Metode ȘI Mijloace Pentru Perfecționarea Acțiunilor DE Finalizare ÎN Jocul DE Fotbal LA Nivelul Echipei Reprezentative A Școlii

=== 8812639df82b2cc5616d3330e50378cb31fddf0c_378765_1 ===

CAPITOLUL V

ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

V.1 Rezultate obținute și prelucrarea lor

A.1. Naveta – 4x10m – grupa martor

S = ± 0,3

CV = 2,29%

A2 Naveta – 4x10m – grupa experiment

S = ± 0,39

CV = 3,14%

B1. Alergare de rezistență – 800m grupa martor

S = ± 0,26

CV = 6,48%

B2. Alergare de viteză- 800m grupa experiment

S = ± 0,11

CV = 3,51%

C.1. Săritura în lungime de pe loc (m)- grupa martor

S = ± 0,06

CV = 3,72%

C.2. Săritura în lungime de pe loc (m)- grupa experiment

S = ± 0,08

CV = 6,39%

D.1. Controlul balonului 30 sec (nr. lovituri)- grupa martor

S = ± 5,5

CV = 13,41%

D.2 Controlul balonului 30 sec (nr lovituri) – grupa experiment

S = ± 5,05

CV = 9,52%

E.1. Conducerea mingii (sec)- grupa martor

S = ± 0,48

CV = 3,38%

E.2. Conducerea mingii (sec) – grupa experiment

S = ± 0,42

CV = 3,13%

V.2. Interpretarea datelor

Recoltarea datelor experimentului s-a efectuat în conformitate cu normele și probele de control la începutul și sfârșitul anului școlar.

Datele rezultate au fost centralizate în tabele pentru testarea inițială și finală. Datele au fost prelucrate apelându-se la următorii indicatori: media aritmetică (X), abaterea standard (S), coeficiențele de variabilitate (CV) și progresele realizate.

La proba de viteză – naveta 4x10m am obținut la grupa martor o medie aritmetică de 13,05 sec, iar la grupa experiment 12,39 sec, deci un progres de 0,66 sec.

La grupa martor valorile abaterii standard sunt +-0,3, iar la grupa experiment +-0,39. În cadrul curbei lui Gauss s-au încadrat la grupa martor 11 elevi, ceea ce reprezintă 69% din total, iar la grupa experiment 9 elevi, deci 56%.

La grupa amrtor valoarea coeficientului de variabilitate este 2,29, iar la grupa experiment 3,14, deci putem să spunem că avem omogenitate mare.

La alergarea de rezistență – 800 m, media aritmetică la grupa martor este de 4,01 min, iar la grupa experiment de 3,13 min, deci un progres de 48 sec.

Abaterea standard la grupa amrtor este +-0,26, iar la testarea finala +-0,11. În curba lui Gauss s-au încadrat la grupa experiment 19 elevi, adica 56%, iar la testarea finala 10 elevi,deci 32%.

Coeficientul de variabilitate, la grupa martor este 6,49, iar la grupa experiment 3,51;avem așadar o omogenitate mare la ambele testări.

La săritura în lungime de pe loc, la grupa martor am obținut 1,61m, iar la grupa experiment 1,82m și un progres de 21 cm.

Abaterea standard la grupa martor este +-0,06, iar la grupa experiment +-0.08.Elevii care s-au încadrat,la grupa martor în cadrul curbei lui Gauss sunt 7 adica 32%, iar la grupa experiemnt 11, deci 69%.

La grupa amrtor , coeficientul de variabilitate este 3,72, iar la cealalta avem 4,39.Așadar și la grupa martor și la cea experiment avem o omogenitate mare.

La proba adaptată, controlul balonului în 30 sec avem la grupa martor o medie de 41 lovituri, iar la grupa experiment 53 lovituri, un progres deci de 12 lovituri.

La abaterea standard, la grupa martor avem +-5,05, iar la grupa experiment +-5,05. În curba lui Gauss s-au încadrat, la grupa amrtor 10 elevi, deci 62%, iar la grupa experiment tot 10 elevi, adică 62%.

Coeficientul de variabilitate, la grupa amrtor este 13,41, avem în acest caz o omogenitate medie; la grupa experiment coeficientul este 9,52, obținând deci o omogenitate mare.

La conducerea mingii printre jaloane avem o medie aritmetică de 14,2 sec la prima grupă, iar la a doua 13,4 sec, așadar un progres de 0,8 sec.

Abaterea standard, la prima grupă este +-0,48, la testarea finală +-0,42, iar elevii care s-au încadrat în curba lui Gauss sunt 9, adică 56% și 12 la a doua,deci 75%.

Valoarea coeficientului de variabilitate la grupa martor este 3,38, iar la grupa experiment 3,13, deci omogenitatea este mare în ambele cazuri.

La complexul tehnico-tactic media aritmetică în grupa martor este 7,93, și la grupa experiment 9,5, un progres deci de 1,57.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma prelucrării și interpretării datelor având la baza probelor de control stabilite în cadrul experimentului, am ajuns la următoarele concluzii:

– în urma activității intense planificate judicios, gradat, folosind mijloacele adecvate, valoarea indicilor crește atât din punct de vedere al dezvoltării fizice cât și pregătirii tehnice;

– pentru a se ajunge la modelul final cu toți subiecții, trebuie ca participarea la lecții să fie fără întreruperi, elevii să fie ambițioși, muncitori, dar și talentați;

– prin folosirea unor algoritmi corect concepuți, adaptați la nivelul de pregătire a elevilor, se asigură realizarea rapidă a obiectivelor propuse;

– deoarece jocul de fotbal cere foarte multă îndemânare, este absolut obligatoriu să se insiste pentru aceasta, folosind mijloace specifice (simțul mingii)

– însușirea și practicarea jocului de fotbal este facilitată având la bază dezvoltarea calităților motrice (în special viteza, îndemânarea și forța explozivă) și bagajul motric general;

– modelele operaționale (structurile de acționare) vor cuprinde sarcini precise, mijloacele adecvate prin care periodic să se testeze nivelul periodic al elevilor, pentru a vedea eficiența algoritmilor folosiți;

– jocul asigură progresul în aplicarea acțiunilor tactice din atac – apărare și stabilirea relațiilor dintre jucători;

– regulamentul jocului de fotbal trebuie însușit corect; treptat, prin rotație, se poate numi un arbitru din rândul elevilor, profesorul urmărind jocul;

– în cazul unor stagnări observate pe parcursul perioadei de instruire se va interveni prin alte mijloace care să conducă la realizarea sarcinilor propuse;

– structurile operaționale propuse contribuie la însușirea programelor școlare, la formarea jucătorului de fotbal începător (model de inițiere) implicit la formarea reprezentativelor școlare.

Ipoteza de la care am plecat în realizarea cercetării s-a confirmat și prin rezultatele obținute de reprezentativa școlii în competițiile școlare.

Având în vedere baza materială cât și disponibilitate de timp afectată prin programa școlară (doar două ore de educație fizică pe săptămână), consider că structurile de acționare elaborate și experimentate au condus la însușirea de către elevi a elementelor tehnico-tactice de bază ale jocului de fotbal, care pot constitui modele folositoare și altor cadre didactice, cu mai puțină experiență, în procesul de formare a unei reprezentative școlare.

Pentru a putea alcătui o reprezentativă școlară la acest nivel, am lucrat în afara celor două ore de educație fizică, în timpul liber al elevilor (sâmbăta și vacanța de primăvară).

Având în vedere rezultatele obținute și în urma concluziilor desprinse propun următoarele:

– să se asigure o mai bună bază materială în școli, specifică jocurilor (mingi, echipament, teren).

– la întocmirea unei echipe reprezentative de fotbal consider că elevii ar trebui să promoveze mai multe probe pentru a ne face o mai bună părere despre posibilitățile lor.

BIBLIOGRAFIE

A. Niculescu, I. V. Ionescu.,, Fotbal. Metode și mijloace”, Ed. Stadion, 1972

Apolzan, D., Fotbal, Ed. F.R.F., București, 1990

Avram S., Criterii, probe și norme pentru selecția în fotbal, CNEFS, 1986

Bompa T. O.,, Performanța în jocurile sportive: Teoria și metodica antrenamentului, Școala Națională de Antrenori, Editura Ex Ponto, Constanța, 2003.

Bușe, I., Fotbalul sinergic, Ed. Facla, Timisoara, 1982

C. Teașcă -,, Din nou pe meridianele fotbalului ” – Ed. Uniunii de Cultură Fizică și Sport, 1967

Cernăianu C., Fotbalul modern, Editura Sport – Turism, Buc.,1988

Chiriac M., C. Ghemigean.,, Aproape totul despre fotbal- Editura Sport-Turism”, București , 1986

Cojocaru V. ,, Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregătirii ”, București: F.R.F. 2002. 190 p.

Constantinescu D. – Fotbal, Curs de bază Tehnica și tactica jocului, Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 1995

Demian,Marius, „ Curs de fotbal” Editura UVVG, 1998

Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, Editura Sport – Turism, București, 1984

Dragnea, A., Antrenamentul Sportiv, Ed. Didactică și Pedagogică, București.2002

FIEDLER P., Metodica educației fizice și sportive, Ed. Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 1994

Giacomini M., ,, Ghid tehnic pentru școlile de fotbal ”, ediția a III-a, traducere FRF, 2009

Gîrleanu, D., Lecții pentru dezvoltarea calitatilor motrice la fotbaliști, Ed.Sport-Turism,1975

Ionescu I., Demian M.,, Succesul în football Metodologia antrenamentului între 6 și 19 ani ”, Timișoara, Editura Artpress, 2007.

Ionescu, M., Fotbal de la A la Z, Ed. Ed. Sport Turism, București,1984

M. Epuran, Moldeveci I.,, Concediu de psihologie pentru antrenori ”editura Sport-turism, Bucuresti, 1980

Mitrea GH., Metodica educației școlare, Editura Sport-Turism,București, 1980

Motroc I., Probleme ale teoriei și metodicii antrenamentului, CNEFS, 1989

Motroc, Ion, „Fotbal, de la teorie la practică”

Motroc, Ion, Motroc, Florin, „Fotbalul la copii și juniori

Neța, Gh.,& Popovici, C., Fotbal 2000, Ed. JRC, Turda, 2000

Niculescu A., Fotbal,metode și mijloace, Editura Stadion, 1982

Popovici, C., Fotbal – tehnica jocului, Ed. ICIPIAF,Cluj, 1995

Popovici, C.,Ormenisan S. Fotbal copii și juniori,Cluj-Napoca, 2001

Rădulescu M., Dima M., Fotbal „Pro” Probleme ale antrenorului profesionist ”, Editura Didactică și Pedagogică R. A., 2009

Rădulescu, M., Fotbal – aspecte actuale ale pregătirii juniorilor,

Sanislav M.,, Metodologia cercetării activităților corporale ”, Editura Alma Mater, Sibiu, 2002, 116 pg.;

Scarlat, E., Scarlat, M.,, Educație fizică și sport ”, București, Ed. Didactică și pedagogică, 2002

Stănculescu, V., Fotbal – aspecte moderne de antrenament și joc, Stoian A., Stoian I. ,,Fotbal – Curs de specializare ”, Ed.Mira Design, Sibiu, 2006

Șiclovan I., Fotbalul la copii, Editura Stadion, 1986

Șiclovan I., Teoria educației fizice și sportive

Wanek, M. „Talentele sportive și programarea lor ”, în Sportul de performanță, nr. 195, București, 1983