Metode Si Instrumente Complementare de Evaluare Specifice Disciplinei

CUPRINS:

Argument

Partea I – Cadrul teoretic

Capitolul I

1.Concepte cheie ale evaluarii la disciplina limba franceza

1.1 Definirea evaluarii

1.2 Evolutia conceptului “evaluare”

1.3 Comparatii intre noile si vechile practici de evaluare

1.4 Obiectul evaluarii

1.5 Momentele si functiile evaluarii

1.6 Evaluarea si obiectivele pedagogice

1.7 Cadrul comun de referinta si evaluarea

1.8 Evaluarea in cadrul competentelor lingvistice

Capitolul II

2.Metode și instrumente complementare de evaluare specifice disciplinei

2.1. Observarea sistematică a activității elevilor

2.2. Investigația

2.3. Portofoliul

2.4. Autoevaluarea

2.5. Evaluarea asistată pe calculator

Partea II – Cadrul practic

Capitolul III

3.1 Problematica investigată

3.2 Ipoteza de lucru

3.3 Obiectivele cercetării

3.4 Metodica cercetării

3.4.1 Aria si populatia cercetarii

3.4.2 Etapele cercetării

3.4.3 Metodele de cercetare utilizate

3.4.4 Metode de prelucrare

Capitolul IV

4.1 Concluzii

4.2 Bibliografie

4.3 Anexe

ARGUMENT

Aflat într-o perioadă de transformări profunde, învățământul românesc cunoaște o reorganizare și o reașezare a principiilor evaluării educaționale. În etapa premergătoare reformei, evaluarea la limba franceza urmăreza paradigma predare–învățare, adică formarea unui orizont cultural compus din cât mai multe cunoștințe.

Lucrarea de față își propune să abordeze problematica evaluării la limba moderna, un domeniu în care s-au înregistrat progrese evidente în ultimii ani.

În contextul actual performanțele nu se mai evaluează cantitativ; avându-se în vedere paradigma predare–învățare–evaluare, se urmărește dobândirea capacității de a aplica în situații noi cunoștințe și competențe asimilate – competența de comunicare și cea culturală. Domeniile vizate sunt limba, înțeleasă ca instrument de comunicare. În perspectiva activității didactice centrate pe elev, verificarea și aprecierea rezultatelor obținute se dovedesc a fi de maximă utilitate. Evaluarea competențelor elevilor are efecte pozitive asupra dezvoltării psihice și intelectuale a acestora, asupra trăiniciei cunoștințelor acumulate, precum și asupra formării unor abilități prin eseuri, proiecte, portofolii, pe care le implică de multe ori. Actul evaluativ se realizează în prezent atât prin strategii tradiționale de evaluare – probe orale, scrise, practice, teme în clasă și pentru acasă – dar și prin instrumente moderne de evaluare: autoevaluarea, observarea sistematică, investigația, proiectul, referatul, portofoliul.

Structurată în două capitole, lucrarea va urmări locul teoretic al evaluării în procesul de instrucție și educație, strategiile de evaluare specifice orelor de limba și literatura română, precum și măsurarea eficienței procesului de evaluare. Fiecare capitol cuprinde mai multe subcapitole și o serie de aplicații practice efectuate la clasă, în conformitate cu programele școlare, încercând astfel să ilustreze toate noțiunile teoretice abordate.

Exemplele au fost alese sugestiv, pe clase, având un grad mediu de dificultate, urmărind noțiunile de limbă, literatură și comunicare studiate în clasele gimnaziale.

Funcția principală a evaluării moderne este aceea de a da încredere, de a-l ajuta pe elev în procesul didactic. În acest scop, profesorul este cel care poate experimenta metode diverse pentru a ajunge la sensibilitatea educabilului și astfel vocația sa pedagogică să se realizeze. De aceea, susțin ideea lui Guy Palmade că „practic orice profesor trebuie să fie pus în situația de a experimenta… metode mai mult sau mai puțin diferite, pentru a descoperi formula care să-i permită să-și realizeze opțional vocația sa pedagogică.”

Scopul cercetării

Activitatea experimentală desfășurată în perioada septembrie 2015–februarie 2016 în cadrul Școlii Gimnaziale„M.Eminescu”Ighiu, judetul Alba a avut ca obiect identificarea strategiilor de evaluare folosite în orele de limba franceza în gimnaziu și găsirea acelor strategii menite să eficientizeze procesul de predare–învățare–evaluare.

Scopul cercetării l-a constituit măsurarea progresului cognitiv al elevilor în urma admnistrării unor teste, precum și identificarea capacității de feed-back al elevilor asupra procesului evaluativ.

Obiectivele cercetării

Valorificarea prin evaluare a progresului elevilor la nivelul cunoștințelor,

capacităților și a atitudinilor acestora;

Verificarea atitudinii elevilor față de procesul evaluativ.

Inregistrarea progreselor elevilor la finele demersului ameliorativ-formativ.

Ipotezele de lucru

Pornind de la obiectivele urmărite în cadrul activității experimentale au fost stabilite următoarele ipoteze de lucru :

Utilizarea metodelor de evaluare centrat pe competente va duce la cresterea performantei scolare la disciplina limba franceza ;

Aplicarea în activitatea desfășurată la clasa de elevi a metodelor tradiționale, îmbinate cu metodele complementare de evaluare motiveaza elevii pentru invatarea limbii franceze.

Aria si populatia cercetarii

Prezenta cercetare s-a desfasurat in anul scolar 2015-2016,semestrul I si a avut ca arie de cuprindere elevii claselor a VI-a de la Scoala Gimnaziala “M.Eminescu” Ighiu si Ighiel. Cercetearea a vizat, ca lot de subiecti, 35 de elevi,cu varste cuprinse intre 10-12 ani. Din punctul de vedere al provenienței socio-profesionale, marea majoritate provin din familii de muncitori, cu sau fără studii medii, șomeri, casnice, liber profesioniști. Doi provin din familii dezorganizate și alți cinci au unul dintre părinți în străinătate.

Mediul familial in care se dezvolta grupul este normal din punct de vedere social.Nivelul de pregatire al elevilor este omogendin punct de vedere al posibilitatilor intelectuale ,elevii provenind din familii care le ofera conditii necesare desfasurarii actului invatarii.

Lotul experimental:

Grupul experimental:18 elevi de la Scoala Gimnaziala « M. Eminescu »Ighiu, structura Ighiel

Grupul de control : 17 elevi de la scoala Gimnaziala « M. Eminescu »Ighiu

Metodologia cercetarii

Am ales cercetarea pedagogica de tip combinat : teoretico-fundamentala si practico-aplicativa pornind de la incadrarea temei intr-un spatiu teoretic si ajungand la reliefarea implicatiilor practice menite sa imbunatateasca actul evaluativ si sa optimizeze activitatea de invatare.Din punct de vedere metodologic,crecetarea este experimentala pentru ca prin introducerea in activitatea elevilor a noilor metode de evaluare se declanseaza actiuni educationale noi,ale caror rezultate sunt inregistrate si prelucrate in vederea demonstrarii valorii lor.

Metodologia cercetarii cuprinde :

Sistemul metodelor de cercetare utilizate a inclus:

experimental pedagogic- metoda testelor docimologice vizând evaluarea progresului înregistrat de către elevi, portofoliul;

observatia sistematica pe parcursul intregului experiment si consta in utilizarea unor grile de observatie;

chestionarul pentru elevi.

Variabilele cercetării experimentale

Variabila independentă: utilizarea sistematică atât a metodelor de evaluare tradiționale, cât și a celor complementare/alternative.

Variabilele dependente: implicarea activă a elevilor în actul invatarii, acceptarea diverselor opinii, încrederea în forțele proprii, susținerea unor puncte de vedere prin argumentare, interesul pentru studierea unei limbi straine, formarea de atitudini și valori pozitive, competențele de aplicare a noțiunilor studiate.

Etapele cercetării

În cadrul cercetării au fost parcurse următoarele etape:

1) Etapa preexperimentală – s-au aplicat câte două teste de evaluare identice (teste inițiale) pentru cele două grupuri, prin care s-a urmărit identificarea nivelului de cunoștințe, priceperi și deprinderi al elevilor la această disciplină, a nivelului capacităților de comunicare și receptare a mesajului oral / scris cat și depistarea eventualelor goluri în cunoștințe apărute în perioada vacanței de vară. Testul inițial de evaluare, cotat de nivel mediu, a fost structurat pe doua parti, partea I cuprinde itemi de tip obiectiv și semiobiectiv, iar partea a II-a cuprinde un item de tip subiectiv. Baremul de corectare și de notare a urmărit defalcarea punctajului în funcție de tipurile de greșeli pe care le-ar putea comite elevii, iar rezultatele au fost centralizate atât pe note, cât și în procente, pentru ca, în acest mod, să evidențiaza nivelul de cunoștințe de la care elevii au pornit. (vezi fișa …..).

testul 1+analiza+tabel

Rezultate înregistrate :

2) Etapa experimentală – a fost momentul introducerii variabilei independente în activitatea desfășurată de grupul experimental, în timp ce pentru grupul de control activitatea didactică s-a desfășurat în condițiile obișnuite, aplicându-i-se doar strategii de evaluare tradiționale. Această a doua etapă a experimentului s-a desfășurat în perioada 16 octombrie 2015 – 5 februarie 2016. Etapa experimentală presupune introducerea la grupul de experiență a noii modalități de lucru și controlarea situației în manieră analitică, riguroasă, precisă. Astfel, proiectarea, desfășurarea, evaluarea și reglarea activității didactice se va face în perspectiva modificării introduse.

Aceasta etapa s-a desfasurat pe parcursul a 4 unitati de invatare. Continutirile unitatilor au fost urmatoarele :

Unité 1 «Vivement la rentrée »

-La rentrée, la vie scolaire;

-Faire connaissance, identifier/décrire quelqu’un;

-Situer/localiser dans l’espace;

-Noms et prénoms français;

-La vie de l’école en France.

Unité 2 «Espace francophone»

-Le français dans le monde;

-Engager, continuer, terminer une conversation;

-L’adverbe de manière (formation des adverbes en – ment);

-La francophonie.

Unité 3 «Bonne cuisine»

-Les repas traditionnels, la cuisine en France;

-Faire les achats, choisir un menu;

-Les formes des verbes à l’impératif;

-L’article partitif;

-Les Fêtes et les repas traditionnels.

Unité 4 «Espace – livres»

-Le matériel de la classe, le livre français;

-Demander/donner des renseignements sur l’aspect des objets;

-Identifier/décrire un objet;

-Les pronoms adverbiaux en et y;

-La presse française.

Pe parcursul acestor unitati de invatare, in cadrul lectiilor, pe langa imbinarea metodelor traditionale cu cele moderne s-au utilizat materialele autentice (inregistrari audio-video,articole din reviste), mai ales in fixarea cunostintelor. Comunicarea într-o limbă străină include patru competențe prevăzute în Cadrul European Comun de Referinta si evaluarea se realizeaza in functie de cele patru competente: Intelegere Orala(CO), Intelegere Scrisa(CE), Productie Orala(PO) si Productie Scrisa(PE). Cadrul European Comun pune bazele, de fapt, unor metode noi de invatare, predare si evaluare. Astfel evaluarea la Unitatea 2 « Espace francophone», se realizeaza prin metoda proiectului, competenta evaluata este Productia Orala (PO).

Nivelul de referinta dupa cadrul european de referinta al limbilor moderne, competenta Productie orala (PO), extras din CECR, pag 62.

Proiectul reprezintă o lucrare scrisă, care are la bază o cercetare teoretică sau teoretico-practică, amplă și de durată. Realizarea unui proiect începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, eventual și prin începerea rezolvării acesteia, se continuă pe o perioadă de câteva zile sau săptămâni, în care, elevul are permanente consultări cu cadrul didactic.

Titlul proiectului : «Ghid turistic al unei tari francophone : Franta » – Limba franceza.Manual pentru clasa a VI (L1), ed ……..

Scopul proiectului :

-utilizarea, in mod creator, a achizitiilor de limba franceza (Unitatea 2)

-dezvoltarea cooperarii si a spiritului de echipa.

Obiectivele proiectului :

-descoperirea elementelor de interes turistic ;

-inventarierea informatiilor practice ;

-repartizarea sarcinilor in grup in functie de capacitatile fiecaruia (grup de 4-5 elevi)

Activitati :

-identificarea informatiilor care ar putea aparea in ghid informatii practice (harta tarii, adrese, telefoane utile, agentii de turism, mijloace de transport, magazine) ;

-scurt istoric al tarii;

-monumente istorice

-posibilitati de distractii pentru tineri (cinematografe, cafenele, parcuri, terenuri de sport).

Grila de evaluare a proiectului

Rezultate înregistrate

Rezultatele obținute la evaluarea proiectului au fost foarte bune, majoritatea elevilor fiind motivați de noutatea evaluării, de timpul pe care l-au avut la dispoziție, dar și de dorința de a obține note mai mari față de evaluarea curentă. In ziua prezentarii proiectelor, elevii au ales din grupal lor un purtator de cuvant care a prezentat intregii clase ceea ce cuprinde lucrarea lor. La finalul fiecarei prezentari, a existat o sesiune de dezbateri in ceea ce priveste proiectul prezentat: elevii au comentat punctele tari si punctele slabe ale proiectelor colegilor lor si, in final, au dat note. Acest exercitiu este foarte bun si pentru participantii “pasivi” ai proiectelor, cei care stau in banci si participa la dezbatere, nu numai fiindca este un bun exercitiu de conversatie, dar si unul al mintii prin oferirea argumentelor si contra-argumentelor pe care le sustin. In cadrul acestei evaluari, dintr-un colectiv de 18 elevi au fost alese 4 grupe de cate 4 elevi si 2 grupe de 5 elevi.

Procentele distribuite fiecărei note :

Concluzii :

Elevii au realizat toate sarcinile impuse de cerinta. In acest proiect, eu, ca evaluator, am urmarit obiectivele didactice generale si specifice, originalitatea ideii de a folosi un suport video, modalitatea in care grupul de elevi a stiut sa se organizeze si sa-si distribuie sarcinile pentru ca acestea sa fie indeplinite cu succes.

In aceasta noua formula propusa de Cadrul European Comun, cea a proiectelor si a portofoliilor, evaluarea procesului didactic nu mai inseamna pentru cei evaluati, pentru elevi, stres, frica, multa teorie invatata pe dinafara, ci un joc, mai multa placere, lucru in echipa, multe idei bine structurate si bine dezvoltate, dar, nu in ultimul rand, multa originalitate si munca.

Al doilea test a fost aplicat grupului experimental de elevi dupa pargerea Unitatii 3 «Bonne cuisine».Predarea s-a realizat imbinand armonios metode traditionale cu cele moderne accentul punandu-se pe introducerea suportului audio-vizual.Testul a vizat competenta intelegerea mesajului oral(CO), nivel CECR A1. (Anexa …)

Rezultate înregistrate:

Cu note :

In procente :

grafic

Constatări și concluzii

Din procentele distribuite fiecărei note în parte, am constatat faptul că peste 60% dintre elevi au obținut note de 10, 9 și 8, în timp ce sub 40% dintre elevi au primit note de 6 și 5.

In timpul acestui semestru elevilor clasei a VI-a din grupul experimental li se cere sa completeze un portofoliu la limba franceza.Continutul portofoliului :

-lista cu textele literare in limba franceza lucrate la clasa ;

-lista de texte prezentate audio-vizual ;

-traduceri ;

-ilustratii, pliante, afise publicitare, retete culinare, desene, colaje ;

-lucrari scrise curente/teste;

-compuneri;

-extrase din presa si articole redactate.

Dosarul va prezenta la sfarsit o tabla de materii si una de ilustratii, un index alfabetic.

Portofoliul permite elevului :

-sa-si puna in evidenta achizitiile lingvistice ;

-sa-si planifice invatarea ;

-sa ia parte activ la propriul proces de invatare.

Portofoliul permite profesorului :

-sa inteleaga mai bine obiectivele si nevoile elevului ;

-sa negocieze obiectivele invatarii si sa stimuleze motivatia ;

-sa evalueze activitatea elevului in ansamblul ei.

3) Etapa postexperimentală – s-a aplicat la sfârșitul experimentului un test final de cunoștințe, identic pentru cele două grupuri (grup experimental si grup de control). În urma aplicării testului final, cele două grupuri au obținut următorele rezultate (vezi anexa…):

Rezultate înregistrate :

grafic

Constatări și concluzii :

În momentul aplicării testelor inițiale, am constatat că cele două grupe erau apropiate din punctul de vedere al pregătirii și al performanțelor școlare. Ulterior, o dată cu aplicarea testului de evaluare finală rezultatele au evidențiat detașarea clară a elevilor din grupul experimental față de cei din eșantionul de control.

Pe perioada experimentului am intocmit si folosit o fisa de observatie,drept instrument de evaluare.S-au consemnat evenimentele cele mai importante ale comportamentului elevilor.Analizand consemnarile din tabel reiese ca activitatile desfasurate la clasa nu ridica probleme de adaptare si integrare scolara.

Comparand datele oferite de cercetare am constatat următoarele:

► îmbinarea metodelor de evaluare asigură creșterea eficienței învățării și dezvoltă motivația pentru lectura suplimentară;

► prin utilizarea metodelor alternative de evaluare se pot evidenția și chiar evalua atitudini, trăsături de personalitate care nu pot fi evaluate prin metodele tradiționale ;

► folosirea metodelor de evaluare complementare duce la formarea unor deprinderi de muncă ( de învățare ) care facilitează atitudinea activă a elevului ;

► lucrul în echipă are efecte benefice, atât pe planul învățării, cât și pe planul climatului psiho-social;

► pe parcursul timpului elevii și-au format o atitudine pozitivă față de evaluare;

► învățarea activ-participativă, învățarea interactivă, învățarea urmată imediat de evaluare și inter-evaluare a început să-și pună amprenta pe stilul de învățare al fiecărui elev, stil aflat în proces de cristalizare.

Pentru verificarea atitudinii elevilor față de demersul evaluativ la sfarsitul semestrului s-a aplicat un chestionar elevilor din grupul experimental. Chestionarul este structurat pe cinci întrebări cu variante de răspuns. (Anexa…..

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1) Cum apreciezi evaluarea la limba franceza?

pozitivă

negativă

2) Evaluarea profesorului de limba franceza te influențează:

foarte mult

mult

puțin

foarte puțin

deloc

3) Consideri că notele reflectă cunoștințele tale?

foarte mult

mult

puțin

foarte puțin

deloc

4) Ce metode tradiționale de evaluare le consideri eficiente?

evaluarea orală

evaluarea scrisă

5) Care metodă complementară de evaluare îți place să o folosească profesorul?

proiectul

portofoliul

investigația

evaluarea asistată pe calculator

autoevaluarea

observația

Concluzii :

In urma aplicarii chestionarului s-a constatat că o mare parte dintre elevi – 65% – îl consideră pe profesorul de limba franceza ca factor care apreciază corect și obiectiv rezultatele lor școlare, ceea ce reprezintă un nivel de credibilitate destul de bun.

Atitudinile lor față de profesor sunt mult mai bune decât atitudinile față de evaluare, ei apreciind că evaluarea profesorului îi influențează semnificativ: foarte mult – 40%, mult – 32,%, puțin – 20%, foarte puțin – 8%, iar deloc –0%. Elevii considera că notele reflectă în foarte mare măsură prestația lor școlară. În proporție de 92%, elevii afirmă că notele contează foarte mult pentru ei. Referitor la metodele complementare de evaluare, elevii preferă metoda evaluării prin portofoliu în proporție de 46,6%, deoarece aceasta elimină tensiunea generată de evaluare și beneficiază de mult timp la dispoziție. Evaluarea asistată pe calculator este preferată de 25, 24% dintre elevii clasei selectate.

CONCLUZII

Evaluarea este importantă pentru procesul de învățământ și educație, dar și pentru elev, pen-tru că acesta este influențat de modul în care este evaluat, iar pentru a realiza o evaluare cât mai obiectivă (pentru că dintre cele 3 componente: predare – învățare – evaluare, evaluarea prezintă cele mai multe probleme) trebuie să utilizăm cât mai multe metode de evaluare, atât tradiționale, cât și moderne

Prin cercetarea pedagogică desfășurată la clasă am pus în evidență faptul că formele variate de muncă cu elevii, de măsurare și apreciere a rezultatelor muncii, îi atrag pe elevi mai mult, îi determină să muncească cu conștiinciozitate, îi fac mai receptivi și astfel cunoștințele însușite sunt durabile și pot fi aplicate în situații variate. Prin folosirea metodelor complementare de evaluare, îi ajutăm pe elevi să se cunoască mai bine, le sporim încrederea în posibilitățile de care dispun. Cercetărea a aratat că în procesul de evaluare elevii și-au însușit repede și cu ușurință modul de lucru cu testele de evaluare, cu fișele de lucru, preferându-le ca instrumente de verificare și apreciere, celor convenționale (lucrări scrise, extemporale). Utilizarea unui repertoriu diversificat de metode și instrumente de evaluare asigură multiplicarea surselor de informare despre elevi, oferind profesorului un sprijin consistent în formarea unei imagini realiste și cât mai obiective asupra progreselor acestora în învățare.