METODE ȘI TEHNICI DE INTERVENTIE ÎN ASISTENȚĂ SOCIALĂ [615887]

1

UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ID
AN ȘCOLAR 2017 – 2018 , SEM. I

METODE ȘI TEHNICI DE INTERVENTIE ÎN ASISTENȚĂ SOCIALĂ
LA NIVEL DE GRUP ȘI DE SOCIETATE
PROIECT LA NIVEL DE GRUP – DEPENDENȚ A TABAGICĂ

Profesor : Lector Univ. Dr. Mihaela Popa
Student: [anonimizat] 2017

2

CUPRINS

1. Scurtă istorie a fumatului pag.3
2. Raportul OMS pp 4 -5
3. Construirea unui g rup terapeutic pag. 6
4. Structura grupului pp 7-8
5. Durata și obiectivele grupului pp 8-9
6. Situații neprevăzute pag. 9
7. Bibliografie pag. 10

3
Tutunul îl regăsim în izvoarele scrise încă din vremea mayașilor. Se credea pe atunci
că acesta ar avea proprietăți curative din punct de vedere religios și medical.
De-a lungul timpului medici precum Nicolas Monardes (medic spaniol) au susținut că
tutunul poate vindeca nu mai puțin de 36 de boli.
De asemenea, Thomas Hauriet a propus fumatul ca metodă de consum al tutunului
pentru anumite afecțiuni, fără prea mulți s orți de izbândă deoarece s -au înregistrat multe
decese.
În pofida faptului că prin consumul de tutun s -au înregistrat numeroase decese, oamenii
au continuat să fumeze, astfel că, prin 1865 țigările erau vândute soldaților participanți la
război pentru a -i elibera de stres și se credea că le induce o stare eufonică.
În aceeași perioadă James Bonsack a inventat mașina de făcut țigări. Producția de tutun
și implicit consumul acestuia a crescut considerabil între cele două războaie mondiale . În
perioada respe ctivă, companii precum Philip Moris, R. J. Reynolds, American Brands,
Lorillard și Brown &Williamson și Liggett &Myers s-au dezvoltat considerabil.
Consumatorii sunt informați despre riscuri de -abia prin anul 1984 când Congresul SUA
adoptă Legea Comprehensive Smoking Education Ac t prin care producării sun obligați să
specifice proveniența tutunului și a conținutului țigaretelor, iar din trei în trei luni să schimbe
mesajul pachetului de țigări cu privire la afecțiunile pe care acesta le poate decl anșa sau cum
că fumatul poate afecta sănătatea fătului nenăscut etc. 1
Tot prin anii 1980 industria tutunului capată un elan puternic astfel că apar noi branduri
cu oferte care vizează conținutul scăzut de nicotină.
Competiția s -a întețit până în timpurile noastre, pe piață apărând noi produse pe care
fumătorii le consumă simultan, spre exemplu, între Marlboro și Coca -Cola, fiecare dintre
acestea înregistrând un imens pro fit din reclame și vânz ări.



Renunțarea la f umat constituie în prezent o problemă pentru mai mult de jumătate dintre
aceia care fumează.
Fumatul este acțiunea de a aspira și a inhala fumul de țigară sau dintr -o pipă, acțiune
denumită regional a bea luleaua sau a duhăni .
De asemenea ac țiunea dea fuma constituie în prezent o problemă socială deoarece
legea interzice acest lucru din martie 2016. Din punct de vedere social securitatea indivizilor
este asigurată de modul de comportare al tuturor membrilor societății respective, îndeosebi de
atitudinea lor adoptată în legătură cu o problemă, în situația amintită mai sus , fumatul (s pre
exemplu, atitudinea unor liceeni în ceea ce privește fumatul în spațiile publice este una
permisivă, spre diferență de atitudinea unor persoane mature, care este restricti vă).

4
Potrivit OMS , în raportul se estimează în raportul… că în fiecare an au loc 4 milioane
de decese la nivel global, iar până în anul 2020 se apreciază că va crește la 8, 4 milioane, iar
peste 70% dintre aceste decese vor surveni în țările în curs de d ezvoltare.1 În același raport
OMS se arată că 12% dintre femei sunt fumătoare în comparație cu 47% dintre bărbați, cu
mențiunea că proporția femeilor care fumează este în creștere.
Fumatul crează dependență, iar faptul că nicotina din țigară face parte din familia
drogurilor, putem afirma că acest lucru este o problemă de ordin social. Este un factor de risc
începând de la persoana dependentă de nicotină, până la întregul nivel al societății, deoarece
are un impact considerabil asupra adolescenților și tine rilor.
Potrivit Institutului Român de Evaluare și Strategie 22,5 % din numărul tinerilor din
Români a cu vârsta cuprinsă între 15 și 35 de ani fumează (figura 1) . Putem aminti de riscul
unor maladii grave, cum ar fi cancerul la plămâni, de afectarea simțului olfactiv și gustativ, de
afectarea tenului, a dinților sau a ochilor. Din cauza ignoranței și a lipsei de educație sanitară,
în România, diagnosticul unor afecțiuni mai sus amintite se realizează prea târziu, iar
tratamentele pentru unele dintre a cestea sunt extrem de costisitoare pentru individ și pentru
societatea noastră.
Putem aminti de riscul unor maladii grave, cum ar fi cancerul la plămâni, de afectarea
simțului olfactiv și gustativ, de afectarea tenului, a dinților sau a ochilor. Din cauza ignoranței
și a lipsei de educație sanitară, în România, diagnosticul unor afecțiuni mai sus amintite se
realizează prea târziu, iar tratamentele pentru unele dintre acestea sunt extrem de costisitoare
pentru individ și pentru societatea noastră.

Figura 1
Fumatul a crescut în România începând cu anul 1990 iar acest lucru se datorează
tranziției de piață înfloritoare și apariției pe piața de consum companiilor internaționale și
implicit a celor de tutun.
Un sfert dintre adulții din România se declară fumatori, iar pa tru din zece au încercat
să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treim e dintre cei care nu mai consumă

1 https://www.edumedical.ro/oms -tutunul -provo aca-decesul -a-peste -jumatate -dintre -fumatori/ , site accesat la
data de 18 decembrie 2017

5
tutun în prezent spun că au fumat în trecut, arată un studiu derulat de Institutul Român pentru
Evaluare și Strategie – IRES, î n perioada 21 -25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul î n
Romania.
Studiul a fost realizat pe un eș antion de 2.074 indivizi de 18 ani ș i peste, de tipul multi –
stratificat, probabi list, reprezentativ la nivel naț ional, iar interviurile s -au desfăș urat prin
metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) . Eroare maximă tolerată este de ±
2,2%, precizează IRES î ntr-un comunicat de presa.2
Legislația cu privire la controlul tutunului în România se află într -un proces pro-activ
de dezvoltare a unor măsuri menite să protejeze populația de efectele devastatoare asupra
sănătății oamenilor și a mediulu înconjurător, sociale și economice.

Figura 2

Figura 3
Construirea unui grup terapeutic pentru fumători este importantă deoarece c onform
Manualului de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale abstinența de nicotină constituie
prezența a patru sau chiar mai multe dintre simptome cum sunt dispoziția depresivă sau

2 http://www.ires.com.ro/articol/169/fumatul –i-sanatatea , site accesat la data de 18 decembrie 2017

6
disforică, insomnie, iritabilitate , frustare sau stare coleroasă, anxietate, dificultat e în
concentrare, neliniște sau impaciență, diminuarea ritmului cardiac, creșterea apetitului sau plus
ponderal. 3
Sprijinul de care pot beneficia persoanele înscrise într -un grup de ge nul acesta este de
ordin psihologic, social și chiar economic, de acee a urmările survenite în urma renunțării la
fumat pot fi mai ușor suportabile .
Mulț i autori au studiat d inamica grupurilor terapeutice și se consideră că grupul
străbate un drum care s -ar putea descrie ca o călă torie d e la haos la ordine, pentru ca în final
să se dobândească o structură .
Există patru f aze pe care grupul le parcurge în dobândirea maturității ș i structurii:
 stadiul de formare caract erizat prin orientare, testare și dependență ;
 stadiul de turbulență caracterizat prin conflict si emoț ionalitate;
 stadiul normativ când se dezvoltă coeziunea grupului și apar primele reguli și
roluri precum și
 stadiul de performanță în care apare o nouă structură a grupului care îi
permite să atingă scopurile propuse.
Scopurile grupului tera peutic se creioneaza aluziv la î nceput, se neagă sau se resping
ca treptat ele să apară ca unica modalitate de rezolvare a pr oblemei pentru care participanții
au acceptat sa intre î n program.
.
Confruntarea cu alții care experimentează aceleași probleme, care trec prin aceleaș i
vicisitudini, fac c a membrul sa nu mai considere că problemele lui sau situația lui este unică,
particulară și că nu merită expusă pentru că ceilalți nu au capacitatea de a -l înțelege. Astfel ei
înteleg că există un numitor comun al problemel or lor.
Structura grupului . În structura grupului de persoane cu dependență tabagică trebuie
să existe un psiho terapeut, un medic pneumolog, un medic cardiolog, un asistent social și un
nutriționist.
Este important să se stabilească de la bun început o relație de încredere reciprocă printr –
o atitudine empatică, sinceră, implicată și serioasă între membri și specialiști.
De asemenea, cu fiecare ședință scopul trebuie avut în vedere și constanța metodelor
folosite să fie păstrată pentru o rată de succes ma i mare.
Psihot erapeutul. Va avea rolul de a păstra funcționarea și echilibrul grupului, de a
menține o atmosferă care favorizezează comunicarea. Indiferent de stadiul în care a ajuns
fiecare dintre membrii grupului, un terapeut urmărește pe tot parcursul întâ lnirilor
următoarele aspecte :
 Speranța – psiho terapeutul amintește periodic progresele înregistrate de fiecare
membru pentru a -i crește încrederea, dar ș i efecacitatea grupului;
 Universalitatea – în cadrul unui grup membrii își împărtășesc experiențele
personale, dar asemănătoare cu ale celorlalți, acest lucru însemnând că pot elimina
sentimentul de izolare și poate crește stima de sine, implicit respectul pentru p ropria
persoană;

3 Prof. Dr. Aurel Romilă, Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale , DSM -IV-TR 2000,
American Psychiatric Association, București, 2003. pag. 265

7
 Informarea – de regulă, în cadrul grupului s e pot afla informații referitoare la
anumi te practici, schimburi de idei î ntre membri, despre semnificația unor simtome și
a remediilor pentru acestea etc. ;
 Altruismul – în cadrul unui grup membrii se pot ajuta reciproc, se pot încuraja,
iar lipsa criticil or ți a prejudecăților poate avea efect pozit iv;
 Socializare – se pot îmbunătăți aptitudinile de socializare, iar terapeutul poate
facilita acest lucru pr in reguli, oferirea de feedback ;
 Comportamentul imitativ – în cadrul terapiei de grup membrii își pot dezvolta
comportamente pozitive prin observare, imitație sau învățare;
 Învățare interpersonală – în cadrul unui grup oamenii pot să își descopere felul
de a se raporta la ceilalți membri, iar faptul că oferă și primesc un feedback le poate
oferi posibilita tea de a se redescoperi și autocunoaște într -un mod mai profund;
 Coeziunea grupului – este unul dintre factorii importanți pe care terapeutul îl are
în vedere pentru că se referă la suportul fiecărui membru în ceea ce îi privește pe
ceilalți și la încurajă rile reciproce dintre aceștia și
 Catharsisul – cunoscutul fenomen pshihologic îi poate elibera pe membrii
grupului de senimentul de teamă, vină, rușine etc.
Medicul pneumolog . Este specialistul care poate informa corect membrii grupului cu
privire la efectele nocive ale fumatului asupra plămânilor, despre remedii, riscuri și tratamente.
Medicul cardiolog. Unele d intre cele mai grave afecțiuni pe care le poate avea un
fumător și cărora nu le acordă importanță (și nici nu le cunoaște proveniența) sunt angina
pectorală și infarctul miocardic, embolia pulmonară și tulburările de ritm , de aceea medicul
cardiolog poate explica membrilor grupului cum trebuie evitate și mai ales de ce nicotina
favorizează cele enumerate mai sus.
Asistentul social . Într -un grup asistentul social își poate aduce aportul în diferite
moduri, dintre care putem enumera :
 ajută membrii grupul ui să îți identifice problemele;
 acordă atenție unei probleme noi ;
 intervine în eventuale dispute ;
 analizează literatura de specialitate pentru identificarea de noi soluții ;
 dezvoltă un sistem de programe, măsuri, activități profesional izate de suport și
protecție a membrilor grupului ;
 găseș te surse de finanțare a grupului de sprijin;
 stabilește drepturile și modalitățile concr ete de acces la serviciile specializate
de asistență socială ale grupului , cunoscând cadrul legislativ;
 oferă suport prin consiliere, terapie de grup alături de psihoterapeut în vederea
refacerii capacităților de integrare în societate în calitate de nefum ători;
 concepe strategii care să preîntâmpine situațiile neprevăzute și
 realizează cercetări la nivel local și național privind dimensiunea problemelor
celor aflați în situații asemănătoare .

8
Nutriționistul . Odată cu renunțarea la fumat, unii medici afirmă că poate apărea o
creștere în greutate semnificativă deoarece nicotina este un stimulent al siste mului nervos
central. Astfel, principalul efect resimțit după ce se renunță la țigări îl reprezintă apetitul
exagerat. Medicul nutriționist va putea concepe un regim alimentar fiecărui membru al
grupului, cum de altfel ar putea să le monitorizeze obiceiuri le alimentare pe întreg parcursul
întâlnirilor.
Durata grupului. Frecvența clasică a întâlnirilor de grup este de o ședință pe
săptămână, timp de o oră și jumătate. În funcție de problematică, se pot stabili chiar două
întâlniri pe săptămână timp de cel puțin șase luni.
Membrii grupului sunt persoane cu vârste cuprinse 25 și 40 de ani, fumătoare, iar
numărul acestora nu trebuie să depă șească 12. Poate fi grup mixt, format din femei și bărbați.
Alegerea subiecților se face din perspectiva informațiilor relevante pe care aceștia le
pot oferi și a caracteristicilor comune. În această situație, putem aminti despre
 omogenitatea grupului , este utilizată atunci când se dorește să se compatilizeze
relațiile dintre membrii grupului
 amplitudinea grupului , poate fi luată în calcul doar pentru acele situații în care
există o ierarhi zare a membrilor din grup
 preexistența structurii de grup se referă la faptul că membrii unui grup nu ar trebui
să se cunoască în prealabil, în caz contrar, este posibil ca raporturile dintre ei, cel
mai probabil necunoscute de specialiști, să influențeze negativ ceilalți participanți.

Obiectivele grupului terapeutic
Obiectivele principale ale terapiei de grup pot fi urmatoarele:
– autocunoaș terea ;
– dobâ ndirea suportului social ;
– stabilirea si menț inerea unor relații interpersonale;
– creșterea bunei dispoziț ii prin folosirea umorului ;
– primirea si oferirea susținerii ș i feedback -ului;
– îmbunatățirea relațiilor și comunică rii interpersonale ;
– experimentarea de noi comportamente ;
– exprimarea sinc eră si directă a propriilor sentimente ;
– înțelegerea propriilor gâ nduri, sentimente si comportamente prin compa rarea
acestora cu tiparele relaționale, exterioare ș i interioare, din grup ;
– înțelegerea gâ ndurilor, sentimentel or si comportamentelor celorlalț i și
– creșterea încrederii în propria persoană, îmb unatațirea imaginii ș i a stimei de sine .

Activitațile grupului
a. Strâ ngerea participan ților;
b. Anunțul de început al ș edintei ;
c. Opț ional, activ itate de încă lzire a grupului ;

9
d. Rezumatul ș edintelor precedente și
e. Prezentarea obiectivului (ob iectivelor) sesiunii si informații despre activitătile care
urmează să fie ț inute .
Activitaț ile propriu -zise (30 -40 de minute)
a. Descrierea verbală a activităț ii;
b. Desfășurarea propriu -zisă a activită tii și
c. Exprimarea opiniei participanților referitor la activitate.
Activitatea de î ncheiere (5-10 minute)
a. Feedback rezumativ al terapeutului și
b. Opțional – feedback al participanț ilor.
Situații neprevăzute și probleme care pot apărea pe parcursul desfășurării
activităților
Pot apărea situațiile în care persoana poate să fie nesigură și să abandoneze întâlnirile
de grup din cauza următoarelor temeri :
 psihote rapia de grup este imprevizibilă , participantul nedeținand controlul a ceea ce se
întamplă. De exemplu , la un moment dat , poa te fi forțat să se dezvaluie în fața unor
străini;
 terapia de grup nu este la fel de eficienta cum este cea individuală, deoarece eficiența
terapiei este direct proporțională cu atenția pe care o primești de la terapeut și
 dacă mergi la terapie î ntr-un grup de per soane cu probleme acest lucru îți poate dăuna
și nu te vei simți mai bine sau
 influența altor persoane din familie ori anturaj care nu doresc să susțină participantul ;
 nu se poate ține una dintre întâlniri din cauza unei pene de curent, în cazul în care
aceasta se organiza cu suportul unei prezentări într -un program de pe computer ;
 trafic aglomerat ;
 costuri prea mari;
 imposibilitatea unui membru facilitator de a ajunge din diverse motive etc.

BIBLIOGRAFIE

10
1. https://ec.europa.eu/health/tobacco/policy_ro
2. http://www.worldcat.org/title/women -and-the-tobacco -epidemic -challenges -for-the-
21st-century/oclc/47289461#
3. https://www.edumedical.ro/oms -tutunul -provoaca -decesul -a-peste -jumatate -dintre –
fumatori/
4. http://monitoruloficial.ro/
5. Comprehensive Smoking Education Act – Wikipedia
6. http://www.hotnews.ro/stiri -esential -20756016 -studiu -ires-fumatul -romania -sfert-din-
adultii -din-romania -declara -fumatori -4-din-10-incercat -lase-ultimul -numar -mai-mare –
fumatori -mediul -urban-randul -barbatilor -varste -intre-18-35-ani.html
7. Prof. Dr. Aurel Romilă, Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale ,
DSM -IV-TR 2000, American Psychiatr ic Association, București, 2003