METODE ȘI TEHNICI DE STUDIU FOLOSITE … … … .. 4 [610149]

CUPRINS
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 1
METODE ȘI TEHNICI DE STUDIU FOLOSITE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
I. ASISTENȚ A SOCIALĂ – NOȚIUNI GENERALE SI TEND INȚE ACTUALE ÎN MEDIUL RURAL ………… 6
1.1 SCURT ISTORIC AL ASISTENȚEI SOCIALE ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
1.2CARACTERISTICI ȘI PERSPECTIVE ALE SATULUI ROMÂNESC CONTEMPORAN ……………… 10
1.3 IMPLICARE ȘI DEZVOLTARE COMUNITARĂ ………………………….. ………………………….. …………….. 12
1.4 SĂRĂCIA LA NIVEL RURAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
1.5 CRIZA ECONOMICĂ ȘI DREPTUL MORAL DE A MUNCI ………………………….. …………………….. 19
II. MEDIUL RURAL ȘI SPECIFICUL PROBLEMELOR SOCIALE ………………………….. ………………………….. .. 22
2.1 CONCEPȚIA DESPRE MUNCĂ LA ROMÂNI ………………………….. ………………………….. ………………… 22
2.2 MIRAJUL STRĂINĂTĂȚII ÎNAINTE DE DECLINUL ECONOMIC MONDIAL ………………………….. .. 25
2.3ȚĂRANUL ROMÂN ÎNCOTRO ? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27
2.4GENERAȚIILE DE ȚĂRANI DIN SATUL ROMÂNESC ………………………….. ………………………….. …… 30
ASTM, ULCER, REU MATISM… ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 31
CAMPIONI ȘI LA MORTALITATE INFANTILĂ ………………………….. ………………………….. ……………… 32
UN MEDIC LA 1.811 LOCUITORI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 32
III. SISTEMUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ DIN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ……….. 36
3.1 FURNIZORII DE SERVICII SOCIALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 36
3.2 PERSONALUL CA RE ACORDĂ SERVICIILE SOCIALE . BENEFICIARII ………………………….. …… 39
3.3 MODUL DE ACORDARE A SERVICIILOR SOCIALE ………………………….. ………………………….. ….. 40
IV.MANAGEMENTULUI SERVICI ILOR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ DIN COMUNA COMARNA,
JUDETUL IAȘI,ÎNAINTE ȘI DUPĂ DECLANSAREA CRIZEI ECONOMICE ………………………….. ……………. 43
4.1 PREZENTAREA COMUNEI COMARNA , JUDETUL IAȘI ………………………….. ………………………….. .. 43
4.2 PREZENTAREA SERVICIILOR SOCIALE OFERITE DE SPAS COMARNA, JUDETUL IASI ….. 45
4.3 COMUNICARE ȘI IERARHII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 56
4.4 PLAN STRATEGIC PRIVIND ASISTENȚA SOCIALĂ ………………………….. ………………………….. ……… 58
4.5 TEORII CARE EXPLICĂ MUNCA ASITENTULUI SOCIAL IN ULTIMII ANI ………………………….. . 60
4.6 MODALITĂȚI DE IMPLICARE A BENEFICIARILOR DE SERVICII SOCIALE ………………………… 64
4.7 MODALITĂȚI DE CONTROL AL CALITĂȚII SERVICIILOR ȘI GRADUL DE SATISFACȚIE A
BENEFICIARILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 67
4.8 REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE ………………………….. ………………………….. …….. 69
ANEXE : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 78
ANEXE PENTRU DIFERITE CAZURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 88
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 101

1
ARGUMENT
A vorbi despre identitate înseamnă a vorbi despre natura umană și complexitatea ei,
despre istoria devenirii omului, a cr eării și recreării lui prin gândire, efort și voință, înseamnă a
vorbi despre o față vizibilă, conștientă de sine și alta ascunsă ce transpare în gânduri, gesturi,
comportamente demne de a fi luate în seamă.
Într-o lume marcată de tensiuni și conflicte, în tr-o lume dominată de schimbări rapide și
multiple (economice, sociale, politice, psihologice) cultivarea identității personale devine
impetuos necesară .
Nu trebuie să uităm că, dată fiind natura socială a omului, personalitatea umană nu poate
fi apreciat ă decât în plan social, ea validându -se în raport cu alții, printr -o raportare și reevaluare
continuă. Socialul este oglinda în care omul își reflectă adevăratul chip, el neputând exista în
afara societății, ci numai în ea și prin ea. Deci nu poate fi anal izat decât ca ființă socială,
dezvoltarea sa psihică fiind întotdeauna impregnată de raporturile societății cu el .
Nu toți reușim la fel de bine în plan social sau familial însă depinde de noi ca
indiferent in ce situatie de n evoie se afla individul , familia sau comunitatea , să ajutăm la
schimbarea sau ameliorarea problemei .
Practica asistenței sociale trebuie întotdeauna văzută ca un ajutor acordat
oamenilor pentru a aduce schimbarea în rel ațiile lor cu alți indivizi, grupări, organizații sau
sisteme sociale . Mult timp asistența socială acordată familiei a fost cunoscută sub numele de
,, family casework ,, Această terminologie era justificată de obiectivul servicilor sociale d e
a asigura protecția și bună stareafamiliei. Noua terminologie ,,family therapy,, evidențiază
faptul că subiectul schimbării este familia însăși ca întreg.
Faptul că omul nu poate exista decât în societate o atestă nu doar psihologia si
sociologia, d ar și istoria, antropologia, întreaga cultură a umanității și mai ales evoluția psihică a
omului bazată pe aprofundarea și interiorizarea socialului devenit punctul de lansare al
conștiinței umane .,,Realitatea umană este foarte complexă, ea nu este doar po zitivă sau doar
negativă ci este o realitate contradictorie, plină de conflicte și ciocniri interioare, de trăsături
de caracter pozitive dar și negative, de scopuri înalte, sociale dar și meschine, egoiste, din
interacțiunea cărora omul se construiește p e sine, prin ciocnirea contrariilor, prin
contracararea tendințelor opuse, prin depășirea progresivă a unor tendințe sau trăsături

2
negative ce se instalează pasager sau durabil în personalitatea sa ” 1. Personalitatea umană este
în esență în orice moment i mplicată într -o foarte largă rețea de relații sociale. Omul nu este
niciodată singur, este cu sine. Relațiile cu ceilalți, raportarea la ceilalți, la obiectivitate este
permanentă. În acest fel, eul social reflectă întrepătrunderea dintre eu și societate c reând
dialectica intimă și complexă a identificării omului concret cu idealurile, aspirațiile și valorile
sale care se exprimă și există în societate și în ofertele acestora.
Se consideră că problema efortului continuu de identificare cu anumite valori ale vieții
(materiali, spirituale, culturale și social ideologice ) și de căutare a propriei identități este una
din problemele de bază ale psihologiei moderne.
Dat fiind faptul că existența omului este legată indiscutabil de viața socială, expresia cea
mai c oncretă a personalității umane este modalitatea ei de manifestare și relaționare cu semenii
săi căci după cum ne spune și Mihai Golu: „Personalitatea există, se formează și se manifestă
prin relaționare.”2 Identitatea a constituit direct sau indirect, obie ctul de cercetare al mai multor
psihologi, preocupați de evoluția personalității umane, de înțelegerea cauzală a manifestărilor
ei, de ameliorarea comportamentului ei menită să situeze omul pe o nouă treaptă de evoluție.
Printre aceste preocupări se disti nge orientarea psihologică intitulată, ,,Psihologia umanistă în
centrul căreia se află omul și aspectele sale existențiale, cu accent pe potențialul său de
devenire, pe explorare și dezvoltarea calităților umane. Reprezentanții de seamă ai psihologiei
umaniste: A. Maslow și Carl Rogers relevă caracterul unic al ființei umane capabilă să dirijeze
cu luciditate propria traiectorie prin viață și mai ales ,,să devină ceea ce este capabil să fie’’3
Preocupați de progresul ființei umane și de capacitatea sa con tinuă de perfecționare, psihologii
români și -au adus și ei contribuția la elaborarea unui model uman. Toate lucrările care au
abordat problema cunoașterii omului ating mai mult sau mai puțin problema identității, a
conștiinței de sine necesară identificări i locului său în lume, a găsirii de soluții optime
problemelor inerente ale vieții, apropierii de esența fenomenelor. Prin îndepărtarea sa de esența
fenomenelor, omul se adâncește în angoasele lui, intrând într -un cerc vicios, de multe ori
irațional, îndep ărtându -se de condiția de stăpân al propriei sale vieți . Dată fiind natura socială a
individului, identitatea sa nu poate fi apreciată decât în plan social, ea validându -se în raport cu

1M. Zlate Omul față în față cu lumea , Ed. Albatros, 1988
2M.Golu , Dinamica personalității ,Ed.Genese ,1993
3 Idem 2

3
alții, drumul ei plecând din sfera biologică, trecând prin cea psihică , afectivă, intelectuală și
oprindu -se în cea socială.
Sentimentul de identitate crează siguranță, confort psihic, intimitate dar și
responsabilități legate de sarcinile temporare față de evoluția socială mai largă a structurilor de
apartenență și de secur izare materială și spirituală ale identității.
,, Noi nu suntem , ci devenim. Totul este să ne surprindem, să ne regăsim în ceea ce este
esențial în ființa noastră, în ceea ce constituie traiectoria dominantă în transformarea
personalității noastre ’’.4
Pentru a integra scopul si rezultatele lucrării de fata în realitatea controversata a tarii
noastre, este necesara o privire de ansamblu asupra tuturor aspectelor din viata socio -economică
a României și a s atului românesc în particular , fără a ne feri s ă facem referire la conditiile
politice, sociale sau culturale atunci când acestea pot contribui la obtinerea unor explicatii
fundamentate asupra fenomenului analizat . Această ultimă remarcă am înserat -o în
convingerea că nu conditiile strict economice i nfluentează dezvoltarea economiei românesti.
Problemele existente în societatea noastră la nivel global, adânc înrădăcinate după jumătate de
secol de întuneric sunt lipsa interesului pentru rezultatele muncii proprii, corupția generalizată
la toate nivelur ile, lipsa culturii pe scară largă . Slaba asimilare a progresului economic la nivelul
producției și lipsa promovării și asimilării progreselor realizate de tehnologia informației
completează imaginea generală care oferă un fundament convingă tor pentru afirmațiile
anterioare despre problemele de natură socială, politică și economică pe care le are România în
ultimii 2 8 ani .
Cu aceste argumente nu putem începe fără invocarea evoluției politice postdecembriste
aceasta putând duce la g ăsirea de explicații importante privitoare la caracteristicile mediului
socio – economic a ctual. Pe lânga evoluțiile în spiritul democrației inerente miscării
revoluționare, s -au creat o serie de condiții care au favorizat dezvoltarea unor noi structuri ca re
au afecta t în primul rând mediul social . Gestiunea averii statului a fost preluata de noii
conducatori care au adus de -a lungul celor douăzeci si opt de ani (situatie care persista si în
momentul de față ) la recrudescenta coruptiei si a clientelismul ui politic. Pe lângă acestea,
ezitările puterii au dus la ,,perpetuarea unor stări de dezechilibr e iar întârzierea reformelor și
situația politică tot mai confuza au dus la pierderea încrederii și a deteriorării imaginii țării

4Mitrofan,lolanda și Ciupercă,Cristian ,Incursiune în psihosociologia și psihosexologia famil iei, Ed.Press,București, 1998

4
noastre pe plan extern’’5, manifestată prin scăderea continuă a ratingului de țara publicat
periodic de marile agenții de evaluare.
METODE ȘI TEHNICI DE STUDIU FOLOSITE

Studierea problemei abordate SPECIFICUL ASISTENȚEI SOCIALE ÎN MEDIUL
RURAL ÎN CONTEXTUL SOCIO -ECONOMIC IN COMUNA COMARNA, JUD ETUL
IAȘI s-a realizat prin aplicarea unui complex de metode:
studierea si analiza literaturii stiintifice de specialitate ;
metode teoretice – analiza empirică , observarea ;
documente statistice – privind cazuistica și numa rul de beneficiari de servicii
sociale ;
convorbirea telefonică pentru aplicarea unor întrebări ;
Scopul acestei lucrări este de a prezenta ceea ce înseamnă asistența socială în
mediul rural după instalarea declinului econ omic , expusă de o persoana care a lucrat și
lucrea ză efectiv în acest mediu . Concluzionând că prin acțiunea conjugată a unor factori țara
noastră a fost adusă la o ,,stare socială grav ă, măcinată de sărăcie și neâncredere, care
necesită mulți ani de acțiune la nivel global pentru înlăturarea acestor dezechilibre‘‘6. Sectorul
productiv necesită o retehnologizare fundamentală, dar și un cadru legal stabil pentru definirea
unor politici economice și sociale pe termen lung care să favorizeze inve stițiile productive și
crearea de locuri de muncă.Toate acestea nu se pot realiza fără cunoaștere în profunzime a
tot ceea ce îns eamnă activitate de conducere ,activitate de management în cadrul unei
instituții care răspunde de act ivități ce guvernează întreaga exist ență a populației
respective .Schimbarea într -un astfel de sistem trebuie să se manifeste atât la nivelul
beneficiarilor ,prin căutarea modalităților de autoajutorare , cât și la nivelul cel mai ridicat
ierarhic prin căutarea unei conduite manageriale care să vină în întâmpinare tuturor
clienților dar care să îi ajute să scape din relația de ajutor și să își managerieze singuri

5Teșliuc C. M., Pop L., Teșliuc E. D, 2001. Sărăcia și sistemul de protecție socială . Polirom, București
6Miftode, Vasile, Tratat de asistență socială. Fundamente teoretice și metodologice , (vol. I),Editura Fundației Axis, Ia și, 2003

5
viața . După cum se poate vedea , multe din satele Românie i de după integrare a in Uniunea
Europeana sunt departe de a putea fi numite europene .În ce măsură însă autoritățile satului
mai sunt interesate de bunăstarea și vii torul locuitorilor lui ,într-o societate bulve rsată și
pauperizată până la , și sub limita umană.

6
I. ASISTENȚA SOCIALĂ – NOȚIUNI GENERALE SI TEND INȚE
ACTUALE ÎN MEDIUL RURAL
1.1 SCURT ISTORIC AL ASI STENȚ EI SOCIALE
Asistența s ocială este un asamblu de instituții, programe, măsuri, activitaț i
profesionalizate, servicii specializate de protejare a pe rsoanelor, grupurilor, comunitaț ilor,
cu prob leme speciale, aflate temporar î n dificultate, care din cauza unor motive de natură
economică, socio -culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a realiza prin
mijloace și eforturi proprii, un trai decent de viată .7
Asistența socială este o realitate la fel de veche ca istoria umanitații, cel puțin din două
motive:
– toate societaț ile au avut întodeauna în componenț a lor indivi zi care din anumite motive nu
își pot satisface trebu ințele prin mijloace proprii;
– în nici un tip de civilizație nu a lipsit total grija față de membri aflați î n dificultate.
Sărăcia, dizabilitaț ile, existența orfanilor și a copiilor abandonati, a bă tranilor b olnavi
și fară sprijin familial sunt probleme vechi pe ca re omenirea a încercat să la rezolve apelând la
diverse soluții înca de l a începutul secolului al -IV-lea,când sub influenț a lui Constantin cel
Mare și a Bi sericii sunt organizate instituții specializate de asistență socială destinate celor
amintiți mai sus. Ctitorii acestor aseză minte, episcopii sau preotii aveau ca responsabilitați
organizarea instituțiilor si îngrijire a celor asistați. Nu rebuie uitat însa, faptul ca și în cadrul
mănă stirilor sau sub directa coordonare a acestora în “bolniț e” erau ing rijiti bolnavi, ajutați
săracii, cerș etorii si invalizii.
Cu toate că la î nceputul epocii moderne sarăcia nu era considerată î nca o problemă
socială , politicul de pe atunci percepea sărăcia un fapt deosebit de grav, iar creșterea
popul ației să race era intr -o continuă creș tere.
În anul 1531 în Anglia se elabora primul statut pentru săraci, autorizație de cerșit
atunci când judecă torul putea stabili cine poate cerși ș i cine nu. Relevantă este leg ea care are o
valabilitate de 23 7 ani, di n anul 1 601 care prevedea că administrarea locală a ajutorului să

7 CONSILIUL NAȚIONAL AL PERSOANELOR VÂRSTNICE; ,,Asistența socială a persoanelor vârstnice furnizată la nivelul comunităților
locale’’, pag.3, http:// www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Asistenta -sociala -a-persoanelor -varstnice.pdf , 27.10.2017

7
treacă la nivelul parohiilor și a bisericii. Tot în Anglia , în anul 1697 , apare sistemul care
obligă orfanii să muncească la diferite ș coli de ucenicie.
În anul 1775, Alexandru Ipsilanti în ființează “cutia milei” care promova co lectarea
de fonduri destinate săracilor și copiilor abandonaț i.8
La începutul sec. XVIII , în Anglia apare o lege care impunea taxa pentru să racie și
care ar putea fi considerată debutul asistenț ei social e. Din plata acestei taxe se obț ineau
fonduri pentru ajutorul celor săraci, precum bătrâni, persoanele cu deficiențe mintale, copiii
străzii etc.
În timpul domnie i lui Traian, familiile bogate împă rțeau alimente clasei să race, el fiind
cel mai apreciat împă rat din is toria umanitaț ii, Roma oferind cea mai mare protecție socială ,
circa 10 milioane de oameni era u beneficiari de servicii. În anul 1863, în Elvetia se inființează
Crucea Roșie. În 1883, î n Germania , Otto von Bismarck înființează sistemul de pensii, orice
anga jat plăteș te taxa pentru pensie.
Primele începuturi ale asistenței sociale în Româ nia sunt semnalate ca acț iuni
carita bile, filantropice cu un pronunț at caracter religios. După anul 1859 apar pri mele acte
normative care fixează atribuț ii concret e pentru s erviciile de asistentă socială la nivelul
comunelor și al județelor, încurajâ nd spiritul de solidaritate la nivel comunitar.
În 1881 se înființează la primă ria capitalei primul serviciu special izat de asistentă socială , iar
trei ani mai târziu i se fixează ca obiectiv sarcina de a se ocupa de copii abandonați și orfani.
În 1901, ia ființa primul așezămâ nt pentru copii sugari, iar in 1905 orfelinatul pentru fete.
Încă din timpul domnitorilo r în Țara Românească apar spitale, Mihai Cantacuzino
înființează pri mul spital alături de o mănăstire cu chili rezervate săracilor și bătrâ nilor bolnavi,
Constantin Brancoveanu împreună cu fata sa, înființează primul azil pentru fetele sărace ș i
orfane.
Prin legea serviciului social din a nul 1930 sau pus bazele unei reț ele teritoriale de
servicii sociale comunitare, capabile să ofere un ră spuns prom t problemelor specific celor
aflați în nevoie. Înainte de război, România se numara printre puținele ță ri din lume care
inițiase dezvoltarea rapidă și înalt calificată a unui sistem profesionist de asistentă socială.
În urma primului recensământ în domeniul asistenței sociale realizat î n anul 1936, s –
au contorizat un numar de 521 de institutii din care 50 de stat , iar 471 private.9

8 Radoi Mihaela, Soitu Daniela; “ SISTEME DE ACTIUNE SOCIALA”; Ed. Fundatiei AXIS; Anul 2008; pag. 1

8
În perioada 1923 – 1943 activitatea de asist entă socială a afost coordonată de
Ministerul Sanataț ii Publi ce, M uncii si Ocrotirii S ociale, a cărei directive specializată avea trei
servicii:
 ocrotirea familiei;
 ocrotirea mamei ș i copilului;
 asistenț a socială ;
La nivel loc al s-au constituit birou ri județene și comunale , care aveau funcția de a
oferi efectiv asistență socială. În municipii și orașele reședințe de județ au fost înființate
oficii de ocrotire socială , iar in mediul rural case de ocrotire soci ală.În 1970 prin legea
numarul 3 s -au înfi ințat comisii județene pentru protecț ia minorului.
Dupăa nul 1990 structura de organizare și funcționare a sistmului de asistentă socială se
prezintă astfel:
 la nivel naț ional existau mai multe ministere ș i autor ități de stat în domeniul
asistenț ei so ciale (Ministerul Muncii Protecției Sociale, Comitetul Român pentru
Adopț ii, etc.);
 la nivel local asistența socială se realize ază prin oficiile teritoriale ale
ministerelor,prin consiliile județ ene locale, prin cele ora șenești ș i municipale
(Comisia de Ocroti re a Minorilor, Direcția Sanitară de Învăță mânt, etc );
Din totdeauna problemele sociale sau agravat, nivelul sără ciei a c rescut, s -a cunoscut
mereu o scă dere a ven iturilor si a locurilor de muncă, toate acestea ducând la apariț ia unor
fenomene noi precu m:abandonul maternal, copii stră zii, vagabondajul, etc.
Protecția socială este ansamblul de politici, măsuri, instiuții, organisme care asigură
sprijinul persoanelor și grupurilor aflate în dificultate, î n imposibilitatea de a -și asigura
condiți i demne de viată .10
Protecția socială este considerată a fi un ansamblu al beneficiilor sociale. Ea cuprinde:
 sistemul de asigurari sociale și de sănă tate;
 sistemul de asistență socială – prestații ș i servicii;

9Idem, pag. 14
10 Zamfir, Elena, “Protectia Sociala”, in Dictionat de Sociologie, editura Babel, Bucuresti, 1993, pp 465 – 467

9
Constituția Româ niei, prin articolul 47 ce prevede „Statul este obligat să ia măsuri de
dezvoltare economică și de protecție socială, de natura să asigure cetaț enilor un nivel de trai
decent. Cetăț enii au dreptul la pensie , la concediu de maternitate plătit, la asistentă medicală
în unitaț ile sanita re de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigură ri so ciale publice
sau private, prevăzute de lege. Cetățenii au dreptul și la măsuri de asistentă socială , potrivit
legii. ”11
În asistența socială , nevoia de sprijin a unei persoane devine o problem ă pentru
asistenț ii sociali atunci can d familia sau comunitatea locală nu pot răspunde sau nu o pot
împlini. Asistența socială reflectă,pe de o parte, modul în care comunitatea locală ră spunde
problemelor sociale, pe de altă parte atitudinea pe care o au p ersoanele, familiile, organizațiile
societații față de situațiile care necesită rezolvare.
Prima lege de după 1990 a fost legea nr. 705/18.12.2001 care a conturat el ementele
sistemului de asistentă socială cu organizar e la nivel central, teritorial ș i local. Principiile legii
705/2001 accentuau:
 respectarea demnitaț ii umane;
 universalitatea aplicării legislaț iei;
 solidaritatea socială ;
 parteneriatul public – privat;
 subsidiaritatea;
Celor cinci principii menționate mai sus li s -au adăugat alte patru prin legea 47/2006:
o responsabilit atea beneficiarului de asistentă socială ;
o implicarea activă a familiei și a comunitații î n nevoia acoperirii sociale;
o transparența administraț iei publice;
o nediscriminarea;
Legea asistenței sociale adoptată în dece mbrie 2001, deschide o nouă etapă în
politica de asistentă socială. E a promovează implementarea unui sistem național coerent de
asistență socială, indicand totodată principalele direcții î n care aceasta ar trebu i sa se dezvolte.
Legea asistenț ei so ciale re glementează organizarea, finanțarea și funcționarea sistemului de
asistentă socială în Româ nia. Au dreptul la asistență socială conform legii, toți cetățenii

11 Constitutia Romaniei, articolul 47, http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba47

10
români cu domiciliul in România, fară deosebire de sex, religie, rasă, naționalitate, de
apartenența politică sau orig inea socială .
1.2CARACTERISTICI ȘI P ERSPECTIVE ALE SAT ULUI ROMÂNESC
CONTEMPORAN

În societatea noastră există mii de sate românești cu nevoi și probleme con crete ,
asemănătoare și d iferite. Asisten ța socială la nivel r ural este expresia voinței de cunoaștere de
sine a societății în care se dezvoltă , iar asistenții sociali intră în contact cu toți actorii impli cați
pentru a identifica nevoi , probleme rea le, dar și soluții de satisfacere , de rezolvare a lor . Miza
cuno așterii comunității românești concrete este m are acum , pentru noi românii , care ne
străduim să înțelegem transformările globale și acțiunile locale în scopul articulării lor. Nu
rugăciunile sau tânguielile ne pot feri de consecințele nedor ite ale sfidărilor demografice,
tehnologice, economice , sociocultu rale ale acestor transformări .Trebuie să analizăm cu
maximă onestitate toate informațiile și să urmărim dinamica mondializării dar și a locului
pentru a constata că putem gândi global dar tre buie să acțio năm cu toții la nivel local: să
înțelegem și să putem acționa în c eea ce înse amnă nevoie socială, servicii sociale , excluziune
socială sau marginalizare , ce este și cum se manif estă concret autonomia locală , ce valoare
poate avea managementul resurselor umane, managementul social , care sunt actorii ,resursele,
obiectivele , mijloacele neces are dezvoltării sociale locale , ce rost are și cum se derulează
proiectele ,care este impactul lor dar și a politicilor sociale î n comunităț ile rurale , care su nt
mizele favorizării reconstrucției identității comunitare și a spațiului comunității rurale p rin co –
participare și implicare , cum putem afla un nou echilibru : stat – societate civilă –actori locali în
vederea re descoperirii liant ului social . Este posibilă dezvoltarea locală ca un demers global
de pu nere în acțiune a tuturor actorilor locali implicit a decidenților , care pun în valoare
resursele umane și materi ale de pe un anumit teritoriu .
Nici o comunitate nu poate să se dezvolte dacă nu are oameni care să o facă în stare
să-și ia destinele în propriile mâini , nu se poate ajun ge la dezvoltare cu finalitate socială fără
participarea efectivă a populației , a locuitorilor ; Oamenii trebuie să redobân dească încrederea
în ei înșiși, în ceilalți , să aibă conștiința s ituației, convingerea că pot acționa , că nu trebuie să

11
aștepte tot timpul de la alții . Finalitatea dezvoltării este respectul persoanei umane, instaurarea
binelui comun .
Constatăm cu regret că satul românesc după atâția ani de la revoluție și odată cu
intrarea României în structurile europene este încă departe de aspectul unui sat european .
Mentalitatea comu nistă se schimbă foarte greu , în decursul a mulți ani de tranziție și în
speci al în zona Moldovei .În ce măsură țăranul român este conservator sau înclinat spre
schimbare și în ce măsură tradiția își pune amprenta asupra relațiilor sociale î ntre membrii
unei comunități ? Modernizarea și exigențele mondializării , euro penizării,se suprapun peste
comunitățile tradiționale fie ele rigide sau nu ,fie ele închise sau deschise . Cert este că
intrarea României în structurile europene obligă satul românesc la prefaceri majore .
Țăranul român a muncit și munce ște mai mult sub cerul liber , spațiul lui de
mișcare este infinit mai larg decât al orășeanului cantona t între betoane. Cum se face însă
că astăzi, la fel ca ieri, țăranul ro mân rămâne reticent față de școală și față de cultura scrisă
dar în concepția sa , adevărata în vățătură nu se citește ci se propagă întocmai ca undele de
lumină și dacă exprimă experiențele și năzuințele unei colectivități , ea se menține veșnic
treză în conștiința acesteia . Școala este doar un mijloc s au o formă de realizare a
procesului de educație , este o formă de socializare și de pregătire pentru viață prin învățarea
unei meserii însă odată cu creșterea gradului de complexitate a societății impus de
dezvoltarea tehnică și creșterea exponențial ă a producției, scoala a devenit instrumentul
principal prin care omul accede la educație . Majoritatea copiilor din mediul rural comit
erori gramaticale elementale atât în exprimarea curentă cât și în lucrările scrise , în schimb
formulele de salut și înjurăturile su nt în engleză sau italiană așa după cum a u auzit și
văzut la televizor sau la rudele plecate în străinătate .
Autoritățile locale din mediile ieșene sunt optimiste în ceea ce priveș te noua
conce pție socială și economică , bazându -se pe o schimbare radicală a mentalității și a noului
stil de viață europenizat prin romanii care pleacă la muncă în străinătate și se întorc
periodic acasă.Chiar și cu cu ace astă criză econ omică mondială ,nu mulți sunt aceea care s –
au întors definitiv acasă.

12
1.3 IMPLICARE ȘI DEZVO LTARE COMUNITARĂ

Totul începe de la ascultarea nevoilor oam enilor din comunitățile reale, concrete, de la
conlucrarea cu oamenii , de la concertarea tuturor procedeelor prin care locuitorii unei unități
sociale își unesc eforturile cu acelea ale puterii publice ca să -și amelioreze situația economică
și socio -culturală .. „Dezvoltarea pleacă întotdeauna de la or ganizări istorice preexistente, cu
seriile l or de valori , cu tradițiile, instituțiile , structurile morale , cu suporturile lor spirituale .
Dacă nu țin em seama de aceste realitați , stric ăm mai mult decât construim , ridicăm mai
multe praguri în loc să înaintăm„12.Dezvoltarea însea mnă schimbare obs ervabilă în sistemul
economic , dar și schimbări în structurile mentale și în obișnu ințele comportamentale sociale.
Dezvoltarea reprezintă ansamblul schimbărilor economice, științifice, tehnice, sociale ,
instituționale de care se l eaga creșterea nivelului și a calității vieții . Omul și comunitatea
trebuie să particip e la propria lor construcție . Putem gândi nevoi fundamentale foa rte
asemănătoare ale oamenilor , dar trebuie să admitem că oame nii trăiesc în locuri diferite , unde
nevoile efective pot fi diferite.
Dezvoltarea cu finalitate socială înseamnă ca oamenii să resimtă efectele creșterii și
dezvoltării într -o localitate care respectă mediul natural , nu-l polue ază, îl preia de la urmași
și îl păstreaz ă ca atare . Nici chiar dacă am aplica toate legile din economie sau din
disciplinele socio -umane nu am putea fi siguri ca nu apar crize sau probleme în localiatea
respectivă . Însă putem lucra la mentaliatea omului, a grupurilor , atitudinea lor față de
muncă , aspirațiile , simțul datoriei și al responsabilității .
Statul intervine atunci când apar probl emele în comunitățile oamenilor . Aceste
intervenții se fac atunci când este vorba de: locuințe , ocuparea forței de mu ncă, educația
tinerei generații , când face planuri antisărăcie și de promo vare a incluziunii sociale sau o
politică globală a habitatu lui și a vieții socioculturale. In general ,misiunile de intervenție ale
statului vizează ori unele aspecte pe termen lung ori pun ctuale în funcție de logica urgentei .
Reprezentanții puteri i și profesioniștii socialului pot afla împreună modalitățile cele mai
potrivit e prin care să diagnosticheze șisă identifice problemele reale: șomajul , delin cventii,

12P.Ho uee , L.F.Lebret .Un eveilleur de humanite , Paris, 1997 .

13
bătrânii, sărăcia , excluziune a socială , marginalizarea și alte probleme sociale care apar inerent
într-o comunitate .
Rezultatul final ar trebui să fie oamenii și comunitatea iar realitatea socio -umană este o
construcție istorică și cotidiană a tuturor actorilor individuali și colectiv i este condiția și
rezultatul interacțiuni lor oamenilor și instituțiilor. Omul normal , membru competent al
comunității în care trăiește este cel care se afirmă fără complexe și con structiv , își apără
drepturile fă ră să le încalce pe ale alto ra, are propriile principii și idei pe care le exprimă fără
frică, își expune punctul de vedere fără a crea ostilitate , critică d ar învață din criticile primite ,
are încredere în sine și comunică deschis, cu onestitate, își dă obi ective realiste , face
compromisuri realiste . Oamenii pot fi mai mult sau mai puțin liberi du pă cum știu să aleagă
cotidian: ce să facă, ce să nu facă, ce să spună, ce să nu spună , cum să reactione, în funcție de
predispozițiile lor , de pos ibilitățile concrete de acțiu ne, și de resursele existente în mediul lor
sociocultural și natural . Libertatea ple acă de fapt de la a ști ce vrea , de a nu se mai comporta
ca pion s i de a -și face pro iecte ale propriei traiectorii, în cunoștință de cauză, alegând
obiective, mij loace, optând pentru anumite valori, norme , reguli,fiind liber să gândească, să
creeze și să acționeze . Acțiunea și participa rea la viața comunității nu su nt deter minate de
ordinea universală , ci în fu ncție de cum s -au socializat , în funcție d e ce au făcut și ei din ei
înșiși , nu numai familia, școala , mediul socio -cultural, local, național, internațional. Trăind ,
acționând în lumea concretă a zilelor noastre și reflectând asupra propriei traiectorii putem
constata în ce măsură su ntem liberi sau const rânși să ne creăm propriul destin .Chiar dacă
nu cunoaștem toți factorii , toate condițiile în care trăim ș i acționăm , nu cunoaștem toți
actorii alături de care acționăm , nici t oate efectele actelor noatre , nu sântem absolviți de
responsabilitatea a ceea ce facem și spunem . Suntem datori să ne ,, sporim cunoașterea , să
ne raționalizăm acțiunea , să ne sporim certitudinile și să limităm incertitudinile’’. 13
Pentru a putea descrie , înțelege și face inteligibilă viața comunitară, studiul vieții cotidiene,
al rutinelor , ține de contextul socio – economic și de mentalitatea membrilor comunității care
pot acționa local și fără sprijinul specialiștilor .

13Zamfir, Cătălin, Politici sociale în România, 1990 -1998 , Editura Expert, București, 1999.

14
Pentru „nevoia socială și problem ele s ociale „ sau altă suferință , oamenii caută
ajutor și îl află împreună cu specialiștii ; prin cercetare și investig ație se caută informații și
cunoș tințe în vederea câștigării „ bătăliei cu problemele sociale „ iar demersurile și
perspe ctivele de abordare a socioum anului să ne invite la dialog ,negoci ere și
interdisciplinaritate . Astfel fiecare persoana trebuie să aibă acces la educație și resurse
necesare pentru existență iar celor incapabili să se întrețină singuri să l e oferim măsuri de
protecție , să-i recunoaștem pe cei ignoranți ,să-i protejăm pe cei slabi , să-i ajutăm pe cei ce
suferă și să le oferim posibilitatea de a-și dezvolta capacitățile .Avem obligația de a susține
cu tărie dr epturile tuturor persoanelor, fără discriminare , la un mediu natural și social care
favorizează demnitatea umană , sănătatea fi zică și bunăstarea spirituală . Să eliminăm
discri minarea în toate formele ei , în special cea bazată pe rasă, culoare, orienta re sexuală,
religie , limbă și origine națională, etnică sau socială. Respectarea dreptului popoarelor
indigene la spiritualitatea, cunoștințele , proprietățile și la propriile practici de existență
durabilă sunt esențiale pentru buna conviețuire din tre minorități iar sprijinirea tinerilor
comunităților din care facem parte va permite îndeplinirea rolului lor esenț ial în crearea unor
sociețăți stabile . Prin oferirea tuturor copiilor și tinerilor de oportunități de educație se poate
astfel asigura mijlocul de a contribui activ la dezvoltarea comunităților .Să recunoaștem și să
punem în practică importanța educației permanente, instruirea formală ,cunoștințele și valorile
găsind înțelegere reciprocă , solidaritate și coopera re între membrii comunității .
Liderii locali tr ebuie să știe cum să identificenevoi le și probleme le sociale reale ale
comunității apoi să -și dea seama de ce depind acestea și care ar fi deciziile cele mai
nimerite pentru rezolvarea lor, de către cine ar t rebui aceste decizii și care este momentul
oportun .14 Diagnoza problemelor sociale și a nevoilor unor comunități ,ale unor colecti vități și
persoane vulnerabile , (auto) margin alizate , elaborarea de proiecte ,programe și de
implementarea lor cere o forma re încât responsabilii cu d ezvoltarea comunitară să știe să
lucreze cu oamenii, cu grupurile, cu comunitățile , să știe să privească în ansamblu pentru a
vedea acțiunile d e întreprins la nivel global , dar să nu excludă perspectiva nici unei per soane
sau instituții existente în comunitățile locale.

14Stanciu, Ștefan, Managementul resurselor umane , Editura, S.N.S.P.A., București, 2001.

15
Evaluarea este un demers de examinare pas cu pas a ceea ce are de facut un actor
impli cat în dezvoltarea comunitară , în condițiile date ,cu resursele identificate adică să se
compare ceea ce este pe hârtie cu cu ceea ce se întâmplă în realitatea viții
cotidiene .Comunitatea se constitui e prin acțiuni concrete ale tuturor actorilor implicați și a
membrilor competenți iar structura socială reprezintă resursă pentru acțiunile lor .
Având în vedere limitele democrației care se bazează și pe asocierea între oameni , uniți
prin interese comune , comunitatea responsabilă înc ercă să acționeze în comun. Grație
acestui proces , o comunitate își ide ntifică nevoile și obiectivele, își stabilește prioritățile , își
crește încrederea în sine și voința de a acționa pent ru satisfacerea acetor nevoi .Felul în
care arată casele, străzile, locurile de joacă , si altele spun multe despre liderii com unităț ii
dar și despre membrii ei . Cine vede acest tot unitar al unei comunități se gândește la
respectul de sine al oamenilor care t răiesc acolo, la hărnicia lor , la mentalitatea lor , la
mintea lor , la spiritul lor organizatoric, la stările lor sufletești ,posib ilitățile economice
existente , dar și despre imaginația , dorințele ,aspira țiile și cultura locuitorilor . Faptul că
domină anumit e culori într -o localitate , poate spune multe despre comunitatea oamenilor și
oame nii comunității respective .,,Locul primește amprenta grupului și reciproc ’’ .15
1.4SĂRĂCIA LA NIVEL RURAL

Profesia de asistent social este relativ nouă și deosebită de alte profesii din domeniul
umanului deoarece aduce în atenția societăți i ideile eticii sociale a ,, solidarității și
ajutorului și a grijii față de cel aflat in nevoie’’16.In acest sens au fost adoptate o serie de legi
si ordonante având ca obiectiv principal protejarea persoanelor și a familiei care datorită
unor motive de natură economică,fizică, psihică sau socială nu au posibilitate să -și asigure
nevoile sociale sau să -si dezvolte propriile capacități și competențe . S-au făcut o serie de
„reparații ’’ de natură socială, de care au beneficiat diferite ca tegorii de populație, deseori sub
presiunea mișcărilor revendicative și au fost luate unele măsuri de atenuare a efectelor negative
în plan social ale reformei (spre exemplu compensațiile și indexările acordate pentru majorarea
prețurilor la energie electr ică, pâine, combustibil, transport etc.) operațiuni care au absorbit un

15Zamfir, Ele na, Zamfir, Cătălin, Politici sociale – România în context european , Editura Alternative,
București, 1995 .
16Teșliuc C. M., Pop L., Teșliuc E. D, 2001. Sărăcia și sistemul de protecție socială . Polirom, București

16
volum mare de resurse, necorelat cu volumul producției și nivelul productivității. Aceste legi se
referă la toate categoriile de beneficiari și au ca obiectiv de activitate acoperir ea unor nevoi
punctuale prin măsuri de sprijin preponderent pasive.
Rezultatele pe termen lung sunt de preferat celor pe termen scurt si ar trebui
dezvoltate programe insotite de masuri active adică creșterea unor capacități pro prii
individului de depășire a situației de criză și in special de reducere a sărăciei.Pe parcursul
aplicării unor legi din domeniu s -a dovedit că rezultatele nu sunt tocmai cele scontate (O.U.G.
96/2002 –acordarea de produse lactate pentru copiii din gradinite si c lasele I-IV,Legea
126/2002 acordarea de rechizite si burse scolare urmarindu -se eradicarea absenteismului si
incurajarea parintilor de a -si mentine copiii la scoala), iar situatia material financiara a
beneficiarilor a ramas neschimba ta, cum ar fi Legea 416/2001 privind venitul minim garantat ,
O.U.G. 105/2003 privind alocatia complementara si alocatia de sustinere pentru familiile cu
copii minori elevi,O.U.G. 5/2003 privind ajutor pentru incalzirea locuintei , O.U.G.
208/1997privind cantinele de ajutor social,Legea 91/1993 privind alocatia de stat.
La nivel local grupurile țintă sunt numeroase , iar lucratorul social este numai unul sau
maxim doi . Putem aminti următoarele categorii de beneficiari:
– familii vulnerabile, monoparentale,sărace ;
– persoane,familii sau grupuri aflate în dificultate sau risc ;
– copii neglijați , abuzați ,cu risc de abandon;
– tineri, șomeri,aflați în diferite momente de derivă,marginalizați;
– suport si asistență pentru persoanele vârstnice ;
– suport și asistență pentru persoanele cu dizabilități;
– suport și asistență pentru victime ale violenței domestice;
– acopera întregul spectru al celor care se află î n nevoie;
În urmatoarea figura prezentam situatia beneficiilor sociale a cordate la nivelul primariei
Comarna :

17

Deși are studii de specialitate , consilierul cu probleme de asistență socială încearca să
acopere la nivel primar principalele activități din domeniu:
 evaluare ;
 consiliere ;
 monitorizare ;
 informare a cli entilor ; 050000100000150000200000250000300000350000
Venitul minim
garantatIndemniza
HandicapAjutor Incalzire asistenti
personaliV
a
l
o
a
r
e
b
e
n
e
f
i
c
i
i
s
o
c
i
a
l
e
Situația prestațiilor sociale plătite din bugetul local al comunei
Comarna în perioada 2015 -2017
2015
2016
2017
050100150200250300
N
u
m
ă
r
b
e
n
e
f
i
c
i
a
r
i

Tipuri beneficii sociale Situația beneficiarilor de prestații sociale în cadrul Primăriei
Comarna în perioada 2015 -2017
2015
2016
2017

18
 colaborari cu alte institutii:locale si judetene ;
 masuri si activitati de urgenta in situatii de criza ;
 intocmirea de documentații în tot ceea ce ține de asistența socială comunitară ;
 orice alta activitate care se impune de către conducătorul un ității;
,,In ceea ce priveste aplicarea Legii 416/2001 pri vind venitul minim garantat ,în comuna
Comarna sunt inregistrate în registrul special un numar de 422 de dos are și au ramas in
plata 3 3 de dosare. De-a lungul anilor în plata erau câ te doua , trei sute de dosare ,foarte
greu de monitorizat din cauza faptului că totul se lucra manual ,cu pixul iar pentru o
verificare a acestora dura si câ te trei , patru zile , la care ajutau și alți funcț ionari :bibliotecar,
referent cultural, referent registratur a. Inevitabil se creau si confuzii sau greș eli. Se trecea cu
vederea faptul ca nu aduceau adeverintele de la A.J.O.F.M. pe motiv că sunt săraci sau nu
stiu să se descurce în Ia si sau funcționarii de la acea instituti e nu le -au eliberat direct
adeverințe solicitând ca lucratorul social să adune documentația și să o prezinte în numele
beneficiarilor de ajutor social . Aceasta ar fi în semnat o muncă enormă din partea
lucrătorului social dar timpul fizic efectiv a fost și este insuficient pentru volumul foarte
mare de lucru al acestuia . Pentru munca î n folosul comunității nu s -a ocupat cu
responsabilitate nimeni , din această cauză multe din persoanele apte de munca au luat banii ,
dar orele aferente de lucru au fost efectuate sporadic și indirect proporțional cu suma ridicată.
Actualmente dosarele sunt verificate periodic deoarece achiziționarea unui calculator a permis
cu ușurință acest lucru. Deși aceste persoane beneficiază de ajutor social de circ a 17 ani (de la
intrarea in vigoare a legii) situația material –financiară nu s-a schimbat cu nimic ,reușind să o
ducă mai bine câteva zile ’’.(Petrea Crenguta -asistent social Primaria comunei Comarna)
In comuna Comarna ,mun ca de asistență socială este variată și complexă
transformând lucrăt orul din domeniu într -un funcționar oarecare.Multitudinea de acte
doveditoare care trebuiesc depuse la multitudinea de dosare la care se lucrează ocupă tot
timpul din programul de lucru. O carență deosebită este logistica, care lasă de dorit , aici
făcând mențiunea că abia în luna ianuarie 2006 s -a achiziționat un calculator la care lucau
până nu demult doua angajate ,dar fără programe speciale care să ușureze munca.
Șomerii sunt în aceeași situație ,după terminarea perioadei de susținere financiară , nu
și-au mai găsit de lucru din cauz a declinului economic actual ,au răma s să muncească în

19
gospodărie ,s-au limitat la ceea ce au în gospodărie , scăzand astfel nivelu l de trai în comună.
Șomerii sunt o categorie aparte de care trebuie s ă avem grijă în mo d deosebit prin
consiliere ,informare și monitorizare. Un avantaj îl prezintă cadrul prielnic tuturor
exploatațiilor agricole cât și situarea geografică a comunei Comarna la numai 30 km de
orașul Iași ceea ce permite naveta zilnică la locul de muncă.
1.5 CRIZA ECONOMICĂ ȘI DREPTUL MORAL DE A MUNCI
Președintele statului, afirma în anul 2009 într -o conferin ță de presă că România
este țara asistaților sociali, în condițiile în care jumătate dintre români primesc ajutoare de la
stat . Sunt deacord cu politicile sociale res ponsabile față de acei cetățeni , care în mod real
necesită această susținere. În ana lizele financiare și sociale ale specialiștilor s -a ajuns la
concluzia că în prezent fiecare salariat din România susține social prin impozitele
salariale lunare, un șomer , un beneficiar de ajutor social și un pensionar .
Există foarte multe forme de sprijin financiar ca: alocația de stat pentru copii,
alocația familială complementară, alocația de susținere pentru familia monoparentală, alocația
de plasament, indemnizația lunară de hrană pentru bolnavii HIV/SI DA, ajutoare de urge nță,
trusou pentru nou -născuți , drepturi pentru persoane cu handicap, subvenții pentru asociații și
fundații etc. Nici măcar specialistii nu mai știu câte familii primesc simultan mai multe tipuri
de ajutoare, câți români trăiesc exclu siv din ajutorul statului și mai ales nu se știe câți ar putea
fi „reconvert iți” să treacă în câmpul muncii . Abia acum, cu ajutorul UE și al Băncii Mondiale,
se înce arcă punerea la punct a tuturor categoriilor de asistați.
Este paradoxal că, deși statis ticile arată că sărăcia a scăzut în ultimii ani în România,
numărul de beneficiari de asistență socială a crescut.Numărul de beneficiari de asistență
socială a crescut deoarece s -au diversificat prestațiile și au crescut baremurile. Astfel, în
ultimii ani au fost adoptate legi noi, care dau dreptul la ajutoare de la stat unor noi categorii de
cetățeni, iar pe de altă parte a crescut limita venitului până la care poți primi ajutor de la stat
însă trebuie ținut cont că aceste ajutoare asigură un venit minim pentru familie și
nicidecum un confort financiar permanent.
Contextul socio -economic din ultimii 20 de ani a dus la formarea unui sistem de
protecție socială în dezvoltare continuă caracterizat prin fluctuație legislativă și încercări
repetate de implementare a unor modele șiprograme de import adaptate grăbit la contextul

20
societății noastre. Abia în ultimii ani, presați de organismele internationale și urmare
experienței acumulate în domeniu, sistemul românesc de asistență socială a început să -și
contureze o strategie adecvată si să alcătuiască standarde și tehnici specifice pentru
activitatea profesionistilor din domeniu.
Asistența socială este componenta non -contributivă a sistemului de protecție socială și
reprezintă ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, autoritățile publice ale
administrației locale și societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor
temporare sau permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluderea
socială a unor persoane.
Obiectivul principal îl constituie protejarea persoanelor care, datorită unor motive de
natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să își asigure nevoile sociale,
să își dez volte propriile capacități și competențe pentru participarea activă la viața socială.
Asistența socială dezvoltată rapid după 1990 a avut mai degrabă un caracter fragmentat,
constituit mai ales în jurul unor situații de criză, fără priorități clar stabili te, urmărindu -se
asigurarea unei protecții minimale legislația adoptată în această perioadă având în vedere
dezvoltarea unui sistem de beneficii pentru depășirea perioadei de tranziție către o economie
de piață.
De asemenea, încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997
a generat incoerență organizațională, costuri sociale ridicate, și a scăzut capacitatea de
supervizare și control.
Profesia de asistent social este relativ nouă si deosebita de alte profe sii din
domeniul umanului deoarece aduce în aten ția societ ății ideile eticii sociale a solidarit ății
și ajutorului și a grijii fa ță de cel aflat în nevoie. În acest sens au fost adoptate o serie de
legi și ordonan țe av ând ca obiectiv prin cipal protejarea persoanelor și a familiei care
datorit ă unor motive de natur ă economic ă, fizic ă, psihic ă sau social ă nu au posibilitate s ă-si
asigure nevoile sociale sau s ă-si dezvolte propriile capacita ți și competen țe .Aceste legi se
refer ă la toa te categoriile de beneficiari și au ca obiectiv de activitate acoperirea unor nevoi
punctuale prin m ăsuri de sprijin preponderent pasive.
,,Responsabilitatea noastr ă ca asisten ți sociali dar și ca lideri locali este aceea de
a promova munc a și de a consolida rela țiile de familie,s ă prevenim dependen ța față de
aceste prestații sociale și să contribuim la funcționarea social a indivizilor. Cunoașterea și

21
recuno așterea adevărului este greu de suportat, sentimentul responsabilității prop riei
existen țe este greu de asumat dar cu siguranță că acești beneficiari sunt capabili de a se
adapta la un trai bazat pe muncă și vor putea să -și conducă propria viață fără ajutorul
nimănui dacă vor fi consiliați și încurajați să -și activ eze aptitudinile .’’ (Crudu Daniela –
asistent social in cadrul Primariei Comunei Comarna)
Deși aceste persoane beneficiază de ajutor social de multi ani (de la intrarea in vigoare
a legii) situația material –financiar ă nu s -a schimbat cu nimi c,reușind să o ducă mai bine
doar câteva zile pe lună .
Beneficiarii de prestații sociale au fost și sunt persoane care nu si -au descoperit în
totalitate capacitățile și abilitățile și care se mulțumesc cu statutul de persoană asist ată .Fără
a avea ambiții de a se descurca singuri se complac și se limitează la această sitiuație fără a se
gîndi că dispun de deprinderi și de mecanisme de adaptare la situații noi care le poate
schimba întreaga existență.
Desi s-au inceput de mai multi ani operatiuni si cruciade impotriva saraciei inca
asteptam transferuri de sfaturi , bani,institutii de la cei dezvoltati. O parte din tineri au
preferat sa plece la lucru in strainatate intrucat mun ca in Romania este un miraj , iar cei
care au de lucru su nt prost plat iti .Autoritatile locale nu su nt inca percepute de sateni ca
binevoitoare si puse pe actiune constructive in folosul comunitatii . Comunitatea isi pierde
tinerii ambitiosi si harnici ,cadrele calificate devenind o comunitate imbatranita si obosita .
Ne mai trebuiesc multi ani până să put em identifica la nivel local , elementele utile
pentru construcția unei comunități reale,a unei unități sociale în care să existe o mai mare
apropier e fraternală î ntre oameni ,care să ordoneze un nou spatiu social să promoveze o
nouă atitudine de abordare a socialului î n ansamblu ,o nouă solidaritate in care sa existe un
puternic liant comunitar astfel incat schimbarea in bine sa fie pentru fiecare în parte si
pentru toti laolalta .

22
II. MEDIUL RURAL ȘI SPECIFICUL PROBLEMEL OR SOCIALE
2.1 CONCEPȚIA DESPRE M UNCĂ LA ROMÂNI
Profesorul Dumitru Stan , în co nsens parcă cu Stelian Baboi , observă că: ,,gospodarul
autentic și memb rii fami liei sale nu muncesc decât în , și pentru famili . A munci cu ziua sau
de a tebăga slugă în gospodăria altuia – conduite ce amintesc de vechile servituți feudale –
nu sunt compati bile cu statutul de gospodar ’’.17Totuși, sărăcia postb elică , pentru că în cele
mai multe cazuri gos podăria dispune de produse , dar are și dificultăți în a obține banii
(situația este valabilă și astăzi în mediul rural ) a căror importanță a crescut mai ales din
cauza fiscalității -atrage o schimba re de atitudine ; la nevoie, se acceptă că , indiferent de
alte considerente , munca cinstită nu este rușinoasă și este preferabil să muncești cu ziua
decât să nu ai tot ce -ți trebuie .
De pildă , in era stramo șilor ,,trândăvia era un lucru foarte ales , în vreme de munca
câmpului , îndele tnicirea cea mai umilitoare.Așa s -ar explica , poate, și înclinările n oastre
profund contemplative, sublim poetice, de popor cândva pastoral , cu vechi reflexe liri ce ,
care cântă din frunză , tolănit sub copaci , păzind visător mioare …”.18
Copiii de țărani și în special cei de rromi reprezintă un capital în econom ia
familiei cu diferența că , pe români nu nevoia îi îndeamnă să-i folosească în acest scop , ci
copiii sunt puși l a treabă numai pentru că integrarea lor progresivă în echipa familială
este mecanismul principal de construire a identității s ociale a fiecăruia dintre ei , întrucât a fi
copil de oamen i gospodari înseamnă, înainte de toate , a fi harnic, iar a fi gospodar în seamnă
a avea copii harnici.
Comunismul a ridicat munca la r angul de datorie și obligație , atât pentru f emei cât
și pentru bărbați .In noiembrie 1976 este adoptat ă Legea privind încadrarea într – o muncă
utilă a persoanelor apte de muncă , care prevedea că orice persoană de peste 18 ani și car e
nu își continuă studiile, trebuie să muncească . Erau scuti te de la obligația muncii , femeile
care stăteau aca să și își îngrijeau copiii , fără a se preciza până la ce vârstă a copiilor .19
Potrivit lui Nicolae Ceaușescu „ în muncă , numai acolo îl poți vedea și cunoaște pe om „.

17 Stan, Dumitru, Sociologia ruralului tradițional românesc , Ed. Univ.”Al.I.Cuza” Iași, 2001
18 Teșliuc, Cornelia Mihaela, Pop, Lucian, Teșliuc Emil Daniel, Sărăcia și sistemul de protecție socială , Ed. Polirom, Iași,2001

19Olteanu,Liana -Cristina;Gheonea, Elena -Simona și Gheonea, Valentin, Femei le în România comunistă. Studii de istorie socială , Ed. Politeia –
SNSPA, București, 2003.

23
Pentru omul vechi ,se preciza în documentele de partid „ munca este un chin ; sclav , șerb
sau proletar , era obligat să muncească pentru a -și acoperi nevoile , dar mai ales pentru
a spori avuția altora , a celor care îi furau munca ; munca este rațiunea lui de a fi, es te,
s-ar putea zice – plăcerea lui supremă’’ .
Legislația vine să întărească concepțiile semnalate :Constituția din 1948, în articolul
21, prevedea pentru prima dată într -o constituție român ească :,,la muncă egală femeia
are dr ept de s alarizare egală cu bărbatul’’ presupunând implicid că femeia poate să
depună acceași forță de muncă ca și bărbatul . Constituția din 1952 introduce principiul
amenințător : „ cine nu muncește, nu mănâncă’’ , iar cea din 1965 transformă munca din
obligație „ în datorie de onoare pentru fiecare cetățean capabil de muncă „ și introduce
principiul remunerării ei și după calitatea execuției , nu doar după cantitate .Cea din 1986
nu aduce nici o modi ficare în privința dreptului muncii .
Pentru a recompe nsa munca, au fost inventate „Ordinul Muncii’’ și Ordinul „Erou al
Muncii Socialiste’’ decorarea cu ele atrăgând de la sine o serie de avantaje materiale . În ce
măsur ă au reușit aceste stimulente financiare și morale să -l facă pe român mai harnic știm
din
practică , dar și conform principiului care a făcut vogă în epocă : „ noi ne facem că
muncim, ei se fac că plătesc’’ .20
Efectul dezvolt ării economice trebuie să se facă de o manieră rațională și echilibrată,
astfel încât să se asigure dezvoltarea tuturor regiunilor țării . Intre Moldova și vestul țării
este o diferență mare atât din punct de vedere economic , cât și ca nivel de civilizație (
este suficient să studiezi calitatea uma nă și curățenia trenurilor la intrarea și ieșirea din zona
noastră pen tru a observa acest lucru ) , încât nu este de mirare că un locuitor al orașului
Timișoara a spus cândv a că moldovenii ar trebui să treacă pe bază de pașaport în Banat .
Lucrul este explicabil dacă ne gândim că Timișoara este mai aproape d e opt mari capitale
europene ( Budapesta, Viena , Sofia, Zagreb, Belgrad , Sarajevo , Lubljana și Bra tislava ) decât
de București și la faptul că influența „ de la răsărit’’ cel puțin din punct de vedere
geografic, este mai puternică în zona Moldovei decât în restul țării .

20Rosetti, Ioana, Fundamentele practicii în asistența socială. Asistența socială a familiei în mediul rural, Editura Mirton, București,
1993

24
Ambiția paranoico -delirantă a dictatorului din „epoc a de aur” de a omorâ
chiaburismul a condus la situații absurde de genul tran sformării comunelor în orașe ,
situație continu ată parțial de Ion Iliescu , adept mai mult sau mai puțin a doctrinei
comuniste . Așa au apărut localități pe care cu greu le putem denumi orașe iar cine trece
astăzi prin localitățile preponderente cu mineri va avea p arte de o imagine bacoviană ;
orașele arată ca după bombardamente și totul inclusiv petalele florilor din ronduril e
plasate în spațiile verzi, sunt acoperite de o pulbere ruginie , iar la prânz nu întâlnești
țipenie de om pe străzi .
În comunism femeile ocupau majoritatea locurilor de muncă din agricultură (60%) și
învățământ (65,3), iar în industria textilă și de confecții acestea depășeau procentul de 75 %
. Prin acordarea priorități i forței de muncă feminină , am văzut deja că nu era o favoare
pentru femei ci doar o organizare mai rațională a diviziunii muncii în vederea utilizării
cu maximă eficiență a resurselor de muncă existente în economia națioanală . Nevoi a
stringentă de dezvoltare , cu orice cost a acesteia și de exploatare a capitalului uman
intern , a dus la uzitarea sănătăț ii populației feminine . In raportul Con gresului al XI –lea al
P.C.R. , Nicolae C eaușescu spunea că este necesară sporirea cu 1 – 1,2 milioane a
personalului din industrie și că peste 60% din acest spor urma să fie asisgurat din forța de
muncă feminină . Tot el a stabilit că , în cazul în care copilul se naște mort sau moare
după naștere , durata concediului de lehuzie va f i de 42 zile calendaristice , față de 60 de
zile dacă acesta supraviețuiește, c inică dovad ă de protecție a maternității.
In ce măsură satul românesc actual poate deveni european , ca modalitate de a
concluziona subcapitolul precedent și a -l deschide pe următorul , aflăm de la Nicolae Panea
:
”… societățile țărănești s e disting de societatea tradițională prin faptul că ele sunt
înglobate într -o societate mai largă , la nivelul căreia se situiază și centrul de putere și
autoritate .”21
Drept pentru care , funcțiile de mediere cu exteriorul joacă un rol esențial în acest tip de
societate . Ele sunt de natură diversă , acoperind toate compartimentele sociale :
– mediere religioasă între culturi specifice și religia societății , care este universală ;

21Panea ,Nicolae , O antropologie a tradițiilor , Ed.Omniscop,Craiova , 1995

25
– mediere juridică între obiceiur ile locale și sistemul de drept al societății în
ansamblu ;
– mediere economică între sistemul de subzistență sătesc și piața economică
organizată ;
– mediere culturală între cultura populară și cea urbană ( din păcate poate da
naștere la aculturație ) ;
– mediere politică între jocul intern de putere al diferitelor familii , clanuri sau
indivizi și autoritatea supremă exterioară .
2.2 MIRAJUL STRĂINĂTĂȚII ÎNAINTE DE DECLINUL ECONOMIC MONDIAL

Muncitorii proveniț i din statele europene care lucrează în străinătate au trimis în anul
2008 în statele lor de proveniență peste 50 miliarde de dolari .Statisticile arată că ,sumele
trimise anual acasă de către „căpșunarii“ care lucrează în străinătate au reprezentat de -a lungul
timpului un sprijin financiar esențial pentru statele destinatare. Până acum, nimeni nu a
contabilizat aceste fonduri, cu toate că, pe măsură ce fenomenul migrației se intensifică,
creșterea sumelor remise din străinătate către statele de origine ale emigranților devine o
adevărată problemă.
Porni nd de la aceste date, studiile insistă pe faptul că importanța acestor sume pentru
atenuarea sărăciei este evidentă, iar efectul asupra creșterii economice și a investițiilor este
semnificativ . În ceea ce privește principalii destinatari ai fondurilor provenite de la „căpșunari“,
studiile nominalizează Federația Rusă, România, Moldova, Polonia și Ucraina. Deși este
incredibil, sumele remise în aceste state de către „căpșunari“ au o pondere de aproape 20% în
venitul pe cap de locuitor. Tot statisticile subl iniază că la nivelul Europei , sumele transferate
din străinătate de către „căpșunari“ către statele lor de origine reprezintă 11% din venitul pe cap
de locuitor, 2% din PIB și 3% din valoarea exporturilo r. De exemplu, în 2008, sumele expediate
de „căpșunari“ au reprezentat peste 30% din PIB, în vreme ce sumele trimise în țară de cetățenii
români care lucrează în străină tate au cumulat 4,7 miliarde dolari , sumă care a avut o pondere
de 3,9% în PIB . 60% di n expeditorii acestor sume fac parte din populația car e trăiește în
mediul rural. Analiștii atrăgeau atenția asupra riscului că statele din Europa Centrală și de Est
sănu mai prindă din urmă niciodată țările din vest, din cauza exodului de specialiști . Plecarea

26
masivă a forței de muncă specializată către statele dezvoltate ale Uniunii Europene va avea
repercusiuni în țările din estul continentului. Deocamdată România nu se află într -o situație –
limită, chiar dacă lipsa specialiștilor din mai multe domenii a î nceput să fie resimțită (criza
medicala de astazi) .
Din teorie știm că, dreptul la muncă este una dintre libertățile fundamentale
înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului (articolul 23), în Pactul privind
drepturile economice, sociale si cu lturale din 1966 (articolul 6) și în numeroase legi
fundamentale, i nclusiv în Constitutia Romaniei, (articolul 38). Plecarea masivă a forței de
muncă specializate către sta tele dezvoltate ale Europei au repercusiuni în țările din estul
continentului, implic id în România. Decalajului economic dintre țările puternic
industrializate ale UE și cele în curs de dezvoltare se datorează și acestei migrații a
forței de muncă. Presa internațională a dezbătut de asemenea subiectul emigranților români
din Italia. „Intră Europa într -o eră a intoleranței?” Ziarele comentează, adesea pe un ton critic,
decretul -lege al guvernului italian privind expulzările și graba cu care a fost pus în aplicare.
„Italia îi învinuiește pe români pentru valul de crime. Asasinarea soție i unui ofițer de rang
înalt dezlănțuie xenofobia”, titrează cotidianul spaniol El Pais. Se consideră că cei mai
periculoși infractori români iau drumul Italiei, iar autoritățile din țara noastră zac fără să facă
nimic vorbindu -se în termeni extrem de dur i despre români, fiind considerați ce i mai cruzi
dintre imigranți.
În comuna Comarna deși există potențial agricol și economic, mulți au preferat să
plece în străinătate la muncă. Majoritatea celor plecați, se întorc o dată pe an să -și
construiască propria casă sau să consolideze casa părintească, să -și investească banii în
terenuri sau mici afaceri.Este vizibil că cei plecați în străinătate s-au realizat din punct
de vedere material și financiar mult mai repe de și mai ușor . Nu același lucru se poate
spune și despre relațiile interpersonale ale acestor familii, observându -se o creștere a
divorțurilor Printre problemele sociale identificate se numără scăderea demografică , rata
ridicată a șomajului, investiții neadecvate în educație și neglijarea abilităților celor
încadrați în muncă care au depășit vârsta de 45 de ani . Trebuiesc oprite pensionările
timpurii, redusă rata șomajului, stimulată munca part -time. ,,Țineți-i la muncă, aduceți -i la
muncă, în orice chip posibil", spune a Ederer .De asemenea, lipsa de investiție în oameni care

27
au depășit vârsta de 45 de ani, aproape o treime din populație, duce la crearea unei
„generații pierdute" .22 Însă populația Rom âniei permite o reînnoire a specialiștilor care
pleacă. În plus, nu putem privi emigrația ca pe un lucru rău . Mulți dintre emigranții români se
întorc aducând cu ei nu doar bani, ci și modele de comportament, valori spirituale și elemente
de civilizație, care ușor -ușor ridică standardele societății românești.Nu se face o selecție
negativă prin această emigrație. Să nu ne inchipuim că în vest pleacă doar cei buni și rămân în
România doar cei mai puțin capabili .
2.3ȚĂRANUL ROMÂN ÎNCOTR O ?

Perioada de tranziție a schimbat aproape totul în mentaliatea și stilul de viață
al românilor din mediul rural , iar în cele relatate anterior am văzut cum se poate explica
reticența țăranului român de astăzi față de ș coală. Pentru Dimitrie Cantemir , învățătura
înseamna „ acumularea unor comportamentecare nu vin de la sine și care nu se datorează
nici unei tendințe înnăscute și nici experienței cotidiene în colectivitatea de apartenență ’’.
Absenteismul și abandonul ș colar face parte integrantă din peisajul satului românesc
actual deși prin programul „cornul și laptele „ (s-a sperat dar nu s -a obținut ) o ameliorare a
acestor fenomene .
Odată cu migrația forț ată rural -urban din perioa da comunistă, noii orășeni au
transpus în noul mediu, obiceiurile și men talitățile grupului de origine , fenomen denumit de
cultura de specialitate , aculturație .Așa se face că au început să construiască diferit e anexe
pe lângă blocuri , să crească animale și să impună vechile practic i de la țară în apartament .
Cooperativizarea forțată a sărăcit în același mod în care in dustria neproductivă a făcut -o cu
cei de la oraș . Populația rămasă la sate a conti nuat același stil de v iață, iar școala a apărut
ca principala resursă de evitare a declasării sociale și ca unică zestre ce îi mai poate fi dată
copilului pentru î ntemeierea propriei identități. Școlarizarea copiilor devine treptat o
componentă importantă din viața tânărului de la țară .
„Ani buni de la adoptarea legii cu privire la învățământul general de 7 clase
(1945) unii continuă să considere obligatoriu din punct de vedere legal și profitabil din
punct de vedere practic numai ciclul primar,percepând gimnaziul ca facultativ, ca pe un

22Teșliuc C. M., Pop L., Teșliuc E. D, Sărăcia și sistemul de protecție socială . Polirom, București ,2001

28
capital pe care este de dorit ca familia și copilul să -l posede, dar la care se renunță dacă
eforturile pentru obținerea lui împiedică bunul mers al gospodăriei .”23Ei er au stimulați
sau lăsați să frecventeze gimnaziul doar dacă rezultatele lor școlare să nu împiedice
funcționarea norma lă a treburilor gospodăriei .Ca dintr -o scenă desprinsă din „Moromeții ’’
lui Marin Preda , în comunism fiii satului învă țau doar pefugă în răstimpul pe care il lăsau
sarcinile în gospodărie
Traseul școlar al fetelor este însă diferit de cel al băieților . Pentru ele părinții preferă
profesii intelectuale , asociate cu ni velul liceal al studiilor , parte din cauzainformațiilor
limitate la lumea profesiilor , parte din cauza asocierii femeilor cu sedentarismul și cu rolul
lor în conservarea limitelor familiei . Odată cu absolvirea lice ului, acestea se întorceau în sat
ca învățătoare, profesoare suplinitoare, tehnicieni în agricultură, în ideea asist enței părinților
la bătrânețe .Odată interiorizate din familie aceste concepții ,fetele ajungeau să adere la un
traseu școlar mai lung tocmai pentru că în școală vedeau un univers relațio nal deschis și
netensionat pe care îl preferau spațiului închis și durității de acasă .Învățătura le apărea ca
o alternativă la munca istovitoare din gospodări e. Controlul asupra fetelor era mul t mai
riguros și mai intens , deoarece cinstea era considerată un capitol fundamental pe piața
matrimonială , copilăria lor era mult mai scurtă decât a băieților și se confruntau cu o
supraîncărcare de roluri în sens sociologic . În timp ce pentru băieți continuarea scolariz ării
era fun damental legată de carieră, pentru fete ,rolurile de mamă și de soție rămâneau și
au rămas încă pe primul loc .
Deși nu dispunem de studii relevate referitoare la exercițiul autorității în cuplurile
conju gale de țărani care t răiesc din roadele câmpului , Traian Herseni susținea în 1970 că
autoritatea absolută o deține tatăl : „ copiii ascultă mai degrabă de tată decât de mamă ,
întrucât tatăl este mai aspru ,iar sanc țiunile sale su nt mai dure’’ .24
La fel ca satisfacerea serviciului militar , debutul în consumul de alcool a fost și
rămâne o punte de trecere a băiatului de la copilărie la viața adultă ,atât în familiile de
țărani cât și în cele d e muncitori : „dacă treceam la munca câmpului ,be eam cu tata ,
povesteam cu el – mă socotea și pe mine un fel de om ’’ conform celor consemnate de
Traian Herseni .

23Stănciulescu ,Elisabeta , „ Sociologia educației familiale „ ,vol II , Ed.Polirom ,Iasi , pag 198
24 Stănciulescu , Elisabeta , “Sociologia educației familiale “ , vol .II , Ed. Polirom , Iasi , 1997 , pag. 197

29
Imagini ale anilor ‘50 scot la lumină calea privilegiată p rin care femeile puteau să
ajungă la deplina egalitate cu bărbatul . Această cale era munca fizică, munca brută,
extenuantă chiar . Femeile trebuiau să demonstreze semenilor lor că pot face aceleași lucr uri
pe care le fac bărbații .Egalita tea însemna uniformitate . In imagini din broșuri și arhive
video , egalitatea dintre genuri semăna une ori cu o exploatare nemiloasă : femei înarmate cu
târnăcoape și lopeți făcând o muncă fizică deosebit de grea asistati de o delegație de par tid
formată din bărbaț i care le admirau hărnicia . La sfârșitul anilor `70 femeile reprezentau
aproximativ 60% din forța de muncă necalificată din agricultură . Și femeia țărancă
reprezintă activitatea cotidiană repetitivă și monotonă : scutură cuverturi, spală rufe, hrănește
animale, are grijă de copii , muncește pământul sau trebăluiește prin gospodărie
arătându -se adevărata situație a femeii , supusă servituților gospodărești , privată de bucuria
timpului liber și însingurată în mijlocul societății masculine . Femeia, în cadrul căsătoriei ,
era o crotită potrivit legislației , în măsura în care era mamă . Politica natalistă a statului
comunist avea și o politică moralizatoare : fem eia trebuia să nască copii , dar aceste nașteri
trebuiau să se petreacă în interiorul cuplului căsătorit . Femeile munceau din ce în ce mai
mult în timp ce efortul lor era din ce în ce mai devalorizat , munca domestică fiind
înglobată în noțiunea de a fa ce treabă , în timp ce adevărata muncă era considerată specific
masculină .
In satul românesc ,concubinajul a devenit un stil de viață . În cele mai sărace sate
casele su nt din chirpici , nu au garduri iar drumurile sunt nepietruite deveni nd o adevărată
provocare să le străbați în anotimpurile ploioase fapt care are ca efect izolarea sătenilor de
orice brumă de civilizație .
Violența domestică poate fi conside rată, o marcă a cuplurilor de țărani . Sintagma se
folosește în vorbirea curentă pentru a desemna violența bărbatul ui împotriva partenerei
sale. Aceasta se concretizează prin toate formele de abuz fizic, abuz psihic , emoțional și
economic . Majoritatea sătencelor sunt victime ale acestor abuzuri dar care sunt ținute sub
tăcere deoarece femeile încă mai definesc aceste mani festări ca pe o normalitate .In special
în perioada de după culesul vii lor și fabricarea ,,rachiului ’’, ulițele sunt martore tăcute
ale ace stor tipu ri de comportamente . Generațiile actuale mai tinere nu mai acceptă
abuzurile ,însă există un fenomen nou prin care femeile merg la muncă în străinătate , iar

30
bărbații înfundă roadele muncii lor în crâșme sau în compania altor f emei , rupând hrana
de la gura copiilor .
Deși are o istorie lunga, fenomenul violenței domestice a fost prezentat public și
recunoscut drept o problemă gravă a secolului abia în ultimele decenii ale secolului XX .
Anii `90 au adus recuno așterea violenței domestice ca o î ncălcare a drepturilor o mului.
Românul însă ma i ales cel din mediul rural , continuă să rămână fidel d ictonului :,,cine
iubește bine, bate bine ’’ a cărui principală semnificație este în cazul femeilor de re stabilire
a ordinii familiale ,iar în cazul copiilor de protecție a acestora . Identificarea și explicarea
cauzelor individuale și generale se rezumă la încălcarea victimei a diferitelor norme de
comportament ca :fumatul, prezența în crâșm e,infidelitate ,etc. .Dintotdeauna bărbații au avut
viață publică în timp ce femeilor le era in terzis comportamente masculine .Aceste aspecte se
menți n și astăzi în mediul rural , mai ales în satele sărace și izolate unde viață publică
înseamnă discoteci și baruri .
România post -decembristă este supusă însă unei vio lențe simbolice pro –
occidentale ,mult mai puternică odată cu integrarea . Într -un stat ținut în orbire aproape 50 de
ani de regim comunist vechile valori sunt răsturnate iar omul și așa prin natura sa reticent la
schimbare , nu-și mai poate ordona lumea . Stelian Baboi în lucrarea sa „ Spiritualitat ea
morală a poporului român „ spunea că „gradul de civilizație nu se poate măsura numai prin
mobilitate socio – profesională, îmbrăcăminte, hrană și unelte folosite , dacă ar fi așa atunci
americanii ar fi cei m ai împliniți oameni din lume , ci și prin grad ul de cultură și de
tradiție , prin felul specific de a interp reta lumea în valori poetice, muzicale ,p icturale și
arhitecturale , că la o adică până cel mai slab poet dintre laureații premiului Nobel este
mai bun decât cel mai genial robot american „25
2.4GENERAȚIILE DE ȚĂRANI DIN SATUL RO MÂNESC
Avem impre sia că țăranul român o duce bine. Că pensia de la CAP îi ajunge și -i
rămâne. Că face suficientă mișcare pe câmp, așa că n -au cum să se -apropie bolile de el. Că –
n sate e totul verde și frumos, că țăranul e fericit, prin viața lui simplă și liniștită, că nu este
atins de alte nebunii specifice orașului. Că vracii și leacurile băbești au dispărut.Că nu

25 Baboi , Stelian „ Spiritualitatea morală a poporului român „ editura Edict ,Iasi ,2002

31
mai sunt mentalități absurde și prejudecăți.Ideile noastre preconcepute despre țăran și viața
lui sunt însă contrazise de statistici. Aproape jumătate din popu lația României – 45% – trăiește
în mediul rural, în aproximativ 13.000 de sate, potrivit A nuarului Statistic al României.Situația
s-a schimbat în mod considerabil față de perioada interbelică, când mediul rural cuprindea peste
patru cincimi din populația totală a României, dar e cu totul diferită de situația celorlalte țări ale
Uniunii Europene , unde populația rurală reprezintă astăzi puțin peste 20%.

După cum arată o serie de cercetări la nivel European ,
comparativ cu țările UE , România se situează pe ultimul sau
penultimul loc în privința multor indicatori referitori la condițiile
de viață ale populației, iar ,, mediul rural atârnă greu la balanța
nefavorabilă , în c azul țării noastre"26 .Că lucrurile nu stau deloc
bine în satul românesc o dovedesc și cele mai noi date statistice. Pentru edificare, să
purcedem la o comparație: cum se prezintă satul astăzi, față de perioada interbelică.
ASTM, ULCER, REUMATI SM…
În anii interbelici, satele românești erau decimate cu precădere de boli sociale, adică
tuberculoză, sifilis, malarie și pelagră, primele două – tuberculoza și sifilisul – influențate fiind,
în mod direct, de stagiul militar, primul contact al ruralulu i cu mediul orășenesc.
"Armata și școala sunt cele două mari ins tituțiuni care , în rolul lor bun , educativ ,
au păcatul că stabilesc o circulație continuă de la țară la orașe și invers, ceea ce face ca să se
poată transporta la sate, odată cu e lementele bune, și tot ceea ce se găsește mai imoral ca
mentalitate și mai primejdios ca sănătate", nota doctorul Aurel Mihăilescu într -un articol
găzduit de Revista de Igienă Socială (1932). Astăzi, potrivit datelor centralizate de Centrul de
Calcul și St atistică Sanitară, din cele peste 15 milioane de cazuri de noi îmbolnăviri in anul
2015 , declarate de medicii de familie, șase milioane de cazuri s -au înregistrat în mediul rural.

26Poede, George, Politici social e, Abordare politologică , Editura Moldova, Iași, 2002.

32
Aproape jumătate din ele – adică 2.826.251 – au fost boli ale aparatului res pirator.Au urmat
bolile aparatului digestiv, peste jumătate de milion de cazuri (566.542), și bolile sistemului
osteoarticular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv – 462.896 cazuri.
CAMPIONI ȘI LA MORTA LITATE INFANTILĂ
"În 1930 și 1931, România ocupa loc ul unu în lume atât la capitolul natalitate, cât și la capitolul
mortalitate.Natalitatea – în jur de 35 de nou -născuți la mia de locuitori. Mortalitatea satelor –
aproximativ 20 de decese la mia de locuitori – depășind -o cu mult pe cea a orașelor, "dovadă a
inferiorității, din punct de vedere igienic și cultural, a mediului nostru rural" (George Banu,
Sănătatea poporului român, 1935). La capitolul " mortalitate infantilă în mediul rural ", situația
era realmente gravă: datele arătau că în satele României mur eau, din ignoranță și neîngrijire, de
două ori mai mulți copii înainte de a împlini șapte zile decât mureau la orașe. Pe toată țara,
mureau 175 de copii înainte de a împlini un an la mia de locuitori. În 201 7, în România au fost
în jur de 10 nou-născuți la mia de locuitori și 17 decese la mia de locuitori. S i în zilele noastre,
ca și acum 70 de ani, avem de -a face cu o mortalitate crescută la sate: aici mor mai mulți
oameni decât la oraș. Cât privește mortalitatea infa ntilă în mediul rural, și în 2017 , ca și în anii
din urma , aici au murit mai mulți copii decât în mediul urban, înainte de a împlini un an de viață
(17 decese la o mie de locuitori). Mortalitatea infanti lă pe toată țara a fost, în 2017, de aproape
22 decese la mia de locuitori, valoare care n e-a plasat, iarăși, pe locuri rușinoase în topurile de
specialitate. În 2004, de pildă, din 20 de țări europene, România ocupa primul loc la capitolul
mortalitate infantilă. "27
UN MEDIC LA 1.811 LO CUITORI
Între cele două războaie mondiale, satele românești duceau o lipsă acută de cadre
medicale calificate. În Oltenia rurală, de pildă, se ajunsese ca un medic să deservească aproape
18.000 de locuitori. Cel mai bine – dacă se poate vorbi în termeni pozitivi despre o situație
groaznică – stătea Banatul, unde er a un medic la 9.025 de locuitori. Și tot în aceiași ani, sfera de
acțiune a unui medic rural se întindea, în medie, pe 326 km².La prima vedere, în zilele noa stre,
situația s -a îmbunătățit fata de anul 2006, cand în mediul rural, era un medic la 1.811 locu itori.
În total, în satele României activau în anul 2006 , 5.340 de medici, din 46.936, câți deserveau

27 https://adevarul.ro/news/eveniment/zana -popeni -1_50abffd37c42d5a66383bc8a/index.html

33
țara. Din 2007 și până la sfârșitul an ului 2017, peste 3 4.000 de doctori au părăsit țara . Potrivit
datelor OCDE, în România există 2,5 medici la mia de locuitori, sub media europeană de 3,4 și
sub nivelul altor țări din UE.
Elevii de la școala din satul Co marna , comuna Comarna , județul Iasi, intr-o discutie cu
conducerea institutiei in proiectul ,, Scoala altfel’’au predate domnului primar "lista de
revendicări" în legătură cu lucrurile care îi enervează în lumea în care s -au născut. Și pe care nu
vor să le mai accepte. Asta e o atitudine total diferită față de părinții sau bunicii lor, resemnați,
de generații întregi, în fața sărăciei și a prejudecăților.
Pe tineri îi enervează cel mai mult bârfa. "Toată lumea te știe în sat, orice ai face".
"Oamenii n -au altc eva mai bun de făcut decât să șo șotească"."Te vorbesc de rău chiar și atunci
când n -ai făcut nimic, doar așa, ca să se afle -n treabă" .Sunt câteva dintre nemulțumirile elevilor
legate de "telefonul fără fir".
Altă problemă ar fi inexistența locurilor speciale în care să te distrezi. Singurele locații
de socializare sunt birturile. Chiar și acolo unde poți să faci discotecă , să te simți bine, e și o
cârciumă în apropiere. "Nu mai vrem discotecă lângă birturi". "Ne trezim cu ăia care fac
scandal, cu sticlele de țuică în buzunar". Iată revendicările antialcool ale tinerei generații de
țărani.
Discuția a continuat cu alte subie cte negative.Unul dintre cele mai problematice e legat
de toaleta din spatele casei."Vrem canalizare"."Ne -am săturat de mizerie", sunt nemulțumiți
copiii . De aici ajungem la drumuri, altă "durere" locală, iar la capitolul acesta sunt multe de
spus, că noro aiele devin stăpâne peste oameni, când plouă, iar praful e "fratele" mai mic, pe
secetă. Concluzia au tras -o tot tinerii: "dacă ar fi mai multă civilizație, am rămâne să trăim aici.
Dar așa, că nu se schimbă nimic, mai bine plecăm".
Sărăcie, sărăcie, dar n imeni n -a plecat de aici. Populația școlară din mediul rural este în
ușoară creștere.Explicația e cât se poate de simplă. Oamenii nu și -au părăsit vatra. În comuna
Comarna , puțini s -au dus la muncă în străinătate, după 1990 , comp arativ cu alte local ități.
Oamenii din comuna s -au învățat să trăiasca așa.
Dar dacă luăm în calcul faptul că în satele României trăiește aproximativ jumătate din
populația țării, e lesne de înțeles că numărul doctorilor care profesează în mediul rural este mai
mult decât insuficient. Trebuie să trăiești la sat ca să înveți lumea satului și fără de care , ,

34
lumea duce spre rătăcire, față de valorile tradiționale ale culturii care salvează spiritul
omenesc, îl inspiră, îi hrănește imaginația în geografia lui inițiatică, în relația cu locurile
inspiratoare .’’28. Nu moarte înseamnă clipa viitoare la sat, ci strigăt de bucurie, chiot de cântec
pe dealuri și pe văi, focuri aprinse la sărbători, colinde și psalmi și ferme și trudă și plânset și
viață frumoasă, în br ațele naturii.
,,Cum arată satul românesc astăzi? Ce șansă are această lume veche, fatal
conservatoare, îndărătnică în epoca mondializării? Mai există, la urma urmei, o clasă
țărănească după ce regimul totalitar i -a luat toate bunurile (în primul rând pământul) și a silit –
o să meargă la oraș pentru a munci ca salahori, fierari, betoniști, p ortari, măturători, etc ? Mai
pot copiii de țărani să meargă la școală și să se afirme, prin inteligența și ambiția lor, uneori
formidabilă, în profesiunile intelectu ale? Pe scurt: mai poate avea un destin, în noua Europă,
cel născut în spaț iul magic, creator de veșnicii ?…’’29 Datele pe care le cunosc eu nu sunt
încurajatoare. Știu că trăiesc la sat, azi, 45% dintre români. Știm că țăranii și urmașii lor și -au
recăpă tat sau sunt pe cale să -și recapete pământul confiscat în chip nelegiuit de o putere care a
distrus, în fapt, lumea rurală și a transformat -o în sluga societății. Aflăm că doar 1% dintre
studenții de azi vin din lumea rurală. Mai aflăm că pământurile se vâ nd ieftin și că aceia care -l
cumpără așteaptă să -l poată specula. În fine, inundațiile au scos la iveală o realitate pe care n -o
bănuiam: sate uitate, rămase, nu într -o încremenire cosmic ăci într -o condiție neolitică: oameni
bătrâni, prăpădiți, schimonosiț i de suferință și uitați de istorie. Această imagine a fost și este
încă șocantă. Nu cumva așa arată, după 50 de ani de comunism și 28 ani de post -comunism,
satul mirific, creator de mituri, al lui Lucian Blaga? Intelectualii continuăm să trăiască într -o
utopie idealizantă în timp ce realitatea țărănească se scufundă în întunericul mizerabil al istoriei
. Rețin câteva date din studiile sociologului Ilie Bădescu : ,, 67,4% dintre exploatațiile agricole
private au sub 3 ha, mai mult de o pătrime din terenul a gricol (2.471.494 ha) nu este cultivat, a
crescut enorm la țară populația neocupată, adică aceea care, practic, nu are unde munci și, în
fapt, nu muncește; numărul salariaților în mediul rural este minim (ex. 47,75 salariați la 2000 de
locuitori în județul Tulcea, 27,77 în Vaslui); satul românesc a îmbătrânit alarmant, în unele
locuri se depopulează, sunt sate în care de peste 10 ani n -a mai fost nici un botez pentru că nu s –
a născut nici un copil; județele cu cea mai scăzută natalitate sunt: Teleorman (7,6 7 la mie), Cluj

28Baboi , Stelian , Spiritualitatea morală a poporului român , editura Edict ,Iasi ,2002
29Bădescu , Ilie , România rurală. Raport de alarmă asupra satului românesc ’ , București 2005

35
(8,41 la mie), Hunedoara 6,97 la mie). Specialiștii zic că este vorba de o depresie demografică .
Depresia, dacă există , este determinată între altele de sărăcie severă , spun sociologii. ,,30
Mulți tineri ar vrea să trăiesc într-o lume în care țăranul român, devenit fermier, să
meargă joi seara, cu toată familia, la concertul din orașul apropiat, iar duminecă să meargă la
biserică pentru a -și purifica sufletul. Când mă gândesc mai bine, îmi dau seama că această
reverie este puțin atemporală. Ar trebui să adaug: satul românesc nu mai poate exista în afara
istoriei, el trebuie să intre în circuitul civilizației moderne, în mare parte a și intrat; ar fi bine
ca țăranul român să poată crea, în continuare, mituri și să dea un sens înalt, metafizic lumii
sale, dar el trebuie să poată trăi, înainte de orice, din ceea ce produce. ,,Și să trăiască decent,
să nu mai fie povara și nici sluga proastă a societății.. ’’.31Ar fi bine ca intelectualii autentici,
să încerce să înțeleagă mai bin e ce se petrece și încotro trebuie să se îndrepte această lume
tăcută, harnică și debusolată într -o istorie care n -a răsfățat -o niciodată. Aș vrea, ca oamenii
politici să -și amintească mai des, nu numai în preajma alegerilor, de țăranii noștri care au
reprezentat și care poate că mai reprezintă încă România profundă. Aceea pe care au prins -o în
opera lor: Creangă, Slavici, Goga, Sadoveanu, Rebreanu, Blaga, Marin Preda…

30Idem
31 Simion, Eugen , Satul românesc nu mai poate exista în afara istorie , discurs ,București , 2006

36
III. SISTEMUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ DIN ROMÂNIA
3.1 FURNIZORII DE SERV ICII SOCIALE

Asistența socială este un mod de punere în aplicare a programelor de protecție socială
pentru o serie de categorii defavorizate, cum ar fi familii sărace, copiii ce trăiesc într -un
mediu familial precar, abandonați, instituționalizați, minori delincvenți, t ineri reintegrați
social, persoane dependente de drog sau alcool, persoane abuzate fizic, persoanele cu
dizabilități fizice sau mentale, persoanele cu boli cronice fără susținători legali, persoanele
fizice neajutorate. Acești indivizi, din cauza unor moti ve de natură economică, fizică, psihică sau
socială nu au posibilitatea să își asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile capacități și
competențe pentru integrare socială.
De asemenea asistența socială reprezintă ansamblul complex de măsuri și acțiuni
realizate pentru a răspunde nevoilor societale individuale, familiale sau de grup în vederea
depășirii unor situații de dificultate, pentru protecția persoanei, pentru prevenirea și
marginalizării și excluziunii sociale și promovarea incluziunii so ciale. Aceste tipuri de servicii
sunt asigurate de către autoritățile administrației publice locale, precum și de persoane fizice
sau persoane juridice ori private.
Furnizorii de servicii sociale pot organiza și acorda servicii sociale numai dacă sunt
acreditați în condiții de lege. Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice,
publice ori private după cum urmează32;
serviciul public de asistență socială la nivel județean și local ;
alte servicii publice specializate la nivel județean s au local ;
unități de asistență medico -socială ;
instituții publice care dezvoltă compartimente de asistență socială specializate ;
asociații și fundații, cultele religioase și orice alte forme organizate ale societății civile.
persoane fizice autorizate î n condițiile legii ;
sucursale și filiale ale asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute

327Ordonanța de Guvern nr. 68 -2003 privind serviciile sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 619/30.OS.2003, art.ll.

37
înconformitate cu legislația în vigoare;
organizații internaționale de profil.
Serviciul public de asistență socială al comunității locale este principa lul furnizor de
servicii sociale și are responsabilitatea de a dezvolta și diversifica serviciile de îngrijire
comunitară, servicii care permit menținerea persoanei în mediul de viață propriu, în familie și în
comunitate. Dacă serviciul public de asistență socială aflat în subordinea autorității
administrației publice locale nu are posibilitatea de a oferi pachetul de servicii necesare poate
încheia convenții de parteneriat și contracte de acordare a serviciilor sociale cu ceilalți
furnizori de servicii soc iale prevăzuți de lege. Serviciul public de asistență socială județean va
prelua acordarea serviciilor sociale în situații de urgență atunci când serviciul public de
asistență local nu poate face față.
Serviciile sociale se pot acorda de către furnizorii menționați , la domiciliul persoanei, în
instituții specializate de asistență socială sau alte tipuri de instituții publice sau private.
Găzduirea în instituțiile de asistență socială se realizează numai atunci când menținerea la
domiciliu nu este posibilă și poate fi dispusă în urma evaluării sociale și socio -medicale a
persoanei, cu consimțământul acesteia. Dacă nu se poate obține consimțământul persoanei,
dar este necesară internarea persoanei accesul acesteia în instituția de asistență socială se
realiz ează cu consimțământul reprezentantului legal sau, după caz cu acordul autorității
tutelare.
Prin dezvoltarea piețe i de servicii sociale , pe lângă furnizorii tradiționali de servicii
sociale, respectiv administrația publică, ultimii ani au marca t și dezvoltarea sectorului
neguvernamental ca furnizor important de servicii sociale.
Instituțiile statului încheie contracte de parteneriat cu organizațiile non -profit, în urma
cărora se îmbunătățește calitatea serviciilor sociale. Chiar dacă în or așe se întâlnesc atât
instituții de stat cât și organizații private , s-au dezvoltat și în mediul rural serviciile sociale; I ncă
din perioada interbelică, după Unirea Principatelor Române din anul 1859 auapărut acte
normative care fixează atribuții concret e pentru serviciile de asistență socială la nivelul
comunelor și județelor, încurajând spiritul de solidaritate la nivelul comunelor. Am observat că
instituțiile statului acordă servicii sociale conform legilor în vigoare, nep utând devia spre o
latură umană , în timp ce organizațiile non -profit pleacă de la latura umană, identificând grupul

38
țintă, nevoile acestuia precum și resursele necesare pentru a depăși situația în sine. Atât la
nivelul instituției cât și în comunitate s -au evidențiat următoarele aspecte:
 lipsa de inițiativă atât la nivel central cât și la nivelul comunității;
 violența domestică, deși considerată o problemă socială are caracter de normalitate;
 singurele surse de venit o reprezintă alocațiile;
 neimplicarea agenților economici în activități c u caracter social;
 menținerea persoanelor ce beneficiază de venitul minim garantat într -o stare de
dependență, deoarece nu sunt solicitate să muncească în folosul comunității,
excepție făcând activitățile ce țin de buna funcționare a primăriei;
 conside rația potrivit căreia asistența este un bun, un drept de care trebuie să
beneficieze fiecare persoană, indiferent de faptul că situația poate fi depășită și prin
efort propriu;
 lipsa unui personal mai numeros, calificat are consecințe în ceea ce privește
timpul și modalitatea de soluționare a cazurilor sociale;
 lipsa comunicării la nivelul instituțiilor și a factorilor de decizie în comunitate;
 pesimism în desfășurarea activităților mai ales în instituțiile de stat care consideră că
nu pot modifica st area de fapt .
Toate aceste aspecte ar putea fi soluționate dacă la nivelul comunității vor exista
următoarele condiții :
o profesionalizarea personalului ;
o elaborarea de programe de intervenție care să implice activ membrii comunității în
desfășurarea act ivităților acestora ;
o mai bună comunicare inter -instituțională și în relația cu populația;
o crearea posibilităților de auto -finanțare, prin implicarea directă a agenților
economici din comunitate;
o crearea de locuri de muncă cu ajutorul proiectelor de dezvoltate rurală ;
o funcționarea grupurilor de suport și a comisiei consultative ca motor în schimbarea
modului de gândire și acțiune a membrilor comunității ;

39
Toate acestea nu se pot realiza fără cunoaștere în profunzime a tot ceea ce înseamnă
activitate de conducere, activitate de management în cadrul unei instituții, care răspunde de
activități ce guvernează întreaga existență a populației respective. Schimbarea într -un astfel de
sistem trebuie să se manifeste bipolar, atât la nivelul beneficiar ilor, prin căutarea modalităților de
autoajutorare, cât și la nivelul cel mai ridicat ierarhic, prin căutarea unei conduite
manageriale care să vină în întâmpinarea tuturor clienților, dar care să îi ajute să scape din
relația de ajutor și să își managerie ze singuri viața.
3.2 PERSONALUL CARE AC ORDĂ SERVICIILE SOCIALE . BENEFICIARI I

Asistenții sociali precum și specialiști cu diverse calificări și competențe,
responsabilități și atribuții specifice domeniului de activitate sunt cei care acordă servic ii
sociale în instit uții specializate. Dar mai mult ‚ ,,în procesul de acordare a serviciilor sociale se
pot implica membrii ai familiei, alte persoane fizice, precum , voluntari și tineri’’33 care au optat
pentru serviciul utilitar alternativ, în condițiile legii.
Serviciile sociale sunt realizate de personal ul de specialitate format în instituții de
învățământ superior de stat și particulare, care funcționează în condițiile legii, precum și de
personal care a dobândit competențe în procesul de formare și de perfecționare continuu.
Asistentul social are îndatorirea de a identifica situațiile și cauzele care afectează
echilibrul psihic, econo mic sau moral al individului, al familiei sau al grupului social și trebuie
să întreprindă toate acțiunile necesare pent ru remedierea situației de dificultate identificate
îndeplinește activități care privesc ajutorul material și social acordat persoanelor și familiilor,
participă la elaborarea proiectelor socio -edueative, consiliază și orientează individul pentru a
obține drepturile necesare.
Serviciile de asistență socială specializate precum și cele de îngrijire social -medicală
sunt realizate de echipe pluridisciplinare, care pot cuprinde asistenți sociali, asistenți
maternali, îngrijitori, însoțitori, asistenți personali , educatori specializați, psihoterapeuți,
psihopedagogi, psihologi, terapeuți ocupaționali, kinetoterapeuți, logopezi, asistenți medicali și
medici precum și alte profesii conexe domeniului social și medical.

33Teșliuc C. M., Pop L., Teșliuc E. D, Sărăcia și sistemul de protecție socială . Polirom, București ,2001

40
,, Beneficiarii de servicii sociale sunt persoa ne sau grupuri sociale care la un moment
dat se pot afla într -o situație de dificultate generatoare de marginalizare sau excluziune socială
în lipsa suportului acordat de familie sau comunitat .’’34De serviciile sociale beneficiază
cetățenii români care au d omiciliul ori reședința în România precum și cetățenii români fără
domiciliu. Cetățenii altor state, precum și apatrizii beneficiază de servicii sociale conform
prevederilor tratatelor și acordurilor la care România este parte, dacă au domiciliul sau
reșed ința în România. Mai pot beneficia de serviciile sociale cetățenii străini care au
permisiunea de ședere în România, cei împotriva cărora s -a dispus măsura luării în custodie
publică precum și cei aflați în centrele de cazare din zona de tranzit a României .
Beneficiarii serviciilor sociale pot fi familii, persoane vârstnice, copii, persoane cu
handicap, persoane dependente de alcool, droguri sau alte substanțe toxice, persoane infectate
sau bolnave HIV -SIDA, fără venituri sau cu venituri mici, persoane fă ră adăpost, bolnavi
cronici și
persoane care suferă de boli incurabile precum și alte persoane aflate în situații de nevoie
socială.
Pe parcursul întregii evaluări se obțin informații cu privire la viața privată a persoanelor,
informații ce s unt confidențiale și nu pot fi dezvăluite decât cu acordul acestora. Există situații
când informațiile confidențiale pot fi dezvăluite fără acordul beneficiarilor:
 când este pusă în pericol viața persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup
social, atunc i când dispozițiile legale o prevăd în mod expres ;
 pentru protecția vieții, a integrității fizice sau a sănătății persoanei, în cazul în
care aceasta se află în incapacitate fizică sau juridică de a -și da consimțământul.
3.3 MODUL DE ACORDARE A SERVIC IILOR SOCIALE
Procesul de acordare a serviciilor sociale are următoarele etape principale:
• evaluarea inițială ;
• elaborarea planului de intervenție, evaluarea complexă;
• elaborarea planului individualizat de asistență și îngrijire ;

34Ordonanța de guvern nr. 68/2003 privind serviciile sociale, Publicată in Monitorul ofi cial al României, nr. 619/30.08.2003, art. 23.

41
• implementarea măsurilo r prevăzute în planul de intervenție și în planul
individualizat ;
• monitorizarea ;
• reevaluarea ;
Asistenții sociali sau personalul de specialitate din cadrul serviciului public de asistență
socială realizează evaluarea inițială, având d rept scop identificarea nevoilor individuale sau de
grup precum și elaborarea planului de intervenție. Acesta cuprinde măsurile necesare
soluționării situației ce realizează evaluarea inițială, având drept scop identificarea nevoilor
individuale sau de grup precum și elaborarea planului de intervenție. Acesta cuprinde
măsurile necesare soluționării situației de risc social, respectiv acordarea de prestații și servicii
sociale, precum și orice alte măsuri prevăzute de dispozițiile legale în vigoare. Se elabo rează în
termen de maximum zece zile de la data înregistrării solicitării, iar în cazuri excepționale
termenul poate fi prelungit cu două – trei zile; responsabilitatea implementării măsurilor prevăzute
în planul de intervenție revine serviciului public de asistență socială din subordinea
autorităților administrației publice locale.
Principalele categorii de persoane care pot beneficia de o evaluare complexă a nevoilor
sociale individuale sunt reprezentate de copiii aflați în dificultate, persoanel e vârstnice și cu
handicap, bolnavii cronici, persoanele infectate sau bolnave HIV -SIDA, persoanele
dependente de droguri sau alte substanțe toxice, persoanele care suferă de maladii incurabil e,
precum și alte persoane pentru care se impune aceasta. Compon ența echipelor
pluridisciplinare, organizarea și funcționarea acestora sunt reglementate prin lege.
Procesul de evaluare complexă are drept scop elaborarea unei strategii de suport și
conține ansamblul de măsuri și servicii adecvate și indiv idualizate potrivit nevoilor
sociale identificate; permite identificarea posibilităților de integrare familială a copilului sau de
plasament, stabilește gradul de dependență sau handicap al individului pentru elaborarea unei
strategii de suport materializat e într -un plan individualizat de îngrijire, care va conține un
ansamblu de măsuri și servicii adecvate și disponibile. Procesul de evaluare are în vedere
următoarele aspecte: evaluarea capacităților fizice, mentale și senzoriale, a nivelului de disfuncție
și a abilității de a realiza activitățile de bază ale vieții zilnice. In urma evaluării se urmărește
rezolvarea sau ameliorarea întregului spectru de probleme cu care se confruntă persoana
cu dizabilități : probleme sociale legate de rel ațiile de muncă, cum ar fi instabilitate la locul

42
de muncă, lipsa calificării profesionale, calificare incompletă, neîncadrare în muncă ,
probleme de integrare în ansamblul relațiilor sociale( de exemplu vagabondaj, prostituția,
delincventa , imoralitatea , neglijența părintească, tulburările de comportament ).
Problemele medico -sociale se referă la :
– probleme de ordin sanitar, cum ar fi bolnavul cronic în familie care afectează starea
de sănătate a ceiorlați membri ai familiei, surmenaju l cauzat de efortul continuu de
îngrijire al acestuia ;
– probleme de ordin psihosomatic ale persoanei, deficienții, persoanele lipsite de
anumite facultăți fizice sau psihice, bătrânețea este menționată ca o grupă distinctă
ce ridică probleme medico -sociale multiple, în situațiile în care nu au venit suficient
sau sunt lipsiți de susținător legal ;
– probleme de ordin economic -prezența bolnavului cronic în familie determină
diminuarea veniturilor în cadrul familiei ;
– probleme ale relațiilor de familie și soci ale caracteristice bolii cronice ale
persoanei, în legătură cu poziția și adaptarea sa în familie și societate ;
– probleme de relații de muncă, cum ar fi incapacitate temporară de
muncă, capacitate redusă sau pierdută de muncă, randamentul scăzut ;
– problem e de ordin psihic, toxicomanie, alcoolism care determină degradarea psihică
și repercusiuni asupra comportamentului și relațiilor în cadrul familiei ;
Asistentul social are obligația să respecte drepturile omului, să -și asume responsabilitatea
mai ales în condițiile existenței problemelor sociale, morale sau medicale în vederea asigurării
justiției sociale. Printr -o pregătire teoretică și practică corespunzătoare asistentul social își
poate aduce contribuția la consolidarea sistemului de asistență socială, î ncondițiile în care
"asistența socială a ieșit din făgașul sentimentalismului generos și al simplelor bune
intenții, pentru a păși în domeniul unei acțiuni sociale și etice ordonate și temeinic motivate,
cu scopul exclusiv de a servi societatea, nu prin cărț i și teorie, ci prin găsirea adevărului social
în mijlocul grelelor conflicte ale vieții "35.

35Stahl, Henri (coord), Dimitrie Guști – Studii critice, Editura Știițifică și Enciclo pedică, București, 1980, p.12 .

43
IV.MANAGEMENTULUI SERVICIILOR DE ASIST ENȚĂ SOCIALĂ DIN
COMUNA COMARNA, JUDE TUL IAȘI,ÎNAINTE ȘI DUPĂ
DECLANSAREA CRIZEI E CONOMICE
4.1 PREZENTAREA COM UNEI COMARNA , JUDETUL IAȘI
Comuna Comarna este alcătuită din anul 1960 din patru sate componente:
Comarna,Osoi, Stînca si Curagău . Se întinde pe o suprafață de 4170 ha și are o populație de
6524 locuitori. In comună sunt peste 24 40 de gospodării, două școli, trei gr ădinițe , ș apte
biserici (cinci ortodoxe și două baptiste) și două cămine culturale. Aproape toate satele
comunei s -au format în preajma sau în interiorul pădurilor. Cel mai vechi sat este Comarna așa
cum o dovedesc urmele vieț ii materiale și spirituale descoperite pe teritoriul satului Comarna
o constituie documentul din 16 martie 1490 prin ca re domnitorul Ștefan cel Mare dăruiește
Mănăstirii Putna o prisacă la Comarna care aparț inu-se pană la acea dată Mănăstirii
Moldoviț a.36
Sistemul administrației pub lice este conceput ca un ansamblu de structuri, instituții și
reglementări independente prin care se realizează activitatea de administrație publică, aflat în
interacțiune permanentă cu alte componente ale sistemului social, de care este determinat sau
asupra cărora acționează.Sistemul administrativ întreține raporturi privilegiate și se
intercondiționează cu sistemul politic. Acesta îi conferă legitimitate sistemului administrativ,
activitățile acestuia fiind acțiuni de autoritate a statului.
Comuna Comar na este unitate administrativ -teritorială cu personalitate juridică, care
deține un patrimoniu și are inițiativă în ceea ce privește administrarea intereselor publice
locale.Administrația publică a comunei Comarna se întemeiază pe principiile descentraliză rii,
autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației
publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de
interese deosebit.
Autoritățile administrației publice p rin care se realizează autonomia locală la nivelul
comunei sunt Consiliul Local Comarna, ca autoritate deliberativă și primarul ca autoritate
executivă, alese conform legii. Consiliul local și primarul funcționează ca autorități ale

36Statutul Comunei Comarna

44
administrației publice locale și rezolvă problemele publice ale comunei, în condițiile
prevăzute de lege.
Primăria comunei Comarna este o structură funcțională, cu activitate permanentă,
constituită din primar, viceprimar, secretar și aparatul de specialitate. Misiunea acestei
structuri funcționale rezidă în soluționarea și gestionarea, în numele și în interesul
colectivității locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în condițiile legii. Concret,
misiunea primăriei Comarna este de a fi permanent în slujba nevoilor com unității locale
pentru a le rezolva într -o manieră legală, transparentă, echitabilă, competentă și eficientă,
asigurând astfel prosperitate cetățenilor comunei Comarna, prin furnizarea de servicii la un
înalt standard de calitate în context național. De as emenea, autoritățile publice locale urmăresc
asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și oferirea unor
serviciu publice locale de calitate, realizate în condiții de eficiență, într -un mod echitabil,
transparent și leg al.
Potrivit datelor de ordin demografic, în categoria clienților serviciilor sociale de
asistență socială se pot înscrie oricare din persoanele ce locuiesc în comuna Comarna.Pe
categorii mai mari, caracteristicile clienților sunt următoarele :
1. Pentru clie nți – familii tinere:
 lipsa unui spațiu de locuit ;
 lipsa unui loc de muncă ;
 numărul mare de copii aflați în întreținere ;
 lipsa metodelor de contracepție în rândul femeilor ;
 conflicte generate de mentalități diferite ;
 lipsa informațiilor legate de moda litățile de îngrijire a sănătății mamei și copilului
 adoptarea unor comportamente deviante, cum ar fi abuzul de alcool .
2. Pentru clienții copii:
 situație materială precară ;
 greutăți în deplasarea de la domiciliu la școală ;
 abandonul școlar,absenteismul școlar ;
 relații deficitare cu familia dar și cu cadrele didactice ,
 prestarea de munci fizice inadecvate cu dezvoltarea lor corporală ,

45
 scăderea randamentului școlar datorită prestării activităților gospodărești ;
3.Pentru clienții – persoane în vârstă ,persoane cu handicap , șomeri
,delincvenți
 nivelul scăzut al veniturilor , lipsa suportului afectiv ;
 lipsa sprijinului în munca câmpului și în gospodării – conflicte cu noile generații ;
 greutăți în procurarea medicamentelor ;
 necesități privind în grijirea la domiciliu ;
 lipsa dispensarelor medicale dotate pentru efectuarea unor analize necesare
vârstei ;
 lipsa specialiștilor în mediul rural ;
4.2 PREZENTAREA SER VICII LOR SOCIALE OFERI TE DE SPAS COMA RNA ,
JUDETUL IASI

Potrivit organizării Pri măriei comunei Comarna, compartimentul de asistență socială, are
următoarele atribuții:
A. În domeniul ocrotirii copiilor aflați în dificultate:
 Propune măsuri de ocrotire pentru cop ii aflați în situație de risc
 participă la aprobarea măsurilor stabilite de Comisia pentru P rotecția Drepturilor
Copilului
 realizează anchetele sociale în legătură cu acordarea unor ajutoare familiilor care au în
întreținere copii și pentru care s -a luat o măsură de ocrotire .

46
ANCHETA SOCIALA
Privind situația socio -familială a numitului
A Lși N
din satul și comuna Comarna , Iasi

A. Date privind familia:
1.Componenta familiei si veniturile acesteia :

Nume si prenume Data
nasterii Venituri familiale lunare
In
clar Sursa/ocupație Cuantum
ron
1.

2.
3
4
5
6
7
8
9
10
11 A N

A L
A F
A A
A V
A D
A G
A L E
A A -M
A D –N
A A- M 3.02.1971

15.12.1970
10.04.1995
24.XI.2000
11.10.2001
21.09.2002
13.04.2004
01.04.2005
12.08.2007
05.12.2009
13.08.2006 Sot

Sotie
Copil
Copil
Copil
Copil
Copil
Copil
Copil
copil agricultor –actualmente este în
Peniteciarul Iași
casnică
lucrator ocazional –
abandon scolar , lucrează în Iași
alocatie ,elev clasa aVII -a Comarna
alocatie ,elev clasa aVI -a Comarna
alocatie ,elev clasa aV II -a Comarna
alocatie ,elev clasa aV I -a Comarna
alocatie ,elev clasa aVI-a Comarna
alocatie ,elev clasa a I -a Comarna
alocatie ,elev clasa a IV -a Comarna
–
–
–

84
84
84
84
84
84
84

47
2.Locuinta:
Tipul locuintei: Casă cu curte –proprietatea parinți P M
Nr de camere: 2si hol suprafata locativa: ci rca 70 m.p.
Dotare cu bunuri de folosinta indelungata :dotată cu strictul necesar.
Coditii de igiena : necorespunzatoare
3.Locuieste impreuna cu alte:
– Familii – –
– persoane singure – –
4. Familia detine in proprietate:
Terenuri: –
Cladiri (altele decat locuinta) –
Spatii locative (altele decat locuinta) –
5. Starea de sanatate a membrilor familiei (disabilitati, boli cronice, alte probleme
deosebite de sanatate).
Din declarațiile acestora rezultă că sunt normal fizic si psihic .
6.Nevoi speciale ale membrilor familiei .
Familia A este separata in fapt din 2013 acestui ,si -au impartit copiii in mod egal
,au existat conflicte si probleme conjugale intre soti si din aceasta cauza au suferit indir ect
copiii .Este cea mai numeroasă familie din comuna noastră , cu resurse materiale si
financiare limitate ,cu o situație material -financiară precară , fără nici un venit salarial .
Din prima casatorie a d -lui A a rezultat -A F care a fost crescut de bunicii paterni
(A M si N din Comarna ). D-na A are un copil din prima casatorie – P M ns. 8.08.1993
absolvent X -clase promoția 2012 acum salariat ,care a fost în întreținerea bunicului matern
din Comarna (P N ).

48
Mama a avut în întreținere cele patru minore,insă datorită consumului de băuturi
alcoolice și a faptului că a avut diferite relații concubinaj acestea rămâneau mai mereu
flămânde , neîngrijite,iarna fără căldură Din acest motiv acestea mergeau ori la bunicii paterni
ori la Biserică cu scopul de mânca ceva în ziua respectivă. Din discuțiile cu minorelor ,mama
pleca de acasă aproape în fiecare seară la concubin lasându -le singure,fără căldură, flămânde.
Din vara a nului 2017 minorele A A -M si A D –N locuiesc la bunicii paterni ,iar din
ianuarie 2018 și celelalte două minore r espective A A si A L lociuesc la bunici.
Băieții minori au rămas sub îngrijirea tatălui, însă acesta nu a reușit să se impună ca
părinte deoarece era, mai tot timpul era sub influiența băuturilor alcoolice. Nefiind
supravegheați, neavând suportul a nici unuia din părinți aceștia au început să nu mai
frecventeze școala,mergeau prin sat să muncească pentru a avea ce să mănânce. De aici au
rezultat și devier ile de comportament a copiilor A V-M și A D- P ceea ce a condus la
comiterea de fapte penale(furt) ,astfel în urma unei hotărâri judecătorești au fost
instituționalizați la Centrul de plasament Tg. Frumos.
În toată această perioada cât au fo st la Centrul Tg. Frumos nici unul dintre părinți nu s -a
interest de ei, nu i-au vizitat , motivând că nu au resurse financiare. Singurele personane care i –
au vizitat frecvent au fost bunicul patern A M și unchiul lor A M . Deasemeni ori de câte ori au
fost învoiți sau au mers în vacanță din Centru de plasament Tg. Frum os au locuit la familia A
M. Din discuțiile cu minorii aceștia o acuză pe mamă pentru situația lor , că nu a reușit să le
dea dragostea , educația de care aveau nevoie.
Minorul AAM a locuit o perioadă cu mama ,însă datorită neglijenței și neimplicării în
creșterea și educarea de către aceasta, a plecat de acasă și din aug ust 2017 locuiește la familia
AM. În toată această perioadă (din 2017 până astăzi ) părinții nu s -au interest de soa rta lui .
Ori de câte ori a fost vizită la domiciliul de către SPAS Comarna, minorii erau flămânzi,
nespălați, in cameră era mizerie, pereți afumați. De fiecare dată promitea că va face curat, că
va îngriji copii, însă niciodată nu si -a ținut promisi unea.
Soții A sunt cunoscuți în comunitate ca persoane care consuma bauturi alcoolice ,
tatăl actualmente în penitenciarul din Iași , insa nu au principii sau convingeri absurde ,

49
nu au creat probleme autorităților sau comunităț ii insa si -au neglijat copiii si acestia au
avut devieri de comportament si au suferit emotional .
B. Concluzie .recomandari.Alte aspecte constatate.
Serviciul de Asistenta sociala al Primariei Comarna ,in raport de c ele mentionate mai
sus si de constatarile facute recomandam ca minorii A V – M A D –P să fie preluați în
plasament familial de cătr e familia A M .
B. În domeniul asistenței sociale a familiei :
 Aplică prevederile actelor normative privind acordarea prestațiilor de asistență socială,
 identifică și acordă sprijin, conform legii, familiilor sau pers oanelor aflate în dificultate
 propune măsuri de asistență socială pentru prevenirea unor situații co nsiderate drept
riscuri sociale
 stabilește dreptul l a prestațiile de asistență socială prevăzute de lege .

ANCHETA SOCIALA
Privind situaț ia socio-familială a pârâtului B V și B L
din sat și comună Comarna / Iași
A. Date privind familia:
1.Compon ența familiei ș i veniturile acesteia :
Total membri î n familie din care copii în vârstă de până la 18 ani
2.Locuintă :
Tipul locuinț ei: casă cu curte proprietate în suprafață de circa 60 m.p. –anul dării in
folosintă -1993
Nr de camere: 3 si hol ,
Dotare cu bunuri de folosintă îndelungată : strictul necesar pentru un confort minim
specific locuinț elor din mediul rural .
Codiț ii de igienă : corespunzatoare
3.Familia detine in proprietate conform Reistrului Agr icol si a Titlului de Proprietate 2 1

50
Terenuri:
Cladiri (altele decât locuinț a)––- Grajduri 120 mp
Spații locative (altele dec at locuinț a)–-
Alte bunuri : ––
4.Starea de sănă tate a membrilor familiei (disabilităț i, boli cronic e, alte probleme deosebite
de sănă tate).
Din d eclarațiile membrilor familiei rezultă că nu suferă de boli cronice.
B. Istoric familial. Situația materială.
Soții B s -au căsătorit în anul 2010, locuiesc în casa proprietate din satul Comarn a, comuna
Comarna, judetul Iasi. În anu l 2012 mama minorei a decedat , iar cei trei minori au fost crescuti de
bunica matern ă, d-l A lucrând în Italia de mai mult timp. În anul 2013 d -l A s -a recăsătorit, iar
bunica copiilor a solicitat să vină să -și ia cei 3 copii spre creștere și îngrijire. Dintre cei trei copii,
minora în cauză avea o deficiență din naștere despicătură de palatin . La solicitarea d -lui A , familia
B a luat
spre îngrijire minora, deoarece tatăl acesteia amenința că dacă nu o iau ei o v a da spre creștere
statului român.Întelegerea a fost ca între timp sa se înceapă demersurile pentru adoptie.
În anul 2014, ianuarie, minora a fost operată la Iași tatal contribuind cu 300 euro, însă cea care
a stat în spital și a îngrijit -o a f ost d -na B. În urma operației copilul poate vorbi și mânca normal
ceea ce nu se putea face înainte de operatie. Timp de 2 ani de zile tatăl minorei nu a mai venit in
Romania , nici nu a mai sunat pentru a se interesa de soarta acesteia , însă a trimis î n jur de 500 euro.
După 2 ani d -l A a revenit în România și nu a mai dorit să mai de -a spre adoptie minora , motivând
că că pierde unele facilități -primea alocatie europeană pentru cei 3 minori.
Din declaratiile d -lui B ,de la ultima vizită în România vara anului 2017 a familiei A, aceasta
nu s-a interesat de soarta fiicei sale .Singurul apel telefonic a fost din partea celor doi frați care
locuiesc în Italia cu părinții. D -l A a trimis 100 de euro luna r pentru îngrijirea copilului.
Actualme nte minora A L merge regulat la control medical pentru verificarea și modificarea protezei
dentare.
Din declarațiile familiei B, minora dorește să locuiască încontinuare cu ei spunând că aceștia
sunt părinții ei și nu tatăl care s -a dezis de ea a tunci când avea mai multă nevoie de el.
Din punct de vedere moral, fam B ar avea tot dreptul ca minora să continuie să locuiască cu ei ,
deoarece a îngrijit -o și educat -o cu multă dragoste timp de 4 ani. D -l B are o situatie material –
financiar a foarte bună, lucrează actualmente cu contract de muncă ca instalator electric, a lucrat
în Franța o perioadă de 1 an.

51
Sotia este casnică , având grijă de minoră, punând pe primul plan binele acesteia. D -na declară
ca nu a putut avea copii , iar atunci când a fost solicitată de catre tatal minorei a răspuns afirmativ
fără a sta pe gânduri , iubind -o și îngrijind -o ca și cum ar fi propriul său copil.
Familia B este cunoscut in comunitate ca o familie fara vicii,princip ii sau convingeri
absurde, nu a avut abateri de la normele de conduita morala si etica , nu au creat probleme
autoritatilor sau comunitatii.
C. Concluzie .Recomandari .
Serviciul de Asistenta Sociala al Primariei C omarna in raport de cele mentionate
mai sus si de constatarile facute propunem ca minora A L să rămână în cadrul familiei B care
îi poate oferi stabilitate afectivă și material –financiară necesară pentru o crestere si
dezvoltare normală. Însă și tatăl va trebui să mentină legatura cu fiica sa să contribuie
financiar la cresterea, educatia și dezvoltarea copilului în cauză până la clarificarea situației
juridice a minorei.
C. În domeniul asistenței sociale a vârstni cilor:
 acordă spr ijin persoanelor în vârstă
 stabilește, pe baza actelor normative în vigoare, formele de asistență socială ce se pot
asigura acestora,
 întocmește documentația pentru internarea vârstnicilor în căminul pentru persoane
vârstnice .

D. În domeniu l protecției cu handicap:
 În colaborare cu D.A.S. acordă drepturile prevăzute de legislația în vigoare ,
 asigură prin serviciile de specialitate ale primăriei, aplicarea prevederilor legale prin
accesibilitatea persoanelor cu handicap, prin amenajările ade cvate.

52
ANCHETA SOCIALA
Privind situatia socio -familiala a familiei
D I din sat Comarn a,comuna Comarna,judetul Iasi
A. Date privind familia D I
1.Componenta fam iliei si veniturile acesteia :
N
crt Nume si prenume Data
nasterii Relatia
rudeni e Ocupatia Sursa Cuantum
lunar
1.
2.

3. D I
D N

D D-M 19.04.1978
06.12.2002

21.10.2006 Tata
fiu

Fiica
Agricultor
Elev cl. a VI -a

Internata la C.S.C. Sf.
Neculai –Pașcani din iunie
2014 –
Alocatie de
stat

– –
84

–
Total membri in familie din care copii in varsta de pana la18 ani
2.Locuinta:
Tipul locuintei: casa
Nr.de camere: 2, hol , bucatarie , suprafata locativă cca 70 m.p., acoperita cu azbest
Dotare cu bunuri de folosinta indelungata: c u strictul necesar,condiții minime
corespunzatoare .
Coditii de igiena : corespunzatoare
3.Locuieste impreuna cu alte:
– Familii ––
– persoane singure ––
4. Familia detine in proprietat/ folosinta :
Terenuri: -cca 500 m.p. –
Cladiri (altele decat locuinta) -grajd
Spatii locative (altele decat locuinta) –

53
Alte bunuri : –cal ,caruta ,
5.Starea de sanatate a membrilor familiei (disabilitati, boli cronice, alte probleme
deosebite de sanatate). Minora D D- M detinea Certificat de incadrare in grad de handicap
grav , este internata la C.S.C. Sf. Neculai –Pașcani /Iasi din 19.06.2014 ,prezinta probleme
de sanatate inca de la varsta de 6 luni.Intarziere severa in dezvoltarea psihica pe fond
organic;epilepsie ,autism infantile ,nu comunica , agitatie excesiva ceea ce a impus
intervenții din partea specialiștilor .
6.Nevoi speciale ale membrilor familiei. Scurt Istoric familial .
Sotii D s -au casatorit in anul 2002 iar din mariajul acestora au re zultat cei doi
copii susnumiti din care fiica incadrată in grad de handicap grav .
Cei doi soți Dragan sunt despărțiți în fapt din 02.05.2014 cand sotia -D I-M – a
parasit domiciliul – din surse neoficiale a fost plecat a in Italia ,s -a intors in Romania in
acelasi an, a venit acasa doar in vizita ,a vând intentia de a mentine legatura cu copiii.Din
informatiile din familie fosta sotie nu a mai revenit la copii recasatorinduse in Italia. Familie
monoparentala cu res urse materiale si financiare limitate ca majoritatea familiilor din mediul
rural, nu figureaza cu venituri realizate din activitati agricole;nu detin teren in proprietate.
Familia locuieste in casa proprietate personala compusa din 2 camere ,bucătarie si hol
.Locuinta este dotata sumar insa cu strictul necesar. Veniturile familiei sunt reprezentate de
alocatia de stat a fiului si munci ocazionale cu ziua a tatalui .
Până a parasit domiciliul mama s -a ocupat cu responsabilitate de îmbu nătățirea
condițiilor de sănătate a fiicei lor bolnave , respecta medicamentația, a colaborat cu
specialistii insa de cand mama a este plecata , tatal nu se descurca cu situatia actuala
,avand in vedere ca mai are un copi l elev minor in intretinere .
Din declaratiile d -lui D rezultă că plecarea neasteptata a sotiei a creat momente de
disconfort familial , este un soc pentru intreaga familie si in special pentru copilul cu
handicap care ref uza medicamentatia ,hrana si prezenta celorlalti membri si in cele
din urmă d -l D considera ca nu poate face fata situatiei actuale si anume de a avea
grija de fiica bolnava intrucat trebuie sa munceasca pentru a -si int retine familia .

54
Din discuțiile avute cu membrii familiei D rezultă că aceștia nu -si permit material si
financiar sa se ocupe de cresterea ,sanatatea si dezvoltarea copilului bolnav in cauza ,
exprimandu -si dorinta de a se continua masura de protectie pentru
aceasta .Tatal declara ca a vizitat copilul in centru .
B. Concluzie .Recomandări :
Serviciul de Asistenta sociala al Primariei Comarna ,in raport de cele mentionate mai sus
si de constatarile facut e , propunem mentinerea masurii de protectie pentru copilul D D-
M in centru, intrucat este o instituție de specialitate pentru co pii cu probleme de
sanatate.
Din liniile strategice generale, atribuțiile specifice ale asisten tului social sunt
următoarele:
a) întocmește anual proiectul planului local de acțiune în favoarea copilului pe care îl
supune spre aprobare Consiliului Local ;
b) stabilește sistemul de monitorizare a activității de ocrotire a copilului, prevenție și
sprijin familial și urmărește aplicarea lui de către toți factorii implicați în protecția
familiei și copilului ;
c) colaborează cu servi ciile descentralizate ale altor autorități organizate în localitate
cu atribuții în domeniul protecției minorilor și a famil iei, în vederea identificării
situațiilor negative ce apar în acest domeniu ;
d) sprijină familiile în criză și diversifică modalitățile de supraveghere, îngrijire
șiocrotire adecvate nevoilor copilului ;
e) organizează circuitul informațional și urmărește indica torii relevanți în domeniul
ocrotirii copiilor și sprijinirea familiei ;
f) întocmește studii, sinteze și propuneri cu privire la diversele aspecte ale
problematicii ocrotirii copiilor și sprijinirea familiei ;
g) controlează modul c um sunt respectate dreptur ile și interesele copilului în familiile
de plasament dar și în familiile adoptatoare și prezintă propuneri pentru înlăturarea
oricăror abuzuri;

55
h) promovează măsuri pentru întărirea rolului familiei în creșterea și educarea
copilului și de reintegrare a copi ilor abandonați în mediul familial ;
i) studiază cauzele abandonului copiilor de către unele familii și promovează
măsuri de eliminare a acestora ;
j) identifică familiile cu condiții optime de creștere și educare a copiilor și
evaluează posibilitățile de prelu are a unor copii spre ocrotire pe perioada cât
aceștia se află în situații deosebite ;
k) studiază cauzele delincventei juvenile și propune măsuri pentru ocrotire
minorilor care au comis sau sunt predispuși să comită fapte penale ;
l) sprijină autoritățile administrației publice locale pentru înființarea și funcționarea unor
instituții de binefacere ;
m) stimulează ocrotirea copiilor prin adopția națională, identificând minorii
adaptabili și evaluând posibilitățile familiilor doritoare de adopții ;
n) stabilește modalitățile de spijin financiar a unor familii aflate în situații dificile ;
o) prezintă Consiliului Local rapoarte și informații cu privire la situația ocrotiri
copilului și sprijinirii familiilor din localitate ;
p) răspunde de întocmirea dosare lor pentru alocația de stat pentru copii conform Legii
61/1993 și păstrează registrul de evidență a dosarelor întocmite transmise la
Direcția Muncii Iași raportul statistic ;
q) Răspunde de întocmirea dosarelor pentru plata ind emnizației de naștere conform Legii
67/1995 și întocmește lunar situația centralizată ;
r) Răspunde de întocmirea dosarelor de ajutor social, conform Legii 416/2001
privind venitul minim garantat ;
s) Intocmirea de anch ete sociale la solicitarea : p ersoane lor fizice , judecatorii ,
tribun ale cabinete de avocatura , inspectorate de p oliție ,DGASPC , centre de plasament,
scoli speciale, c ămine de bătrâni ,O.N.G. -uri , orice alt solicitant ;
t) Rapoarte lunare de monitorizare a asistenților maternali , se depun la dosarul
asistentului mater nal iar un exemplar se trimite la DGASPC -Iasi .
u) Rapoarte lunare și trimestriale de vizită pentr u copiii aflați în
plasament .Monitor izarea plasamentului familial ,se depune la dosar iar un exemplar
se trimite la DGASPC –Iasi .

56
v) Rapoarte pos t –reintegrare . Monitorizarea reintegrării familiale .
w) Rapoarte lunare pentru copiii delincvenți pen tru care s -a luat măsura
supravegherii specializate în familie .
x) Intocmire , monitorizare și efectuarea foii de prez ență lunară pentru asistenți personali ;
y) Vizarea raportului semestrial de activitate conform Legii 448 /2006 privind
protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ;
z) Indeplinește și alte atribuții încredințate de către primarul comunei .
Munca actuală di n punct de vedere social al serviciului de asistenta socială este axată pe
cultivarea spiritului muncii și a l respectului față de familie , dar aceasta impune o pregătire
avansată a resurselor umane și un managem ent pe măsură .În acest sens s -a impus
acreditarea s erviciului de asistență socială si înscrierea in Colegiul National al Asistenților
Sociali din România .
Deasemeni , de circa 10 ani, s-au format două module de angajați la cele două sedii din
Osoi si Comarna care asigu ră pentru cetățeni , permanenț a serviciilor administrative .De
circa 5 ani, in cadrul Primariei comunei Comarna, exista doua persoane care se ocupa de
asistenta sociala din comuna, una la Comarna, alta la Osoi.
4.3 COMUNICARE ȘI IERAR HII

Deoarece Prim ăria comunei Comarna este o instituție cu un număr mic deangajați,
fiecare din cei antrenați în desfășurarea activității cunoaște și poate oricând aplica o parte din
atribuțiile specifice oricărui din compartimentele sau serviciile existente. În anumite s ituații,
de exemplu în efectuarea anchetelor sociale privind alocarea venitului minim garantat,
activitatea de asistență socială au desfășurat -o și alte persoane decât asistentul social, deoarece
timpul necesar rezolvării acestor anchete nu permitea o eval uare realizată de către o singură
persoană. Acest lucru nu poate fi benefic nici pentru clienții serviciilor sociale, deoarece nu
beneficiază de servicii de calitate, profesionalizate și nici de asistentul social, prin preluarea
de atribuții ce îi revin st rict acestuia. Asistentul social din cadrul primăriei comunei Comarna
consideră că în mediul rural nu se poate face asistență socială decât în proporție de 70%
deoarece restul constă în completarea de acte și efectuarea de anchete sociale. Acest lucru

57
face ca activitatea de asistență socială să fie mai mult rutinieră, cu activități ce țin strict de
completarea dosarelor necesare prestațiilor în bani și împărțirea fondurilor alocate acestor
prestații.In ceea ce privește comunicarea formală, în grup, aceasta se realizează pe trei canale, în
funcție de persoana cu care se intră în contact:
 cu superiorii ierarhici , reprezentați de primar și viceprimar (când primarul lipsește) se
caracterizează printr -o lejeritate în limbaj, stilul de conducere fiind unul democr atic, astfel
asistenta socială își desfășoară activitatea fără intervenția directă a superiorului, însă cere
supervizarea și aprobarea acestuia ori de câte ori situația o cere sau lipsa de informare
face ca procesul de ajutor să nu poată conti nua; de remar cat este faptul că , în calitatea sa de
superior, primarul ia doar decizii care intră strict în aria sa de activitate, motivându -le prin
legislația î n vigoare; orice decizia legată de rezolvarea unui caz social, care nu se înscrie
strict în tiparele unui tip de ajutor sau prestație socială, se ia în funcție de criterii aleatorii,
sau menționate strict în vreo lege, neurmărindu -se vreo cale de rezolvare stabilită anterior
sau neaplicându -se metode și tehnici specifice asistenței sociale; acest lucru se realize ază în
special datorită faptului că nu se cunosc tehnicile și metodele de lucru din domeniul
asistenței sociale ci datorită faptului că t impul fizic este insuficient , nu sunt strict
menționate în lege iar asistentul social nu deține informații specific e domeniului .

 Cu colegii de la locul de muncă comunicarea este mai mult informală decât formală
acest lucru datorându -se și faptului că, fiind locuitorii unei comunități relativ mici, se
cunosc foarte bine, își cunosc familiile, problemele pe care le au și tipul de relație și
respect pe care îl au în comunitatea respectivă. Din spusele asistentului social au fost
situații când mare parte din personalul primăriei a luat parte la activități specifice
domeniului asistentei sociale, realizând anchete social e sau evaluând situația material –
financiară a dif eritelor categorii de clienți; chiar dacă acest lucru s -a realizat având ca
mobil un timp relativ scurt de îndeplinire a sarcinilor sau volumul mare de clienți,
totuși nu pot să nu remarc lipsa de profesio nalism invalidându -se prin acest tip de
comportament principiile potrivit cărora clientul trebuie să beneficieze de servicii de cea
mai înaltă calitate, respectând dreptul la confidențialitate.

58
 Cu cliențiicomunicarea este una protocolară, datorită faptul ui că beneficiarii acordă un
respect foarte mare asistentului social, deoarece ei consideră că el este cel care deține
puterea de decizie și intervenție; îl face pe client să fie reținut, reticient în comunicare, să
nu îndrăznească să ceară lămuriri s au pur și simplu să accepte ajutorul fără nici o
obiecție. De aceea, acest tip de comunicare trebuie să fie evitat și înlocuit cu alte
forme, care însă să reușească să depășească barierele legate de personalitate, tipul de
educație, situația socio -econom ică a beneficiarilor.
In ceea ce privește raporturile ierarhice acestea se realizează între asistenta socială și
șeful ierarhic, primarul . Primarul nu deleagă responsabilitatea hotărârilor ce revin în
domeniul social decât viceprimarului, de aceea asiste ntul social nu s -a confruntat până acum
cu situații de conducere sau coordonare a activ ității la nivel de instituție. I n ceea ce privește
luarea deciziei, aceasta se realizează strict de primar, mai ales atunci când trebuie alocate
sume de bani sau bunuri materiale. Acest lucru face ca responsabilitatea decizieisă aparțină
superiorulu i, lucru benefic din punct de vedere al lucrătorului social, deoarece se evită luarea
unei hotărâri greșite și răspunderea pentru eventualele urmări negative.
Prin stilul dem ocratic pe care îl abordează, domnul primar al comunei dar șiceilalti
membri din conducerea Primăriei , asigură in dependența de acțiune a servic iulului de
asistentă socială , încurajează relațiile profesionale de colaborare între colegi , ști e să
analizeze și să ia decizii împr eună cu aparatul primăriei, este flexibil și cooperant Ș i
organizat oric în acest moment se sta foarte bine deoarece birourile în care se lucreaza nu
mai sunt suprapopulate cu anagajați de diferite specializări și domenii ceea ce implică din
punctul de vedere al specialistilor , o eficiență a activității în ceea ce privește domeniul de
asistență socială .
Nu există bariere de comunicare între conducere și angajați, cli matul de muncă
este favorabil, iar relațiile dintre colegi s-au îmbunătăț it considerabil.
4.4 PLAN STRATEGIC P RIVIND ASISTENȚA SO CIALĂ

Din perspectivă funcțională, acordarea serviciilor de asistență socială este concepută ca
un sistem de acțiuni sp ecifice, care trebuie să asigure realizarea obiectivului său major:
asistarea persoanelor care, din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau

59
socială, nu au posibilitatea s ă-și satisfacă nevoile sociale, să-și dezvolte propriile capacități și
competențe pentru integrarea socială.
Planificarea strategică este un proces sistematic prin care instituția își definește anumite
priorități esențiale în contextul crizei actuale pentru îndeplinirea misiunii ei, în concordanță cu
evoluția mediului înconjurător. Planificarea strategică ajută instituția să -și creeze propriul
viitor. Principiul de bază al planificării strategice este credința că ,,anumite aspecte ale
viitorului pot fi influențate și schimbate prin ceea ce facem în prezent .’’37
Rolul planificării strategice este de a ajuta instituția să:
– își definească obiectivele și orientările strategice,
– își definească prioritățile și cele mai potrivite acțiuni pe care le va întreprinde,
– identifice măsuri concrete de coordon are a activităților din cadrul instituției.
Planificarea strategică poate fi și un instrument de dialog cu diverși factori de interes cu
care instituția noastră intră în contact. Astfel putem să:
– informăm asupra priorităților noastre ;
– ajungem la o înțelegere comună privind perspectivele de dezvoltare și prioritățile de
adoptat ;
– demonstrăm că instituția noastră joacă un rol activ în dezvoltarea sectorului nostru de
activitate
-punem baza unor parteneriate în urma analizei competenț elor și nevoilor instituției noastre .
Planificarea strategică va permite să:
– anticipăm schimbările în mediul exterior ;
– sesizăm amenințările și oportunitățile care există în comunitate ;
– dezvoltăm strategii care să folosească o portunitățile ;
– clarificăm resursele pe care le putem folosi și să identificăm acțiunile ce trebui
întreprinse.
Strategia SPAS Comarna a început cu circa 20 de ani în urmă ,încă de la înființarea
postului de asistent social în c adrul apar atului propriu al primarului .În acest sens munca
asistentului social s -a bazat pe acti varea socială a individului ,pe ridicarea stimei de sine

37Balahur, Doina, Protecția copilului ca principiu al asistenței soc iale,Editura All Beck, 2001

60
și pe cheltuirea rațională a banilor publici în ceea ce privesc prestațiile s ociale . Astfel , s-
au dus adevăra te ,,războaie de consiliere’’38cu asistații sociali dependenți de prestațiile
sociale, pentru a -i determina să -și activeze acele capacități care îi dau libertatea de a
trăi cu demnitat e.În mar e măsură s-a reușit aceasta și ,,după 15 ani de muncă de
convingere am reușit o scădere reprezentativă ținând cont că de la aproape 4 00 de dosare
în plată la venitul minim garantat în a nul 2002 am ajuns în anul 2017 ,luna mai la un
număr de 3 3 de dosare răm ase în plată (aceștia sunt -incurabilii de ajutor social )’’39.
Din nefericire ace astă muncă a asientilor sociali din comuna Comarna, de 15 ani
este ,,dărâmată,, de declinul economic care s -a instalat și care a adus deja avalanșe de
șomeri ,cereri de alocație c omplementară și susținere , dosar e noi de venit minim garantat ,
mai multe persoane care solicită anchete sociale pentu a merge la Comisia de Expertiză
a Persoanelor Adulte cu Handicap în spe ranța că vor fi încadrate într -un grad de handicap
în funcție de boala pe care o au.
4.5 TEORII CARE EXPLICĂ MUNCA ASITENTULUI SO CIAL IN ULTIMII ANI
Criza economică pe care Romania a traversat -o este cu precădere o criză internă,
determinată de mixul greșit de politici macroeconomice luate în ultimii ani. Creșterea
economică s-a dovedit una de natură nesănătoasă, de vreme ce s-a putut evapora ca un fum
într-un singur an. Și asta pentru că am avut în acești ani o creștere bazată pe consum, finanțat
pe datorie. Consumul privat a fost excesiv, deoarece toate măsurile macroeconomice au
stimulat consumul.
Această stare de lucruri este valabilă și pentru gu vern și pentru firme și pentru
populație.Vulnerabilitățile unei economii dezechilibrate , cu numeroase reforme structurale
amânate, au devenit acum evidente . O soluție simplă ar fi eliminarea risipei prin reducerea
cheltu ielilor bugetare administrative , politica de transport rutier , funcționarea programului
de re abilitare termică a locuințelor . Din economiile astfel facute se poate gândi un plan de
investiții în infrastructură, pentru că acestea aduc locuri de muncă și au un efect important de
antrenare în economie. Însă investițiile în infrastructură trebuie realizate în cadrul unei
programări bugetare multianuale, singura soluție de a reduce costurile suplimentare și de a

38Petrea Crenguta -asisten t social Primaria Comarna
39 Idem

61
elimina alocarea gresită a banului public.Este absolute necesar accesarea și cheltuirea de
fonduri UE prin deblocarea birocrației mărunte care blocheaz ă demararea unor programe
.
Asigurările sociale de stat au fost supuse, de la înființarea lor și până în prezent, la
schimbări importante privind organizarea, modul de finanțare și tipurile de prestații, datorită
evenimentelor care au trave rsat istoria țării în ultimii 28 de ani . Evoluția lentă a reformei în
majoritatea domeniilor sociale a avut un impact negativ asupra sistemului deprotecție socială
din România, grav afectată de criza economică și de trecerea la mecanismele economiei de
piață.
În urma cu putini ani s -apropus pr intr-un proiect de ordonanță , eliminarea sau
diminuarea prestațiilor de asistență socială acordate sub forma alocației familiale
complementare, alocatiei de suștinere a familiei monoparentale și alocației p entru nou -nascuți
acordate prin Legea 416/2001 privind venitul minim garantat . Pensia sociala minimă garantată
a fost introdusă la 1 aprilie 2009, la o valoare de 300 de lei, iar de la 1 octombrie a fost
majorata la 350 de lei;după un an iată că se i a măsura ca p ensia socială minimă garantată
va fi redusă , iar nivelul ulterior al acesteia va depinde de evoluția indicatorilor
macroeconomici si de resursele financiare disponibile.Toate acestea au dus la nemulțumiri
masive și proteste în rândul tuturor categoriilor de populație .
Într-o conferință de presă, susținută la Palatul Cotroceni, Președintele României a
reamintit că, sunt circa 200 de ajutoare de diverse tipuri de care romanii pot
beneficia .Acestea costa u Romania, peste 2 miliarde de e uro in 2010.De ele beneficiau 7
milioane de români. Mare parte din aceste ajutoare sunt ,,nejustificate și reprezinta o altă formă
de clientelism". Au fost ori la început ori la sfarșit de mandate și vizau efecte electorale. În
prezent peste 6,5 milioane de romani intră în categoria așa -numiților "asistați social", însă
60% dintre beneficiarii acestor alocații (adică 3,8 milioane) sunt copii sau persoane aflate în
concediu de creștere a copilului.
Statul cheltuiește in anul 2017, aproximat iv 10 miliarde de lei cu cei 6,1 milioane de
romani care primesc bani din "beneficiile și serviciile de asistență socială", însă cea mai mare

62
parte a acestora sunt copii, arată datele centralizate pe baza informațiilor de la Institutul
Național de Statisti că și de la Ministerul Muncii.40
Astfel, din totalul celor 6.1milioane de asistați social, 3,6 milioane (adică 57% din
total) sunt copii care primesc alocație de stat pană la 18 ani (sau pană cand termină liceul), iar
1,55 milioane (24% din total) sunt pers oane cu dizabilități sau persoane care îngrijesc oameni
cu dizab ilități. De asemenea, aproape 22 0.000 de persoane primesc alocații pentru susținerea
familiei (sume acordate familiilor monoparentale sau celor în cadrul cărora veniturile salariale
per membru de familie sunt foarte mici), iar 16 8.000 sunt persoane care primesc indemnizație
pentru creșterea copiilor.41

40http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014 -domenii/familie/politici -familiale -incluziune -si-asistenta -sociala/2014 –
domenii/familie/politici -familiale -incluziune -si-asistenta -sociala/2629 -incluziune -sociala -date-statistice -rapoarte -statistice
41http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/RaportariPrivindIncluziuneaSociala/ALL_Decembrie_2017.pdf 3,6 milioane copii care primesc alocatii de stat
1,55milioane persoane cu dizabilitati care primesc
alocatii, indemnizatii si facilitati
220.000 persoane pentru care se platesc
asigurari de sanatate de la stat(fiind beneficiari
de venit minim garantat si de indemnizatie
pentru cresterea copilului)
246.000 familii care primesc alocatii
pentru sustinerea familiei
220.000 beneficiari de venit
minim garantat
168.000 persoane care
primesc indemnizatii
pentru cresterea copilului
70.000 persoane care
primesc alte tipuri de
alocatii(plasament,
stimulent de insertie,
ajutoare de urgenta,
ajutoare pentru refugiati) 50.000 persoane
care primesc
ajutoare de urgenta
si ajutoare de
inmormantare(finant
ate din bugete
locale) 10.000persoane
care primesc
subventii pentru
asociatii si
fundatii, programe
de interes national

63
Sistemul politic dar și ce l social este un sistem bolnav, singura noastră soluție este
reforma statului acompaniată de puternice reforme so ciale , sistemul social trebuie să fie
afect at de reduceri de cheltuieli ,întrucât statul roman nu -și poate permite să mai finanțeze
acest sistem .
Iată că au fost nevoie de douăzeci si opt de ani și de o criză economică severă
ca să-și dea seama guvernanții că politicile sociele promovate până în prezent sunt complet
greșite.
Elemente de noutate în sistemul de asistență social a in ultimii ani :
– sărăcirea severă a populației și înmulțirea solicita nților de prestații sociale ;
– restru cturarea prestațiilor sociale și scăderea procentuală a valorii acestora ;
– evoluția șomajului datorat suspendării activității și chiar falimentul multor
companii ;
– înmulțirea faptelor antisociale ;
– scăderea puterii de cumpărare, românii și -au redus cheltuielile implicit a nivelului
de trai ;
– scăderea comerțului și investițiilor ,micii comercianți din mediul rural fac
aprovizionarea de două ori pe lună ;
– declin pe piața imobiliară ,industria auto, sectorul construcțiilor și industria lemn ului;
– blocarea circuitului financiar și economic implicit a prestațiilor sociale ,a salariilor și
pensiilor;
– imposibilității de a restitui împrumuturi, concomitent cu îngreunarea posibilității de
plată a furnizorilor;
Dezvoltarea economică a fiecărei ță ri este nu numai un dezide rat al fiecărui stat,
regiuni și reprezintă forța necesară care conduce la o dezvoltare socială sănătoasă în ansamblu
a societății și stă la temelia păcii sociale . Viața demonstrează că aceste aspecte au o
determinare reciprocă, – evoluțiile în plan economic au un puternic efect în plan social, după
cum evoluțiile și rezultatele în plan social își găsesc reflectarea, în special pe termen mediu și
lung . Două argumente pot fi aduse în susținerea acestei afirmații. Unul se referă la faptul că
obținerea unor rezultate economice înalte, eficiența economică sporită, exprimată prin
indicatori la nivel macro, cum sunt PIB -ul pe un locuitor, productivitatea muncii etc.,

64
constituie indicatori de bunăstare a populației (consumul de bunuri și servicii, accesul la
învățământ, starea de sănătate a populației, condițiile de locuit etc.). De asemenea, volumul și
ponderea cheltuielilor publice antrenate de învățământ, sănătate, de sistemul securității so ciale
sunt semnificativ mai mari în țările bogate decât în țările sărace . Se poate afirma faptul că în
țările mai dezvoltate, unde nivelul și calitatea satisfacerii nevoilor populației sunt înalte,
capitalul uman este performant cu rezultate rema rcabile în plan economic.
Pe plan mon dial, în societățile dezvoltate prin politica socială și programe sociale se
tinde spre corectarea imperfecțiunilor funcționării mecanismelor economice și a efectelor
negative în plan social și, deopotrivă, spre evitarea apariției unor noi tensiuni sociale , a unor
procese și fenomene adverse .Se apreciază că și în anii următori vor fi necesare ajustări în
politica socială a României, pentru ca aceasta să fie adecvată unui climat socio -economic în
continu uă schimbare. Pentru că raportul între cei care produc și cei care trebuie protejați prin
diferite programe sociale se micșorează, ceea ce ridică numeroase probleme legate de resurse.
Probleme deosebite se pun în condiții de criză, când rata înaltă a șomajului și respectiv a
inflației complică și mai mult posi bilitatea realizării obiectivelor de protecție a difer itelor
categorii de populație ,a obiectivelor politicii sociale în general .
4.6 MODALITĂȚI DE IMPL ICARE A BENEFICIARIL OR DE SERVICII
SOCIALE
In conformitate cu prevederile legislației în vi goare beneficiarii de servicii
sociale primare enumerate anterior au următoarel e responsabilități implicare ;
– să participe la procesul de furnizare a serviciilor sociale;
– să furnizeze informații core cte cu privire la identitate ,situaț ie familială
șisocială ,medicală și economică;
– să contribuie în conformitate cu legislația în vigoare la obligațiile ce le revin
înfuncție de tipul serviciului și de situația lor materială;
– să comunice orice modificare intervenită în legă tură cu situația lor persoanlă;
– beneficiarii legii venitului minim garantat au obligația de a efectua ore demuncă
în folosul comunității la solicitarea primarului, pe baza unui plan de lucru,
persoanele apte de muncă au obligația de a depune la dosar adeverinta emisă de
AJOFM -Iasi din care să rezulte că su nt în căutarea unui loc de muncăsau nu au

65
refuzat nejustificat un loc de muncă oferit, reînnoită la fiecare tre i luni, iar
persoanele inapte de muncă v or depune Certificatul de constatre acapacității de
muncă emis de Comisia de specialitate de pe lângă Casa județeană de Pensii
Iasi și reînnoit la termenul stabilit ;
– beneficiarii alocațiilor complementare și de susținere pentr u familiile
monoparentale au obligația de a depune la dosar adeverința de elev reînnoitădin
trei în trei luni și adeverința de salariat (unde este cazul ) depusă semestrial , sau
orice altă dovadă de venituri reînnoită ori de câte ori sânt modificări
încuntumul veniturilor ;
– asistenții maternali trebuie să asigure în permanență copiilor ocrotiți condiți i
optime de creștere, dezvoltare și afecțiune , asigurarea unui cadru familial
adecvat ,respectarea condițiilor din contractul de muncă semnat cu DGASPC Iasi ;
– asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav au obligația de a întocmiun
raport semestrial privind evoluția persoanei cu handicap și respectarea condițiilor
din contractul de muncă semnat cu Primăria ;
Beneficiarii de servicii sociale au obligația de a spune profesionistului adevărul, de a
furniza acestuia informații corecte cu privire la identitate, situație familială, socială, medicală
și economică.Au datoria de a accepta responsabilități, respectiv de a -și asuma toate
responsabilitățile obișnuite ale unei ființe umane ca membru al unei familii, al comunității și
ca cetățean în acord cu normele legale aflate în vigoare.Beneficiarii de servicii sociale sunt
obliga ți să participe la procesul de furnizare a serviciilor sociale. Beneficiarii de servicii
sociale au obligația să comunice SPAS Comarna orice modificare intervenită în legătură cu
situația lor materială pe tot parcursul acordării serviciului social. De asem enea, persoanele
deservite vor anunța orice altă modificare survenită (schimbarea domiciliului, nașterea unui
membru nou în familie c ât și alte date specificate în c ontractul de furnizare servicii sociale).
Beneficiarii de servicii sociale au obl igația de a coopera cu profesionistul în acordarea
serviciilor sociale.Beneficiarii de servicii sociale au obligația să manifeste respect în relația cu
profesionistul. Beneficiarii de servicii soci ale au obligația de a respecta c ontractul de furnizare
de servicii sociale încheiat cu Primaria Comarna.Le este interzis accesul în incinta unității cu
băuturi alcoolice cât și consumul acestora.Beneficiarii de servicii sociale trebuie să aibă ținută
și comportament decent, să aibă o atitudine de respect reciproc și un limbaj adecvat, politicos.

66
Este interzisă în incinta Primariei Comarna agresivitatea, etilismul și orice acte cu caracter
obscen sau indecent. Beneficiarii de servicii sociale au obligația de a nu solicita servicii
suplimentare sau de altă natur ă dec ât cele care fac obiectul c ontractului încheiat.
Beneficiarilor de servicii sociale li se respectă drepturile și libertățile fundamentale fără nicio
discriminare bazată pe etnie, sex sau orientare sexuală, stare civilă, convingeri politice și/sau
religioas e, deficiențe fizice sau psihice sau pe alte asemenea criterii, li se respectă dreptul la
demnitate prin recunoșterea valorii fiecăruia ca ființă rațională, posesoare a unor drepturi și
libertăți inalienabile, indestructibile și imprescriptibile, capabile să-și controleze propria sa
viață,respectându -se convingerile sale politice, r eligioase, culturale și sociale ,li se respectă
dreptul la autodeterminare prin implicarea lor directă în luarea deciziilor privind intervenția
socială care îi vizează cu afirmar ea dreptului clientului la libertatea de a alege varianta de
intervenție optimă, li se asigură continuitatea drepturilor sociale furnizate atâta timp cât se
mențin condițiile care au generat stare de nevoie precum și resursele umane, materiale și
financiar e ale instituției permit acest lucru.
Au dreptul la politețe și considerație din partea profesionistului creându -se posibilitaea unei
cooperări constructive într -un climat de încredere reciprocă între cei doi factori implicați î n
acordarea serviciilor soc iale,au dreptul la reținere, acea libertate negativă care conferă
demnitatea de a avea propriile valori și credințe și a nu discuta cu profesionistul situațiile pe
care nu le consideră relevante pentru problema respectivă, clientul/beneficiarul fiind
îndre ptățit să decidă dacă dorește sau nu o altă formă de ajutor.
Beneficiarilor de servicii sociale li se respectă dreptul la viața intimă pe tot parcursul
procesului de furnizare a serviciilor sociale.Beneficiarii de servicii sociale au dreptul să fie
informați asupra situațiilor de risc, precum și asupra drepturilor so ciale .Beneficiarii de servicii
sociale pot să participe la luarea deciziilor privind intervenția so cială care li se aplică, putând
alege variante de intervenție dacă acestea există , să participe la evaluarea serviciilor sociale
acordate , putând negocia (în condițiile prevăzute de lege) orice modificare cu profesionistu l și
de a realiza orice activit ate de intervenție pe baza unui contract, contractul neputând fi
modificat.
Beneficiarii de servicii sociale au dreptul de a -și exprima nemulțumirea cu privire la
acordarea serviciilor sociale. Beneficiarii de servicii sociale sunt protejați de lege, atât ei cât și
bunurile lor, atunci când nu au capaciate de decizie, chiar dacă sun t îngrijiți în familie sau într –

67
o instituție. Beneficiarilor de servicii sociale trebuie să le fie respectate toate drepturile sociale
care privesc minorii sau persoanele cu dizabilități.
Beneficiarilor de servicii sociale ,,l i se respectă drept ul la confidențialitate și
intimitate ’’42, informațiile privind identitatea clientului/beneficiarului și aspectele de intimitate
ale problemei sale neputând fi divulgate sau făcute publice decât cu permisiunea acestuia,
asigurându -se astfel dreptul la bunul său renume. Informațiile confidențiale pot fi dezvăluite
fără acordul beneficiarilor în următoarele situații:
– atunci când dispozițiile legale o prevăd în mod expres;
– când este pusă în pericol viața persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup s ocial;
– pentru protecția vieții, integrității fizice sau sănătății persoanei, în cazul în care acesta se
află în
incapacitate fizică, psihică, senzorială sau juri dică de a -și da consimțământul;
4.7 MODALITĂȚI DE CO NTROL AL CALITĂȚII SERVICIILOR ȘI G RADUL DE
SATISFACȚIE A BENEFI CIARILOR
Controlul periodic sau ori de câte ori se impune , al calității serviciulu i este realizat de
specialișt i din DGASPC,ITM și AJPS Iași, al echipei de conducere a primariei prin Fișa de
evaluare a perfor manțelor profesionale .În această perioadă critită din punct de vedere
economic ,am constatat o intensificare a controalelor din partea AJPS , implicit a ITM Iași în
vederea depistării beneficiarilor de prestații sociale care nu și -au declarat toarte
veniturile sau de prestații sociale acordate abuziv.În acest sens s -au dat amenzi consistente
primarului și secretarului primăriei in perioada 2008 -2016 unde s -au constat ilegalități de
acordare .Documentele care atestă controlul ef ectuat se bazează pe următoarele activități :
o Note de constatare a activității asistenților sociali , personali și maternali;
o Vizite de evaluare urmate de rapoarte de evaluare transmise lunar la
DGASPC –Iasi;
o Fișe trimestriale de moni torizare catre DGASP C –Iasi;
o Rapoarte lunare și trimestriale de vizită pentru copiii aflați în plasament
care se trimit la DGASPC –Iasi ;

42Teșliuc C. M., Pop L., Teșliuc E. D, Sărăcia și sistemul de protecție socială . Polirom, București,2001

68
o Rapoarte post –reintegrare în familie care se trimit la DGASPC –Iasi ;
o Rapoarte lunare pentru copi ii delincvenți pentru care s -a luat măsura
supravegherii specializate în familie transmise către DGASPC -Iasi;
o Orice alte documente compatibile cu domeniul de acitivitate desfășurat și
cu specificul pregătirii profesionale solicita te de c ătre instituțiile abilitate
Activitatea de monitorizare , evaluare și control are ca principale obiective următoarele
a) aplicarea prevederilor legale referitoare la serviciile sociale acordate ;
b) îmbunătățirea calității și creșterii eficienței serviciilor sociale acordate de furnizori
c) respectarea standardelor de calitate ;
d) îndrumarea și coordonarea metodologică a activită ții serviciului public de
asistență socială de la nivel local și județean cu privire la acordarea
serviciilor sociale ;
e) asigurarea respectării drepturilor sociale ale beneficiarilor .
Monitorizarea ,evaluarea și controlul serviciilor sociale se realizează prin derularea
unor activități care privesc :
a) cal itatea serviciilor ;
b) gradul de satisfacere a beneficiarului ;
c) respectarea standardelor de performanță și calitate
d) gradul de adaptare a serviciilor sociale acordate la nevoile beneficiarului
e) performanța persoanlului ;
f) resursele necesare ;
g) costul serviciilor ;
h) respectarea altor reglementări conexe ale acordării serviciilor sociale .
In urma activității de evaluare și control se întocmește o notă de cons tatre cu
aspectele rezultate , recomandăr ile făcute pentru remedierea deficiențelor constatate și
termenele de realizare care se transmite atât furnizorului, cât și autorităților publice
locale în a căror rază funcționează .
In cazul abaterilor repetate constatate la f urnizorii de servicii sociale sau al
nerespectării de către aceștia a recom andărilor stabilite anterior , organul de control
poate decide luarea unor măsuri administrative în condițiile legii . In ceea ce privește
modalitățile perio dice de control al gradului de satisfacție a beneficiarilor amintim :

69
o evaluari trimestriale , semestriale si anuale prin anc hete sociale sau rapoarte
conform legislatiei in vigoare ;
o vizite lunare la AMP, asistenții personali ,persoane și copii ocrotiți printr -o
măsură de protecție ;
o in condițiile în care beneficiarul serviciului social sau reprezentantul legal al
acestuia nu este mulțumit de calitatea și rezultatul s erviciilor acordate în
baza planului de intervenț ie,se poate adresa Comisiei de Mediere socială
care va analiza motivele nemulțumirii beneficiarului și va clarifica
divergențele dintre părți;
o actele administrative emise de autoritățile publice locale privind furnizarea
serviciilor ;
o actele sociale pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ,în baza
legislației existente;
4.8 REGULAMENT DE ORGANI ZARE ȘI FUNCȚIONARE
Regulamentul s -a elaborat în baza Legii nr. 215/2001 privind Administrația Publică
Locală , cu modificăril e și completările ulterioare, în baza Codului Muncii și a Contractului
Colectiv de Muncă, a Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici cu modifcările
și completările ulterioare, a Legii 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarului publ ic, a
Legii 477/2004 privind Codul de conduită a prsonalului contractual din autoritățile și
instituțiile publice, precum și în baza Hotărârii nr. 539/2005, Legea 466/2004 privind Statutul
asistentului social, Ordonanța nr. 68/2003 cu modificările și compl etările ulterioare privind
serviciile sociale, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum si a Metodologiei de
acreditare a furnizorilor de servicii sociale, H nr.1 024/2004 privind pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.68/2003 privind
serviciile sociale, precum si a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale,
Ordinului nr. 383 /2005 pentru aprobar ea standardelor generale de calitate privind serviciile
sociale și a modalității de evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizori, precum și a altor
acte normative din domeniul legislației muncii și disciplinei muncii.

70
PRICIPIILE CARE STAU LA BAZA F URNIZARII SERVICIILO R DE SOCIALE:
Principiile care stau la baza furnizării serviicilor sociale de către Compartimentul Funcțional
Local de Asistență Socială din Cadrul Primăriei Comunei Comarna, au la bază principiile
menționate în anexa 2 din H G nr. 539/ 2005 (regulamentul cadru de organizare și funcționare a
instituțiilor de asistență socială) sunt :
a) respectarea drepturilor și demnității tuturor cetățenilor din comună, fără
discriminare
b) asigurarea autodeterminării și a intimității persoanelor beneficiare +
c) asigurarea dreptului de a alege;
d) abordarea individualizată și centrarea pe persoane;
e) participarea persoanelor beneficiare;
f) cooperarea și parteneriatul;
g) recunoașterea valorii fiecărei persoane;
h) abordarea comprehensivă, globală și integrată;
i) orientarea p e rezultate;
j) îmbunătățirea continuă a calității serviciilor;
k) combaterea abuzului asupra persoanelor beneficiare.
ATRIBUȚIILE COMPARTI METULUI FUNCȚIONAL L OCAL DE ASISTENȚĂ S OCIALĂ
Compartimentul Funcțional Local de Asistență Socială din Cadrul Primăriei Comunei
Comarna are următoarele atribuții:
a) identifică nevoile sociale individuale și familiale și de grup din cadrul comunității și le
soluționează în condițiile legii precum și cauzele care au generat vulnerabilitate și
nevoie socială;
b) informează c etățenii despre drepturile și obligațiile pe care le au și veghează ca acestea
să
fie respectate;
c) acționează în vederea conștientizării și sensibilizării sociale precum și informării cu
privire la serviciile sociale;
d) dezvoltarea de măsuri și actiuni d e sprijin în vederea menținerii în comunitate a
persoanelor aflate în dificultate;

71
e) consiliază, orientează și ajută la realizarea demersurilor necesare menținerii drepturilor
sociale;
f) elaborează planul de intervenție;
g) participă la monitorizarea, evalu area și controlul serviciilor sociale;
h) participă la elaborarea strategiilor și planurilor de asistență socială locale;
i) orice alte activități care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de
dificultate
ori vulnerabilitate, care pot duce la marg inalizare sau excluziune socială;
j) încheie convenții de parteneriat și inițiază programe d e colaborare cu alte instituți
publice
și private, structuri asociative prcum și cu instituții de cult recunoscute de lege, în
vederea furnizării de servicii sociale d ezvoltate, în conformitate cu nevoile locale
identificate și cu prevederile planului județean de acțiune;
k) elaborează și implementează proiecte cu finanțare națională și internațională în
domeniu;
l) elaborează și propune consiliului local Comarna, proiectul d e buget anual
pentru susținerea servicilor sociale și a altor măsuri de asistență socială, în
conformitate cu planul de acțiune propriu.

OBLI GAȚIILE PERSONALULUI DIN CADRUL COMARTIMENTULUI FUNC ȚIONAL DE
ASISTENȚĂ SOCIALĂ:
Personalul din cadrul comparti mentului funcțional loc al de asistență socială pune în
practică cunoștințele, normele și valorile asistenței sociale pentru a interveni și a acorda
asistență persoanelor sau comunității, la cererea acestora sau ori de câte ori situația o impune.
Personalu l din cadrul compartimentului funcțional local de asistență socială participă activ la
elaborarea și aplicarea politicilor sociale în domeniu, strategiilor și planurilor de acțiune la
nivel local, promovând bunăstarea socială. Personalul din cadrul compart imentului funcțional
local de asistență socială desfășoară în principal următoarele tipuri generale de activități:
 identifică segmentul de populație ce face obiectul activităților de asistență socială;
 identifică și evaluează problemele socio -umane din com una Comarna;

72
 dezvoltă planuri de acțiune, programe, măsuri activități și servicii specifice
domeniului;
 sensibilizează opinia publică și o informează cu privire la problematica socială
 stabilește modalitățile concrete de acces la prestații și servicii spec ializate de asistență
socială pe baza evaluării nevoilor;
 dezvoltă programe de cercetare științifică și formare profesională.
Obligațiile personalului din cadrul compartimentului funcțional local de asistență socială:
a) să își îndeplinească cu profesion alism, loialitate, corectiudine și în mod conștiincios
îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice faptă care ar putea să aducă
prejudicii autorității sau insttuției în care își desfășoară activitatea;
b) are obligația ca, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, să se abțină de la exprimarea
sau manifestarea convingerilor politice sau dobândirea calității de membru al unui
partid politic;
c) răspunde, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin prin funcția pe care o
deține, precum și atri buțiile ce îi sunt delegate;
d) este obligat să se conformeze dispozițiilor date de funcționarii cu funcții publice de
conducere cărora le sunt subordonați direct, cu excepția cazurilor în care apreciază că
aceste dispoziții sunt ilegale. În asemenea cazuri, are obligația să -și motiveze în scris
refuzul neindeplinirii dispozițiilor;
e) are îndatorirea să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau
documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției;
f) îi este interzis să solicite sau să accepte direct sau indirect pentru ei sau pentru alții, în
considerarea funcției, daruri sau alte avantaje;
g) la numirea, precum și la eliberarea din funcție, este obligat să prezinte, în condițiile
legii, conducătorului autorității, declarația de avere;
h) are îndatorirea de a rezolva lucrările repartizate de conducerea compartimentului în
care funcționează; îi este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în
competența lui ori să intervină pentru soluționarea acestor cereri;
i) are îndatori rea să își perfecționeze pregătirea profesională fie în cadrul autorității sau
instituției publice, fie urmând cursuri de perfecționare în acst scop;
j) să-și apere profesia;

73
k) să asigure creșterea încrederii societății în asistența socială.
Personalul din cadrul compartimentului funcțional local de asistență socială areobligația
să respecte discipli na la locul de muncă, să urmărescă normele privind redactarea, semnătura
și circuitul corespondenței în cadrul instituției, precum și expedierea acesteia . Să respecte
programul de lucru, să execute la timp și corespunzător sarcinile de serviciu rezultate din fișa
postului, precum și a celorlalte sarcini încredințate, cu respectarea strictă a dispozițiilor legale.
Să suplinească în serviciu, când primește dis poziții în acest sens, activitățile de specialitate
înrudite sau alte sarcini ale șefului ierarhic superior, atunci când sunt delegați pentru aceasta.
Personalul din cadrul compartimentului funcțional local de asistență socială nu are voie să
desfășoare a ctivități comerciale, să ia în arendă suprefețe de teren, să ia lucrări în antrepriză,
să fie administratori ai unor societăți comerciale, să mijlocească sau să înlesnească stabilirea
de raporturi de drept economic cu firme, societăți la care sunt acționar i sau asociați. Nu va
exercita activități în care interesele proprii vin în concurs direct cu îndeplinirea corectă a
sarcinilor aferente funcției publice pe care o dețin.
Va respecta programul de lucru, va folosi eficient și corespunzător ti mpul în
indeplinirea sarcinilor , fiindu -i interzis să părăsească locul de muncă fără aprobarea șefului
ierarhic superior sau a primarului.
Să folosească aparatura încredințată la parametrii de funcționare prevăzuți în
documentația tehnică și în condițiile de deplină siguranță potrivit instrucțiunilor de lucru. Să
respecte normele de protecția muncii, de folosire a aparaturii din dotare, precum și normele
PSI, evitând situațiile care ar pune în primejdie clădirile, instalația sau viața , integrit atea sau
sănătatea altor persoane.
Să înștiințeze de îndată șeful ierarhic superior despre existența unor abateri, greutăți
sau lipsuri în activitatea de la locul de muncă, propunând măsuri concrete pentru prevenirea
sau remedierea unor astfel de situații .
Personalului din cadrul cc ompartimentului funcțional local de asistență socială din cadrul
Primăriei Comunei Comarna îi este interzis să introducă sau să consume în sediul unității
băuturi alcoolice și să se prezinte la orele de progr am sub influența consumului de băuturi
alcoolice, droguri; îi este interzis, de asemenea, fumatul în instituție. Prezentarea într -o ținută
corespunzătoare, promovarea unor raporturi de colaborare cu colegii și a unor raporturi de
respect față de șefii ier arhici.

74
Personalul mai are obligația:
• să păstreze legitimația de serviciu și să anunțe pierderea acesteia la compartimentul
personal, iar la înceterea raportului de muncă să predea legitimația unității;
• să aducă la cunoștința compartimetului personal m odificările intervenite în statutul
juridic personal ;
• să anunțe prompt șeful ierarhic superior prin orice mijloace asupra imposibil ității
prezentării la serviciu.
Se int erzice personalului din cadrul c omartimentului funcțional local de asistență socială:
– intrarea fără aprobare în sediul unității după orele de program dacă nu a fost chemat
șeful ierarhic sau dacă sarcinile de serviciu nu o impun;
– executarea de lucrări sau prestații către alte persoane juridice în timpul orelo r de
program cu excepția celor prevăzute;
– plecarea de la locul de muncă în interes personal, fără aprobarea dată de șeful
ierarhic;
Deplasările în interesul serviciului se fac pe baza delegației semnate de primar.
Deplasar ea cu mașina personală se aprobă numai de primar. În timp cât se află în de legație,
personalul din cadrul c omartimentului funcțional local de asistență socială este obligat să
manifeste loialitate față de organele administrației locale, să păstreze secretu l de stat și pe cel
de serviciu, să aibă o conduită ireproșabilă, să finalizeze eficient și operativ acțiunea pentru
care a fost delegat, să se încadreze a tât în normele de disciplină ale Primăriei Comunei
Comarna cât și în cele de la locul deleg ației.
Sancțiuni disciplinare:
Încălcarea de către personalul din cadrul Compartimentului funcțional local de asistență
socială, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară,
contravențională, civilă sau penală, după caz. În călcarea cu vinovăție a îndatoririlor de
serviciu constituie abatere disciplinară și atrage sancționarea disciplinară a acestora.
Sunt abateri disciplinare:
a. întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b. absențe nemotivate de la serviciu;
c. intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului
legal;

75
d. atitudini ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;
e. nerespecatrea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor care au
acest caracter;
f. refuză nejust ificat de a îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu;
g. neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;
h. manifestări care aduc atingere prestigiului unității din care face parte;
i. exprimarea sau desfășurarea, în caliatetea funcției deținute sau în timpul
programului de lucru a unor opinii sau activități cu caracter politic;
j. încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții
privind funcționarii publici.
Sancțiunile disciplinare sunt :
1. avertismentul;
2. mustrarea;
3. diminuarea drep turilor salariale cu 5 – 10% pe o perioadă de 1 -3 luni;
4. suspendarea dreptului de avansare pe o perioadă de 1 -3 ani;
5. trecerea într -o funcție inferioară pe o perioadă de 6 -12 luni, cu diminuarea
corespunzătoare a salariului;
6. destituirea din funcție, respecti v desfacerea contractului de muncă.
Aplicarea sancțiunilor se face gradat, excepție făcând încălcările de o gravitate deosebită.
Proiecte cu impact social desfășurate de primărie și care au influienț at pozitiv comunitatea
localăin ultimii ani:
 2004 –Construirea unei scoli moderne în satul Stînca ;
 2006 -2016 -Construirea unei Scoli Europene in satul Osoi -Banca Mondiala
 2008 -2017 -asfaltarea drumurilor comunale in comuna Comarna -PNDL 1
 2018 -2020 -Construire si dotare dispensar uman in satul Osoi -PNDL II
 2018 -2020 -Reabilitarea si modernizarea Scolii nr 1 Comarna -PNDLII
 2018 -2020 -Construire si dotare Gradinita cu program prelungit Comarna -PNDL II
 2018-2020 -Construire si do tare Gradinita nr 2 sat Comarna -Banca Mondiala
 2018 -2020 -Infiintare si extind ere apa si canal in Comuna Comarna

76
 2018 -2022 -Reabilitarea Caminelor Culturale
 etc.
Activitățile desfășurate în cadrul Compartimentului funcțional local de asistență
socială vizează următoarele aspecte generale în rezolvarea problematicilor sociale :
îmbunătățirea calității vieții persoanelor aflate în situație de dificultate din comuna
Comarna ,judetul Iasi;
încurajarea celor aflați în nevoie să participe efectiv în luarea deciziilor ce îi
privesc ,să facă propriile lor alegeri , să ia propriile lor decizii și să învețe să -și
conducă propria viață prin asumarea de responsabilități și să -și exercite libertatea ;
asistarea persoanelor pentru ca acestea să obț ină maximum de independență;
întărirea încreder ii în sine și a demnității asistatului prin încurajarea manifestărilor
sale de independență ;
descoperi rea mecanismelor de adaptare ,a rezolvării ieșirii din criză și a dezvoltării
stimei de sine respectiv a personalității indiv idului , descoperirea și utilizarea
capacităților de schimbare și dezvoltare a asistatului ;
prevenirea dependenței de serviciile sociale și prestațiile sociale prin funcționarea
socială a asistatului ,familiilor sau comunității , cons olidarearelațiilor de familie în
scopul menținerii autonomiei ,prevenirii marginalizării și excluziunii sociale ,creșterea
calității vieții ;
monitorizarea tuturor cazurilor sociale semnal ate pe raza comunei Comarna;
olaborarea cu Comisia Consultativă Comunitară înființată prin Hotărâre a Consiliului
Local ;
orice alte măsuri și acțiuni c are au drept scop menținerea ,refacerea sau dezvoltarea
capacităților individuale pentru depășirea unei situații de criză .
Tendințe identificate în ultimii ani :
 crestere a calității serviciilor oferite ;
 calificarea angajaților și acumularea experienței de lucru în desfășurarea activităților
în asitența socială ;
 îmbunătățirea condițiilor de muncă din cadrul Pr imăriei Comarna ;

77
 mediatizarea programului și a activității desfășurate de Compar timentul funcțional
local de asistență socială ;
Asistența socială este ,,componenta non -contributivă a sistemului de protecție socială
și reprezintă ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, autoritățile publice ale
administrației locale și societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea
efectelor temporare sau permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau
excluderea socială a unor persoane’’ . 43
Obiectivul principal îl constituie protejarea persoanelor care, datorită u nor motive de
natură economică, fizică, psihică sau socială , nu au posibilitatea să își asigure nevoile
sociale , să își dezvo lte propriile capacități și competențe pentru participarea activă la viața
socială.
Asistența socială dezvoltată rapid după 1990 a avut mai degrabă un caracter
fragmentat , constituit mai ales în jurul unor situații de criză , fără pr iorități clar stabilite. În
prima perioadă după 1990 sistemul de asistență socială urmărea asigurarea unei protecții
minimale legislația adoptată în această perioadă având în vedere dezvoltarea unui sistem de
beneficii pentru depășirea perioadei de tranziție către o economie de piață. De asemenea ,
încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 a generat incoerență
organizațională, costuri sociale ridicate și a scăzut capacitatea de supervizare și control, î n
același timp funcționând mai multe instituții de coordonare pe domenii sectoriale cum sunt
copiii îndificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu handicap etc.
Ne mai trebuie mulți ani până să put em identifica la nivel local ,elementele utile
pentru construcția unei comunități reale ,a unei unități sociale în care să existe o mai mare
aprop iere fraternală între oameni ,care să o rdoneze un nou spațiu social ,să promoveze o
nouă atitudine de abo rdare a socialului în ansamblu , o nouă sol idaritate în care să existe un
puternic liant comunitar astfel încât ,,schimbarea în bine să fie pentru fiecare în parte și
pentru toți laolaltă ‘’.44

43Ordonanța de Guvern nr, 68/2003 privind serviciile sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 619/30.08.2003, art. 28
44Teșliuc C. M., Pop L., Teșliuc E. D, Sărăcia și sistemul de protecție socială . Poliro m, București ,2001

78
ANEXE :

PRIMĂRIA COMARNA
NR………./……………
RAPORT EVALUARE INIȚIALĂ
Modalitatea solicitării : …………………………….
Solicitant : ……………………………….
Data solicitării : ……………………………
Tipul cazului :
 Prevenire abandon
 Asistența maternală
 Neglijare / Abuz
 Violența domestică
 Delincvență juvenilă
 Persoane cu nevoi speciale / HIV -SIDA
 Familii vulnerabile
 Alte situații :
Date despre beneficiar :………………………….
Numele și prenumele :…………………………..
Data și locul nașterii: ……………………………
Domiciliul în fapt :………………………………..
Situația prezentă :……………………………….
Părinții: -Numele și prenumele mamei : …………………………..
-Numele și pre numele tatălui: ……………………………
Alte date relevante despre beneficiar ……………………………………
Motivul solicitării -………………………….

Observații :……………………………..
Concluzii :………………………………

Data completării fișei : Asistent Soc ial insp.sup.

79
PRIMĂRIA COMARNA
JUDEȚUL IASI
Nr. …………/…………….
ANCHETĂ SOCIALĂ
Data evaluarii: ………………….
I. PERSOANA EVALUATA
Numele : …………………….
Prenumele :…………………..
Adresa: ……………….
codul postal , telefon/fax ………………….
Profesia : …………………………..
Ocupati a :…………………………….
Studii: fara; primare ; gimnaziale ; medii; superioare
C.N./C.P ./B.I./B.I.: seria ……….. nr………… eliberat de ……………., valabilitatea: ……
CNP: …………………
Certificat de incadrare in grad de handicap (anterior) nr …… , codul hand icapului……
Valabilitatea certific atului: data de revizuire …….
Starea civila: necasatorit ;casatorita ; vaduvă din ….,divortat de la data ……….. ;
despartit in fapt; altele: ……. .,

Copii: da / nu (daca da, completati tabelul de mai jos): Nu
mel
e
Prenum
ele CNP Adresa Telefonul|

80
edic familie /curant . ………… , adresa ………… (numele si prenumele)telefonul –
II. REPREZENTANT LEGAL
Numele ………………………………… prenumele ……………… ..
Calitatea: sot/sotie; fiu/fiica; ruda, relatia de rudenie ………….alte persoane ………………………….
Locul si data nasterii ………………./……………………………,varsta ………………………..
Adresa …… ………………………………………………………,
Telefon acasa ……………., serviciu ……………, fax …………..,
1. AUTONOMIA SI STATUTUL FUNCTIONAL AL
PERSOANEI
ACTIVITATI ZILNICE
Igiena corporala: fara ajutor; necesita ingrijire/ajutor : incontinenta ocazionala:
– partial;
– integral.
Imbracat/Dezbracat : autonoma; dependenta de alta persoana:
– partial;
– integ ral.
Servire si hranire: singura ; necesita ajutor:
– partial;
– integral.
Mobilizarea: singura; necesita ajutor /ingrijire:
– partial;
– permanent.
Dispozitive utilizate la deplasare: fara dispozitive: cu dispozitive:
– baston ;
– scaun rulant;
– cadru
– altele

81
– se sprijina de lucruri si obiecte
Deplasare in interiorul locui ntei: singura;
necesita ajutor;
imobilizata la pat.
Deplasare in exteriorul locuintei : singura;
necesita ajutor partial;
depinde de altii.
Utilizarea mijloacelor de comunicare : singura;
necesita ajutor;
depinde de altii (telefon/alarma /sonerie).
ACTIVITATI INSTRUMENTALE
Prepararea hranei/Hranirea : singura;
necesita ajutor;
depinde de altii:
-la preparare;
-la servire.
Activitati gospodaresti : singura – la activitati usoare se descurca;
este incapabil ( curateni e camera, spalat haine, vase etc.):
– total;
-partial.
Gestio narea propriilor venituri : stie;
necesita ajutor;
este incapabila.
Efectuarea de cum paratur i : singura;
necesita ajutor ;
depinde de altii.
Conformarea la recomandarile medicale:

82
singura;
necesita dozare si pregatire;
depinde de altii.
Utilizare mijloace de transport: singura
numai insotita.
Participarea la activitati pe timp liber: (asculta radio, vizioneaza TV, citeste etc.)
Activitati realizate:
1.Se descurcă singur a – acțiunea – spontan
– antrenat
2. Nu poate/Este indiferenta
3. Mod de realizare a instructiunilor:
Nu isi poate aduce aminte întotdeauna si poate indepli ni o secventa de instructiuni (o lista de
cumparaturi etc.);
Nu întotdeauna isi poate aduce aminte instructiunile si le poate indeplini mai tarziu (un mesaj de
la locul de muncă
poate urma o instructiune simpla care poate fi indeplinita atunci si in a cel loc.
2. EVALUAREA STATUTULUI SENZORIAL SI PSIHOAFECTIV AL PERSOANEI
Acuitate vizuala: acuitate vizuala incomplete – poarta ochelari la scris si citit ;
distinge fete si obiecte de dimensiuni mari;
cecitate relativă la ochiul stâng (se poate orienta, evita obstacole);
cecitate absoluta (vede numai umbre si lumini).
Comunicarea:
vorbeste bine si inteligibil, foloseste un limbaj care poate fi inteles ;capabil sa ofere informatii
exacte ,
unele dificultati in vorbire; lipsa claritatii si a fluentei (are tendinta de a se balbai), dar foloseste un
limbaj
care poate fi inteles ; dificultati in vorbire, este inteles doar de cei care il cunosc bine; se foloseste
de gesturi
atunci cand vrea sa comunice ; nu raspunde cand i se vorbeste, cu exceptia propriului sau nume.

83
Orientarea: – totală
– parțială
Dezorientare: – in spatiu;
– in timp;
– fata de alte persoane.
Memori a:pastrata ; afectată partial specific bolii/varstei ; afectata in totalitate.
Probleme comportamentale: – Nu sunt probleme
– persoana evaluata se ra neste singura;
– agresiune fizica fata de altii;
– actiuni exagerate;
– distruge obiecte;
– are nevoie de multa atentie.
III. EVALUARE SOCIALA
A. Locuinta: ……………..
Situatia juridica a locuintei ……………….
Situata la: ……………………….
Se compune din …………………….
Incalzire: fara; centrala cu lemne; sobă cu lemn e/carbuni; gaze; cu combustibil lichid.
Apa curenta: Nu , da; rece/ calda; alte situatii ………….
Conditii de locuit: – luminozitate: adecvata; neadecvata;
– umiditate: adecvata ; igrasie.
Igiena : adecvata ; neadecvata.
Dotari : …………………………… .
Concluzii privind riscul ambiental: ……………………..
B. Retea de familie: traieste singur; cu sotul / sotie; cu fiul ; cu alte persoane.
• una dintre persoanele cu care locuieste este:vârstă înaintată , bolnava ; cu dizab ilitati/handicap;
dependenta de alcool;

84
• este ajutată de familie: da;cu bani; cu mancare; activitati de menaj ; nu;
• relatiile cu familia sunt: bune; cu probleme din cauza bolii pesoanei evaluate ; fara relatii;
• exista risc de neglij are: – n
• exista risc de abuzare. –
Informatii relevante despre persoanele care locuiesc cu persoana evaluata (numele si prenumele,
gradul de
rudenie,adresa, telefonul ): ………………….
Atentie! Va/Vor fi mentionata/mentionate persoana/persoanele care asigura sprijinul si/sau
ingrijirea
persoaneievaluate.
PERSOANA DE CONTACT IN CAZ DE URGENTA:
Numele prenume :
Calitatea: sot/sotie ; fiu/fiica; tata , relatia de rudenie nora . alte persoane ………………………
Locul si data naste rii :……….. Adresa : ……………………..
Telefon acasa – …………. ,serviciu … … fax ……., e -mail …………..
C. Retea de prieteni, vecini:
• are relatii cu prietenii, vecinii: da; nu; relatii de intrajutorare;
• relatiile sunt: permanente; ocazionale ;
• este ajutat de prieteni/vecini pentru: Nu este cazul .cumparaturi; activitati de menaj; deplasare in
exterior;
• participa la: activitati ale comunitatii; activitati recreative;
• comunitatea ii ofera un anumit suport: da; nu este cazul
D. Evaluarea situatiei economice:
venit lunar propriu, reprezentat de (inscrieti sumele acolo unde este cazul, iar unde nu este cazul se
traseaza ( linie):
• pensie de asigurari sociale de stat ……………..
• pensie pentru agricultori : ……………..
• pensie I.O.V.R …………………

85
• indemnizatie pentru persoana cu handicap : ………….
• pensie de urmas ………………..
• alocatie de stat pentru copii ……………….
• alte venituri ……………….
sursa : ––
Bunuri mobile si imobile aflate in posesie ………………………
E. Rezultatele evaluarii :
• Tratamentul si ingrijirea socio -medicala se pot realiza la domiciliul persoanei: da; nu
Daca nu, se vor preciza cauzele: ……………………
• Nevoile identificate:……………………
• Oferta locala de servicii poate acoperi urmatoarele nev oi identificate: ………………..
CONCLUZII SI RECOMANDARI:
Serviciul de Asistentă Socială din cadrul Primăriei Comunei Comarna, jud. Iași constată
că persoana evaluată ………………………………………… .
Asistent so cial:
SECRETAR
PRIMAR,

86
ROMÂNIA
PRIMĂRIA COMUNEI COMARNA
JUDEȚUL IAȘI
Tel / Fax. 037 11 75 402 ,0232/238900
E-mail: comarnaiasi@yahoo.com
Nr.
CATRE,

SCOALA ……………………….
Comuna Comarna/Iasi

Pentru aplicarea prevederilor legale de acordare de tichete sociale pentru gradinita
conform
Legii nr. 248/2015 si Normelor metodologice de aplicare privind stimularea participării în
învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate și procedura de acordare a
tichetelor
sociale, v a rugam prin prezenta , conf. art. 1 6 . alin (1) si (2) , sa trimiteti lunar pentru anul scolar
2017 -2018 formularul ce reprezinta prezenta zilnica a copiilor eligibili din tabelul atasat

Nr.
Crt Nume prenume copil 3 – 6 ani CNP Solicitantul cererii

87
PRIMARIA COMUNEI COMARNA
JUDETUL IASI
DISPOZITIA NR /

Primarul comunei Comarna, judetul Iasi
Având in vedere:

-cererea eligibila nr. 06/13.0 prin care titularul/a solicită tichete sociale pentru grădiniță ;
-prevederile de acordare a Legii nr. 248/2015 privind acordarea tichetelor sociale
pentru grădiniță cu modificarile si compl etarile ulterioare ;
-în temeiul art.68 al.(1) din legea 215/23.04.2001 privind administratia pu blica locala ,republicată ;
DISPUNE:
Art.1. Se acordă cu …… , tichete sociale pentru grădiniță in cuantum de 50 lei /luna pentru
titularul/a ……- cu CNP ……….. ptr. un copil pe nume ………. -cu CNP….., deoarece
intruneste conditiile de acordare conform declarației pe proprie răspundere și documentelor
justificative anexate privind membrii familiei și veniturile acestora .
Art.2.Cu aducere la indeplinire se insarcineaza referent de specialitate achizitii publice
si serviciul contabilitate al primarie .
Art.3 .Copie de pe prezenta se va inainta la Instituția Prefectului Iasi si familiei /persoanei singure
in cauza .

P R I M A R , Vizat pentru legalitate ,

88

ANEXE PENTRU DIFERIT E CAZURI
PRIMARIA COMUNEI COMARNA
JUDETUL IASI
Nr.din
CARACTERIZARE
Tânărul A F este nascut pe data de …. . in Iasi ,fiul lui G și P , studii 9 clase absolvite
în 2012 iar în 2013 a mers la scoală câteva săptămâni apoi a abandonat , conform
declaratiilor membrilor familiei rezultă că nu sufera de boli cronice , starea civila
necasatorit ,are domiciliul si a locuit in casa bunicilor paterni A M din sat Comarna ,
comuna Comarna , Iasi impreuna cu aceștia .
Numitul A F a fost crescut de la șapte luni de bunicii paterni din sat Comarna
deoarece pă rinții lui au divorțat .Are foarte mulți frati vitregi ( zece frati ) deoarece
fiecare dintre cei doi părinți ai lui s -au recăsătorit ulterior și ș i-au întemeiat alte familii
Tânărul în cauză – A F a fost lipsit de suportul și afectivitatea părintească deoarece a
fost crescut de bunicii paterni iar relația cu părinții a fost superficială . Familia tatălui
tânărului este cea mai numeroasă familie din comună, a fost mereu în atenția
autorităților locale deoarece au existat episoade de violență fizică între părinți și
despărțiri în fapt.Si în această toamnă tatăl lui a fost despărțit în fapt de actuala soție , cei
8 copii împărțindu -se egal între cei doi părinți . Tânărul nu a ținut legătura cu mama
lui biologică , bunicii paterni s -au străduit să -l mențină la scoală însă pe măsură ce a
crescut a subminat autoritatea acestora ,căpătând un comportament libertin ,a
abandonat cursurile școlare obligatori i de 10 clase , făcându -se simtită lipsa suportului
matern și patern
Din datele pe care le detinem , din verificarile si investigatiile facute rezultă că t ânărul
în cauză nu a mai avut probleme cu autoritatile locale sau comunita tea ,însă lipsa
suportului părinților a marcat comportamentul de mai tarziu al acestuia . Este
cunoscut în comunitate ca o persoană fără vicii , principii sau convingeri absurde , nu a
mai avut abateri de la normele de conduită morală și etică , nu a creat probleme
autorităților sau comunității fiind o prezență discretă în comunitate , este cooperant și
dornic să –și revizuiască comportamentul .

89
Actualmente t ânărul A F este o victimă a greșelilor părinților lui , perioada
copilăriei și a adolescenței a fost marcată de frământări și căutări a identității personale
.Din discuțiile cu membrii familiei lui rezultă că regretă fapta si dorește ca pe viitor
să faca din cultul muncii si al familiei un principiu de viată .

PRIMĂRIA______________JUDEȚUL IAȘI
Nr. _________/____/_____/______

CONTRACT PENTRU ACORDAREA DE SERVICII SOCIALE

Părțile cont ractante :
1. Primăria____________, județul Iași, denumit în continuare furnizor de servicii sociale ,
cu sediul în Iași, reprezentat de domnul ____________, avînd funcția de Primar
și

2.____________________________ denumit în continuare beneficiar de servic ii sociale , cu
domiciul legal în județul Iași, comuna_________________, sat_____________,
CNP_________________, posesor al C.I. seria____nr. _________, eliberată la data
de___________de Secția de poliție_________, reprezentat prin
domnul/doamna____________ ___________, domiciliat/domiciliată în
localitatea_______________, str.____________nr._____, județul_________,
posesor/posesoare al C.I. seria____nr.____________, eliberată la data de_________de Secția
de poliție________,

1. având în vedere :
● Raportul de e valuare inițială;
● Planul de servicii nr._____/___/____/

Convin asupra următoarelor:
2. Obiectul contractului:
2.1. Obiectul contractului îl constituie acordarea urm ătoarelor servicii sociale : serviciile
prevăzute în planul de servicii
2.2. Descrierea serv iciilor sociale acordate de furnizorul de servicii sociale:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________ _____________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Costurile serviciilor socialeacordate și contribuția furnizorului de servicii
sociale :toate serviciile oferite de Primăria__________prin SPAS sunt gratuite , beneficiarul
avînd obligația doar de a respecta obiectivele menționate în Planul de servicii (semnat și de
beneficiar).

90

4. Durata contractului :
4.1. Durata contractului este de la data de____________până la data de_________.
4.2. Durata contractului poate fi prelungită cu acordul părților și numai după evaluarea
rezultatelor serviciilor acordate beneficiarului de servicii sociale și, după caz, revizuirea
planului personalizat de consiliere.

5. Etapele procesului de acordare a serviciilor sociale :
5.1. implementarea măsurilor prevăzute în planul de servicii;
5.2. reevaluarea periodică a situației beneficiarului de servicii sociale primare;
5.3. revizuirea planului de servicii în vederea adaptării serviciilor sociale la nevoile
beneficiarului.

6. Drepturile furnizorului de servicii sociale :
6.1. de a verifica veridicitatea informațiilor primite de la beneficiarul de servicii sociale;
6.2. de a sista acordarea serviciilor sociale c ătre beneficiar în cazul în care constată că acesta
i-a furnizat informații eronate sau că nu colaborează pe parcursul procesului de acordare de
servicii sociale;
6.3. de a utiliza, în condițiile legii, date denominalizate în scopul întocmirii de statistic i
pentru dezvoltarea serviciilor sociale.

7. Obligațiile furnizorului de servicii sociale :
7.1. să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale beneficiarului în acordarea
serviciilor sociale, precum și drepturile beneficiarului de servicii social e, rezultate din
prezentul contract;
7.2. să acorde servicii sociale/prestațiile prevăzute în planul de servicii, cu respectarea
acestuia și a standardelor minime de calitate a serviciilor sociale;
7.3. să informeze beneficiarul de servicii sociale asupra:
 conținutului serviciilor sociale și condițiilor de acordare a acestora;
 oportunității acordării altor servicii sociale;
 listei la nivel local cuprinzând furnizorii acreditați să acorde servicii sociale;
 oricărei modificări de drept a contractului;
7.4. să reevalueze periodic situația beneficiarului de servicii sociale și, după caz, să
completeze și/sau să revizuiască planul personalizat de consiliere exclusiv în interesul
acestuia;
7.5. să respecte, conform legii, confidențialitatea datelor și informațiilo r referitoare la
beneficiarul de servicii sociale;
7.6. să ia în considerare dorințele și recomandările obiective ale beneficiarului cu privire la
acordarea serviciilor sociale;
7.7. să informeze serviciul public de asistență în a cărui rază teritorială lo cuiește beneficiarul
asupra nevoilor identificate și serviciilor sociale propuse a fi acordate.

8. Drepturile beneficiarului :
8.1. În procesul de acordare a serviciilor sociale prevăzute la pct. 2, furnizorul de servicii
sociale va respecta drepturile și libertățile fundamentale ale beneficiarului de servicii sociale.
8.2. Beneficiarul are următoarele drepturi contractuale:

91
a) de a primi servicii sociale/prestațiile prevăzute în planul de servicii;
b) de a i se asigura continuitatea serviciilor sociale atâ t timp cât se mențin condițiile care au
generat situația de dificultate;
c) de a refuza, în condiții obiective, primirea serviciilor sociale;
d) de a fi informat, în timp util și în termeni accesibili, asupra:
 drepturilor sociale, măsurilor legale de prote cție și asupra situațiilor de risc;
 modificărilor intervenite în acordarea serviciilor sociale;
 oportunității acordării altor servicii sociale;
 listei la nivel local cuprinzând furnizorii acreditați să acorde servicii sociale;
e) de a participa la evaluare a serviciilor sociale primite și la luarea deciziilor privind
intervenția socială care i se aplică, putând alege variante de intervenție, dacă ele există;
f) de a -și exprima nemulțumirea cu privire la acordarea serviciilor sociale.

9. Obligațiile benefic iarului :
9.1. să participe activ în procesul de furnizare a serviciilor sociale, reevaluarea/ revizuirea
planului de servicii;
9.2. să furnizeze informații corecte cu privire la identitatea și situația familială, medicală,
economică și socială și să permit ă furnizorului de servicii sociale verificarea veridicității
acestora;
9.3. să respecte termenele și clauzele stabilite în cadrul planului de servicii;
9.4. să anunțe orice modificare intervenită în legătură cu situația sa personală pe parcursul
acordării serviciilor sociale;
9.5. să respecte regulamentul intern al furnizorului de servicii sociale (reguli de
comportament, program, persoanele de contact etc.).

10. Soluționarea reclamațiilor :
10.1. Beneficiarul are dreptul de a formula verbal și/sau în scris reclamații cu privire la
acordarea serviciilor sociale.
10.2. Reclamațiile pot fi adresate furnizorului de servicii sociale direct sau prin intermediul
oricărei persoane din cadrul echipei de implementare a planului de servicii.
10.3. Furnizorul de servic ii sociale are obligația de a analiza conținutul reclamațiilor,
consultând atât beneficiarul de servicii sociale, cât și specialiștii implicați în implementarea
planului de servicii și de a formula răspuns în termen de maximum 30 zile de la primirea
reclam ației.

11. Litigii :
11.1. Litigiile născute în legătură cu încheierea, executarea, modificarea și încetarea ori alte
pretenții decurgând din prezentul contract vor fi supuse unei proceduri prealabile de
soluționare pe cale amiabilă.
11.2. Dacă după 15 zi le de la începerea acestor proceduri furnizorul de servicii sociale și
beneficiarul de servicii sociale nu reușesc să rezolve în mod amiabil o divergență
contractuală, fiecarese poate adresa instanțelor judecătorești competente.

12. Rezilierea contractulu i:
12.1. Constituie motiv de reziliere a prezentului contract următoarele:

92
a) refuzul obiectiv al beneficiarului de servicii sociale de a mai primi serviciile sociale,
exprimat în mod direct sau prin reprezentant;
b) nerespectarea în mod repetat de către b eneficiarul de servicii sociale a Regulamentului
intern al furnizorului de servicii sociale;
c) încălcarea de către furnizorul de servicii sociale a prevederilor legale cu privire la
serviciile sociale, dacă este invocată de beneficiarul de servicii social e;
d) retragerea autorizației de funcționare sau a acreditării furnizorului de servicii sociale;
e) limitarea domeniului de activitate pentru care furnizorul de servicii sociale a fost acreditat,
în măsura în care este afectată acordarea serviciilor către beneficiarul de servicii sociale;
f) schimbarea obiectului de activitate al furnizorului de servicii sociale, în măsura în care este
afectată acordarea serviciilor către beneficiarul de servicii sociale.

13. Încetarea contractului :
13.1. Constituie motiv de încetare a prezentului contract următoarele:
a) expirarea duratei pentru care a fost încheiat contractul;
b) acordul părților privind încetarea contractului;
c) scopul contractului a fost atins;
d) forța majoră, dacă este invocată.

14. Disp oziții finale :
14.1. Părțile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii prezentului contract, de a conveni
modificarea clauzelor acestuia prin act adițional numai în cazul apariției unor circumstanțe
care lezează interesele legitime ale acestora și ca re nu au putut fi prevăzute la data încheierii
prezentului contract.
14.2. Prevederile prezentului contract se vor completa cu prevederile legislației în vigoare în
domeniu.
14.3. Limba care guvernează prezentul contract este limba română.
14.4. Prezentul contract va fi interpretat conform legilor din România.
14.5. Furnizorul de servicii sociale realizează monitorizarea și evaluarea serviciilor sociale
acordate.
14.6. Măsurile de implementare a planului personalizat de consiliere se comunică și
Serviciului public de asistență socială, conform legii.

16. Prezentul contract de furnizare a serviciilor sociale a fost încheiat la sediul furnizorului de
servicii sociale în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă.

Anexe la prezentul contrac t sînt:
 Raportul de evaluare inițială
 Planul de servicii inițial

Primar,___________________ Asistent social SPAS,______________

Beneficiarul de servicii sociale,
(numele și prenumele)

93

Semnătura_______________
Nr. _________/__ _____________

DECIZIE DE ÎNCHIDERE A CAZULUI
Subsemnatul/subsemnata ……………. , avand funcția de asistent social în cadrul SPAS
Comarna declar închis cazul ………………. din următoarele motive (se vor bifa motivele
funcție de caz):
1. optimizare situație intrafamilială
2. ……………………………………
3. ……………………………….
4. Comunitatea va continua sa o sustina si sa o ajute
(finalizare demersuri de întocmire documente de identitate , referire caz către alte instituții
(școală, dispensar, poliție, altele)
Menționez că au fost realizate un număr de ………. note telefonice ptr. evaluarea si
prioritizarea demersurilor profe sionale ( ……………….) , 2 rapoarte de intrevedere la sediul
SPAS si o vizita la domiciliu la ora ……. și au fost întocmite rapoartele aferente.
Data închiderii: 23.03.2018 Semnătura:

94

Nr. _________/____/_____/______

MINUTA ÎNTÂLNIRII
*se va completa la momentul întîlnirii cu specialiști de la nivel local (preot, medic, polițist,
cadru didactic, mediator sanitar comunitar, asistent medical comunitar, mediator școlar,
alții)*
DATA ÎNT ÂLNIRII :
DATA INTRĂR II CAZULUI ÎN EVIDENȚA SPAS :
PARTICIPANȚI (nume și funcția):
1.
2.
3.
NUMELE ȘI PRENUMELE B ENEFICIARULUI (familie/copil) :
DESCRIEREA SUCCINTĂ A SITUAȚIEI BENEFICIARULUI:
____________________________________________________________ _______________
___________________________________________ _______________________________
INTERVENȚIILE REALIZATE DE SPECIALIȘTII DE LA NIVEL LOCAL PENTRU
DEPĂȘIREA SITUAȚIEI DE DIFICULTATE A BENEFICIARULUI (ce s -a făcut):
_________________________________ __________________________________________
___________________________________________________________________________

PROPUNERILE CONCRETE ALE SPECIALIȘTILOR LOCALI ȘI TERMENELE DE
REALIZARE (ce se va face) :

SEMNĂTURI PARTICIPANȚI (pot fi mai mult de 2 persoane participante):

95

PRIMĂRIA COMARNA JUDEȚUL IAȘI
Nr. _________/____/_____/______

RAPORT DE EVALUARE DETALIATĂ
Data inițială a î ntocmirii Planului de servicii:
Data r evizuirii Planului de servicii:
Gradul de implementare a PS în această perioadă: tota l____ parțial____ deloc____
Sursa sesizării cazului:
Alte surse de informare (materiale accesate, cine a fost întîlnit și cînd):
1. Date despre copil/copii beneficiari de servicii:
Nr.
crt. Nume și prenume copii
CNP Nivel de
școlarizare
(dacă
frecventează
cursurile
școlare) Starea de sănătate
(dacă este î nscris la
medic familie) Observații
(dacă locuiește cu
părinții sau nu,
comportamentul în
familie și comunitate,
etc.)

2. Date despre părinți
Mama Tata
Nume Nume
Adresa d e domiciliu Adresa de domiciliu
Adresa de rezidență Adresa de rezidență
Data nașterii Data na șterii

96
Locul nașterii Locul nașterii
Religie Religie
Origine etnică Origine etnică
Ocupația Ocupația
Locul de muncă Locul de muncă

3. Alți membri ai famil iei (frați, surori, alte persoane care locuiesc cu copilul):
Nr.
Crt. Nume Relația față de copil Data nașterii
1
2
3
4
4. Situația economico -socială a familiei (venituri):
5. Locuința (condiții sanitare, mobilă, utilități, etc.):
6. Climat ul familial:
7. Rețeaua socială/legătura cu comunitatea:
8. Istoric familial relevant (se vor consemna informații cu privire la: problemele
copilului/familiei, prezentarea situațiilor/evenimentelor, dacă mai sînt alți copii în sistemul de
protecție special ă, etc.)
9. Demersurile realizate la nivel local în vederea depășirii situației de dificultate
conform nevoile identificate inițial (care dintre acestea au rămas active și care se vor putea
rezolva la nivel local prin implementarea Planului de servicii):
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____
10. Recomandările asistentului social din cadrul SPAS (se va argumenta propunerea):

97
10.1.în vederea op timizării situației intrafamiliale și a prevenirii separării copilului de
familia sa se vor realiza:
– informarea părinților privind responsabilitățile față de copii;
– analiză caz în SCC (identificarea unor soluții la nivel local);
– solicitare acordare suport material (sesizarea cazului unor ONG -uri);
– includerea părinților/copilului într -un program de consiliere/grup suport (referire caz la
DGASPC).

10.2. în vederea instituirii unei măsuri de protecție specială pentru copil/copii :
– se va argumenta concret :
_______ ____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____
Avizat Primar/secretar
Semnătura asistentului social: Data:

98

Nr. _________/____/_____

RAPORT DE EVALUARE INIȚIALĂ

Data identificării cazului/ data deschiderii:
Sursa de preluare/referire:

1. DATE DESPRE PĂRINȚI:
Mama Tata
Nume și prenume
C.N.P
Data și locul nașterii
Domiciliul legal
Domiciliul în fapt
Naționalitate
Religie
Antecedente penale
Starea de sănătate
Starea civilă

2. DATE DESPRE COPIL/COPII (se vor adăuga atîtea rînduri cîte sînt necesare):
Nume și prenume
CNP Starea de sănătate Observa ții

99

3. Factorii de risc identificați / nevoile identificate pentru copil/familie:
Lipsă documente (CN, CI) * detalii
Lipsa unei locuințe ___
Locuință degradată *detalii
Grad scăzut de igienă *detalii
Încălcarea dreptului la sănătate pentru copil
Incapacitatea pări nților de a se ocupa de creșterea corespunzătoare a copilului (boli psihice,
consumul de alcool, violența domestică, nivel scăzut de educație, antecedente penale)
Încălcarea dreptului la educație * detalii
Risc de abuz (fizic, emoțional, sexual, exploatar ea prin muncă)
Risc de abandon familial (existența altor copii în sistemul de protecție specială, familie
numeroasă, părinți plecați în străinătate)
Altele:_________________
4. Plan de acțiune (demersuri, persoane și/sau instituții responsabile de la nivel local – se vor
consemna concret intervențiile la nivel local în vederea prevenirii separării copilului de
familie/optimizării situației intrafamiliale):
___________________________________________________________________________
___________________________ ________________________________________________
____________________________________________________________________
Numele și prenumele asistentului social din cadrul SPAS:
Semnătura:

100

Nr. _________/____/_____

RAPORT DE ÎNTREVEDERE
*se va completa la sediul furnizorului de servicii sociale în urma discuției cu beneficiarul*

Data: Locul întrevederii:

Nume și prenume beneficiar:
Nume și prenume reprezentant legal:
Persoanele prezente:
Scopul întrevederii:
Conținutul întrevederii:
Concluzii/ propuneri:

Asistent social din cadrul SPAS, Beneficiar,

101
BIBLIOGRAFIE
Ordonanța de Guvern nr. 68 -2003 privind serviciile sociale, pub licată în Monitorul Oficial al
României, nr. 619/30.OS.2003, art.ll.
Baboi , Stelian , Spiritualitatea morală a poporului român , editura Edict ,Iasi ,2002
Bădescu , Ilie , România rurală. Raport de alarmă asupra satului românesc ’ , București 2005
Balahur, Doina, Protecția copilului ca principiu al asistenței sociale, Editura All Beck, 2001
CONSILIUL NAȚIONAL AL PERSOANELOR VÂRSTNICE; ,,Asistența socială a persoanelor
vârstnice furnizată la nivelul comunităților locale’’, pag.3,
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Asistenta -sociala -a-persoanelor -varstnice.pdf , 27.10.2017
Constitutia Romaniei, articolul 47,
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba47
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/RaportariPrivindIncluziuneaSociala/
ALL_Decembrie_2017.pdf
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/20 14-domenii/familie/politici -familiale -incluziune –
si-asistenta -sociala/2014 -domenii/familie/politici -familiale -incluziune -si-asistenta –
sociala/2629 -incluziune -sociala -date -statistice -rapoarte -statistice
https://adevarul.ro/news/eveniment/zana -popen1_50abffd 37c42d5a66383bc8a/index.html
M. Zlate Omul față în față cu lumea , Ed. Albatros, 1988
M.Golu , Dinamica personalității ,Ed.Genese ,1993
Miftode, Vasile, Tratat de asistență socială. Fundamente teoretice și metodologice , (vol. I),Editura
Fundației Axis, Iași, 2003
Mitrofan,lolanda și Ciupercă,Cristian ,Incursiune în psihosociologia și psihosexologia familiei,
Ed.Press,București, 1998
Olteanu,Liana -Cristina;Gheonea, Elena -Simona și Gheonea, Valentin, Femeile în România
comunistă. Studii de istorie socială , Ed. Politeia – SNSPA, București, 2003.
Ordonanța de Guvern nr, 68/2003 privind serviciile sociale
Ordonanța de guvern nr. 68/2003 privind serviciile sociale
P.Houee , L.F.Lebret .Un eveilleur de humanite , Paris, 1997 .
Panea ,Nicolae , O antropologie a tradițiilor , Ed.Omniscop,Craiova , 1995
Poede, George, Politici sociale, Abordare politologică , Editura Moldova, Iași, 2002.

102
Radoi Mihaela, Soitu Daniela; “ SISTEME DE ACTIUNE SOCIALA”; Ed. Fundatiei AXIS; Anul 2008;
pag. 1
Rosetti, Ioana, Fundamentel e practicii în asistența socială. Asistența socială a familiei în
mediul rural, Editura Mirton, București, 1993
Simion, Eugen , Satul românesc nu mai poate exista în afara istorie , discurs ,București , 2006
Stahl, Henri (coord), Dimitrie Guști – Studii c ritice, Editura Știițifică și Enciclopedică, București,
1980, p.12 .
Stan, Dumitru, Sociologia ruralului tradițional românesc , Ed. Univ.”Al.I.Cuza” Iași, 2001
Stanciu, Ștefan, Managementul resurselor umane , Editura, S.N.S.P.A., București, 2001
Stănciules cu ,Elisabeta , „ Sociologia educației familiale „ ,vol II , Ed.Polirom ,Iasi , pag 19 7 – 198
Statutul Comunei Comarna
Teșliuc, Cornelia Mihaela, Pop, Lucian, Teșliuc Emil Daniel, Sărăcia și sistemul de protecție socială ,
Ed. Polirom, Iași, 2001
Zamfir, Cătălin, Politici sociale în România, 1990 -1998 , Editura Expert, București, 1999.
Zamfir, Elena, “Protectia Sociala”, in Dictionat de Sociologie, editura Babel, Bucuresti, 1993, pp
465 – 467
Zamfir, Elena, Zamfir, Cătălin, Politici sociale – România în c ontext european , Editura
Alternative,