de producție sunt în măsură să asigure
calitatea fabricației. Se face periodic iar rezultatele se înscriu într -o fișă de urmărire
a performanțelor utilajului.
5. Controlul seriei zero (lotului de început)
Se realizează pentru un număr de repere la demararea fabricației unui produs cu
scopul de a verifica dacă procesul este reglat, pus la punct pentru fabricație.
6. Verificarea de c alitate prin auto control
Verificarea prin autocontrol reprezintă o procedură de control caracterizată prin faptul
că cel implicat este chiar către operatorul care realizează produsul în conformitate cu
specificațiile de fabricație stipulate. Este cu deose bire recomandabil când există timpi
de lucru nefolosiți.
Această procedură are cel puțin câteva avantaje:
– Producția, controlul, informarea și ajustarea (corecția) se pot derula într -o
succesiune rapidă, fără întârziere.
– Cu cât se realizează mai constant, cu atât se evită rebuturile.
– Operaorul devine direct răspunzător de calitate, nemaisolicitându -se autoritatea
unui controlor ca operator specializat.
– Timpul de lucru al operatorului este mai complet utilizat și se solicită m ai
puțin personal pentru control.
7. Controlul după fabricație
Se realizează de către controlori (inspectori), cât mai imediat momentului de finalizare
derulării unei operație, pentru a evita astfel propagarea unor greșeli.
8. Controlul final
Are menirea , nu atât de a realiza verificarea calității în sine, cât de a certifica că numai
produsele de calitate vor fi cele admise pentru a fi oferite clienților. Un al doilea rol important
este acela de a furniza aprecieri pe o bază largă asupra performanțelor de calitate ale
procesului.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
17
9. Controlul după vânzare
Reprezintă un stadiu al controlului care are motivație mai ales pentru cazurile unui
produs care nu oferă satisfacție calitativă utilizatorilor. Acest control poate urmări mai multe
obiective sau direcții de acțiune.
2.3. Metode de control a calității pieselor tip carcasă
Controlul calității produselor și implicit alegerea instrumentelor si echipamentelor
tehnologice de verificare a acesteia (de tip manual sau automat) este dependent de mai mulți
factori: seria de fabricație, forma si dimensiunile produsului, pretențiile de calitate ale
beneficiarului dependente si de domeniul de utilizare a produsului, etc.
În acest sens, pentru înțelegerea diverselor soluții constructive de sisteme de măsurare
/ control automat, a performantelor impuse în funcționarea acestora pentru diferite sisteme
tehnologice de fabricație cu un grad mai mare sau mai mic de automatizare, este necesar sa
prezentam mai întâi câteva probleme generale cu privire la modalitățile r ecomandate pentru
organizarea controlului calității produselor in cele mai diverse situații întâlnite in practica
industrială.
În construcția de mașini, ca și în alte domenii industriale, controlul calității produselor
tip carcasă este organizat sub două f orme: după prelucrare (denumit și pasiv) sau în timpul
prelucrării (sau activ).
a) Controlul pasiv constă în verificarea preciziei pieselor după ce întregul lot a fost
prelucrat, caz în care este exclusă prevenirea rebutului (de aici noțiunea de „pasiv”).
b) Controlul activ se desfășoară în timpul prelucrării pieselor din lot și are drept scop
dirijarea procesului tehnologic, pentru a se evita apariția rebutului.
Controlul se poate efectua în timpul prelucrării propriu -zise (fără îndepărtarea piesei
din dispozitivul de lucru) sau imediat după prelucrare, informația despre măsurare, fiind
folosită în acest caz la reglarea sistemului tehnologic pentru obținerea piesei următoare.
Controlul pasiv se poate face în următoarele variante:
a) controlul 100% al p ieselor finite, care se aplică în următoarele situații:
– sortarea pe grupe de dimensiuni, în vederea asamblării selective (utilizată pentru
produse de precizie cinematică ridicată: rulmenți, pistoane, cămăși de cilindru ale motoarelor
autovehiculelor, arbori principa li ai mașinilor unelte, etc.);
– la controlul parametrilor pieselor de mare importanță (spre exemplu în industria
aeronautică);
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
18
– atunci când câmpul de împrăștiere al dimensiunilor, datorită utilajului
necorespunzător, depășește câmpul de toleranță prescris.
Controlul se poate efectua cu mijloace de măsurare universale specializate mecanizate
sau automatizate uni sau multiparametrice.
b) controlul prin sondaj, care se aplică la recepția unor loturi de piese de către
beneficiari sau după o perațiile la care se execută controlul activ, precum și la controlul unor
parametri de mai mică importanță pentru funcționare produsului.
c) controlul statistic, se aplică în cazurile de determinare a stabilității procesului
de preluc rare, în vederea îmbunătățirii acestuia.
Din punct de vedere cronologic, controlul statistic ca formă de inspecție cea mai des
întâlnită în producția de serie, s -a impus ca răspuns la cerințele tot mai mari de creștere
a productivității ș i de reducere a costurilor produselor, specifice societății de consum.
Controlul statistic se realizează cu ajutorul unui set de instrumente, dintre care mai
importante și des utilizate sunt:
– graficele de control Shewhart pentru caracteristicile de cali tate măsurabile, putând
fi sub următoarele forme:
• grafice pentru variabile (specifice procesului);
• grafice pentru media și dispersia variabilelor;
• grafice pentru media eșantioanelor și abaterea standard.
– graficele de control Shewhart pentru fracțiunea respinsă (graficul p);
– graficele de control Shewhart pentru numărul de neconformități pe unitatea
de produs (graficul c);
– procedura de eșantionare.
Trebuie reținut că, un pro ces va fi statistic stabil dacă valorile caracteristicii măsurate
prezintă o distribuție normală (de tip Gauss). Procesul va fi statistic stabil dacă pentru toate
loturile valorile caracteristicii oferă valori constante pentru media aritmetică (stabilite
în reglaj) sau pentru abaterea medie pătratică (stabilite ca precizie).
Controlul pasiv se poate efectua cu mijloace universale sau speciale, automat
sau neautomat.
Controlul activ impune cunoașterea următoarelor prob leme: datorită creșterii
exigențelor din punct de vedere calitativ la realizarea produselor, în ultimii ani controlul
s-a deplasat de la forma „în afara procesului” la forma „în proces sau cu implicații în proces”.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
19
Procesele de control acti v „în proces sau cu implicații în proces” nu pot fi aplicate
oriunde și oricum, acestea presupunând folosirea unor mijloace de măsurare deosebit de
costisitoare cu implicații și asupra costului produsului.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
20
Partea B: Studiu de caz – Modele, metode, tehnici de efectuare a inspectiei calităț ii
carcasei blocului motor pentru Dacia Logan
3. Prezentarea temei . Scopul acesteia.
Studiul de caz prezentat descrie aspectele specifice în inspecția calității produselor tip
carcasă a blocului motor de Logan din cadrul uzinei Dacia Renault cu sediul la Mioveni.
Uzina Dacia are implementat un sistem de man agement Calitate ISO 9001:2008 ș i
Calitate mediu ISO 14001. În urma implementă rii acestor sisteme de management al calită ții,
Uzina Dacia comunică tuturor părtilor interesate că :
– principalul obiectiv al organiza ției îl reprezintă calitatea (calitate definită că respectarea
tuturor cerințelor clientului de că tre produsul/serviciul furnizat);
– toate aspectele organizației (performanțele proceselor, competenț a personalu lui, produsele,
serviciile) se îmbunătățesc î n mod continuu.
Respectarea normelor de calitate pe ntru Uzina Dacia este prioritară, astfel că toate
piesele componente respectă condiț iile de calitate.
În acest studiu de caz este analizat procesul de inspec ție al calit ății în fabricarea
carcasei bl ocului motor pentru Dacia Logan.
Studiul de caz conține: prezentarea de baz ă a motorului, analiza procesului
de turnare sub presiune prin care se realizeaz ă carcasa blocului motor de Logan, analiza
materialului folosit, descrierea metodelor de control al calit ății pieselor, prezen tarea
defectelor ce pot aparea în urma inspecț iei calit ății.
Scopul acestei cercetări a fost de a prezenta procesul de fabricație a carcasei
de motor și descrierea metodele de control ale pieselor rezultate în urma turnarii sub presiune.
Materialul folosit la realizarea carcaselor de motor este Aliajul de Aluminiu, iar procesul
de fabricație al acestora este Turnarea Sub Presiune.
În urma procesului de fabricație, piesele realizate sunt supuse inspecției de calitate
prin următoarele metode :
– Controlul vizual al piesei
– Verificarea etanșeității
– Procedura de examinare cu lichide penetrante
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
21
Controlul pieselor turnate sub presiune duce la depistarea defectelor aparute de -a
lungul procesului de fabricație. În acest studiu de caz sunt prezentate principalele defecte care
pot apărea în urma controlul ui calitații a carcaselor blocului motor al Loganului.
Având implementat sistemul de management al calității ISO 9001 : 2008, Uzina
Dacia Renault respectă cerințele și procedurile de calitate descrise în standard.
Complexitatea piesei ș i multitudinea cot elor determinante pentru asigurarea tuturor
conditiilor tehnice impuse, se acord ă o deosebit ă atenție opera țiilor de control intermediar,
verific ării reglajelor utilajelor și profilului corespunzator al sculelor.
Cerintele sistemului calității sunt compl ementare și nu înlocuiesc cerințele tehnice
(de produs) specificate. Din acest motiv, produsele și serviciile, produse de societați,
care satisfac cerintele sistemului calității trebuie supuse continuu standardelor specifice
de produse sau servicii.
Prin acest studiu de caz, am descris inspecția calității carcaselor ale blocului motor
la Dacia Logan din cadrul companiei Renault.
3.1. Sistemele de management al calitații pentru Dacia Renault
Pe parcursul ultimului deceniu evoluția calității pe arena mondială a cunoscut un salt
considerabil. O dovadă elocventă o constituie numărul de întreprinderi care își certifică
Sistemele Calității în conformitate cu standardele internaționale seria ISO 900 0. Fiind
publicate pentru prima dată în 1987, standardele seriei ISO 9000 au un impact considerabil
asupra businessului mondial.
Cea mai recentă trecere în revistă a Organizației Internaționale de Standardizare (ISO)
a constatat că în 2002 circa 300000 Si steme ale Calității din 129 țări ale lumii au fost
certificate drept fiind conforme standardelor ISO 9000. Astăzi certificatul Sistemului Calității
este, în sens direct, pașaportul de intrare al oricărui produs sau serviciu pe piețele europene.
Mai mult ca atât, certificarea SMC de către un organ de certificare recunoscut în Europa
deschide piețele ei și pentru producătorii din alte țări.
De cele mai multe ori clienții europeni sunt cei care pun condiția certificării
sistemului calității în scopul obțineri i garanției unui nivel stabil al calității produsului
sau serviciului achiziționat.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
22
Rezultatele sondajului a 2000 de întreprinderi europene au arătat că certificarea
majorității întreprinderilor a avut loc sub presiunea clienților, care, de obicei, pun un accent
prea mare pe reflectarea documentată a prevederilor standardelor în documentele Sistemului
Calității, în detrimentul preocupării de îmbunătățirea continuă a proceselor: – Politica
conducerii de vârf 7% – Motive diverse 20% – Îmbun ătățirea controlului intern 17% –
Îmbunătățirea calității 14% – Presiunea clienților 30% – Obținerea de noi piețe de desfacere
12%. În țările Uniunii Europene au fost inițiate mai multe programe, orientate la
îmbunătățirea competitivității firmelor, motiva rea și instruirea personalului, satisfacerea
clienților. Printre ele „Programul European de îmbunătățire a calității”, „Premiul European
pentru Calitate”, „Fundația Europeană pentru Managementul Calității”. O altă dimensiune
a politicii de pro movare a calității în Europa de Vest este orientarea spre dezvoltarea
sistemelor de management al mediului conform seriei de standarde internaționale ISO 14000,
ca mijloc de control, măsurare și comunicare a propriilor performanțe în domeniul mediului.
Scopul eforturilor menționate și a politicii europene în domeniul calității în general,
este de a crea o imagine nouă a culturii calității în Europa, bazată pe cooperare și conlucrare
între țările europene.
Compania Dacia – Renault are implementate următoa rele sisteme de management
al calitații:
3.1.1. Managementul calității conform standardului ISO 9001:2008
La sfârșitul lunii martie 2013, Registrul Auto Roman a reînnoit certificatul ISO 9001
pentru Automobile Dacia. Recertificarea atesta progresele importante realizate de către
companie, în domeniul calității, atât la nivelul proceselor de management, cât și la nivel
operațional, fie ca este vorba de activitatea industrială sau comercială.
Standardul ISO 9001 cere aplicarea următoarelor proceduri ale sistemului calității: analiza
contractului, ținerea sub control a concepției produsului, ținerea sub control a documentelor
și datelor, asigurarea conformității produsului achiziționat, ținerea sub control a produsului
furnizat de client, identificarea și trasabilitatea produsului, ținerea sub control a proceselor,
inspecție și încercări, ținerea sub control a echipamentelor de inspecție, măsurare și încercări,
ținerea sub control a produsului neconform, acțiuni corective și preventive, manipulare,
depozitare, condiționare, prezervare și livrare, ținerea sub control a înregistrărilor calității,
auditur ile interne ale calității, formarea personalului, servicii asociate, tehnici statistice.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
23
Recertificarea, cu cea mai recentă versiune a standardului de management al calității,
ISO 9001: 2008, privește activitațile de: proiectare, fabricație de vehicule , organe mecanice
și piese de schimb, colectare și expediere de piese de schimb și piese pentru fabricarea
de vehicule în alte uzine, dar și comercializare de vehicule și servicii post -vânzare,
desfășurate pe platforma Mioveni și prin f iliala Renault Commercial Roumanie
( inclusiv Centrul de Piese de schimb de la Oarja).
“Recertificarea ISO 9001 reprezintă confirmarea sistemului de management al calității
Dacia și a eforturilor angajaților pentru aplica rea unor metode de lucru riguroase. Calitatea
Dacia a fost deja recunoscută de catre clienții și mass -media din Romania și din Europa,
iar acest lucru este confirmat în numeroasele premii acordate în ultimii ani. Toate vehiculele
fabricate l a Mioveni au ADN -ul Dacia: un raport imbatabil preț/spațiu/prestații și o fiabilitate
dovedită. La fel și organele mecanice și piesele de schimb fabricate aici. Preocuparea noastră
cotidiană este legată de calitate, performantă și competitivitate”, a decl arat Jérôme Olive,
director general Dacia și Renault Romania.
Adoptarea unui Sistem de Management al Calității reprezintă o decizie strategică
a oricarei companii care iși dorește să evolueze constant pentru a raspunde așteptărilor
clienți lor săi.
Dacia a obținut pentru prima oară confirmarea sistemului sau de management
al calității în 1998, aceasta urmând să fie reînnoită de catre Registrul Auto Român la fiecare
trei ani.
Sistemul de management al calității cupri nde: structura de organizare, procedeele,
procesele și mijloacele necesare pentru realizarea managementului calității.
Exista o serie de reglementări cu privire la managementul calității, care pot fi deosebite
după:
reglementări specifice firmei;
reglem entări specifice ramurii;
standarde naționale;
standarde internaționale.
Sistemele de management al calității (sistemele de asigurare a calității) trebuie
întelese ca niște 4 sisteme specifice unei organizații. Ele nu sunt unitare și de aceea sistemele
de management al calității nu pot fi standardizate.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
24
În schimb, pot fi s tandardizate recomandări și directive generale pentru sistemul
de management al calității și elementele sale.
În acest sens, au apărut înca din anii '50 reglementări cu privire la asigurarea calității,
pentru a stabili că punctele de ved ere și volumul sarcinilor conducerii organizației cu
privire la preîntampinarea defectelor să devină o cerința a unui sistem de asigurare a
calității.
Cerintele cu privire la măsurile de asigurare a calității ce urmau a fi luate, respectiv
dovedite, au f ost în așa fel structurate, ordonate și descrise, încat ele să fie realizabile
și aplicabile.
Scopul declarat a fost de la început nu acela de a înlocui normele de calitate specifice
unui anumit produs, ci de a le comple ta într -un mod oportun și de a asigura respectarea
lor prin îmbunătățirea capacității organizației de a realiza calitate.
Aceasta dezvoltare a reglementarilor managementului calității a pornit din S.U.A.,
fiind impulsionată de doi factori esențiali: în anii '50 condțiile stricte de calitate impuse
de industria militară și, mai tarziu, condițiile stricte de securitate a uzinelor nucleare.
Cerintele sistemului calității sunt complementare și nu înlocuiesc cerințele tehnic e
(de produs) specificate. Din acest motiv, produsele și serviciile, produse de societați,
care satisfac cerintele sistemului calității trebuie supuse continuu standardelor specifice
de produse sau servicii.
Prin certificarea ISO 9001:2008 organizația comunică tuturor parților interesate că:
– principalul obiectiv al organizației îl reprezintă calitatea (calitate definită ca respectarea
tuturor cerintelor clientului de catre produsul/serviciul furnizat);
– toate aspectele organizației (performantele proceselor, competenta personalului, produsele,
serviciile) se îmbunatățesc în mod continuu.
Orice tip de organizație indiferent de mărime, natura produsului/ serviciului
furnizat, de forma, de proprietate și modu l de organizare (societate comercială, organizație
non guvernamentală, instituție a administrației publice locale sau centrale).
O organizație care dorește să obțină o recunoaștere a conformitații Sistemului
de Management al Calității docu mentat și implementat cu cerințele standardului
ISO 9001:2008 trebuie să:
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
25
1. documenteze un sistem de management al calității (= să elaboreze documentele
cerute de ISO 9001:2008) .
2. să implementeze un sistem de management al calității (= documentele elaborate
trebuie difuzate, cunoscute, utilizate de către întregul personal al organizației și trebuie
să se genereze toate înregistrarile conform cerințelor documentației Sistemului
de Management al Calității) .
3. sa solicite către un Organism de Certificare Sisteme de Management al Calității
evaluare sistemului de management al calității în vederea certificării conform cerințelor ISO
9001:2000 (= cerere de certificare)
Deși la prim a vedere procesul de ceritificare este simplu, acesta necesită resurse
(umane, financiare, timp), restructurări ale organizației (numai atunci cand acest lucru
este imperios necesar) și, foarte important, procesul este unul continuu.
Pentru că, deși se consideră că obținerea certificării reprezintă un obstacol dificil,
este mult mai dificilă păstrarea acestei certificări pentru ca sistemul de management
al calității trebuie menținut și îmbunătățit în mod continuu .
ISO 9001 este un standard ce se refera la Sistemul de Management al Calității
unei organizații. Certificarea unui produs reprezintă recunoasterea conformitații produsului
cu un standard de produs.
Avantaje
• controlul sistemului organizațional prin descrierea proceselor și responsabilizarea acestora;
• responsabilizarea tuturor angajaților prin descrierea responsabilitaților fiecărui membru
al organizației într -un mod clar și documentat;
• scăderea costurilor non -calității;
• prestigiu generat de imaginea asociată unei companii certificate ISO 9001;
• apartenenta la grupuri de interes ce vorbesc aceeași limbă: calitatea;
• îmbunatatirea relațiilor cu clienții și fidelizarea acestora prin ap licarea unui mod
de conducere orientat spre client și satisfacerea cerințelor acestuia.
• avantaje economice
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
26
Documentele SMC includ:
– Politica privind calitate
– Angajamentul rectorului
– Declaratie privind obiectivele calității
– Manualul calității (MC)
– Procedurile de sistem (PS)
– Procedurile de proces (PP)
– Procedurile operaționale (PO)
– Procedurile de lucru (PL)
– Înregistrări ale SMC (Formulare, Registre, Chestionare)
Aceste documente descriu sistemul de management al calității, activitatile
din cadrul instituției, responsabilitatile fiecarui membru al personalului, sunt disponibile
tuturor angajatilor si au regim controlat.
Documentele SMC – sunt difuzate în regim controlat deoarece ele sunt difuzate pe
baza listei de difuzare.
3.1.2. Sistemul de management al calității mediului ISO 14 001
Automobile Dacia a fost auditată și recertificata ISO 14 001 de către institutul
independent SGS (Societe Generale de Surveillance) pentru sistemul de management
al calitătii mediului. În anul 2011, auditorii au constatat că activități le desfășurate în cadrul
uzinei Dacia corespund exigențelor standardului international ISO 14001 în versiunea
sa cea mai recenta (2004). Certificată ISO 14001 din iunie 2005 și recertificată în iunie 2008,
Dacia a investit aproximativ 22 milioane de euro în protecția mediului în ultimii zece ani,
în tratarea apelor uzate, a deșeurilor, a aerului, protecția solului și în resurse naturale.
Un sistem de management al calității presupune existența unei politici durabile
și a unor obiective prioritare pentru creșterea nivelului de satisfacție a clientilor unei
companii. La Dacia, aceste obiective sunt urmarite pe parcursul tuturor etapelor ciclului
de viața ale unui automobil, începand cu faza de concepție, fabricație, până la cea
de comercializare și servicii post -vânzare.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
27
Toate siturile industriale în care Renault este acționar majoritar sun t certificate
ISO 14001, un standard care validează acțiunile de progres ale unei platforme industriale
în domeniul protecției mediului. Dacia este certificată ISO 14001 din anul 2005.
Compania a pus în practică un ma nagement al protecției mediului transparent și auditabil.
Aceasta a implementat progresiv metodologiile, instrumentele și standardele de management
și de reducere a impactului asupra mediului, valabile la nivelul Grupului Renault în cadrul
strategiei de de zvoltare durabilă.
Sistemul de management pentru protecția mediului presupune o ameliorare continuă
a performanțelor companiei, un control intern si extern periodic, dar și instruirea salariaților
și a colaboratorilor prin programe în domeniu l combaterii poluării solului sau formări
speciale pentru posturile de muncă expuse la riscuri de poluare.
Valoarea investițiilor Dacia în protecția mediului depășește 17 milioane de euro
în perioada 2000 –2009. Astfel, Dacia a atins performanțe semnificative în ceea ce privește
reducerea consumurilor specifice pe vehicul: consumul de apă a scăzut cu 97,22%, emisiile
de dioxid de carbon s -au redus cu 87%, consumul de energie electrică s -a redus cu 86,57%,
iar cantitatea de deșeuri peri culoase s -a diminuat cu 72,28%.
De asemenea, Dacia a lansat versiuni de motorizare mai puțin poluante, precum Logan
cu GPL, și a introdus semnătura „Dacia eco2”. Aceasta garantează faptul că vehiculul este
fabricat într -o uzină certificată ISO 14001; emisiile sale de dioxid de carbon nu depășesc
140g/km; 95% din componentele sale sunt reciclabile și 5% din materialul plastic folosit
pe vehicul este reciclat. În prezent, toate versiunile de motorizare diesel Dacia îndeplinesc
aceste criteri i.
Dacia își propune să se poziționeze ca „actor de referință” în materie de mediu și prin
acțiunile sale viitoare. Aceste acțiuni vor duce la întărirea dialogului cu partenerii locali,
dezvoltarea colaborărilor cu asociațiile de profil și cu școlile din v ecinătate și promovarea
bunelor practici de „eco –conduită”.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
28
4. Prezentarea produselor tip carcasă a motorului de Logan
Structura de baza a motorului
Motorul cu ardere internă se compune din: organe fixe, echipamente mobile
și sistemele motorului care fac posibil ă functionarea sa. Organele fixe constituie structura
de baza a motorului, suportul echipamentelor mobile și al sistemelor motorului, av ând rolul
de a prelua solicită rile determinate de for țele și momentele produse în timpul func ționă rii
de mecanismele proprii ș i de consumator.
Tipul motorului, mărimea și destinatia sa influențează prticularitaț ile constructive
și gradul de echipare.
Se poate face o clasificare din a cest punct de v edere: motoare uș oare
(MAS si MAC), motoare diesel de putere medie ș i motoare diesel de putere mare
utilizate în transportul naval.
Având î n vedere gradul foarte mare de răspandire al motoarelor uș oare pentru
autovehicule, tractoare, instalaț ii tehnologice (motopompe, generatoare de curent,
compresoare, ag regate agricole, s.a.), ambarcaț iuni mici ete., vor fi prezentate particularitatile
constructive ale acestei categorii de motoare, care au alezajul pana la ~ 150 mm.
Formula constructiv -functională a motorului trebuie să asigure atingerea unor
performanț e ridicate privind o serie de caracteristici esenț iale: compactitate cat mai mare,
masa ș i gabarit reduse, simplitate constructivă, economicitate ridica tă, nivel redus de poluare,
întretinere simpla. Aceste cerințe determină adoptarea unor soluții fiabile ș i adoptarea unor
masuri specifice fabricaț iei de serie mare, cum sunt tipizarea, standardizarea unor repere etc.
Structura motoarelor ușoare este, de regula, dezvoltată pe organul fix numit bloc
moto r sau blocul -carter, care reunește într -o singură piesă blocul de cilindri ș i carterul
superior.
Aceasta solutie este posibila datorita gabaritului redus, arborele cotit fiind montat
pe lagare s uspendate, componenta fixa a lagarului palier este in partea inferioara
a blocului -carter si dedesupt se monteaza capacul palier.
Carterul inferior închide blocul -carter și serveș te de obicei drept baie de ulei.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
29
Figura 4.1. Ansamblul Motorului de Dacia Logan
(Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Blocul motorului
Blocul motoru lui constituie elementul de baz ă al motorului, determinând construcț ia
generală a acestuia. În timpul funcționă rii, bloc ul motorului este supus solicitărilor forț elor
de presiune a gazelor, forțelor de inerție ș i momentelor acestora care au caracter variabil.
Totodată apar solicitări suplimentare datorită încarcarii termice ș i strângerii
la montaj a diferitelor organe.
Datorită rolului funcțional și condiț iilor de exploatare, pentru blocul motorului
se impun anumite cerinț e: rigiditat e mare, stabilitate dimensională, ușurinț a montajului
și întreținerii diferitelor parț i compo nente ale motor ului, masa redusă, forma constructivă
simplă ș i simplitate de fabricaț ie.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
30
Particularităț i con structive ale blocului motor turnat din aliaje uș oare
Întrucâ t blocul motorului este piesa cu masa cea mai mare (25 -35% din masa
motorului), s -a căutat reducerea masei ace stuia prin turnare din aliaje uș oare.
Soluț ia se aplica la unele motoarele mici și mijlocii ră cite cu lichid sau cu aer,
pentru automobile.
Construcț ia blocului motor turnat din aliaje ușoare are unele particularitați
determinate în principal, de rezistența mecanică mai mică a aliajelor ușoare. Pentru mărirea
rezistenței, pereț ii exter iori sau interiori se nervurează mai des, formându -se o adevărată reț ea
de nervuri.
Semifabricat e pentru blocul motorului se obțin în exclusivitate pr in turnare în formă
de amestec de formare, iar pentru blocuri de gabarit mai mic din aliaje uș oare – prin turnare
în cochilie . Procesul tehnologic de t urnare trebuie astfel conceput î ncat să se obțină
un material compact, fără porozitați sau sufluri, cu suprafețe netede ș i curate.
Amestecul de formare și de miez trebuie preparat în condiții de acurateță ridicată
și cu rețete precise, dat fiind faptul că blocul prin construcția sa necesită multe miezur i destul
de mar i care trebuie să aibă o rezistența suficientă și care să se poată fixa precis î n formele
repective.
Proiectantul blocului trebuie să aibă în vedere dificultatea deosebită a turnă rii
unei piese atât de complicate și trebuie să urmărească r ealizarea unei construcții cât mai
tehnologice, cu miezuri cât mai puține, cu posibilitate bună de fixare a acestora, cu grosimi
de pereți cât mai uniforme și evitarea trecerilor bruște de secț iuni care devin noduri termice,
cu posibilitatea scoateri i miezurilor de turnare din cavitați după turnare etc.
În formă se prevăd găuri de aerisire și, în cazul î n care constructiv au rezultat zone
care dev in noduri termice, se amplasează racitori speciali.
Form ele și miezurile se pregătesc prin ajustare, c hituire și vopsire pentru obț inerea
unor suprafețe cât mai netede la piesa turnată. Dupa asamblare, se verifică pozitia corectă
a acestora cu dipozitive special e de control.
La forma asamblată se atașează bazinul de turnare și se asigură forma pentru turnare.
Dupa turnarea ș i dezbaterea piesei se impun operațiile de curaț ire, taierea
maselotel or, sablare cu alice, ajustare și pregatirea suprafeț elor de referintă , control
dimensional.
O mare atenț ie trebui e acordată scoaterii resturilor de amestec de formare
din cavitațile care nu se mai prelucreaza și î n care ajunge uleiul de ungere (de ex. camera
tacheț ilor).
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
31
La blocurile din aliaje pe bază de aluminiu, în scopul obț inerii unei structuri
corespunzătoare, se face o îmbătrânire artificială. Urmează spalarea (decapare), uscare cu aer
cald, grunduire și vopsire cu vopsea rezistentă la produse petroliere, după care piesa poate
intra la uzinare.
4.2. Aliajul de aluminiu folosit pentru fabricarea carcasei
motorului Dacia Logan
Aliajel e de aluminiu , care se pretează la obț inerea carcasei motorului auto prin
procesul turinării sub presiune sunt :
1 – Aliaje de primă fuziune, elaborate porni nd de la aluminiu de electroliză ș i aliere
cu elemente metalice sau prealiaje pentru realizarea compoziț iei chimice ;
2 – Aliaje de "a doua fuziune", elaborate plecâ nd de la aliaje recuperate, de diverse
origini, cărora li se "restabilește"compoziț ia chimică ( prin: topire , deferaj, realiere), se supun
operației de dezoxidare -degazare ș i (nu) se lingoteaz ă (aliajele lingou destinate retopirii
trebuie să corespund ă Standardului SREN 1676/96 , echivalentul normei europene
EN 1676/96)
NOTA: Livrarea aliajului la client, se poate face î n lingouri sau direct lichid, dup ă diverse
rațiuni (distanță , transport, pre ț, etc).
Obținerea ("turnarea") pieselor, din aliaje alu miniu , pe maș ini (prese) de Injectat
Sub Presiune, îns eamnă parcurgerea ciclului, cu urmă toarele faze descrise în procesul de
turnare sub presiune.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
32
4.3. Procesul de turnare sub presiune a blocului motor pentru Dacia Logan
Turnarea Sub Presiune, (TSP), ca PROCES tehnologic de ob ținere a pieselor din aliaje
ușoare (Al, Mg, Sb) prin “injectarea " aliajului, î n stare lichid ă, pe ma șini TSP, într -o formă
metalica (cochila), este cel mai avantajos din punct de vedere al obținerii de piese brute:
mai rapid, mai econo mic, piese cu ge ometrie complexă , cu mare grad de finiție
(se pot obține gă uri direct p entru tarodare), cu pere ți sub țiri și uniformi, î n toleran țe
foarte strânse.
Figura 4.2. Presa de injectat
(Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Dacă realizarea practic ă a unor piese, cu metode de turnare noi, cu ma șini și cochile
noi, cere cun oașterea aprofundată a diverselor discipline (studiul mat erialelor, hidraulica,
rezistenț a material elor, etc), tot atâ t de adevarat este că : intuiția, experienț a, creativitatea,
sensibilitatea fat ă de meserie, sunt factori determinan ți în obț inerea de rezultate bune.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
33
Etape(faze) :
1-SPRAYERE a cochil iei, cu agent separator, lubrefiant și demulant:
– separator, p entru creare a unui "film" protector, care să evite, pe câ t posibil, lipirile
aliajului pe oț elul cochile
– lubrefiant, p entru a asigura curgerea aliajului lichid î n timpul umplerii cochilei
– demulan t, care să asigure extragerea (demularea) piesei din cochila.
( În limbaj curen t sprayerea cu această emulsie diluat ă este denumita "POTEIAJ" )
2- SUFLARE cu aer a cochilei, p entru îndepartarea surplusului de agent de poteiaj
(care î n contact cu aliajul lichid, se transformă în gaze, greu de eliminat din zone "ascunse"
și care odat a acumulate, pot favoriza apariția imperfecțiunilor de turnare î n piesa: micro
și macroporozităț i de genul suflurilor )
3- INCHIDERE cochila (maș ina)
4- TURNARE aliaj lichid în camera de injecț ie (robotizat), la o tem peratur ă adecvat ă
( 650 – 670°C )
Notă: Lingura de turnare se alege din gama existent ă în func ție de cantit atea de aliaj
lichid necesar ă inject ării grapei.
"Gama" de linguri de turnare: 1 – 2,5 kg; 2 – 5 kg; 4 – 8 kg; 7 – 15 kg
5- INJECȚ IE, cu cele 3 faze:
Figura 4 .3. Faze de injec ție a turnă rii sub presiune (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
34
– Faza 1 de injecț ie (F1) = împingerea aliajului, de că tre pistonul de injec ție, până
în proximitatea s ecțiunilor atacurilor de umplere ale piesei, cu vitez ă mică, pentru a evita
includerea aerului din camera de injec ție în aliajul lichid (regăsit î n piesa sub form ă de
porozități , sufluri)
Figura 4.4. Faza 1 de injecț ie (F1) (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
– Faza 2 de injecț ie (F2) = umplerea formei (piesa și maselote), î ntr-un timp foarte
scurt, prin creșterea vitezei de î naintare a pistonului de injecț ie (implicit viteza aliajului
în sec țiunea atacului), p entru a evita solidificarea aliajului î nainte de a umple golul formei .
Figura 4.5. Faza 2 de injec ție (F2) (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
35
– Faza 3 de injec ție (P3) = aplicarea, cu întarziere du pă final de F2, a unei presiuni
suplimentare asupra pistonului de injec ție, când aliajul este î ncă în stare "păstoasă ",
pentru compactarea piesei, prin "comp ensarea retragerilor de contracț ie", date la solidificarea
aliajului de diferența de densitate între starea lichidă (2,55g/cm³) ș i cea solida (2,75g/cm³)
Figura 4 .6. Faza 3 de injecț ie (F3) (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
6- SOLIDIFICARE aliaj î n form ă (men ținerea închisă a cochilei un timp necesar
pentru solidificare=este afectată de grosimea biscuitului)
7- DESCHIDERE cochilie (maș ina)
7'- DESCHIDERE miezuri mobile
8- ELIMINARE piesă din cochilie
9- EXTRAGERE (preluare) piesă, robotizat sau manual, î n intervalul 320°C – 250°C,
(coeficientul de contracț ie al aliajului de aluminiu, este mai mare decât la oț el sub 25 0°C ș i
apare riscul de "prinderi" (lipiri ) în jurul miezurilor, de bucă ti sau chiar piesa, în form ă).
TSP, presupune cunoașterea tuturor acestor etape și stăpâ nirea parametrilor
de proces, p entru a fi siguri c ă punerea lor în practică va asigura toate condi țiile de ob ținere
a pieselor pentru care a fost "creat" acest pr oces.
Parametrii de proces, constituie to ate acele informatii – valori, mă surabile, citibile
pe monitoare sau pe cadranele apar atelor, î nregistrabile și repetabile , care intervin ș i pot
influ ența, în diferitele faze, obț inerea piesei turnate .
Acest "pachet" de informa ții se poate capitaliza și utiliza ca experientă .
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
36
Parametrii de proces, sunt:
– Compozi ția chimica a aliajului (% mas ice ale elementelor de aliere, conf orm
NORMA)
– Temperatur a aliajului î n cuptorul de topire ( °C )
– Timpul necesar t ratamentului pentru dezoxidare ș i degazare aliaj lichid (minute)
– Cantitatea produselor de tratament pentru dezoxidare ș i degazare (grame)
– Temperatura aliajului în cuptorul de menținer e , la maș ina de turnare ( °C )
– Diluț ia produsului de Poteiaj (% ) (emulsia livrat ă de furnizor este considerat ă
100% produs)
– Temperatura ( °C ), uleiului la termoregulatoare p entru termoreglarea
semicochilelor fix ă si mobil ă, în demara j și în serie
– Debit apă în circuitele de răcire , p entru racire: semicochile, camera cochila, piston
injec ție ( cm3/sec)
– Lungimea utila Lo (LM activ), a camerei de injec ție (mm )
– Lungimea biscuitului (mm)
– Cota de prelevare ("cota de scufundare" a lingurei în aliajul lichid, p entru a prelua
exact greutatea grapei)
– Lungimea (sI 1a) a Fazei1(cursa pistonului de injec ție în Faza 1, pentru eliminare
aer din camera de injecție ) ( mm )
– Lungimea (sI1) a F azei1(cursa pistonului de injecț ie pentru Faza 1) ( mm )
– Viteza (V1) de înaintare a pistonului î n Faza 1 ( m/sec )
– Viteza (V2) de înaintare a pistonului î n Faza 2 (m/sec )
– Lungimea( sIbr ), de frânare a injecției (cur sa piostonului pâ nă la iniț ierea frâ nării
injec ției) ( mm )
– Viteza ( vIBr ) pistonului de injec ție, în faza de frâ nare ( m/sec )
– Timpul ( t ret Multi ) de întarziere pentru aplicarea Presiunii de multiplicare în Faza
3( mili sec)
– Presiunea ( pIM3 ) de injecție la multiplicare î n Faza 3( barr )
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
37
Lubrefierea amprentelor , este u nul din factorii determinanț i în TSP, p entru obținerea
calita ții cu acest procedeu.
În limbaj curent (de "turn ătorie"), prin lubrefierea amprent elor (cochilei), se întelege
operaț ia de creare (formare) a unui "film" de produs lubrefiant (antilipi re) și demulant,
pe suprafeț ele calde ale cochilei; Chiar dacă dispunem de o mașina cu tehnologie avansată
și de o cochilă "cunoscut ă" și executată "ireproșabil", este imposibil să obținem piese de bună
calitate și la cadenț e de producție ridicate , fără o lubrefiere adecvată a amprentelor.
Cantitatea , tipul de produs, ca și modul de "distribuire" pe amprentele cochilei,
sunt factori importanț i, care de cele mai multe ori nu sunt analizaț i la justa lor valoare.
Defectele pe piese, non calitatea, slaba productivitate, rupe ri de miezuri, opriri de producție,
lipiri, sunt revelatoare în ceea ce înseamnă o lubrefier e neadecvată a amprentelor.
Produsele de lubrefiere tehnic adecvate ( și adaptate), nu sunt deloc un fa ctor auxiliar,
ele reprezentând o componentă esențială a procedeului, p entru obținerea celor mai bune
prestații ș i a celui mai bun randament.
Produsele de lubrefiere treb uie sa fie capabile să "creeze" un film la 250 -300° C
și sunt constituite din parte activă ( uleiur i minerale, aditivi, emulsifianți) ș i apa.
Pentru a garata constanța calității, trebuie să ținem sub control diferiț ii parametri
ai procede ului. Valorile parametrilor aleș i pentru o bținerea caracteristicilor calitat ive
prevazute piesei, trebuie să ramână consta nți ciclu după ciclu. Constanț a valorilor impuse
și repetabilitatea lor depind în mare măsură de prestațiile mașinii ș i aparaturii auxiliare .
Turnă toriile moderne sunt a desea echipate cu aparate ale căror mijloace de captare
sunt în masură să controleze în permanentă valorile principalilor parametri și de a -i transmite
în sistemul informatic ca re ii pune în evidență pe un ecran. Majoritatea acestor aparate,
în plus fată de vizualizarea valorilor și evoluția parametrilor sub formă de curbe, sunt
capabile să compare v alorile î nregistrate cu valori programate, să genereze semnale de
disfuncț ionali tate, să oprească producția și să procedeze la auto -corecț ie.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
38
Fig 4 .7. Controlul procesului (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
39
Reglajul independent al fazelor de injecț ie, asocia t controlului cu valvele
proporț ionale care asigur ă completa repetabilitate a valorilor afiș ate, p ermite tehnicianului
operator să determine valorile cele mai adecvate de funcț ionare ale mașinii, pentru a obț ine
piese de calitate.
Alura curbelor de viteza și presiune este determinabilă în mod lejer de către
tehnicianul operator care va putea să le adapteze la toate tipurile de piese, de la cele
cu pereți subț iri unde es te necesară o viteză de injecție ridicată , la cele cu pereț ii groși unde
este necesară o umplere le ntă și "controlul" amprentei cu presiune de multiplicare finală
ridicată .
Sistemul de injecție care echipează maș inile I P, asociat cu sistemul hidraulic cu
comandă prin valve proporț ionale asistat de microprocesor, permite a se obține profile de
presiune și viteza ușor programabile fără a sacrifica robustețea și simplicitatea de întreținere,
presiunea și viteza rămânâ nd caracteristicile majore programabil e, la care nu putem renunța
în domeniul turnă toriei.
Tehnica poteiajului
Cu scopul de a putea satisface sub toate aspectele " Calitatea Exigenta " pentru piesele
turnate sub presiune , este de dorit a se face tot ce est e posibil, p entru evitarea tuturor
factorilor perturban ți la nivel proces.
Pentru asta este nece sar a avea un proces de fabricație continuu î n timp ,
cu respectarea constantă a parametrilor de proces.
Lubrifica rea automat ă (poteiaj) permite:
– o calitate constant ă bună
– o reducere a % de rebut
– o creștere î n productivitate
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
40
5. Metode specifice în inspecția calitații carcasei motorului de Logan
Complexitatea piesei ș i multitudinea cotelor determinante pentru asigurarea tuturor
condiț iilor tehnice impuse, s e acordă o deosebită atenție operaț iilor de control intermediar,
verificării reglajelor utilajelor și profilului corespunză tor al sculelor.
Principalele operaț ii de control final sunt:
– verificarea condiț iilor tehnice impuse alezajelor cilindrilor
– verificarea condiț iilor tehnice impuse liniilor arborelui cotit
– verificarea condiț iilor tehnice impuse liniilor arborelui cu came
– verificarea condiț iilor tehnice impuse liniilor arborilor intermediari
– verificarea etanșeitații circuitului de ră cire (proba de presiune)
– verificarea etanșeitații circuitului de ungere (proba de presiune).
Verificarea etanșeitații circuitelor se efectuează pe standur i speciale, cu diferite
lichide. De exemplu, pentru circuitul de racire, se introduce o soluț ie de ule i solubil ș i azotat
de sod iu la o presiune de 2…3 bar; în timp de două minute nu se admit scăpă ri sau scurgeri.
Pentru circuitele de ungere se introd uce petrol la presiun ea de 5…7 bar; nu se admit scăpă ri
sau scurgeri timp de două minute.
5.1. Control vizual al piesei
Examenul vizual al piesei este adesea cerut operatorului de la mașina de turnare ,
în postura cea mai favorabilă pentru a releva în timp util defectele și a realiza sau a efectua
intervenții pentru eliminarea lor.
Scopul acestui examen este de a controla vizual calitatea piesei , și in particular:
– starea suprafețelor,
– absența defectelor vizibile.( Valoarea și gravitatea defectului , în cazul în care el
a apărut)
Când a fost notat (depistat), el este imediat pus în relație cu caracteristicile de calitate
și de conformitate cerute pe piesa cu scopul de a determina clasificarea : bun , acceptabil,
rebut.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
41
Controlul vizual al piesei este un mijloc puțin costisitor de verific are în ceea ce
privește starea suprafețelor și partilor vizibile. Acest control este fiabil numai dacă
examinatorul are o bună pregătire și o foarte bună cunoaștere a exigențelor piesei în cauză.
În prezența defectelor de diferite tipuri, aprecierea calită ții și conformitații poate fi
subiectivă, și variabilă de la o persoană la alta.
Pentru a elimina aceste posibile divergențe de judecata și a da o reala fiabilitate
controlului vizual trebuie să comparam piesa cu una de referintă.
Piesele de refe rintă pregatite conform desenului și adesea în acord cu clientul pun în
evidentă:
– tipul de defect
– valoarea defectului (marime, gravitate),
– localizarea (zone mai mult sau mai puțin critice)
– mențiuni: conform , acceptabil, rebut.
Compararea eventualelor defecte prezente pe piesă cu piesa de referință (test de
referință) face posibilă clasificarea defectelor mai mult sau mai puțin subiectivă și definirea
sau nu a starii de conformitate a piesei în disc uție.
Controlul vizual al piesei se face conform " FOS control vizual ", verificând cu atenție
urmatoarele :
* Verificarea bazelor de așezare ( cei 3 bănuți ), să nu prezinte plus de material și
să nu fie în relief ( cotă admisă 1±0,2 mm )
Figura 5 .1. Verificarea bazelor de așezare
(Sursa Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
42
* Verificarea bazelor de centrare ( AAA ; BBB ): să nu fie deformate
și să nu prezinte plus material
Figura 5.2. Verificarea bazelor de c entrare
(Sursa Dacia Renault Mioveni)
* Verificarea celor două baze de uzinare : să nu fie deformate și să nu prezinte lipsă
material
Figura 5.3. Verificarea celor două baze de uzinare
(Sursa Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
43
5.2. Verificarea etanșeității
Verificarea etanșeității: indicații pe un aparat de măsurare a presiunii sau a nivelului
de vid, scurgeri detectate prin măsurarea variației de presiune, formarea unor bule de gaze
în lichid atunci când piesa este imersată, sau într -o soluți e de bule care se depune în zona
verificată , ca urmare a existenței unor neetanșeități, detectarea gazelor trasoare etc.
Discontinuitățile detectate pot fi:
– abateri dimensionale;
– abateri de formă și poziție;
– discontinuități: fisuri, crăpături, reprize, delaminări (suprapuneri), pori, sufluri, incluziuni,
lipsă de legătură (topire), lipsă de pătrundere etc.;
– abateri de la structura specificată;
– abateri ale caracteristicilor electrice, magnetice etc.
Rapoartele de examinare pot fi pentru p roduse unicat sau produse în serie, cu un format
adaptat fiecărei categorii, după caz, pot fi anexate fișe de neconformitate.
Criteriul de acceptabilitate poate fi: un standard, național sau internațional, o
înțelegere între beneficiar și executant, o spe cificație în contractul cu beneficiarul, cerințe ale
unui organism de supraveghere, specifice unor lucrări de cercetare, fundamentat prin calcule
de mecanica ruperii corelate cu durata de viață a produsului(și aprobate de beneficiar ).
Sistemul de evidenț ă a examinărilor și circulația informațiilor rezultate pot fi: specificate prin
documentele sistemului calității, impuse de un organism de acreditare, statuat prin
regulamente de ordine interioară sau prin înțelegeri între departamente.
Ghid pentru evalu are
Cunoștințele necesare se referă la:
– modalitățile de afișare a rezultatelor, specifice metodelor aplicate;
– calculul coeficienților de corecție pentru estimarea mărimii defectelor reale;
– reprezentarea grafică a defectelor și întocmirea hărții defectelor în raport cu un sistem de
referință;
– criteriile de acceptabilitate standardizate pe categorii de produse;
– fundamentarea deciziei ADMIS/RESPINS privind calitatea produsului examinat ;
– cerințele raportului de examinare privind: datele de identificare a produsului, condițiile de
efectuare a examinării, consemnarea sintetică a rezultatelor;
– aspectele juridice privind elaborarea unui raport de examinare
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
44
La evaluare se va urmări:
– abilitatea de a selecta informațiile utile cu discernământ și simț tehnic;
– capacitatea de a aprecia corect semnalele afișate sau înregistrate de aparatele de măsură;
– abilitatea de a reprezenta grafic discontinuitățile identificate;
– capacitatea de a încadra discontinuitățile detectate în categoria corespunzătoare din
standard;
– capacitatea de a lua decizia adecvată pe baza unor argumente corect fundamentate;
– deprinderea de a consemna rezultatele în concordanță cu tipul documentelor prestab ilite;
– responsabilitatea asumată la luarea deciziei și semnarea raportului de examinare.
Neconformități sau defecte posibile:
– discontinuități de material: interioare sau exterioare;
– abateri dimensionale, discontinuități, abateri de la caracterist icile mecanice, fizice, chimice,
metalografice, magnetice, electrice;
Documentația tehnică:
– desene tehnice sau schițe din planul de examinare;
– proceduri diferențiate după produsele examinate;
– standarde cu criterii de acceptabilitate.
– proceduri și instrucțiuni de lucru;
– planuri de inspecție;
– planuri de examinări nedistructive;
– rapoarte de examinare;
– rapoarte pentru produse neconforme;
– fișe de neconformitate;
– fișe de trasabilitate, în măsura în care semifabricatul urmează a fi controlat în fabrică
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
45
5.3. Procedura de examinare cu lichide penetrante
Prezenta procedură stabilește condițiile de examinare cu lichide penetrante a
îmbinărilor sudate ale elementelor instalațiilor mecanice sub presiune și carca sei de motor
obtinuta prin turnarea sub presiune.
Examinarea cu lichide penetrante se aplică îmbinărilor sudate ale oricăror materiale metalice.
Examinarea cu lichide penetrante este o metodă de control nedistructiv care permite punerea
în evidență a disco ntinuităților deschise la suprafață ale cusăturilor sudate.
Materiale si accesorii utilizate
Pentru examinarea cu lichide penetrante se folosește un set de produse format
din următoarele materiale :
– penetrant ;
– produs de îndepărtare a excesului de penetrant;
– developant;
În setul de produse, fabricantul poate include și degresantul utilizat la curățirea chimică
prealabilă a pieselor de examinat.
Setul de produse va fi procurat, în mod obligatoriu, de la același fabricant în conformitate cu
instrucțiunile acestuia.
Produsele folosite nu trebuie să dea reacții chimice cu materialul examinat și să nu
reacționeze chimic între ele.
În cazul când există cerințe privind limitarea conținutului anumitor elemente din
compoziția setului de examinare, se vor respecta limitele impuse, certificate printr -un
buletin de analiză chimică. Aceste limite vor fi trecute și în buletinul de examinare emis.
Dotarea laboratorului permite măsurarea iluminării zonei de examinat pent ru lumină albă
și pentru lumina ultravioletă.
Aparatura va fi verificată metrologic, în conformitate cu prevederile legale.
Laboratorul pentru examinări cu lichide penetrante are în dotare blocul de comparare
P1 ( varianta mo nobloc).
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
46
Conditii prealabile de examinare
Examinarea cu lichide penetrante va fi efectuată de personalul autorizat conform cu
prevederile CR11 colecția iscir.
Cusăturile sudate examinate, volumul faza tehnologică de control, tipul de lichide penetrante ,
vor fi stabilite de proiectant, responsabilul cu supravegherea și verificarea tehnică autorizat
sau inspectorul ISCIR.
Examinarea cu lichide se efectuează în conformitate cu SR EN 571 -1 și cu precizările
prescripției tehnice CR6 -2003.
Pregătirea și curățirea prealabilă
Îmbinarea sudată care urmează a fi controlată precum și zonele învecinate acesteia pe
o lățime de minim 25mm vor fi curățate de oxizi, zgură, stropi de sudură, grăsimi, uleiuri,
vopsea. Înainte de efectuarea controlului se va fac e un control vizual prealabil, pentru
alegerea metodei de curățire.
Curățarea prealabilă se efectuează în două etape :
a) curățarea mecanică
Această curățare se efectuează prin periere cu perii de sîrmă, pilire. Nu se va folosi metoda
de curățare mecanic ă prin sablare cu alice sau nisip, deoarece aceasta poate duce la obturarea
discontinuităților deschise la suprafață.
b) curățarea chimică
Curățarea chimică se efectuează în scopul îndepărtării materialelor organice : grăsimi, uleiuri,
vopsea, etc. Cură țarea se poate efectua cu solvenți organici, cu detergenți sau soluții de
decapare.
Factorii care influențează negativ concluziile examinării îmbinărilor sudate, datorați stării
suprafeței, sunt prezentați în tabelul 3 din CR6 – 2003.
Uscarea
Uscarea, după curățarea prealabilă, se face prin evaporare naturală sau forțată cu aer cald
sau rece, până dispare orice urmă de umezeală de pe suprafață.
Temperatura piesei controlate trebuie să fie cuprinsă între 10 și 500C pe toată durata
examinării. Dacă co ntrolul se face în afara acestor temperaturi și setul de produse de
examinare permite acest lucru.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
47
Tehnica de examinare
Aplicarea penetrantului .
– Penetrantul se aplică pe suprafața de contact prin pulverizare (spray).
– Timpul de penetrare este cuprins între 5 și 60 minute.
– Pe toată durata de penetrare se urmărește ca lichidul să nu se usuce și să acopere toată
suprafața examinată. Dacă este necesar este permisă completarea cantității de penetrant
aplicată.
Îndepărtarea ex cesului de penetrant.
– Excesul de penetrant solubil în apă se îndepărtează prin ștergere cu tampoane de pînză
umezite sau cu ajutorul unui jet de apă cu temperatura cuprinsă între 10 și 400C, presiunea
mai mică de 2,5 bar sub un unghi mai mic de 30 0C față de suprafață.
– Se va evita spălarea excesivă care poate conduce la îndepărtarea penetrantului din
discontinuitățile deschise la suprafață. Indepărtarea excesului de penetrant se consideră
terminată cînd dispare orice urmă de culoare vizibi lă.
Uscarea suprafeței
– Suprafața supusă examinării se usucă conform punctelor
– Uscarea este considerată terminată în momentul în care dispare de pe suprafața de
examinat orice urmă de pată de umezeală, evitându -se uscarea excesivă care p oate conduce
la uscarea penetrantului din discontinuități.
Aplicarea developantului
– Developantul se aplică într -un strat uniform și subțire, pe întreaga suprafață de
examinat, numai după ce în prealabil a fost bine agitat.
– După aplicare a developantului suprafața examinată trebuie să fie uscată fie prin
evaporare naturală fie prin evaporare forțată.
Durata de developare începe imediat după uscarea suprafeței. Aceasta poate fi cuprinsă între
10 și 30 minute. Interpretarea finală a rezulta telor se efectuează la terminarea timpului
prescris pentru developare.
Factorii care influențează negativ concluziile examinării, se datorează calității operațiilor din
tehnica de examinare.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
48
Condiții de interpretare
Iluminarea suprafeței controlate se efectuează astfel încât direcția fascicolului de lumină să
nu depășească cu 300 unghiul format cu normala la suprafață.
Iluminarea se efectuează astfel încât să nu se creeze umbre sau reflexii de pe suprafața
controlată.
Fascicolul de lumină trebuie astfe l direcționat încât să fie ecranat față de ochii
interpretatorului.
Interpretarea pentru lichidele penetrante cu contrast de culoare se efectuează la lumina
naturală sau lumină albă artificială conform SREN 571 -1, măsurându -se iluminarea
suprafeței la începutul examinării sau când operatorul consideră necesar.
Indicatii de discontinuitati
Indicațiile de discontinuități pot fi :
a) Indicații concludente
– liniare, la care lungimea este mai mare decât triplul lățimii maxime;
– rotunjite, la care lungimea este mai mică sau egală cu triplul lățimii maxime;
b) Neconcludente, datorate modului necorespunzător de pregătire a suprafeței de controlat
sau efectuării defectuoase a operațiilor din tehnica de lucru.
Se recomandă repetarea examinării cu acela și set de lichide și tehnică.
c) False, datorate configurației suprafețelor, crustelor, oxizilor.
Indicațiile rotunjite apar datorită porilor de suprafață.
a) Linie continuă ( fisuri, lipsă de topire, exfolieri ).
b) Linie întreruptă sau punctată, dator ită fisurilor foarte înguste, exfolierilor parțial acoperite
la prelucrări.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
49
6. Inspecția calității carcaselor de motor pentru Dacia Logan
Calitatea unui produs corespunde gradului de satisfac ție astepta t de client.
Pentru produse obț inute printr -un procedeu de fabricaț ie format din faze succesive, calitatea
este rezultatu l combinației î ntre:
-calitatea proiectului
-conformitatea fabrică rii în raport cu proiectul
Obiectivul calităț ii nu este numai atinge rea unui anumit nivel de prestaț ie
( grad de fu rnizare) a produsului, ci este î n egala masura și menț inerea acestui nivel, un
interval de timp determinat.
Din acest motiv noi vorbim despre fiabilita te ca o probabilitate de a stapâni un produs pe o
perioadă dată , în condiții de lucru ș i de mediu determinate. Cu alte cuvinte se exprimă
''gradul de menținere î n timp a c aracteristicilor produsului obț inut '' , prin durată și
menț inerea p rocesului sau de fab ricație.
6.1. Organizarea secției de control a calității și rolul acesteia
Pentru asigurarea calității este important ca toate categoriile de angajați ai
întreprinderii să fie responsabili de calitatea producției. Pentru a se putea organiza activități le
compartimentului de control tehnic de calitate, este necesar să se identifice funcțiile acestui
compartiment, respectiv:
1. Funcția de control propriu -zis: aplicarea planurilor tehnologice de control,
depistarea cauzelor defectelor și rebuturilor
2. Funcția de ridicare a nivelului calitativ al produselor: cercetarea și analiza
reclamațiilor, realizarea încercărilor.
3. Funcția de dezvoltare a unei atitudini corespunzătoare pentru calitate la tot
personalul din organizație: efectuarea instructajelo r, stimularea interesului, standuri de
calitate Structura organizatorică a compartimentului de control tehnic de calitate este
determinată de necesitățile întreprinderii, de specificul producției și volumul de lucrări.
Personalul din cadrul controlului teh nic de calitate se recrutează din rândul specialiștilor în
domeniul cu competență profesională și o bogată experiență în producție.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
50
Deci, rolul secției de control a calității este asigurarea controlului total al calității
produsului respectiv pe faze de l a proiectare până la utilizarea lui de cumpărător.
6.2. Etapele in specț iei calității carcaselor de motor pentru Dacia Logan
Sistemul de control presupune executarea urmatoarelor activitati:
Tip inspectie :
Autocontrol : Lucrarea – autocontrol (primul p as: muncitor, al 2 -lea pas: maistru)
Inspectia Q.C . Lucrarea – autocontrol – chemarea la inspectie pentru Q.C. – inspectia Q.C.
Inspectia Client Lucrarea – autocontrol – chemarea la inspectie pentru Q.C. – chemarea la
inspectie pentru Client/Clasa – inspectia Client/Clasa
Domeniul autocontrolului
Toate carcasele vor fi controlate de muncitori, maistri sau maistri principali.
Operatii uzuale in s ectie -Muncitorul
Produse ale unor operatii simple -Muncitorul sau maistru
Subansamble sau instalatii -Maistrul sau maistrul principal
Testul de functionare al unui produs -Maistrul sau maistrul principal
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
51
Responsabilitatile controlorului/inspectorului
Inspector Rol Responsabilitate
Muncitor Auto -control Controlul calitatii materialelor/echipamentelor;
executarea lucrarii conform desenelor,
specificatiilor sau standardului
Controlul calitatii unei lucrari uzuale
Controlul calitatii unui produs al unei operatii
simple
Executarea unor lucrari de corectare
Pregatirea fiselor de masuratori, daca este necesar
Maistru/
Maistru prin –
Cipal Responsa -bilitati in
control Instruirea muncitorilor in cerintele calitatii
(standardul calitatii, situatii cu probleme de
calitate)
Supravegheaza si verifica prin sondaj
autocontrolul executat de muncitori
Controlul calitatii unor elemente importante care
impun respectarea unor conditii severe de calitate
Controlul calitatii unor subansamble /instalatii
Testul de functionare a unui produs
Executarea inspectiei incredintate de inspectorul
Q.C.
Corectarea lucrarilor
Intocmirea Raportului de Probleme
Pregatirea fiselor de masuratori, daca este necesar
Tratarea neconformitatilor
Chemare la inspectie a Q.C.
Pregatirea inspectiei oficiale si rezolvarea
observatiilor
Prevenirea problemelor calitatii si imbunatatirea
calitatii
Inspector Q.C. Controlul calitatii Stabileste procedura de inspectie, punctele de
inspectie si planul cumulat de inspec tii zilnice
Executa inspectia Q.C., inspectii in patrulare
Anunta si confirma executarea observatiilor
Clasa/ Client
Intocmeste Raport de Neconformitate, Raport de
Actiuni Corective si Raport de Actiuni Preventive
Executa inspectia incredintata de Client/Clasa
Pregateste fisa de masuratori daca este necesar
Controleaza si evalueaza efectuarea
autocontrolului
ReprezentantClient/
Societate de Clasificare Confirma calitatea
finala Executa inspectia Client/Clasa si confirma
rezultatele inspectiei
Solicita actiuni corective/preventive in
problemele calitatii.
Tabel 6.1. Respons abilitatile inspectorului calit ății
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
52
Pentru punctele de inspecție încredintate, maistrul transmite chemarea la inspecție
către QC, în mod normal.
Înregistrarile inspectiilor punctelor incredintate si autocontrolului sunt pregatite de
catre maistru si inaintate la Q.C. daca inregistrarile trebuiesc incluse in documentele de
livrare.
Marcarea autocontrolului executat
In cazul gasirii unor neconformitati, marcajul au tocontrolului se bareaza de catre QC
urmand sa se refaca lucrarea si autocontrolul. Repetarea unui autocontrol superficial,
inspectorul Q.C. poate retrage dreptul de inspectie pentru maistru, pana cand rezultatul
autocontrolului se imbunatateste.
Evaluare a procesului de autocontrol
Evaluarea proceselor supuse autocontrolului
Departamentul QC evalueaza continuu efectuarea autocontrolului dand o atentie
speciala urmatoarelor cazuri:
Reclamatii repetate din fazele urmatoare ale fluxului de productie (Rapoarte de
Probleme)
Marcaje (semne) false sau un fals autocontrol.
Calitatea slaba a produselor
Anularea in mod repetat a inspectiei.
Rezultatul evaluarii
Daca in timpul evaluarii se constata ca autocontrolul nu este efectiv realizat,
autocontrolul este schimbat cu inspectia Q.C. pana la imbunatatirea situatiei.
Daca in timpul evaluarii se constata ca autocontrolul nu este efectuat intentionat,
se initiaza o actiune corectiva pentru maistru implicat.
Rezultatul evaluarii este analizat si anuntat departamentelor implicate .
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
53
Inspecția calitații a carcaselor blocului motor al Loganului se realizează prin:
Controlul nedistructiv
Acesta pesupune:
– analiza documentației aferente controlului nedistructiv: planul de inspecție, procedurile
de lucru, standardele sau normele care precizează criteriile de acceptabilitate
a discontinuităților,
-documentația impusă de beneficiar privind nivelul de calitate al produsului examinat;
– alegerea metodei de examinare adecvate relevării discontinuităților (neconformitățile
sau imperfecțiunile) posibile: cu ultrasunete, cu radiații penetrante, cu lichide penetrante,
cu particulei magnetice, cu curenți turbionari, de verificare a etanșeit ății etc.
– stabilirea tehnicii optime și implicit, a echipamentului necesar aplicării metodei
de examinare;
– stabilirea accesoriilor și consumabilelor: palpatoare, filme, cuplanți, lichide penetrante,
particule magnetice etc.;
– etalonarea sistemului de examinare în raport cu produsul examinat și cu condițiile de
examinare;
– stabilirea parametrilor de examinare specifici metodei;
– efectuarea examinării propriu zise;
– interpretarea indicațiilor de discontinuitate și completarea raportului de examinare;
– înregistrarea rezultatelor.
Pentru a fi ideale, piesele produse trebuie sa fie în conformitate cu exigențele impuse
de utilizarea lor specifică, după no rmele și tolerantele dimensionale și după acordurile cu
clientul.
Pentru a verifica, în cursul fabricației, dacă piesele produse posedă caracteristicile
finale necesare trebuiesc efectuate verificări, controale și încercări.
Aceste operații sunt denumite controale de calitate și sunt încredințate unei persoane
din serviciul Calității.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
54
Anumite operații sunt încredintate altor persoane, de ex. , operatorului de la mașină ,
situat în postura cea mai favorabilă pentru a supraveghea anumite aspecte calitative ale
producției în curs; el trebuie sa colaboreze îndeaproape cu responsabilul de calitate.
Verificările, controalele, încercările care sunt în general făcute pe piese TSP, pot fi
listate:
– controale de aspect piesa,
– verificări de integritate structurală,
– controale mecanico -dimensionale
În cazul în care este necesar, se vor face :
– încercări de rezistentă la presiune,
– încercări de rezistentă mecanică,
– încercări de uzinaj,
– încercări de tratament de suprafată.
6.3. Analizarea defectelor apărute în urma inspecției calității
Clasificarea defectelor:
Dupa parametrii de calitate, defectele pot să fi e clasificate :
– defecte critice
– defecte importante
– defecte secundare
Dupa clasificarea defectelor, se stabilesc în general Nivelele de calitate. Aceste Nivele
de Calitate Acceptabilă (NQA) reprezintă pro centajul de piese defecte admise într -un lot
determinat.
În concordantă cu specificațiile, prescripțiile și nivelele de calitate, se pot clasifica
deci caracteristicile calitative ale piesei in 3 grupe:
– caracteristici de importantă e sentială,
– caracteristici importante,
– caracteristici secundare.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
55
Decurg deci de aici cele 3 categorii de defecte:
– defecte critice
– defecte importante
– defecte secundare
Dat fiind că parametrii procedeului sunt un lanț de interdependențe și că variația uneia
din valori are incidente asupra tuturor celorlalte , metoda de urmat pentru a elimina un defect
poate sa rezulte de maniera urmatoare:
– recunoasterea și clasarea tipului de defect,
– plecând de la observația directă , stabilim care poate să fie cauza determinantă
– Intervenție pe cochila sau asupra parametrilor procedeului, și făcând o singură
corecție de fiecare dată se observă rezultatul ob ținut.
– o dată ce defectul a fost suprimat, se controlează și se asigură ca executarea acestor
corecții nu au influență asupra altor caracteristici de conformitate.
– se notează corecțiile aduse și se trec în Fișa tehnica de fabricație
Arătăm mai jos o analiză schematică a celor mai curente defecte în fabricarea pieselor
turnate sub presiune.
Pentru fiecare defect caracterizat , se notează:
-denumirea
-descrierea
-cauze posibile
-soluții propus e
-notițe (eventuale)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
56
Descriere
Defectele sunt indicate și caracterizate prin litere și numere care le situează în
clasificarea generala. Tipurile de defecte sunt în mod egal indicate cu denumirile cele mai
curente în l imbaj de turnătorie. Aceste denumiri au în același timp origini mai mult sau mai
puțin raționale în raport cu defectul și sunt diferite în funcție de regiune.
Descrierea propriu -zisă dă caracteristicile morfologice ale defectului ce pot fi
observate cu ochiul liber .Localizarea preferențială a defectului pe piesă face parte din
descriere . Informațiile se referă la poziția piesei în cochila, iar termenii ''în partea fixă''
sau ''în partea mobilă'' , îl situează în raport cu cele două semico chile.
Cauze posibile
Ar fi complet hazardant a se indica o singură cauză pentru fiecare defect în parte,
pentru că unele sunt rezultatul unei malformații evidente. Defectele sunt mai degrabă
rezultatul unui ansamblu de circumstanț e, decât al unei singure cauze bine determinata.
Acest lucru explică epidemiile de defecte care apar în producție. Vom gasi cauzele
care în stare tehnică seamană cel mai probabil și este posibil să gasim și explicarea
mecanismului care duce la apariția d efectului.
Soluții
Găsirea soluției presupune cunoașterea cauzei. Pentru eficacitatea acestei soluții,
trebuie facută o evaluare pro și contra . Nimic nu înlocuiește experiența bazată pe observația
sistematică, practică și directă. Pentru aceasta aplicarea soluțiilor presupune o anumită
cunoaștere a tehnicilor de TSP cât și a mijloacelor de producție.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
57
6.4. Clasificarea defectelor la carcasa blocului motorului de Logan după TSP
O clasificare și u n studiu critic sunt stabilite pentru fiecare tip de defect pe piesa TSP.
Clasificarea este stabilită după o descriere punctuală a defectului considerat, ceea ce permite
o identificare și o analiză în funcție de aspectul, forma și marimea lui și, de a exc lude toate
cauzele care nu sunt predominante.
În practică, pentru a limita expunerile didactice și cercetarea, cea mai bună clasificare
a defectelor este una morfologică.
O prima clasificare a defectelor poate fi făcuta atribuindu -le origin ea și momentul de
apariție a acestor, după cum urmează:
A: defecte a căror origine este anterioara procesului de turnare SP
B: defecte a căror origine este datorat procedeului de Turnare SP
C: defecte care apar după turnare
Aceasta prima clasificare poate fi descompusă astfel:
1: defecte care depind de cochila
2: defecte care depind de modalitațile de lucru
3: defecte care depind de metal (temperatură, tip de aliaj)
Fiecare clasa este divizată în grupe și subgrupe cu un numar pentru a le diferenția.
Un defect este deci identificat printr -o literă și o cifră. Criteriul de clasificare adoptat se
inspiră din cel utilizat în ATLAS -ul de defecte de turnatorie editat în Franța și Germania.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
58
a) Defecte în piese cu originea înainte de turnare
Vom analiza în continuare cauzele de apariție a defectelor pe care le putem atribui
aliajului, în functie de :
-starea fizică (puritate)
-starea chimică (compoziție)
-caracteristici tehnologice
Alte defecte de natură geometrică , pot fi atribuite:
-concepției piesei
-concepției cochilei
-construcția cochilei, și în particular : canalelor de aerisire (suprafața/sectiune),
-maselote (volum/poziționare), atacuri și canale de alimentare
(volum/poziție/secțiune).
b) Defecte de suprafata
Este vorba despre defecte care afectează suprafețele pieselor, reperabile cu ochiul
liber, referitor mai mult la aspectul estetic sau funcțional al piesei.
1. COUTURE ( Cou ) – cicatrice în lungime = lipsa de material, de tip linear, situat în planul
de separație al unui miez sau de o parte mobilă a cochilei
Figura 6 .1. Cicatrice în lungime (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
59
Figura 6 .2. Lipsa material pe piesă (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Figura 6 .3. U zură cochila în zona de culisare (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Cauze : – uzură cochila în zona de culisare a portmiezurilor => jocuri mari ( > 0,1mm ) între
port miez i cochila => infiltratii aliaj intre portmiez si cochila => bavură rămasă între
portmiez și cochila peste care s -a făcut următoarea injecție => bavura nu este înglobată în
piesă => piesa apare cu lipsă material în zona respectivă
– deschiderea portmiezului în timpul injecției
Acțiuni pentru remediere : – refacere jocuri între portmiez și cochila; între portmiez și
blocare portmiez – închidere la albastru și pasuire : port miez -cochila.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
60
2. MANQUE MATIERE ( Mqm ) – lipsă de material = absența locală de material pe piesă,
provocată de pilire excesivă, șoc, ruperea atacurilor de alimentare,etc.
Figura 6.4. Imagini defecte lipsă material (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
61
Figura 6.5. Exemple defecte piese (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Cauze : – infiltrații de aliaj sub sub zonă remaniată prin sudură => umflarea (ridicarea) suduri
=> lipsă material pe piesă ( în zona remaniată prin sudură pe cochilă)
– persor de la ștantă strâmb sau piesa nu este așezată corect pe ștantă (datorită
necurățării ștanței de bavuri și maselote ) => piesa ștanțată prezintă lipsă material
– eliminator rupt și ramas blocat ( în pastila cochilei ) în relief => urma de elimina tor
în piesă ≥ 0,5mm => piesa prezintă lipsă material
– polizare prea mult pe suprafață care urmează să se prelucreze => adaosul de
prelucrare polozat => după uzinaj piesa prezintă lipsă material (pată dupa uzinare)
– spreyere in suficientă portmiez zona nervurilor => lipirea aliajului pe cochilă =>
piesa cu nervură spartă ( lipsă material )
– spreyere insuficientă sau miez strâmb => lipire aliaj pe miez (gripaj) => piesa
prezintă, lipsa material, la gaura dată de acel miez
– miez slabit (deșurubat) din cochilă => lipsă material ( lamaj cu adâncimea mai
mare ) => piesa uzinată are lungimea activă a filetului mai mică => risc smulgere filet la
asamblare.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
62
4. MALVENUE ET REFUS ( Mal ) – piesa nu es te întreagă , lipsă de material = parți din
piesă lipsă, prezintă colțuri rotunjite
Figura 6.6. Parți din piesă lipsă (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
5. INCLUSION ( Inc ) – incluziuni = cavităti de formă neregulată, conținând sau nu corpuri
straine sau metal. Acest defect poate fi intern.
Figura 6.7. Cavitații de formă neregulată (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
63
6. GOUTTE FROIDE ( Gfr ) – picătura rece = cavitate continând o incluziune metalica în
general sferică. Compoziția s a chimică este identică cu a piesei.
Figura 6.8. Cavitate conținând o incluziune metalică în general sferică
(Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
7. PIQURE ( Piq ) – goluri ( găuri ) = mici cavități cu pereți netezi, la suprafață sau în
interiorul piesei
Figura 6.9. Cavitați cu pereți netezi, la suprafață sau în interiorul piesei
(Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
8. RETASSURE ( Ret ) – retasură = cavitate cu pereți rugoși, adesea dendritic ,putând
comunica cu exteriorul.
Figura 6.10. Cavitate cu pereți rugoși (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
64
Figura 6.11. Cavitate cu pereți rugoși (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
9.MICRORETASSURE ( Mrt ) – microretasuri = cavități cu pereți neregulați, cu aspect
dendritic, în general constituită din mai multe cavități.
Figura 6.12. Cavități cu pereți neregulați constituită din mai multe cavități
(Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
10. SOUFFLURE ( Sfl ) – suflura = cavitate cu pereți netezi, poate fi internă, apare în general
izolată.
Figura 6.13. Cavitate cu pereți netezi, poate fi internă
(Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
65
13. COLLAGE – ETAMAGE ( Eta ) – acoperire cu metal ( lipire -aderența, de metal pe
cochilă ) = riduri ( urme ) și rugozitate pe suprafețe mici de pi esă.
Figura 6.14. Acoperire cu metal (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
13 CRIQUE ( Cri ) – fisură în piesă = fisură mai mult sau mai puțin profundă
Figura 6.15. Fisură mai mult sau mai puțin profundă
(Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
14 REPRISE ( Rep ) – repriză = discontinuitate în piesă cu marginile rotunjite
Figura 6.16. Discontinuitate în piesă cu marginile rotunjite
(Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
66
15. CLOQUE ( Clo ) – basică de aer sau gaz = umflătură la suprafața piesei
Figura 6.17. Umflatură la suprafața piesei
(Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
16. CRAQUELURE ( Cra ) – fisura -crăpătură (a cochilei) = excrescența lineară sau în rețea
pe suprafața piesei.
Figura 6.18. Excrescența lineară sau în re țea pe suprafața piesei
(Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
17. TRACE D'ECOULEMENT ( Tec ) – urmă de curgere = discontinuitate la suprafața piesei
paralelă sau în sensul curgerii metalului.
Figura 6.18. Urmă de curgere (Sursa Uzina Dacia Renault Mioveni)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
67
Defecte de structură
Defectele de structură sau de morfologie cristalină a pieselor, pot provoca:
-pierderi de lichide sau gaze presurizate
-dificultați de uzinaj slabe caracteristici mecanice vis -à-vis de solicităril e la care piesa
este supusă.
Defecte cu origini anterioare procesului
– Cantități mari de oxizi (sub formă de mici particule dispersate)
– Umplere deficitară a cochilei (datorită fluiditatii scazute)
– Fragilitate la cald a piesei (la sco aterea din cochilă)
– Sedimentari(componenti grei intermetalici precipitati)
– Aerisiri, Ventilare insuficientă a cochilei
– Defecte de suprafață (Maselotaje insuficiente)
Defecte cauzate de proces
-Bavuri (excrescențe, infiltr ații de metal lichid în plan separație)
-Excrescențe (riduri), datorate fisurilor pe suprafața cochilei
-Reprize (două fronturi de metal nesudate)
-Valuri, linii de fluid, striuri
-Valuri, folieri, marmorații
-Depresiune, lipsă de material, tasare
-Lipsă material, adâncitură de retragere (retasură de suprafată)
-Cavitați de retrageri (de retasură către interior)
-Agătări (gripaje)
-Prinderi, agătări în sensul de demulare (direcția de extragere piesă)
-Porozitați
-Cavități (incluziuni de aer)
-Cavități (incluziuni de lubrefiant și/sau gaz)
-Cavități de retrageri (retasură)
Defecte puse în evidentă după proces
-foliere, lamele reci, pelicule la inte riorul piesei
-Bule
-Lipsă de continuitate (pierderi la etanșeitate)
-Uzinaj prost (urat), prezență puncte dure (incluziuni)
-Slabe proprietați mecanice, duritate scazută
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
68
-deformări, distorsiuni
-alterarea dimension ală (dimensiuni în afara toleranțelor)
-cote în afara tolerantelor
-Urme de eliminatori
-Proeminente din atacul de turnare (după decupare)
-Alte defecte
Trecerea în revistă a diferitelor defecte în piesele TSP, definirea lor și diferențierea pe
categorii (defecte externe , detectabile vizual și defecte interne), face mai clara diagnosticarea
și reprezintă o etapă importantă în inspecția calității a carcaselor de Logan.
Identificarea corectă a unui defect, permite întotdeauna o bună analiză a căutării
cauzei rădăcină , în sprijinul luării celor mai bune decizii.
Diagrama de rezoluții permite accesul la tabloul CAUZE -EFECT, care pot aduce informații
suplimentare în luarea deciziilor cu privire la inspecția calității pieselor.
O vizită în atelierul turnare sub presiune, permite observarea unei "CELULE de
injectat sub presiune", în totalitate automatizată , capabilă să facă piese foarte mici, în grape
de 2 sau 4 sau 6 amprente (diferiți suporți ), cât și o CELULĂ pentru injectat piese foarte
mari (carcase) și, foarte important, permite observarea procesului de turnare și inspecția
calității acestuia.
În concluzie, ceea ce este foarte important în inspecția carcaselor de Logan, aliajele
componente ale pi eselor fiind injectate sub presiune, este stabilirea precisă a defectelor gen
"porozități" și, diferențierea clară a suflurilor (inclusiv microsuflurilor) fată de gazari pentru a
le trata diferențiat și cu responsabilitate.
Acțiunile de prevenire a apar iției defectelor sunt foarte importante, pentru aceasta,
Dacia Renault aplica urmatoarele strategii de asigurare a calitatii.
Strategia calității, respectiv măsurile și acțiunile întreprinse pentru realizarea
scopurilor urmărite în acest domeniu – calitate superioară a produselor și proces continuu de
îmbunătățirea acesteia – este materializată printr -un ansamblu de activități și acțiuni înglobate
în Sistemul de Asigurare a Calității – SAC. Sistemul de asigurare a calității are în compunere
structurile și funcțiile destinate:
a) pentru produse / servicii: ridicării aptitudinii de folosire, satisfacerii cerințelor
beneficiarului și creșterii competitivității pe piață;
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
69
b) pentru producție: asigurării conformității față de documentație (având ca urmare
creșterea reală a productivității muncii măsurată prin produsele ″corespunzătoare″ realizate),
utilizării superioare a resurselor m ateriale, energetice, umane și financiare și creșterii
eficienței economice a fabricației.
Asigurarea calității văzută ca un sistem care generează construirea calității și garanția
privind realizarea de prima dată și apoi continuă a acesteia se bazează p e existența unor
funcții de bază. În funcție de natura (destinația) produsului și / sau tehnologia de realizare,
activitățile necesare asigurării calității pot fi mai numeroase sau reduse la un minim necesar,
pot fi mai complexe sau mai simple, să aibă par tea finală mai redusă sau mai accentuată.
Structura și gradul de dezvoltare al funcțiilor unui sistem specific de asigurare a calității
trebuie să fie adecvate atât resurselor economice, cât și altor riscuri și implicații generate
de defectarea produsului sau de ieșirea de sub control a procesului tehnologic.
Nu trebuie pierdut din vedere că obținerea calității costă, dar lipsa calității costă mult
mai mult. În caz extrem, lipsa calității poate conduce la imposibilitatea desfacerii produselor.
Aceste sisteme sunt în mod obișnuit compatibile cu SAC incluzându -l sau
completându -l pentru anumite etape din ciclul ″dezvoltare produs – producție″.
Produsele convenționale care prin utilizare nu generează decât defecțiuni minore sau
moderate și pierderi materiale mici, au optimul economic spre o calitate mai redusă decât a
celor de mare responsabilitate.
Acțiunile de construire a calității se desfășoară simultan cu realizarea obiectivelor
etapei respective și se concretizează prin ap licarea unor proceduri care vizează ca lucrările
etapei să fie corecte și complete din punctul de vedere al definirii calității.
Acțiunile de atestare a calității se concretizează prin validarea rezultatelor estimate a
fi obținute în cadrul etapei închei ate, urmată de decizia de trecere la etapa următoare.
Atestarea calității se poate face prin: avizări, omologări, recepții parțiale și finale efectuate cu
beneficiarul etc.
Îmbunătățirea permanentă a calității se face pe baza urmăririi permanente a prod uselor
în exploatare și fabricație, prin mai buna lor adecvare la cerințele beneficiarilor.
S.A.C. urmărește de asemenea să realizeze un optimum funcțional și de structură relativ
la interacțiunea dintre personal, mașini și unelte de muncă, sisteme info rmatice în scopul
obținerii parametrilor de calitate superioară a produselor cu un minim de costuri, atât la
producător, cât și la beneficiar.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
70
7. Calitate și conformitate
7.1. Factorii care determina calitatea
Analiza intrinsecă a calității unui produs implică distingerea urmă torilor factori:
Calitatea produsului
Conformitatea
Resurse disponibile
Asistenț a tehnica
Calitatea produsului
Nivelul realizabil al unui produs de calitate depinde de :
-calitatea cercetarilor pentru poziționarea pro dusului pe piață
-nivelul de calita te preales pentru produs
-calitatea stabilită de specificațiile de fabricaț ie
Conformitatea
Conformitatea cerută pentru asigurarea stabilitaț ii proiectului depinde de:
-tehnologia de fa bricație adoptată (procedeu, mijloc de fabricație)
-mana de lucru disponibilă (formare, gestiune, motivație)
Resurse disponibile
Resursele disponibile pentru realizarea unui produs după nivelul de calitate
preales se bazează pe:
Asistența tehnică
Asistența tehnică la client face parte din planificarea unei producții de calitate
– Parametrii fundamentali pentru a realiza asistența tehnică sunt:
– competența și cap acitatea de intervenție
– rapiditatea intervenției (mentenanța, reparații)
– bune raporturi întreținute cu clientul
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
71
7.2. Verificări, controale, încercă ri
Metodele de verificare a calităț ii
1) verificare opritoare ca uciuc
(opritoarele de cauciuc să nu fie uzate c a să poată micș ora v iteza piesei care vine din stanță );
-sa nu se lase mai multe piese pe jgheab (ca să nu se lovească î ntre ele);
-condiționarea pieselor să se facă cu grijă (pentru a nu lovii piesele î ntre ele);
-piesele căzute se izolează î n containarul de rebut
-verificare strâ ngere doape fixare miezuri (BBB;CCC) în cochila (do ape slabite)
=> joc al mizului în cochila => în timpul injecției miezul este împins î n interi orul cochilei
=>bavură
2) verificare strâ ngere doape fixare miezuri (H1;H2;H3) î n cochila
(doape slabite) => joc al mizului în cochila => în timpul injecției miezul este împins
în interiorul cochilei =>plus material (bazele H1; H2;H3 apar pe piesă î n relie f având cota
admisă de 1±0,2mm mai mare)
3) înlocuire miez (2138÷2101) rupt ;
-verificare miezuri cochila fixă (la revizia cochilei) și î nlocuirea miezurilo r uzate
-remaniere prin sudură a pastilei cochilei sparte ș i ajustarea zonei remaniate (după
ajustare se face verificarea dacă s-a respectat conformitatea configurației și adâ ncimei zonei
remaniate)
-remaniere a prin biaxare a zonei cu sudură umflată (remanirea cochilei pe maș ina
de turnare=>biaxarea se face până la atingerea conform itații configurației și adâ ncimei zonei
remaniate;
-dacă infiltrațiile de aliaj și umflatură în zona sudată este mare=>cochila
se remaniază în atelier SDV =>1)biaxarea până la eliminarea sudurii vechi și a infiltraț iilor
de aliaj;
-remanierea prin sudură ;
-ajustarea pr in biaxare a zonei remaniate;
-după ajustare se face verificarea dac ă s-a respectat conformitatea configurației
și adâ ncimei zonei remaniate)
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
72
-verificarea corectitudinii legă rii furtunelor hidraulice al e placii de eliminare parte fixă
(se v erifică pe calculatorul mașinii dacă a fost activată placa de eliminare=>se trece cheia,
pe lucru manual și se actionează cheia, de pe panoul de comandă, facâ nd comenzi de intrare –
ieșire a placii urmărind dacă placa lucrează normal sau dacă apar pierderi de ulei=>se elimină
pierderile de ulei (demontare cochila P.F. înlocuire furtune sparte sau î nlocuire cilindru cu
pierderi de ulei)
-verificare lungime eliminatori (se masoară cu șublerul da că sunt conform desenului
de miez al cochilei respective și se aduce î n cote)
-verificare strâ ngere doape (blocare eliminatori);
-dacă doapele sunt slabite=> strângere doape;
-dacă doapele sunt str ânse=> eliminator scurt=> înlocuire eliminator
Diversele servicii dintr -o întreprindere sunt legate între ele prin realizarea unui produs
în vederea unui obiectiv de calitate precis.
Specificaț iile privind cal itatea trebuiesc sa fie notate și să circule î n toate serviciile ,
cu scopul de a urma o politică a calităț ii uni tară î n cadrul î ntreprinderii .
Fabr icarea unui produs de calitate ține cont pe toată durata producț iei de :
PROCES
DESENE SI
SPECIFICAȚ II
TOLERANȚ E
NORME ȘI
INSTRUCȚ IUNI
INSPECȚII Ș I
CONTROALE
Față de ''eșecuri'' a se revedea :
PROCEDURI
DIRECTIVE
STRUCTURA DE
ORGANIZARE
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
73
Calitate ș i conformitate
Prin calitatea une i piese turnate sub presiune , î ntelegem carac teristicile pe care le are
în funcț ie de :
-aspect extern (aspectul suprafeț elor)
-integrit atea structurală
-precizia dimensională
Conformitatea se identifică prin corespondența între piesă și exigenț ele la utilizare,
de ex:
-aspect estetic
-formă ș i dimens iuni
-rezistență mecanică , eventu ală etanșeitate ș i printre alt ele , aptitudinea de a fi supusă
"tratamentelor" de finisa re ca de ex.: uzinare, vopsire ș i lacuire, polizare, tratamente chimice
sau galvanice.
Exigenț ele impuse pies elor tur nate sub presiune pot aș adar sa fie multip le și de natură
diferită după funcția lor specifică î n diferitele sectoare de utilizare. Pentru a atribui și a
menț ine caracteristicil e cerute , este necesar de a stăpinii procedeul ș i de a supraveghea
meticulos procedurile. Pentru a ob ține calitatea ș i conformitatea pieselor sale, întreprinderea
trebuie sa prevină defectele și să fie în măsură să le suprime rapi d când acestea sunt prezente.
Noi trebuie sa ț inem cont de :
– cunoașterea exigențelor pieț ei
– capacitatea de a lucra cu procedurile cele mai adaptate
– abilitatea diagnosticari defectelor
– capacitatea de a izola cauzele
– capacitatea de a suprima defectele prin intervenț ii oportune.
Dat fiind că nu se poa te selec tiona numai piesele bune care să asigure constanța
calităț ii și conformitații,este necesar de a se intra în logica garanției asigurării calităț ii
(de exemplu dupa normele seriei ISO 9001 ).
În această optică , calitatea trebui e să fie primul obiectiv asupra caruia treb uie sa ne
concentră m, intervenind asupra fiecarei faze de realizare a piesei. Ac est concept este bine
exprimat î n sloganul englezesc : ''first quality''(''calitate î nainte de toate'').
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
74
Pentru a obține și a men ține calitatea ș i conformitatea pieselor, este necesar ca acest
concept ''ca litatea '', sa fie obiectivul către care trebuie să tindă toate fazele ce duc la
realizarea lor . Calitatea pieselor depinde de alegerea factorilor din schema de mai jos.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
75
Cochila, mașina, cuptoarele ca ș i utilajele auxiliare t rebuie sa fie alese, realizate
și întreținute de așa manieră pentru a conserva toată eficacitatea lor. Es te clar că numai
în acest mod va fi posibil să se întreprindă o acț iune eficace de a preveni ap ariția defectelor.
Spunem deci că totul are un preț și că acest preț nu poate fi absorbit prin prețul de vânzare
al piesei, dată fiind concurența. Dacă în parte este adevărat, trebuie în mod egal să avem
în vedere că ș i non -calitatea are în mod egal prețul să u.
Pe ascuns, ea este platită sub formă de:
– slabă cadentă de producț ie
– frecvente î ntreruperi
– numă r ridicat de rebuturi
– controale, selecții și elimină ri
– operaț ii de reperaț ii suplimentare
– întârzieri la livrare
– reclamații, contestații, returnă ri
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
76
În definitiv, se poate remarca despre calitate că se platește din belș ug.
Menținerea calităț ii piese lor turnate este de o impor tantă fundamentală .
Dupa cum ș tim, cali tatea piesei depinde de mai mulți factori și î n particular,
de parametri procedeului, printre care cei principali sunt:
– cantitatea de aliaj
– temperatura aliajului
– temperatura cochilei
– cursa și viteza î n prima f ază de injecție
– cursa și viteza în faza 2 de injecț ie
– presiunea finală, în faza 3 de injecț ie
– durata diferitelor faze ale ciclului
Pentru a gara nta constanța calității, trebuie să ț inem sub control diferiț ii parametri
ai procede ului. Valorile parametrilor aleși pentru obț inerea caracteristicilor calitat ive
prevazute piesei, trebuie să ramană constanț i ciclu după ciclu. Constanț a valorilor impuse
și repetabilitatea lor depind în mare măsură de prestațiile mașinii și aparaturii auxiliare .
Turnă toriile moderne sunt adesea echipate cu aparate ale că ror mijloace de captare
sunt în măsură să controleze în permanentă valor ile principalilor par ametri și de a -i transmite
în sistemul informatic care îi pune în evidență pe un ecran . Majoritatea acestor aparate,
în plus fată de vizualizarea valorilor și evoluția parametrilor sub formă de curbe, sun t
capabile să compare valorile înregis trate cu valorile programate, să genereze semnale de
disfuncționalitate, să oprească producția și să procedeze la auto -corecț ie.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
77
13. Concluzii
Inspecția calității joacă un rol deci siv în aprecierea satisfacției cerute și așteptate de
părțile interesate de organizație. Gradul de orientare a organizației către satisfacerea tututor
părților interesate (calitatea obținută) crește în măsura în care toate condițiile de control al
calități i sunt atinse. Aceasta este și o expresie a gradului de maturizare a managementului
calității practicat în organizație. Astfel, controlul calității trece de la aprecierea gradului de
aplicare și adecvare a cadrului normativ, la aprecierea calității percep ute de client și, ulterior,
la aprecierea calității percepută de celelalte părți interesate. Controlul calității permite
dezvoltarea unui sistem de indicatori care exprima în fapt gradul de orientare catre calitate a
organizației.
În această cercetare am descris procesul de fabricaț ie al carcasei de motor auto, cum
se realizează inspecția calității pieselor, am prezentat defectele pieselor care pot apărea în
urma procesului de turnare sub presiune dar și etapele controlului calității.
Pentru a fi ideale , piesele produse trebuie sa fie în conformitate cu exigențele impuse
de utilizarea lor spe cifică, după normele și toleranț ele dimensionale și după acordurile cu
clientul.
Pentru a verifica, în cursul fabricației, dacă piesele produse posedă car acteristicile
finale necesare trebuiesc efectuate ver ificări, controale și încercări pe care le -am prezentat în
lucrarea aceasta.
Aceste operații sunt denumite controale de calitate și sunt încredințate unei persoane
din serviciul Calității.
Cochila, mașina, cuptoarele ca și utilajele auxiliare trebuie sa fie alese, realizate
și întreținute de așa manieră pentru a conserva toată eficacitatea lor. Este clar că numai
în acest mod va fi posibil să se întreprindă o acțiune eficace de a preveni apariția defectelor.
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
78
14. Bibliografie
1. Atanasiu N. ș.a. (1978), „Tehnologia prelucrării metalelor”, EDP
2. CIOBANU M , Ingineria Calității, Ed.Printech 1999;
3. Ciortan M., Băltărețu C, Trocan D., Asigurarea calității – teorie și aplicații. Ghid
pentru profesori și elevi, Editura Academica Brâncuși, Târgu Jiu, 2009
4. Constantin Pana, Motoare cu ardre interna 2, curs predat la Fac. Inginerie mecanica si
mecatronica, 2011 -2012
5. Documente privind insecția calității si desfășurarea proces ului de turnare sub presiune
a carcaselor de motor Logan și fotografii ale pieselor din cadrul Uzinei Dacia Renault
6. Eckermann, Erik (2001), "World History of the Automobile";
7. Editura Conteca `94, București, 2004
8. Feigenbaum Val Armand – Tendințe ale calităț ii în noul mileniu, Tribuna Calității,
nr. 2/2002 ;
9. Feigenbaum, A.V., Total Quality Control, III rd Ed., McGraw -Hill Inc., 1991;
10. Frumușanu, G. (2008), „Utilaje si echipamente pentru prelucrări mecanice”,
Universitatea “Dunărea de Jos”, Galați
11. http://4ndt.wordpress.com/proceduri -de-examinari -nedistructive;
12. http://lcfp.3x.ro/cursuri/3/2.php;
13. http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_autom obilului;
14. http://www.anc.edu.ro/;
15. http://www.auto.ro/;
16. http://www.capital.ro/;
17. http://www.mecanica.pub.ro/;
18. http://www.money.ro ;
19. http://www.preferatele.com/
20. http://www.umfiasi.ro/;
21. IOSIF, H. Gh., MANOLE Victor, STOIAN Mirela, BOLOC Dana – „ Analiza calității
produselor”, Editura Tribuna Economică, București 2002
22. Ishikawa, K., Guida al Controllo di qualita, Olivetti Formation/Consulenze, Franco
Angeli,1986;
23. Juran, J., M., Calitatea produselor – Editura Tehnică București 1974;
24. JURAN, J.M. & GRYNA F.M. – „Calitatea produselor”, Editura Tehnică, București,
1973;
Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN
79
25. Negurescu N., Pană C., Popa M.G, – .Motoare cu ardere internă, vol. III, IV –
Litografia IPB, 1988
26. Niculae Negurescu, Constructia si calculul motoarelor cu ardere i nterna pentru
autovehicule rutiere, curs predat la Fac. Transporturi, 2011 -2012
27. Olaru M., Managementul calității, manual pentru clasa a X -a, Editura Economică,
București, 2004.
28. Standardul ISO 9001: 1994 ;
29. Strandardul ISO 9001:2008;
30. T. Tedoru – Asigurarea c alității, Supliment Tribuna Economica 1993
31. Teodoru, Tr., Tehnici și metode de abordare a calității, INID, București, 1994;
32. TEODORU, Traian – „ Implementarea și certificarea sistemelor de management”,
33. Wikipedia, the free encyclopedia;
34. www.iso.org
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Metode specifice inspecției calității produselor tip carcasă Ionela Georgiana VIȘAN [602999] (ID: 602999)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.