Metode specifice de corectare a curburilor patologice ale coloanei [623532]

Metode specifice de corectare a curburilor patologice ale coloanei
Metode specifice de corectare a curburilor patologice ale coloanei
Metoda Klapp
Metoda Klapp
Metoda Klapp a fost prezentată la Congresul german de Ortopedie incă din anul 1905 și ocupă un loc
important in programele speciale funcționale de corijare a
scoliozelor
.
a !aza metodei stau două o!ser"ații#
$ lipsa scoliozelor la patrupede și apariția acesteia la !ipede% pe măsura ridicării lor pe treapta e"oluției
speciiilor
$ mo!ilitatea mare &n sens lateral a coloanei la animalele patrupede% &n special prin acțiunea mem!relor asupra
ra'isului
(stfel% Klapp a &ncercat să pună coloana "erte!rală &n condițiile "ieții primiti"e )poziția patrupedă*
pentru a corija sta
tica "erte!rală% poziție c
e constituie ese
nța metodei sale.
Principiile metodei:
Principiile metodei:
$ ori
ce p
oz
i
ie
% car
e me
n
in
e
ț
ț
coloana "erte!rala

paralelă
cu
solul%
elimină
ac
iunea
patologica
a
gra"ita
iei
ț
ț
asup
ra de"ia
iei "erte!
rale+ astf
el%
ț
cur!urile scoliozelor

ade"arate sau atitudinale scad sau dispar% cand se trece
din ortos
tatis
m &n patrupe
die cu trunc
'iul la orizo
ntală
% cu sprijin pe palm
e
i pe genunc
'i% !ra
ele paral
ele cu
ș
ț
coapsele% pe
rpendiculare pe s
ol% capul men
inut &n e,tensie
ț
$ &n pozi
ie patrupedică%
coloana "e
rte!rală se
mo!ilizează m
ai u
or lateral% infle
,iunile corectoa
re se realize
ază
ț
ș
acti"
i
mult
mai
amplu
dec-t
&n
ortostatism
sau
a
ezat
ș
ș
$ mi
cările colo
anei "erte!
rate sunt mai ample &n
regiu
nile cu lordoză )cer"
icală sau lom!a
ră* dec-t &n
cele cu
ș
cifoză
$
&n
pa
tru
ped
ie
mar
ii
dor
sal
i
sun
t
ma
,im rela,
a
i
de acee
a
se
ț

poate
e,ecuta
o
mi
care
corecti"ă
mult
mai
ș
eficientă
$ pozi
ia patrupe
dică oferă posi
!ilila
tea de e,pansi
une ma,im
ă a
cutie
i toracice% de acee
a se
o!
in rezulta
te
ț
ț
foa
rte
!un
e
&n
sco
lio
ze
le
&ns
o
ile
de
de
form
a
ii
tor
aci
ce
)to
rac
e
&n
ca
ren
ă%
&nf
und
at*
+
efe
cte
le
fa"
ora
!il
e
se
ț
ț
răsfrang
i asupra
organelor
intratoracice% de
multe ori c
omprimate
ș
Klapp descrie dou
ă grupe de pozi
ii de start ale patrupediei% res
pecti" ale planului spate
lui &n raport cu
ț
sol
ul%
i
anu
me
ș
pozi
pozi
ii
ii
lordozante
lordozante
ț

i
ș
pozi
pozi
ii
ii
cifozante
cifozante
ț
.
ie
că
rei din
ace
ste /
poz
i
ii le
cor
esp
un cinci poz
iții
ț
inițiale comune# una orizontală% două deasupra și două dedesu!tul acesteia% din care se e,ecută mișcări de
infle
,iune
. a pozi
iile lordoz
ante &nt-l
nim  pozi
ii deasup
ra orizon
talei.
ț
ț
Pozi
Pozi
ii lordozante
ii lordozante
ț

$ &n
funcție de &nclinarea trunc'iului% facilitează mo!ilizarea unei anumite zone "erte!rale#
1.
patrupedie „răs
patrupedie „răs
turnată”
turnată”
lordozan
tă% cu trunc'
iul &n u
oară e,t
ensie
+ ac
iunea co
recti"
ă ma,imă se real
izea
ză
ș
ț
&n zona
L4 – L5
L4 – L5
/
.
.
patrupedie „redresată”
patrupedie „redresată”
lordozant
ă% cu
trunc
'iul u
or &nclinat anter
ior% mem
!rele supe
rioare orien
tate către
ș
podea% "-rful deg
etelor deta
at de suprafa
a de sprijin+ ac
iunea corecti"a ma
,imă se realizează
&n segmentul
ș
ț
ț
L1
L1
– L3
– L3
.
patrupedie
patrupedie
„semiredres
„semiredres
ată”
ată”

lordo
zantă )idem pozi
ia precede
ntă% numai că "-rful degete
lor se sprijină pe
ț
podea*+ ac
iunea corecti"ă m
a
ț
,imă se realizează la ni"elul
D11
D11
– D12
– D12
.
patrupedie „orizonta
patrupedie „orizonta
lă”
lă”
lordozantă% pe genunc
'i cu sprijin pe palme% &n care ac
iunea corecti"ă ma,imă este
ț
la ni"el
D8 – D1
D8 – D1
5.
patrupedie „semiaplecată
patrupedie „semiaplecată
2 lordozan
tă% &n
care trunc
'iul este &nclinat către sol prin fle,ia coatelo
r+ ac
iunea
ț
corecti"ă ma,imă se realizează la ni"elul
D5 – D!
D5 – D!
3.
patrupedie
patrupedie
„aplecată”
„aplecată”
lordozantă% &n care coatele sunt flectate mai mult &nc-t toracele superior atinge
podeaua+ ac
iunea corecti"ă m
a,imă se realizeaz
ă &n
ț
D1 – D4
D1 – D4

Pozi
Pozi
ii cifozante
ii cifozante
ț
1.
patrupedie „re
patrupedie „re
dresată”
dresată”
cifozantă% &n ca
re ac
iunea corecti"ă m
a,imă se realizea
ză la ni"el
ț
D1 – D4
D1 – D4
/
" patrupedie „se
" patrupedie „se
miredresată”
miredresată”
cifozantă% cu
ac
iune corecto
are ma,imă la
ni"el
ț
D5 – D!
D5 – D!
.
patrupedie „or
patrupedie „or
izontală”
izontală”
cifozantă% &n ca
re ac
iunea corecti"ă m
a,imă se răsfrange
la ni"el
ț
D8 – D1
D8 – D1

" patrupedie „se
" patrupedie „se
miaplecată”
miaplecată”
cifozantă% cu corectare ma,imă la
ni"el
D11
D11
– D12
– D12
5.
patrupedie „ap
patrupedie „ap
lecată”
lecată”
cifozantă% &n care efectul corector ma,im se răsfrange la ni"el
L1 – L4
L1 – L4
4n concluzie% sediul electi" al acțiunii corectoare din pozițiile cifozante este &n sens in"ers celor care
corespund pozițiilor lordozante. (stfel#
$
cor
ec
ția
sco
lio
zel
or
dor
sa
le
est
e
efe
ctu
ată
din
poz
iți
i
cif
oza
nte
sit
uat
e
de
asu
pra
ori
zon
tal
ei
sa
u
poz
i
ii
ț
lordozante situate su! orizontala
$ corecția scoli
ozel
or lom!are se face din pozi
ii lordoza
nte situate dea
supra oriz
ontal
ei sau pozi
ii cifozant
e
ț
ț
situate su! orizontală
ent
ru a ilustra aceste co
nstat
ări% Klapp a realiz
at o sc'ema comp
arati"
ă sugesti
"ă% care &nfă
i
ează
ț
ș
diferite grade de &nclina
re a trunc'iului pe
!azin &n patrupedie
lordozantă
i cifozantă.
ș
6in patru
ped
ie% Klapp a
pre
con
iza
t
dou
ă
tip
uri
de
me
rs% cu
rep
erc
urs
iun
i
as
upr
a
ce
ntu
rilo
r
scap
ulară și
pel"i
nă% precum și
asup
ra cur!urilor coloa
nei#
mersul #ncruci$at
mersul #ncruci$at

și
mers
mers
ul cămil
ul cămil
ei"
ei"
4n
mersul

încrucișat
$ m-na și piciorul opus
→
pentru corijarea scoliozelor unice+
mersul cămilei
$ m-na și piciorul de
aceeași parte
→
pentru scoliozele du!le.
ornindu$se de la poziția patrupedă% s$au conceput o serie de e,erciții% dintre care unele cu caracter
asuplizant% unele cu caracter tonifiant
și unele corecti"e. 7o
m prezenta unele
din aceste e,erciiții#
1.
1.

Mersul în patru labe.
Mersul în patru labe.
Poziția de plecare
# patrupedie% cu mem!rele &n ung'i drept față de corp capul &n e,tensie.
Execuție:
mers &ncrucișat% prin comanda

8la st-ngala dreapta:2
Aplicație:
asuplizarea coloanei% deformările simetrice și asimetrice ale coloanei "erte!rale )&n scoliozele totale
se insistă de partea con"e,ității*
2.
2.

Alunecarea
Alunecarea
Poziția de plecare:
poziția patrupedă cu !rațele &n
tinse și &ndepărtate la ni"elul umerilor
% palmele alunecă p
e sol
p-nă ce ste
rnul atinge solul% coa
psele răm-n &n po
ziție "erticală% cu c
apul &n e,tensie% p
ri"irea &nainte.
Execuție:
!rațele alunecă &nainte% după care &naintează genunc'ii &n pași mărunți% toracele mențin-ndu$se &ntins
și aplecat pe sol% coloana lordozată &n regiunea dorsală% d-ndu$se comanda# 8&ntinderea pentru alunecare%
&nainte:2
Aplicație:
alungirea coloanei% lordozare dorsală% corijarea spatelui cifozat% alungire &n
scolioze.
3.
3.

Șerpuirea
Șerpuirea

Poziția de plecare:
poziția patrupedă cu !rațele &n
tinse și &ndepărtate la ni"elul umerilor
% palmele alunecă p
e sol
p-nă ce ste
rnul atinge solul% coa
psele răm-n &n po
ziție "erticală% cu c
apul &n e,tesnie% p
ri"irea &nainte.
Execuție:
coloana "a fi deplasată alternati" la st-nga și la dreapta% &n scopul &ntinderii alternati"e a flancurilor
d-nd comanda 8alungire pentru alunecare% &nainte%
șerpuiți:2
Aplicație:

&nt
ind
ere
a
fla
nc
uril
or
%
&n
sco
lio
ze
)in
sis
t-n
du$
se
ma
i
ale
s
pe
&nt
ind
ere
a
co
nca
"it
ăți
lor
*%
fie
se
efectuează &ntinderea de o singură parte% c-nd deformația toracelui este
unilaterală.
4.
4.

Dosul de pisică
Dosul de pisică
Poziția
de
plecare:
din poziția patrupedă% se &ndoaie !rațele p-nă ce ele ajung &n prelungirea umerilor% iar
ante!rațele formează cu !rațele un ung'i drept+ "-rfurile degetelor sunt &ndreptate &nainte% capul &n e,tensie%
coapsele &n ung'i drept cu gam!ele.
Execuție:
inițial% m-inile &naintează cu un lat de palmă% concomitent cu o a"ansare a genunc'iului st-ng% după
care o cifozare a ra'isului dorsal $ dos de pisică $ și e,ecutarea unei mișcări de plonjon cu capul &nainte+
toracele este proiectat &nainte &n poz
iție profundă spre sol. Ciclul
re&ncepe cu a"ansa
rea m-inilor% &nain
t-nd de
această dată cu genunc'iul drept% comand-nd# 8 m-ini% genunc'i $
mișcare:2
Aplicație:
se recomandă &n special &n cifoze% lordoz-nd regiunea dorsală. 4n scolioze% e,ercițiul alungește
coloana "erte!rală% mărește diametrele toracelui și forța
musculaturii !rațelor și a
umerilor.
5.
5.

Săritura iepurelui
Săritura iepurelui
Poziția de plecare:
poziția patrupedă cu !rațele &n
tinse și &ndepărtate la ni"elul umerilor
% palmele alunecă p
e sol
p-nă ce ste
rnul atinge solul% coa
psele răm-n &n po
ziție "erticală% cu c
apul &n e,tesnie% p
ri"irea &nainte.
Execuție:
de la poziția de plecare% se ridică lent% simultan !rațele și toracele p-nă la "erticală% &ntinz-ndu$se
musculatura fesieră și cea a!dominală. ;rmează o aplecare lentă care pregătește săritura% !rațele și coloana
răm-n-nd &ntinse. <e sare cu am!ii genunc'i &ntre m-ini și apoi se &ntind din nou !rațele &nainte% pentru a se
găsi &n poziția de plecare. Comenzile # 8sus% jos% &nainte:2
Aplicație:
&ntărirea musculaturii a!dominale și dorsale% scolioze simetrice și asimetrice% tul!urări de statică
"erte!rală% cu rol de
alungire a musculaturii a!dominale și fesiere.

4n ultimii ani pozițiile Klapp au fost studiate comple,. 4n cursul pozițiilor de 8reptație2 Klapp au
fost &nregistrată acti"itatea următorilor mușc'i# o!licii și drepții a!dominală% spinalii )cer"icali% dorsali și
lom!ari*% rom!oizii% marele dințat% marele
dorsal% deltoidul.
ozițiile Klapp se e,ecută din
postura 8&n genunc'i2% studiul urmărind#
$ poziția redresată# trunc'i aplecat la /0
o
de la "erticală% cu m-inile la spate
$ poziția semiredresată# trunc'i flectat la 0
o
% cu m-inile la spate
$ poziția orizontală# trunc'i la 90
o
% cu m-inile la spate
$ poziția semico!or-t # trunc'i la 100
o
% cu m-inile &n șolduri
$ poziția co!or-tă# trunc'i la
115
o
% cu m-inile &n șolduri
(u mai fost c-te"a "ariante și anume#
$ poziția redresată cu m-inile la șolduri
$ poziția redresată cu m-inile la ceafă
$ poziția redresată cu !rațele ridicate &n sus pe l-ngă cap
$ poziția orizontală cu m-inile la ceafă
$ poziția co!or-tă cu !rațele &nainte pe l-ngă cap
Concluziile au fost#
•
entru musculatura cer"icală% poziția cea mai !ună este cea
co!or-tă cu !rațele &nainte
•
entru musculatura coloanei dorsale% poziția de elecție este cea ori
zontală cu m-inile la ceafă
•
entru musculatura coloanei lom!are% aceeași ca
pentru coloana cer"icală

Met
Met
oda otre
oda otre
l
l
)e,tensie $ derotație $ elongație = fle,ie laterală* este cea mai apreciată &n prezent# decu!it
"entral% cu mem!rele inferioare &ntinse c-t mai
complet% mem!rele superioare &ntinse pe l-ngă urec'i+ se &ntinde
tot corpul% apoi se e,tind !rațele% corpul se lordozează% mem!rele inferioare se e,tind din șolduri )arcuire
ma,imă pe e,tensie*
Corectarea cur!urii# un mem!ru superior se
duce &napoi spre șold% care se
e,tinde+ celălalt mem!ru
superior pe l-ngă urec'e% &n sus.
;n alt e,emplu este cel de mo!ilizare toracică din poziția 8pe genunc'i2% cu fesele pe taloane%
trunc'iul aplecat &nainte peste coapse% !rațele &ntinse pe l-ngă urec'i% m-inile pe sol. 4n acest fel coloana
lom!ară este perfect !locată. <e face &nclinarea laterală% m-inile pășind cu degetele spre st-nga )scolioză
toracică st-ngă* sau spre dreapta )scolioză dreaptă*+ se r
e"ine% apoi se repetă.
entru scoliozele lom!are% Cotrel recomandă decu!itul "entral pe masă% m-inile prinz-nd marginile
laterale ale acesteia și !loc-nd astfel toracele. >erapeutul prinde am!ele mem!re inferioare% transl-ndu$le spre
st-nga )scolioză toracică st-ngă* sau spre dreapta )scolioză dreaptă*+ se re"ine%
apoi se repetă.
>o
t Cotrel a
utilizat și 8e,ercițiile de t-r-re2
sau 8&notul pe uscat2# decu!it "entral% mem!rele de pe
o parte sunt &ntinse% celelalte se apropie $ flectarea co,ofemuralelor și genunc'ilor% m-na fiind orientată spre
coapsă. ?,ercițiile Cotrel cur!ează mai &nt-i coloana )spre mem!rele apropiate*% după care se re"ine la poziția
dreaptă sau se trece spre poziția
interesată.
?longația Cotrel este o autotracțiune cu posi!ilitatea de a redresa scolioza# decu!it dorsal% cu
căpăstru de tracțiune cer"icală% de la care o coardă trece pe după scripete )&ndărătul și puțin deasupra capului*%
&ndrept-ndu$se către picioare% de care se fi,ează. 4ntinderea completă a mem!relor inferioare "a &ntinde
coloana+ mo!iliz-nd co
ncomitent mem!rele inferioare s
pre st-nga sau spre drea
pta% se realizează
corectarea
cur!urii scoliotice.