Metode și Tehnici de Stimulare a Creativității Metoda Delphi

Universitatea din Oradea

Facultatea de Științe Economice

Managementul Organizației, ZI

Metode și tehnici de stimulare a creativității

– Metoda Delphi

Studiu de caz la Asociația Smiles-Oradea

Prof. Coordonator: Student:

Conf. Univ. Dr. Mirela Bucurean Ruje Andreea

Oradea, 2014

Metode și tehnici de stimulare a creativității

Ce este creativitatea?

În sens larg, creativitatea este un concept care se referă la potențialul de care dispune o persoană pentru a desfășura o activitate creatoare.

Activitatea creatoare este una dintre formele fundamentale ale activității omului (alte forme fiind jocul, învățarea, munca și comunicarea). Se deosebește de celelalte forme de activitate umană prin caracteristicile produselor în care se concretizează și prin procesualitatea psihică ce îi este caracteristică.

Produsele activității creatoare întrunesc o serie de atribute specifice: noutate, originalitate, ingeniozitate, utilitate și valoare socială.

Creativitatea presupune imaginație, dar nu se reduce la procesele imaginative; implică inteligență, dar nu orice persoană inteligentă este și creatoare; presupune motivație și voință, dar nu poate fi explicată doar prin aceste aspecte etc.

Metode și tehnici de stimulare a creativității

Obținerea unor rezultate calitative superioare în activitatea economică și socială impune utilizarea optimă a tuturor resurselor., in special a resurselor umane.
Toate funcțiile conducerii se realizează prin oameni, succesul sau eșecul activității de conducere depinzând de însușirea artei de a munci cu oamenii.

Fiecare reușită profesională, se bazează pe o idee creatoare, idee care, fie este o nouă aplicare a unei tehnologii, fie o modalitate de satisfacere a unor cerințe recent identificate, sau a unor cerințe mai vechi, dar printr-o nouă metodă fie că va conduce la fabricarea unui produs printr-o metodă diferită.

Nici o întreprindere performantă nu omite din activitatea sa stimularea și utilizarea mai târziu a unor asemenea “idei creatoare”.

Este adevărat faptul că ideile apar în mod spontan, ca printr-o sclipire de inspirație provenită din cele mai nebănuite unghere ale creierului, unde gândirea pare a fi angajată conștient în rezolvarea unor probleme.

Un manager creativ cunoaște că în manifestarea sa, creativitatea poate fi obstrucționată de bariere sau obstacole. Ca urmare, managerul trebuie să cunoască ce factori și fenomene stimulează creativitatea angajaților săi.

O direcție principală de amplificare a potențialului de inovare al firmei o reprezintă utilizarea metodelor de stimulare a creativității personalului. La baza acestor metode se află teoria asupra gândirii creatoare, care își fundamentează concepțiile pe câteva principii, și anume:

Fiecare posedă într-o măsură oarecare aptitudinea de a crea;

Anumiți factori psihologici și sociali împiedică oamenii să utilizeze capacitatea de creativitate;

Anumite metode de pregătire permit eliminarea obstacolelor psihologice și utilizarea mai adecvată a capacității de a crea și chiar amplificarea ei prin antrenamente corespunzătoare.

Procesul creativ este o condiție esențială pentru existența oricărei firme.

Prin stimularea creativității în general și în special a creativității utile, firmele reușesc să facă față competenței care se manifestă în prezent în cadrul economiei concurente. Din această cauză toate firmele sunt preocupate de găsirea unor idei care să se concretizeze în produse și servicii. Practica managerială dovedește că aceste idei pot fi rezultatul gândirii individuale realizate solitar sau în contextul unor grupuri special constituite pentru acest scop, în baza unor metode manageriale de stimulare a creativității personalului întreprinderii.

„Pentru cresterea calitatii deciziei colective in intreprinderi se pot folosi tehnici specifice de stimulare a creativitatii”:

Brainstorming-ul;

Tehnica grupului nominal;

Promovarea controversei;

Carnetul Colectiv.

Phillips 66;

Sinectica;

Metoda Delbecq;

Metoda Delphi;

Masa rotunda;

Tehnica focus-grup;

Actualitatea temei – tema “stimularea creativității personalului în firmă” este una reala prin faptul că multe firme, organizații mari încearcă să treacă la o economie modernă, care să aducă cele mai eficiente rezultate și cele mai mari beneficii, iar resursele umane reprezintă sursa principală care trebuie utilizată eficient. Și desigur orice manager iscusit trebuie să cunoască diferite metode de stimulare a creativității.

Metoda Delphi

Metoda Delphi. Este o metodă intuitivă elaborată de către specialistul O. Helmer. Inventarea ei a răspuns nevoii de estimare a unor acțiuni viitoare ale firmei în domeniul afacerilor.

Metoda Delphi constă în consultarea reiterată a unor specialiști funcționali / experți în diverse domenii și presupune următoarele etape:

stabilirea temei ce urmează a fi abordată cu ajutorul specialiștilor;

stabilirea unei liste cu specialiștii care urmează a fi investigați, (se recomandă în eșantion cuprins între 8-4000 persoane);

stabilirea responsabilului care conduce ancheta și mediază comunicarea asigurând anonimatul opiniilor;

alcătuirea chestionarului de anchetă care este expediat tuturor specialiștilor din lista stabilită;

răspunsurile primite sunt prelucrate și analizate;

se elaborează un nou chestionar, care se adresează acelorași specialiști, cu rugămintea de a-și preciza opiniile în raport cu valorile mediane și cu cele divergente evidențiate la nivelul grupului.

Etapa finala a utilizarii tehnicii Delphi consta in prelucrarea, analiza fi sinteza informatiilor obtinute prin intermediul chestionarelor si prezentarea rezultatelor factorilor de decizie in vederea luarii deciziilor care se impun.

Rolul stimulativ al acestui chestionar constă în faptul că fiecare participant se raportează simultan la alte opinii și încearcă să-și argumenteze opiniile individuale legate de tema abordată.

Ciclul expediere chestionar-completare-inapoiere chestionar – prelucrarea opiniilor exprimate si reformularea chestionarului se repeta pana cand se obtine consensul a cel putin 50 % dintre membrii panelului asupra opiniilor inserate in chestionar.

Se pot organiza până la patru runde de cunoaștere a opiniilor specialiștilor, urmărindu-se gradul de convergență a opiniilor și obținerea unei soluții finale originale.

Managerii unei întreprinderi pot aplica această metodă pentru a lua decizii esențiale în legătură cu orientarea afacerii lor, cu introducerea unor noi tehnologii, cu destinația unor investiții, etc.

Factorii principali care condiționează calitatea opiniilor decizionale degajate ca urmare a utilizării metodei Delphi sunt următorii:

realismul și claritatea prezentării problemei supuse anchetei și a formulării chestionarelor;

calitatea componenței grupului de experți;

durata perioadelor în care specialiștii trebuie să răspundă la chestionare și să transmită răspunsurile;

motivarea specialiștilor în formarea răspunsurilor la chestionare;

spiritul de descernământ și capacitatea de sinteză a organizatorului utilizării metodei Delphi.

Valorificarea rezultatelor utilizării metodei Delphi pe planul deciziei depinde în mare măsură de potențialul organismelor manageriale ale întreprinderii și încrederea pe care o manifestă față de rezultatele anchetei. Folosită rațional metoda Delphi poate contribui la raționalizarea procesului decizional, îndeosebi, în fazele de definire a problemei, stabilire a obiectivelor și elaborarea alternativelor decizionale.

Utilizarea metodei Delphi prezintă mai multe avantaje:

valorificarea în interesul firmei a competenței unei părți apreciabile din cei mai buni specialiști din domeniul respectiv;

analiza aprofundată a unor probleme majore finalizată în stabilirea unor concluzii și soluții pentru firmă;

prefigurarea de soluții la probleme, deosebit de dificile de realizat, dacă nu chiar imposibil, prin metodele și abordările clasice.

Concomitent această metodă are și unele limite:

efortul depus de firmă fie sub formă de timp sau fie sub forma de bani, este apreciabil;

obținerea unei implicări majore a specialiștilor contactați este dificilă.

Cu toate acestea, metoda Delphi poate fi cu succes utilizată în cadrul oricarei firme, mai ales în domeniile înnoirii produselor și comercial.

Studiu de caz la Asociația Smiles-Oradea

Prezentarea generală a asociației

Asociația Smiles este o organizație non-profit, cu scop nepatrimonial, fără caracter politic și independentă. Aceasta a fost înființată în anul 2002 de către un om de afaceri din Marea Britanie, Kevin D. Hoy, având sediul principal în localitatea Cihei, nr. 41/A, Județul Bihor.

Motto-ul Asociației Smiles a fost și este în continuare: „Nu putem schimba lumea, dar putem schimba lumea cuiva”.

Sediile secundare ale Asociației Smiles sunt următoarele:

Localitatea Gepiu, nr. 99, imobil identificat prin C.F. nr. 50287 , având nr. cadastral 88, cu destinația de centru comunitar;

Localitatea Tileagd, str. Gării, nr. 788, imobil identificat prin C.F. nr. 2207, având nr. cadastral 681/41 si 681/42, cu destinația de grădiniță cu program prelungit;

Localitatea Tileagd, str.Tilecușului FN, imobil identificat prin C.F. nr. 2357, având nr. cadastral 38, cu destinația de complex comunitar;

Localitatea Arpășel, nr.476, imobil identificat prin C.F. nr. 2519, având nr. cadastral 322, cu destinația de fermă;

Localitatea Salonta, strada Kulin Gyorgy nr. 24-26 cu destinația centru de bătrâni și centru de zi pentru copii cu dizabilități.

Principalul scop al Asociației Smiles îl constituie educarea și ocrotirea diferitelor categorii sociale defavorizate precum și susținerea și promovarea drepturilor acestora.

În vederea realizării acestui scop Asociația Smiles, desfășoară la activ un număr de 18 proiecte.

In vederea elaborarii acestor proiecte, conducerea asociatiei a folosit diferite tehnici si metode de stimulare a creativitatii personalul.

Dintre cele 18 proiecte, singurul proiect care urmărește obținerea de profit este Inițiativa SMINRO – activități economice.

SMINRO (SMiles INvestment ROmania) este o SRL care desfășoară activități economice exclusiv în vederea susținerii programelor de asistență socială, respectiv profitul generat este menit să finanțeze proiectele Smiles. Aceste activități comerciale se desfășoară sub trei aspecte:

Magazinele ”Economisește și zâmbește” prin care se comercializează produse de îmbrăcăminte și încălțăminte (noi și second‐hand) și accesorii achiziționate direct din Marea Britanie și Statele Unite.

Ferma mixtă;

Sera de la Arpășel ;

Avand in vedere scopul acestei asociatiei, personalul care activeaza in cadrul ei, nu au avut abilitatile, cunostintele necesare pentru elaborarea si punerea in functiune a unui astfel de proiect, astfel Asociatia Smiles a apelat la metoda Delphi.

Aplicarea metodei Delphi, in cadrul Asocaitiei Smiles va fi prezentată în continuare.

In primul rand, echipa de conducere a Asociatiei Smiles a avut sarcina de a stabili tema ce urmeaza a fi abordata de specialisti.Astfel prinde contur ideea proiectului SMIRO.

Mai apoi Asociatia, s-a indreptat spre stabilirea unei liste cu specialistii care urmeaza a fi investigatiAstfel lista intocmita a fost formata din cate 2/3 experti din urmatoarele domenii:

Vanzare/comert;

Marketing,promovare;

Agricultura;

Activitati auxiliare pentru cresterea animalelor

Prin vot unanim s-a convenit ca un membru al echipei de conducere,managerul asistent, sa fie responsabil si de buna desfasurare a intregului proces presupus de aceasta metoda.

Acestuia ii revine sarcina de a contacta expertii, a se asigura ca tema propusa este inteleasa de cei participanti,a verifica continutul si corectitudinea elaborarii chestionarului a se asigura ca opiniile raman in anonimat, a se asigura ca formularele ajung la fiecare membru participant si alte sarcini care tin de administrare.

Pentru intocmirea primul set de chestionar, membri asociatiei Smiles, au organizat mai multe intalniri, in cadrul carora au folosit si alte metode de stimulare a creativitatii, precum brainstorming-ul.

In urma intocmirii chestionarului, managerul asistent, a expediat chestionarele catre lista de specialisti intocmita.Acest procedeu s-a realizat in special in mediul on-line, adica prin atasarea chestionarului in e-mail.De asemenea unele chestionare, au fost expediate si personal.

In urma expedierii acestora, managerului asistent, i-a revenit sarcina de a verifica daca chestionarele au ajuns la destinatar, acest procedeu realizandu-se telefonic.

Dupa primirea chestionarelor gata complectate, echipa manageriala a asociatiei, a stabilit o intalnire, l-a care prezenta era obligatorie, pentru a prelucra, analiza si dezbate raspunsurile oferite de specialisti.Tot in cadrul acestei intalniri se stabileste si data si locul intalnirii urmatoare pentru realizarea celui de al 2 chestionar.

Elaborarea celui de al 2 chestionar trebuie sa aibe la baza imbunatatirea primul chestionar pe baza opiniilor exprimate de specialisti.

Dupa intocmirea celui de al doilea chestionar, managerul asistent s-a ocupat din nou de expedierea acestora.

In ultima faza a Metodei Delphi, echipa de conducere a asociatiei a organizat ultima intalnire necesare finalizarii metodei.In cadrul acestei intalniri,au fost prelucrate, analizate si dezbatute raspunsurile participantilor, si de asemenea au fost luate ultimile decizii necesare elborarii si punerii in practica a Proiectului SMIRO.

Deciziile luate s-au referit in principal la:

In concluzie, consider ca tehnicile si metodele de stimulare a creativitatii,in zilele noastre sunt absolut necesare indiferent de domeniul de activitate a firmei,deoarece pe langa faptul ca ajuta personalul sa se dezvolte atat uman cat si profesional, ajuta firma fie in elborarea unor proiecte, fie in rezolvarea unor probleme, dar cel mai important, ajuta firma sa dobandeasca idei noi, creative, inovatoare care ii vor asigura pe langa mentinerea pe piata si un avantaj in fata concurentei.

Bibliografie:

Bucurean, Mirela, Management general, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2008.

Murgescu, Costin, Echipa de conducere în unitățile economice, Editura Politică, București, 1971.

Petrescu, Ion, Dr. Domokos, Erno, Management general, Editura Hyperion, București, 1993.

Ion, Petrescu, Management, Editura Holding Reporter, București, 1991.

Acasă

http://en.wikipedia.org/wiki/Delphi_method