Metode Si Strategii de Realizare a Educatiei Ecologice In Invatamantul Primar

MOOTO :

,,TOT CE SE AFLĂ PE FAȚA PĂMÂNTULUI SE TRANSFORMĂ NECONTENIT,FIINCĂ PĂMÂNTUL E VIU ȘI ARE SUFLET.NOI FACEM PARTE DIN ACEST SUFLET ȘI RAREORI NE DĂM SEAMA CĂ

EL LUCREAZĂ PENTRU BINELE NOSTRU „

(Pablo Coelho,Alchimistul )

A R G U M E N T

Printre numeroasele provocări căreia omenirea trebuie sa le faca față la acest început de mileniu se numără și degradarea mediului. Comparată cu alte fenomene negatice precum războiul,terorismul ,explozia demografică și săracia ,criza mediului ambiant rămâne elementul cel mai alarmant pentru evoluția ulterioară a vieții pe pământ,fiind o consecință atât a fenomenelor negative enumerate,dar fiind în același timp mai mult decât acestea.

Educația ecologică își propune să-l conducă pe copil,deci pe viitorul cetațean ,spre formarea unui punct de vedere obiectiv asupra realitații,urmând dezvoltarea gradului de cunoștință și a sistemului de responsabilitați față de mediu și problemele lui.

Copiii trebuie să dobândească cunoștințe ,atitudini,motivația ,angajarea si instrumentele necesare pentru a acționa ,individual sau în grup în vederea soluționării problemelor actuale si pre venirii apariției unor noi probleme.

Prin obiectivele,conținutul si modul lor de organizare ,activităților de educatie ecologică pun bazele formării intelectuale ,morale si estetice ale copiilor,le formează structuri de asimilare si adaptare la mediu.

Aplicarea in practică a cunostințelor ecologice impune astfel fiecărui cetățean si oricărui om modern,conștient de interesele esențiale ale umanității ,prin cunoașterea principalelor noțiuni de ecologie si sprijinirea acțiunilor de masă in vederea asigurării unei utilizări raționale a mediului din care face parte.Degradarea continua a mediului înconjurător ce se petrece sub ochii nostri,este un element major al unei ,,crize de civilizație,,și care se datorează tocmai intervenției omului în natură. Acțiunile nefaste pe care le întreprinde omul:tăierea nerațională a pădurilor,distrugerea livezilor,a viilor,rezervațiilor naturale,poluarea aerului,parcarea autovehiculelor în spații verzi,pot fi înlăturate numai cu printr-o educație a generațiilor actuale ce determină formarea unei concepții ecologice.

Motivația alegerii acestei teme este determinate și de starea actuală a mediului înconjurător.

Prin activitățile extrașcolare ce implică contactul direct cu natura,interesul și respectul copiilor pentru univers,pentru natură se dezvoltă necontenit și activitățile desfășurate devin mai eficiente,mai atractve mai interesante.

IMPORTANȚA TEMEI ȘI MOTIVAȚIA ALEGERII EI

DE CE EDUCAȚIE ECOLOGICĂ ?

Degradarea mediului înconjutător fiind o problemă internațională,cu o multitudine de aspecte regionale,dependente de stadiul de dezvoltare al fiecărei țări,dupa cel de-al doilea război mondial s-au inființat o serie de organizații si instituții internationale specializate in domeniul protecției mediului.

Așa cum ne ocupăm de educația intelectuală ,de cea morală si estetică,de dezvoltarea aptitudinilor si sentimentelor,de educatia vointei ,este momentul să ne ocupăm si de educația ecologică prin care școala are rolul de a-i invața pe copii de ce și cum trebuie protejată natura.

Având in vedere că satul nostru se află în hotar cu Parcul Balta Mică a Brăilei, care este rezervație, in multe activități extrașcolare elevii au vizitat malurile Dunarii, prinzând mare dragoste de peisajele dunărene.

Profitând de acest avantaj,am hotărât sa-i implic pe elevii mei in tainele studierii si respectării naturii,cu scopul ca aceștia să transmită mai departe dragostea față de mediul in care trăiesc.

Ecologia este o necesitate si o obligație civică de a capata cunostintele minimale de mediu, care sa ne permită să optăm pentru variantele optime si să decidem în problemele din ce in ce mai grave de mediu cu care ne confruntăm. Acestea ne permite să întelegem mai bine poziția și rolul speciei umane pe Pământ, precum si opțiuniile pe care le avem .

Educația ecologică,sau educația relativă la mediu,răspunde acestei cerințe,investind în dezvoltarea gradului de conștiință și a simțului responsabilității tuturor oamenilor față de mediu și problemele sale; vizează în egală măsură asimilarea de cunoștințe, formarea de atitudini și comportamente dezirabile,clarificarea valorilor,precum și un demers didactic eficient.

CAPITOLUL I. ASPECTE STIINȚIFICE, PSIHOPEDAGOGICE ALE EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

1.1. EDUCAȚIA ȘI PROVOCĂRILE LUMII CONTEMPORANE

Prin urmare,modul de dezvoltare a lumii contemporane este legat,în mare măsură,de modul în care educația poate să satisfacă cerințele acestei dezvoltări.Răspunsurile educației se situează pe două planuri :-unul al lărgirii ariei și conținuturile educației și altul constituit din inovațiile în care ,,Omul nu poate deveni om decât prin educatie’’spunea Kant,prin urmare omul nu se naște om:tot ceea ce constituie organismul nolului -născut''.

Menirea educației este aceea ,,de a înălța pe culmi mai nobile de viață-omul,comunitatea etnică si umanitatea prin cultivarea valorilor spiritului .''

Educatia este unul dintre fenomenele care a aparut o data cu societatea umană,suferind pe parcursul evoluției sale,modificări esențiale.

In societatea actuală ,caracterizată prin ,mobilitate economică,politică si culturală ,noua ordine educațională nu se concepe fara avangarda mișcării pedagogice ,teoretice si praxis-ului educațional. Marile probleme cu care se confrunta omenirea cu o rezolvare urgentă,prin folosirea celor mai eficiente mijloace si forme de educație .Viitorul educației constituie o prioritate a comunitătii mondiale;națiunile au nu numai dreptul,dar și datoria de a se sprijini reciproc pentru ca prin educație,cultură și știință să ajungă la pace,progres și prosperitate și nu la haos,la dezumanizare, la disperarea provocată de un mediu în continuă degradare.

Educația îmbină în forme variate influențele de mediu și variabile ereditare ale individului.Ea face medierea între ceea ce s-ar cere(ereditarea) sub aspectul conținutului momentului,intensitații,duratei,formei și ceea ce se oferă(condiții de mediu). Educația își creează ea însăși premisele eficienței sale.În calitate de factor extern conștient al dezvoltării,educația își elaborează condiții interne,favorabile acțiunii sale,dar în același timp își organizează și condițiile externe necesare (conținuturi,mijloace,forme).

Educația oferă într-un mod organizat,sistematic și selective experiența social istorică funcția sa de selectare. Dezvoltarea poate să se producă numai dacă se menține un optim între ceea ce poate,vrea să știe individual la un moment dat și ceea ce i se oferă.

Educația depistează și diferențiază într-un mod organizat și sistematic potențele native ale individului,educația permite construirea unor calități,capacitați psihice și trăsături de personalitate. De asemenea prin educație pot fi corectate,în anumite limite,unele dispoziții native în conformitate cu cerințele idealului educației. Educația oferă posibilitatea accelerării procesului de dezvoltare a personalității individului. Acest lucru este posibil în condițiile organizării și desfășurării unei activități educaționale,a conținuturilor,a metodologiei didactice și a formelor de organizare.

În concluzie,putem spune că dezvoltarea personalității umane nu poate fi explicată prin prisma unui singur factor. Ceea ce putem spune însă cu certitudine este faptul că premise acțiunii educative se află în condiția naturală a omului care se naște polivalent și nedeterminat.

Copilul,cu polivalența și nedeterminarea sa,este prin excelență o ființă educabilă,o ființă care ,,cheamă’’educația.

Realitatea contemporană demonstrează că rolul școlii nu numai că nu s-a diminuat,ci a devenit tot mai complex. Ideile libertații și descătușării,umanis-mului și creativității în educație ne îndeamnă să distrugem zidul de nepătruns al gândirii materialiste care ani în șir a creeat stereotipii eronate .În actualul context avem nevoie de o educație dinamică,formativă,centrată pe valori autentice.Se afirmă pe bună dreptate,că unul dintre elementele definitorii ale societații contemporane este schimbarea. Comform denumirilor care figurează în programele UNESCO,noile educații sunt următoarele :

Problemele lumii contemporane au impus constituirea unor noi tipuri de educație dintre care :

-educația relativă la mediu(educație ecologică)

-educația pentru pace și cooperare

-educația pentru timpul liber

-educația pentru sănătate

-educația interculturală

-educația în materie de populație sau demografică

-educația pentru timpul liber

-educația pentru comunicare si mass-media

-educația pentru timpul liber

-educație economică și casnică

,, Noile educații,, s-au impus într-un timp foarte scurt ,dat fiind faptul că ele corespund unor trebuințe de ordin sociopedagogic din ce în ce mai bine conturate. Conținuturile,finalitățile și obiectivele noilor educații propun un demers prin care educația încearcă să răspundă exigențelor lumii contemporane și să producă o schimbare a actului educativ în favoarea educației bazată pe învățare inovatoare și adaptabilă. Educația depistează și diferențiază într-un mod organizat și sistematic potențele native ale individului.

Conservarea naturii,în principal datorită degradării accelerate a calității mediuluSporirea interesului pentru ecologie a avut efecte importante și asupra învățământului. Dacă până atunci ecologia era considerată ca o subdiviziune a biologiei,ea s-a impus treptat ca o disciplină de sine stătătoare. Ecologia include studiul unor fenomene și procese fizice,chimice,biologice,economice și sociale și formează o punte de legătură între EDUCATIA RELATIVĂ LA MEDIU (EDUCAȚIA ECOLOGICĂ )

La sfârsitul anilor '60 lumea a început să devină sensibilă la problemele legate de ecologie și științele naturii,științele sociale și cele economice.În anii ''60 și ''70 ecologia,dar în special latura militantă a acesteia,ecologismul,s-a impus prin protestele sale,prin refuzul de a accepta dezvoltarea economică necontrolată,cu impact negativ asupra mediului înconjurător.

În ultimele decenii ecologia a evoluat spre conceptul de coevoluție între natură și societatea umană.

1.2. DE CE STUDIEM ECOLOGIA ?

Pentru a înțelege structura și funcțiile componentelor sistemelor vii și a proceselor naturale. Pentru a putea aplica aceste cunoștințe în rezolvarea problemelor de mediu cu care se confruntă omenirea și pentru a înțelege poziția și rolul societății umane în ansamblul său în cadrul ecosferei.

În afară de aceste considerente,este o necesitate și o obligație civică de a căpăta cunoștințele minimale de ecologie,care să ne permită să optăm pentru variantele optime și să decidem în problemele din ce în ce mai grave de mediu cu care ne confruntăm. Aceasta ne va permite să înțelegem mai bine poziția și rolul speciei umane pe Pământ,precum și opțiunile pe care le avem.

Evenimentele majore din ultimele decenii cu impact asupra dezvoltării ecologiei ca știință precum și principalele convenții internaționale ce au pus baza colaborării la nivel regional și global în acst domeniu.

Corelarea intereselor umanitații în conformitate cu legile naturii este unica premisă a continuității vieții pe Terra. Acțiunea de protecția mediului se poate realiza pe deplin numai prin asocierea măsurilor de ordin juridic și administrative cu cele de ordin educațional. Schimbarea mentalitații oamenilor nu este ușoară,dar fără o educație în acest sens,orice acțiune de ocrotire a mediului este sortită eșecului.

Educația ecologică se poate realiza în mod deosebit,prin școală , are acest unic țel-acela de a proteja natura,de a o face sa-și păstreze sănătatea,de care depinde în final sănătatea noastră,a oamenilor.

Vindecarea naturii de nocivitățile de tot felul existente în atmosferă,sol și apă,nu se poate face fără conștientizare și fără o pregătire ecologică afectivă a noastră ,a tuturor .

Educația ecologică începută din frageda copilărie,contribuie la formarea unei conștiințe ecologice și a unei gândiri ecologice despre natura, din care rezultă o comportare atentă și corectă față de ea.În cadrul lecțiilor ,în funcție de caz,este necesar a se aborda probleme de ecologie care să contribuie la formarea conștiinței ecologice. Valențele informaționale și corelative sunt multiple. Ele devin eficiente dacă au constanță și atractivitate. Educația relativă la mediu nu-și va atinge scopul dacă acțiunile pe care le sugerează elevului,nu se desfășoară în jurul acestuia în familie,în comunitatea în care trăiește.

Eficiența educației asupra mediului se poate aprecia numai pe termen lung asupra comportamentului viitorului cetățean ,rămânând însă în vigoare și obligația de a avea utilitate imediată (prin aplicațiile practice,prin intervenția elevului în situații concrete). Educația ecologică trebuie să arate că succesul nu se poate obține fără o îmbinare judicioasă a principiilor generale și a datelor pertinente referitoare la ceea ce este particular într-o situație concretă.

Educația relativă la mediu-își propune sa-l conducă pe elev,spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realității ,al cărei fundament e relația OM-OAMENI-MEDIU.

Acest deziderat poate fi îndeplinit cu success dacă acest tip de educație este inițiat înca din primii ani de școală.

Educația este cea mai importantă achiziție a unei societăți,deoarece în urma acesteia cetățenii pot participa în mod conștient la atenția acordată mediului,procesul său constând în formarea unor cetățeni responsabili și receptive față de problemele cu care se confruntă mediul.

1.3. IMPORTANȚA EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Dată fiind deschiderea și receptivitatea de care dau dovadă copiii preșcolari,acum este momentul să-i sensibilizăm și să-i facem să privească atent la tot ceea ce îi înconjoară.

Motto,, Natura este Omul,iar Omul este Natura ,,

În prezent omenirea trece printr-o perioadă de ample transformări. Ne aflăm în plin proces de transformare și dezvoltare la toate nivelurile:economice,sociale,politice si culturale.

Degradarea continuă a mediului,care se petrece sub ochii noștrii,este un element major al unei crize de civilizație și se datorează intervenției omului în natură. Un gând devine constant pentru orice ființă rațională ce trăiește pe acest pământ:pregătirea în sprijinul ocrotirii naturii,începând de la vârsta copilăriei. Dată fiind deschiderea și receptivitatea de care dau dovadă copiii,acum este momentul să-i sensibilizăm și să-i facem să privească atent la tot ceea ce îi înconjoară. Starea actuală a mediului va influiența sănătatea oamenilor și va afecta peisajul natural. Primele acțiuni pot începe de la grădiniță,atunci când preșcolarul și școlarul mic este sfătuit să ducă resturile la coșul de gunoi. Dacă la început va face acest lucru pentru că,,așa spune doamna sau mama,încet-încet va înțelege semnificația gestului și îl va repeta,chiar dacă este pe stradă sau în curte.

Educația ecologică este parte integrată a educației maral civice,alături de educație rutieră,educație pentru pace,educație pentru drepturile omului etc.

Pentru realizarea educației ecologice există obiective centrate cum ar fi :

Cultivarea dragostei pentru Terra cu tot ce intră în componenta acesteia:ape,plante,animale și conștientizarea necesității de a economisi apa,energia electrică,lemnul etc.,toate resursele naturale.

Formarea de convingeri ecologice care întemeiază pe cunoașterea drepturilor naturii,înțelegerea necesității conservării și ameliorarea mediului ambient,conștientizarea efectului pe care îl poate avea deteriorarea mediului asupra calității vieții omenirii.

Formarea componentelor ecologice va aduce în prim plan grila față de mediu,intervenția pentru stoparea poluării,a deteriorării și a unei acțiuni de păstrare, îmbogățire și înfrumusețare a mediului .

Organizarea activităților pe arii de stimulare creează investigații,descoperiri ale propietăților unor obiecte și fenomene din mediul înconjurător,experiențe etc.

1.4. ROLUL ȘCOLII ÎN PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU CUNOAȘTEREA, OCROTIREA ȘI PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Motto ,,OMUL ESTE ROLUL EDUCAȚIEI PE CARE O PRIMEȘTE’’

(HELVETIUS)

Un document UNESCO din 1982 propunea sub titulatura de,, Probleme mondiale în școală„,introducerea în școală,printre alte teme și a unor teme de mediu,de alimentație,nutriție, subnutriție.

Infuzarea,, noilor educații ,,în curriculum-ul școlar este,la momentul actual,o necesitate,cu atât mai mult cu cât asistăm la noi provocări în evoluția socială(deteriorarea continuă a mediului,exploziile demografice,agresiunea culturală provocată de mass-media etc.),toate acestea având un impact deosebit asupra formării comportamentelor de bază ale copilului,viitorului cetățean.

Mediul înconjurător este un mecanism viu cu o complexitate deosebită,dar a cărui integritate și bună funcționare depinde înreaga acticitate umană. Menținerea echilibrului în natură este esențială pentru desfășurarea normală a vieții. Fără educație ecologică,prin care să influiențăm elevilor respectul pentru mediu înconjurător ,nu putem vorbi despre o școală care dovedește a fi europeană. De aceea educația ecologică trebuie începută încă de la vârstele cele mai mici,tocmai pentru a reuși în timp formarea unor conduite adecvate,omul de mâine să fie capabil să discearnă asupra binelui și a răului,să acționeze în folosul naturii și a sa. Educația ecologică este un domeniu extrem de generos,interesant și atractiv pentru majoritatea copiilor. Copilul de vârstă școlară mică nu trebuie bombardat cu cunoștințe teoretice,ci trebuie implicat în activități practice cât mai variate și mai atractive, care să vină în întâmpinarea curiozității senzoriale în plină dezvoltare.

Școala are menirea de a organiza și desfășura o vie și susținută activitate privind educația ecologică și protejarea mediului,iar elevii sub îndrumarea cadrelor didactice pot și trebuie să formeze apărătorii naturii. Adevărata educație ecologică își va atinge scopul numai atunci când va reuși ca elevii-cetățenii de mâine-să fie convinși de necesitatea ocrotirii naturii să devină factori activi în acțiunea de conciliere a omului cu NATURA.

Cadrele didactice trebuie sa-i învețe și să-i sensibilizeze pe elevi cu privire la frumusețile naturii,dezvoltându-le gustul de a descoperi adevărurile care se petrec în jurul lor. Adevărata educație ecologică își va atinge scopul numai atunci când se va reuși ca elevii sa fie convinși de necesitatea ocrotirii naturii și pregătirii mediului,devenind factori activi în concilierea om-natură.

Rolul școlii constă tocmai în arătarea pericolelor care derivă din degradarea mediului.Percepând mediul înconjurător ca pe un organism, cunoscându-i componentele și funcționalitatea lor, copilul va ințelege treptat că deteriorarea uneia dintre acestea va atrage după sine și disfuncționalitatea celorlalte.

Astfel educația ecologică este în strânsa legatură cu cunoașterea mediului ,de protecție și îngrijire a naturii. Copilul va fi ajutat și dirijat să identifice surse de poluare si posibilități de eliminare a lor,să înțeleagă noțiunile de refolosire și reciclare,învățând să economisească.

Pentru formarea unor abilități practice în scopul relizării unor produse funcționale,practic-utilitare din materiale reciclabile,copilul va prelucra materiale din natură,va observa frumosul din natură și se va stimula nevoia de a-l crea.

Prin activitățile de educație ecologică se vor forma la copil unele atitudini pozitive față de natură,acesta manifestându-și grija față de mediu,exprimându-și gânduri și sentimente în acest sens. Copilul va fi capabil să aplice în contexte reale,de viață regulile și normele însușite privind protecția mediului.

Cele 5 dimensiuni ale educației – educația intelectuală

-educația morală

-educația estetică

-educația tehnologică

-educația fizică

Educația intelectuală contribuie la pregătirea generală și fundamentală a omului,asigurându-i, pe lângă bagajul și orizontul general de cultură și capacitațile intelectuale necesare oricărei dezvoltări și activităti-spiritul de observație, atenția, memoria, imaginația și gândirea.

OBIECTIVELE EDUCAȚIEI INTELECTUALE

a) dobândirea de cunostințe generale-obiectiv cognitiv

b)dezvoltarea capacităților de cunoaștere atenția, memoria, imaginația, gândirea, spiritul de observație și creativitatea.

c)formarea abilitaților (deprinderilor)intelectuale –obiectiv acțional practice

d) formarea concepției despre lume(natură,societate și gândire) obiectiv-formativ- cognitiv

e) formarea convingerilor și sentimentelor intelectuale,setea de cunoaștere și de dragoste , apreciere a adevărului,dragostea și respectul față de cultură și știință,față de învățătură)

f) formarea capacitaților de autoinstruire și autocontrol

g)cultivarea unui stil de muncă intelectual

Educația morală constă în crearea unui cadru adecvat interiorizării componentelor moralei sociale în structura personalității moralei sociale în structura personalității morale a copilului elaborarea și introducerea profilului moral ținând cont de normele impuse în societate. Educația morală tinde spre formarea individului ca subiect moral, subiect ce gândește și acționează în spiritul cerințelor și exigențelor moralei sociale,a idealului ,a valorilor, normelor și regulilor pe care ea le deține.

Conștient de natura sarcinilor ce-i revin,învățământul trece tot mai mult educația înaintea instructiei și iși reconsideră în același timp propria lui metodologie didactică și educativă, angajând-o tot mai ferm în acțiunea de dezvoltare generală a personalității.

În această ,,scară,, a instruirii, învățământul primar are sarcina formării sferelor celor mai universale noțiuni de cultură generală și a germenilor unor domenii ale activitații umane. În acest context,demersurile întreprinse de învățător pentru formarea și dezvoltarea noțiunilor de educație ecologică se înscriu deopotrivă atât în domeniul culturii generale cât și în cel al meseriilor legate de valorificarea cunoștințelor în viață.

Cunoașterea mediului prin educația ecologică trebuie să-i facă pe elevi să observe, să participe,să dezvolte sensul educației ecologice și să tragă concluzii prin activități practice.

Înțeleasă adesea ca ,,educație științifică”de formare și dezvoltare a personalitații umane prin intermediul valorilor științifice și umaniste,educația intelectuală creează premisele informative necesare pentru realizarea celorlalte dimensiuni ale educației.

1.5. OBIECTIVELE ȘI CONȚINUTUL EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Pornind de la premisa că școala mileniului III este centrată pe elev-deci pe cel care învață –se impune înlocuirea caracterului enciclopedist al actului educativ cu un proces activ care să implice atât activitatea mentală ,cât și activitatea fizică ,formând capacități și competențe necesare pe parcursul întregii vieți de a observa și analiza ,de a comunica,de a coopera,de a iniția și de a finaliza un proiect.Se impune astfel o abordare interdisciplinară a problemelor de studiat și de asemenea,parteneriatul între învățători sau profesori de anumite discipline.

Aparent, tema ,,Educație ecologică’’ ne-ar trimite doar la disciplinele Științe și Geografie. Dar, valorificând creativ conținuturile ce trebuie transmise elevilor,valențele acestei teme pot fi abordate chiar de la clasa pregătitoare,în orele de Comunicare în limba română și , Arte vizuale și lucru manual, Matematica și Explorarea Mediului.

Orice activitate ce se desfășoară în afara sălii de clasă înseamnă activitate în contact nemijlocit cu mediul înconjurător. Așa cum îi învățăm pe elevi să vorbească,să se poarte în familie,la școală,în societate,tot așa trebuie să-i învățăm să se poarte cu mediul în care trăim.

,,Numai prin această apropiere a elevului de fenomenul viu se poate înfăptui una din comenzile sociale deosebit de imperioase ale zilelor noastre și anume protejarea naturii și păstrarea nealterată a mediului ambient ‘’

Elevii își formează convingeri trainice cu privire la necesitatea protejării mediului ambiant numai atunci când se pornește de la exemple concrete,pozitive sau negative,luate din orizontul lor local.Ei rămân astfel cu o imagine clară despre faptul că:

-în natură totul este în echilibru;

-echilibrul natural poate fi modificat dintr-o cauză sau alta,omul jucând rolul cel mai important ;

-se impune,cu necesitate,protejarea și conservarea resurselor naturale ;

– să aibă o conduită pozitivă de participare la activitățile de protejarea mediului,condiție a unei vieți sănătoase,în deplină armonie cu natura ;

Respectând unele principii didactice și totodată ecologice,în însușirea cunoștințelor ecologice se respectă calea didactică de instruirea vie la gândirea abstractă și înapoi la practică. Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât ,în ciclul primar,materialul viu supus modelării spre gândirea concret intuitivă. De aceea baza de plecare a cunoștințelor trebuie să fie pe cât posibil,intuirea directă a realității educației ecologice,studierea obiectelor și fenomenelor din natură,urmând calea de la apropiat la depărtat de la simplu la complex. Larg dezbătută,educația ecologică este considerată de mare actualitate și educației,amintită mai frecvent ca educație ecologică,educație de mediu,educație importanță. Din dorința de a dezvoltare durabilă. Confuzia în ceea ce privește menirea ei,metodele de rezolva această problemă s- a dezvoltat o nouă ramură a pentru protecția naturii,ecoeducația și mai recent,educația pentru transmitere a cunoștințelor și formarea unui mod de gândire este adâncită și de această multitudine de denumiri folosite mai mult sau mai puțin cu același înțeles timp de mai multe decenii .(JOHNSON,1970)

Mai multe studii de specialitate,realizate pe diferite grupe de vârstă,demonstrează beneficiile psihologice și de sănătate ale experiențelor din natură.(Kaplan 1989,Jackson,2003,Wells și Evans,2003)

Elementele naturale din jurul locuinței au un rol semnificativ asupra funcțiilor cognitive ale elevilor,chiar și observarea prezenței unui arbore sau participarea la activitățile de plantare s-a dovedit benefică în ceea ce privește capacitatea de percepere a importanței educației ecologice.

Astfel spus,orice om știe că trebuie să ocrotească natura dar nu o face din propria convingere și inițiativă. Fără a fi însoțită de o etică nouă-etică ecologică-bazată pe respectul omului față de natură,fără folosirea unei strategii educaționale adecvate și a unor dileme ce includ în conținutul lor fapte sau situații ce au ca efect deteriorarea mediului înconjurător,care să permită exersarea competențelor de evaluare și de luare a unor decizii responsabile de ocrotire a naturii,educația nu reușește formarea conștiinței ecologice și a competențelor etice de tânăra generație.

Obiectivele educației ecologice pot fi astfel descrise în termenii extinderii și conștientizării,formării unei baze de cunoștințe ,de atitudini,dezvoltării de abilități și participării active în procesele de identificare și rezolvarea problemelor .

Educația ecologică se poate realiza prin cele tri forme ale educației prezentate in figura de mai jos:

-educația formată (realizată în unitățile de învățământ )

-educația informală(realizată prin organizații neguvernamentale,mass-media,familie)

-educația nonformală(realizată prin activități extrașcolare, centre de educație permanentă, cluburi,etc.)

Schema tipurilor de educație:

-educația formală –educația instuționalizată

Educația ecologică -educația nonformala-educația extrașcolară

-educația informală –educația difuză

Educația ecologică formală are următoarele obiective :

-îmbunătățirea capacității elevilor de a înțelege complexitatea organizării mediului,a faptului că integritatea,calitatea și productivitatatea sistemelor ecologice condiționează starea de sănătate și bunăstarea

-formarea unei populații conștiente și preocupată de de starea capitalului natural și de problemele acestuia ,o populație care va avea cunoștințele,competența,starea de spirit,motivația și sensul angajării care să-i permită să acționeze individual și colectiv la rezolvarea problemelor actuale și să împiedice repetarea lor.

Problemele de mediu nu vor putea fi rezolvate decât de persoanele care vor fi capabile să facă judecățile de valoare astfel încât să se depășească limitele înguste ale intereselor umane. Asfel de persoane nu vor fi foarte multe,decât prin aplicarea unor programe de educație ecologică ferme,coerente și generalizate,adaptate nivelelor vârstelor cărora le sunt adresate,precum și diferitelor grade de pregătire. Problemele legate de mediu trebuie studiate de la cele mai fragede vârste și acest lucru poate fi realizat cu o mare eficiență ăn cadrul unităților de învățământ. Este foarte adevărat faptul că nu trebuie să uităm de educația celor,, 7 ani de acasă,,prin care unui copil i se pot transmite cele mai elementare norme de comportament care să constituie fundamentul acțiunilor unui cetățean preocupat de mediul în care trăiește. Dar pentru că nu toți părinții pot realiza acest lucru,fie din neștiință,din ignoranță sau poate numai din lipsă de timp,activitățile ce se desfășoară prin intermediul unităților școlare au o foarte mare importanță.Școala are un rol hotărâtor în crearea unei societăți care să nu fie indiferentă față de mediul său,societate care ar putea deveni distructivă și autodistructivă.

SISTEMUL EDUCAȚIONAL FORMAL URMĂREȘTE:

-să asigure elevilor cunoștințele fundamentale ale ecologiei sistematice,care să le per- mită , când li se oferă prilejul ,să ia decizii pentru rezolvarea problemelor de mediu.

-să ofere elevilor șansa de a înțelege:

modul în care activitățile umane influiențează mediul

formarea varietate a problemelor mediului și a implicațiilor ecologice ale acestora

cunoaștera și priceperile,deprinderile necesare pentru a identifica și investiga problemele si pentru a sintetiza datele obișnuite

capacitatea de a analiza problemele de mediu și de asociere a aprecierilor în perspectiva implicațiilor lor ecologice

capacitatea dea a evalua,clarifica și modifica propriile lor aprecieri în lumina noilor informații

Educația non-formală (extrașcolară) reprezintă educația urmărită în afara sistemului școlar,într-o manieră regulată sau intermitentă. Acest tip de educa-ție presupune orice activitate organizată în mod sistematic,creată în afara sistemului formal și care oferă tipuri selectate de învățare a subgrupurilor specifice populației (atât adulți cât și copii). Realizarea educației în mod component presupune întotdeauna prezența și acțiunea unui personal anume pregătit-personalul didactic. Perfecționarea pregătirii profesionale poate fi realizată în cadrul unor activități de educație non-formală. Deoarece profesorii sunt o cheie importantă pentru aplicarea cu succes a unui curriculum de educație ecologică, este foarte important ca ei înșiși să se pregătească pentru a avea cunoștințele,abilitățile cognitive și calitățile afective pe care urmăresc să le dezvolte la elevii lor.

Încercând să sădim în sufletele copiilor încă din primii ani de școală dragostea pentru natură.pentru tot ceea ce ne oferă ea,nu facem decât să înfrumusețăm viața și să o prelungim cât mai mult.

Motto : ,,Să călcăm ușor Pământul spre a nu-l zgudui fatal,,

(LESTER R.BROWN)

Formarea conduitei ecologice vizează formarea deprinderilor și obișnuințelor de comportament ecologic.

Încă de la vârsta preșcolară copiii vin în contact cu marile realizări ale societății noastre,cu valori materiale și spirituale ale poporului nostru ,cu puterea creatoare a oamenilor muncii,cu aspecte din activitatea practică a oamenilor legate de diferite sectoare de muncă,cu frumusețile naturii.

La copiii de vârsta școlară,educația ecologică se poate realiza mai mult la nivelul formării deprinderilor și al trăirilor afective.În același timp încă de la clasa pregătitoare trebuie să existe o strategie de organizare a conținuturilor științifice și de transmitere a lor într-un mod individualizat. Ca dascăli în procesul instructiv educativ și în spiritul democratizării reale a învățământului , activitatea și speranțele noastre se îndreaptă spre însușirea conștientă și în mod accesibil a cunoștințelor,utilizând mijloace moderne care arată că întotdeauna corectitudinea informației dată copilului este validată de realitate.

Astfel spus,excursiile,drumețiile,organizarea de observații ,investigații,experimente în natură ne pot oferi posibilitatea înțelegerii necondiționată a fenomenelor și a protejării naturii, atât de necesară înțelegerii relațiilor de cauzalitate și efect din natură.

În consecință,cunoașterea mediului și a problemelor sale,la această vârstă trebuie să îmbrace aspecte practice și să provoace trăiri emoționale. Copiii trebuie puși în situația de a acționa,de a reacționa,de a manifesta atitudini. Ei trebuie încurajați să ia parte la acțiuni în aer liber cum ar fi:grădinărit,excursii în natură,acțiuni de curățire a unor zone. Copiii,țin să dezvolte un atașament emoțional față de ce le este familiar și față de care se simte bine. Dacă trebuie să-și dezvolte un sentiment de interconectare cu natura,atunci are nevoie de experiențe pozitive în acest sens. Natura în sine oferă o multitudine de experiențe și activități în orice anotimp sau pe orice vreme.

Drumețiile organizatee cu copiii pe malul Dunării aflat la hotarul localității noastre,a fost un prilej de formare a comportamentului ecologic. Copiii au colectat resturile menajere în saci, apoi au admirat foșnetul frunzelor,frumusețea florilor sălbatice și cântecul păsărilor.Copiii trebuie să devină prieteni ai naturii ,cu condiția să respecte natura. Aceasta înseamnă astăzi,mai mult ca oricând să o privești ca un ecolog-cetățean ce dorește nu o natură strivită,ci conștient că apără și conservă una dintre bogățiile cu care noi românii ne mândrim.

Ce ne oferă natura în schimbul prieteniei noastre?

Pe lângă bucuria clorofilei,foșnetul arborilor,cântecul păsărilor,susurul apei,atât de poetice și fără de care n-am putea trăi,ne dă cel mai nelipsit bun , AERUL CURAT.

Degradarea continuă a mediului înconjurător care se petrece sub ochii noștri este un element major al,, unei crize de civilizație,,și se datorează tocmai intervenției omului în natură. Școala trebuie să transforme sentimentele de admirație față de frumusețile naturii în convingeri și deprinderi de protejare a mediului înconjurător. După cum noi ne bucurăm de frumusețile naturii moștenite de la stăbunii noștri,tot așa avem datoria s-o păstrăm și pentru urmașii noștri. Stă în puterea celui ce a rupt o creangă de copac și să sădească alături puiet din care va izbucni VIAȚA!

CAPITOLUL II. METODE ȘI STRATEGII DE REALIZARE A EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

2.1. DELIMITAREA CONCEPTULUI

STRATEGIE,PROCEDEU,METODE,MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Metodologia didactică-este ansamblul metodelor și procedeelor utilizate în procesul de învățământ,precizând în același timp natura,funcțiile și posibilele clasificări ale metodelor de învățământ. Metodologia ajută cadrul didactic să-și aleagă căile cele mai adecvate în cederea valorificării potențialului elevilor și atingerii obiectivelor instructiv-educative,prevăzute în programele școlare ale fiecărui obiect de studiu.În acest context intervin creativitatea și inspirația profesorului,care intră în contact cu teoria privind metodele și,apoi,le selectează și le folosește în diferite ipostaze,în funcție de resursele umane și materiale de care dispune la un moment dat.

STRATEGIA DIDACTICĂ- este expresia unității și interdependenței metodelor didactice,procedeelor,mijloacele de învățământ și a modurilor de organizare a învățării (frontal, pe grupe, individual) Cu alte cuvinte, strategia didactică sau strategia de predare-învățare presupune integrarea unitară a tuturor secvențelor educative pentru atigerea obiectivelor operaționale. Strategia didactică este un concept complex care presupune îmbinarea armonioasă a metodelor,mijloacelor și fenomenelor de organizare a învățării.

METODA- termenul derivă etimologic din cuvintele grecești metha(către,spre) și odos(cale,drum) Asfel în didactică,termenul ar putea avea sensul de drum care conduce la atingerea obiectivelor educaționale,cale parcursă de profesor pentru a le înlesni elevilor descoperirea unor instrumente de lucru proprii.

Trăsături ale metodelor :

-este selecíonată de cadrul didactic și aplicată în lecții și activități extrașcolare;

-se folosește sub formă de variante sau procedee în funcție de nivelul,interesele sau trebuințele elevilor,având ca scop asimilarea temeinică a cunoștințelor ;

-aduce o mai bună cooperare cu elevii ;

Pentru a alege metodele potrivite într-o anumită situație de învățare,cadrul didactic trebuie să țină seama de factori obiectivi și factori subiectivi. Factorii obiectivi se referă la obiectivele educației și la logica internă a științei din cadrul căreia sunt selectate informațiile transmise. Factorii subiectivi se referă la contextul uman și social,personalitatea profesorului, psihologia elevilor și a colectivului de elevi. Nu în ultimul rând,trebuie menționat că metodele pedagogice derivă din metodele de cercetare sau științifice,dar între ele există o deosebire esențială. În timp ce metodele de cercetare ajută la descoperirea propriu-zisă a cunoștințelor,la producerea și elaborarea lor într-o formă științifică,metodele pedagogice ajută la prezentarea și transmiterea acestor cunoștințe și ajută elevii să le redescopere ca pe adevăruri noi,deși ele sunt deja parte integrată a experienței umane.

PROCEDEUL- este o secvență, un simplu detaliu,o component sau o particularizare a metodei.Astfel,putem define metoda ca un ansamblu corelat de procedee, oportune într-o situație de învățare. Ordonarea, ierarhizarea și modul cum sunt integrate într-o metodă asigură procesului didactic variație,echilibru și suplețe, prevenind apariția oboselii sau a monotoniei. Ion Cerghit a realizat o clasificare a procedeelor didactice,folosind drept criteriu funcția lor pedagogică. Selectăm dintre acestea câteva categorii de procedee:

Procedee de organizare,impunere a disciplinei și focalizare a atenției ;

Procedee de reactivare sau reactualizare ;

Procedee de comunicare sau de sprijinire a comunicării;

Procedee de exersare sau de formare a priceperilor și deprinderilor;

Procedee de dirijare și sprijinire a învățării;

Procedee de indivizualizare a învățării;

Procedee de evaluare și autoevaluare ;

Procedee de control și autocontrol ;

Între metodă și procedeu se stabilesc relații dinamice care duc,deseori,la transformarea procedeului în metodă și invers. Astfel,dacă metoda folosită este demonstrația,putem include ca procedeu explicația.Într-o altă situație de învățare, explicația poate deveni metodă, iar demonstrația-un procedeu subordonat acesteia, la fel cum observația și explicația pot fi, pe rând, metodă și procedeu.

Mijlocul de învățământ-este un instrument material(de exemplu,dispozitive,aparate și forme diverse de prezentare a obiectelor ), folosind în procesul de învățământ pentru a facilita transmiterea cunoștințelor, formarea deprinderilor, învățarea și autoînvățarea, evaluarea achizițiilor și valorificarea aplicațiilor practice în procesul didactic.

Școala contemporană folosește mijloace de învățământ foarte moderne,dar care,deseori,lipsesc din multe instituții de învățământ. Unul dintre aceste mijloace de învățământ este calculatorul . Cadrul didactic trebuie să mențină un echilibru în utilizarea mijloacelor de învățământ, evitând cele două extreme:lipsa sau prezența într-un număr foarte mare în cadrul procesului didactic.

De asemenea,trebuie evitată folosirea cu precădere a unei singure categorii de mijloace de învățământ,pentru că și acest lucru duce la apariția monotoniei și a oboselii .

2.2.IMPLEMENTAREA EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSTAR

Natura ne atrage prin frumusețea, varietatea ei, precum și prin fenomene înconjutătoare este și excursia,pe care dicționarul limbii române o denumește ca,, o plimbare sau o călătorie în grup,făcută pe jos sau cu mijloace de transport, în scop educativ sau distractiv„

De aceea, am folosit plimbările, excursiile și vizitele, în perioada activităților extrașcolare, pe o scară din ce în ce mai largă, pentru că ele constiuie mijloc de recreere, de destindere și totodată de asimilare de multitudinea culorilor, formelor, mirosurilor și sunetelor.

Unul dintre mijloacele intuitive prin care copiii pot cunoaște lumea oi cunoștințe și de reactualizare a celor vechi.

În același timp,fac legătura directă cu natura și cu societatea,cu rezultatele muncii omului,ajutându-i pe copii la formarea concepției materialist –dialectice despre lume și viață . Natura își are legile ei care trebuie respectate cu sfințenie.

Existența planetei noastre este amenințată de tot felul de fenomene specifice civilizației moderne. Ocrotirea naturii,ca ramură a ecologiei,are ca obiectiv principal păstrarea și conservarea ecosistemelor naturale din anumite regiuni,în vederea asigurării echilibrului ecologic.

Antrenând elevii în diferite acțiuni ca : îngrijirea pomilor din curtea școlii,distrugerea buruienilor,plantarea de flori și de pomi,întreținerea spațiilor verzi, hrănirea păsărilor și animalele sălbatice pe timp de iarnă,am realizat dezvoltarea spiritului de cunoaștere și apărare a naturii. Am reușit sa-i conving că omul nu are dreptul să distrugă o specie animală sau vegetală,fără o motivație serioasă,invocând pretextul că acestea nu folosesc la nimic.

Conștiința unui copil,atunci când încearcă să înțeleagă și să determine relația dintre el și natura vie,se evidențiază în acțiunea sa de decizie:,,a rupe sau a nu rupe o plantă, a călca sau nu o insectă’’. Din punct de vedere al sentimentelor față de natură,între copilul de la sat și cel de la oraș există deosebiri de care trebuie să ținem seama. Copilul de la sat observă cu mai multă ușurință o sumedenie de aspecte ale lumii naturale comparativ cu cel de la oraș,dar ambii manifestă o curiozitate permanentă. Curiozitatea lor duce la acumularea de cunoștințe multiple despre mediul înconjurător,despre protecția lui,contribuind la dezvoltarea capacității de a gândi logic și de a interpreta corect anumite aspecte din jurul său.

Mediul înconjurător poate deveni pentru copil sursa de inspirație și locul pentru cele mai îndrăgite jocuri,iar elementele mediului , jucăriile lui.

Tot ce descoperă copilul prin joc este mai bine înțeles,mai ușor de reținut,mai trainic. De aceea am folosit cu succes multe jocuri ca modalitate de educație ecologică. Pot aminti aici jocurile:,,Gărgărița,Arta naturii,Albinuțele,Firul ierbii,Talpa uriașă ‘’. Astfel copilul a avut ocazia să fie introdus în lumea minunată a plantelor și animalelor,să ,,descopere,,elementele de mediu neobservate până atunci,să cunoască si să aplice acțiuni de protecție a mediului înconjurător,să ajungă la concluzia că ocrotirea naturii e însăși ocrotirea omului,a sănătății lui fizice și spirituale .

Am făcut cu elevii o drumeție pe malurile Dunării. Pentru a-i sensibiliza,i-am dus într-un loc în care pădurea suferise o ,,agresiune,, din partea omului. Văzând că pădurea se află într-o stare jalnică,copiii au realizat că trebuie să acorde foarte multă atenție,tuturor elementelor de mediu din jurul lor.

Gândurile și sentimentele pe care le încearcă în față naturii, le pot traduce în desene, compuneri, cântece, poezii. Copiii au constatat că pădurile ,,țin,, apele,ele ,,fac ,, aerul curat, ele ,,recreează,, mintea obosită. Străvechiul obicei de a ne impodobi casele de Crăciun cu câte un brăduț adus din pădure constituie o rană vie, greu de vindecat pentru mediu. Pădurea reprezintă o legătură vie între trecut,prezent și viitor. Cine va avea pădure în viitor,acela va avea ,,aur,, .

La baza conceptului de educație ecologică se află două noțiuni fundamentale:mediu natural ,calitatea și degradarea mediului . Mediu natural este o noțiune fundamentală care stă la baza ecologiei ca știință. Educația pentru mediu nu este doar o formă de educație,un instrument de rezolvare a problemelor de mediu sau gestionarea resurselor naturale. În procesul de învățare educația ecologică este similară cu educația pentru protecția mediului,fiind diferențiată de aceasta prin trei abordări esențiale.

Educația ecologică este un proces educațional format din cinci elemente bazate pe concepte individuale.

CONȘTIENTIZAREA- ,,să ajuți oamenii să devină conștienți de faptul că sunt alegeri pe care ei le pot face în calitate de consumatori,dar aceste alegeri pot avea multiple implicații asupra mediului.

Elevii sunt sprijiniți pentru :

-atingerea unui nivel de conștiință și atenție față de mediu și problemele sale;

-dezvoltarea capacității de a observa și alege stimulii;

-prelucrarea,perfecționarea și extinderea percepțiilor nou formate,legate de mediu;-folosirea acestor noi calități în diferite situații ;

CONȘTIINȚELE- ajută la înțelegerea interrelațiilor din lumea vie,astfel încât oamenii să înțeleagă cum interacționează cu mediul,ce probleme pot apărea precum și cum pot fi acestea rezolvate.

-elevii trebuie să înțeleagă modul de funcționare a mediului,de apariție a problemelor legate de mediu și de rezolvare a acestor probleme .

APTITUDINILE- cu caracter individual,,eficiență și competențe în efectuarea sau rezolvarea cu succes a unor sarcini sau activități specifice .’’

-elevii trebuie să-și însușească un set de valori și să manifeste grijă pentru mediu,precum și să posede motivație și dorință pentru a participa la acțiuni menite să îmbunătățească starea mediului.

IMPLICAREA- încurajează elevii să-și aplice cunoștințele dobândite,să participle active la luarea deciziilor,să-și susțină propria opinie .

-elevii sunt sprijiniți pentru a-și forma și dezvolta abilități necesare identificării și investigării problemelor de mediu și în scopul participării lor la rezolvarea acestor probleme .

Actualele probleme de mediu sunt grave și trebuie abordate de întreaga comunitate,iar educația școlară reprezintă o soluție viabilă. Astăzi, copiii ca viitori gestionari și consumatori ai resurselor natural pot intervene prin acțiuni constructive la salvarea mediului înconjurător.

În prezent ca disciplină școlară,educația de mediu este materie opțională.Plecând de la ideea implicării elevilor în rezolvarea problemelor locale de mediu,lucrarea urmărește contribuția și creșterea gradului de conștientizare a elevilor în privința problemelor de mediu și a elementelor dezvoltării durabile,prin studiu la clasă și acțiuni concrete în cadrul școlii și comunității.

Educația ecologică în școală reprezintă o preocupare constantă în toate categoriile de activități. Acest demers este de o importanță majoră întrucât primele forme de organizare a cunoașterii de către copii a mediului înconjurător apar în învățământul preprimar și se continuă în clasele primare prin reintroducerea obiectului Matematică și Explorarea Mediului., începând cu clasa pregătitoare .

Întrucât problematica mediului are un caracter pluridisciplinar și o mare complexitate,o evoluție rapidă și greu de prevăzut și un caracter prioritar,conținuturile trebuie relaționate cu viitorul planetei și supraviețuirea speciilor.

Prin tratarea interdisciplinară se poate ajunge la formarea unei viziuni globale și a unui sistem coerent de atitudini și comportamente potrivit vârstei școlarului. Urmărită pe toată durata școlarității,educația ecologică poate forma cetățeni responsabili prin conștientizarea pericolelor ce amenință umanitatea și patrimoniul său natural .

Pornind de la premisa că școala mileniului III este centrată pe elev,deci pe cel care învață,se impune înlocuirea caracterului enciclopedist al actului educativ cu un proces activ care să implice atât activitatea mentală,cât și activitatea fizică,formând capacități și competențe necesare pe parcursul întregii vieți. Se impune astfel o abordare interdisciplinară a problemelor de studiat și,de asemenea,parteneriatul între învățători sau învățători profesori de la anumite discipline.

Deși ar părea pretențios,termenul de portofoliu poate fi introdus încă din clasa pregătitoare,copiii putând realiza diverse lucrări,individual sau în echipă. Pe parcursul următoarelor clase, conținutul portofoliului se poate îmbogății pentru ca, la sfârșitul clasei a -IV-a, fiecare elev să aibe un portofoliu cu acest conținut tematic.

Mai mult,urmărind pe parcursul întregului ciclu primar realizarea obiectivelor educației ecologice, atât prin valorificarea conținuturilor unor texte din manual, cât și prin excursiile, vizitele, mapele tematice realizate, vor constata că la sfârșitul acestei perioade elevii au un bagaj de cunoștințe, dar și de abilități în stare să-i facă să acționeze în vederea protejării mediului, chiar de la această vârstă. Asfel, copilul va fi capabil să protejeze mediul apropiat (curtea, spațiul verde, arborii existenți), să planteze o floare, un copac, să atragă atenția celorlalți pentru a păstra curățenia, să participe la reciclarea unor deșeuri (din sticlă,plastic,hârtie)etc.

Elevul va fi antrenat atât în activitățile de observare,cât și de manipulare și experimentare, avându-se în vedere faptul că învață mult mai temeinic atunci când lucrează practic și când forma de activitate depășește spațiul băncii de școală.

Delimitări conceptuale ale metodologiei instruirii într-un sens larg, învățarea trebuie înțeleasă dincolo de noțiunile de ,,educație,,și școală. Învățarea presupune o atitudine atât față de cunoaștere cât și de viață, atitudine care pune eccent pe inițiativa omului.

Termenul de „învățare” cuprinde achiziționarea și practicarea de noi metodologii ,noi priceperi, noi atitudini și noi valori necesare pentru a trăi într-o lume în continuă schimbare.

Învățarea este, în fapt, procesul de pregătire pentru a face față unor situații noi. Ea se poate produce conștient, sau deseori, inconștient, de obicei din experiența unor situații de viață cu toate că și situațiile imaginate pot declanșa învățarea .

Practic, fiecare persoană din lume,școlarizată sau nu,experimentează procesul învățării la diferite nivele,dar probabil că în prezent nimeni nu învață încă la nivelul,cu intensitatea și cu viteza necesară pentru a face față complexității lumii moderne.

Teoria reprezintă un model eficient de achiziție informațională, de construcție , reconstrucție și chiar de dezvoltare a determinanților învățării umane .

Proiectarea și realizarea optimă ale activității instructiv-educative depind de felul cum se desfășoară, dimensionează și articulează componentele materiale , procedurale și organizatorice, care imprimă un anumit sens și o anumită eficiență pragmatică formării teneretului.

Concretizarea idealurilor educaționale în comportamente și mentalități nu este posibilă dacă activitatea de predare și învățare nu dispune de un sistem coerent de căi și mijloace de înfăptuire, de o instrumentalizare procedurală și tehnică a pașilor ce urmează a fi realizați pentru atingerea scopului propus. Formele și mijloacele strategice, de înfăptuire a sarcinilor didactice, pot fi circumscrise terminologic prin intermediul sintagmelor didactice, de tehnologie didactică, metodologie didactică, metodă, procedeu și mod de organizare ale învățării.

Procesul de învățământ este format din mai multe componente aflate în interdependență. Astfel obiectivele pedagogice , conținutul învățământului, metodologia didactică, evaluarea didactică și proiectarea pedagogică (a procesului de învățământ), deși secvențele de sine stătătoare în cadrul procesului de educare și formare, se află într-o legătură permanentă a cărei finalitate se regăsește în fiecare unitate elementară de educat.

Comparativ cu celelalte subsisteme care formează și definesc didactica generală,metodologia didactică este subsistemul care se bazează pe interacțiunea directă dintre cele două elemente fundamentale ale actului educațional :educatorul și educabilul . Pentru a definii conceptul de metodologie didactică trebuie avută în vedere raportarea la activitatea pedagogică de formare-dezvoltare permanentă a personalității aflată în strânsă înterdependență cu toate elementele componente ale procesului de învățământ, privite ca pedagogică de formare – dezvoltare permanentă a personalității aflată în privite ca ansamblul structural luat în deplina lui unitate.

Ca acțiune extrem de complexă, metodologia înglobează o structură tehnică laborioasă compusă din metode, procedee și mijloace didactice prin care se urmărește eficientizarea actului pedagogic.Sunt descrise caracteristicile operaționale ale metodei,în perspectiva adecvării lor la circumstanțe diferite ale instruirii,și sunt scoase în evidență posibilitățile de ipostaziere diferențiată ale acestora,în funcție de creativitatea și inspirația profesorului.

Metodele didactice reprezintă acțiunile subordonate realizării scopurilor activității de instruire prin avansarea unor căi de învățare eficiente de organizare și desfășurare ale predării-învățării din perspectiva elevului,corelându-se cu celelalte componente ale instruirii. „Metodele de instruire se aseamănă cu metodele ce cercetare (ale științei) deoarece ambele sunt căi ce duc la conturarea unor fapte legități, descrieri, interpretări cât mai apropiate de realitate.Dar există si deosebiri dintre care una fundamentală constă în faptul că,în timp ce metodele de cercetare produc , elaborează cunoștințe metodele didactice-de regulă prezintă, vehiculează cunoașterea sedimentată la un moment dat.

Primele metode servesc la descoperirea propriu-zisă a unor adevăruri, în timp ce ultimele slujesc la comunicarea lor ori la conducerea eforturilor spre redescoperirea adevărurilor noi doar pentru ele.

Metoda are un caracter polifuncțional deoarece poate participa simultan sau succesiv la realizarea mai multor obiective instructiv-educative.

Opțiunea profesorului pentru o anumită metodă de învățământ constituie o decizie de mare complexitate . Alegerea unei metode se face ținând cont de finalitățile educației,de conținutul procesului instructiv,de particularitățile de vârstă și de cele individuale ale elevilor, de psiho-sociologia grupurilor școlare,de natura mijloacelor de învățământ,de experiența și competența didactică finalitățile educației, de conținutul procesului instructiv, de particularitățile de vârstă și de cele individuale ale elevilor,de psiho-sociologia grupurilor școlare ,de natura de vârstă și de cele individuale ale elevilor,de psiho-sociologia grupurilor școlare ,de natura mijloacelor de învățământ, de expierența ți competența didactică ale profesorului.

Metodele dețin mai multe funcții specifice din perspectiva unor specialiști în metodologia didactică :

funcția cognitivă (pentru elev, metoda constituie o cale de acces spre cunoașterea adevărurilor și a procedurilor de acțiune, spre însușirea științei și tehnicii ,a culturii și a comportamentelor umane metoda devine pentru elev un mod de a afla, de a cerceta, de a descoperi )

b. funcția formativ-educativă (metodele supun exersării și elaborării diversele funcții psihice și fizice ale elevilor,prin formarea unor noi deprinderi intelectuale și structuri cognitive ,a unor noi atitudini sentimente,capacități,comportamente )

c. funcția existente la nivelul metodelor,procedeelor și mijloacelor didactice

Dimensiunea teoretică a metodologiei didactice explică și interpretează natura,conținutul,forma și clasificarea posibilă a diferitelor metode,procedee și mijloace didactice, valorificabile ca acțiuni, operații și instrumente eficiente în activitatea de predare – învățare –evaluare.

Dimensiunea practică operaționalizează trăsăturile specifice metodelor didactice relevante prin deschiderea și interacțiunea lor,care solicită nivelurile superioare ale creativității pedagogice,definitorii pentru personalitatea educatorului.

În practica pedagogică nu se poate vorbi de o metodă bună sau mai puțin bună,de rezultatele obținute doar datorită uneia sau alteia dintre metode.

Dar pentru a fi eficiente, metodele trebuie să se alinieze unor criterii specifice precum cel de structurare și folosite în cadrul unor strategii de predare-învășâțare-evaluare.

2.3. Rolul educației ecologice în evoluția proceselor psihice la școlari

Procesele psihice sunt instrumente ale trăirii psihice. Ele se împart în procese de cunoaștere, afective și de voință (volitive).

Procesele de cunoaștere sunt cele de înțelegere a realității obiective, cele afective însoțesc cunoașterea și se conturează în trăiri și atitudini, iar cele volitive asigură energia necesară în organizarea și susținerea activitații.

Perioada preșcolară, împreună cu cea primară reprezintă cea mai autentică copilărie. Copilul parcurge cele mai spectaculoase transformări in plan somatic, psihic si social. Lărgirea orizontului de cunoaștere are la bază dezvoltarea proceselor psihice.

Activitatea de bază a copiilor din învățământul primar este jocul. El conține sarcini de natură instructiv-educativa, asigurând asimilarea printr-o formă atractivă, posibilă pentru nivelul de intelegere al copilului și acceptată, dorită. Copilul începe să descopere treptat realitatea.

În cadrul activităților de educație ecologică cunoașterea se realizează prin acțiunea directă cu obiectele. Motorul acestei activitați este afectivitatea, modul de realizare se sprijină pe imaginatie și determinarea de a duce la bun sfârșit un lucru început marchează primele semne de manifestare ale voinței.

La vârsta preșcolară se dezvoltă accentuat finețea organelor de simț. Rolul major al mâinii în cunoaștere prin pipăit si manipulare este complet de văz și auz. Totuși între atingere și vedere există legături puternice. Un obiect văzut nu este întotdeauna recunoscut prin pipăire și invers. Atingerea îi oferă informații de detaliu,vederea îi oferă întregul,ansamblul.

Dezvoltarea auzului îl ajută să recunoască anumite ființe,animale,zgomote,în lipsa vederii lor. Astfel se dezvoltă capacitatea de identificare a caracteristicilor din mediul înconjurător.

Gustul și mirosul se dezvoltă în mod diferit la fiecare copil. Este posibil chiar să se înregistreze o modificare a dorințelor alimentare în urma derulării unor activități ce au ca scop formarea unor deprinderi de alimentație sănătoasă.

Școlarul mic percepe mai bine forma decât volumul și culoarea decât forma percepțiilor noi li se opun cele din experiența anterioară,cele care îi sunt deja cunoscute.

Astfel,la vederea unui animal la grădina zoologică copilul poate face afirmații hazlii pentru adult.Pentru el sunt nedumeriri,nepotriviri.Văzând un cerb el poate afirma “Uite un cal cu coarne!”.Faptul că forma și mărimea este relativ asemănătoare îl face să atribuie cerbului denumirea de cal,deoarece acesta îi este deja cunoscut.Coarnele reprezintă elementul de nepotrivire cu ceea ce știe el despre cal.

Cunoașterea la vârsta școlară mică se realizează mai întâi pe baza senzațiilor și percepțiilor.De aceea pentru a obține informații cât mai complete despre obiecte trebuie antrenate în procesul cunoașterii cât mai multe simțuri.La început dobândește denumirea obiectelor și a părților lor component,apoi descoperă însușirile lor,le clasifică după asemănări și deosebiri.

De la perceperea însușirilor contrastante copiii vor fi îndrumați spre descoperirea unor însușiri mai puțin evidente,ceea ce ridică nivelul cunoașterii.Reprezentările se formează în plan mental în urma percepțiilor trăite.La această vârstă ele sunt mai operative dacă conactul cu obiectul este active.

Încă de la clasa pregătitoare reprezentările sunt încărcate de elemente concrete si particulare. Dezvoltarea lor îl ajută să se orienteze ușor și rapid în spațiul personal (își găsește lucrurile,știe unde să le caute,cunosc întrebuințările lor ) După vârsta de 6 ani copilul poate înregistra progrese mai ales prin prisma noii programe școlare și a introducerii clasei pregătitoare.

Ritmul de dezvoltare și transformarea cantitativă a reprezentărilor este foarte intens în etapa școlară.

Reprezentările creează o expansiune a psihicului dând copilului posibilitattea să trăiască în present atât trecutul cât și viitorul,să îmbine în acțiune atăt realul cât și imaginarul.

La clasa pregătitoare se creează și reprezentări false date în general de lipsa de experiență,de percepțiile parțiale și de influiențele cotidiene.

Reprezentările sunt construcții mentale cu character mai abstract care marchează momentul intermediar dintre sensorial și logic.Prin momentele repetate de joc,imaginația cunoaște o dezvoltare majoră în această perioadă,ea dezvoltându-se din ce în ce mai mult.

Creativitatea se observă în manifestările artistice,chiar dacă realizările nu se ridică încă la nivelul intențiilor.În grădiniță copilul este antrenat în diferite activități de creație prin care dobândește treptat tehnici artistice. În cadrul activităților de educație ecologică lucrează diferite colaje din material variate ,taie, lipeste, suprapune, realizează construcții dein cuburi, nisip sau alte materiale.

O altă latură se realizează prin serbările în care copiii sunt implicate, prin dans, scenete,cântec.

Poveștile sunt iubite de copii. Ele contribuie în egală măsură la dezvoltarea imaginației reproductive, dar și a celei creatoare. Atitudinea copiilor se modifică față de conținutul basmelor de la o acceptare fără discernământ a preșcolarului mic, la o atitudine uneori critică a preșcolarului mare.

Toate activiățile în învățământul primar se desfășoară prin joc și experimente practice,drumeții pe care le parcurg cu placere. Experiența copilului se îmbogățește, apar interese noi, se extinde sfera reprezentărilor.

Între imaginația copilului și dezvoltarea lui psihică există o strânsă legătură. De multe ori copilul apelează la imaginative pentru a umple golul dintre dorință și posibilități.

Cu ajutorul imaginației copilul reunește imaginile în combinații noi. Un scaun răsturnat devine mașină, o mătură devine cal, o cutie se transformă în clopoțel etc.

Dacă imaginația este calea de realizare a activității, afectivitatea este motorul. Stările afective pot declanșa,menține sau inhiba imaginația.

În cadrul orelor de educație ecologică necesitatea antrenării atenției investigative surprinde mai bine diferențele dintre copiii atenți și cei care nu își pot concentra atenția.

Treptat atenția se dezvoltă ca durată și oferă posibilitatea integrării observațiilor în planurile controlate mental.

,,Prin funcțiile ei culturale și socio-pedagogice, educația pune în valoare cea mai prețioasă energie-energie umană,furnizând un agent al dezvoltării care, prin calitatea lui, are un impact direct asupra calității vieții sociale și a productivității muncii, în toate sectoarele de activitate.”

Mediul înconjurător în care copiii își desfășoară activitatea, prin variatele lui aspecte, constituie un prilej permanent de influiențare asupra personalității acestora.

Pentru copil, mediul-prin condițiile materiale și culturale pe care le oferă-constituie un cadru necesar dezvoltării lui și în același timp, principala sursă de impresii,care vor sta la baza procesului de cunoaștere a realității.

Cunoașterea medilui înconjurător de către copii reprezintă o importanță deosebită în dezvoltarea lor multilaterală, precum și o sarcină de bază a procesului instructiv-educativ desfășurat în școală. În acest sens, activitățile de cunoaștere a mediului instrumentală (sau operațională – metoda servește drept tehnică de execuție, mijlocind atingerea obiectivelor instructiv-educative);

d. funcția normativă (sau de optimizare a acțiunii – metoda arată cum să se procedeze,cum să se predea și cum să se învețe astfel încât să se obțină cele mai bune rezultate )

Procedeele didactice reprezintă operațiile care sprijină eficientizarea metodelor alese de profesor în diferite situații concrete „Procedeul didactic reprezintă o secvență a metodei, un simplu detaliu, o tehnică mai limitată de acțiune, o componentă sau chiar o particularizare a metodei. Valoarea și eficiența unei metode sunt condiționate de calitatea, adecvarea și congruența procedeelor care o compun.

Uneori, mutațiile intervenite pot fi atât de mari, încât la limită metoda poate deveni ea însăși un procedeu, în contextul altei metode, după cum un procedeu își poate aroga, la un moment dat, demnitatea de metodă.

Mijloacele de învățământ reprezintă instrumente naturale artificiale, tehnice, informaționale, cu caracter auxiliar în raport cu metodele și procedeele didactice.

În urma acestei schematice analize se poate considera că metodologia didactică reflectă capacitatea acesteia de integrare și valorificare pedagogică a metodelor, procedeelor și mijloacelor didactice disponibile la un anumit moment al evoluției școlii și gândirii pedagogice, (tradițională, modernă, postmodernă) prin angajarea resurselor funcționale și structurale înconjurător precum și cele de educație ecologică contribuie în mod deosebit la educația intelectuală a copiilor dar și la forma socială a școlarilor.

Mai întâi de toate, mediul ambiant oferă copilului posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru el, care îi stărnește curiozitatea, dorința de a-l cunoaște. Asfel,din contactul cu obiectele și jucăriile sale, cu lucrurile personale și cele ale adulților, apar diferite întrebări din care rezultă că școlarul se interesează de denumirea, calitățile sau proveniența lor. Adulții în familie, precum și învățătorul la școală, trebuie să satisfacă aceste interese. Prin răspunsul dat se transmit cunoștințele solicitate de copil, cât și atitudinea pe care trebuie să o aibă copilul față de fiecare lucru sau ființă. Cu alte cuvinte, concomitent cu transmiterea de cunoștințe,se formează copilului o atitudine corespunzătoare,un anumit mod de comportare.

Curiozitatea pe care copiii o manifestă față de fenomenele naturii trebuie menținută și transformată într-o puternică dorință de a cunoaște și înțelege din ce în ce mai bine.

Observarea sistematică a dezvoltării și schimbării în timp a plantelor,a creșterii și îngrijirii animalelor educă atenția,spiritul de observație,deprinderea de a sesiza schimbările din natură și dorința de a cunoaște cauzele acestora.

Răspunzând la întrebările copiilor,invățătoarea trebuie să le explice fenomenele respective în raport cu capacitatea lor de înțelegere.

Asfel, orizontul de cunoastere al copiilor se îmbogățește treptat, ceea ce permite să

înțeleagă că plantele și animalele au nevoie de anumite condiții de dezvoltare ( hrană, căldură, lumină, adăpost), că trebuie îngrijite de om ; sau că fiecare fenomen este rezultatul unei cauze, că fenomenele sunt legate între ele și depind unele de altele.

Înțelegerea treptată, pe baza cunoștințelor transmise de educatoare, a fenomenelor din natură, a interdependenței dintre ele, a cauzelor care le-au provocat contribuie din plin la însușirea de către copii a unor elemente științifice despre natură și la formarea unui comportament favorabil protejării mediului înconjurător, a resurselor naturale ale Terrei.

Observarea sistematică a naturii de către copii, sub îndrumarea educatoarei contribuie la îmbogățirea cunostințelor lor, la înțelegerea adecvată a fenomenelor naturii, la dezvoltarea spiritului de observație, a gândirii și a limbajului. Observând natura, copiii pot, de asemenea, sub îndrumarea adultului să sesizeze frumusețile ei și să o îndrăgească . În felul acesta li se educă simțul estetic, sentimentul de admirație, de dragoste și mândrie pentru bogățiile și frumusețile naturii patriei noastre. De asemenea mediul înconjurător oferă copiilor și alte posibilități de cunoaștere.

Este vorba de cunoașterea muncii oamenilor,a diferitelor meserii,a rezultatelor activității umane în diferite domenii. Prin însușirea de noi cunoștințe despre aceste aspecteale vieții sociale, copiii își lărgesc orizontul,își dezvoltă interesul pentru cunoașterea activității omului, li se educă dragostea și respectul față de om și de rezultatele muncii lor.

O mare însemnătate a importanței activităților de cunoașterea mediului și educație ecologică rezidă din faptul că prin acestea se reușește cultivarea unei atitudini active de ocrotire a naturii și de protejare a mediului înconjurător, a unei conduite ecologice în relațiile copiilor cu natura și mediul. În aceste activități elevii exersează deprinderile de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător, educând atitudinea pozitivă față de natură și în același timp stimulând curiozitatea pentru investigarea acesteia.

O deosebită însemnătate o prezintă fenomenele naturii care oferă copiilor prilejul de a comunica în cadrul orelor, descoperirile lor și de a interpreta date și simboluri din care ei extrag informații-este vorba aici de calendarul naturii, tabelul responsabilităților, cu care copiii operează zilnic.

Orele de educație ecologică prezintă o importanță deosebită, deoarece oferă copiilor șansa de a descrie apectele generale ale celor patru anotimpuri, de a clasifica elementele componente ale mediului natural, de a recepta frumosul din natură.

Însușirile unei personalități sunt sintetizate astfel de scopul educației :

Un larg orizont de cunoaștere;

Capacitatea de a participa activ la transformarea societății;

Concepția științifică înaintată;

Spirit creator,receptivitate,sensibilitate pentru frumos;

Toate aceste trăsături se realizează atât în timpul activităților de cunoaștere mediului dar și în cadrul opționalului educație ecologică.

În funcție de conținuturi și de domeniile de cunoaștere,în cadrul orelor de matematică

și explorare a mediului , se pot aborda teme ca :

NATURA :

-apa,aerul,solul;

-fenomene specifice celor patru anotimpuri;

-mamifere,păsări,insecte,pești,reptile,amfibieni;

-plante,fructe,legume,păduri,livezi;

-factori poluanți,măsuri de protejare a mediului;

-comportamentul decvat al omului în relațiile cu natura.

OMUL:

-înfățișare și condiții de viață;

-îmbrăcăminte,hrana omului;

-corpul omenesc și îngrijirea lui;

-activitățile omului.

FAMILIE,ȘCOALĂ,SOCIETATE

-membrii familiei,mijloace de transport;

-așezarea școlii,interiorul și curtea școlii;

-viața copiilor în școlă;

-activități desfășurate în școală,vestimentație,rechizite.

UNIVERSUL

-pământul,mișcările de rotație și de revoluție;

-obiective social-economice,culturale,religioase,istorice;

-patria,stema,steagul,imnul;

-harta,relieful țării;

-tradiții,obiceiuri religioase și culturale;

-evenimente istorice importante.

ACTIVITĂȚI PRACTIC-EXPERIMENTALE

-activități practice în curtea școlii sau în sala de clasă;

-amenajarea straturilor,realizarea unor colecții-frunze,flori,fructe;

-pregătirea răsadurilor,îngrijirea plantelor;

-pregătirea conservelor,a salatelor;

-plutirea și scufundarea unor corpuri;

-dizolvarea unor substanțe-sare,zahăr-în apă;

-focul-producerea focului,evitarea pericolului;

-îngrijirea animalelor mici,a peștilor;

-reguli de igienă personală,măsuri de preîntâmpinare a unor accidente;

-acordarea primului ajutor în caz de accidente;

Din practica didactică,am constatat că mulți dintre copii vin din familie cu o serie de noțiuni eronate despre viețuitoare, fenomene ale naturii și cauzalitatea producerii acestora.

Pentru depășirea acestor dificultăți am căutat să proiectez și să realizez demersuri didactice eficiente,având drept obiective :

-să identifice elementele de mediu, pe baza observării realității obiective înconjurătoare;

-să dobândească un sistem coerent de cunoștințe despre mediul înconjurător;

-să perceapă caracterul unitar al mediului;

-să utilizeze diferite aparate și instrumente de lucru, în scopul formării deprinderii;

-să dobândească deprinderi de îngrijire a mediului, a sănătății;

-să apere și să ocrotească natura;

-să conștientizeze că atât creșterea, cât și dezvoltarea plantelor și animalelor sunt determinate de anumite cauze materiale (hrană,lumină,căldură,aer etc.) și nu de alte forțe necunoscute ;

-școlarii să se raporteze corect față de realitatea obiectivă înconjurătoare, ca parte integrate a ei.

În derularea experimentului,am pornit că trebuie cunoscut nivelul initial al copiilor,din punctual de vedere al cunoștințelor dobândite, priceperilor și deprinderilor formate despre mediu deoarece numai formându-și o imagine clară și corectă despre mediu, îl pot proteja și ocroti.

În cadrul acestor activități se educă sentimentul de dragoste pentru natură,în spiritul ocrotirii naturii și al protejării mediului înconjurător-problemă vitală pentru omenire.

Școala trebuie să pregătească copilul pentru integrarea viitoare în societate. Așadar,școlii îi revine misiunea de a forma primele deprinderi de muncă ale copiilor,dar și sentimentul de a-și iubi cu pasiune și dăruire țara. Educarea copiilor pentru muncă și trezirea dragostei pentru anumite meserii se realizează foarte bine atunci când îi punem în contact cu mediul respectiv. Acest contact nemijlocit este facilitate de vizite,drumeții și excursii.

2.4.Cultivarea interesului copiilor pentru cunoașterea mediului înconjurător

Mooto :,,Omul poate stăpâni natura atâta timp cât tine seama de legile ei’’

Grigore Antipa

În epoca contemporană o problemă de stringentă actualitate este formarea și educarea copiilor în spiritul unor responsabilităși umane ce vizează protecția mediului înconjurător. Absența sau ignorarea măsurilor necesare de apărare a mediului poate declanșa o criză ecologică cu consecințe catastrofale pentru omenire.Iată de ce socotim că formarea conștiinței și a conduitei ecologice devine o cerință deosebit de importantă pentru orice demers educativ, școlar și extrașcolar.

Educația ecologică se face începând cu primii ani de viață,în familie,atunci când mama sau alt membru al familiei îi arată o floare, o pasăre, un animal sau un fir de iarbă ,se continuă în grădiniță și,apoi în școală.

Încă de la grădiniță copiii au o serie de reprezentări despre mediul natural,social și familial în care trăiesc. Pe măsură ce cresc , educația lor ecologică se aprofundează, dispunând de un orizont mai larg de cunoștințe și de posibilități de înțelegere mai mari. Grădinița, și apoi școala, este chemată să determine nu numai sentimente de admirație față de frumusețile naturii, ci și convingeri și deprinderi de protejare a mediului înconjurător.O obligație primordială, o datorie de onoare a tuturor cetățenilor planetei este cunoașterea ansamblului de măsuri de ocrotire a acesteia.

Copiii trebuie să înțeleagă că natura nu este numai locul de odihnă, de recreere a oamenilor sau izvor de inspirașie pentru poeți, prozatori și pictori,si că ecosistemele naturale sunt izvoare de oxigen necesare omului, asigură condiții de hrană pentru întreaga omenire, care este în plină expansiune,că trebuie să le protejeze,să le ocrotească.

Sarcina unui bun dascăl este de a face ca activitățile de cunoașterea mediului înconjurător și educație ecologică, este necesar să se pună accent pe activitatea copiilor, pe contactul nemijlocit cu plantele, animalele, fenomenele din mediul înconjurător, pe activitățile extrașcolare, pe experimente simple realizate de elevi.

Noi credem că în activitățile privind cultivarea interesului copiilor pentru cunoașterea naturii,inclusiv în desfășurarea excursiilor-lecții, învățătorul trebuie să se străduiască pentru captarea atenției acestora.

,,Captarea atenției este una din cheile didacticii practice, a artei de a preda cu succes(…)Dacă vreți să captați atenția celor pe care îi învățați, străduiți-vă să gândiți cu mintea lor.’’

Cunoașterea naturii integrează copilul în mediul său de viață, îi trezește curiozitatea, spiritul de observație și dragostea pentru feluritele ei aspecte.

,,Oriunde v-ați găsi, peste tot, omul, ca să trăiască, are nevoie de unele condiții esențiale mediului uman:sol, apă, aer, hrană. Terra, această mică planetă, trebuie privită de voi, nu contemplative , ci ecologic, într-o interdependență, într-o interacțiune continua între grupările de organisme, populații, biocenteze și reacția lor față de variația condițiilor de mediu, întrebându-vă continuu:când?, ce?, unde?, sau de ce? Pot exista viețuitoarele într-un mediu…

…Mediul înconjurător este format dintr-o componentă naturală-mediul natural, viețuitoarele, lumina, aerul, apa, solul și o component antropică, adică mediul social și mediul tehnic, care sunt în strânsă acțiune, asigurând echilibrul ecologic și determinând condițiile de viață pentru om și dezvoltarea societății. Realitatea demonstrează neîndoielnic pentru voi transformările ce se petrec în natură și, dacă sunteți observatoriatenți și obiectivi, vedeți că, pe lângă factorii naturali, și omul influiențează natura între anumite limite, modificând-o, supunând-o nevoilor sale, dar perturbând adesea echilibrul ecologic.

Atenția copiilolor,ca observatori ai naturii, va fi îndreptată spre aceste două medii (natural și antropic), cu studiul tuturor influiențelor care se repercutează asupra organismului nostru,a funcțiilor vitale, ce trebuie ferite de influiențele dăunătoare ale mediului, provocate de acțiunea omului.’’

Iată câteva modalități prin care noi credem că se poate realiza educarea spiritului de protejare a mediului de viață:

1.Prin diferite activități de cunoaștere incluse în procesul de învățământ trebuie să convingem elevii de necesitatea apărării mediului înconjurător împotriva poluării și să le formăm o conduită ecologică modernă.

2.Introducerea unei discipline opționale,sub genericul,,Nepăsarea si urmările ei’’.

Este o modalitate deosebit de eficientă în acest scop.

3.Desfășurarea în activități extrașcolare ce pot contribui la cultivarea spiritului de protejare a mediului de viață.

4.Desfășurarea de activități în afara sălii de clasă ,în contact nemijlocit cu mediul înconjurător. Așa cum îi învățăm să se comporte în familie, să vorbească în societate, să respecte regulile de igienă, tot așa trebuie să se poarte cu mediul în care trăiesc.

Dornici de a cunoaște, de ști, de a investiga, de a vedea cu ochii minții frumusețea naturii, copiii trebuie sensibilizați prin organizarea a căt mai multor plimbări, drumeții și excursii. Ele constituie o modalitate pretențioasă de educație ecologică, deoarece copiii văd plantele și animalele în mediul lor de viață, percep natura în toată varietatea ei, cu bogăția de culori, imagini și sunete.

5. Prin convorbirile și conversațiile euristice despre viețuitoare, despre plante, despre felul cum ne comportăm cu ele, despre elementele primare (sol,apă,aer,lumină, căldură), stimulăm atât curajul în exprimarea propriilor idei, dar mai ales le sădim în suflet seriozitatea de a privi problemele mediului înconjurător și de a participa cu posibilitățile lor în menținerea sănătății naturii.

6. Concursurile pe teme ecologice,,Cel mai educativ afiș’’, ,,Să învățăm de la natură !’’, ,,Știați că…?’’,,Îngerii mediului ‘’ constituie nu numai momente de bună dispoziție,dar și un minunat prilej de sistematizare a cunoștințelor,priceperilor și deprinderilor învățate pe această temă.

7. Jocuri didactice pentru educație ecologică,,Cine este vinovat?,,.,,Iubiți păsările și natura,, ,,Micii grădinari ,,Respectați natura,, Unde trăiește? ,,

8. Prin activități cu caracter practice de tipul,,Aranjamente florale,, ,,Săptămâna micilor ecologiști ,, se consolidează informațiile ecologice primate în activitățile frontale și li se formează copiilor atitudini positive fașă de mediu,ce vor fi aplicate în viața de zi cu zi.

Dintre modalitățile folosite de mine, în afara sălii de clasă, în scopul educării ecologice, amintesc:

Excursii și vizite pentru a constata situaía în care se află mediul local și de a întreprinde,pe măsura puterilor noastre, acțiuni în sprijinul măsurilor adoptate de organele de stat pentru apărarea mediului;

Acțiuni de igienizare și înfrumusețare a sălii de clasă,a holului școlii și a împrejmuirilor;

Crearea unui colț viu în sala de clasă-copiii seamănă semințe,le creează condiții optime de viață,urmăresc primele încolțiri,apariția mlădițelor,a primelor frunzulițe și flori,apoi efectuează primele operații de îngrijire,formându-și deprinderi de comportament ecologic adecvat față de plante;

Acțiuni de colectare a hârtiei,sticlei,ambalajelor din materiale sintetice și a deșeurilor textile;

Acțiuni de popularizare a Zilei Internaționale a Protecției Mediului (5 iunie ):

Program artistic, diverse actiuni de ecologizare a mediului local, expoziție cu desene și creații ale elevilor inspirate din vasta problematică a protejării mediului, afișe cu mesaje ecologice, postere, participare la concursuri pe această temă;

Am încercat în toate împrejurările să satisfac curiozitatea copiilor, manifestă prin întrebările: de ce?, pentru ce?, cum?, și chiar să-i încurajez pe cei mai îndrăzneți, conducându-i la primele forme ale descoperirii. Am insistat asupra observării atente a plantelor, a animalelor și a diferitelor fenomene naturale, în diverse ipostaze și anotimpuri.

Prin vizitele efectuate în localitate,prin drumețiile făcute în afara localității,în locurile din jurul comunei,dar și în timpul excursiilor tematice ,elevii au observant formele de relief, legătura care există între altitudine,vegetație și fauna, au putut observa diverse specii de plante,malurile Dunării.

Prin contactul nemijlocit cu aspectele mediului am oferit copiilor mei posibilități

multiple de înțelegere, acestea constituind principal sursă de impresii care stă la baza procesului de cunoaștere a realității.

În întreaga muncă de educație ecologică cu școlarii trebuie să ajungem la convingerea că mediul natural nu poate fi apărat numai într-o singură zi-5 iunie-numai de ecologi, biologi și sivicultori, numai prin protejarea plantelor și a animalelor declarate monumente ale naturii,ci în toate cele 365 de zile ale fiecărui an,în fiecare clipă a fiecărei zile, de către toți locuitorii planetei. Totul depinde de noi,cadrele didactice, de imaginația și voința noastră, de modalitățile și mijloacele folosite,în lecțiile desfășurate cu elevii,prin care sădim germenii gândirii ecologice. Rezultatele muncii noastre în acest domrniu al educației ecologice se verifică în timp,deoarece copiii de azi,adulții de mâine,vor valorifica ceea ce au primit de la noi, potrivit temperamentului și sensibilității sufletești a fiecăruia.

Toate activitățile organizate în cadrul procesului instructiv-educativ trebuiesc concepute pentru a-l ajuta pe viitorul adult să capete competența necesară pentru:

a înțelege că omul este inseparabil de mediul său și că,mai devreme

sau mai târziu ,efectele negative ale acțiunilor sale se răsfrâng asupra sa;

a obține cunoștințele de bază necesare înțelegerii și soluționării

problemelor mediului său apropiat ;

a dezvolta instrumentele de analiză,reflective și acțiune în scopul de

a înțelege,preveni și corecta neajunsurile provocate mediului;

a judeca corect responsabilitățile individuale și colective și a se aranja

în obținerea cooperării pe linia rezolvării unor probleme de mediu;

Dobândirea acestor competențe de către preșcolari mi se pare firească pentru că grădinița și apoi școala-ca instituții fac eforturi pentru a realiza acest tip de educație. Astfel se va putea ajunge la realizarea scopului universal,,protejarea mediului,,,cu tot ce are mai valoros,pentru reușita principiului,,dezvoltării durabile,,

Ne aflăm într-un moment al istoriei în care trebuie să orientăm acțiunile noastre de educație a copiilor în direcția înțelegerii apărării și îmbunătățirii mediului înconjurător pentru a crea,pentru noi și pentru generațiile viitoare ,condiții de viață mai bune într-un mediu mai bine adaptat la nevoile și aspirațiile umanității.

În cadrul activităților desfășurate, noi, dascălii, putem realiza obiectivul principal de cultivare a interesului față de menținerea unui mediu natural echilibrat și propice vieții, a unui comportament favorabil ameliorării relațiilor dintre om și natură. De aceea consider că încă de la grădiniță școlarii trebuie să cunoască formele de viață existente în mediul înconjurător și să învețe să le ocrotească.

Participarea copiilor la aceste activități sporește eficiența demersului educational, dat fiind cunoscută marea disponibilitate a celor mici în a descoperi tot ceea ce le stârnește curiozitatea. Aceste activități își găsesc finalitatea în comportamentul copiilor care devin mai buni,mai sensibili față de mediul apropiat,mai protectori,disciplinați,responsabili,plini de inițiative și promți în ocrotirea a tot ce-i înconjoară.

Frumusețea naturii sensibilizează copilul, il apropie de plante și viețuitoare, îl îndeamnă să iubească și să prețuiască frumosul. Este firesc ca instituțiile de învățământ să rămână un partener de bază în efortul general de înfăptuire a protejării mediului înconjurător.

Ocrotirea și protejarea lumii înconjurătoare constituie una dintre responsabilitățile actuale ale omenirii, problema mediului este comună tuturor și, în consecință responsabilitatea față de natură este un obiectiv social fundamental. Necesitatea educației ecologice de la cea mai fragedă vârstă,este impusă de amplele transformări prin care trece omenirea în present. Degradarea continua a mediului, care se petrece sub ochii nostri, este un element major al unei crize de civilizație și se datorează intervenției necontrolate a omului în natură.

PARTEA a II-a. CERCETAREA EDUCAȚIONALĂ PRACTIC-APLICATIVĂ

CAPITOLUL III. STUDIUL PRIVIND MODALITĂȚILE DE REALIZARE A EDUCAȚIEI ECOLOGICE LA VÂRSTA ȘCOLARĂ

3.1. Ipoteza și obiectivele cercetării

Ca orice activitate didactică sistematic organizată, activitatea opțională se desfășoară pe baza unei programe care să asigure integrarea a cel puțin două domenii aparținând uneia sau mai multor arii curriculare. Acest fapt nu trebuie să sperie pe nimeni, deoarece educația ecologică este,prin esența ei,o activitate educativă integratoare. Copiii învață despre mediu observând,căntând spunând poezii,desenând,povestind,făcând mici experiențe. Acest mediu (natural sau social) este bunul nostrum cel mai de preț și în consecință trebuie să învățăm să-I purtăm de grijă.

Acestea sunt argumentele care m-au determinat ăn studiul meu de la următoarea ipoteză:

,,Dacă vom proiecta și desfășura sistematic activități de educație ecologică prin utilizarea unor strategii interactive de grup adecvate colectivului de elevi și respectând ritmul de lucru al fiecăruia,vom contribui la formarea conștiinței și conduitei ecologice a elevilor.’’

Pentru a demonstra validarea ipotezei mai sus menționate,în prezenta lucrare,voi urmări următoarele obiective:

cunoaștrea nivelului de cunoștințe despre mediu al elevilor prin evaluare initial;

diagnosticarea nivelului de dezvoltare a proceselor senzoriale și intelectuale ale elevilor;

proiectarea și desfășurarea activităților de cunoaștere și protejare a mediului(educație ecologică)prin utilizarea unor strategii interactive de grup(metode și procedee active participative);

formarea conștiinței și conduitei ecologice a elevilor în urma utilizării preponderente a unor strategii interactive);

cultivarea dorinței de a se implica activ,colaborând cu alții,pentru rezolvarea problemelor de mediu;

evaluarea finală ca rezultate școlare și înregistrarea progreselor;

3.2.Metode și tehnici de cercetare

După criteriul funcționalității,metodele utilizate în cercetarea educațională desfășurată sunt :

A.Metode acționale sau de intervenție :

Experimentul psiho-pedagogic a fost metoda fundamentală de investigație prin care am urmărit ,,schimbarea realității educaționale prin crearea unor situații noi, prin introducerea unor modificări în desfășurarea proceselor instructiv-educativ și constatarea efectelor acestora’’

Această metodă constă în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali, bine delimitați , într-o situație cunoscută în vederea comparării rezultatelor acestei intervenții-spre exemplu: Introducerea metodelor activ-participative. Experimentul se poate desfășurarea folosind mai multe tehnici-tehnica grupului, pe care se experimentează, tehnica grupelor paralele (experimentală și de control), având aproximativ același nivel de cunoștinștințe și tehnica rotației factorilor, când grupa de control devine grupă experimentală, iar aceasta grupă de control.

Este principala metodă de strangere a informațiilor necesare pentru verificarea ipotezei experimentului și s-a desfășurat în trei faze:

etapa pretest- în care am asigurat condiții în care se va desfășura experimentul, am stabilit elementul de noutate pe care îl voi introduce, am format eșantionul pe care voi face cercetarea,am stabilit strategia desfășurării experimentului;

etapa formativă-în care am administrat factorul experimental și care din punct de vedere temporal,este cea mai lungă ; la nivelul eșantionului experimental am introdus elementul de noutate;

etapa posttest-în care am înregistrat și am măsurat rezultatele experimentului, pe baza lor stabilind diferențele dintre datele înregistrate în etapa pregătitoare și datele de la finalul experimentului;

Pentru realizarea acestui experiment, la începutul anului școlar 2013-2014, am aplicat un test initial clasei implicate în experiment, tematica referindu-se la noțiuni generale de educație ecologică, studiate în anul școlar anterior, dar și noțiuni pe care noi nu le-am parcurs, dorind astfel să stabilesc nivelul de cunoaștere al subiecților.

B.Metode nonexperimentale de colectare a datelor:

Tipurile moderne, revoluția tehnico-științifică și programul social, cu implicațiile lor în modernizarea învățământului solicită dascălului,de la toate nivelurile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal,să-și completeze și dubleze profilul și comportamentul de asimilator și transmițător de cunoștințe,cu cel de investigator(cercetător al fenomenelor educaționale)și pe această bază de ,,creator,,de idei,cu care să sporească patrimoniul teoriei psihopedagogice și să optimizeze practica educațională.

,,Experiența pedagogică înaintată-spune Stanciu Stoian-este experiența ce răsare în însuși procesul practicii,din căutarea și găsirea,uneori aproape spontană a unor procedee și metode noi de învățământ și educație,,

Întregul arsenal de metode,procedee și tehnici de cercetare folosite trebuie adaptate continuu,în funcție de caracteristicile,de evoluție și modificările ce intervin în cadrul fenomenului real.

Cadrul cel mai direct al experienței pedagogice este activitatea zilnică la clasă,contactul cu copiii,dându-ne posibilitatea să verificăm tehnicile de lucru,să alegem soluțiile eficiente.

În cadrul activităților la clasă,în activitățile practico-aplicative,în lucrul cu copiii am urmărit să transmit cunoștințele,să formez priceperi și deprinderi,să dezvolt gândirea științifică,să cultiv sentimente,să dezvolt spiritul de colectivitate, de grup ,de echipă.

Pentru elaborarea lucrării,am folosit următoarele metode:

observația

b) convorbirea

c) experimentul

d) analiza produselor activității

Observația

În cadrul activităților pe domenii experimentale,a opționalului educație ecologică și a activităților extracurriculare am observat modul de participare al copiilor,capacitatea de efort intelectual,ritmul de lucru,interesul și îndemânarea,curiozitatea,influiența aprecierilor,implicarea lor în proiecte propuse,proiecte ce au vizat cunoașterea amănunțită a problemelor de ecologie și protecția mediului.

Prin intermediul jocurilor didactice la clasa pregătitoare am urmărit să dezvolt capacitățile intelectuale ale elevilor,am depistat elevii cu aptitudini și pe cei cu dificultăți în asimilarea cunoștințelor științifice,în dobândirea comportamentelor ecologice corecte.

Consemnând datele în mod sistematic și în ordinea desfășurării lor în caietul de observații,notă fidelă a datelor observației,am putut întocmi corect fișa psiho- pedagogică a elevilor.Observațiile au fost făcute,în cadrul activităților teoretice,practice,a activităților intra-și extracurriculare,în timpul recreațiilor,a drumețiilor,a excursiilor a vizitelor la diverse obiective din comună; au fost surprinse:activitatea intelectuală a elevilor,capacitatea lor de efort,îndemânarea,implicarea,interesul,satisfacțiile,curiozitatea,

Dorința de participare în cadrul diverselor activități.

Copiii au fost monitorizați pentru a observa schimbările ce au intervenit în comportamentul lor în funcție de tema abordată și de cunoștințele pe care le-au dobândit.

Am avut în vedere următoarele comportamente :

C1-discuții cu colegii despre elementele din natură care le-au atras atenția de la școală-acasă;

C2-atrag atenția privind necesitatea colectării separate a deșeurilor;

C3-își exprimă dorința de a participa la activități de amenajare a spațiului verde și de întreținere a plantelor din școală;

C4-manifestă atitudine de protecție și prietenie față de mediu;

C5-intervin în a menține sala de clasă și curtea școlii curată;

C6-atrag atenția celor care aruncă hârtii în curtea școlii;

C7-observă peturile și ambalajele aruncate la întâmplare;

C8-dau exemple de activități pe care le-au făcut în vederea protejării mediului;

Monitorizarea comportamentelor ecologice

Legendă – XX-comportament întâlnit frecvent

X- comportament ce apare sporadic

În urma centralizării datelor culese în timpul observărilor sistematice ale comportamentelor și atitudinilor copiilor, efectuate în timpul derulării activităților cu copiii dar și a celor derulate în parteneriat cu familia, am constatat că majoritatea copiilor care cunosc și aplică regulile de protecție a mediului, manifestă și interes pentru protejarea acestuia, înseamnă că atitudinea ecologică a fost formată.

Majoritatea copiilor au formate deprinderi precum: observă frumosul din natură în drumul lor de acasă la școală și de la școală spre acasă; depistează gunoaiele aruncate la întâmplare prin sat și propun soluții pentru îndepărtarea lor din peisaj (au participat împreună cu părinții la activități de ecologizare a comunei) deoarece acest lucru,, îi întristează,,, așa cum a spus Diana; se implică în activitățile de înfrumusețare a curții școlii (Însoțiți de mame au plantat flori în fața școlii apoi au urmărit evoluția plantei lor) și dau exemple de alte acțiuni pe care le-au efectuat în timpul liber pentru a ajuta natura (,,Am ajutat un porumbel care era rănit.”a spus Andrei, ,,Eu am ajutat-o pe mama să planteze flori în fața casei. A spus Gabriela,,,Eu am dat de mâncare cailor,păsărilor din curte si mieluților,,a spus Daniel,un băiețel care se descurcă mai greu la activitățile pe domenii experimentale ).

Observările efectuate pe grupul de copii pe care eu îi coordonez m-au făcut să înțeleg încă o dată ceea ce știam:,,comportamentul se educă și pentru aceasta nu trebuie să fii foarte bun la toate.

Convorbirea

O altă metodă utilizată a fost convorbirea cu școlarii,dar nu ca metodă de sine stătătoare ,ci integrată altor metode(observația). Convorbirile au fost fie individuale,fie colective. Cele colective le-am folosit mai mult în timpul activităților de învățare(înțelegerea-neînțelegerea noțiunilor,ce anume le-a plăcut mai mult etc.). Convorbirile individuale le-am orientat către depistarea atitudinii copilului față de noțiunile și problemele de mediu.

Am făcut tot posibilul ca în aceste convorbiri să le trezesc copiilor motivația învățării,necesitatea învățării cunoașterii mediului și a problemelor sale pentru a ne orienta mai ușor în viață,pentru a avea o atitudine pozitivă față de mediu.

Am făcut tot posibilul ca în aceste convorbiri să le trezesc copiilor motivația învățării cunoașterii mediului și a problemelor sale pentru a ne orienta mai ușor în viață, pentru a avea atitudine pozitivă față de mediu.

Prin convorbirile pe care le-am avut cu elevii, ascultându-i cu interes sau adresându-le întrebări,am aflat că sunt atrași de cunoașterea mediului ,că sunt foarte deschiși și receptivi la nou. Pentru a obține răspunsurile dorite am avut o atitudine deschisă și am manifestat înțelegere, răbdare, am evitat o intervenție bruscă, de condamnare sau dojenire.

În timpul activităților, am purtat dialoguri cu copiii, în unele cazuri au fost necesare convorbiri individuale pentru ca cei mici să înțeleagă anumite sarcini(am avut în vedere principiul tratării diferențiate a elevilor).

Acest tip de convorbiri a fost desfășurat în pauze, înaintea începerii activităților, după terminarea activităților, în momentul deplasării cu preșcolarii în excursie, vizite. Copiii,în general, sunt sinceri ,ușor de provocat la discuții, unii având și un vocabular frumos, alții sunt sfătoși și critici ca niste bătrâni, îți respectă îndrumările, sunt mai docili și de aceea am avut o deosebită plăcere de a comunica cu ei. Erau importante preferințele lor,interesul lor pentru domeniul experențial Științe și pentru opționalul Educație Ecologică pentru modul cum se desfășoară activitățile și multe alte aspecte specifice acestor activități de învățare.

Vizitele la domiciliul elevilor prilejuiesc convorbiri cu ambii părinți, uneori fiind de față și copilul,de aceea trebuie să fim foarte atenți asupra moduli de desfășurare a acestor convorbiri. Acestea trebuie să se desfășoare sub forma unor discuții naturale,firești,nu ca niște interogatorii pentru că interlocutorii se pot înhiba și pot da răspunsuri neașteptate și mai puțin convingătoare. Avantajul convorbirii este că permite recoltarea informațiilor într-un timp relativ scurt și fără a necesita materiale speciale.

Folosind această metodă de cercetare, am reușit să-i cunosc mai bine pe copii, să-i înțeleg ,să răspund cerințelor imediate ale vârstei lor ,prin crearea unor situații și probleme vii, prin abordarea unor teme în cadrul activităților care să-i provoace, să le stârnească interesul pentru cunoașterea naturii și spiritul de responsabilitate pentru mediu, pentru semenii lor.

Analiza produselor activității

Metoda analizei produselor activității pornește de la premisa că,,potențele,forțele fizice ale omului,însușirile și capacitățile lui se exteriorizează nu doar din conduite motorii,verbale sau expresiv-emoționale,ci și în produsele activității sale. În desenele,creațiile literare realizate de către un individ,în modul de formulare și de rezolvare a unor probleme, în construcțiile tehnice,în produsele activității științifice, sau a oricărui tip de activitate,se obiectivează, se ,,materializează„diversele sale disponibilități psihice .

Această metodă mi-a permis studierea tuturor produselor muncii preșcolarilor:lucrări practice(aplicații,colaje), lucrări plastice (picturi,dactilopicturi,modelaj) fișe de lucru utilizate la diferite activități, cu scopul de a descoperi nivelul de asimilare informațiilor privind comportamentele pozitive față de mediu, dar și obținerea datelor privitoare la rezultatele acțiunii educaționale desfășurate sub influiența investigației psihopedagogice.

Pentru a realiza o comparație între produsele activității aceluiaș copil, în vederea stabilirii progresului sau regresului școlar și a înregistrării trăsăturilor sale de personalitate, am realizat o serie de portofolii împreună cu elevii mei.

Portofoliul include rezultatele relevante obținute prin diverse metode și tehnici de evaluare(probe orale, scrise, practice, observarea sistematică a comportamentului elevu-lui,proiectul,autoevaluarea), precum și sarcini specifice fiecărei activități de învățare.

Portofoliu reprezintă cartea de vizită a copilului, urmărindu-i progresul de la un semestru la altul,de la un an școlar la altul.

Modul în care se prezintă,de exemplu,caietele de lucru, modul în care sunt realizate desenele copiilor nr pot oferi numeroase informații despre felul de a fi al școlarilor. Un desen cu linii apăsate puternic sugerează un efort excesiv de realizare al lui, liniile slabe, imprecise pot pot fi un demn al timidității, folosirea culorilor vii denotă o fire echilibrată și optimistă, a celor sumbre,complexe și timiditate,disproporționalitatea unor detalii poate fi un semnal pentru anumite probleme afective, legate de persoana sau detaliul reprezentate în desen, bogăția detaliilor și repartiția rațională a obiectelor în spațiu indcă gradul de dezvoltare mintală. Această metodă este adeseori folosită pentru depistarea copiilor cu calități remarcabile(creativi). Am folosit această metodă mai ales la temele de realizare a unor postere prin care elevii să reprezinte,de exemplu,Asemănări și diferențe între păsări animale;Caracteristicile anotimpurilor

C. Metode de prelucrare și interpretare a datelor cercetării

1.Tabelul de rezultate

Tabelele vor fi sintetice,în ele consemnând rezultatele individuale și folosind doar inițialele subiecților investigați.Pentru interpretarea rezultatelor am realizat un grafic care să reiasă progresul înregistrat de școlari,progres datorat în mare parte experimentului aplicat pe subiecți.

2.Reprezentările grafice

Pe durata derulării experimentului am folosit,pentru prezentarea datelor obținute,următoarele tipuri de grafice:- diagrama areolară

– histograma

3.3.Lotul de subiecți (eșantionul)

Eșantionul pe care eu voi efectua cercetarea este compus din cei 20 de elevi de la clasa I- A de la Școala Gimnazială Tichilești,localitatea Tichilești, 9 fete și 11 băieț,cu vârste cuprinse între 7-8 ani. Toți subiecții s-au născut și au crescut în condiții specifice rurale,în comuna Tichilești,jud.Brăila.

Provenind din familii cu o situație materială acceptabilă,puțin peste media comunei,școlarii au frecventat cu regularitate cursurile învățământului preșcolar în anul școlar 2013-2014,acest fapt demonstrând interesul familiilor,din care micuții școlari provin,pentru cunoaștere în general,pentru educație în special.

Fiind clasa I,copiii au frecventat clasa pregătitoare în anul școlar anterior,având astfel bazele în ceea ce privește educația pentru protecția mediului,școlarii având un minim bagaj de cunoștințe,nu foarte dezvoltat datorită vârstei și nivelului de înțelegere al acestora.

Tabel 1.Structura eșantionului pe sexe.

Fig. 1.Reprezentarea grafică a eșantionului experimental

Tabel 2. Structura eșantionului pe vârste

Tabel 3. Structura esantionului dupa criteriul frecventării sau nefrecventarii anului scolar anterior

Tabel 4. Structura esantionului pe criteriul nivelului instructional al familiei

3.4. Organizarea cercetării

Cercetarea psihopedagogică fiind un studiu evasiexperimental cu tema,,Modalități de realizare a educației ecologice în învățământul primar” s-a desfășurat timp de un an școlar în Școala Gimnazială Tichilești.

Fiind un proces secvențial s-a realizat în trei etape:

Etapa pregătitoare cercetării

În această etapă s-a constatat problema de cercetat:stimularea interesului elevilor pentru educașia ecologică,apoi m-am documentat din literatura de specialitate despre stadiul cercetărilor în această problemă.Am formulat ipoteza de lucru și obiectivele cercetării,am precizat metodologia ce urma să folosesc în timpul cercetării(metode,tehnici și instrumente).În final am elaborat proiectul cercetării și am trecut la implementarea lui.

Etapa de efectuare a cercetării

Pentru început am derulat etapa pretest pentru a determina bagajul de cunoștințe al școlarilor în ceea ce privește educația ecologică la momentul declanșării experimentului educational.

După evaluarea,analiza și interpretarea rezultatelor inițiale obținute,am stabilit o serie de măsuri prin care ,în activitatea următoare ce o voi desfășura la clasa,aplic un set de metode,curriculare și extracurriculare,constând în exersarea unor modalități de realizare a educației ecologice la preșcolari.

Ultimul pas s-a concretizat în aplicarea posttestului,în evaluarea,analiza și interpretarea rezultatelor finale obținute.

Etapa finălizării cercetării

În această etapă am efectuat analiza și interpretarea comparativă a rezultatelor probelor inițiale și finale,elaborând apoi concluzii prin argumentare și raportare la obiectivele cercetării.

3.4.1. Etapa inițială – pretest

Măsurarea prin probe a cunoștințelor despre mediu și a problemelor sale o voi face având în vedere următoarele aspecte:receptivitatea,originalitatea,spirit practic,implicarea și cooperare în rezolvarea sarcinilor.

Pentru că în anul școlar anterior elevii au fost clasa pregătitoare,am încercat să-i fac să înțeleagă că acum fac parte dintr-un nou grup,numit clasă de copiii școlari,vor fi tratați în mod egal,și fiecare trebuie să respecte pe fiecare.

Evaluarea comportamentelor și a atitudinilor ecologice am efectuat-o în cadrul unor activități curriculare.

Descrierea probelor și interpretarea rezultatelor

1.Proba,,Cunosc mediul în care trăiesc”- Matematică și explorarea mediului

Obiective urmărite :

Să recunoască viețúitoarele din imagine

Să argumenteze care este diferența dintre animalele și plante

Să evidențieze legătura dintre plante,animale și om.

Metode și procedee : observația,conversația,exercițiul

Materiale folosite: fișe de lucru,creioane colorate

Forme de organizare: frontal,individual

Itemi:

a)povestesc despre viețuitoarele din imagine;

b)încercuiește animalele și subliniază plantele;

c)colorează un animal domestic;

Punctaj maxim acordat

La îndeplinirea sarcinilor de la itemul a),se vor acorda 3 puncte,la b)se se vor acorda 3 puncte,iar la itemul c)se vor acorda 2 puncte,în condițiile în care copiii vor rezolva itemii sarcinilor.

Calificativul acordat în funcție de cumulul de puncte:

Calificativele se vor acorda ]n funcíe de numărul de puncte cumulat în urma rezolvării itemilor propuși,astfel pentru obținerea calificativului,, foarte bine” sunt necesare 7-8 puncte,pentru ,,bine” 4-6 puncte,pentru ,,suficient” 1-3 puncte,la b) se vor acorda 3 puncte,iar la itemul c) se vor acorda 2 puncte,în condițiile în care copiii vor rezolva itemii sarcinilor.

Calificativul acordat în funcție de cumulul de puncte :

Calificativelese vor acorda în funcție de numărul de puncte cumulate în urma rezolvării itemilor propuși,astfel pentru obținerea calificativului foarte bine sunt necesare 7-8 puncte,pentru bine 4-6 puncte,pentru suficient 1-3 puncte .

Fisa de evaluare inițială

La ce sunt folositoare animalele? Dar plantele?

Încercuiește viețuitoarele, iar plantele subliniază-le.

Colorează un animal domestic.

Rezultate obținute la proba inițială 1

Tab.5. Centralizarea rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială 1

Fig. 2. Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute la proba de evaluare initiala 1

La proba inițială 1 au fost înregistrate următoarele rezultate :15% dintre elevi au pbținut calificativul foarte bine,50% au obținut bine iar 35% au obținut calificativul sufficient.

Elevii identifică cu mare ușurință plantele și animalele,le denumesc correct și fac ușor diferența între un animal domestic și unul sălbatic,dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să dea exemple de foloase sau de pagube aduse omului de către acestea.

2.Proba ,,Este mare adunare !’’-Activitate integrată

Obiective urmărite:

Să identifice elementele care contribuie la la apariția unui mediu dăunător

sănătății și modul lor de acțiune ;

Să recunoască efectele dăunătoare ale intervenției omului asupra mediului.

Metode și procedee :jocul,conversația,explicația,observația,povestirea,munca în grup

Materiale folosite:plan;e didctice,fi;e de lucru,creioane colorate .

Form de organizare:actvitate frontală,pe grupe,individuală.

Text suport: ,,Este mare adunare !,,

Elevii privesc imaginile represenând diverse activități ale oamenilor desfășurate în mijlocul naturrii.Ei trebuie să observe acțiunile folositoare cât și pe cele dăunătoare mediului.

Activitate de grup –Joc :,,Rău sau bine ?”(recunoașterea după imagini a activităților oamenilor desfășurate în mijlocul naturii)

Comunicare în Limba română-Prezentarea regulilor de comportare în mijlocul naturii

Matematica și Explorarea mediului-Să ajutăm colegii mai mari să curețe curtea școlii

și să selecteze gunoaiele pentru a fi puse în containere

corespunzătoare (sticlă,plastic,hârtie) –fișă de lucru(câte

obiecte ai pus în fiecare container?

Dezvoltare personală – Dialog ,,Hai să-i ajutăm !,,

Itemi:

a)Prezintă reguli de comportare civilizată

b) Selectează imaginile corespunzătoare fiecărui container

c) Participă afectiv și efectiv la dialog

Punctaj maxim acordat

La îndeplinirea sarcinilor de la itemul a),se vor acorda 2 puncte,la b)se vor acorda 2 puncte,iar la itemul c)se vor acorda 2 puncte,în condițiile în care elevii vor rezolva itemii sarcinilor.

Calificativul acordat în funcție de cumulul de puncte :

Calificativele se vor acorda în funcție de numărul de puncte cumulat în urma rezolvării itemilor propuși,astfel pentru obținerea calificativului foarte bine sunt necesare 5-6 puncte,pentru bine 3-4 puncte,pentru suficient 1-2 puncte.

Rezultatele obținute la proba de evaluare inițială 2 sunt înregistrate în tabelul de mai jos:

Tab.6.Centralizarea rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială 2 .

Fig.3. Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute la proba de evaluare initiala 2

La proba de evaluare inițială 2 au fost obținute următoarele rezultate :45% dintre copiii au obínut calificativul foarte bine,40 % au obínut calificativul bine iar 15 % calificativul sufficient.

Majoritatea elevilor au reprezentat fâră dificultate activitățíle oamenilor desfășurate în

Natură,au întâmpinat dificultăți atunci când trebuiau să dea exemple de comportamente positive atunci cănd contribuim la protejarea ei.Vocabularul și exprimarea a fost mai greoaie și nu puteau intra în pielea personajului.

3.Proba ,,Floarea zâmbitoare,floarea tristă !,,-Proba practică

Obiective urmărite:

Să identifice elementele care dau viață florilor ;

Să coloreze siluiete respectând culorile vii ale naturii ;

Să colaboreze,în cadrul grupului,în vederea realizării sarcinii date.

Metode și procedee :observaía ,conversațía,metoda ciorchinelui,,problematizarea

Materiale folosite:carton colorat,creioane colorate,șabloane,lipici,foarfecă.

Forme de organizare: activitate frontală,individuală,pe grupe.

Desfășurarea probei :

Text suport -,,A-nflorit o păpădie,, de Otilia Cazimir

Identificarea elementelor care dau frumusețe grădinilor,curților,locurilor de joacă.

Activitate frontală : Completarea ciorchinelui

Activitate practică,,Floarea veselă,,

Realizarea dioramelor s-a făcut prin muncă pe grupe.Studiind ciorchinele elevii au confecționat piesele potrivite.Șabloanele au fost pregătite înainte de mine.

Indicații de lucru :

1.Alegeți cartonul pe care aveți desenate: floare,păsări,insecte,îdoiți cartonul după model

2. Colorați florile,păsările,insectele…

3.Așezați pe vertical piesele obținute pentru a vă bucura de frumuețea florilor din grădina

obținută.

Itemi :

Aleg elementele ce dau frumusețe grădinii din fața csei,din fața școlii

Colorează folosind culori corespunzătoare

Colaborează,în cadrul grupului,la realizarea lucrării.

Punctaj maxim acordat :

La îndeplinirea sarcinilor de la itemul a),se vor acorda 2 puncte,la b)se vor acorda 3 puncte,iar la itemul c)se vor acorda 2 puncte,în condițiile în care elevii vor rezolva itemii sarcinilor.

Calificativul acordat înfuncție de cumulul de puncte.

Calificativele se vor acorda în funcție de numărul de puncte cumulat în urma rezolvării itemilor propuși,asfel pentru obținerea calificativului foarte bine sunt necesare 6-7 puncte,pentru bine 4-5 puncte,pentru suficient 2-3 puncte.

Rezultatele bținute la proba de evaluare inițială 3 sunt înregistrate în tabel.

Tab.7.Centralizarea rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială

Fig.4.Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare 3

La proba de evaluare 3 s-au obținut următoarele rezultate:20 % dintre elevi au obținut calificativul foarte bine,50 % au obținut calificativul bine iar 30 % au obținut calificativul sufficient.

În evaluarea rezultatelor am avut în vedere determinarea nivelului de cunoștințe,priceperi și deprinderi,capacitatea de a învăța prin joc,dar și depistarea eventualelor goluri de cunoștințe,pe baza cărora am alcătuit noul program de instruire,permițând ulterior compararea rezultatelor după o perioadă de aplicare a jocului didactic în activitățile instructive- educative și observarea progreselor /regreselor înregistrate de elevi.

Observarea elevilor mei a fost prioritate încă de la începutul anului școlar și a făcut ca evaluarea și măsurile luate în urma rezultatelor obținute să aibă eficiență și astfel copiii să răspundă pozitiv la stimuli educaționali.

Menționez că rezultatele au fost communicate părinților încă din luna octombrie,cu scopul de a stabili măsuri pentru îmbunătățirea activității instructive-educative vizând colaborarea școală- familie și îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru anul școlar în curs.

Evaluare inițială

Fig 5. Repartizarea grafica a rezultatelor obtinute in urma centralizarii rezultatelor de la evaluarile initiale

Legenda : -foarte bine-27%

-bine-46%

-suficient -26%

După efectuarea testelor inițiale de la început de an școlar am constatat că majoritatea copiilor au un bagaj de cunoștințe limitat,experiența lor este redusă în ceea ce privește educația ecologică.

În urma centralizării rezultatelor de la evaluările inițiale și a observării sistematice a comportamentelor micuților în cele două săptămâni de evaluare,respectiv 12-25 septembrie 2013.,am observat că elevii întâmpină următoarele probleme :

Nu deosebesc o faptă bună de o faptă ce nu este benefică pentru mediu

Imaginația lor este săracă atunci când trebuie să redea,prin cuvinte proprii aspect din natură

Interesul pentru a ocroti mediul este scăzut

Nu cunosc regulile de joacă atuni când ajung în mijlocul spațiilor verzi

Datorită informațiilor reduse pe care le au sunt confuzi în aplicarea unor reguli ecologice.

Pentru completarea cunoștințelor am propus ca pe parcursul anului școlar 2013-2014 ,să derulez o serie de activități având ca scop înțelegerea noțiunilor de mediu înconjurător și frumuseșile naturii în care ne naștem și în care trăim.

3.4.2. Etapa formativă

Motto :

,,Am primit lumea ca o moștenire pe care nu-i îngădui nimănui să o deterioreze,ci pe care fiecare generațiae este obligată să o lase mai curată,,

J.Joubert

Această etapă a constat în conceperea și aplicarea unui program de stimulare a școlarilor în vederea formării comportamentului ecologic,program numit :

,, Natura te iubește,iubește natura ‘’

Programul de stimulare a atitudinilor positive față de mediu s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2013-2014 și a avut ca scop:

Formarea unor comportamente șI atitudini corecte față de mediu,prin exersarea sistematic a deprinderilor elementare de economisire a apei,economisire a curentului electric,colectare selectivă a deșeurilor,plantarea și îngrijirea plantelor și ocrotirea animalelor,responsabilizândintrinsec copiii și părinții.

Înțelegerea necesității dezvoltării durabile pentru menținerea vieții pe pământ.

Aici,în cadrul acestui program , am încercat să educ atât copiilor cât și părinților un comportament pozitiv față de mediu,să-i sensibilizez la problemele care amenință viața pe pământ din cauza intervenției necontrolate a omului .În acest scop am stabilit obiective după cum urmează:

Obiective pentru învățătoare :

Transmiterea de informaíi științifice cu privire la pericolele poluării și încălzirii globale,a încălcării regulilor de protecție a mediului înconjurător;

Formarea de deprinderi ți transformarea lor în obișnuințe,prin exercițiu .

Obiective pentru elevi

Însușirea corectă a deprinderilor de protecție a mediului și exersarea sistematică a acestora la școală și acasă împreună cu familia pentru obținerea unor beneficii financiare și de comportament European ;

Respectarea unui regulament eco,conceput de întraga echipă implicată în proiect;

Aplicarea deprinderilor și comportamentelor însușite în orice situație s-ar afla,fiind model pentru semenii lor.

Obiective pentru părinți

Conștientizarea părinților de pericolele încălcării regulilor de protecție a mediului și a efectelor exemplului personal asupra copiilor;

Însușirea pas cu pas prin exercițiu a deprinderilor de protecție a mediului și aplicarea lor acasă,cu toată familia;

Responsabilizarea familiei în direcția educării copiilor pentru protecția mediului înconjurător,a resurselor naturale neregenerabile.

Încă din grădiniță copiii sunt foarte receptivi la ce li se arată și li se spune în legătură cu mediul,fiind dispuși să acționeze în acest sens.Menirea școlii este să ofere în mod gradat și în acord cu particularitățile de vârstă,cunoștințele științifice care motivează conduitele și normele eco-civice,să creeze și să organizeze activități educative privind protejarea mediului înconjurător:întreținerea și curățarea parcului din localitate,ocrotirea unor animale,amenajarea,,colțului naturii,,în sala de clasă,desfășurarea de activități care să ofere școlarilor posibilitatea de a intra în contact direct cu ceea ce ne înconjoară,de a amenaja,îngriji și menține în bună stare ceea ce au.În aceste cadre se pot face diverse activități sau experimente,pot urmări evoluția plantelor sau chiar a unor păsări(papagali),pești (acvarii)etc. Astfel capătă cunoștințe sau aprofundează ceea ce știu.

Învățarea trebuie să dezvolte în mod natural,pornind de la ce știe copilul în sensul descoperirii varietății formelor și a fenomenelor naturii,pe cale experimentală.O învățare eficientă va da copilului posibilitatea să redescopere natura printr+un contact direct cu aceasta,în care învățătorul joacă rolul unui ghid.

Educația ecologică trebuie începută încă de la vârstele cele mai mici,tocmai pentru a reuși în timp formarea unei conduite adecvate,omul de mâine să fie capabil să discearnă asupra binelui și a răului,să acționeze în în folosul naturii și a sa.

Noi credem că se impune crearea condițiilor favorabile copilului de a-și forma și dezvolta competențele într-un ritm individual,de a putea să-și transforme cunoștințele acumulate într-un domeniu de studiu în alt domeniu .Gândirea copiilor poate fi antrenată în moduri variate de preluare a informațiilor realizându-se corelații intra și interdisciplinare,dar și formarea deprinderilor de a utiliza independent diverse surse de informare(reviste,diapozitive,enciclopedii).

Este benefic să se realizeze activitățile și în echipă,fiecare membru având anumite sarcini pe care trebuie să le respecte și să le ducă la bun sfârșit.De aici respectul pentru munca depusă de fiecare,atingerea scopului propus,colaborarea între membrii fiecărei echipe,exprimarea liberă și puterea de a lua cea mai bună decizie și a o aplica în cadrul orelor planificate.Orice activitate care se desfășoară în afara sălii de clasă înseamnă activitate în contact nemijlocit cu mrdiul înconjurător.Așa cum îi învățăm pe copii să se poarte în familie,la școalăși în societate,să respecte normele de igienă,tot așa trebuie să-i învățăm să se poarte cu mediul în care trăim.

Abordarea ecologică prezintă anumite particularități metodologice.Având în vedere că scopul final al acestui demers educativ este adoptarea unui comportament adecvat,precum și acțiuni concrete de protecție a mediului înconjurător se pot surprinde câteva modalități de trecere de la informarea teoretică,prin implicarea individuală,spre activitatea concretă.Sub îndrumarea cadrului didactic elevii vor percepe vizual,auditiv,olfactiv,tactil,mediul înconjurător în timpul observării naturii.Acest lucru se realizează în timpul excursiilor sau ieșirilor în natură,în parc,într-o livadă,pe malul Dunării,etc.Copiii pot observa plantele și animalele din zonă,gradul de poluare a zonei sau nepoluarea acesteia,sursele de poluare( după caz).Prin documentarea din diverse și variate surse de informare se pot realiza proiecte pe teme date sau portofolii care pot cuprinde sarcini de lucru,fotografii,afișe,postere,desene,colaje

Dacă tuturor activităților le vom găsi o formă de organizare atractivă în care copiii să fie realizatorii acțiunii,atunci,cu siguranță,micii ecologiști de astăzi vor fi cetățenii responsabili de mâine ai Terrei.

Adevărata educație ecologică își va atinge scopul numai atunci când se va reuși ca școlarii de azi- cetățenii de mâine să fie absolut convinși de necesitatea ocrotirii naturii;implicându-se activ în procesul de ,,consiliere,,a omului cu natura.

Mediul înconjurător este un mecanism viu cu o complexitate deosebită,de a cărui integritate și bună funcționare depine întreaga activitate umană.A înțelege natura înseamnă a înțelege viitorul,dar a face ceva pentru salvarea naturii atât de amenințată astăzi înseamnă a contribui la fericirea omenirii.

Iată câteva sfaturi pe care le putem urma în propria locuință,fără mare dificultate pentru a proteja mediul înconjurător.Lista a fost întocmită în timpul derulării proiectului,,Natura te iubește,iubește natura’’de un grup de părinți.

1.Economisește apa ! Când te speli pe dinți,oprește robinetul !Renunță la băile prelungite și optează pentru dușuri scurte !Dacă nu ai băut toată apa din pahar,nu o arunca în chiuvetă.Folosește-o pentru a uda o floare!Gândește-te că pe planeta aceasta sunt milioane de oameni care suferă de sete;sunt copii cărora părinții nu le pot oferi un pahar cu apă.Apa este o resursă prețioasă a cărei calitate se modifică dacă nu este protejată !Nu îți bate joc de ea !

2.Nu arunca uleiul sau mâncarea în chiuvetă sau în toaletă:în felul acesta contaminezi apele curgătoare și distrugi organismele vii,deoarece uleiul nu mai lasă oxigenul să pătrundă în apă !

3.Folosește produse de curățenie ecologice !Resursele de apă nu vor mai avea de suferit de pe urma detergenților chimici care ajung să ne afecteze și sănătatea!

4. Plantează flori în ghiveci,jardinière pe care să le așezi în fața casei,pervazul exterior al ferestrei.

5. Realizarea în camera de zi a unui colt verde : plante care să oxigeneze locuința,în felul acesta vei trăi într-un mediu sănătos ;

6. Participă la acțiuni de ecologizare,plantare împreună cu familia,copiii trebuie să aibă un model bun,demn de urmat ;

7. Circulâ cât mai puțín cu mașina personală și numai în caz de necesitate majoră ;mergi mai mult pe jos,mai ales mai ales dacă distanța este mică sau cu mijloacele de transport în comun; gazele de eșapament sufocă orașele și se îmbolnăvesc ;poluarea aerului datorit[ traficului auto este una dintre cauzele cancerului la plămâni;

8. Învață să reciclezi ! Sortează gunoiul și depune-l în locurile special amenajate pe sortimente!Economisind resursele planetei ne prelungim existența;o tonă de hârtie pe care o reciclăm poate salva de exemplu 17 arbori,iar aceștia produc oxigenul atât de necesar vieții;

9.Să ne opunem transformării spațiilor verzi în spații betonate –copiii nostril au nevoie de aer curat și de locuri verzi unde să se poată juca în siguranță;nici un părinte nu își dorește să-și vadă copilul expus pericolelor în timp ce se joacă printre mașinile parcate mai mult sau mai puțin correct.

10.Alege de Crăciun un brad artificial !Mofturile de tipul,,vreau să simt miros de brad ăn casă ‘’sau ,,Crăciunul fără brad natural nu are valoare „ fac ca în fiecare an sute de mii de brazi să fie tăiați și după câteva zile aruncați ; gândiți-vă că unui brad îi sunt necesari peste 20 de ani să ajungă la mărimea necesară tăierii ca pom de Crăciun ;în felul acesta suprafețe întinse de pădure sunt decimate!

Spiritul Crăciunului nu stă în mirosul de brad !

11. Economisește energia electrică :scoate încărcătoarele de la telefoane din priză după ce bateria s-a încărcat,scoate aparatele electrocasnice din priză când nu le folosești,deoarece acestea consumă energie electrică chiar dacă sunt în stand by,nu ține lumina aprinsă în cameră sau televizorul deschis dacă nu e nimeni în camera respectivă.

Și lista ar putea continua…

În cadrul etapei formative a studiului am organizat la clasă,în cadrul procesului instructiv-educativ,o serie de activități cu caracter ecologic în cadrul cărora am folosit atât metode tradiționale cât și metode moderne de transmitere și dobândure de cunoștințe.Pe parcursul derulării acestor activități am urmărit ca elevii să nu fie simpli receptori de informații ci să fie puși în situația de a participa la rezolvarea unor sarcini primite.

Copiii iubesc natura,activitățile în aer liber,curiozitatea îi îndeamnă să descopere explorând.Sunt aspecte care m-au ghidat în alegerea conținuturilor,a metodelor,cât și a contextului educațional în care se vor implementa.

Conform lui Hungerford Volk Ramsey,1994,scopul educației raportate la mediu este,,de a-i ajuta pe cei care învață să dobândească cunoștințe legate de mediu,să-și formeze priceperi,să devină ființe umane dedicate care sunt dispuse să lucreze individual sau colectiv cu scopul de a atinge sau de a menține un echilibru dinamic între calitatea vieții și calitatea mediului.’’

Educația ecologică în învățământul primar se poate realiza pe două căi :

1.prin contribuția mai multor discipline de studiu

2. prin activități extracurriculare

Pornind de la premisa că educația ecologică presupine mai multe componente(cunoștințe,atitudini,conduită)care se dobândesc într-un timp îndelungat,este firesc ca această latură a educației să se afle în atenția mai multor discipline și în toate etapele de pregătire și formare a școlarilor.

Întreaga activitate de educație în domeniul ocroirii mediului ambiant am realizat-o prin derularea de activități în cadrul tuturor domeniilor experiențiale.Obiectivele în jurul cărora s-au grupat cunoștințele au fost:

-să prezinte activități ale omului care conduc la poluarea mediului

– să explice care sunt urmările poluării mediilor de viață(sol,aer,apă);

– să motiveze de ce trebuie ocrotit mediul înconjurător;

– să enumere activități prin care putem ocroti mediul și menține viața pe

Pământ;

Realizarea educațíei ecologice în cadrul activităților de învățare

Educația ecologică se poate face în cadrul tuturor activităților curriculare,extracurriculare,în cadrul activităților opționale și chiar în timpul derulării activităților la clasă.

Activitatea Explorarea Mediului are un mare potențial în educația ecologică a elevilor.Această disciplină asigură în mod organizat însușirea unor cunoștințe prin activități de observare,identificare,grupare,jocuri,activități practice a lumii care ne înconjoară,este activitatea care oferă elevilor bogate cunoțtințe despre relief,ape curgătoare,ape stătătoare,floră și faună.

,, Bogățiile toamnei’’

Scop:

Consolodarea cunoștințelor despre alcătuirea unei plante.

Conștientizarea interdependenței dintre om,plante și animale.

Dezvoltarea deprinderilor de păstrare și ocrotire a mediului.

Obiective operaționale :

Să denumească părțile component ale unei plante,evidențiind rolul fiecăreia ;

Să numească factorii de mediu care influiențează evoluția unei plante ;

Să dea exemple de acțiuni ale omului care sunt benefice sau care pot dăuna plantelor ;

Să dea exemple de acțiuni ale omului care sunt benefice sau care pot dăuna plantelor ;

Să redea prin desene,o plantă respectând părțile componente ;

Metode și procedee : conversația,exercițiul,problematizarea,explozia stelară.

Material didactic : tablă,cretă colorată,cartoane,culori,plante din sala de clasă,steluțe din carton colorat .

Forme de organizare : frontal,individual

Am citit elevilor poezia,,Din ce este alcătuită o plantă’’,de Cornelia Marta

Din sămânță mică,mică

Crește o plantă voinică

În pământ e rădăcina,

Afară crește tulpina,

De pee a cresc ramuri verzi

Apoi frunze și flori verzi.

Frunzele-I gătesc mâncarea,

Din floare fructul apare.

În timp ce recitam poezia am desenat o plantă cu toate părțile ei compon

Elevii :

Au alcătuit propoziții,folosind cuvintele:semințe,rădăcină,tulpină,

frunze,flori,mica,ramuri,fructul.

Au argumentat care este rolul fiecărei părți component ale unei plante ;

Au enumerate elementele de mediu care sunt necesare unei plante pentru a se dezvolta frumos ;

Au dat exemple de activități pe care le pot face ei pentru a ajuta o plantă să crescă sănătoasă ;

La final au desenat o plantă respectând proporțiile , culorile și au scris părțile componente ale plantei ;

Am încheiat activitatea aplicând metoda,,explozia stelară’’

Pe panou era așezată o stea mare care avea,pe verso,desenat un peisaj de toamnă iar în jurul ei 5 steluțe pe care erau scrise întrebările :,,CINE…?’’ , ,,CE…?’’ , ,,UNDE…? ‘’ ,CÂND…?’’, ,,DE CE…?’’ . Elevii au citit cuvântul de pe steluța aleasă și au formulat,cu ajutorul lui,o întrebare.Copilul numit de cel care a formulat întrebarea a răspuns apoi a ales o altă steluță și a formulat altă întrebare,cu noul cuvânt,cel selectat.

Exemple: Ce este desenat pe steaua mare? ( o floare a toamnei)

Care sunt florile toamnei? (tufănica și crizantema)

Cine vestește toamna? ( frunzele copacilor se vestejesc)

Unde așezăm florile în cameră?(lângă fereastră)

De ce ghivecele cu flori trebuiesc duse la adăpost pe timpul iernii? (să nu înghețe)

Ce ar păți florile dacă ar îngheța?

Cu ajutorul acestei teme am fixat copiilor cunoștințele despre alcătuirea unei plante,factorii de mediu care influiențează evoluția unei plante,importanța plantelor în viața oamenilor și a animalelor (ne dau oxigen,sunt sursă de hrană ,am reactualizat și am îmbogățit ,,bagajul,,de cunoștințe privind ocrotirea plantelor.

Ursul și lupul

Scop :a) Cunoașterea înfățișării a două animale sălbatice,cu caracteristici de viață diferite,a foloaselor și a pagubelor pe care acestea le aduc .

b) Educarea capacităților de a educa elevii ,în mod independent,prin intermediul analizatorului vizual,precum si de a compara trăsăturile comune ale animalelor sălbatice.

Obiective operaționale :

Să descrie părțile componente ale corpului celor două animale ;

Să despartă în silabe cuvintele :pădure,bârlog,urs,lup,sălbatice;

Să alinte cuvintele despărțite în silabe (pădurice,bârloguț,lupușor,

ursuleț;

Să descrie cu cuvintele lor cum este viața animalelor în pădure ;

Metode și procedee : observația,conversația,demonstrația,convorbirea .

Material didactic : imagini din pădure,jucării(mulaje) imagini cu animale care ar putea constitui hrana ursului și a lupului .

Forme de organizare: frontal,individual.

Desfășurarea activității:

Activitatea s-a desfășurat observând,cele două animale.Elevii au descoperit asemănări și deosebiri pentru fiecare parte a corpului.Aceste elemente pe parcursul orei au fost descrise și comparate.

După observarea segmentelor părților corpului ,prin comparative,pe baza indicațiilor primite,împreună cu elevii am formulat concluzii despre înfățișarea celor două mamifere.

Hrana:

Fiind animale sălbatice,care trăiesc în pădure,acestea își procură singure hrana.

Lupul mănâncă animale din pădure: cerbi,iepuri,căprioare.Când nu găsește hrană în pădure,atacă stânele de oi.De multe ori ,iarna coboară jos în sate și uneori ucide vaci,cai și nu în ultimul rând atacă oameni.Lupul este considerat un animal de pradă de care oamenii trebuie să se ferească .Pe vremuri și chiar și în zilele noastre,oamenii se păzeau de lup aprinzând focul.Se spune că lupului îi este teamă de foc.

Ursul –sunt animale imense și foarte puternice.Mărimea lor este apreciată în termeni de greutate.Mănâncă o hrană variată de la cerbi,mistreți,ciuperci,zmeură,ghinde,furnici,iarbă prospătă, de aceea sunt considerați animale omnivore .Auzul este dezvoltat,văzul mai slab,mirosul este cel mai evoluat simț.Culoarea blănii include o largă varietate de nuanțe,de la brun închis spre roșcat.

Foloase și pagube :

Lupul și ursul aduc mai multe pagube decât foloase omului dar sunt totuși importante deoarece ele mănâncă animale moarte care ar putea îmbolnăvi pe cele vii. De aceea,îi putem numi ,,sanitarii pădurilor’’.

În România sunt prea puține păduri pentru aceste animale.Blana urșilor este folosită pentru căciuli sau haine îmblănite.

Activitatea a fost încheiată cu următoarele concluzii: Trebuie să ne ferim de aceste animale care ne-ar putea ataca,mai ales cănd mergem la munte și să le respectăm habitatul deoarece au nevoie de o ,,casă''.

Scriu pe caiete poezia ,,Moș Martin „

Nu-i poți zice ,,Moș Martine’’

Când e copilaș ca tine,

Dar nici ,,Fratele Ursulică”

Namilă-i când se ridică .

,,Eroii fabulelor’’

La Arte vizuale și abilități practice elevii îngrijesc plantele existente în clasă,realizează diferite colaje ,colecții de frunze și flori, pe care le vor întrebuința apoi în activitățile lor.

1 .Povestea Pământului

Scop :

Dobândirea cunoștințelor despre planeta Pământ și despre varietatea suprafeței Pământului ;

Înțelegerea dragostei față de natură și ocrotirea ei ;

Obiective operațíonale :

Să enumere câteva ,,leacuri,, pentru vindecarea Pământului ;

Să decupeze imaginile după contur,economisind resturile de hârtie ;

Să precizeze diferite aspecte ale poluării sau degradării Pământului ;

Metode și procedee : conversațía,exercițíul,explicația,brainstorming,

Material didactic : reviste de la reclame,foarfece,lipici,glob pământesc din carton,carioca .

Forme de organizare : pe grupe.

Elevii au recitat poezia ,,Pământul’’

,,Ca o mamă în brațe ne poartă,

De suntem vinovați –nu ne certă

Planetă ,Pământ albastră

Tu ne ești,tu rămâi doar a noastră !

Ce frumos,ce drag,ce sfânt

Pentru noi i-acest …Pământ ! ‚’’

În timp ce recitau poezia ,elevii decupau din reviste imagini pe care le-au lipit pe silueta de carton,care era deja pregătită si astfel a luat viață un glob pământesc.

La finalul activității am stabilit câteva ,,leacuri,,pentru vindecarea Pământului că :

-asemenea omului și Pământul are bolile lui :unele mai grele decât altele

Solicit ca elevii să spună timp de 3 minute,tot ceea ce știu sau cred că știu referitor la întrebarea,,De ce suferă Pământul ?’’

Pe tablă vor fi scrise toate răspunsurile date de elevi :

-Din cauza deșeurilor aruncate peste tot ;

-Pământul suferă pentru că se taie copacii;

– Pentru că aerul este poluat;

-Sunt prea multe mașini;

-Nu se plantează pomi;

– Se distrug spațiile verzi;

-Apele sunt murdare și peștii mor.

Pe 22 Aprilie,de Ziua Pământului,am rezolvat cerințele unor fișe individuale care le prezentau copiilor câte gunoaie se strâng în pădure și au efectuat desene ilustrând care sunt lucrurile care îi plac Planetei Pământ.

Pământul este singura planetă pe care pot trăi oameni,animale și plante.

La Comunicarea în Limba română,valorificând textele,elevii iau contact cu frumosul din natură,își îmbogățesc vocabularul,formează unele conduite în realizarea mediului în care trăiesc.

1.Să păstrăm apele curate

Scop:

Sistematizarea cunoștințelor că apa este mediul de viață și de dezvoltare a vieții ;

Dezvoltarea unei atitudini ecologice ;

Cunoașterea comportamentului adecvat al omului în relațiile sale cu natura;

Obiective operaționale :

Să asculte cu atenție textul lecturat ;

Să dea exemple de activități brnrfice vieții acvatice ;

Să exprime verbal mesajul textului,argumentând legăturile ce se stabilesc între om și natură ;

Să găsescă soluții la problemele descoperite

Metode și procedee: conversația, exercițíul, problematizarea, brainstormingul , Material didactic :textul support,caietele elevilor,coli A4,creioane colorate ;

Forme de organizare : frontal,individual .

Elevii au citit textul ,,Dunărea un fluviu european.’’

,, Delta Dunării,un paradis românesc ‘

Dunărea-2.858 km lungime,se situează printre fluviile Terrei pe locul 15 ca lungime.Numele fluviului provine de la latinescul Danubius.

Lungimea navigabilă este în prezent de 2.575 km.

Pe cursul Dunării sunt 45 de brațe care formează tot atâtea lacuri de acumulare,cel mai mare fiind Lacul Porților de Fier (140 km lungime).

La noi în țară Dunărea formează la vărsare o deltă,numită Delta Dunării

Aceasta face parte dintre cele mai impresionante monumente naturale ale lumii.Stufăriile,păpurișul,rogozul,plaurile plutitoare,sălciile și nuferii domină peisajul.Peste 300 de specii de păsări,de la gâște sălbatice,gârlițe fluierari și până la pelicani și călifari albi și roșii populează Delta.Puzderii de pești săgetează apele.

Care sunt argumentele ce demonstrează că Delta Dunării te impresionează?

Formează o echipă cu colegii tăi și completează seria păsărilor existente în Deltă?

Încercuește doar peștii care trăiesc în Delta Dunării.

Crap sardea știucă rechin biban somn păstrăv

Se explică cuvintele:

stufăriș – desiș de stuf ;

păpuriș –desiș de papură ;

rogoz – plantă cu tulpină în trei muchii și cu flori grupate în spice ;

plaur – insulă de vegetație .

În concluzie ,elevii au înțeles că apa este foarte importantă,Delta Dunării este frumusețea unde se varsă și se revarsă toată frumusețea Europei la un loc.

Din cauza poluării apelor multe specii de pești sunt pe cale de dispariție,de aceea apele trebuie păstrate curate,nu trebuie să le poluăm aruncând în ele gunoaie sau resturi menajere.

Cine crezi că a contribuit la aceste dezastre și din ce motive ?(dezbatere)

Câteva sfaturi :

Din alimentaía voastră să nu lipsescă peștele.Peștele conține mult fosfor iar fosforul îți dezvoltă memoria.

Temă pentru portofoliu.

,,Alcătuiește o listă de măsuri care trebuie luate împotriva poluării apelor din localitatea ta și prezint-o comunității locale.’’

Recunoaște animalul si hrănește-l? – joc didactic

Scop :

Consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la animale,aspectul fizic,mediul de viață,hrană,adăpost,foloase sau pagube aduse omului .

Consolidarea deprinderii de reproducere fidelă,cursivă a unor fragmente din povești și povestiri în care apar personaje – animale

Consolidarea deprinderilor de exprimare liber-creativă a sentimentelor prin limbaj plastic.

Obiective operaționale

Să reconstituie imaginea animalelor,din decupaje,pe baza caracteristicilor fizice;

Să așeze în fața fiecărui animal reconstituit planșă reprezentând mediul natural de viață ;

Să aleagă imaginile care reprezintăhrana fiecărui animal;

Să spună titlul poveștilor care au ca personaje animalele respective;

Să redea printr-un limbaj plastic un personaj dintr-o poveste ;

Sarcina didactică

Reconstituirea imaginilor reprezentând animale și așezarea corespunzătoare mediului de viață și a hranei specifice

Precizarea titlului poveștii și a autorului în care apar personajele respective și din care să reiasă trăsăturile lor.

Material didactic :

Imagini din poveștile și povestirile însușite la activitățile desfășurate anterior,jetoane tăiate (3-4 bucăți)imagini cu mediul lor de viață(unde trăiesc),imagini cu hrana corespunzătoare fiecărui animal (iarbă,cereale,os),imagini din care să reiasă foloasele de la aceste animale,hârtie,acoarele,pensulă,creioane colorate .

Reguli de joc:

În clasă va fi panoul cu magnet pe care un copil va compune primul animal și-l va așeza în dreptul imaginii cu hrana și mediul în care trăiește.

Elemente de joc :

Mișcarea,recompensa.

Desfășurarea jocului

După ce am verificat și am consolidat cunoștințele referitoare la câteva animale prin reconstituirea imaginilor,așezarea în mediul lor de viață corespunzător și a hranei corespunzătoare,am complicat jocul adăugând jetoane reprezentând foloasele aduse omului de către aceste animale.

Elevii au enumerat titlurile poveștilor și povestirilor în care apar ca personaje ursul,lupul,cocoșul,găinușa,iepurașul:,,Coliba iepurașului”, ‘’Capra cu trei iezi”,”Punguțá cu

doi bani’’,,Găinușa cea moțată ‘’.Copiii au desprins din aceste povestiri comportamentul acestor personaje în natură dar și trăsăturile moraleatribuite acestor personaje.

De la început au fost rugați să grupeze comportamentul acestor personaje în două categorii,în funcție de trăsăturile morale(pozitive sau negative),(rele sau bune).

În încheierea activității elevii au au desenat o scenă dirt-o poveste agreată de ei,argumentând alegerea făcută.

Concluzia acestei activități a fost că toate vietățile Pământului sunt importante .În aceste povești animalele capătă uneori însușiri omenești.Vulpea este șireată,iepurașul este fricos,găinușa este foarte neastâmpărată,capra este o mama bună și grijulie .

Educație pentru societate-cuprinde teme care pot fi valorificate și se pot baza pe formarea

de atitudini corespunzătoare în raporturile elevilor cu mediul care ne înconjoară.

Darurile naturii (plante medicinale),,Farmacia din zăvoi”

Scop: a) Verificarea cunoștințelor elevilor în legătură cu normele de comportare

specifice protejării mediului.

b) Enumerarea plantelor medicinale cunoscute ,recunoașterea și rolul

lor în dezvoltarea noastră.

c) Familiarizarea elevilor cu specificul anumitor culturi de plante

medicinale și îmbogățirea cunoștințelor despre importanța

cultivării și protejării acestora .

d) Consolidarea deprinderilor de a interpreta cât mai expresiv un

cântec cunoscut,respectând poziția corectă,tonul,semnalul de

început și respirația în cânt .

Obiective operaționale :

1.să identifice imaginile în care omul acționează în protejarea mediului;

2.să recunoască acțiunile omului prin care se deteriorează natura;

3.să găsescă întrebuințări materialelor din natură în diverse situații;

4.să interpreteze corect melodia și textul unui căntec ;

Sarcina didactică :

Stimularea curiozității prin investigarea realității.

Gruparea imaginilor în funcție de urmările acestora asupra mediului

(protejarea sau distrugerea lui ).

Vizită la magazinul Plafar,din Piața Halelor a Brăilei.

Reguli de joc :

Răspunsurile bune au fost recompensate cu calificative iar cele greșite au fost corectate de colegi sau de mine.

Metode și procedee: explicația,exercițiul,,turul galeriei,tehnica florii de

lotus,învățarea prin descoperire ,turul galeriei.

Material didactic: imagini decupate,lipici,panouri,caiete

Forme de organizare:frontal,pe grupe

Desfășurarea jocului:

Deoarece în școală nu existau toate materialele necesare investigării

subiectului,am realizat în poster pe care l-am afișat pe hol.Astfel,părinții au aflat ce teme doresc copiii să dezbată și de ce material au nevoie.

Am întocmit o scrisoare către farmacia comunei,prin care solicitam permisiunea de a vizita farmacia..

Clasa a fost împărțită în patru grupe,fiecare având pe băncuțe câte un set de imagini care trebuiau analizate și așezate pe panou.

Au așezat imagini care reprezentau acțiuni de îngrijire a mediului(acțiuni pozitive)

Pe al doilea panou au așezat imagini care reprezentau acțiuni de deteriorare a mediului (acțiuni negative)

După ce fiecare echipă a așezat toate imaginile pe panori,am verificat

cunoștințele acumulate ,utilizând metoda ,,turul galeriei ‚’’ Pentru fiecare imagine așezată corespunzător pe panou fiecare echipă a primit câte un simbol.

Echipa care a avut cele mai multe simboluri adunate,s-a declarat câștigătoare.

În partea a doua a jocului am folosit exerciții de exersare a vocabularului.

Exemple: Enumeră plantele medicinale (mușețel,coada calului,sunătoare,

păpădia)

Alcătuiți enunțuri noi cu cuvintele enumerate.

Eu rostesc un cuvânt,iar voi trebuie să găsiți opusul(antonimul )și

Alcătuiți un enunț cu ambele cuvinte.

Adună gunoaiele,nu le ignora !

Îngrijește și iubește plantele,nu le rupe !

Reciclând hârtia,salvezi pădurea !

În ultima parte a jocului fiecare echipă au de realizat o pictură cu tema,,Poenița

cu flori’’și interpretează cântecul ..Pomișorul din grădină ’’

Metodele utilizate,activ participative (braistormingul,tehnica florii de lotus,

învățarea prin descoperire),le-au oferit copiilor posibilitatea să se implice cât mai mult,atât efectiv cât și afectiv,prin antrenarea unor surse cât mai variate,prin prezentarea conținutului prin cu ajutorul experienței proprii de investigare a subiectului.

Discuțiile cu elevii au fost fructuoase,aceștia implicându-se activ în descoperirea informațiilor,punând ăntrebări,ascultând răspunsurile colegilor,utilizând cunoștințele dobândite cu ajutorul simțurilor (văz,auz,pipăit)și

Prin efectuarea unor experimente(ruperea tulpinii pentru a-i sesiza duritatea sau finețea).

Educația ecologică se poate realiza chiar și în cadrul orelor de Muzică si Mișcare prin desprinderea mesajului transmis cu ajutorul textului.

De exemplu: – din cântecul,,Tot ce e pe lume are un rost anume” copiii învață că tot ceea cene oferă natura este foarte important.

Din cântecul ,,Hai la țară la bunici !” copiii învață care sunt animalele din ogradă și care este hrana lor preferată.

Am improvizat poeziei ,,Păpădia’’ de Ion Agârbiceanu,o melodie ritmată cu mișcări de dans ,care a fost foarte atractivă pentru elevi.

Cel mai bun prilej pentru educarea deprinderilor de educație ecologică.îl constituie activitățile extracurriculare (drumețiile,excursiile,activități de protejare și igienizare a mediului,activități de ecologizare a zonelor verzi )acolo unde copilul observă intervențiile omului în natură.

Activitățile extracurriculare,mijloc de realizare a educației ecologice

Dacă dorim ca ,,semințele,,educației ecologice să dea roade,trebuie ca publicul țintă să fie alcătuit de copii,în primul rând deoarece,precum spune și un proverb mai vechi,,pomul când e mic se-ndreaptă “,de mici trebuie să le formăm copiilor principalele noțiuni,priceperi și deprinderi de educație ecologică,pentru a putea fi adevărați ecologiști în timp.

Copiii trebuie să înțeleagă că dacă ocrotim natura,aceasta va fi ,,înfloritoare’’,în schimb,dacă nu o ocrotim ,aceasta va pieri.

Copiii au nevoie de acțiuni care să le lărgescă lumea lor spirituală,să le împlinească dorința de cunoaștere,de a fi în stare să relizeze singuri importanța unui mediu curat și sănătos.

Activitățile extracurriculare contribuie la aprofundarea și completarea procesului de învățământ,la dezvoltarea aptitudinilor elevilor,la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber.Ele prezintă unele particularități prin care se deosebesc de activitățile din cadrul lecțiilor.Conținutul acestor activități nu este stabilit de programa școlară,ci de către cadrele didactice,în funcție de interesele si dorințele copiilor.

Scopul activităților extracurriculare desfășurate a fost stabilit ca fiind formarea și dezvoltarea conștiinței ecologice și a comportamentului ecologic,stimularea și respectul curiozității madiului înconjurător,respectarea frumuseților naturii,dezvoltarea cooperării și a colaborării între cadre didactice din medii diferite (urban –rural ).

Obiectivele urmărite au fost : să observe și să descopere caracteristicile lumii vii corelate cu condițiile de mediu,să descopere și să emită ipoteze simple cu privire la rolul mediului natural în evoluția viețuitoarelor,să colaboreze în grup,să-și consolideze priceperi și deprinderi de muncă independentă,să-și dezvolte aptitudinile artistice,să înțeleagă necesitatea protejării mediului în care trăim.

Activitățile extracurriculare au fost realizate în comun cu școlarii clasei I B și s-au realizat la nivelul clasei pe care o conduc.

,,Plimbare pe malul Dunării,,-drumeție în localitatea Tichilești până la Dunăre,unde elevii au observat vegetația și fauna ,speciile diferite de plante,malul Dunării care trece exact la hotarul localității noastre,pădurea care este denumită și ,,aurul verde,,pentru frumusețea ei și pentru bogăția pe care o reprezintă.

Datorită copacilor ,elevii observă că aerul este mai curat și mai proaspăt.

Elevii au înțeles că rolul lor este de a proteja pădurea pentru a avea un echilibru normal între factorii care compun mediul:apă,aer,sol.

Excursia este o activitate deosebit de plăcută și dorită de copii.Ea ajută la dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului,la educarea lui ca viitor cetățean și îl ajută la îmbogățirea orizontului cultural științific.

,,Excursia și vizita cu caracter didactic reprezintă forme auxiliare de organizare a procesului de predare a cunoștințelor despre natură și om’’

(Tudor V,1981).

Cu prilejul oricărei ieșiri în natură școlarii trebuie să respecte câteva îndemnuri :

Nu arunca nimic,absolut nimic mai jos !

Nu arunca oriunde pungi,ambalaje,sticle,ci numai la co;ul de gunoi !

Nu rupe iarba,florile,nici măcar o frunză !

Protejează gardurile vii !

Nu lovi animalele și păsările !

Totdeauna într-o excursie nu lăsa nimic în urma ta !

Îngrijește și iubește plantele și animalele !

Plantează un promisor !

Reciclând hârtia,salvezi pădurea !

Ocrotiți viețuitoarele și mediul înconjurător pentru a păstra echilibrul atât de necesar omului !

Excursia reprezintă finalitatea unei activități îndelungate de pregătirea

psihologică a copiilor,pentru a-I face să înțeleagă excursiile nu numai din

perspectiva evadării,din atmosfera de muncă,ci și ca un act de ridicare a

nivelului cultural.

Drumețiile,vizitele,excursiile tematice,pe lângă completarea și sistematizarea cunoștințelor,încântă privirea și sufletul cu darurile minunate oferite de natură,care cer să fie observate,respectate,appreciate și nu ăn ultimul rând ocrotite .

Excursiile pot fi :

Excursii de cunoașterea comportamentelor naturale ale peisajului geografic ;

Excursii pentru cunoașterea anumitor obiective social economice și culturale din peisajul geografic.

Eficiența acestor modalități de realizare a excursiei este data de respectarea

unor condiții:

-precizarea cu claritate a scopului urmărit

– stabilirea criteriilor de observație

– stabilirea unei succesiuni logice a etapelor observației pe baza unui plan de

Acțiune

stabilirea materialului care va fi întrebuințat pentru efectuarea observației;

folosirea unor procedee didactice care mobilizează gândirea(analiza,comparația,analogia,sinteza);

conceperea unor fișe din care să reiasă sarcinile de lucru și care să permită,în același timp,consemnarea rezultatelor observate;

prezentarea ,sub formă orală sau scrisă a rezultatelor și concluziilor la care s-a ajuns ;

desfășurarea întregii activități sub îndrumarea permanent a cadrului didactic;

Încă de anul trecut,de la clasa pregătitoare am studiat „câteva animale domestice și sălbatice,în paralel,am urmărit un plan logic,care să indice elevilor succesiunea sarcinilor de cunoaștere.

Cu ocazia vizitării Grădinei zoologice da la Brăila,s-a stabilit următoarea

schemă :

-înfățișarea animalului

-hrănirea

-înmulțirea

-mediul de viață

-înmulțirea

-foloasele sau daunele pe care le aduce omului

Prin observare directă elevii au putut descrie înfățișarea fiecărui animal,alcătuirea corpului,statura,culoarea,mediul de viață,reușind să exprime cu cuvinte proprii caracterul activ și relativ al animalelor.

Prin metoda comparației,copiii au evidențiat mai bine ceea ce este caracteristic animalelor observate,deoarece faptele ies în evidență și ne atrag mai ales prin contraste.

Copiii s-au exprimat liber,au perceput vizual părțile comonente ale acestor animale și au transpus în cuvinte cele observate.

Prin observație,analizatorii copiilor au început să distingă forma,mărimea,

Părțile componente ,să le individualizeze,să stabilească similitudinea cu celelalte animale ținute în captivitate.

Toți copiii văd același animal,dar scopurile lor sunt diferite și în funcșie de scopul lor,ei vor înregistra unele aspecte:mișcarea animalului,rapiditatea cu care reacționează la zgomot.

Din nou în clasă.Etapa pe care am numit-o,,Animalul preferat’’-unde am discutat tot ceea ce și-au însuțit cu ocazia excursiei,obiectivul principal fiind Acela de a solicitadin partea copiilor sinteze,generalizări,clarificări.Știind că reprezentarea este o punte legătură între perceptive și noțiune,iar moto-ul învățării îl constituie motivația,am căutat ca ceea ce a fost însușit de către copii să nu fie ceva întâmplător.

Elevii care de multe ori în desfășurarea unor activități se descurcau mai greu,au răspuns uimitor de bine,dovadă că această lecție –plimbare le-a oferit condiții prielnice de a percepe active animalele,de a-și forma reprezentări clare despre animale,de a le dezvolta dragostea față de animalele domestice.

Tot cu ocazia desfășurării unei excursii la Piatra Neamț,în care am cutreierat pe jos o mare parte din drumeții,elevii au sesizat unele aspect neplăcute ale poluării mediului în care trăim.Am arătat și discutat împreună cu ei cauzele poluării,cine poluează mediul,urmările negative ale poluării față de mediu.

În nenumărate rânduri, am contribuția la ceea ce se cheamă,,lupta

împotriva poluării’’,participând la unele acțiuni de curățenie în curtea școlii,a satului în care locuim.Această activitate a fost propusă în cadrul Proiectului, Educațional ,Micii ecologiști!’’Am avut sprijinul părinților,școlarilor,al celorlalți colegi din școală și a administrației publice locale,reprezentată prin pPrimăria comunei Tichilești.

Am folosit în demersul ecologic ,vizionarea unor filme pentru copii,desene animate,spectacole de teatru,sebăricari cu costume din hârtie creponată,care au contribuit la organizarea unor acțiuni cu final interesant.

Vizionarea desenelor animate,,The land before time II’’,(Pământul dinainte de timp),filmul ,,Ocolul Pământului ‘’,i-a ajutat pe copiii să[ conștientizeze faptul că dinozaurii,maimuțéle,pasărea emu,sunt animale dispărute cu foarte mulțí ani în urmă.

Aceste activități au fost foarte utile,avănd ăn vedere faptul că în lecțiile de la Matematică și Explorarea Mediului am discutat și despre animalele disparate și cele care sunt pe cale de dispariție.

Serbările,prin specificul lor de activitate extracurriculară,reprezintă un imens izvor de satisfacții,bucurii ,zâmbete,o bună dispoziție din punct de vedere fizic și psihic.

Prin organizarea serbărilor,am dezvoltat copiilor dragostea pentru frumos.

Serbarea dedicată sfârșitului de an școlar a adus bucurie în suflrtul școlarilor,prin poezii,cântece,costume confecționate din hârtie,printr-o multitudine de culori fermecătoare.Valoarea estetică este sporită și în cadrul organizatoric,mult mai atractive sunt serbările desfășurate în aer liber,decorul naturii fiind de o frumusțe incontestabilă.

Este un succes extraordinar,o trăire minunată,când reușești să trezească o emoție în sufletul celor care ne privesc.

Am realizat împreună cu ei decorarea ferestrelor clasei noastre dar totodată au realizat o relație strânsă între frumos și îngrijit.

Am realizat împreună cu elevii mei o expoziție de mărțișoare care a purtat denumirea de ,,Primăvara în culori’’,care au marcat începutul anotimpului primăvara.

Concursurile pe diferite teme sunt,de asemenea,momente deosebit de atractive pentru elevi.Acestea dau posibilitatea elevilor să demonstreze practic ce au învățat

încă de la grădiniță și se continuă la școală.

Cu lucrări ale școlarilor,realizate din materiale bio și reciclabile,am participat la Simpozionul Național,,Mai aproape de natură’’,desfășurat la Liceul Pedagogic

D.P.Perpessicius,din Brăila ,unde efortul micuílor mei a fost răsplătit cu diplome și premii.

Un alt concurs cu temă ecologică a fost concursul zonal organizat la Scoala Anton Pann,din București intitulat,,Îngerii păzitori ai naturii’’.Aici școlarii au participat la secțiunea desen și au câștigat numeroase premii.

Acest lucru mi-a permis să-mi ating scopul fiecărei activități și să-i fac pe copii să înțeleagă influiența mediului asupra omului,dar și invers.

De aceea după multe activități derulate în mijlocul naturii,i-am convins pe elevi că natura influiențează viața omului și omul influiențează natura,legătura care există între om și mediu.

Pe tot parcursul activităților desfășurate școlarii au participat cu multă plăcere,și-au îmbogățit cunoștințele despre natură,au fost creativi,receptivi la nou,au participat cu interes,au căutat și găsit soluții în rezolvarea sarcinilor.

Elevii au înțeles că colaborarea în echipă este eficientă,au înțeles necesitatea protejării pădurilor și a mediului înconjurător.

Toate activitățile extracurriculare s-au bucurat de aprecierea scolarilor,a părinților,a comunității locale ,a cadrelor didactice și a conducerii unității școlare.

3.4.3.Etapa finală

1.Proba,,Aruncarea deșeurilor în mediu”

Obiective urmărite:

să enumere tipurile de deșeuri ce pot fi aruncate în mediu ;

să stabilească ordinea în care ele se descompun în mediu ;

să identifice activități de stopare a acestui fenomen ;

să respecte promisiunea de a nu mai arunca ei înșiși deșeuri în mediu ;

să desenezeun copac fericit ;

Metode și procedee :conversația,explicația,exercițiul,diamantul,munca

Independentă,diamantul,descoperirea

Materiale folosite : imagini,planșa cu diamantul,coli albe ,carioci

Forme de organizare :frontal,individual

Desfășurarea activității :

Scurtă conversație privind reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior.

Discut împreună cu elevii despre obiceiul neplăcut și dăunător de a arunca

deșeuri pe sol,în ape.Îi întreb pe elevi dacă au aruncat vreodată vreun gunoi în

mediu.Elevii evidențiază tipurile de deșeuri cel mai des întâlnite în mediul

înconjurător.

Așez împreună cu elevii mai multe deșeuri pe masă și sunt îndrumați să ordoneze deșeurile după durata lor de descompunere,pe care ei o consideră corectă,de la cele ce se descompun cel mai repede,la cele ce se descompun cel mai greu.Vor trece răspunsurile pe aceiași coală de hârtie.

La sfârșitul timpului de lucru,elevii își vor prezenta răspunsurile ordonând și deșeurile de pe masă,fiecare în propria lui viziune.

După ce și-au prezentat propria viziune,le ofer elevilor ordinea corectă și durata aproximativă în care se descompun.

Elevii își notează ordinea și identifică greșelile.

Se discută despre efectele negative ale deșeurilor greu degradabile asupra sănătății mediului,în perioada ce trece până se degradează complet.

Elevii enumeră câteva dintre ideile lor cu privire la stoparea acestui fenomen:

Amenzi,mai multe coșuri de gunoi,reducerea cantității de deșeuri prin consum mai redus,mai multe afișuri cu îndemnuri ecologies,puterea exemplului personal

Completarea ,,Diamantului’’

O activitate a omului folositoare apelor.

Factorii care ajută la dezvoltarea plantelor.

Foloasele aduse omului de plantele medicinale.

Patru animale domestice din gospodăria voastră.

Redați printr-un desen un copăcel vesel și argumentați cum îl putem păstra pentru a dăinui peste multe generații.

Itemi :a) enumeră tipurile de deșeuri ce pot fi aruncate în mediu

b) stabilesc ordinea în care deșeurile se descompun în mediu

c) identifică activitățile de stopare a acestui fenomen

d) răspund correct la întrbările adresate și argumentează răspunsul

Punctaj maxim acordat

La îndeplinirea sarcinilor de la itemul a),se vor acorda 2 puncte,la b)se vor acorda 3 puncte,la c)se vor acorda 2 puncte,iar la itemul d)se vor acorda 3 puncte în condițiile în care copiii vor rezolva itemii sarcinilor.

Calificativele se vor acorda în funcție de numărul de puncte cumulate în urma rezolvării itemilor propuși,astfel pentru obținerea calificativului foarte bine sunt necesare 8-10 puncte,pentru bine 5-7 puncte,pentru suficient 2-4 puncte.

Rezultate obținute la proba de evaluare finală 1

Tabel 8. Centralizarea rezultatelor obtinute la proba de evaluare finala 1

Fig 6. Reprezentarea grafica a rezultatelor la proba de evaluare finala 1

2. Proba “Micii ecologiști” -Activitate integrată

Obiective urmărite:

să dea exemple de activități pe care le-au efectuat pentru a proteja natura

să formuleze îndemnuri cu mesaj ecologic

să redea într-o formă plastic îndemnul ecologic

Metode și procedee :conversațía,explicațía,dramatizarea

Materiale folosite :carioca,acoarele,pensulă,,coli A4,ecusoane cu inscripția

,,Micul ecologist”

Forme de organizare :activitate frontală,pe grupe individuală

Desfășurarea probei :

Elevii au avut expuse ca suport,imagini cu activități ale oamenilor care își desfășurau diferite activități în millocul naturii.(peisaje afectate de poluare și peisaje neafectate de poluare).

Limbă și comunicare în limba română :,,Paradisul verde”- povestire

Arte vizuale și Abilități practice :,,Posterul Eco „

Dezvoltare personală :,,Așa da,așa nu,, -convorbire –dialog

Muzică și mișcare :,,”

,,Anotimpurile copilăriei’’

Itemi: a) Alcătuiesc propoziții scurte după imagini.

b) Povestesc întâmplările petrecute de vărul lui Mihai din povestea

prezentată.

c) Participă la dialog folosind un limbaj adecvat.

d) Realizează prin desen comportamente pro / contra naturii.

Punctaj maxim acordat :

La îndeplinirea sarcinilor de la itemul a),se vor acorda 2 puncte,la b)se vor

acorda 3 puncte,la c)se vor acorda 3 puncte,iar la itemul d)se vor acorda 3 puncte,în condițiile în care elevii vor rezolva itemii sarcinilor.

Calificativul acordat în funcție de cumulul de puncte

Calificativele se vor acorda în funcție de numărul de puncte cumulate în urma rezolvării itemilor propuși,astfel pentru obținerea calificativului foarte bine sunt necesare 11-9 puncte,pentru bine 6-8 puncte,pentru suficient 3-5 puncte.

Rezultate obținute la proba de evaluare finală 2.

Tab.9.Centralizarea rezultatelor obținute la proba de evaluare 2

Fig 7. Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute la proba de evaluare finala 2

3.Proba ,,Este mare adunare !’’-Activitate integrată

Obiective urmărite:

Să identifice elementele care contribuie la la apariția unui mediu dăunător

sănătății și modul lor de acțiune ;

Să recunoască efectele dăunătoare ale intervenției omului asupra mediului.

Metode și procedee :jocul,conversația,explicația,observația,povestirea,munca în grup

Materiale folosite:plan;e didctice,fi;e de lucru,creioane colorate .

Form de organizare:actvitate frontală,pe grupe,individuală.

Text suport: ,,Este mare adunare !,,

Elevii privesc imaginile represenând diverse activități ale oamenilor desfășurate în mijlocul naturrii.Ei trebuie să observe acțiunile folositoare cât și pe cele dăunătoare mediului.

Activitate de grup –Joc :,,Rău sau bine ?”(recunoașterea după imagini a activităților oamenilor desfășurate în mijlocul naturii)

Comunicare în Limba română-Prezentarea regulilor de comportare în mijlocul naturii.

Matematica și Explorarea mediului-Să ajutăm colegii mai mari să curețe curtea școlii și să selecteze gunoaiele pentru a fi puse în containere corespunzătoare (sticlă,plastic,hârtie) –fișă de lucru(câte obiecte ai pus în fiecare container?

Dezvoltare personală – Dialog ,,Hai să-I ajutăm !,,

Itemi:

a)Prezintă reguli de comportare civilizată

b) Selectează imaginile corespunzătoare fiecărui container

c) Participă afectiv și efectiv la dialog

Punctaj maxim acordat

La îndeplinirea sarcinilor de la itemul a)se vor acorda 2 puncte,la b)se vor acorda 2 puncte,iar la itemul c)se vor acorda 2 puncte,în condițiile în care elevii vor rezolva itemii sarcinilor.

Calificativul acordat în funcție de cumulul de puncte :

Calificativele se vor acorda în funcție de numărul de puncte cumulat în urma rezolvării itemilor propuși,astfel pentru obținerea calificativului foarte bine sunt necesare 5-6 puncte,pentru bine 3-4 puncte,pentru suficient 1-2 puncte.

Rezultatele obținute la proba de evaluare inițială 2 sunt înregistrate în tabelul de mai jos:

Tab.6.Centralizarea rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială 2 .

Proba Așa da! Așa nu !

Sarcina didactică : gruparea propozițiilor după criteriul Așa Da ! Așa Nu !

-prin ridicarea mâinii pentru Așa Da !

-verbalizarea pentru Așa Nu !

Obiective urmărite :

Să identifice elementele care dau frumuseșii naturii și pe cele care

distrug natura ;

Să propună măsuri de combatere a efectelor negative asupra mediului ;

Să verbalizeze comștient propozițiile scrise pe jetoane justificând

răspunsurile date ;

Metode și procedee :observațía,conersa;ia,metoda ciorchinelui,

problematizarea

Materiale folosite: coli A4,carioca,șabloane

Forme de organizare :activitate frontală,individuală

Desfășurarea jocului

Pe jetoane vor fi scrise propozițiile :

Îngrijesc animalele și plantele.

Chinuiesc animalele.

Mă joc frumos cu animalele.

Respect animalele și plantele.

Distrug plantele.

Ocrotesc pădurea.

Fac focul în pădure.

Arunc un pet în apa râului.

Hrănesc păsările și le construiesc adăposturi.

Text suport ,,Iubesc natura „poveste populară

-Identificarea elementelor care surprinde ochiul atunci când ieșim în natură

Activitate frontală : Completarea ciorchinelui

Activitate practică,,Floarea veselă,,sau ,,Floarea tristă,,

Realizarea dioramelor se face pe grupe.Studiind ciorchinele potrivit dioramelor,elevii vor confecționa piese adecvate.Piesele se vor realiza după modelul dat,șabloanele fiind pregătite de învățătoare.

Indicații de lucru:

1.Alegeți cartoane pe care sunt conturate florile,păsările sau alte animale,

Îndoiți cartonul după model.

2.Colorați florile,animalele…

3. Așezați vertical piesele obținute pentru a vă putea bucura de floarea

obținută.Elevii care au ales să confecționeze ,,Floarea tristă,,,modifică forma florilor și pun elemente care au influiență negativă asupra mediului.

Itemi :

Aleg elementele care dau frumusețe naturii ;

Propun măsuri de combatere a daunelor ;

Colorează folosind culori corespunzătoare ;

Colaborează în cadrul grupului,în realizarea finală a lucrării .

Punctaj maxim acordat

La îndepliniea sarcinilor de la itemul a),se vor acorda 2 puncte,la b)se vor acorda 2 puncte,la c)se vor acorda 2 puncte,iar la itemul d)se vor acorda 2 puncte în condițiile în care copiii vor rezolva itemii sarcinilor.

Calificativul acordat în funcție de cumulul de puncte

Calificativele se vor acorda în funcție de numărul de puncte cumulat în urma rezolvării itemilor propuși ,astfel pentru obținerea calificativului foarte bine sunt necesare 7-8 puncte,pentru bine 4-6 puncte,pentru suficient 2-3 puncte.

Rezultate la proba de evaluare finală 3

Tabel 10.Centralizarea rezultatelor obținute la proba de evaluare finală 3

Fig 8. Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute la proba de evaluare finala 3

La proba de evaluare finală 3 rezultatele înregistrate au fost :60 % dintre elevi au obínut calificativul Foarte bine, 20% au obínut calificativul Bine ;I 20 % au obínut calificativul Suficient.

Majoritatea elevilor observă frumosul din natură,fac diferențe dintre o faptă bună și o faptă rea,interpreteză poezii,cântece și redau cu ușurință elementele placate din natură,colaborează cu colegii în elaborarea sarcinilor gospodărești din sala de clasă și din afara acesteia. Mai mult de jumătate dintre elevi au obținut rezultate foarte bune în urma aplicării probelor finale.Puțini elevi sunt care au evoluat foarte puțin,motivul fiind nivelul lor de dezvoltare psihică,puterea lor de a procesa și reține informația.

Centralizarea rezultatelor obținute la probele de evaluare finală este reprezentată în figura de mai jos.

Evaluare finală

Fig 9. Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute in urma centralizarii rezultatelor de la evaluarile finale

3.4.4. Analiza și interpretarea rezultatelor

Pentru a reda nivelul progresiv al rezultatelor,obținute în urma demersului formativ aplicat pentru evoluția proceselor psihice prin educarea comportamentelor ,atitudinilor,sentimentelor,trăirilor școlarilor în cadrul activităților cu conținut ecologic,am comparat rezultatele obținute în tapa pretest cu celelalte obținute în etapa posttest.

Mai întâi am comparat rezultatele obținute: calificativ – număr de elevi

Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 11. Comparatie intre rezultatele obtinute la testarile initiale si finale

Tabel 12. Comparatie intre rezultatele obtinute la testarile initiale si finale

Diferentele dintre rezultatele obtinute la probele de evaluare initiale si finale.

Fg.10 Situația comparative a rezultatelor obținute la probele de evaluare inițiale și finale.

Între probele inițiale și probele finale,după cum se observă,există diferențe procentuale,semnificative ăntre rezultatele probelor aplicate.Astfel la toate probele rezultatele au fost vizibil crescute în cadrul probelor finale.În figura de mai sus se observă că s-au înregistrat rezultate foarte bune,experimental vizând educarea comportamentelor,dezvoltarea sentimentelor și formarea atitudinilor ecologice.Activitatea de ecologie a fost o provocare cu entuziasm și responsabiliate de către elevi și chiar și pentru învățătoare.Fiecare a avut locul bine stabilit,inclusiv părinții copiilor.Dorința cea mai mare este să avem copii sănătoși.

Conștientizarea e un prim pas în corectarea sa.Promovarea unui comportament correct față de natură,este o obligație a fiecărei personae,ea trebuie adoptată până nu e prea târziu.

Resursele natural sunt limitate iar elevii mei au înțeles că natura nu este un sac fără fund.

Concluzii direcții de optimizare a rezultatelor cercetării

În elaborarea lucrării am plecat de la premisa că,alergând strategiile interactive de de grup adecvate colectivului de elevi și respectând ritmul de lucru al fiecărui elev,voi contribui la formarea conștiinței ecologice,respectiv însușirea de către copii a unor cunoștințe despre mediul înconjurător,stimularea unor emoții și sentimente de protejare a mediului înconjurător și a unor convingeri față de mediu.

În urma activității observaționale am constatat că prin implicarea directă a copiilor în programe și activități ecologice,exemplu,,Temerarii naturii’’formăm elevilor comportamente bine definite pentru viitor iar prin puterea exemplelor vor fi modele de urmat și pentru generașiile viitoare.

Pentru a fi declarați prieteni ai naturii,trebuie să ai un comportament ecologic,s-o ocrotești,menținînd curățenia și îngrijind frumusețile ei,oriunde te-ai afla.Oare putem să ne imaginăm natura fără clorofilă,fără iarbă,fără frunze,fără arbori și fără păsări?Viitorul se referă la caracterul preventiv al acțiunilor,propunându-ne cu toții să asigurăm o lume mai curată,în care copilul să știe că fiecare gest contează,atât al său personal,c-t și ca parte a unui grup în cadrul familiei sau al comunității.

Prin activitățile desfășurate elevii au înțeles imortanța prețuirii mediului înconjurător,și-au dezvoltat opinii proprii despre comportamentul față de natură.În cadrul discuțiilor prilejuite de masa rotundă elevii au elaborat un set de reguli de educație ecologică care s-au popularizat și în rândul colegilor mai mari.

Pornind de la aceste lucruri am ajuns să observ la sfârșit de an școlar că :

Fac diferența dintre un aer curat și unul poluat

Atunci când observă la un coleg din afara clase un comportament agresiv față de plantele si copacii din curtea școlii,îl semnalează și iau măsuri

Sunt mult mai responsabili cu plantele aflate în clasă și în școală

Fac diferența dintre faptele bune și faptele rele,din diferite texte studiate

Receptează cu mare drag cântece cu texte despre plante ,viețuitoare ,legume ,fructe,flori și animale

Insistă să lucrăm foarte des colaje cu material din natură

Contribuie cu mare placer la înfrumusețarea sălii de clasă,eu respectâd de fiecare data ideile proprii ale lor

Iubesc jocurile de rol,costumați și trăiesc bucuria personajului interpretat

Propun noi activități pe care să le desfășurăm atunci când ieșim ân aer liber.

Peste tot în lume mediul și problemele sale ,educația pentru protejarea acestuia este o prioritate a zilelor noastre.

Prin activitățile la clasă proiectate și desfășurate conform modelului cuprins în lucrare,prin activitățile extracurriculare organizate cu elevii în vederea cunoașterii elementelor component ale mediului înconjurător,ca și prin acțiunile concrete de ocrotire a unor plante și animale,de înfrumusețare și îmbogățire a unor colțuri din natură,am contribuit la stimularea receptivității elevilor față de natura înconjurătoare,declanșarea unor trăiri positive față de acestea,formarea unor premise ale conduitei adecvate față de tot ce este în jur.

Plimbările,vizitele și excursiile,micile incidente i-au pus pe elevi în situații diverse de rezolvare a problemelor,de adaptare,adaptabilitatea fiind o condiție esențială pentru omul modern.

Cu siguranță școlii îi revine sarcina de a forma elevilor o atitudine conștientă și responsabilă fașă de mediu.Grija față de formele de viață trebuie cultivate și dezvoltată pentru a devein mai târziu o formă a comportamentului uman civilizat.

Prezența și jocurile minunate ale copiilor în mediul înconjurător curat și cu permanent grijă pentru buna lor relație cu ceea ce-I înconjoară fac cel mai înalt serviciu educației ecologice.Abordarea temei ecologice,prin variate activități,poate conduce către modificarea percepției elevilor și a membrilor comunității asupra problemelor mediului dar și către constituirea unei comunități mai responsabile în această direcție.

Lumea în care trăim este aceeași pentru toți.Fenomenele din naturăse petrec după legi care nu depend de noi,dar pe care dacă le cunoaștem,le putem folosi pentru a rezolva o parte din problemele zilnice.

În acest sens lucrarea a pus în evidență idea ce confirmă ipoteza de la care am plecat și anume că formarea conștiinței și conduitei elevilor se datorează în mare parte strategiilor interactive utilizate,care prin caracterul lor active stimulează acțiunile elevilor care favorizează gândirea critică,creative,capaitatea de comunicare și cooperare,atitudini positive și adaptabilitate,responsabilitate și implicare.

Un proverb străvechi spune:,,Dați-mi un pește și voi avea ce mânca o zi;

învățați-mă să pescuiesc și voi avea ce să mănânc o viață !’’

Viața pe Pământ depinde de noi,oamenii și de acțiunile noastre.Cadrelor didactice le revine misiunea dificilă de a forma oameni responsabili și conștienți de pericolele care le amenință viața.Încercând să sădim în sufletele copiilor încă din primii ani de școală dragostea și grija pentru natură,pentru tot ceea ce ne oferă ea.

Recomand toți colegilor mei să nu ocolească educația ecologică de deoarece este o activitate atractivă pentru copiii , cu materiale oferite de natură și la îndemâna oricui.

Derulând acest experiment am ajuns la concluzia că educația ecologică se poate realiza în orice moment din timpul unei lecții,și în orice anotimp.

Proiectele educative care se vor derula pe această temă de fiecare dintre noi împreună cu copii derivă dintr-o necesitate obiectivă,având în vedere faptul că una dintre cele mai acute probleme ale societății contemporane este reprezentată de comportamentele care poluează peste limita de regenerare a sistemelor natural.Prin acțiuni de conștientizare,de informare și sensibilizare asupra necesității păstrării unui mediu curat și a promovării unei conduite care să-l protejeze și prin utilizarea unor strategii didactice adecvate vârstei celor pe care dorim să-i formăm în spiritul ecologic,putem reuși ceea ce legile adesea nu reușesc: să implicăm comunitatea în soluționarea problemelor de mediu,să pornim într-o luptă contra gunoaielor pe lângă care trecem zilnic și pe care le vedem la tot pasul. Am dorit prin această lucrare să readuc în comportamentul elevior mei pe cei 4R (reducerea, refolosirea, reciclarea, recumpărarea) .

3.6 Anexe

PROIECT EDUCAȚIONAL

,, NEPĂSAREA ȘI URMĂRILE EI ”

Școala Gimnazială Tichilești

Coordonatori proiect:

Profesor Înv. Primar: Elena Vâlsan

MOTO :

,, TOT CE SE AFLĂ PE FAȚA PĂMÂNTULUI SE TRANSFORMĂ NECONTENIT, FIINDCĂ PĂMÂNTUL E VIU ȘI ARE SUFLET. NOI FACEM PARTE DIN ACEST SUFLET ȘI RAREORI NE DĂM SEAMA CĂ EL LUCREAZĂ PENTRU BINELE NOSTRU … ”

( Pablo Coelho, Alchimistul )

ARGUMENT

Printre numeroasele provocări căreia omenirea trebuie să le facă față la acest început de mileniu, se numără și degradarea mediului. Comparată cu alte fenomene negative precum războiul, terorismul, explozia demografică, și sărăcia, criza mediului ambiant rămâne elementul cel mai alarmant pentru evolutia ulterioară a vieții pe pământ, fiind o consecință atat a fenomenelor negative enumerate, dar fiind în același timp mai mult decât acestea.

Educația ecologică își propune să-l conducă pe copil, deci pe viitorul cetățean, spre formarea unui punct de vedere obiectiv asupra realității, urmând dezvoltarea gradului de conștiință și a sistemului de responsabilități față de meiu și problemele lui.

Copiii trebuie să dobândească cunoștințe, atitudini, motivații, instrumente necesare pentru a acționa, individual sau în grup, în vederea soluționării problemelor actuale și prevenirii apariției altora noi.

Prin obiectivele, conținutului și modului de organizare, activitățile de educație ecologică pun bazele formării intelectuale, morale și estetice a copiilo, le formează structuri de asimilare și de adaptarela mediu.

Aplicarea în practică a cunoștințelor ecologice impune astfel fiecărui cetățean și oricărui om modern, conștient de interesele esențiale ale umanității, prin cunoașterea principalelor noțiuni de ecologie și sprijinirea acțiunilor de masă în vederea siguraării unei utilizări raționale a mediului din care face parte.

IMPORTANȚA TEMEI ȘI MOTIVAȚIA ALEGERII EI

DE CE EDUCAȚIA ECOLOGICĂ ?

Degradarea mediului înconjurator fiind o problemă internațională, cu o multitudine de aspecte regionale , dependente de stadiul de dezvoltare al fiecărei țări, după cel de-al doilea război mondial s-au înființat o serie de organizații și instituții internaționale specializate în domeniul protecției mediului.

Așa cum ne ocupăm de educația intelectuală, de cea morală și estetică, de dezvoltarea aptitudinilor și sentimentelor, de educația voinței, este momentul să ne ocupăm și de educația ecologică, iar școala are rolul de a-i învăța pe copii de ce și cum trebuie să protejăm natura.

Având în vedere că satul nostru se află în imediata vecinătate a Parcului Balta Mică a Brăilei, care este rezervație naturală, în multe activități extrașcolare elevii au vizitat malurile Dunării, prinzând mare drag de peisajele dunărene.

Profitând de acest avantaj, am hotărât să-i implic pe elevii mei în tainele studierii și respectării naturii, cu scopul ca aceștia să transmită mai departe dragostea față de mediul în care trăiesc.

Ecologia este o necesitate și o obligație civică de a capta cunoștințele minimale de mediu, care să ne permită să optăm pentru variantele optime, și să decidem în problemele din ce în ce mai grave de mediu cu care ne confruntăm. Acestea ne permit să înțelegem mai bine poziția și rolul speciei umane pe pământ, precum și opțiunile pe care le avem.

Scopul proiectului:

Dezvoltarea capacităților de comunicare și colaborare prin schimbul de informații cu ceilalți;

Realizarea de activități practice, formarea de abilități și atitudini mai mult instructive decat informative;

Abilitarea cadrelor didactice cu capacitate de a construi un mediu educațional care să motiveze copilul în procesul de protejare a mediului.

Obiectivele proiectului:

Organizarea de acțiuni de promovare a educației ecologice în vederea formării de atitudini instructive;

Dezvoltarea capacității de înțelegere a mediului înconjurător ca ecosistem din care fiecare din noi facem parte;

Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a preșcolarilor și școlarilor, în vederea realizării unor activități cu caracter ecologic;

Cunoașterea, înțelegere și utilizarea unor termeni specifici geografiei și istoriei pentru

a-i aplica în activități practice de transformare a mediului;

Formarea unei atitudini pozitive de implicare în mediul înconjurător pentru păstrarea unui mediu echilibrat, și exersarea deprinderilor de ocrotire și îngrijire a acestuia.

GRUPUL ȚINTĂ:

Resurse umane: Elevii Clasei I și Clasei Pregătitoare

Durata proiectului: 9 luni

CONȚINUTUL PROIECTULUI:

Parteneriatul încheiat între unitățile școlare

METODE ȘI TEHNICI DE LUCRU:

Comunicarea, informare, dezbeterea, activități practice ecologice, studii de cercetare, activități de grup.

FORME DE ORGANIZARE:

Lucru pe echipe

PRODUSE FINALE:

Album foto cu imagini din activitățile desfășurate

Panou cu lucrările elevilor ( expus în incinta școlii )

Broșura proiectului

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI