Metode Si Instrumente Utilizate In Amenajarea Unei Arii Protejate. Studiu de Caz Lacul Techirghiol

CUPRINS

CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALĂ ……………………………………………………………..

CAPITOLUL II – METODE ………………………………………………… ………………………………………..

2.1. Documentare………………………………………………………………………………. ……………………………..

2.2. Observații pe teren………………………………………………………………… ……………………………………

2.3 Cartări ……………………………………………………………………………… ………………………………………

2.4. Analize………………….. ………………………………………………………………………………………………….

2.4.1. Analiza dinamicii spațiale ………………………………… ……………………………………………………..

2.4.2. Indici și indicatori ……………………………………………………………………………………………………

2.4.3. Interpretarea indicilor ……………………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL III –INSTRUMENTE……………………………………… ……………………………………….

3.1. Situația actuală…………………………………………….. ……………………………………………………………

3.2. Publicitate ………………………………………………………………………………………… ……………………..

3.3 Panotaj………………………………………………………………………………………………………………………

3.4 Trasee interioare ( amenajare și justificare )…………………………………………………..

3.5 Concluzii- Scop,Obiective și Plan de Acțiuni…………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE

Capitolul I

PREZENTARE GENERALĂ

Lacul Techirghiol reprezintă un mediu în sine, un mediu foarte fragil aflat momentan într-un echilibru relativ datorită agresiunii antropice. Putem afirma fară teamă de a greși ca este un ecosistem unic în Europa, un las sărat și un lac dulce cu specii animale și vegetale specifice, dar foarte expuse activităților umane. Biodiversitatea cuprinde plante și animale de o mare valoare științifică în timp ce peisajul este unul caree te întoarce în timp in perioadele geologice trecute. Propietățile curative ale apei și nămolului sunt foarte cunoscute și apresiate la nivel mondial însă exploatarea acestora trebuie să sa facă în deplină armonie cu mediul natural fără a se depăși limitele cantitative care pot fi suportate de către lacul Techirghiol. Deja au fost semnalate dezechilibre generate de exploatări iraționale și executate fărăun plan de impact asupra ecosistemului. Protejarea lacului Techirghiol ar trebui să reprezinte o prioritate nu numai pentru comunitățile locale dar și pentru organismele centrale de specialitate. Pentru comunitățile locale acest lac poate să aducă o dezvoltare economică bazată pe o exploatare rațională a resurselor fară a se produce dezechilibre de ordin biologic. Un turism bine organizat poate să pună în valoare resursele naturale și artificiale din zona lacului Techirghiol, un turism care ar trebui în să bine dozat pentru a se evita un impact negativ asupra elementelor naturale și asupra perimetrelor construite cu valoare turistică. Dintre tipurile de turism care pot fi practicate aici cu siguranță că pe primul loc este turismul balnear urmat de ecoturism dar și cel cultural-istoric.

SCOPUL ȘI CATEGORIA DE ARIE PROTEJATĂ

Decizia de a înființa o arie protejată a fost luată pentru o proteja biodiversitatea specifică și resursele naturale ale lacului, namolul sapropelic.

Aria Protejată Lacul Techirghiol are drept scop „asigurarea protecției și conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede” și „conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 si 4 A” .

Hotărârea de Guvern care legiferează înființarea Ariei Protejate Lacul Techirghiol are nr 1266 din anul 2000. Există de asemenea propunerea și chiar se fac demersurile pentru ca Lacul Techirghiol să fie declarată Rezervație Naturală, conform categoriei IV IUCN, care presupune următoarele : „arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservareprin intervenții de gospodărire” .

În același timp lacul Techirghiol este recunoscut ca sit Ramsar ( tratat privind Zonele Umede, semnat în localitatea Ramsar din Iran în anul 1971, semnat de România în 1991 ). Este al cincilea sit Ramsar din România, decizie certificată prin H.G. 1586 din 2006, în data de 20.11.2006.

Din data de 24.10.2007, lacul Techirghiol, face parte din rețeaua europeană de arii protejate Natura 2000, ca Arie de Protecție Specială Avifaunistică ( APSA ) .

BAZA LEGALĂ PENTRU ARIA PROTEJATĂ

Baza legală pentru declararea Ariei Protejate o găsim în Ordonanța de Urgență nr.57 din anul 2007, art. 21 care stipulează următoarele : „ (1) Planurile de management și regulamentele rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și naturale se elaborează de către administratorii acestora, se avizează de către consiliile științifice, consiliile consultative de administrare și de Agenția Nationala pentru Arii Naturale Protejate și se aproba prin hotărâre a Guvernului, la

propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului „ .

În următoarele aliniate se precizează foarte clar că : „ … Măsurile prevăzute în planurile de management al ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât sa țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate „ .

În aliniatul 6 este prezentat un model de colaborare între instituțiile locale și cele centrale în vederea aplicărilor de măsuri pentru administrarea Ariei Protejate : „…..Autoritățile locale și naționale cu competente și responsabilități în reglementarea activităților din ariile naturale protejate sunt obligate sa instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate și, după caz, cu Agenția Nationala pentru Arii Naturale Protejate, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabila a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management „ .

Baza legală există așsadar este destul de bine delimitată, important este ca legea și mediu să fie respectate pentru ca acest ecosistem foarte fragil să fie protejat din punct de vedere legal prin legi foarte stricte. Din păcate mentalitatea nu este încă una favorabilă protejării acestor ecosisteme valoroase, aruncarea gunoielor la întâmplare, deversările, construirea diferitelor clădiri sau instalații pot induce efecte negative, catastrofale.

Protecția lacului Techirghiol a început înainte de declararea lui ca arie protejată, din anul 1972, când s-a constatat că irigațiile aduc un aport important de apă dulce care provoacă un deechilibru ecosistemului acvatic. Necesitatea protejării lacului Techirghiol este justificată prin faptul că este considerat cel mai important producător european de nămol sapropelic de o certă valoare terapeutică .

Situat în zona de coastă a litoralului românesc al Mării Negre, fiind colectorul final dintr-un bazin hidrografic de mici dimensiuni ce are o suprafață de 165 km. Apa lacului are reale proprietăți chimice, fiind iodurată, clorurată, sulfatată, clorosodică, în timp ce nămolul este produs prin acțiunea unui crustaceu numit Artemia salina ( vezi fig. 2 )

Fig.1 Artemia salina, sursa: wikipedia

Calcarele sarmațiene care susțin cuveta lacului au favorizat infiltrarea apelor dulci sub formă de izvoare determinând astfel reducerea salinității și creșterea nivelului apei. Astfel mineralizarea lacului a scăzut dramatic de la 90 grame la litru pentru anul 1970 până la 56 grame la litru în anul 2000 din fericire în ultimii ani se observă o redresare până la valori de 60-61 gram la litru. Acest lucru a afectat într-o oarecare măsura calitatea fizică, chimică și biologică a peloidului .

Pentru a permite lacului să-și refacă cumva cantitatea și calitatea nămolului sapropelic este nevoie să se intervină prin anumite metode de a drena apa dulce, de a o intercepta ca ea să nu mai ajungă în lac, intervenția se poate realiza prin captarea și evacuarea gravitațională a ape dulci din drumul ei spre lac astfel fiind protejat ecosistemul acvatic și prețioasa resursă de peloid. Nămolul din lacul Techirghiol este utilizat pentru tratamentul unor afecțiuni reumatismale, ale aparatului locomotor, cardiovasculare, endocrine și boli profesionale, tratamentele cu acest tip de nămol fiind recunoscute în toată lumea pentru eficacitatea lor.

DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

Lacul Techirghiol este cel întins ca suprafață liman fluvio-maritim din zona de litoral, av\nd 11.6 kmp Este izolat de Marea Neagră prin perisipuri, bazinul său hidrografic are o suprafață de peste 140 kmp iar aport de apă inclusiv cel subteran suplinește cu bine pierderile realizate prin evaporație.

Principala comoară a lacului Techirghiol este nămolul cu calitaăți terapeutice de culoare neagră-verzuie care emană un puternic miros de hidrogen sulfurat.

Geneza lacului este legată de evoluția zonei costiere, Exondarea post-eocenă a dus la fracturarea în blocuri a zonei de litoral, pe una dintre aceste rupturi s-a instalat un un sector exondat fluviatil. Ulterior în Bessarabian, perimetrul Techirghiol a suferit o mișcare ușoară de scufundare suficientă pentru că apele Mării Sarmatice să o inunde instalând un complex argilo-marnos peste un relief inițial sub forma unor chei în trepte, fenomen urmat de o sedimentare carbonatică din Kersonian. La sfârșitul Kersonianului are o loc o ridicare a regiunii fapt ce va duce la eroziune și transport, astfel vor lua naștere doua văi tributare lacului, Biruința și Urlichioi. După trecerea perioadei glaciare, marea Neagră va suferi o puternică transgresiune fapt ce va determină ridicarea nivelului apei cu peste 5 metri față de nivelul actual, transformând văile existente în golfuri marine.

Secolele VII-V i.H. se caracterizează printr-o regresiune histriană, timp în care golful Techirghiol a funcționat ca o lagună, pentru ca acum 1 000-1 500 ani să aibă o loc o ultimă transgresiune numită Razim, cu această ocazie lacul Techirghiol are o ultimă legătură cu Marea Neagră, fapt care va contribui însă la consolidarea cordoanelor litorale care ulterior vor separa lacul de mare.

Întregul complex măsoară 1227 ha, ultimele măsuratori în acest sens au fost realizate în anul 1980, este amplasat în Podișul Topraisar, fiind situat la confluența a trei văi: Movilița, Biruința și Techirghiol, având o formă alungită ( vezi figura 4 ). Lungimea maximă este de 7,75 km, lățimea medie este de 4,4 km iar cea minimă de numai 1 km, adâncimea medie este de 4 metri iar adâncimile maxime ajung la 12 metri, în timp ce volum de apă este estimat la 50 milioane mc.

Fig. 2 Lacul Techirghiol, imagine satelitară,se observă Balta Tuzla izolată de restul complexului printr-un dig, ( sursa: googleearth )

Balta Tuzla, a fost separată de restul complexuln sulfurat.

Geneza lacului este legată de evoluția zonei costiere, Exondarea post-eocenă a dus la fracturarea în blocuri a zonei de litoral, pe una dintre aceste rupturi s-a instalat un un sector exondat fluviatil. Ulterior în Bessarabian, perimetrul Techirghiol a suferit o mișcare ușoară de scufundare suficientă pentru că apele Mării Sarmatice să o inunde instalând un complex argilo-marnos peste un relief inițial sub forma unor chei în trepte, fenomen urmat de o sedimentare carbonatică din Kersonian. La sfârșitul Kersonianului are o loc o ridicare a regiunii fapt ce va duce la eroziune și transport, astfel vor lua naștere doua văi tributare lacului, Biruința și Urlichioi. După trecerea perioadei glaciare, marea Neagră va suferi o puternică transgresiune fapt ce va determină ridicarea nivelului apei cu peste 5 metri față de nivelul actual, transformând văile existente în golfuri marine.

Secolele VII-V i.H. se caracterizează printr-o regresiune histriană, timp în care golful Techirghiol a funcționat ca o lagună, pentru ca acum 1 000-1 500 ani să aibă o loc o ultimă transgresiune numită Razim, cu această ocazie lacul Techirghiol are o ultimă legătură cu Marea Neagră, fapt care va contribui însă la consolidarea cordoanelor litorale care ulterior vor separa lacul de mare.

Întregul complex măsoară 1227 ha, ultimele măsuratori în acest sens au fost realizate în anul 1980, este amplasat în Podișul Topraisar, fiind situat la confluența a trei văi: Movilița, Biruința și Techirghiol, având o formă alungită ( vezi figura 4 ). Lungimea maximă este de 7,75 km, lățimea medie este de 4,4 km iar cea minimă de numai 1 km, adâncimea medie este de 4 metri iar adâncimile maxime ajung la 12 metri, în timp ce volum de apă este estimat la 50 milioane mc.

Fig. 2 Lacul Techirghiol, imagine satelitară,se observă Balta Tuzla izolată de restul complexului printr-un dig, ( sursa: googleearth )

Balta Tuzla, a fost separată de restul complexului printr-un dig format din materiale calcaroase pe care se află un drum care duce spre turnul de televiziune situat pe malul lacului. Acest sector se caracterizează printr-o vegetație abundentă sub formă de stuf ( vezi fig. 5 ), printr-o înmlăștinire continuă, dar și prin creșterea nivelului apei fapt ce a determinat pomparea apei din Balta Tuzla, pentru a menține nivelul sub cel al lacului Techirghiol.

Lacul Techirghiol este situat în zona geografică a Litoralului Românesc, fiind situat la 15 km sud de Constanța și la o distanța de numai 150 metri vest de Marea Neagră din al cărei bazin hidrografic face parte ( vezi fig 5 ).

Coordonatele geografice sunt următoarele: 44°02'35'' N, 28°37'35'' E.

Unitatea administrativă majoră din care face parte lacul Techirghiol este județul Constanța iar la nivel local este orașul Techirghiol. Zona de protecție nu s elimitează însă strict la suprafața lacului ci include și o zonă de protecție acvifaunistică, un perimetru inclus dezvoltării economice durabile dar și localitățile: Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol și Tuzla.

Aceesul se face pe șoseaua care merge de-a lungul litoralului Constanța-Mangalia

( DE 87 ), din care se desprinde DJ Eforie-Techirghiol. Pe cale ferată se poate coboră la stația din Eforie Nord.

Poziția geografică a lacului Techirghiol, într-o importantă zonă turistică, cea a litoralului, cu un impact important asupra condițiilor de mediu poate avea efecte negative nedorite asupra întregului ecosistem. Situarea ariei protejate în apropierea unor stațiuni de regulă destul de aglomerate în timpul sezonului estival, Eforie Nord și Eforie Sud este un dezavantaj.

Lacul ocupă o depresiune alungită, către Marea Neagră se lărgește destul de mult, prelungindu-se și spre sud , pe valea Tuzla ( Gâștescu 2006, Lacurile Terrei ). Între lac și mare există un cordon de nisip, cu o lățime de 200-300 m folosit ca plajă marină.

Fig.3 Localizarea lacului Techirghiol ( sursa: hărționline.ro )

Fig. 4 Branta ruficollis ( sursa: biowaterfowl )

Resursele de management sunt asigurate de către diferitele instituții care se ocupă de administrarea și protecția acestei arii geografice a lacului Techirghiol. În primul rând este vorba despre Direcția Apelor Dobrogea-Litoral.

Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral  are în administrare  o suprafață de 16.501 kmp (județele Constanța, Tulcea și  parte a județului Brăila), structurată pe bazinele  hidrografice Dunăre și Litoral.  Lacurile naturale, în suprafață totală de 15.500 ha,  sunt reprezentate de lacuri amplasate în Insula Mare a Brailei, malul drept al Dunării și  lacuri litorale din care, de o importanță deosebită, este lacul terapeutic Techirghiol, preluat în administrare ca urmare a apariției HG nr. 1266/2000.  Sistemul de protecție a lacului Techirghiol este reprezentat, de asemenea, de 5 foraje de contur, 4 stații de pompare, canale de evacuare a apei, executate în etapa a II –a a proiectului « Protecția și îmbunătățirea lacului Techirghiol » , în anul 1980. Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral are în administrare un număr de 19 cantoane, 7 sedii (DADL, SGA Tulcea, SH Cernavodă, 4 sedii de formații ), 2 ateliere de întreținere și reparații aflate în domeniul privat. 

Din punct de vedere geologic Lacul Techirghiol este cantonat în calcare sarmațiene, în malurile lacului există sub forma unor aflorimente depozite carbonatice, calcare oolitice, de vârsta bassarabiană-kersoniană. Cuveta și zona din imediat apropiere se încadrează în unitatea structurală a Dobrogei de Sud, cu un fundament dur alcătuit din roci cristaline și șisturi cristaline peste care s-au depus sedimente paleozoice, mezozoice, terțiare și cuaternare cu grosimi mici.

Din punct de vedere climatic, zona lacului Techirghiol se încadrează climatului temperat-continental atenuat în sectorul litoral de influența Mării Negre. Temperatura medie anuală este de 11,2 grade Celsius. Precipitațiile medii anuale cazute sunt reduse la numai 400 mm anual. Este o zonă sub influența brizelor marine.

Hidrologic, lacul Techirghiol este un liman fluvio-maritim cu un bazin de recepție de 150 kmp în suprafață. Alimentarea este una superficială dar și subterană și prin intermediul unor izvoare de mal mai ales în coada lacului. Cantitatea de apă de suprafața estimată este de peste 41 milioane metri cubi. Unele văi seci care drenează bazinul lacului Techirghiol, acum au devenit permanente datorită influenței umane ( aportul de apa dulce ). Nivelul apei lacului a oscilat de-a lungul timpului în funcție de influența umană dar și de cantitatea de precipitații cazută. Acviferele din perimetrul lacului Techirghiol însumează aproximativ 280 mil metri cubi de apă .Mineralizarea apei are valori de 60,5 gram la litru de apă, salinitatea este de 53,8 la mie.

Namolul din lacul Techirghiol face parte din grupa sedimentelor terapeutice subacvatice organogene, caracterizat ca namol sapropelic de liman de foarte bună calitate, fiind produsul unor complexe procese biologice si chimice de lunga durata. Depozitele pelitice sunt de vârstă cuaternară, cantitatea de nămol estimată este de 518 000 mc rezerve de categoria B, 915 000 mc rezerve de categoria C1 și 482 000 mc cele de categoria C2. Nămolul prezintă o umiditate de maxim 71 %, substanțe volatile de 7,2 % și substanțe minerale până la 23 %.

FLORA ȘI FAUNA

Astfel, macrofitele submerse, ce constituie flora algală, sunt reprezentate în principal prin alga verde filamentoasă Cladophora vagabunda. Pe colinele calcaroase, acoperite de loessuri din împrejurimile lacului Techirghiol, se dezvoltă o floră xerofilă și xero-mezofilă cu Festuca valesiaca, Artemisia austriaca, Prunus spinosa, Taraxacum officinale, Poa bulbosa, Hyacinthella leucophaea (zambilița – raritate ponto-balcanică, vezi fig.5 ). Vegetația nisipurilor litorale, Suaeda maritime, Salicornia herbaceea. plante halofile sunt: Suaeda salsa, Salicornia europaea. vegetația palustră este slab reprezentată este constituită din stuf, Phragmites australis. Cea mai importantă și mai protejată specie din zonă este bujorul Paeonia tenuifolia ( vezi fig.6 ), care este o specie amenințată la nivel european prezentă aici, din fericire, în număr destul de mare la coada lacului.

Fig 5 și 6 Speciile protejate și amenințate cu dispariția zambilița ( imaginea din stânga ) și bujorul de stepă ( imaginea din dreapta )

Crustaceul filopod Artemia salina cu rol in procesul de peloidogeneza este cel mai important filtrator. Se adaugă nematodele, polichetele, gasteropodele, crustaceii. specie endemică de pește, ghidrinul de Techirghiol Gasterosteus crenobiontus, se pare că este deja extinctă. În ceea ce privește herpetofauna, broasca verde de lac Rana ridibunda, șarpele de casă Natrix natrix, țestoasa de uscat dobrogeană Testudo graeca. Avifauna lacului Techirghiol, gâsca cu gât roșu Branta ruficollis, Falco cherrug este o specie de șoim periclitată în Europa. Mamiferele, subspecia endemică de dihor pătat Vormela peregusna euxina, popândăul Spermophilus citellus, dihorul de stepă Mustela eversmanni, liliecii Miniopterus schreibersi. iepurele de câmp Lepus europaeus, șoarecele de câmp Microtus arvalis, șobolanul cenușiu Rattus norvegicus, vulpea Vulpes vulpes și dihorul de casă Mustela putorius.

Fig. 7 și 8 Șoimul Falco Cherrug în figura din partea stângă și dihorul pătat în figura din partea dreaptă

ZONARE INTERNĂ

Limita Ariei Protejate Lacul Techirghiol urmărește așa cum este și firesc pentru o unitate lacustră cumpăna apelor, pentru o proteja zona împotriva infiltrațiilor de apă dulce sau deversărilor de poluanți.

În figura nr. 7 este relevată foarte clar dispunerea ariilor protejate, se observă o limită strict protejată de jur-împrejurul lacului, apoi o zonă-tampon care are ca scop se asigure o protecție a celei mai fragile zone din punct de vedere ecologic și limita mai extinsă a rezervației care cuprinde și localitățile adiacente, cum sunt Tuzla sau Topraisar. Iată o scurtă prezentare a fiecaărei zone:

1. Zona centrală de conservare ( sit RAMSAR )

Corespunde zonei științifice, implică luciul de apă, lacul propriu-zis dar și plaja până la 5 m distanță de marginea lacului. Este perimetrul prioritar de protecție fiind permise numai monitorizarea și cercetarea științifică .

Aici sunt puse în aplicare regulamentele RAMSAR care protejează zonele umede de pe Glob cu accent pe protecția păsărilor acvatice.

2. Zona de protecție specială avifaunistică ( zona de protecție integrală, zona de tampon )

Marcată pe harta din fig. 7 cu linia de culoare albastră, vizează suprafața de teren din coada lacului dar care se suprapune peste zona centrală protejată strict în estul lacului. Această zonă corespunde SPA ( Aria de Protecția Specială Faunistică ) parte din rețeaua de arii protejate europene Natura-2000. Zona este dedicată protejării și conservării florei și faunei , a peisajelor, sunt permise intervenții minime, exclusă fiind dezvoltarea infrastructurii. Este permis un turism controlat, o exploatare rațională a resurselor naturale, pășuni și terenuri agricole. Aici managementul implică măsuri legale de ordin administrativ pentru a evita deteriorarea habitatelor naturale sau a habitatelor speciilor protejate.

3. Zona de dezvoltare durabilă a activităților umane (zona de utilizare intensivă),

Reprezentată pe harta din fig.7 cu o linie verde care urmărește cumpăna apelor, include terenuri agricole și localități, este permisă dezvoltarea infrastructurii dar cu respectarea normelor de dezvoltare durabilă, care nu prezintă un impact negativ asupra ecosistemului, cum ar fi folosirea unor substanțe chimice în diferite scopuri. Turismul este permis, sunt permise și construcțiile de profil turistic dar cu aceleași condiții impuse de necesitatea protejării habitatelor naturale .

Fig .9 Lacul Techirghiol, zonarea ariei protejate și împrejurimile ( sursa: Administrația Națională Apele Române )

Această zonare are rolul de a asigura protecția speciilor de plante și animale dar și de a asigura protejarea resurselor balneare, a peisajelor și a dotărilor pentru protecția speciilor. Din păcate limita zonei strict protejate însoțește conform figurii 9 strict țărmurile lacului.

Zona-tampon, marcată cu linia albestră, are rolul de a atenua impactul antropic asupra regiunii protejate, din păcate, această zonă tampon este mai extinsă numai în coada lacului iar în rest se suprapune peste zona strict protejată.

Limita rezervației este mult mai extinsă incluzând și localitățile Eforie Nord, Techirghiol, Tuzla, Eforie Sud, Movilița, Biruința. Zona protejată efectiv nu are o suprafață mică dar se impune după părerea mea înăsprirea legilor de protecție și în interiorul limitei roșii.

Capitolul II

METODE

2.1 DOCUMENTARE

SCURTĂ DESCRIERE A METODELOR ȘI INSTRUMENTELOR UTILIZATE ÎN AMENAJAREA UNEI ARII PROTEJATE

Există anumite criterii de selecție a ariilor protejate care se încadrează în categoria de management a unei arii protejate, există caracteristici esențiale și caracteristici opționale

( Beresford, Phillips, 2000 ).

Caracteristicile esențiale :

Un peisaj valoros, un pitoresc deosebit

Specii de floră și faună de o mare valoare, habitate semnificative

Interacțiune armonioasă dintre om și natură

Metode tradiționale de utilizare a terenurilor

Potențial pentru furnizarea serviciilor de mediu

O mare valoare în privința utilizării durabile a teritoriului

Organizare socială de tip tradițional, tradiții și obiceiuri aflate în armonie cu natura

Existența unui potențial turistic și posibilitatea practicării unor activități specifice locale cu un impact minim asupra zonei turistice

Caracteristicile opționale și potențiale :

Posibilitatea implementării unei cercetări științifice

Importanță pentru educație

Recunoașterea valorilor culturale, istorice și tradiționale

Protejarea diversității genetice a florei și faunei locale

Eventual, posibilitatea reconstrucției ecologice

Se recomandă studierea întregului teritoriu național pentru identificare unor eventuale zone care pot să dețină, să adăpostească elemente deosebite și rare de floră și faună, un sistem ecologic fragil care are nevoie să fie protejat, nu este suficient să abordam numai regiunile recunoscute ca având valoare ecologică, trebuiesc aprofundate și analizate și regiunile de câmpie, de dealuri joase , regiunile de luncă sau litoral ( Wells și Brandon, 1992 ).

Odată identificate aceste teritorii care să dispună de un potențial ecologic deosebit trebuie implementat un program de management care să răspundă următoarelor cerințe:

1. Să fie bazat pe principii ecologice adecvate zonei geografice respective

2. Să stabilească acțiuni concrete de conservare și protejare

3. Să integreze planurile și procesele respective după un studiu corespunzător

4. Să fie susținut prin mijoace legale, instituționale, financiare și tehnice

Este extrem de important ca populația locală să fie integrată în acest plan de organizare ca parte a sistemelor ecologice studiate ( Sheperd, 2004 ).

Pentru a eficientiza aplicarea acestui program de protecție se impune aplicarea următoarelor etape :

implicate și delimitarea teritoriului aflat în studiu

II. Caracterizarea structurii și funcționării acestei zone și stabilirea modalității de a asigura un management corespunzător

III. Identificarea activităților economice care efectuate pot să provoace anumite dezechilibre, activități care pot fi practicate de către comunitatea locală sau din exterior, cum ar fi exploatarea unor resurse.

IV. Determinarea uni impact al conservării care de regulă nu este luat în seamă cu toate că și în cele mai eficiente implementări apar probleme fie și minore dar care trebuie identificate.

V. Luarea decizilor și demararea aplicării lor conform planului de acțiune.

Se recomandă de asemenea :

Colaborarea și comunicarea cât mai eficientă dintre părțile implicate pentru o proteja elementele de floră și faună, peisajele respective dar și posibilele resurse.

Abordarea importanței economice în ceea ce privește problematica conservării.

Flexibilitatea administrativă dar și îndeplinirea obiectivelor de conservare.

Implementarea planului de management este un proces esențial pentru a proteja anumite zone geografice fragile. Prin plan de management înțelegem : “ un document care exprima clar scopul și obiectivele administrării ariei protejate, fiind documentul oficial al unui proces continuu, care în timp face posibilă realizarea unui management ecosistemic și adaptiv al ariei protejate „ ( Appleton 2003 ).

Imaginea implementării planului de acțiune poate fi redat prin diagrama din fig 1. O distribuție logică a acțiunilor pornind de la situația actuală, delimitarea și identificarea problemelor care trebuiesc rezolvate urgent, planificarea acțiunilor și locul de unde trebuie începută activitatea, selectarea resurselor necesare, fixarea procedeelor de ducere la indeplinire a acțiunilor propuse, evaluarea rezultatelor, identificarea consecințelor . În permanență întreaga activitate trebuie să fie monitorizată și efectuate evaluări parțiale ( Thomas și Middleton 2003 ).

Fig.10 Procesul de evaluare continuă și revizuire adaptivă pentru managementul ariilor

protejate (adaptat după Hockings et al.,2000, 2006, Vădineanu et al., 2004)

În forma cea mai simplă, planul de management este un document care exprimă clar scopul ariei protejate, de ce este nevoie pentru atingerea scopului și ce este necesar să fie făcut pentru realizarea acestora.Dar un plan de management trebuie să fie mai mult decât un document așezat pe un raft. Trebuie să joace rolul unuighid, a unui instrument și a unui stimulent pentru ca echipa de management a parcului să lucreze eficient și productiv pentru realizarea unui scop clar. Planul de management trebuie să fie un document des folosit, aflat permanent pe birourile personalului parcului și nu un document neatins așezat pe rafturile din biblioteca parcului.

Noi trebuie să înțelegem planificarea managerială nu doar ca elaborarea unui produs finit, dar și ca un proces continuu pornind de la cercetare și strângerea de informații, evaluare și analiză, până la elaborarea planului însuși, implementarea lui și revenirea la faza de monitorizare și strângere de noi informații

De-a lungul derulării programului pentru eficientizare, atingerea obiectivelor și chiar pentru o bună performanță există câteva recomandări ( Vădineanu 1998, 2004, 2007; Freman 1984; Lewis 1996; Thomas și Midleton 2003 ):

A. Promovarea Managementului Ecologic și Adaptativ

B. Să ușureze participarea factorilor interesați

C. Să stabilească zonarea funcțională ; astfel pot fi delimitate zone delimitate legislativ sau prin management

D. Utilizarea indicatorilor în monitorizarea și evaluarea rezultatelor

În acest sens se pot utiliza instrumente manageriale adecvate, indicatori și indici, având în vedere scopul, evoluția conceptuală și metodologia managementului ariilor protejate. Appleton în anul 2003 propune spre utilizare și aplicare următorii indicatori:

a. Indicator de Input – are în vedere cantitatea de resurse investite.

b. Indicator de Activitate – timpul și resursele alocate atingerii obiectivelor propuse.

c. Indicator de Output – are în vedere analiza produsului unei acțiuni.

d. Indicator de Rezultat – rezultatele obținute.

e. Indicator de Impact – evaluarea consecințelor rezultatelor acțiunilor.

Primii trei se referă la măsurarea performanțelor managementului respectiv iar ultimele două sunt utilizate pentru a observa situația atingerii obiectivelor propuse.

Rezultatele pot fi clasificate în trei domenii majore ( Phillips, 2002 );

1. Indicatorii de stare – care arată situația actuală a perimetrului protejat.

2. Indicatorii de progres – progresul implementării programelor stabilite prin planul de management .

3. Indicatori de performanță – indică performanțele sistemului de administrare.

În cazul lacului Techirghiol a fost elaborat un plan de management cu obiective care vor fi atinse pe o perioadă de 5 ani. Se are în vedere în mod deosebit păstrarea în cât mai bune condiții a caracteristicilor fizice, chimice și biologice ale lacului dar și a zonei înconjurătoare, conservarea biodiversității și a resurselor naturale existente.

Obiectivele propuse în acest caz sunt următoarele:

– Conservarea biodiversității din cuprinsul lacului Techirghiol și din zona adiacentă și întocmirea unei baze de date cât mai complexă care să prezinte comunității naționale și internaționale importanța ecologică a acestui perimetru

– Controlul asupra utilizării resurselor lacului și implementarea activităților tradiționale locale

– Realizarea unui marketing zonal, astfel încât lacul Techirghiol să devină un obiectiv turistic dar cu control asupra impactului turismului asupra florei, faunei și peisajului local.

– Realizarea unei educații ecologice pentru ca turiștii să protejeze acest ecosistem

– Promovarea dezvoltării durabile a economiei locale

– Crearea unui mediu propice pentru o administrare corectă și completă a zonei

Câteva motivații pentru necesitatea elaborării unui Plan de Management

• furnizează informațiile de bază și descrierea sitului,

• identifică politica de management ce trebuie urmată, obiectivele ce trebuie atinse și managementul necesar

pentru atingerea obiectivelor,

• anticipează orice conflict și sugerează cele mai bune căi de rezolvare a acestuia,

• implementează politicile și strategiile curente,identifică monitoringul necesar pentru măsurarea eficacității

managementului,

• joacă rolul unui ghid pentru personalul nou și garantează continuitatea unui management eficace,

• oferă un compendiu întocmit profesional privind sursele de finațare și susținere, în vederea obținerii resurselor

și alocării acestora în mod eficient și efectiv,

• este un instrument de comunicare și educatie,

• demonstrează că managementul este efectiv și eficient,

• evidențiază zonele legislative ce necesită îmbunătățiri,

• furnizează îndrumare pentru dezvoltare fizică și pentru nevoile mai largi de planificare,

• promovează recunoașterea unui set de valori a biodiversității/ariei protejate locale,

• definește cui i se adresează activitatea de planificare și management.

Planul de management poate fi structurat în 4 segmente :

I. Prezentarea istoricului zonei protejate, statulul perimetrului protejat

II. Prezentarea informațiilor legate de poziție geografică, administrație, mediul fizic și biotic, calitatea mediului și accesul la informație

III. Planul general de management, obiective și măsuri

IV. Monitorizarea planului de management

Sarcini uzuale în managementul modern al ariilor protejate

• Cercetare și monitorizare științifică

• Cooperare cu guvernul național și agenții

• Protejarea speciilor

• A răspunde la propuneri de dezvoltare

• Protejarea și restaurarea habitatelor

• Asigurarea de venituri și strângere de fonduri

• Aplicarea legislației

• Managementul turismului și al vizitatorilor

• Furnizarea de facilitatăți de recreere

• Promovarea participării în procesul decizional

• Asigurarea folosirii durabile a resurselor

• Managementul personalului, a bugetului și a resurselor

• Colaborarea cu comunitățiile învecinate

• Monitorizarea speciilor și a habitatelor

• Creșterea conștientizării publice și comunicarea de mesaje importante

• Monitorizarea comportamentului și a atitudinii vizitatorilor și populației locale

• Colaborarea cu organizațiile guvernamentale locale și județene, cât și cu alți factori de decizie

Dintre autorii și titlurile care au vizat studiul lacului Techirghiol este de amintit profesorul Petre Gâștescu care prezintă aspecte geografice generale ale lacului Techirghiol în lucrarea Lacurile Terrei. Sunt prezentate date privind suprafața, adâncimea maximă, ți originea lacului.Se pune accentul pe formare lacului, pe faptul că este complet izolat de Marea Neagră. Se precizează foarte clar faptul că salinitatea a scăzut destul de mult, în special datorită aportului de apă dulce din urma activităților antropice. Un lucru foarte interesant subliniat în această lucrare este faptul că din anul 1952 nivelul lacului a început să crească pentru ca în anul 1970 să atingă și să depășească nivelul marin. Astfel apele din sistemul de irigații au ridicat lacul cu aproximativ 1,5 m peste nivelul marin, acest lucru s-a realizat în paralelel cu scăderea mineralizării apei la 40 gram la mie, acest lucru afectând evident și biotopul.Profesorul Gâștescu prezintă apoi măsurile luate începând cu anul 1975 pentru ameliorarea situației:

delimitarea unei zone restrictive

preluarea din orizontul freatic, prin pompare a unor cantitați de apăpentru scopuri industriale, pentru menținerea unui echilibru între apa sărată și cea dulce

Din păcate așa cum precizează autorul efectele nu au fost cele preconizate.

Studiul geografic asupra florei și faunei din lacul Techirghiol este realizat și în lucrarea din anul 1981 a profesorului I. Simionescu, Din flora și fauna României .

O carte mai veche dar de o deosebită valoare aparține tot profesorului Petre Gâștescu, Limnologie regională, fiind poate prima lucrare care are în vedere studiul mai aprofundat al lacului techirghiol cu elemente care țin de mediul natural, dar și de intervenția și modificările induse de om încă din perioada anilor 80. Situația lacului Techirghiol nu este redată numai în literatura de specilitate dar și în mass-media prin diferite documentare sau reportaje cum sunt : Techirghiol: lacul cu nămolul-minune, tratat ca o baltă, 29 Iulie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei, Comoara Techirghiol, înghițită de gunoaie, 25 Iunie 2011, Feri Predescu, Evenimentul zilei.

În cartea lui P. Gâștescu (1971) apare la pg. 136: “Transgresiunea neolitică (histriană), care s-a produs la +5 m față de nivelul actual, este pusă în evidență în lacul Techirghiol prin resturile de faună determinate de R. Pascu (1910) și M. Nicolescu (1965). În forajele din fundul lacului (…) s-au pus în evidență trei orizonturi de depozite lacustre cu caracteristici litologice și chiar faunistice distincte: Orizontul inferior (…) cu resturi de gasteropode (hidrobii și Nassa) corespunde fazei de estuar, înainte de închiderea lui prin cordonul marin. Orizontul mijlociu (…) s-a depus în perioada când lacul era închis și în condiții climatice aride, cu consecințe în creșterea salinității și în schimbarea biohidrocenozelor. (…) Orizontul superior (…) caracterizează faza de lac suprasărat. (…) Volumul total al nămolului din lac se apreciază la 5 mil. m3 sau 868 mil. kg.”

Academia Republicii Socialiste România, Dicționar Enciclopedic. vol IV, editura Politică, București, 1966, este de asemenea una dintre lucrările care analizează lacul Techirghiol din punct de vedere fizico-geografic cu accent pus pe partea de biogeografie.

Studiile recente (Summers, 1990; Patterson, 1991, Hulea, 2002) menționează o diminuare semnificativă a recoltelor asociate gâștelor care pasc culturile. Vânarea gâștelor

pe terenurile de hrănire se face din ascunzători sau direct din câmp. Mulți vânători au împușcat gâștele în câmp în luna noiembrie 2000 (44%), dar mai târziu în timpul anotimpului utilizarea ascunzătorilor a devenit mai răspândită (Hulea, 2002). Pe întreaga perioadă a iernii, stresul datorat vânătorii este dublu la sfârșit de săptămână în comparație cu zilele lucrătoare.

Biodiversitatea lacului este foarte interesantă. Lucrarea lui Liana Manuela Gheorghievici, The Contribution of the Micro- and Macrophytes to the Genesis of the Therapeutic Mud from Lake Techirghiol, Romania, BALWOIS 2010 – Ohrid, Republic of Macedonia – 25-29 May 2010, arată că în probe colectate între 2004-2009 din apele lacului au fost identificate 109 taxoni din fitoplancton, mare parte a acestor alge aparținând la diatomee, dar și clorofite, dinofite, euglene și crisofite, xantofite… au fost identificate și 14 specii de cianobacterii planctonice. Algele macrofite sunt reprezentate preponderent de specia Cladophora vagabunda, dar sunt prezente și Cladophora crystallina, Cladophora fracta. Se cunosc de aici 14 specii de protozoare, 93 specii de rotifere, 1 specie de copepod și 4 specii de diptere. Artemia salina este un crustaceu brachiopod de 5-10 mm, adaptat vieții în ape hipersaline. Rivulogammarus pulex este un crustaceu amfipod relictar, iar gasteropodul Pseudamnicola codreanui (Grossu, 1946) este și el relict endemic regional, caracteristic zonelor costiere dobrogene.

2.2 OBSERVAȚII PE TEREN

În privința influenței antropice asupra zonei lacului Techirghiol un foarte bun exemplu este Balta Tuzla, s-a format prin izolarea Golfului Tuzla de lacul Techirghiol, printr-un dig, pe care se află un drum de acces realizat din materiale calcaroase,bolovănoase, în lungime de 400 m, folosit ca drum de acces către cunoscutul turn de televiziune. În prezent Balta Tuzla este mărginită de numeroase tufe de stuf înaltcare pot reprezenta însă prielnice medii de cuibărit pentru păsări, formează insule de vegetație chiar în interiorul bălții și care pot fi potențiale medii de înmulțire pentru țânțari, ceea ce are un impact negativ asupra zonei turistice în care este amplasată ( vezi fig.nr 9 ). Amplasarea, în partea de nord a Bălții Tuzla, a stației de epurare Eforie Sud, aparținând Regiei Județene de Apă Constanța care, in anii '80, a descărcat în Balta Tuzla nămol și ape incomplet epurate .

Lacul Techirghiol, conform datelor din cartea lui P. Gâștescu, Lacuri din România – Limnologie regională, Ed. Academiei R. S. R. București, 1971, are adâncime maximă de 9,75 m, adâncime medie de 3,6 m iar volumul apei este de 41,8 milioane mc; lungimea maximă a lacului este de 7,75 km, lățimea maximă are 4,4 km, iar suprafața bazinului hidrografic din care își adună apele are 185,5 km.

Salinitatea măsurată în 1893 arăta 71,392 g/l, în 1924 era de 106,896 g/l iar în 1969 de 81,485 g/l, pentru ca prin anii 1990 să se ajungă la un nivel de sub 60 g/l, ceea ce arată efecte sinergice ale unor fluctuații naturale și interferențe umane… Actualmente, apele lacului Techirghiol sunt împărțite în 3 entități separate de digurile construite în 1983 și 1989, astfel că există o mare zonă cu apă salină (52-55 grame de sare la litru) situată în apropierea mării la est, o zonă salmastră (6-8 g/l) intermediară, și o zonă îndulcită (1-2,3 g/l), situată către “coada lacului”… zona vestică având arii înmlăștinite cu vegetație palustră caracteristică apelor dulci. Îndulcirea apelor duce la schimbarea compoziției faunistice, mai cu seamă reducerea ponderii speciilor de nevertebrate adaptate apelor hipersaline.

Fig. 11 Balta Tuzla, stufăriș prielnic pentru cuibăritul păsărilor dar și mediu de înmulțire pentru țânțari , sursa: arhiva personală

Fig 12 Stația de epurare a apelor de la Eforie Sud, în prezent modernizată pentru a nu mai deversa apă incomplet epurată în Balta Tuzla, sursa : arhiva personală

Este recunoscut ca lacul Techirghiol este un mediu prielnic pentru înmulțirea diferitelor specii de păsări iar prezența lor este la tot pasul după cum am surprins în imaginile de mai jos. Malurile lacului sunt zone favorabile pentru cuibărit, păsările preferă în mod deosebit spțiile cu mai mult stufăriș, care asigură o mai bună protecție împotriva prădătorilor dar și a oamenilor. Aceste păsări asigură un echilibru firesc în acest ecosistem,

Călifarul alb își face cuib în văgăunile din malurile lacului și își crește puii pe suprafața lacului. Există momente de liniște, pot fi zile când păsările sunt foarte liniștite sau perioade când sunt foarte gălăgioase. Uneori călifarul domină peisajul, alteori corcodelul ( vezi fig 13 ) de asemenea nu puține sunt momentele când pot fi surprinse păsări singuratice nu numai în stoluri.

Fig. 13 Corcodelul cu gât roșu surprins pe luciul apei lacului Techirghiol, sursa : arhiva personală

Mai agitați sunt asa numitele păsări bătăuși, care se află într-o continuă agitație la suprafața apei sau la o înalțime de câțiva metrii deasupra apei lacului. Stoluri întregi survolează ca niște bombardiere luciul lacului pentru a se încleșta apoi într-o luptă pentru spațiu și hrană.

O apariție inedită o reprezintă piciorongul ( vezi fig 14 ), cu picioarele lui lungi și o excelentă adaptare la viața de la nivelul luciului de apă din preajma malurilor.

Fig 14 Piciorongul, sursa : arhiva personală

Pescărușul cu cap negru reprezintă o apariție comună în acest perimetru , fiind o pasare care viețuiește aproape exclusiv în stoluri, preferă să exploreze cu multă atenție malurilcăutarea hranei ( vezi fig 15 ).

Malurile mai abrupte sunt locuri perfecte pentru ca păsările să-și poată construi un adapost pentru pui dar și pentru căutarea hranei.

Fig 15 Pescăruși cu cap negru, sursa : arhiva personală

În vederea protejării acestor valoroase specii de păsări se pot ridica adăposturi din diferite materiale ușoare care să ofere posibilitatea păsările de a instala cuiburile.

Dumbraveanca se remarca prin coloritul sau strident asemanator papagalului, in fig 16 fiind surprinsa in toata splendoara ei.

Fig 16 Dumbraveanca, sursa : arhiva personala

Fig 17 Califari albi in apropierea unui mal abrupt, sursa : arhiva personala

Poate cea mai prezentă specie de păsări din zona lacului Techirghiol, califarul alb este surprins de multe ori pe luciul apei împreună cu puii, însoțit de cele mai multe ori de perechea lui ca în fig 17.

Fig 18 O pereche de călifari albi cu puii pe luciul apei lacului Techirghiol, sursa : arhiva personală

Prezența unui răpitor poate crea o panică generală, eretele de stuf , specializat în vănătoarea din zonele de cuibărit protejate de vegetație se ivește seara la vănătoare în fig 19, prădătorii asigură un echilibru în ecosistemul lacului Techirghiol.

Fig 19 Erete de stuf iesit la vănătoare, sursa : arhiva personală

Influența umana încă se simte și încă se vede, de reamintit ca au existat anumite proiecte care vizau asanarea unor porțiuni din lac, de exemplu balta Tuzla a fost prima vizată dar proiectul nu a mai fost aplicat.

Așa cum s-a prezentat mai sus, ecosistemul din zona lacului Techirghiol este foarte divers dar și fragil.Din păcate așa cum se observa în figura 20 problema deșeurilor de

Fig 20 Deșeuri în perimetrul Lacului Techirghiol, sursa : arhiva personală

După cum se poate observa în imaginile de mai sus deșeurile sunt de mai multe tipuri, metalice, din lemn sau hârtie, textile, urâțesc peisajul și reprezintă un real pericol în special pentru păsările din zonă care por înghiți fragmente metalice, din sticlă sau plastic. Rezolvarea problemei deșeurilor este și trebuie să devină o prioritate nu numai în zons strict protejată unde accesul trebuie să fie limitat ci și în întreaga zonă a rezervaței.

Agresiunea antropică existentă se manifestă și prin campări în locuri interzise ( vezi fig.21 ), în spații neamenajate care perturbă echilibrul natural din perimetrul respectiv, deranjează liniștea păsărilor și uneori strică locurile de cuibărit

Fig 21 Campare la marginea Lacului Techirghiol, sursa: arhiva personală

În apropierea malurilor am observat aruncate anvelope auto ( vezi fig 22 ), aflate inghițite de ape, lucru foarte grav dacă ținem cont de faptul că acest cauciucuri artificiale sunt foarte toxice și pe care s epare nu se grăbește nineni să le îndepărteze

Fig 22 Cauciucuri scufundate în apa lacului în apropierea unui ponton, sursa : arhiva personală

Mai grav este că în preajma acestui areal protejat a început să se construiască ( vezi fig 23  ), se pare că construcțiile au profil turistic, sunt vile sau pensiuni, asta nu este neapărat un lucru rău dacă nu s-ar face în perimetrul de protecție a biodiversității. Pe langă faptul că zgomotul utilajelor deranjează în mod evodent păsările se mai adaugă și poluarea cu praf , și alte suspensii, distrugerea anumitor habitate în care păsările obișnuiesc să-și facă cuiburile.

Fig 23 Construcții în preajma sau chiar pe locul unor perimetre protejate din zona lacului Techirghiol, sursa : arhiva personală

Din păcate agresiunea antropică nu se oprește aici, în destul de multe locuri am întâlnit deșeuri de diferite feluri și de diferite origini aruncate întâmplător ca în figura 24.

Fig 24 Deșeuri aruncate la întămplare, sursa: arhiva personală

În afară de șantierele viitoarelor construcții, modificare și amenajarea celor deja existente sunt permanente surse de zgomot și poluare cu pulberi și suspensii felurite cum este cazul amenajării exterioare a unei biserici din zona lacului, fapt care se observă în figura 25.

Fig 25 Amenajarea exteriorului unei biserici chiar lângă lacul Techirghiol, sursă de poluare fonică și cu suspensii, sursa; arhiva personală

Pe langă șantierele viitoarelor construcții, amenajarea cu mult zgomot și praf a celor deja existente am remarcat și prezența unor depozite de materii prime ( vezi fig 26 ) care efectiv nu au ce căuta atât de aproape de un ecosistem protejat din mai multe motive:

Fig 26 Depozit de materiale de construcție chiar la marginea lacului, sursa: arhiva personală

încărcarea și descărcarea rocilor de constrcție, nisip și pietriș, în afară de zgomotul de rigoare ridică în aer pulberi care rămân mult timp în suspensie.

lemnele depozitate aici se pot aprinde în perioadele secetoase sau din cauza unor surse artificiale generând incendii catastrofale

solul din perimetrul depozitelor este grav afectat

Habitatele pot fi fragmentate, afectate parțial sau distruse total în cazul unui incendiu iar mulți indivizi apaținând unor specii de păsări sau mamifere pot fi omorâți.

2.3 CARTĂRI

Harta de mai jos prezintă dispunerea actuală a structurilor, clădirilor și perimetrele de protecție ca și principalele căi de acces în zona rezervației.

Din păcate situația actuală nu satisface necesarul de protecție destinat speciilor de floră și faună, întregul ecosistem fiind din păcate expus mult prea ușor unor agresiuni exterioare. Acest lucru este datorat în primul rând accesului mult prea facil în zona lacului Techirghiol fapt ce determină deranjarea speciilor de păsări în mod deosebit, dar și unele persoane

nu sunt deranjate de nimeni să depoziteze gunoi sau să arunce la voia întâmplării gunoaie.

De aceea am adaptat un pic harta de mai sus cu câteva sugestii care pot să îmbunătățească substanțial gradul de siguranșă și protecție pentru întregul ecosistem.

Puncte de securitate cu agenți de mediu specializați să asigure protecția și ordinea în perimetru

Propunere pentru un perimetru delimitat strict îngrădit dar astfel realizat încât să nu perturbe libera circulație a păsărilor și animalelor

Puncte de informare turistică

Propuneri pentru instalarea unor adăposturi pentru păsări

Punctele de securitate în care să se afle agenți de mediu sunt absolut necesare astfel încât toate persoanele care vezitează acest perimetru să aibă în vedere că spațiul este permanent supravegheat și nu mai pot lăsa oriunde gunoaie sau să sperie păsările.

Propun ca punctele de securiltate să fie instalate de-a lungul zonei care delimitează zona protejată de exterior astfel încât oamenii legii să poate avea un control și asupra celor care intră și astfel pot controla intrarea în perimetrul protejat a atelajelor care fac zgomot sau pot provoca distrugeri.

Propun două astfel de puncte pe litoral de-o parte și de alta a lacului pentru că este o zonă aglomerată și impactul antropic este mai mare, câte un astfel de punct pentru fiecare terminație a lacului , știind că acolo există o mai mare concentrare de păsări și alte viețuitoare, alte două puncte care ar putea fi plasate unul în Techirghiol altul în Tuzla, zone de unde ar putea să provină turisti și alte două puncte care să flancheze lacul pentru o supraveghere generală

Perimetrul propus de mine este unul destul de strâns lipit de lac , are ca scop tocmai să preîntâmpine accesul necontrolat și depozitarea deșeurilor la întâmplare, poate să fie un gard din material rezistent la o înălțime corespunzătoare care să nu afecteze zborul păsărilor și să prezinte soluția ca animalele să poată trece prin el sau pe sub el.

Punctele de informare turistică sunt foarte necesare aici se pot obține informații foarte importante despre acces, trasee, despre ce se poate vizita, descrierea speciilor de plante, păsări și animale care viețuiesc aici, obiceiurile lor dar și regulile care trebuiesc respectate pe parcursul vizitei. Informarea se poate face direct prin agenți de mediu , prin pliante sau panouri. Ținând cont că litoralul este zona cea mai aglomerată se impune instalarea aici a două astfel de puncte de informare la care se adaugă încă unul la Techirghiol unde vin destui de mulți turiști pentru tratament.

Adăposturile pentru păsări sunt foarte importante fiind un ajutor nesperat pentru ele în timpul unor furtuni sau când au nevoie de umbră, de-asemenea unele adăposturi vor putea fi amenajate ca puncte de cuibărit pentru o mai bună protecție. Dispunerea acestora nu se poate face aleator eu am propus tot colțurile lacului, mai aglomerate, acolo unde npăsările își caută mai mult hrana cu toate că acestea pot fi instalate și marginile lacului acolo unde lipsește stufărișul care maschează și asigură protecția păsărilor și a cuiburilor.

Din păcate nivelul actual de organizare corespunde cerințelor anilor 60-70 și sunt necesare urgent măsuri ameliorative și organizatorice. Este foarte adevărat că toate aceste măsuri necesită fonduri suplimentare deloc puține dar care pot fi obținute prin accesarea programelor europene tip Regio care să asigure finațarea unor proiecte de ecologizare și protejare a acestui ecosistem foarte fragil care este lacul Techirghiol.

A doua hartă prezintă distribuția resurselor de nămol sapropelic principala resursă terapeutică a lacului și singura resursă care poate fi exploatată în condiții optime.

Principalele cantități de nămol terapeutic pot fi exploatate din centrul lacului acolo unde și adâncimile sunt mai ridicate, în rest nămolul din celelalte perimetre are o slabă valoare terapeutică. Din fericire colțurile lacului sunt neinteresante din acest punct de vedere, astfel că impactul asupra marginilor lacului este unul limitat din acest punct de vedere. Cu toate acestea exploatarea nămolului din centrul lacului poate avea un efect negativ asupra păsărilor care sunt deranjate în procurarea hranei. În acest sens propun ca principalele resurse să fie exploatate numai în anumite perioade ale anului și numai în zonele centrale pentru a se evita țărmurile frecventate de păsări în special pentru cuibărit.

Perimetre exploatabile de nămol sapropelic cu un impact redus asupra păsărilor

Accesul la locul de înnoptat nu este restricționat. În ciuda faptului că vânarea speciei Branta ruficollis (gâsca cu gât roșu) a fost interzisă prin legislația României începând cu anul 1993, vânătorii (localnici sau turiști) împușcă gâștele în timpul răsăritului sau în amurg, foarte aproape de locul de înnoptare.

Deranjarea cauzată de împușcarea lângă lac și deseori la marginea acestuia împiedică gâștele sălbatice și alte specii să înnopteze în siguranță pe lac. Gâștele sunt obligate să zboare mai mult timp, ceea ce implică un mai mare consum de energie decât de obicei, contribuind astfel la creșterea mortalității prin extenuare.

De asemenea, gâștele sunt deranjate în timpul hrănirii de către fermieri și vânători și trebuie să își găsească alte locuri de hrănire. Acestea sunt obligate săse hrănească mai puțin timp și să petreacă mai mult timp pentru căutarea unor locuri de hrănire mai sigure. Acest fapt duce la creșterea mortalității gâștelor prin înfometare. Fermierii care își păzesc culturile alungă gâștele de pe terenurile de hrănire ale acestora. În timpul iernii, populațiile de B. ruficollis și Anser albifrons se hrănesc în stoluri mixte, mai ales cu grâu de toamnă (Triticum aestivum), uneori și cu orz (Avena sativa). În perioada comunistă, înainte de anii 1990, întregul domeniu agricol era deținut de către stat, iar gâștele erau pur și simplu ignorate. În anii 1990, cea mai mare parte a terenurilor agricole a fost privatizată, iar conflictul dintre fermieri și gâște a devenit tot mai accentuat.

În timpul celor mai reci luni de iarnă, înnoptatul păsărilor se restrânge la acele lacuri care nu sunt înghețate. Aportul tot mai mare de apă dulce va periclita calitatea Lacului Techirghiol, ducând la pierderea acestuia ca loc de înnoptare. De asemenea schimbările fizico-chimice pot duce la dispariția speciilor de floră și faună adaptate la mediul de viață în ape salmastre sau sărate.

Protecția legală este oferită de Hotărârea 1266/2000. Lacul Techirghiol este declarat sit Ramsar la data de 23 martie 2006, având numărul 1.610. Lacul Techirghiol este sit Natura 2000 pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene, având codul ROSPA0061; se cunosc de aici cca. 150 de specii de păsări, variatele specii fiind prezente în diferite perioade ale anului. Suprafața sitului este de 3.035,3 hectare, cuprinse între altitudinile de 0 și 80 m, aria în cauză fiind parte atât din regiunea biogeografică pontică cât și din cea stepică. Conform formularului standard al sitului.

Lacul Techirghiol este important pentru iernarea a 7.000 de gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), 40 de exemplare de lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), 34 egrete mari (Egretta alba) 1 exemplar de șoim de iarnă (Falco columbarius), 1 ex. șoim călător (Falco peregrinus), 3 ex. cufundac polar (Gavia arctica), 1.800 (Mergus albellus), 800 rațe cu cap alb (Oxyura leucocephala), 800 de cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus) . Dintre speciile care cuibăresc aici, merită menționate 30 perechi de piciorong (Himantopus himantopus), 10-12 perechi de stârc pitic (Ixobrychus minutus) etc. În perioada de pasaj, situl este utilizat printre altele de 20 exemplare de prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), 1.300 de berze albe,(Ciconia ciconia), 600 de pescăruși cu cap negru (Larus melanocephalus), 5.200 de pescăruși mici (Larus minutus), 100-120 de pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus).

Aria de Importanță Avifaunistică Lacul Techirghiol RO130, acoperă 3 218 hectare; conform volumului Arii de Importanță Avifaunistică din România (Tg. Mureș, 2008) aici iernează 20.000 de exemplare de gârliță mare (Anser albifrons) și 10 exemplare de gârliță mică (Anser erythropus), 94 exemplare de corcodel cu gât negru (Podiceps nigricollis) dar această specie este reprezentată de 2.000 de exemplare în perioada de migrație.

Aici a fost implementat un proiect Life focalizat pe protejarea condițiilor de iernare a gâștei cu gât roșu (Branta ruficollis), una dintre cele mai rare specii de gâște ale Planetei, care cuibărește în peninsula Taimir din Siberia și iernează preponderent în zona dobrogeană România-Bulgaria: are la Techirghiol ape neînghețate iarna, pe care poate să își petreacă nopțile.

Harta de mai jos ne indică perimetrul ariei protejate pentru avifauna locală care se suprapune în mare măsură peste întreaga suprafață a rezervației. Protecția păsărilor, specii extrem de valoroase, unele dintre specii cuibăresc numai aici, reprezintă una dintre prioritățile Planului de Management al Rezervației Lacul Techirghiol.

Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0061 Lacul Techirghiol

Zonarea lacului Techirghiol conform salinității

Harta de mai sus ne indică ponderea salinității pe cuprinsul lacului Techirghiol fiind stiut faptul că salinitatea determină un anume tip de biotop pe anumite suprafețe.

Cea mai mare salinitate a apei se înregistrează pe porțiunea dinspre Marea Neagră a lacului Techirghiol, în porțiunea centrală dar și pe cele două brațe principale ale lacului.

Pe măsură ce ne îndepărtăm de lacul Techirghiol, salinitatea scade, ajungând la un nivel scăzut în extremitățile lacului. Balta Tuzla prezintă un nivel foarte redus de salinitate determinat însă de infiltrațiile subterane de apă dulce sau de deversările directe.

Fenomenul reducerii salinității lacului Techirghiol a fost discutat și analizat însă până în prezent măsurile luate nu au dat rezultatele scontate. Din păcate mai grav este că sursele de apă dulce nu au fost eliminate în totalitate pentru ca deversarea apei dulci să fie eliminată.

2.4 ANALIZE

2.4.1 Analiza dinamicii spațiale

2.4.2 Indici și indicatori

Proiectele de constientizare a publicului și fluxurile turistice spre Zona protejată Techirghiol

Indicatori privind compoziția chimică și biologică a apelor

1. Imbunatatirea conditiilor de iernat pentru Branta Ruficollis pe lacul Techirghiol

Proiect LIFE_NATURA promovat în anul 2004 în parteneriat cu Societatea Ornitologică Română și  Primăria Techirghiol, cu termen final februarie 2008.

Bugetul proiectului:

¨      Bugetul acestui proiect este de 657.028 Euro, din care 492.771 Euro, respectiv 75% reprezintă fonduri europene și 164.257 Euro, respectiv 24% co-finanțare din care:

o       co-finanțare Direcția Apelor Dobrogea Litoral   = 138.940

o       co-finanțare Societatea Ornitologică Română    =   23.817

o       co-finanțare Primăria Techirghiol                       =     1.500

¨       Fondurile europene sunt repartizate astfel:

Direcția Apelor Dobrogea Litoral          = 230.751

Societatea Ornitologică Română           = 252.842

Primăria Techirghiol                              =     9.178

Scopul principal al proiectului constă în crearea condițiilor de iernat pentru Branta ruficollis (Gâsca cu gât rosu) și protejarea acesteia în zona Lacului Techirghiol, ca loc important de iernare și în vecinătatea acestuia.

In acest sens au fost realizate urmatoarele actiuni:

1. Direcția Apelor Dobrogea Litoral:

– a fost finalizată descărcarea în mare a aportului de apă dulce din lacul Techirghiol prin execuția conductei gravitaționale,  reprezentând co-finanțarea DADL;

– s-au executat barierele pe barajul Techirghiol pentru controlarea și limitarea accesului pe baraj;

– s-a realizat cartografierea bazinului hidrografic Techirghiol pentru delimitarea ariei protejate;

– s-a achizitionat o barcă pentru monitorizarea calitătii apei lacului Techirghiol;

– s-au realizat pliante, postere, CD și alte materiale promoționale pentru informarea publicului privind importanta acestui proiect.

2. Primăria Techirghiol a realizat:

– centru de informare pentru conștientizarea publicului de importanța menținerii calității apei lacului Techirghiol  și a întregii zone protejate pentru crearea condițiilor de iernat pentru aceste specii rare;

– turn de observație ce s-a amplasat în zona barajului pentru monitorizarea atât a lacului cât și a speciei Branta ruficollis;

3. Societatea Ornitologica Romana a achizitionat:

– 27,7 ha teren pentru cultivarea cerealelor necesare hranei gâștelor cu gatul rosu;

– autoturism de teren pentru monitorizarea în teren a condițiilor de iernat ale gâștelor cu gâtul rosu

Stadiul actual:

– s-a finalizat și planul de management, mai este de realizat implementarea sistemului de monitorizare pe termen lung a întregii zone protejate ; în acest sens, s-a prevazut în proiect achiziționarea a 2 stații automate necesare monitorizării permanente din punct de vedere calitativ și cantitativ a calității apei lacului.

2. Proiectul „PROIECT INTEGRAT DE AMENAJARE TURISTICA A MALULUI LACULUI TECHIRGHIOL” – Cod SMIS 16674 – adauga valoare sectorului turistic local si regional dezvoltand urmatoarele patru mari componente:

Infrastructura publica, prin reabilitarea strazilor Ecaterina Teodoroiu, care deserveste zona turistica a orasului, aflandu-se cele mai multe structuri de primire turistica, respectiv vile turistice, si strada Tataran, una din cele mai importante intrari in statiune;

Lucrari propriu-zise de amenajare a lacului Techirghiol, constand in amenajarea malului lacului prin pereiere, alimentare cu apa prin racordare la reteaua urbana, canalizare menajera, extindere reteaLEA si sisteme de iluminat stradal;

Dezvoltarea unor facilitati pentru turisti precum: plaje amenajate, gradina de recreere, platforma de acces in apa, trepte de acces in zona plajei si in apa, alei pietonale, parcaje, grupuri sanitare, infiintare punct de salvamar si amenajare punct de prim ajutor;

Lucrari de finalizare a amenajarii: refacere teren dupa reamenajare.

Pentru imbunatatirea infrastructurii turistice de utilitate publica, se vor executa lucrari de organizare urbanistica in trei zone distincte:

In zona luciului de apa- interventiile sunt de mica anvergura si constau in executarea unor scari si platforme de acces in apa.

In zona de la marginea apei, se va ameliora aspectul dezagreabil al anrocamentelor amplasate pentru protectia conductei de evacuare a apei dulci din coada lacului- prin executarea unui mal pereiat, utilizand anrocamentele existente ca suport, completarea cu pietre de mai mici dimensiuni si fatuirea cu beton.

In zona de uscat vor exista urmatoarele lucrari:

-amenajarea plajei, in zona descrisa mai sus, prin aport de nisip;

– Executarea de alei pietonale si a unei piste de biciclisti adiacent malului;

– Executarea de parcari in zona de nord a amplasamentului, precum si in zona bailor reci;

– Amenajarea unei gradini de recreere (spatii verzi)

– Se vor reabilita strazi de importanta majora, de suprafata totala de 18040 mp- strada Ecaterina Teodoroiu care se prelungeste cu strada Muncii si reprezinta accesul principal in localitatea Techirghiol dinspre localitatea Agigea; strada Ion Tataranu, situata in zona centrala a orasului si porneste din piata centrala a acestuia.

Durata  si valoarea proiectului

Proiectul are o durata de implementare de 20 de luni, in perioada 31.07.2012 – 30.03.2014 si un buget total de 15.295.798,47 lei din care valoarea eligibila din FEDR este de 11.173.490,35 lei. Valoare eligibila nerambursabila din bugetul national este de 943.385,32 lei, iar co-finantarea eligibila a beneficiarului este de 247.283,18 lei.

Investiția propusă prin proiect va transforma malul Lacului Techirghiol într-o zonă de îmbăiere și recreere la standarde tehnice și estetice care îi vor asigura competitivitatea pe întreg litoralul românesc. Astfel, lucrările cuprind amenajarea malului lacului pe o suprafață de 7.000 mp, prin pereiere, a plajei în suprafață de 21.400 mp, prin aport de nisip, a unei grădini de recreere de 56.713 mp, precum și a zonei de băi reci de 7.400 mp. Turiștii vor putea utiliza alei pietonale în lungime de 1708 m, piste pentru biciclete și alei pentru persoane cu dizabilități; de asemenea, așa cum prevede legea, vor fi deserviți de două posturi de salvamar și un punct de prim ajutor. Utilitățile necesare bunei întrețineri și siguranței în zona de mal vor include trei grupuri sanitare cu dușuri și trei vestiare, rețele de alimentare cu apă potabilă (334 m lungime), de evacuare a apelor uzate și pluviale (310 m lungime), iluminat stradal aferent aleilor și pistelor destinate turiștilor (2280 m lungime) și o parcare cu o capacitate de 90 de locuri. Complementar acestor lucrări de valorificare turistică a malului lacului Techirghiol, străzile Ecaterina Teodoroiu, Muncii și Dr. Ion Tătăranu vor fi reabilitate pentru a da acces facil turiștilor către malul lacului.

Indicatori privind compoziția chimică și biologică a apelor

Lacul Techirghiol a fost monitorizat din punct de vedere calitativ, în perioada 1991-2005 în 5 secțiuni de control: Coada lacului, Olimpus S.A., Baraj Tuzla, Eforie Nord-Băi Reci și S.P.Techirghiol, zone cu influențe antropice sau cu aport de apă dulce, cu o frecvență variind între 4 și 6 ori pe an (în lunile februarie, aprilie, iunie și septembrie).

Începând cu anul 2000 prelevările de apă s-au facut de la mal, față de anii anteriori când prelevările s-au facut cu șalupa din masa apei.

Evoluția parametrilor semnificativi în studiul calității apei lacului, s-a facut diferențiat, în funcție de sezonul recoltării probelor de apă.

PH-ul apei lacului Techirghiol este alcalin, atingând în anii precedenți valori medii de 7,97 în anul 1995 și de 9,17 în anul 1999. În anul 2005 a înregistrat o valoare medie de 8,4.

Valorile ușor crescute ale pH-ului au dat o alcalinitate ridicatã, ceea ce a favorizat și o dezvoltare a fitoplanctonului specific apei cu o salinitate crescută.

Temperatura apei, indicator important în aprecierea calitãtii apei lacului, a fost studiatã in sezoanele primãvarã, varã si toamnã; este legatã ca și la lacurile cu apã

dulce de oscilatiile temperaturii atmosferice și dã posibilitatea analizei pe bazã de corelație cu alti indicatori.

Oxigenul dizolvat, se aflã intr-o corelatie inversã cu temperatura apei. În sezonul rece, la temperaturi scãzute ale apei, valori mai ridicate. Pe fondul unor temperaturi ridicate în aer si în apa lacului, valorile oxigenului dizolvat scad.

In perioada 1993 – 2005 oxigenul dizolvat, pe ansamblu lac, inregistreaza valori medii de 4,04 mgO2 /l (2002); 6,82 mgO2/l (1997). In anul 2005 s-a inregistrat o valoare medie de 5,9 mgO2/l.

Consumul biochimic de oxigen –CBO5, se aflã în general în corelatie directã cu temperatura apei lacului, atingând valori scãzute în perioada rece si din ce în ce mai ridicate pe mãsurã ce temperatura în aer si în apa lacului se mãresc.

In perioada 1991 – 2005 indicatorul CBO5, pe ansamblu lac, inregistreaza valori medii de: 2,78 mg/l (1993), 9,98 mg/l (1999), 20,25 mg/l (1995) si 6,8 mg/l (2005).

Substanta organicã, CCOMn are o evolutie în timp asemanatoare consumului biochimic de oxigen, înregistrând in perioada 1991 – 2005, pe ansamblu lac, valori medii de 15,52 mg/l (1991), 45,17 mg/l (1995), 27,51 (1999) si 22,3 mg/l (2005).

Oxigenul dizolvat, se aflã intr-o corelatie inversã cu temperatura apei. Pe fondul

unor temperaturi medii relativ ridicate în apa lacului (18,5 gr.C), au fost intalnite

valori oscilante ale oxigenului dizolvat, astfel:

-8,57 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Centru lac

-8,34 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Baraj Tuzla

-9,43 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea SP. Techirghiol

-6,49 mg/l pentru oxigen dizolvat in sectiunea Eforie Nord- Bai Reci

Tabel nr 1

Sursa: www.rowater.ro

Mineralizarea crescută a apei lacului Techirghiol, consecință genezei acestuia, a înregistrat pe ansamblu lac, în perioada 1991 – 2005 variatii, atingand valori medii de 55,40 g/l (1999) si de 65,32 g/l (2004). In anul 2005 s-a inregistrat o valoare medie de 61,49 g/l.

Clorurile din apa lacului au variat în perioada investigatã în paralel cu evolutia mineralizatiei si a nivelurilor apei din lac.

Conform tabelului anexat se poate observa cã valorile medii ale concentratiei în cloruri au fost de 26 230 mg/l atinsã în anul 1997 si de 34 260 mg/l , valoare inregistrata in 2003 cand nu au fost înregistrate precipitatii. În anul 2005 clorurile au inregistrat o valoare medie de 29 870 mg/l.

Salinitatea apei lacului se aflã în corelatie inversã cu nivelul apei lacului , în consecintã aceasta creste în perioada când nivelul apei în lac scade.

Salinitatea a înregistrat pe ansamblu lac, în perioada 1991 – 2005 o valoari medii de 47,21 g0/00 in anul 1997 ( caracteristicile fizico-chimice ale apei lacului s-au modificat datorita precipitatiilor abundente din anul toamna anului 1996) si de 61,83 g0/00 în anul 2003 (ca urmare a temperaturilor extrem de ridicate inregistrate in verile anilor 2001, 2002). In anul 2005 s-a inregistrat o valoare medie a salinitatii de 53,78 g0/00 mai scazuta fata de anul anterior. Anul 2005 a fost un an ploios, în care nu au fost înregistrate temperaturi foarte ridicate.

2.4.3 Interpretarea indicilor

Capitolul III

INSTRUMENTE

3.1 SITUAȚIA ACTUALĂ

Lacul Techirghiol este desemnat ca arie protejată cu scopul de a asigura protecția și conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede și în special a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția acestora.

În prezent, prin finalizarea lucrărilor de drenare a apei dulci din coada lacului situația compoziției specifice a apei este stabilă. Însă orice acțiune antropică necontrolată poate afecta acest echilibru și poate duce la consecințe negative asupra procesului de peloidogeneză.

În partea salmastră a lacului (zona cea mai importantă pentru păsările care iernează pe lac), funcționarea pescăriei are influențe negative prin deranjul provocat acestora de folosirea bărcilor și a plaselor de pescuit în timpul iernii, o reglementare a acestei activități fiind absolut necesară. În partea dulce a lacului deranjul este mai redus dar prin distrugerea stufului ar putea să fie afectate negativ speciile de păsări care cuibăresc aici.

Mare parte a părții de uscat a ariei protejate este reprezentată de culturi agricole, care prin compoziția lor au un rol important în asigurarea condițiilor de iernat propice pentru păsări, în special pentru speciile de gâște. Astfel, menținerea în continuare a culturilor, cu precădere a celor de grâu și porumb, este absolut necesară pentru îndeplinirea rolului de cartier de iernat al lacului Techirghiol.

Pășunile, din cauza faptului că sunt destul de slab reprezentate în zonă (suprafața lor fiind semnificativ mai mică decât cea a culturilor agricole), sunt într-o stare precară fiind folosite în mod excesiv de către proprietarii locali de oi și capre.

Însă cel mai important factor care afectează aria protejată în prezent este creșterea expozivă a numărului de construcții din zonă, un risc deosebit fiind reprezentat de apropierea intravilanului de coada lacului, adică de zona cea mai importantă din punct de vedere al biodiversității. Este foarte important să se mențină situația actuală a terenurilor și să nu se dezvolte infrastructura în zona de protecție specială avifaunistică.

În acest moment, turismul nu are influențe negative majore asupra ariei protejate. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea activităților de turism sunt localizate în partea sărată, limitrofă a Mării Negre, care nu este prea însemnată în ceea ce privește biodiversitatea. Dar creșterea exagerată a numărului de pescari sportivi și turiști care ar putea vizita partea salmastră și dulce a lacului ar putea provoca o sporire a gradului de deranj din această parte.

Salinitatea în creștere și ridicarea nivelului lacului sunt alte probleme actuale. S-a constatat astfel că lacul a evoluat de la niveluri de -0.9 m NMN în anul 1953 la +0.09 mdMN în anul 1970 și la +0.60 mdMN în prezent, cu valori maxime de 1.35 m în anii 1983 și 1984 și de 1.65 m în anii 1997 și 1998. Cauza principală a creșterii nivelurilor după anul 1970 rezidă în aportul substanțial de apă dulce provenit prin infilitrațiile și descărcările necontrolate din sistemele de irigatii.

– Creșterea volumului scurgerii superficiale și totodată creșterea nivelului hidrostatic, prin aport de apă din infiltrații;

– Creșterea nivelului hidrostatic subteran datorită pierderilor de apă din canalele magistrale de irigații, care sunt neimpermeabilizate

Ca urmare a afluxurilor sporite de apă dulce, mineralizarea lacului înregistrează scăderi importante ajungând de la cca. 90 g/l până în anul 1970 la cca 56g/l, valoare ce se înregistrează până în anul 2000, cu tendința de creștere în ultimii ani la 60-61 g/l. Scăderea mineralizării a afectat nămolul terapeutic al lacului din punct de vedere a compoziției chimice, a proprietăților fizice și a celor biologice. Stadiul actual de calitate a peloidului “Techirghiol” este însă în măsură să susțină efortul pentru salvarea ecosistemului.

Chiar în condițiile actuale de salinitate lacul poate continua să fie productiv ca nămol terapeutic, daca se vor evita șocurile de desalinizare și poluare. Ca urmare a acestor fenomene s-a prevăzut proiectarea unor lucrări care să intercepteze cât mai mult afluxul de apă dulce care vine spre lac și evacuarea acestuia în afara bazinului hidrografic al lacului.

3.2 PUBLICITATE

Techirghiol este renumit în întreaga țară datorită nămolului cu proprietăți terapeutice folosit în Sanatoriul Balnear. În vederea promovării cât mai obiective a produsului turistic pe care îl oferă, Primăria orașului Techirghiol a demarat o serie de proiecte cu finanțare europeană, proiecte care se încadrează în planul investițional denumit “Să redescoperim Techirghiolul”.

“Obiectivele de marketing stabilite în planul investițional sunt promovarea la nivel național a trei produse turistice specifice stațiunii turistice Techirghiol până la sfârșitul anului 2011 și creșterea cu peste 10% a numărului de turiști până în anul 2015. Cele trei produse turistice care vor fi promovate urmează a fi stabilite astfel încât, în scurt timp, să ieșim pe piață cu acestea”, a declarat primarul orașului Techirghiol, Adrian Stan. El a precizat că au fost deja stabilite prioritățile în ceea ce privește investițiile care se vor face în oraș. “Prima este exploatarea lacului Techirghiol din punct de vedere turistic prin amenajarea unui debarcader cu un vaporaș care va face curse regulate pe lac. În plus, turiștii vor avea posibilitatea de a se plimba cu hidrobicicleta pe lac. Un alt proiect se referă la amenajarea unui parc terapeutic în fața Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol, proiect în curs de implementare, dar și a unei Grădini Botanice, care va fi făcută în parteneriat cu autoritatea locală din Balcik”, a afirmat Stan. Un alt proiect se referă la organizarea Festivalului de umor “Scena lui Tănase”, un eveniment care poartă numele marelui actor Constantin Tănase și care va cuprinde: spectacole de teatru de comedie, grupuri de satiră și umor, caricaturi, spectacole de revistă. De asemenea, se intenționează organizarea unui Simpozion medical – “Nămolul de Techirghiol”, în scopul promovării calităților curative ale nămolului sapropelic din lacul Techirghiol.

Deși este un loc unic în Europa, cu factori de cură de excepție, cu un sanatoriu reprezentativ care valorifică acest fabulos patrimoniu natural-apa lacului și namolul sapropelic, Techirghiolul este marginalizat, este îngropat în nepasarea oamenilor, rămâne mereu locul unde nu se întamplă nimic.Motivele însingurarii, sunt multe și diverse. Unele revin administrației locale, altele țin de conjunctură.Și cu toate acestea, salvarea turismului de pe litoralul românesc nu va veni decât de la balneologie și, în primul rând, de la Techirghiol. Din păcate, deși cu o valoare patrimonială bine recunoscută, lacul are și astăzi un statut înca incert.În 1937, prin Decretul Regal cu nr.3025, lacul Techirghiol era declarat de utilitate publică. În preambulul actului regal, ministrul Industriei și Comertului sublinia ca "lacul mineralizat Techirghiol, cu nămolul său terapeutic prezintă un deosebit interes pentru sănătatea publică cât și pentru economia țării. Nu a fost apărat și protejat până acum".Carol al II-lea semnează actul prin care decretează urmatoarele :

1 . Lacul Techirghiol, mineralizat, din județul Constanța, cu namolul său terapeutic, se declară de utilitate publică.

2 . Pentru protectia și conservarea lacului, cât si a statiunilor riverane, se instituie doua perimetre de protectie:

a) perimetrul de protectia lacului cu namol cuprinde o zona de jur imprejurul lacului de 500 metri;

b) perimetrul de protectia statiunii se intinde jur imprejurul lacului, cuprinzand o zona de o latime de 1 000 metri de la malul lacului. In interiorul acestor perimetre nu se vor putea face nici un fel de sapaturi in sol sau subsol fara autorizatia Ministerului Industriei si Comertului din Directia Minelor.

Depozitarea de gunoaie, executarea lucrarilor pentru scurgeri sau pentru canale de evacuare, infiltrari de ape superficiale sau ape infectate, care ar putea infecta sau altera apele lacului Techirghiol sunt cu desavarsire interzise in perimetrul de protectie a lacului. Ministerul Industriei si Comertului, prin Directia Minelor, va lua masurile pentru protejarea apelor dulci care alimenteaza lacul Techirghiol.Decretul Regal va fi publicat in Monitorul Oficial 105 din 3 septembrie 1937, iar presa va elogia initiativa ministrului Valeriu Pop care desfasurase prealabil o ancheta speciala in Techirghiol cu privire la salubritatea zonelor limitrofe lacului, la instalarea de lucrari daunatoare, depozitarea de materii infectate etc.

In 1950, prin decretul 237, art.5 lacul este declarat rezervatie naturala. Noii stapani, desi preocupati doar sa puna cizma sovietica pe grumazul tarii, vad importanta acestui lac miraculos si decid ocrotirea lui

.Mai tarziu, in 1972, decizia 313 stabilea ca "Lacul Techirghiol impreuna cu perimetrul de protectie hidrogeologica, in suprafata totala de 5 400 ha reprezentand 1 270 ha luciul apei, 47,5 ha perimetrul de protectie din localitatile riverane pe o latime de 200 m si 3413,5 ha perimetrul de protectie din afara localitatilor, pe o latime de 2 km, se trec sub ocrotire".

Evident, mai marii judetului se faceau ca nu vad cum irigatiile prost amenajate pana in buza apei desalinizeaza concentratia apei si pericliteaza ecosistemul lacului.

Dupa revolutia din 1989 lacul a revenit la un statut neclar. Dupa ce a fost disputat de mai multi potentiali stapani, interesati sa castige de pe urma lui, nu sa si investeasca si sa-l ocroteasca, iata ca o hotarare de guvern, nr. 1266 din 7 decembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial, a vrut sa puna lucrurile in fagasul normal: lacul Techirghiol a devenit … zona protejata. Si aceasta dupa ce in Legea zonelor protejate, lacul Techirghiol fusese omis. Prin aceasta hotarare de Guvern se finalizau si demersurile facute mai multi ani de catre Comisia interguvernamentala "Techirghiol", pentru gospodarirea unitara a acestei bogatii naturale.S-ar spune ca marea bogatie harazita de Dumnezeu pentru vindecarea oamenilor bolnavi ai acestei tari va fi aparata, ocrotita si mai ales protejata. Din pacate, situatia din aceste zile de septembrie 2006 nu se deosebeste cu nimic de cea din anii trecuti, fotografiile document aratand fara echivoc ca lacul a ramas groapa de gunoi a orasului.Lacul sultanului Legenda spune ca unui carutas turc cu numele de Ali-Mehmed, care transporta pepeni la Constanta i s-a imbolnavit calul si, scaldandu-l in lac, animalul s-a insanatosit. Fericitul carutas nu inceta sa laude "izvorul sau de tamaduire". De aici numele de "lac-puturos" sau pe turceste "techir-ghiol".O alta varianta a onomasticii locului este datata 1668. In Gihann=FCma, un manuscris oriental pastrat in Biblioteca Academiei Romane, se mentioneaza ca Tekf=FCr-gol=FC inseamna "lacul suveranului".Un elev al Liceului Spiru Haret din Bucuresti, pe numele lui Mircea G. Eliade, publica in 1922, in Ziarul stiintelor si al calatoriilor un interesant si erudit studiu despre Techirghiol. Printre altele, el sublinia ca "in urma analizei efectuate de Alfonso Saligny si Georgescu, acest lac a fost luat in consideratiune si, rand pe rand, s`au construit pe malul sau vile si hoteluri, in majoritate proprietatile locuitorilor din Constanta. Apa lacului nu e limpede si densitatea ei e de 1,0552 la 15=B0.Extractul apos al namolului contine: H2S, SO4, Ca, SO, Mg, Cl, Na, ClK, ClMg, Clq Br K si materii organice. Reziduul contine carbonat de calciu si fer, oxid de fer, nisip si argila. Acest namol e bun de cataplasme pentru cei bolnavi de reumatisme, rahitism etc. Satul Techir-ghiol e asezat la golful cel mai de sud si e format din vile moderne. Are o biserica, 3 geamii, o scoala mixta si una mahomedana. Printre cladiri notez stabilimentul Ministerului muncii, fostul hotel "Clement Popescu". Bolnavii vin in numar foarte mare si multi din ei gratie tratamentului, dupa 3 ani de cura sunt sanatosi. La 3 km de sat se afla plaja cea mai frumoasa si vizitatorii se duc la ea sau cu barca ori cu automobilul. Aceasta statiune indeplineste atatea conditiuni favorabile incat, dupa mai multe transformari, ar deveni capabila de a rivaliza cu cele din strainatate sau cel putin cu cele din Ardeal"."Ghiolul este medicul nostru"Sintagma referitoare la lacul Techirghiol apartine dr. Marin Nicolae Sadoveanu, una din luminoasele figuri de apostoli ai medicinii dobrogene, tatal dramaturgului Ion Marin Sadoveanu.In timpul verii veneau cu trasurile tot mai multi locuitori din Constanta si imprejurimi sa faca baie la Techirghiol, iar vestea s-a dus tot mai departe. Mai multi soldati din Divizia Dobrogea bolnavi de reumatism sau de eruptii de piele si-au gasit vindecarea la ghiol. Autoritatile militare romane considerand ca este mai eficient sa-si trateze astfel personalul din subordine, trimit regulat in timpul verii bolnavii pentru a face bai in lac. S-au instalat corturi si baraci din scanduri pe malul lacului, iar soldatii, ferindu-se cu pudicitate de privirile din jur, au improvizat primele solarii. Atat de eficiente au fost tratamentele naturiste de la Techirghiol incat in vara anului 1900, pentru a nu se disloca toata Divizia, s-a decis transportarea namolului cu galetile si a apei din lac cu butoaiele la Spitalul militar din Constanta. Astfel, toti militarii bolnavi faceau alaturi de tratamentul obisnuit si bai calde de apa sarata sau impachetari cu namol.Primul hotel, pretentios numit astfel, s-a construit in 1891 si a apartinut lui Hagi Pandele. Un cazan de rufe si niste pirostrii constituiau cea mai moderna instalatie tehnica a zonei, iar "complexul" este socotit, fara ironie, primul stabiliment balnear de pe litoral.Doi ani mai tarziu, cativa medici de frunte ai tarii, printre care G. Gr. Cantacuzino, A. Ghika, D. Sutzu, vazand rezultatele inregistrate vara de vara de pacientii locului, hotarasc cumpararea unui teren si infiintarea unui sanatoriu pentru copiii bolnavi de tuberculoza. O comisie de chimisti condusa de Alfonso Saligny, fratele savantului constructor de poduri, este insarcinata sa analizeze compozitia apei si namolului.Incepe o goana dupa pamanturi in jurul lacului. Printre cei care cumpara mari suprafete se numara Ioan Movila, Mihail Kogalniceanu, generalul Vasile Butanescu.Cel care a indraznit sa construiasca pe terenul cumparat mai intai strazi, biserica, apoi sa asigure iluminatul si sa proiecteze o scoala a fost Ioan Movila. In 1899 proiecteaza doua hoteluri si atunci cand cele doua impozante cladiri erau aproape gata, moare fara sa-si vada statiunea visata macar conturata. Familia lui Ioan Movila ii continua opera urbanistica, planteaza zone intregi cu salcam si liliac in jurul hotelurilor, construieste un Cazino pe malul marii, o bucatarie si o spalatorie in afara hotelurilor, un restaurant langa bai. Mai apoi a cladit un oficiu telegrafico-postal pentru nevoile sezonistilor.Doctorul I.N. Dona scria cativa ani mai tarziu: "Ar trebui mijloace materiale mult mai puternice ca averea unei singure persoane, pentru a se putea pune aceasta instalatiune balneara particulara pe un plan egal cu confortabilele si luxoasele instalatiuni din strainatate, a unor societati bogate si incurajate de pretutindeni".Baile Movila au atras in fiecare an tot mai multi pacienti. De la 16 in 1902, la 600 in 1906.Reporterii inceputului de secol descriu coloanele de carute care se intreceau pe drumurile prafuite ale Lazmahalei (Lazu, de astazi) pentru a prinde un loc pe malul lacului. Si chiar asa, din toate colturile tarii dar mai cu seama din Dobrogea alearga spre miraculosul lac puzderie de oameni.In 1906 incepe constructia caii ferate Constanta Techirghiol, odata cu cea Mamaia – Constanta.In numai cativa ani se incropeste o adevarata zona mondena, cuprinzand hotelurile – daca acele imobile puteau fi astfel numite – "Sorescu", cu 50 camere, si o instalatie de bai cu 16 cabine, "Ioachim", "Oltenia", "Cernat", "Carol", "Splendid", "Anagnoste", vila "Maria", vila "Capitan Popovici", hotelul "Traian". Baia calda cu trei galeti de namol costa tot atat cat pretul camerei pentru o noapte. In sat existau cateva cazinouri, sali de spectacol, denumite chiar in zeflemea, ca si "Marele magazin de coloniale" care vindea sardele in cutii, cascaval si masline.Multe s-au schimbat doar cu numeleDe atunci au trecut o suta de ani. Lacul a vindecat de reumatism si alte boli degenerative milioane de oameni. Mereu s-a promis, mereu s-a renuntat la proiecte de tipul life natura. Un singur exemplu: in 2001 Elisabeth Mann, distinsa fiica a marelui scriitor german Thomas Mann, careia i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii Ovidius, a venit special sa vada lacul Techiorghiol si sa identifice o colaborare practica cu o fundatie germana care finanteaza lucrarile Institutului Oceanografic International a carei presedinte este. Pe vremea aceea altii erau responsabili de aceste relatii, schimbarea spectrului politic aducand cu sine si renuntarea la proiecte de acest tip.Ce se intampla astazi la Techirghiol? Iata prin pana unui tanar aspirant la cariera de jurnalist, Ionut Nestian, locuitor al orasului, concluziile acestui demers.Orasul Techirghiol este cea mai veche statiune balneara de pe litoral si din pacate si-a pastrat pentru prezent acest aer. Desi este prezentat ca o statiune importanta, orasul Techirghiol se poate afirma doar cu numele la astfel de declaratii. Lacul este unul din putinele locuri din lume cu proprietati deosebite, dar valoarea nu ii este exploatata decat prin intermediul Sanatoriului balnear Techirghiol. De cativa ani de zile, starea lacului este aceeasi, fara a se lua masuri radicale pentru intretinerea sa. Domnul viceprimar al orasului Techirghiol, Andrei Razvan Alberto, a declarat despre lac ca apartine Apelor Romane si ca Primaria Techirghiol a inaintat un proiect aprobat prin Ordonanta de Guvern in ce priveste reabilitarea falezei.Proiectul prevede modificarea a aproximativ 3 km de faleza, precum si constructia a doua strazi paralele cu lacul. Drumul dintre Techirghiol si Eforie Nord se presupune a arata cu totul diferit in urmatorii ani, cu o faleza iluminata, cu plaja si, bineinteles, Baile Reci si Baile Saline renovate in intregime. De asemenea, Primaria Techirghiol a precizat ca s-au vandut deja parcele de 900 mp si 500 mp pentru constructii de vile turistice si hoteluri, lucru care cu siguranta va spori fluxul turistic in aceasta zona.Pentru faleza orasului se propun idei mari, precum constructia unui parc terapeutic pe terenul din fata Sanatoriului pana la inceputul falezei. Se urmareste constructia unui parc cu adevarat deosebit pentru un oras la fel de deosebit.Acest proiect este finantat de Consiliul Judetean, de Guvernul Romaniei, cu fonduri europene, si se presupune a fi finalizat in urmatorii ani. Din pacate, Primaria a primit plangeri doar din partea turistilor, pe cand locuitorii Techirghiolului traiesc in continuare "multumiti" si totusi ignoranti, cu privire la necesitatile orasului. Probabil acest lucru este o cauza a stagnarii lucrarilor de reinviere a localitatii.O mare problema cu care se confrunta Techirghiolul astazi este groapa de gunoi a orasului. Aceasta functioneaza prin Hotararea Guvernului pana in 2009, prin urmare pana la data respectiva nu se va schimba nimic, chiar daca lacul este in pericol inca de acum. Din declaratiile domnului viceprimar reiese ca schimbarea locului acestei gropi precum si infiintarea unei gropi de gunoi ecologice costa foarte mult. Sunt bani pe care Primaria nu ii poate cere contribuabililor care de abia isi platesc taxele.In schimb, completam noi, ar putea cere acestora sa respecte lacul nemaiaruncand gunoaiele la malul lui, dezvoltand un spirit civic care sa ocroteasca aceasta rezervatie binecuvantata de Dumnezeu. Si daca primaria nu are bani pentru investitii majore, munca de educatie ecologica si amenzile pe care le poate da celor ce incalca legea ii sunt la indemana..

3.3 PANOTAJ

Panourile au rolul de a asigura informarea și ghidajul turiștilor în cuprinsul ariei protejate

Fig 27 Panou situat pe marginea lacului Techirghiol, de informare în privința investițiilor din zonă, sursa: arh pers

Fig 28 Panou amplasat pe un punct de observare din perimetrul rezervației Techirghiol, sursa: arh pers

Fig 29 Detaliul panoului de la fig 28

Din păcate lipsa de interes, idei și investiții serioase se observă și aici, oriunde ar fi existat un panou informativ care să ofere date și informații despre rezervație. Există și aici dar este neîngrijit după cum se vede din figura 29.

Se impune instalarea unor panouri informative mai ales pe latura dinspre litoralul Mării Negre care este mai aglomerat și potențial emitent de turiști spre lacul Techirghiol. Sceste panouri trebuiesc plasate și pe întregul traseu amenajat în interiorul perimetrului protejat cu date și informații despre regiunea respectivă, plantele, animalele și păsările din perimetrul respectiv.

3.4 TRASEE INTERIOARE

3.5 CONCLUZII

SCOP, OBIECTIVE ȘI PLAN DE ACȚIUNI

Scopul managementului Ariei Protejate Lacul Techirghiol

1. Scopul managementului Ariei Protejate Lacul Techirghiol este să protejeze în starea sa naturală, pentru viitor, sistemul natural ecologic cu flora și fauna locală, peisajul și caracteristicile naturale ale lacului Techirghiol.

2. Să mențină caracterul esențial al lacului Techirghiol ca arie naturală de o frumusețe, diversitate și valoare deosebită pentru beneficiul, folosința, sănătatea și bucuria publicului larg în concordanță cu respectarea primului scop.

Principalele obiective de management sunt:

A. Conservarea și menținerea biodiversității pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol și crearea unei baze de date și informații care să justifice importanța biodiversității zonei la nivel internațional, național și regional.

B. Reglementarea, monitorizarea și controlul activităților de utilizare a resurselor din rezervație și promovarea pe teritoriul rezervației a activităților tradiționale care nu generează un impact negativ asupra biodiversității.

C. Atragerea și încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumusețile lacului Techirghiol și de a aprecia experiența specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

D. Educarea și conștientizarea publicului și a factorilor interesați pentru conservarea valorilor ariei protejate și pentru a obține sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

E. Promovarea și creearea de oportunități pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale fără a afecta în mod negativ valorile și biodiversitatea ariei protejate.

F. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient și adaptabil.

Planul de Acțiuni

Conține activitățile și acțiunile care sunt necesare pentru a putea realiza obiectivele de management propuse. În cazul fiecărei acțiuni sunt precizate perioada de timp în care trebuie realizată, ținta (rezultatul care trebuie obținut), prioritatea, planificarea acțiunilor (făcută pe jumătăți de an) și colaboratorii necesari pentru realizarea fiecărei acțiuni în parte.

Împărțirea priorităților s-a stabilit prin luarea în considerare a obiectivelor de management precum și a resurselor disponibile, având următoarele semnificații:

– Prioritatea 1: acțiunea este obligatoriu să fie îndeplinită pe parcursul duratei de existență a planului. Se aplică numai acțiunilor cruciale, care dacă nu vor fi realizate vor submina întreg planul.

– Prioritatea 2: acțiuni care ar trebui să fie realizate. Există un element de flexibili-tate, dar trebuie să existe un motiv temeinic dacă aceste acțiuni nu au fost realizate.

– Prioritatea 3: Acțiuni ce ar putea să fie realizate când timpul și/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acțiunilor cu prioritatea 1 sau 2.

Pe baza acestui Plan de Acțiuni administratorul Ariei Protejate Lacul Techirghiol, Direcția Apelor Dobrogea – Litoral, va întocmi planul de acțiune/lucru anual.