Metode Si Strategii Moderne de Reclama Si Publicitate

Introducere

Ceea ce a început ca un mijloc de transmitere electronică a informației s-a transformat într-o piață de desfacere omniprezentă și infinit multifațetată pentru energia și expresia umană. Este sursă pentru bine extraordinar și rău îngrozitor și abia începem să fim martori la impactul acestuia pe scena mondială (Schmidt & Cohen, 2013).

Lucrarea de față, Metode și strategii moderne de reclamă și publicitate, reprezintă proiectul meu prin care prezint partea de promovare online a unui site prin intermediul platformei de publicitate a rețelei sociale www.facebook.com.

Am ales această temă din două motive. Primul se datorează faptului că internetul devine din ce în ce mai important și prezent în viețile noastre, atât personale, cât și profesionale. Cred că fiecare dintre cititorii acestei lucrări are cel puțin un cont activ într-o rețea socială, are internet de mare viteză acasă și probabil are un telefon mobil deștept cu conexiune la internet. Toate aceste unelte fac posibilă prezența ubicuă a internetului.

Un al doilea motiv este creșterea spectaculoasă înregistrată de piața de publicitatea online în ultimii ani, atât în lume cât și în România. Inainte de a apărea Facebook în Romania, opțiunile de promovare online se rezumau la Google și bannere pe site-urile românești generatoare de conținut de orice fel. Nu exista un loc care să angreneze atât de mulți români simultan. Conform ultimelor rapoarte, aflăm că Facebook a atins cifra de 10 milioane de utilizatori în Romania, cu o penetrare 39.76% din populație, 82.97% penetrare în randul internautilor (Facebrands.ro, 2015).

Studiul de față este alcătuit din două părți, una teoretică și una practică. În partea teoretică am încercat să creez și rezum cadrul actual al cercetărilor din domeniu și am cuprins elementele de definire ale publicității online, un scurt istoric, cele mai importante modele de preț / business și am pus accent pe descrierea a două canale – Facebook și Google.

Partea practică descrie procesul de lansare al unui site și promovarea acestuia pe Facebook. Am început prin a descrie pașii pe care i-am urmat în crearea site-ului și a prezenței acestuia pe Facebook și am stabilit bugetul la 700 de RON.

Cap. 1. O retrospectivă istorică a suprafenomenului publicitar

Deși domeniul publicitații tinde să fie perceput ca fiind unul de care comerțul s-a folosit începând cu perioada modernă, rădăcinile publicității au apărut încă din antichitate. Reclama a început să promoveze produse încă din perioada 3000 – 500 î.e.n., când publicitatea își face apariția prin firmele exterioare, scrie athenian-legacy.com.

Primele forme de publicitate au fost atestate încă de pe vremea Babilonului și Romei Antice și au constat în diferite semne pictate pe pereții clădirilor. Acestea semne erau reprezentate prin semne pictate foarte atrăgător, care reușeau să atragă atenția trecătorilor. Mai exact, primele forme de publicitate au apărut odată cu schimbul de bunuri și cu nevoia de a identifica sursa acestor bunuri, respectiv cine le produce.

Necesitatea de a face reclamă, de a anunța, face parte din natura umană și datează, așadar, din cele mai vechi timpuri. Primele forme ale publicității, despre care am spus că și-au făcut pentru prima dată apariția încă din Antichitate, au fost inițial de tip informativ. Cei care doreau să-și facă cunoscuta marfa ofereau doar informațiile necesare, fără a se folosi de alte artificii care să-i ajute să-și vândă mai bine produsele. Abia ulterior la procesul publicitar s-au adăugat elemente estetice și emoționale, care au avut drept scop mărirea șanselor ca reclama să fie recepționată și reținută.

Începuturile publicității outdoor au fost în Egiptul antic, unde comercianții amplasau de-a lungul drumului public bucăți de piatră pe care erau sculptate mesaje informative despre produsele sau serviciile oferite. În perioada anilor 500 î.e.n., în vechea Romă, mesajele erau pictate pe pereți în scopul promovării jocurilor publice, afacerilor locale sau pentru a chema alegătorii la vot.

În perioada medievală apare o nouă formă de publicitate, una extrem de simplă, dar și foarte eficientă : folosirea așa-numiților „strigători”. Strigătorii erau cetățeni, angajați de către comercianți, care aveau menirea de a lăuda prin strigăte calitățile mărfurilor acestora. Mai târziu, ei au devenit figuri familiare și pe străzile așezărilor coloniale americane. Corespondenții „strigătorilor” în luma modernă sunt crainicii care difuzează reclamele la radio sau TV.

Odată cu inventarea presei tipografice, în 1453, de catre Johann Gutenberg, promovarea produselor și servicilor a căpătat noi dimensiuni. Așadar, primul pas important spre adevărata producție publicitară a fost făcută odată cu apariția tiparului. Prima formă de publicitate outdoor în Anglia a fost făcută în 1472, când a fost tipărit un ghid de comportament pentru prelați în timpul perioadei Paștelui ce era afișat pe ușile bisericilor Tipografii, și mai târziu comercianții, încep să utilizeze mici „fluturași” pentru a-și promova produsele. Aceste mici bucăți de hârtie conțineau adesea simboluri specifice breslei și de multe ori erau lipite pe zidurile orașului. Modalitatea aceasta de promovare a rămas și în era modernă.

Prima reclamă tipărită și distribuită la nivel de masă a apărut în anul 1525 în Germania, într-o broșură. Reclama promova calitățile unui medicament miraculos.

În SUA, primele forme ale publicității au apărut în Philadelphia, Pennsylvania, în 1841, când Volney B. Palmer a deschis un magazin, considerat predecesorul agențiilor de publicitate din zilele noastre. Agenții săi contractau cu ziarele spații de publicitate la prețuri conținând discount-uri, urmând apoi ca ele să fie vândute către diverși clienți, la un preț mai mare. În 1869 Francis Ayer a fondat N.W. Ayer & Son, agenție care există și în zilele noastre. Ayer a modificat practica de până atunci a agenților de publicitate, facturând clienților același preț pe care el îl contractase, plus un comision agreat de ambele părți.

În Statele Unite, primul ziar care a publicat o reclamă a fost Boston Newsletter, care în anul 1704 publica un anunț prin care se oferea o recompensă pentru prinderea unui hoț. După ziare, următorul mediu purtător de reclame au fost revistele. Prima reclamă apărută într-o revistă din Statele Unite s-a publicat în anul 1844, în Southern Messenger.

1920 este anul când întreaga industrie de publicitate a trecut printr-o transformare masivă, atât din punct de vedere al abordării, cât și al practicii. Acum, agențiile de publicitate încep să dezvolte strategii de marketing și copywriting. Mai mult, agențiile au început să efectueze cercetări de piață și studii demografice pentru a putea ținti mai bine consumatorii. Introducerea radioului a creat o nouă oportunitate, iar la sfârșitul anilor ’20 publicitatea a luat ființă și în acest domeniu.

Înițierea strategiilor de marketing care folosesc persoane publice pentru realizarea unei reclame se face în 1924, când Regina Maria a României face reclamă la crema «Pond’s Cold». În timp, această modalitate de publicitate s-a dovedit a fi una dintre cele mai credibile și profitabile, folosită astăzi în întreaga lume.

Publicitatea și-a luat cel mai impresionant avânt odată cu apariția radioului, datorită posibilităților de cuprindere a unui public foarte numeros și variat, iar simtul auditiv, care este stimulat cu ajutorul radioului, nu poate fi închis la comandă. Apariția acestui miljoc de comunicare și-a adus un aport considerabil la crearea unei mari cereri de noi produse. Studiile arată că subconștientul uman înregistreaza și reține automat un mesaj pe care l-a auzit de 3 ori, chiar dacă nu l-a ascultat cu atenție. Astfel, în perioada anilor ’20, când apare radioul, economia statelor industrializate se dezvoltă exploziv, și tot astfel publicitatea.

Anii ’50 – ’70 aduc, de asemenea, pe scena socială cel mai mare actor media din istoria publicității: televiziunea. Deși televiziunea a apărut încă din anii ’40, nu s-a consolidat imediat din cauza costurilor ridicate ale televizoarelor și a numărului redus de canale TV. După zece ani, însă, televiziunea își impune autoritatea în fața radioului, deoarece nu se mai prezintă doar avantajele produsului promovat, ci se încercă și crearea imaginii sale. Mai mult, publicitatea tv, căreia i-am acordat o atenție aparte în această lucrare, îmbină simțul văzului cu cel al auzului, și astfel se crează o mai mare atracție pentru consumatori.

Publicitatea TV se poate axa pe anumite segmente de consumatori prin analizarea tipului de telespectatori care urmăresc o anumită emisiune într-o anumită perioadă din zi. Televiziunea este continuă să fie mijlocul de comunicare preferat în publicitate. Odată cu dezvoltarea acestui suport media, publicitatea se dezvoltă exploziv, domeniul atingând rate de creștere fabuloase.

Anii ’80 arată faptul că industria publicitară nu este o industrie rigidă și că publicitatea este unul dintre cei mai fideli indicatori ai schimbărilor sociale și economice dintr-o societate. Televiziunile nu mai au doar câteva canale, ci zeci și chiar sute, iar ziarele care odată se adresau unor cititori relav omogeni, au acum un conținut atât de diversificat, încât cititorii devin tot mai diversificați și mai mulți.

Când tehnologia a avansat și a apărut calculatorul și odată cu el o diversitate de programe speciale, tehnologia digitală a anilor 1990 a transformat industria outdoor. Dacă până atunci panourile publicitare erau pictate manual, se trece la tiparirea acestora cu ajutorul calculatorului. Companiile outdoor speculează toate posibilitățile de promovare a produselor și apare o diversitate de formate outdoor: de la reclamele în stațiile de autobuz, pe chioșcuri, până la display-uri în marile centre comerciale și pe taxi-uri. Dacă vorbim despre locul actual pe care îl ocupă publicitatea outdoor, nu este deloc unul neglijabil, mai ales pentru faptul că această modalitate de promovare are o mulțime de avantaje: începând cu fixarea foarte bună a imaginii prin prezența îndelungată, afișarea mesajului 24 h/24, 7 zile pe săptămâna pe toată perioada campaniei, până la dimensiunile mari, cu impact major, locațiile bine plasate care nu pot fi ignorate de către publicul țintă.

Rapiditatea cu care publicitatea a reușit să se impună și pe piața din România o demonstrează perioada 1990 – 2002, când în țară s-au editat 198 de titluri de publicații specializate în publicitate, dintre care 63 cu difuzare națională. Mai mult, în 1999, publicitatea ocupa poziția a treia, cu o pondere de 9%, din totalul timpului de emisie radio la nivel național și aceeași poziție, cu o pondere de 11,1%, din totalul timpului de emisie TV.

Odată cu apariția World Wide Web-ului (www), inventat de către Tim Berners-Lee în 1990, industria publicitară și-a pus amprenta și asupra lumii virtuale, unde câștigă din ce în ce mai mult teren.

Ce este publicitatea online – delimitări conceptuale

Publicitatea este destinată sa promoveze vânzarea unui produs sau a unui serviciu. A fost folosită, în diverse forme, înca din vremurile antice și apare în multe culturi. Industria prezentării reclamelor a devenit enormă in secolul XX, o dată cu apariția metodelor variate de comunicare de masa și perfectionarea modelului de livrare al conținutului. Cheltuielile anuale pe publicitate depășesc 625 de milioane de dolari în toată lumea, număr care depașește consumul telecomunicațiilor wireless din întreaga lume (Evans, 2008).

Conform articolului lui David S. Evans din Review of Network Economics din 2008, The Economics of the Online Advertising Industry, industria de publicitate online se ocupă de cumpărarea și vânzarea spațiului de publicitate, care este accesat de spectatori prin intermediul internetului. Evans afirmă că observatorii industriei deseori o împart în 4 categorii:

1. Search advertising – publicitatea care apare în rezultatele căutarilor din motoarele de căutare

2. Display advertising care apare pe pagini web care nu fac parte din motoarele de căutare

3. Anunțuri ce apar pe site-uri web

4. Reclame transmise prin email – email marketing

Majoritatea publicitarilor internaționali erau tentați să se gândeasca la publicitate în termeni foarte largi – pentru a include și alte activități de marketing și comunicare. În Statele Unite ale Americii, în anii 60, termenii “strategie promoțională“ si “mix de marketing și comunicare“ au ajuns foarte răspandiți și utilizați, urmați apoi de “comunicare integrată de marketing“. Termenul de publicitate, definit larg, a continuat sa fie termenul cel mai des utilizat. Publicitatea (marketing communication) este o componentăn in mixul de marketing. Marketingul, la rândul său, este o componentă a mixului mai larg de activitati interelationate de business, care inlcud productia, finantele, si alte componente (Hong, 2014).

Publicitatea este definită ca fiind orice forma platită de comunicare non personala a ideilor și produselor în media, cu obiectivul de a crea imaginea unui brand. Obiectivele publicității sunt să creeze conștientizarea imaginii unei companii, a unui brand, a unui site sau chiar să stimuleze vânzările și să crească profiturile. Pentru foarte mult timp, televiziunea, radioul, ziarele și revistele au dominat publicitatea. Acum aceasta a evoluat dinspre aceste canale media traditionala spre Internet (Kotler et al.,2006).

Internetul este alcătuit din rețele globale interconectate de calculatoare, care oferă companiilor unelte ieftine și convenabile pentru a-și face reclamă și a comunica cu clienții lor. Acest lucru a fost cunoscut și sub numele de publicitate online (Palumbo & Herbig, 1998; Kaye & Medoff, 2001).

O altă definiție este data de Sparks (2014) care spune că publicitatea online, numita si internet marketing, utilizeaza internetul pentru a furniza incurajare (marketing) prin comunicații promoționale către clienți. Aceasta include promovare prin email, promovare în social media, numeroase tipuri de marketing expozițional si marketingul portabil.

Publicitate pe internet, publicitatea online, marketingul online și, mai nou, marketingul digital sunt noțiuni similare. Conform Chaffey, Ellis – Chadwick, Mayer si Johnston (2009), Institutul de Marketing Direct (IDM) a adoptat termenul de Marketing Digital pentru a face referire la calificările profesionale ale specialiștilor din domeniu. Pentru a explica domeniul și abordările folosite pentru marketingul digital IDM-ul a dezvoltat o explicație mai detaliată pentru acesta.

Autorii spun ca marketingul digital implică aplicarea acestor tehnlogii, care formează canalele online, pieței – web, email, baze de date, plus telefonia mobilă, tehnologia wireless și televiziunea digitală.

– pentru a atinge aceste obiective – sprijinirea activităților de marketing pentru a obtine achizitia si retentia profitabila a clientilor intr-un process de cumpărare multichannel și în cadrul ciclului de viață a clienților – prin utilizarea acestor tactici de marketing – recunoașterea importanței strategice a tehnologiilor digitale și dezvoltarea unei abordări planificate pentru a atinge și a migra clienții spre servicii online prin intermediul e-comunicațiilor și a comunicării tradiționale. Retenția este atinsă prin îmbunătățirea cunoștințelor clienților (al profilelor, compornamentelor, valorii și loialităților lor) și livrarea comunicatiilor integrate și a serviciilor online care se potrivesc nevoilor lor individuale.

Potrivit lui Rodgers și Thorson (2000), reclamele online pot fi sub forma de bannere, popadvertising, sponsorizări, hyperlink-uri, precum si site-uri. Desi publicitatea online este o unealtă eficientă pentru a atinge un public foarte larg, este important ca publicitarii sa încorporeze mai multe functionalități pentru a o face mai eficientă.

Marketingul pe internet mai poate fi definit simplu ca fiind aplicarea tehnologiilor internetului și celor digitale împreună cu metode tradiționale de comunicare pentru a atinge obiectivele de marketing.

Această definiție succintă ne ajuta să ne amintim că rezultatele livrate de tehnologie ar trebui să determine investiția în marketingul pe internet, nu nivelul de adopție al tehnologiei. Aceste tehnlogii digitale includ media ale internetului precum siteurile web și emailul, precum și alte media digitale ca telefoanele mobile, cablul și satelul digital. În practică, marketingul pe internet va include utilizarea site-ului unei companii în asociere cu tehnici de promovare online, publicitate interactivă, email marketing și parteneriate cu alte site-uri. Aceste tehnici sunt folosite pentru a susține obiectivele de achiziționare de noi clienți, livrare de servicii clienților existenți, îmbunătățirea relației cu clienții. Totuși, pentru a avea success este, în continuare, nevoie de integrarea acestor tehnici cu media tradiționale cum sunt printul, televiziunea și direct mailingul ca părți funcționale ale unei comunicări de marketing pe mai multe canale (Chaffey, Ellis – Chadwick, Mayer & Johnston, 2009: 9).

Evoluția publicității online

De la comercializarea World Wide Web-ului (WWW) de la mijlocul anilor 90, piața a explorat mai multe alternative de a monetiza conținutul online și de a genera vânzări. În stadiile incipiente ale comercializarii, multe companii făceau broșuri online despre produsele și serviciile disponibile. Unele pagini web timpurii ofereau adrese de email și numere de telefon ca date de contact, iar altele le permiteau utilizatorilor să completeze formulare online pentru a aduna informații despre necesitațile clienților și datele de contact ale acestora pentru a genera oportunitați de vânzare. Aceste broșuri

interactive erau o forma incipientă de publicitate online și înca sunt prezente pe anumite site-uri din clasa de jos (Jakobsson & Ramzan, 2008).

Publicitatea online a aparut in 1994 cand HotWired, o revista americana distribuita exclusiv online, a vândut prima reclama, sub forma unui banner pe care l-a afișat pe site-ul ei, companiei de telecomunicații AT&T (Kaye si Medoff, 2001). Banner-ul era vandut pe baza numărului de impresii – numarul de oameni care au văzut reclama – care era modelul urmat de media cele mai tradiționale pentru acest tip de reclama de brand. Multe reclame au fost apoi vândute după acest model, cost per mille (cunoscut sub prescurtarea CPM), care înseamna costul sau prețul per 1000 de vizualizări. Plata pentru 1000 de vizualizari s-a menținut ca fiind modelul de plată al reclamelor online până în 1996, cand Procter & Gamble a negociat cu Yahoo! un model nou de plată, bazat pe numarul de click-uri “cost per click”, cunoscut sub prescurtarea CPC. Yahoo! era plătit numai atunci când un utilizator dadea click pe o anumita reclama. (Evans, 2008).

Astfel o foarte mare și profitabilă industrie s-a născut, intenționând să creeze și să utilizeze tehnlogie care să-i permită să urmărească (și să înregistreze) cum navighează utilizatorii pe internet, la ce pagini se uită, ce au cumparat, precum și o abundență de companii care operau în sfera de publicare sau publicitate pentru a facilita creearea, plasarea și urmărirea (inclusive ROI) reclamelor pe baza profilelor targetate. În fruntea acestora se afla tehnologia de urmărire (tracking – tehnologie simplă conform standardelor de astăzi) creeată pentru a urmări utilizatorii online și a înregistra și documenta fiecare mișcare a lor (Craig, Ludloff, 2011: 46).

Cap. 2 Tipuri de modalități în procesul de reclamă și publicitate

Tipuri de publicitate

Exista mai multe criterii dupa care se pot distinge diverse tipuri de publicitate, dintre care amselectat o parte:

După obiect/anunciator

Publicitatea de produs/serviciu – are ca scop stimularea consumului produsului sau serviciului vizat de campanie

1. Publicitate de informare – are ca scop aducerea la cunoștință grupurilor țintă a diverse informații: apariția unui nou produs, alte utilități ale unor produse, reduceri de prețuri, explicații de utilizare sau de achiziție etc.

• Publicitatea de poziționare (condiționare) – are ca scop poziționarea distinctă în mintea consumatorului a produsului respectiv, pentru a fi mai ușor de identificat fața de altele din aceiași categorie. Acest tip de publicitate este folosit în special în perioada de creștere și maturitate din ciclul de viață al produsului

• Publicitatea comparativă – utilizeaza procedeul comparării directe a unor produse/servicii aflate în concurență și evidențierea calităților unuia dintre ele. In SUA este permis să vizezi direct produsul concurent (vezi campaniile spumoasa Coca Cola / vs/ Pepsi), în timp ce în Europa doar produsul X.

• Publicitate de reamintire – are ca scop “întărirea” efectului unor campanii anterioare, păstrarea interesului pentru produsul/serviciul respectiv sau are ca obiectiv întreținerea notorietății unor mărci deja foarte cunoscute

• Publicitate ce folosește un model comportamental – oferă consumatorului un personaj ce este privit de către acesta ca un model comportamental și de aceea de urmat. Poate fi un lider de opinie sau o personalitate în domeniul său, iar utilizarea produsului/serviciului poate fi o explicație a succesului său în domeniul pentru care este reprezentativ.

• Publicitatea tip Star System – seamănă foarte mult cu forma precedentă dar aici nu mai contează dacă produsul este explicația succesului sau, contează doar notorietatea sa și gradul de simpatie în rândul publicului.

• Publicitatea ce folosește fetișul – este din aceeași clasă cu precedentele, este vorba de exemplu de produse ce au elementele de identificare ale starului, iar achiziția sa devine fetiș. De exemplu: tricouri cu Maradona, Ronaldo, spray-uri Spice Girls etc.

• Publicitate de tip mărturie – Testimonial – folosește drept martor și instanță de informare despre călitățile produsului un individ cât mai reprezentativ pentru publicul căruia i se adresează produsul.

• Publicitate în care produsul este tratat ca o vedetă în sine

• Publicitate de tip demonstrație – este bazată pe demonstrarea efectivă a calităților produsului respectiv – este cea mai informativă și mai rațională. David Ogilvy este cazul cel mai celebru (Shell, Rolls Royce etc.)

• Publicitate negativă – într-o primă etapă se neagă calitățile produsului apoi se reduce la absurd această negație, ceea ce oferă o justificare pentru achiziția lui

• Publicitate umoristică – utilizează umor, poante specifice grupului ținta căruia i se adresează

• Publicitate șoc – utilizează simboluri sau imagini șocante pentru a atrage atenția asupra produsului Ex.: Benneton

2. Publicitatea de marcă – are ca obiectiv principal evidențierea mărcii (brandului), în special în condițiile unei multiplicări accelerate a numărului de mărci sub care firmele își prezintă produsele.

3. Publicitatea instituțională – vizează crearea unei stări binevoitoare față de companie și oferta sa. Se realizează și în beneficiul unor instituții guvernamentale sau non guvernamentale, fundații, al căror produs nu este de tip comercial, dar necesită o acțiune din partea unor grupuri țintă. Ex.: participarea unor oameni la acțiuni civile, promovarea unor legi (impozitul global pevenit), campanii de strângere de fonduri etc.

4. Publicitatea de corporație – este realizată pentru a face cunoscut numele corporației și nu a produselor/serviciilor pe care le oferă consumatorilor. Se realizează în special pentru companii ce au o gamă foarte largă de branduri, pentru care renumele companiei poate fi o garanție a calității fiecărui produs. Un caz aparte este cel al băncilor sau companiilor financiare (societăți de investitii, de asigurări etc.) pentru care produsul/serviciul este sinonim cu renumele corporației și pentru care prestigiul mărcii este mai important chiar decât produsul. Este foarte aproape de PR (vezi campania P&G 2000).

5. Publicitatea de conjunctură – foloseste un moment aniversar sau cu semnificatie socio culturală pentru grupul țintă căruia i se adresează (vezi campaniile Coca Cola de Craciun)

Dupa criteriul geografic

1.Publicitate locală

2.Publicitate regională

3.Publicitate națională

4.Publicitate internațională

Dupa natura pieței

1.Publicitate adresată consumatorului final

2.Publicitate adresată consumatorului intermediar (retele detailisti)

3.Publicitate adresată consumatorului instituțional (companii)

După tipul mesajului

1. Publicitate rațională, factuală – pune accent pe informare, pe prezentarea caracteristicilor și beneficiilor funcționale ale produsului.

2. Publicitate emoțională – pune accent pe caracteristicile și beneficiile emoționale ale produsului, adresându-se laturii emoționale ale individului

Dupa efectul intenționat

Publicitate cu actiune directă –vizează obținerea unui efect imediat

Publicitate cu actiune întârziată – vizează obținerea de efecte pe termen lung

După canalul folosit

Publicitate de tip ATL (Above The Line) – desemnează serviciile de publicitate destinate și care folosesc cele cinci media conventionale: presă scrisă, TV, radio, cinema și afisaj stradal. Este numită și publicitatea în media. Publicitatea tip ATL folosește formate tipizate, specifice fiecăruia dintre mediumurile de mai sus:

⇒ Spotul – pentru televiziune, cinema si radio

⇒ Macheta de presă – pentru presa scrisă

⇒ Panoul publicitar – pentru afisajul stradal.

Publicitate de tip BTL – este acea formă de publicitate care folosește alte suporturi decât cele convenționale sau le folosește pe acestea într-un mod atipic. Publicitatea de tip BTL are două mari moduri de acțiune:

⇒ prin intermediul evenimentelor

⇒ prin intermediul suporturilor/obiectelor Linia dintre aceste două tipuri de publicitate (The Line) este bineînteles imaginară, o distincție simbolică intre actiunile de comunicare clasica prin mass media si cele de comunicareneconventionala, care asigura o legatură directa cu anumite grupuri restrânse de public. Prima definire a acestei distincții a fost facută pentru prima oară în anii ’50 de catre companiaProcter&Gamble si separa comunicarea pentru care se plateste comision pentru media de cea pentru care nu se plătește acest comision. Unii autori consideră ca activitățile de tip BTL dezvoltată componente din marketing mix de tip non – advertising, în special promovarea vanzărilor (sales promotions) și direct mailing. O altă instanță de specialitate, Advertiser’s Annual, separă într-o categorie activitatea de tip ATL, de PR și Sponsorship iar în alta sales promotions, pe care o consideră o activitate, un serviciu exterior industriei de publicitate.

Dupa tonul comunicării

1.Publicitate agresivă – folosește un ton imperativ și o intensitate mare a comunicării (volum mare de apariții)

2. Publicitate blândă (neagresivă) – foloseste un ton blând și oferă posibilitatea unei opțiuni

După conținut

1. Publicitate conotativă – este bazată mai mult pe sugestie și mai puțin pe informație

2. Publicitate denotativă – este bazată în primul rând pe informație

Alte forme de publicitate

1.Promovarea vânzărilor

2.Relatii publice

3.Publicitate folosind rețeaua Internet

4.Publicitate prin poșta directă

Cap. 3 Metode și strategii moderne de reclamă și publicitate

Costurile dezvoltării și promovării unei reclame online sunt mult mai mici decât ale celor în media tradiționale. De exemplu, în România, pentru o reclamă TV se pot plăti și 15 mii euro/4 difuzari în prime time, fără a avea posibilitatea analizării rezultatelor campaniei, iar pentru a rula o reclama online prețurile pleacă de la 5 RON cu rapoarte extensive incluse, care ne oferă rapoarte complexe despre cine a văzut reclama, de căte ori, ce acțiuni a întreprins. Din punctul meu de vedere, ca profesionist în domeniul marketingului online, unul dintre principalele avantaje ale publicității online este posibilitatea bazării pe performanță, pe rezultate tangibile si măsurabile.

Stabilirea prețurilor în publicitatea online a fost supusă multor schimbări față de vremurile sale timpurii. Modelul dominant al vechilor media de plată pe impresii, așa numitul CPM (cost per impression) a făcut loc unui model de preț în care plățile sunt condiționate de întreprinderea unei acțiuni

de către vizitator, de obicei prin a face click pe reclamă. Această schimbare este vazută, de obicei, ca un raspuns la presiunile făcute de publicitarii ingrijorați de performanțele noilor media online. În modelul CPC plata se face doar atunci când o reclamă este eficientă – pe baza acțiunii de a da click realizată de un utilizator (Baye, Gao & Morgan, 2011).

În publicitate există mai multe modele de preț pentru reclamele publicate, printre cele mai eficiente numărându-se cele bazate pe performanță.

Publicitatea bazată pe performanță este publicitatea în care agentul plătește doar pentru rezultatele măsurabile. Mulți agenți publicitari cu bugete limitate folosesc publicitatea bazată pe performanță, astfel evitând riscul de a plăti sume mari de bani pentru reclame ineficiente (Esomba, an necunoscut).

Conform lui Esomba, publicitatea online bazată pe performanță utilizeaza patru modele de preț:

Cost per Mille sau Cost %o (cost per 1000) sau Cost Per Thousand (CPM); Cost per Click (CPC) taxează publicitarul doar in momentul în care cineva dă click pe reclama; Cost per Lead (CPL) – un model de preț

în care se plătește doar pentru lead-urile confirmate; Cost per Action (CPA) sau Cost per Achiziție eficient (eCPA) sau Pay per Action (PPA) – model folosit pentru o acțiune specifică precum o tranzacție cu cardul de credit sau Cost per Order (CPO).

Publicitatea online este un mediu mult mai măsurabil și mai explicabil decât media tradiționale.

Este legată de modele de preț bazate pe performanță, care conectează în mod direct plățile pentru publicitatea online cu datele de măsurare ale campaniilor.

Există patru modele de preț standard: Cost Per Thousand (CPM) – M-ul este numeralul roman pentru o mie – cunoscut și ca CPT; Cost Per Click (CPC), cunoscut si ca Pay Per Click (PPC); Cost per acquisition/action (CPA); si campaniile hybrid (Viglia,2014, pag. 41).

Un alt studiu, facut de Stafford și Faber, ia în considerare existența a trei modele bazate pe felul în care utilizatorul interacționează cu reclama: (1) modelul bazat pe expunere asumă că publicitarii plătesc pentru impresii sau pentru oportunitățile de a vedea, foarte similar cu modul in care aceștia plătesc pentru reclamele la televiziune și în alte media; (2) modelul bazat pe interacțiune asumă ca publicitarii plătesc de fiecare dată când un utilizator interacționează cu sau dă click pe reclamă; (3) modelul bazat pe rezultat care asumă ca publicitarii plătesc pentru performanțe, precum cererile de oferta sau cumpărările (Stafford,Faber, 2015: 203).

În acest studiu vom analiza trei modele, bazându-ne pe cercetarile realizate de Stafford și Faber și considerând cele patru modele furnizate de Esomba ca fiind, de fapt trei, CPL și CPA fiind similare, un lead oferindu-ne suficiente informații astfel încat să îl putem considera o acțiune în direcția cumpărării unui serviciu sau generării unui profit pentru publicitar.

CPM-cost per mille / cost per thousand

Despre Cost per Mille am vorbit la începutul capitolului despre publicitatea online, povestindu-vă că prima reclamă pe internet, publicată de AT&T pe HotWired, a fost monetizată utilizând acest model de preț.

Cost-per-thousand (CPM) este costul atingerii a 1000 de gospodării sau persoane în audiența unui vehicul media; utilizată universal ca o măsură a eficienței pentru comparațiile intermedia (ex. Televiziune vs. reviste, radio vs. ziare) sau comparații intramedia (ex. o revista vs. alta). Se calculează împărțind costul media la circulație și înmulțind cu 1000. Se folosește în mod obișnuit pentru a compara costurile relative în toate media (Govoni, 2003:49).

CPM (cost per thousand) este cel mai comun și de bază mod de licitare și este folosit mai ales pentru publicitate de afișare (display advertising) și rich media. Această schemă poartă cea mai apropiată asemănare cu publicitatea offline, în care plata se face pentru expunerea unui mesaj anume către o

audiență anume. Costurile CPM sunt facute per mie, astfel încat un CPM de 1$ înseamna că publictarul platește 1$ pentru fiecare 1000 de impresii (Sfetcu, 2014).

Conform secțiunii de support al Google, licitarea CPM înseamnă ca plata se face pe numărul de impresii (de câte ori a fost arătată o reclamă) pe reteaua de display a Google (Google Display Network sau GDN). Începând din acest an licitarea CPM va fi înlocuită de licitarea CPM vizualizabilă (vCPM), care va permite agenților de publicitate să liciteze valoarea actuală a poziționarii reclamei într-un spațiu vizualizabil pe orice plasament. O reclama este considerată ca fiind vizualizabilă dacă 50% din suprafața ei este afișată pe un ecran pentru cel puțin o secundă pentru bannere și cel puțin 2 secunde pentru reclamele video. Această strategie de licitare urmează să ajute în maximizarea numărului de vizualizări ale unei reclame („Bid on viewable impressions”, n.d.).

CPM este un model de publicitate online în care publicitatea poate fi achiziționată be baza unei reclame care este afișată de 1000 de ori. Cu cat mai mic este CPM cu atat mai multe impresii vor primi publicitarii, pentru că mai mulți oameni vor vedea banner-ul. Formula de calcul al costului per mia de

afișări este: CPM = (cost 1 unitate program media) / (dimensiunea audienței programului media) x 1000 (Viglia, 2014:41).

O campanie tipică de publicitate poate încerca să ajungă la potențialii clienți în locații multiple și prin intermediul unor media variate. Metrica de cost per mille (CPM) le permite specialiștilor de marketing să realizeze comparații de preț între aceste media, atât în faza de planificare cât și în cea de

evaluare a campaniilor trecute (Farris et all, 2010:297).

Modelul de preț bazat pe expunere, conform Stafford si Faber, inlcude comisionul fix si cost per thousand (CPM). Comisionul fix, cel mai timpuriu model de preț pe web, este alcatuit dintr-un preț fix pentru o perioadă dată de timp. În mod alternativ, CPM este popular pentru ca este un termen din media

tradiționale si este comparabil cu alte media. Deși permite o mai ușoara comparare cross-media a costurilor, CPM este considerat mai puțin precis și explicabil în comparatie cu alte măsurători.

CPC – cost per click

Cost per click (CPC) în publicitatea online, ce platește publicitarul pentru fiecare vizitator al unui site care interacționeaza cu o reclamă, adica dă click pe ea pentru a fi direcționat către site-ul publicitarului sau către destinație (deși vizitatorul poate să nu aștepte să și ajungă la acea destinație (Govoni, 2003:49).

CPC-ul este o metodă bazată pe performanță în care se platește pentru clickurile date pe o reclamă. Se calculează prin împărțirea cheltuielilor totale la numărul de clickuri. De exemplu, daca se cheltuiesc 2000 de euro și se primesc 100 de clickuri, costul va fi de 20 de euro CPC (2000 euro/100).

CPC-ul indică nivelul de eficiență și profitabilitate al unei campanii (Viglia, 2014).

Costul achiziționării de vizitatori este de obicei măsurat ca fiind cost per click (CPC) specific pentru un canal de media digital, cum este marketingul pay-per-click din motoarele de căutare. CPC este costul fiecarui click dintr-un site referent intr-un site de destinatie, de obicei dintr-un motor de cautare in marketingul PPC (Chaffey, Ellis – Chadwick, Mayer & Johnston, 2009).

Cu licitarea cost per click (CPC), se poate seta un preț maxim pentru costul unui click pe o reclamă AdWords. Cu această metoda se poate obține o valoare buna pentru că plata se face numai atunci când un vizitator este suficient de interesat încât sa dea click pe o reclamă pentru a afla mai mult. Gândiți-vă la panouri: publicitarii plătesc pentru spațiul unui panou pe baza numarului de oameni care ar putea vedea reclama lor în trecere, indiferent de faptul ca acei oameni observă sau nu reclama. Reclamele pe internet sunt diferite: cu licitarea tip CPC din AdWords plata pentru spațiul “panourilor” Google se face numai atunci cand se știe că utilizatorii au văzut reclama și au fost suficient de motivați încât să dea click.

Dacă 100 de oameni văd o reclamă și trei dau click pe ea, plata se face numai pentru trei clickuri, nu și pentru celelalte 97 de vizualizari (“Cost-per-click bidding”, n.d.)

Cost per click (CPC) este valoarea cu care sunt taxați publicitarii de fiecare dată când cineva dă click pe reclama lor. Costurile totale sunt bazate pe valoarea cheltuită pe reclamă împarțită la numărul de clickuri pe care le-a primit reclama (“Cost Per Click”, n.d.)

Modelul de interacțiune al lui Stafford și Faber include click-urile sau click-through-urile, care sunt considerate modele mai precise de preț al publicității online. Un model de preț bazat pe click-uri garantează nu doar expunere ci și interacțiune cu banner-ul. Problema majoră este însă faptul ca doar un procent foarte mic al vizitatorilor online dau click pe bannere.

CPA – cost per action / acquisition

Cost per action (CPA) în publicitatea online, valoarea pe care o platește un publicitar pentru fiecare vizitator care întreprinde o acțiune anume ca răspuns la o reclama, dincolo de a da doar click pe aceasta; de ex: un vizitator al Google poate da click pe site-ul unui publicitar ca Betty Crocker sau Sunglass Hut și poate profita de o ofertă prin a face o cerere de abonare la cataloagele periodice sau la newsletterele publicitarului (Govoni, 2003).

CPA este un model de publicitate baza pe performanță în care plata este făcut atunci când o reclama livrează o achizitie. Cost per order (CPO), cost per lead (CPL) și cost per conversie se încadrează în acest model de preț. Acțiunea sau achiziția sunt definite ca fiind abonări la newsletter, descărcări, leaduri

de vânzări sau comenzi. CPA-ul este considerat unul dintre cele mai eficiente modele de publicitate online pentru că plata se face numai atunci când utilizatorul realizeaza tranzacția definită. De exemplu, dacă se cheltuiesc 2000 euro și se primesc 200 de comenzi, costul va fi de 10 euro CPO (2000 euro/200) (Viglia, 2014).

Modelul de licitare de tip CPA – cost per action sau acquisition – le permite publicitarilor să specifice o valoare de licitare pentru o acțiune sau o conversie (ex: like pe pagina) și să fie taxați pe baza numărului de conversii pe care îl realizează. Acest model diferă de CPM, care taxează pe baza numarului

de impresii servit pe site, precum și de CPC care taxează pentru click-urile spre site. Mai mult, reclamele cu licitare de tip CPA sunt direct optimizate pentru conversii. Acestea pot oferi un ROI mai bun decat CPC sau CPM, dat fiind faptul că o conversie este mai bine corelata cu profitul publicitarilor decât impresiile sau click-urile (“Cost Per Action (CPA)”, n.d.).

Cost per acquisition sau CPA este un model de licitare care ne permite să-i spunem AdWords (sistemul de plasare a publicitatii online al Google) care este prețul pe care suntem dispuși sa îl plătim pentru o conversie. Licitarea de tip CPA ne poate ajuta să ajungem la acel tip de clienți care sunt mai susceptibili la a întreprinde o acțiune pe site-ul nostru. Licitarea de tip CPA se concentreaza pe maximizarea conversiilor, mai degrabă, decât a click-urilor. Plătim, în continuare pe modelul CPC – per click – însa AdWords seteaza licitarea automat pentru a ne ajuta sa avem mai multe conversii (“Cost-Per-

Acquisition”, n.d.)

Scopul principal al publicității este rezultatul. Pentru majoritatea reclamelor, rezultatul poate fi generarea de lead-uri, cereri online, înregistrări, comenzi sau cumpărături. Plata bazată pe rezultat este considerată mai precisă decât expunerea sau click-urile unui banner, dar nu toate reclamele sunt construite

astfel încât sa poată genera schimbări comportamentale imediate. Utilizarea exclusivă a modelelor bazate pe rezultat nu ia în considerare obiectivul de branding al publicității și, în același timp, forțează furnizorii sa se bazeze pe calitatea reclamelor publicate pentru a-și genera veniturile (Stafford & Faber, 2015).

Platforme de publicitate online: Google și Facebook

Marketingul online este prin esență un mediu multi canalizat. Se împarte în site-uri web, email, căutări organice și plătite, platforme online de comparare a prețurilor, rețele de publicitate, rețele de afiliere, rețele sociale, bloguri și word-of-mouth marketing. Responsabilul de marketing care pune în

aplicare aceste canale are mâinile pline (Arikan, 2008).

Pentru a evita trecerea superficială în revistă a tuturor canalelor de marketing online și a numeroaselor plaforme de livrare a reclamelor pe internet, în acest studiu vom aminti și analiza două dintre cele mai populare platforme de marketing online:

Google – search engine marekting

Facebook – social media marketing.

Ne vom concentra însă mai mult pe Facebook, pentru că vom realiza studiul de caz pe modalitatea de promovare a unui site web pe Facebook.

Platforma Google

În 1996, doi absolvenți ai Stanford, Larry Page și Sergey Brin au demarat un proiect de cercetare care a devenit o inovație patentată în căutare și a însemnat începutul lui Google. Google se menține în topul preferințelor utilizatorilor și este cel mai popular motor de căutare. Din 2000, o dată cu lansarea AdWords, Google afișează reclame pe paginile rezultatelor căutărilor generate de utilizatori pe baza cuvintelor cheie căutate (Ratliff & Rubinfeld, 2010).

Google a creat platforma sa, în primul rând, pentru a oferi o unealtă socială utilizatorilor săi și, în al doilea rând, pentru a oferi o platformă de publicitate pentru specialiștii de marketing. Pe parcusul ultimilor 15 ani Google a devenit și un verb, nu doar o platforma. În cadrul platformei sale de căutare regăsim o unealtă care permite utilizatorilor să ofere informații despre nevoile și dorințele lor, informații pe care Google apoi le livrează publicitarilor ca unelte de targetare ale reclamelor lor (Dempster & Lee,2015).

Google AdWords este programul de publicitate online al Google care permite atragerea unor noi clienți si creșterea unei afaceri. Cu AdWords, publicitarii aleg locurile unde urmează să apară reclamele lor, setează bugetul cu care sunt confortabili și măsoară impactul reclamelor. Nu există un buget minim, campaniile pot fi pornite și oprite oricând. Cu AdWords clienții pot fi atrași atunci când caută cuvinte sau fraze (pe care Google le numește keywords) sau când vizitează site-uri cu teme asociate afacerii de promovat. Reclamele pot apărea pe Google și site-urile partenere, iar cu licitarea CPC, taxarea se face doar atunci când cineva dă click pe reclamă (“Google AdWords: An Overview”, n.d.).

Evans (2008) ne exemplifică ce se întamplă atunci când un utilizator realizează o căutare pe Google și anume că pagina de rezultate va fi împarțită în 3 secțiuni:

rezultatele organice ale căutării

rezultate plătite ale căutării

mai multe rezultate plătite ale căutării

În ciuda volumului mare de literatură despre căutările sponzorizate, înțelegerea selectării celui mai profitabil set de cuvinte cheie și a prețului care urmează să fie licitat pentru acestea este încă în curs de formare. Acest lucru este datorat faptului că mecanismele de prețuire și licitare ale cuvintelor cheie nu au

fost încă studiate în profunzime. Pentru un cuvânt cheie dat, agentul de publicitate primește volume de căutare diferite în motoare de căutare diferite. Acest lucru se reflectă în prețul acelui cuvânt cheie în motoarele de căutare. Chiar în cadrul aceluiași motor de căutare agenți diferiți de publicitate vor plăti

diferit pentru același cuvânt cheie (Dhar & Ghose, 2010).

Platforma Facebook

Facebook este o rețea socială. Conform Chaffey, Ellis-Chadwick, Mayer și Johnston o rețea socială este un site care facilitează comunicarea interpersonală într-un grup sau între indivizi prin oferirea facilităților de dezvoltare a conținutului generat de utilizator (UGC) și prin schimbul de mesaje și comentarii între diferiți utilizatori.

În ultimii ani Facebook a devenit cel mai semnificativ concurent al AdWords. Facebook își pastreaza utilizatorii pe site ore în șir în fiecare zi, a reușit să integreze recomandările de la prieteni în publicitatea plătită și colectează atât de multă informație personală, demografică și psihografică de la utilizatorii săi încât reclamele pot fi targetate foarte precis pe baza cui urmează să vadă acele reclame.

Publicitatea pe Facebook are, însă, un obstacol uriaș, în comparație cu Google: utilizatorii săi nu sunt acolo pentru reclame. Utilizatorii Google caută solutii. Dacă o soluție este livrată într-un rezultat organic sau într-o reclama nu este important. Pentru Facebook, opusul este adevarat. Totul de pe pagina

utilizatorului este despre el și despre cercul lui de prieteni, cu excepția reclamelor, care încearcă să iasă în evidență în tot volumul de informații personale (Jacobson, McDonald & McDonald, 2011).

Din punctul de vedere al lui Kelsey (2010) Facebook este un excelent punct de adunare pentru colectarea poveștilor și artefactelor digitale și distribuirea acestora online. Se pot seta restrictii de intimitate și contextul social ajută cu o motivatie importantă: de a lua lucruri de pe calculator și a le

distribui.

Conform Dempster si Lee (2015) sunt trei motive pentru care Facebook a crescut în popularitate într-un timp atât de scurt: mult peste un miliard de oameni se bazează pe Facebook pentru a ține legătura cu prietenii, pentru a afla informații noi și ca o sursă de divertisment. Oferă utilizatorilor săi o utilitate pe care alte platforme nu o pot egala. Prin urmare, utilizatorii Facebook sunt foarte liberi cu informația pe care o distribuie cu alți utilizatori – informație pe care o pun la dispoziția Facebook pentru a o distribui cu

publicitarii.

Publicitatea pe rețelele sociale a devenit o prioritate pentru specialiștii de marketing (Carlson, 2006 apud Barnes & Hair, 2007). Rețelele sociale arătau adevărata natură a internetului ca vehicul pentru publicitate. Videourile de pe YouTube, ale utilizatorilor si agențiilor de publicitate, sunt acum încorporate în rețele sociale. Publicitatea este acum o formă încorporată de comunicare pe internet. Nu există o diferența reală între pagina unui produs și o pagină personala în rețelele sociale. Publicitatea nu mai este doar în mâinile agențiilor, persoanele se promovează acum pe sine (Barnes & Hair, 2007).

Facebook are o platforma potentă de publicitate cunoscută sub numele de Facebook Ads. Rate de click reduse, opțiuni sofisticate de targetare și integrarea facilă cu pagini și aplicații o fac o unealtă interesantă pentru specialiștii de marketing. Facebook Ads sunt utile mai ales atunci când se dorește lansarea unei prezențe pe Facebook, iar posibilitățile de targetare devin utile atunci când există deja un număr mare de membri ai unei pagini sau de utilizatori (Zarella & Zarella, 2010).

Unealta de PPC (pay-per-click) marketing a Facebook este ușor de folosit și permite crearea și livrarea reclamelor sociale într-un ritm foarte alert. Reclamele prind atenția și considerația utilizatorilor potriviți și îi ajută sa ajungă pe pagina de Facebook dorită. Când un utilizator Facebook se conectează cu un altul sau cu pagina unei companii toți prietenii acestuia vor vedea conexiunea în news feed și, probabil, vor investiga, la randul lor, acel profil sau acea pagina de companie (Lynn, n.d.).

Publicitarii pot alege trăsăturile audienței lor pe Facebook prin intermediul setării unor trăsături comune, printre care se numără:

Locația

Date demografice (vârsta, gen, etc)

Interese (activități, hobby-uri, etc)

Ce cumpăra online și offline

Posibilitatea de a alege audiența reclamelor cu atâta precizie si accesibilitate este trăsătura definitorie a publicității pe Facebook (“Facebook Ad Basics”, n.d.).

Reclamele pe Facebook sunt afișate utilizatorilor, selectați de publicitari, pe telefoanele mobile si pe desktop în News Feed sau / și în coloana din dreapta. Aceste locuri sunt denumite de Facebook destinații

de plasare. Afișarea reclamelor în aceste destinații ajută agenții de publicitate să ajungă la publicul țintă oriunde ar fi acesta (“Prepare to Advertise on Facebook”, n.d.).

Reclamele pe Facebook sunt bazate pe un sistem de licitare inchis; nu poți vedea ce licitează ceilalți, nici ceilalți nu pot vedea ce licitezi tu. Facebook ofera informații cu privire la prețul recomandat de licitare când o campanie este creată și actualizează acel preț pe întreg ciclul de viață al reclamei. Din

punct de vedere strategic setarea prețului la limita de jos a recomandarii este o idee buna. Deși Facebook permite licitarea unui preț chiar și de un cent, este nerealist sa ne așteptam că acel preț va livra impresii (Dunay & Krueger, 2011:165).

Metode de targetare a utilizatorilor pe Facebook

Cel mai mare diferențiator al Facebook Ads sunt metodetele avansate și precise de targetare a audienței unei reclame. În acest capitol vom examina metodele de targetare pe Facebook în functie de categoriile disponibile la crearea unei campanii și anume (Facebook Ads Manager, n.d.):

• Locația utilizatorilor

• Datele demografice

• Interesele utilizatorilor

• Comportamentul utilizatorilor

• Conexiunile realizate de utilizatori pe Facebook

Locația utilizatorilor

Geografia este prima dimensiune pe baza căreia Facebook permite targetarea utilizatorilor.

Reclamele pe Facebook sunt foarte utile pentru afacerile locale – chiar și pentru brandurile globale sau naționale care au anumite conexiuni locale. Este indicată alegerea celei mai mici zone locale posibile, crearea unor reclame separate pentru orașe diferite și comunicarea cu cititorii în dialectul local. Cu cât știu mai multe despre locul în care urmează să se promoveze cu atat mai bine este pentru publicitari (Zarella & Zarella, 2010).

Facebook oferă posibilitatea targetarii a aproape 100 de țări, fiecare reclamă putând fi afișată utilizatorilor din maxim 25 de țări. Se poate merge până la diviziuni teritoriale de tipul statelor sau provinciilor și al orașelor. Pentru multe dintre orașele disponibile se poate seta și o arie de 10, 25, 50 de

mile din jurul lor (Dunay & Krueger, 2011).

Facebook îi îndeamnă pe specialiștii de marketing să introducă una sau mai multe țări, state, orașe, coduri poștale, adrese sau Designated Market Areas pentru a afișa reclama acestora doar în acele locații.

Targetarea după oraș, regiune, cod postal și adresă nu este însă disponibilă tuturor țărilor din care se face reclamă (Facebook Ads Manager, n.d.).

Alte dimensiuni ale targetării pe baza locației sunt: includerea unor locații, excluderea altor locații, targetarea tuturor utilizatorilor dintr-o locație, targetarea acelor utilizatori care locuiesc într-o locație, a celor care au fost recent în acea locație sau a utilizatorilor care călătoresc în acea locație (Facebook Ads Manager, n.d.).

Datele demografice

Facebook permite selectarea specificațiilor despre vârsta si gen. Se recomandă separarea reclamelor în funcție de genuri și grupe de vârstă diferite. Bărbații și femeile utilizează în mod diferit Facebook, cum fac și persoanele din grupe de vârstă diferite. Cercetarea audienței exacte pentru reclame va scoate la iveală anumite preferințe, însă pentru început se pot împumuta indicii de la reclamele văzute la televizor sau în reviste, care se adresează diferitelor grupuri de public. Trebuie să se țină cont de faptul că utilizatorii mai în vârstă pot fi mai conștienți în legatură cu intimitatea, deci ar trebui să nu li se ceară prea multe informații personale (Zarella & Zarella, 2010).

Dacă este cunoscută vârsta aproximativă a publicului țintă, aceasta este o metoda foarte buna de a-l targeta. De exemplu, daca se face reclamă pentru cămine de bătrâni se pot targeta oamenii cu vârsta de peste 55 de ani. Pentru a atinge cea mai largă audiență acest câmp poate fi lăsat la setarea inițială. Trebuie reținut însă că Facebook nu permite targetarea membrilor cu vârste mai mici de 13 ani (Dunay &Krueger, 2011).

Facebook permite targetarea după limba vorbită, camp care se recomandă a se completa doar în situațiile în care se targetează o limbă care nu este comună pentru locația setată anterior. Alte date demografice după care putem targeta utilizatorii sunt: statutul relațiilor și intereselor romantice sau de prietenie, nivelul de educație, domeniul de studiu, școli sau perioada studiilor, locuri de muncă, angajatori, industrii, afinitate etnică, generație, părinți, politică (numai în SUA), evenimente din viața utilizatorilor (Facebook Ads Manager, n.d.).

Pentru a vedea care este numărul maxim de utilizatori din România pe care îl putem targeta pe Facebook selectăm locația Romania, cu vârste între 13 și peste 65 de ani, bărbați și femei și ajungem la o audiență potențială de 7.600.000 de oameni.

Interesele utilizatorilor

Atunci când un utilizator își completează profilul, acesta adaugă informații despre interese, activități, cărți preferate, filme, programe de televiziune și altele. Folosind Facebook Ads se pot specifica cuvinte cheie pentru a targeta utilizatorii care au folosit acele cuvinte în profilele lor.

Marketingul pe motoarele de căutare poate livra o listă excelentă de pornire, însa e posibil să fie nevoie de eforturi suplimentare în campaniile de Facebook. Trebuie să ne gandim la interese care nu sunt în mod direct legate de obiectul promovării, dar care indică interesul pentru acesta (Zarella & Zarella, 2010).

Facebook oferă o listă extensivă de sugestii de interese pe care le pot utiliza și combina publicitarii pentru a ajunge la cât mai mulți potențiali clienți. Interesele sugerate de Facebook sunt: afaceri și industrie, divertisment, familie și relații, fitness și wellness, mâncare și băuturi, hobby-uri și activități, shopping și modă, sporturi și drumeție, tehnologie (Facebook Ads Manager, n.d.).

Comportamentul utilizatorilor

Pe 8 mai 2014 Facebook a introdus modalitatea de targetare a utilizatorilor pe baza comportamentelor de cumpărare trecute (ex: cumpărători avizi de îmbrăcăminte pentru femei) și a metodelor de cumpărare (ex: în magazine sau online). Informațiile legate de comportament pot fi accesate pentru trei grupuri diferite de utilizatori:

• Oamenii de pe Facebook (audiența generala a Facebook)

• Oamenii conectați cu paginile sau evenimentele celor care se promovează

• Oamenii din audiențele personalizate, create deja de publicitari din rândul clienților actuali (“Learn More About The People.”, n.d.).

Audiențele personalizate se pot crea din Ad Manager cu ajutorul unor adrese de email exportate din baza de date cu clienții unui site. De exemplu, un magazin online are 5000 de clienți. Adresele de email ale acestora se exportă din baza de date și se încarcă în Facebook Ad Manager, în secțiunea Audiences.

Facebook identifică utilizatorii de pe Facebook care au un cont creat cu acele adrese și compilează o listă mult mai mare de utilizatori cu comportament similar pe rețeaua socială. Acei utilizatori nou generați în listă vor putea fi targetați într-o nouă campanie pentru promovarea magazinului online menționat anterior, generând astfel rezultate potențial mai bune, pentru faptul că utilizatorii generați au interese similare cu clienții magazinului.

Conexiunile realizate de utilizatori pe Facebook

În secțiunea Conexiuni se poate introduce pagina, evenimentul, grupul sau aplicația ale căror fani urmează să fie targetați. Se pot targeta și acei utilizatori care înca nu sunt fani ai paginilor pe care le promovează publicitarii. Aceasta este o bună opțiune în cazul în care scopul este de a atrage noi fani. O

altă opțiune este de a targeta utilizatorii care sunt prieteni cu oamenii conectați cu pagina, evenimentul, grupul sau aplicația ce urmează să fie promovată. De reținut, prietenii fanilor existenți pot fi o audiență atractivă pentru că prietenii tind sa aibă interese similare (Dunay & Krueger, 2011).

Se pot realiza și combinații avansate, targetand simultan oamenii care sunt conectati cu o pagină, un eveniment sau o aplicație, prietenii oamenilor care sunt conectați cu o pagină, un eveniment sau o aplicație și exclude persoanele care sunt conectate cu o pagină, un eveniment sau o aplicație (Facebook Ads Manager, n.d.)

Aceste instrumente fac din Facebook una dintre cele mai avansate unelte de marketing online disponibile pe piață la ora actuală.

Cap. 4. Publicitate pe rețeaua Facebook pentru un site web

Publicitate pe Facebook pentru un site web

În acest capitol voi descrie pașii urmați în crearea cadrului și site-ului de promovat în aplicarea cercetării mele (listați în capitolul anterior), precum și crearea reclamelor, analiza rapoartelor și informațiilor generate prin intermediul lor.

Campaniile rulate au fost publicate în funcție de momentul lansării unui nou produs pe site. Veți putea observa că fiecare campanie creată are un call to action specific și expune în text descrierea produslui care este disponibil sre vanzare pe site și pentru care este nevoie de cumparatori.

În primul rând a trebuit să creez o nouă pagina de Facebook, în care să public conținutul si descrierea firmei, si a site-ului, am creat o pagina reprezentataiva pentru site.

Site-ul de vânzare creat se numește www.medfit.ro, iar firma SC Medical Outfit SRL, firma producătoare de uniforme medicale.

Crearea site-ului web de promovat

Pentru site-ul de vânzare s-a ales o platformă de e-commerce numită Magento, foarte ușor de administrat chiar și de oameni cu cunoștințe tehnice limitate.

O prezentare detaliată a platformei folosite poate fi accesată la www.magento.org. pagină de unde se poate descărca codul sursa și fișierele necesare instalării sistemului pe un server.

Magento este una dintre cele mai populare și folosite sisteme de e-commerce, este o soluție profesională de comerț electronic care oferă comercianților flexibilitate și control asupra experienței consumatorilor, conținut și funcționalități, ideală pentru un magazin on-line.

Numele domeniului ales este, www.medfit.ro, numele format din două cuvinte „Med” și „Fit” reprezentative în medicină.

Figura 1. Platforma și meniul Magento, categoria produselor

Figura 2 . Imaginea site-ului – Pagina de Home

Figura 3. Coșul de cumpărături

Figura 4. Pagina Formular de executare comandă

Crearea paginii de Facebook

Prezența pe Facebook facilitează accesul publicului la foarte multe informații despre o organizație(firmă,site, produse).

Sunt foarte puține companii, brand-uri, organizații nonguvernamentale sau guvernamentale, care nu sunt prezente în ziua de astăzi pe Facebook.

Facebook adună 8 milioane de români în același loc și le vinde informațiile, cu acordul lor, unui număr mare de agenți de publicitate.

Prezența pe Facebook a proiectului meu este și mai importantă în condițiile în care l-am ales ca unic canal de promovare al mărcii (site-ului, produselor).

Pagina de Facebook este unul dintre nodurile de legătură ale site-ului nostru cu publicul și un mod simplu de conectare cu aceștia, precum și un mod simplu de interacționare cu potențiali clienți. Crearea unei pagini de Facebook este gratuită, ușor de realizat și poate fi administrată de pe un calculator, telefon mobil inteligent sau tabletă (Facebook for Bussines).

Pentru a crea o pagina de Facebook care să reprezinte site-ul web pentru care voi face reclamele am trecut prin următorii pași:

1. M-am autentificat pe Faebook în contul meu personal, profil de persoană – Lehel Szántó, și am accesat Create a page din meniul dropdown din dreapta sus, care deschide pagina https://www.facebook.com/pages/create/.

2. Pe baza informațiilor ce urmau sa fie publicate pe site (informații despre categoriile de produse, imagini cu produse, prețuri, date de contact) am selectat ca tip de pagină de creat categoria Brand or Product, subcategoria Clothing.

3. Am dat un nume paginii MedFit – Uniforme Medicale Cu Stil și am apăsat butonul Get Started. Prin apăsarea acestui buton am confirmat acordul cu termenii de utilizare ai paginilor pe Facebook – Facebook Pages Terms. Termenii de utilizare ai Facebook Pages pot fi accesați pentru consultare la următoarea adresă de internet https://www.facebook.com/page_guidelines.php.

Pagina a fost astfel creată de Facebook și putea fi accesată instant la url-ul https://www.facebook.com/medfit, url creat prin intermediul setărilor paginii – vanity url – pentru a putea fi ușor recunoscut de publicul vizat. Url-urile create de Facebook la început conțin o serie de numere, care le face foarte greu de reținut.

Am adăugat apoi fotografia de profil (logo-ul firmei) și fotografia de copertă (cover), am adăugat url-ul site-ului în câmpul dedicat, o descriere scurtă, am customizat url-ul paginii și am creat prima postare (Fig. 5, Fig. 6).

Figura 5. Imaginea Paginii de Facebook –

Fotografia de Profil și Fotografia de copertă

Figura 6. Imaginea unei postări pe pagina de Facebook

Crearea unei prime campanii de generare de click-uri

Facebook Ads Manager este unealta de marketing a Facebook care permite accesul simplu și rapid la un număr foarte mare de potențiali clienți. Înainte de a vă explica modul de crearea a unei reclame vom prezenta ce reprezintă fiecare pagină din Ads Manager.

În coloana din stânga a managerului de reclame găsim o serie de link-uri spre mai multe componente ale acestuia și anume:

Create an advert – acesta este butonul pe care îl voi accesa pentru a crea prima mea campanie pe Facebook. Despre pașii preciși de urmat în acest caz voi vorbi puțin mai jos, imediat după explicarea componentelor Ad Manager.

Campaigns – afișează campaniile pe care le rulez sau pe care le-am rulat vreodată pentru a putea verifica rapid perfomanțele acestora și a observa anumite tendințe în cadrul campaniilor active.

Pages – afișează toate paginile pe care le administrez și cele mai recente activități din cadrul acestora, pentru fiecare dintre ele separat.

Reports – putem vedea câți oameni au văzut reclamele rulate și cum au răspuns aceștia la ele.

Putem segmenta audiența și rezultatele dorite după mai multe tipuri de indicatori – metrici generale, date demografice ale respondenților, geografie, metrici bazate pe plasamentele reclamelor, acțiuni ale paginii de Facebook, acțiuni video, conversii pe site-urile web, acțiuni ale aplicațiilor mobile, rapoarte crossdevice.

Audience Insights – o unealtă de cercetare a publicului potențial pentru reclamele viitoare. Din această fereastră putem extrage informații prețioase despre românii de pe Facebook, nivelul lor de educație, date demografice, ocupație, interese și stare civilă.

Settings – în această secțiune se introduc informațiile despre compania pe care o reprezintă un anumit cont de publicitate, se poate seta frecvența notificărilor pe email, valuta de tranzacționare, administratorii contului de publicitate și se activează datele de targetare sporite, care includ li interesele derivate din sistemul Facebook de detectare a intereselor utilizatorilor săi pe Facebook și chiar pe alte site-uri.

Billing – aici găsim toate facturile emise de Facebook pentru contravaloarea banilor cheltuiți prin intermediul reclamelor. Tot aici putem seta informațiile sursei de finanțare – datele cardului bancar de pe care se vor debita sumele cheltuite pe facebook ads.

Conversion Tracking – în această pagine se generează pixel-urile de conversie care după inserarea în anumite pagini dintr-un site web (de exemplu, în pagina de coș de cumpărături dintr-un magazin online) care raportează numărul și valoarea unor conversii realizate pe site de utilizatori trimiși de Facebook.

Power editor – o altă unealtă de creare a reclamelor utilă mai ales pentru conturile cu un număr foarte mare de reclame și iterații ale acestora și cu o audiență foarte mare. Nu l-am folosit pentru reclamele mele pentru că nu aveam atât de multe campanii.

Account History – o listă a tuturor acțiunilor din contul de advertiser, informații despre campanii, reclame, audiențe, bugete, perioada de rulare și alte modificări aduse acestor componente.

Audiences – aici putem vedea audiențele personalizate create pentru campaniile noastre. Putem crea și audiențe numite Lookalikes, care sunt audiențe similare unei baze de date de clienți deja existenți ai unui site web.

Pentru a crea o campanie trebuie accesat Facebook Ads Manager și apăsat butonul Create an advert, primul buton din coloana din dreapta.

În fereastra următoare trebuie ales scopul campaniei, în cazul meu scopul era de a obține cât mai multe click-uri pe site, și astfel am ales optiunea Send people to your website și am introdus url-ul pe care vroiam să ajungă cei care vedeau reclama – (www.medfit.ro/femei/femei-bbc-line.html – Clicuri spre site-ul web) și am denumit campania Unforme de bumbac – Clicuri spre site-ul Web..

Următorul pas in crearea reclamei este setarea audienței. Pentru site-ul meu urmăresc un public din România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 ani, interesat de medicină, uniforme medicale, medicină veterinară, asitența medicală, stomatologie, mâncare sănătoasă analize medicale, cosmetică, congrese de medicină, de domeniul farmaceutic, studenți la medicină etc., care vorbește limba română. In principiu toți cetățenii care au o oarecare legătură cu domeniul medical, veterinar, farmaceutic, și cosmetic.

Prin urmare vom seta audiența reclamei exact pentru acest public, români din din domeniile menționate. Astfel, reclama mea are o audiență potențială de 1.600.000 de oameni. Însă, această audiență va fi mai mică, din considerente de buget.

Al treilea pas este setarea bugetului campaniei. Bugetul poate fi setat pe zi sau pe întreaga durată de viată a campaniei. Campania mea a rulat de la 2014 până la 10.06.2016, cu un buget de 40 RON/zi. Am ales opțiunea de plată per click-uri și licitarea automată pentru obținerea unui număr cât mai mare de click-uri.

Cel de-al patrulea pas a fost crearea reclamei propriu zise. Am selectat o imagine de promovare – pentru a avea un impact mai mare am ales o fotografie cu bluzele confecționate de Medfit, si o imagine dintr-o sală de operație. Apoi am ales pagina de Facebook care să reprezinte site-ul în News Feed, am dat un titlu reclamei și o descriere. În Fig.7 este reclama care a fost afișată audienței dorite pe Facebook News Feed.

Figura 7. Imaginea reclamei afișată audienței selectate

Al cincilea pas este selectarea plasamentelor, a locurilor unde urmează să fie văzută reclama, unde am lăsat bifate toate opțiunile disponibile: desktop news feed, mobile news feed, coloana din dreapta și audience network (rețeaua Facebook de aplicații partenere).

Ultimul pas este activarea reclamei, care se face prin apăsarea butonului Place Order. Din acest moment, reclama urmează să fie revizuită și aprobată de Facebook, urmând ca apoi să fie vizibilă pe site. Acest proces poate dura de la câteva minute pana la 24 de ore.

Monitorizarea campaniilor și ajustarea strategiei, licitărilor și a bugetului pentru a mă încadra în limita stabilită anterior de 700 de RON

Reclamele pe Facebook funcționează pe baza unui sistem de licitare, la fel cum funcționează și cele de pe Google Adwords. Legile cererii și ofertei fac, în esență, regulile jocului. În cadrul campaniilor mele nu am atribuit o limită de preț pentru fiecare acțiune în parte, pentru a nu limita reach-ul acestora, ci doar un buget general per campanie.

Licitarea automată bazată pe scop ne oferă un avantaj important: Facebook optimizează costurile pentru a se asigură că ne atingem obiectivele și nu depășește niciodată bugetul setat. Prin urmare munca de optimizare s-a rezumat in special la urmărirea eficienței mesajelor.

De exemplu, dacă postările erau distribuite intens de către cei care le vedeau sau înregistrau un număr mare de click-uri puteam trage concluzia că un mesaj similar va atrage un nivel similar de interacțiune. Astfel am ales să promovez postări cu imagine în detrimentul celor cu text.

Analiza comparativă a primelor doua postări text ne arată următoarele date: Prima reclamă a avut 10.515 de acțiuni – clicuri spre site-ul web, cu un cost per interacțiune de 0.09 ron si a atins un număr de 326.614 de oameni.

Cea de-a doua reclamă text, a avut un buget mai mare a atins un număr mult mai mare de oameni –1.483.445 – cu un cost mai mic per interacțiune, de 0.08 ron. Numărul interacțiunilor generate a fost de 96.217 clicuri spre site-ul web, diferență care se explică prin bugetul mai mare, și timpul de derulare mai mare, față de campania precedentă.

Tabel 1 – tabel comparativ între primele două postări promovate

în contul de Facebook

Astfel, urmărind și comparând rezultatele primelor două campanii cu text+imagine, am ajuns la concluzia că ar trebui testate campanii cu imagine. Acestea au avut o evoluție mult mai bună și au generat rezultate sporite în comparație cu cele cu text.

Marketingul online este un mediu în care campaniile functionează și se testează pe baza modelului trial and error, se realizează o serie de campanii diferite, se analizează rezultatele și se replichează acele campanii care generează rezultatele dorite în limita bugetului setat.

Crearea și analizarea rapoartelor finale

După cum spuneam în capitolul despre metoda de cercetare folosită, voi analiza rapoartele generate de Facbook în secțiunea Reports. Acestea vor fi împărtile în 4 categorii, după cum urmează:

1. Metrici generale – reach, frecvență, impresii, click-uri, click-uri unice, CTR, costuri per variabile, acțiuni.

2. Date demografice ale respondentilor – metricile generale împărțite și analizate pe grupele de vârsta și genurile respondenților.

3. Metrici bazate pe plasamentul reclamelor – metrici generale împărțite și analizate pe reclamele rulate pe desktop news feed versus cele rulate pe mobile news feed, alte aplicații mobile din rețeaua de audiență a Facebook, reclame din coloana din dreapta de pe homepage Facebook și de pe alte pagini.

4. Metrici generale împărțite pe campaniile create.

5. Metrici generale pe baza locației respondenților

Variabilele pe care le voi analiza și urmări pe parcursul acestui studiu sunt:

• Reach – numărul de oameni care au văzut reclamele publicate

• Click – numărul de click-uri pe fiecare reclamă

• Impresii – de câte ori a fost văzută reclama

• CPC – costul mediu al fiecărui click

• Click – through rate – CTR – rata click-urilor versus numărul de impresii

• Costurile – total al campaniilor, total per campanie, per acțiune, per click, per engagement, CPM, per 1000 de oameni atinși

Voi extrage din Facebook Reports întai Raportul global al metricilor generale. Pentru a face asta merg la Facebook Ads Manager și din coloana din stânga voi accesa secțiunea Reports. Din meniul tipurilor de raport voi selecta unul autogenerat de Facebook, General Metrics și voi seta perioada care mă interesează.

În urma parcurgerii pașilor de mai sus, Facebook mi-a generat primul raport general. În cadrul acestuia vom observa următoarele valori pentru variabilele urmărite:

• Reach: 3.000.413 de oameni

• Clicks: 140.958 de click-uri

• Impresii: 13.081.414 de impresii

• CPC: 0.10 lei per click

• CTR: 11.04 % per impresii

• Cost total al campaniilor: 11554.42 RON.

• Cost pentru atingerea a 1000 de persoane: 3.708 RON/1000 de persoane

Tabel 2. Raport Facebook – campanii

Figura 8. Distribuția vârstei potentialilor clienți

Figura 9. Genul potențialilor clienți

Figura 10. Locul de afișare al reclamelor/campaniilor

Din cadrul acestui raport se pot trage următoarele concluzii:

Reclamele din news feed-ul Facebook pe calculatoarele desktop au beneficiat de mică vizibilitate, deoarece cei majoritatea clienților folosesc telefoanele mobile si tabletele ca mijloc de operare. Cea mai mare vizualizare au avut reclamele care au fost plasate pe coloana din dreapta (Right Column Ads on Home Page for Desktop Computers).

Pe al doilea loc se află reclamele din news feed-ul mobil, cu o rată de click puțin mai mică decât al celor pe desktop, deoarece site-ul nu este optimizat pentru afișarea pe mobil.

În ceea ce privește numărul oamenilor atinși cu reclamele mele, aproximativ 75% au văzut o reclamă în news feed-ul de pe desktop, celelalte plasamente alcătuind împreună aproximativ 25%.

Chiar dacă noile tehnologii mobile câștigă teren la nivel global, se pare că în România, în continuare, folosim mai mult internetul pe desktop și nu mobile web. Licitarea reclamelor a fost făcută astfel încât reclamele să fie afișate acolo unde generează rezultatele cele mai bune, în cazul meu, news feed-ul pe desktop a fost plasamentul cel mai potrivit.

Cei mai mulți vizitatori nu aveau vârsta declarată, urmați de cei din grupa de vârsta 35-44 ani (1.247.612), și de 25-34 ani, cu un număr de 354.149, predominante fiind femeile.

Concluzii

În acest studiu am încercat să găsesc răspunsurile la câteva întrebări despre publicitatea online pe Facebook, eficiența și costurile acesteia. In prima parte am realizat o trecere în revistă a celor mai importante aspecte studiate despre publicitatea online – delimitări conceptuale, un scurt istoric, modelele cele mai populare de preț, două dintre cele mai populare canale cu o concentrare mai aprofundată pe Facebook.

În partea aplicativă am încercat să exemplific modul de utilizare al platformei de publicitate online a Facebook. Am făcut acest lucru prin intermediul uneltelor oferite de aceasta, publicând 20 campanii, cu buget total de 11554.42 RON și analizând rezultatele prin intermediul rapoartelor generate de Facebook.

Campaniile publicate de mine au avut o sezonalitate bazată pe necesitățile de promovare ale proiectului mai amplu de cercetare derulat. Perioada globală de rulare a campaniilor a fost 2014 –2016.

Ipotezele formulate la începutul acestui studiu au fost confirmate parțial. Reclamele pe Facebook sunt eficiente în promovarea unui site și ii ajută pe deținătorii site-ului să aducă vizite interesate direct de subiectul site-ului lor.

Reclamele rulate de mine au adus aproximativ 10.000.000 de vizite pe site-ul meu, dintre care aproximativ 6000 au și realizat o acțiune/comandă.

După cum am spus și mai sus, rata de conversie a fost atat de mare pentru că Facebook mi-a permis să îi țintesc pe acei oameni care erau direct interesați de conținutul promovat, adica uniformele si saboti medicali.. Acesta este unul dintre principalele avantaje ale Facebook în fața concurenților săi.

Reclamele text, imagine si video au performat întradevăr diferit una de cealaltă, însă nu pot spune cu certitudine că reclamele video nu sunt eficiente, pentru că am rulat doar câteva campanii cu conținut video. Reclamele cu imagine, pe de altă parte, au fost cele mai performante și au livrat rezultate incredibil de bune, după cum am arătat în capitolul anterior.

Cu ajutorul acestui proiect am confirmat ce am învățat până acum și anume că Facebook este foarte eficient și ieftin, că oricine poate utiliza plaforma sa de publicitate, că românilor de pe Facebook interesați uniforme medicale si saboti profesionali.

Facebook continuă să iși mărească numărul de utilizatori la o rată uimitoare, cu care deja ne-a obișnuit și mă aștept ca acesta să devină din ce în ce mai relevant pentru publicitarii din România și un mediu în care să întâlnim cel mai mare număr de români online, despre care Facebook va continua să colecteze din ce în ce mai multe informații relevante din punct de vedere al targetării reclamelor. Astfel, va ajuta afacerile prezente online să atingă foarte ușor un număr mare de potențiali clienți ai căror interese directe se vor suprapune tipurilor de afaceri sau organizații care se promovează pe acesta.

Din păcate pentru Google, acesta nu va reuși niciodată să colecteze aceleași tipuri de informații ca Facebook pentru că, deși are o rețea socială – Google Plus – aceasta nu a atins, nici măcar nu s-a apropiat de a atinge numărul de utilizatori pe care îl are Facebook și astfel nu va putea să livreze un instrument de publicitate online atât de customizabil nevoilor clienților săi precum este Facebook Ads.

6. Referințe

Suport de curs cartea M. Tungate, Ad-Land. Istoria universala a publicitatii, Humanitas, Bucuresti, 2012.

Daniel Șerbănică, Relații publice, București, 2003

Mihaela Nicola, Dan Petre – Publicitate și reclamă, Bucuresti, 2001

Mihai Deac, Publicitate online, Cluj-Napoca, 2014

Claude C. Hopkins, Viața mea în publicitate, Bucuresti, 2007.

David Ogilvy, Confesiunile unui om de publicitate, Bucuresti, 2009.

J. Seguela, Un fiu al publicității, Bucuresti, 2008.

Dan Stoica. Comunicare publică. Relații publice, Iasi 2004.

Claude C. Hopkins, Viața mea în publicitate, Buc., 2007

Jackson T.J. Lears, Fables of abundence: a cultural history of advertising in America, New York, 1994.

Gills Lipovestky, Fericirea paradoxală, Iași, 2007.

Vegheș Ruff Iulian, Grigore Bogdan, Relațiile Publice și Publicitatea Online, Ed. Polirom, București,2003.

Sterne, Jim, Advertising on the Web, ed. Que Corporation, USA1997 3. O’Keefe, Steve, Publicty on the Internet, ed. Wiley Computer Publishing, USA, 1997.

David Ogilvy, Ogilvy despre publicitate, Bucuresti, 2001.

Idem, Confesiunile unui om de publicitate, Bucuresti, 2009.

J. Seguela, Un fiu al publicității, Bucuresti, 2008.

M. Tungate, Ad-Land. Istoria universala a publicitatii, Humanitas, Bucuresti, 2012.

Antologie de texte despre publicitate, ediție de Cezar Tabarcea, Alexandra Crăciun, București, 2003.

Cornel Crăciun, Cultură și reclamă în Transilvania interbelică, Cluj-Napoca, 1998.

Marian Petcu, Istoria jurnalismului și a publicității în România, Iași, 2007.

Idem, O istorie ilustrată a publicității românești, București, 2002.

Arikan, A. (2008). Multichannel Marketing: Metrics and Methods for On and Offline Success. Wiley Publishing.

Babbie, E. (2013). The Basics of Social Research. Cengage Learning. Wadsworth.

Barnes S., & Hair N. (2007). From banners to youtube: using the rear-view mirror to look at the future of internet advertising. Retrieved from http://scholarworks.rit.edu/article/584

Baye, M. R., Gao, X. & Morgan, J. (2011). On the Optimality of Clickthrough Fees in Online Markets.

The Economic Journal, 121(556), F340-F367. Retrieved April 20, 2014, from Wiley. Bid on viewable impressions using viewable CPM. (n.d.). Retrieved May 2, 2015, from https://support.google.com/adwords/answer/3499086

Bourne, J. (2013, September 11). Online advertising: A history from 1993 to the present day [infographic]. Retrieved March 3, 2015, from http://www.marketingtechnews.net/news/2013/sep/11/online advertising-history-1993-present-dayinfographic/

Chaffey D., Ellis-Chadwick F., Mayer R., Johnston K. (2009). Internet Marketing: Strategy, Implementation, and Practice. Pearson Education.

Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: metode cantitative și calitative. Editura Economică. București.

Company Info | Facebook Newsroom. (n.d.). Retrieved April 8, 2015, from https://newsroom.fb.com/company-info/

Cost Per Action (CPA). (n.d.). Retrieved April 16, 2015, from https://developers.facebook.com/docs/marketing-api/cost-per-action-ads/v2.3 Cost Per Click (CPC). (n.d.). Retrieved May 2, 2015, from https://www.facebook.com/help/560163334110364

Cost-per-acquisition (CPA) bidding. (n.d.). Retrieved May 3, 2015, from https://support.google.com/adwords/answer/2472713?hl=en

Cost-per-click bidding. (n.d.). Retrieved May 2, 2015, from https://support.google.com/adwords/answer/2464960

Craig T. and Ludloff M. (2011). Privacy and Big Data. O'Reilly Media, Inc.

Date demografice Facebook Romania. (16 martie 2015). Retrieved March 16, 2015, from http://www.facebrands.ro/demografice.html

Dempster C., Lee J. (2015). The Rise of the Platform Marketer: Performance Marketing with Google, Facebook, and Twitter, Plus the Latest High-Growth Digital Advertising Platforms. John Wiley & Sons.

Dhar V., Ghose A. (2010). Sponsored search and market efficiency. Information Systems Research, 21(4), 760-772.