Metode ȘI Forme DE Organizare A Contabilității Cheltuielilor, Veniturilor ȘI A Rezultatelor ÎN Unitățile Hoteliere

CAPITOLUL I: ORGANIZAREA CONTABILITĂTII CHELTUIELILOR,

VENITURILOR ȘI A REZULTATELOR ÎN UNITĂTILE HOTELIERE

1.1. Contabilitatea specifică unităților hoteliere ………………………………………………….8

1.1.1. Particularitătile activității hoteliere …………………………………………………………9

1.1.2. Structura organizatorică. Departamentul administrativ-financiar………………12

1.2. Delimitări conceptuale: cheltuieli, venituri, rezultate …………………………………..16

1.2.1. Noțiunile de cheltuieli și venituri în contabilitatea românească………………….16

1.2.2. Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților
Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate
privitoare la cheltuieli și venituri…………………………………………………………..19

1.3. Evidența și contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor …………………25

1.3.1. Documentele specifice și reflectarea lor în contabilitate …………………………26

1.3.2. Contabilitatea cheltuielilor ………………………………………………………………….28

1.3.3. Contabilitatea veniturilor ……………………………………………………………………31

1.3.4. Calculul și contabilitatea rezultatelor …………………………………………………..33

CAPITOLUL II: S.C. "Best Western" HOTEL S.R.L.- BAZĂ DE CERCETARE
PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI
A REZULTATELOR

2.1. Scurt istoric al hotelului "Best Western" …………………………………………………….35

2.2. Obiectul de activitate și oferta hotelului …………………………………………………….37

2.3. Structura organizatorică ………………………………………………………………………….39

2.4. Organizarea compartimentului financiar-contabil ……………………………………….41

2.5. Performanțele obținute și direcții de dezvoltare a activității hotelului ……………. 45

2.5.1. Evolutia volumului de activitate ………………………………………………………………..45
2.5.2. Evolutia fortei de muncă ………………………………………………………………………….48 2.5.3. Performanțele financiare ale întreprinderii în ultimii ani ……………………………….48 2.5.4. Alte forme de evaluare și cuantificare a eficenței activității turistice ………………50
2.5.5. Tendințe de dezvoltare ……………………………………………………………………………50

CAPITOLUL III: CAZ PRACTIC PRIVIND EVIDENTA CONTABILĂ CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI A REZULTATELOR LA S.C. "Best Western"
HOTEL S.R.L.

3.1. Înregistrarea contabilă a cheltuielilor și veniturilor …………………………………………52 3.2. Contul de rezultate ……………………………………………………………………………………79 3.3. Schimbări în reflectarea în contabilitate ca urmare a alinierii la Standardele Internaționale ………………………………………………………………………………………………….81
3.4. Propuneri privind îmbunătățirea activității contabile ……………………………………….83

CAPITOLUL IV: ANALIZA REZULTATELOR OBTINUTE LA SFÂRȘITUL
ANULUI 2009

4.1. Sistemul de indicatori privind activitatea finaciară a unităților hoteliere …………….84

4.1.1. Indicatori de rezultate ………………………………………………………………………….84
4.1.2. Indicatori de rentabilitate ……………………………………………………………………..87

4.2. Analiza rezultatelor întreprinderii …………………………………………………………………89

4.2.1. Analiza contului de profit și pierdere ………………………………………………………..89
4.2.2. Analiza cifrei de afaceri ………………………………………………………………………….92
4.2.3. Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune …………………………………………….94
4.2.3.1. Analiza valorii adăugate ………………………………………………………………….95
4.2.3.2. Analiza excedentului brut din exploatare …………………………………………..98
4.2.3.3. Analiza rezultatului exploatării ………………………………………………………..100
4.2.3.4. Analiza rezultatului curent ……………………………………………………………..101
4.2.3.5. Analiza rezultatului net ………………………………………………………………….103
4.2.4. Capacitatea de autofinanțare (CAF) …………………………………………………….104
4.2.5. Analiza pragului de rentabilitate și evaluarea riscului economic ………………105

4.3. Diagnosticul financiar al întreprinderii utilizând sistemul de rate …………………….108

4.3.1. Ratele de rentabilitate …………………………………………………………………………….108 4.3.2. Ratele structurii financiare . Analiza lichidității și solvabilității firmei ……………..110
4.3.3. Evaluarea sintetică a riscului de faliment ………………………………………………….112

CAPITOLUL V: CONCLUZII ȘI PROPUNERI……………………………………………………..114

5.1. Constatări privind organizarea și evidența contabilității cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor în unitățile hoteliere ………………………………………………………………………….114

5.2. Propuneri pentru îmbunătățirea evidenței și contabilității cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor la S.C."Best Western"Hotel S.R.L. …………………………………………………….119 5.3. Propuneri pentru îmbunătățirea activității S.C. "BestWestern" Hotel S.R.L. ………120

• Bibliografie ……………………………………………………………………………………………….. …122

• Anexe ……………………………………………………………………………………………………………127

INTRODUCERE

Datorită potențialului natural și antropic deosebit, turismul ar putea deveni unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei românești. O condiție imperativ necesară pentru a se realiza acest deziderat este ca oferta de cazare, în special cea hotelieră, să fie corespunzătoare, la standarde internaționale. Pentru aceasta este necesară creșterea performanțelor și a calității ofertei tuturor unităților hoteliere din țară, indiferent de specificul lor sau localizare geografică.

Anal iza rezultatelor financiare ale activității unei societăți hoteliere, ca și pentru alte unități economice, se bazează pe documentele și înregistrările contabile. Prin interpretarea datelor privitoare la cheltuielile efectuate și veniturile obținute, precum și a evoluției lor în timp, conducerea hotelului poate avea o imagine sintetică atât referitor la activitatea globală a unității pe care o administrează, căt și cu privire la departamente sau activități specifice. De asemenea, instrumentele contabile facilitează controlul permanent al activității hotelului.

în urma analizei complexe a activității hotelului, atât prin prisma situației organizatorice și a performanțelor turistice, cât și din punct de vedere financiar-contabil, se pot depista din timp eventualele probleme cu care se confruntă societatea. De asemenea se reliefează oportunitățile și direcțiile de dezvoltare în continuare a activității.

Scopul acestei lucrări este de a evidenția și analiza activitatea financiar-contabilă a unuia dintre cele mai importante hoteluri din România pentru a se depista cele mai bune căi de dezvoltare a activității acestuia. De asemenea, se dorește ca această analiză să fie un model, un ghid pentru cei interesați în a înțelege mai bine activitatea din cadrul unui hotel. Obiectivele urmărite sunt diverse: analiza activității turistice, identificarea principalelor categorii de cheltuieli și surse de venit, analiza rezultatelor obținute în ultimii ani, calcularea rentabilității și eficienței cu care se desfășoară activitatea, depistarea riscurilor etc.

Lucrarea de licență este structurată în cinci capitole care abordează o problematică complexă, atât de ordin teoretic, cât și practic. Pentru exemplificarea activității contabile și a analizei economico-financiare pe baza documentelor contabile s-a ales hotelul Best Western. Acesta este reprezentativ pentru activitatea hotelieră din Romănia datorită mai multor factori, cum ar fi: este unul dintre pionieri în ceea ce privește investiția privată în domeniu; de-a lungul timpului a fost deschizător de drumuri și model legat de oferirea unor servicii noi, activitatea sa este diversă (oferă cazare turistică, tratament balnear, servicii pentru firme legate de organizarea de conferințe etc.). Nu în ultimul rând, un aspect important este dat de faptul că hotelul analizat face parte dintr-un mare ]ant hotelier, îmbinând astfel experiența internațională cu specificul activității din industria hotelieră românească.

Primul capitol prezintă, în principal, organizarea activității contabile în unitățile hoteliere, punăndu-se accentul pe contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor. Se prezintă modul de evidență al acestor categorii fundamentale pentru înțelegerea activității unui hotel atăt din perspectiva înregistrărilor efectuate conform prevederilor în vigoare până la 1 ianuarie 2009, cât și în concordanță cu noile norme care prevăd alinierea treptată a contabilității românești la standardele internaționale. De asemenea, sunt prezentate operațiile împreună cu documentele specifice de evidență pentru o unitate hotelieră, precum și reflectarea lor în contabilitate.

Capitolul al doilea este dedicat societății hoteliere, organizării sale, a ofertei și activității specifice desfășurate. O parte însemnată a capitolului este dedicată compartimentului financiar-contabil al hotelului: structură, responsabilități, personal și fișe de post, suportul informatic al gestiunii și contabilității. De asemenea, sunt prezentate performanțele obținute (cum ar fi: volumul de activitate, investiții și rezultate financiare în ultimii 5 ani), precum și direcții de dezvoltare. Prin analiza întreprinsă se evidențiază aspectele pozitive, dar și unele negative legate de activitatea turistică și rezultatele obținute.

Se observă că preocuparea constantă a conducerii hotelului a fost diversificarea ofertei și prestarea permanentă a unor servicii de înaltă calitate.

Capitolul al treilea se referă la evidența contabilă a cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor în cadrul hotelului Best Western. Sunt reliefate, de asemenea, și schimbările care survin în înregistrarea în contabilitate ca urmare a alinierii la standardele europene și internaționale de contabilitate. Aceste schimbări au urmări variate asupra planului de conturi, precum și în privința formei și conținutului situațiilor financiare.

Capitolul al patrulea face o analiză complexă a rezultatelor obținute de hotelul Best Western în perioada 20072009. Sunt evidențiați o serie de indicatori financiari meniți a reliefa problemele cu care se confruntă societatea, riscurile eventuale, dar și aspectele pozitive, domeniile de excelență a activității hotelului.

Capitolul a1 cincilea prezintă concluziile desprinse în urma analizei economico- financiare din capitolul patru și face o serie de propuneri menite să ducă atăt la creșterea productivității și rentabilității unității hoteliere cât și la îmbunătățirea evidenței și organizării contabilității cheltuieliloilității cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor.

CAPITOLUL I ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI A REZULTATELOR ÎN UNITĂȚILE HOTELIERE

În domeniul turismului, ca și în alte sfere ale economiei, contabilitatea are un rol esențial pentru a înțelege mai bine activitatea desfășurată, precum și rezultatele obținute. Prin intermediul activității și documentelor contabile, unitățile comerciale își urmăresc situația și evoluția patrimoniului și calculează rezultatul global. De asemenea contabilitatea îndeplinește funcții multiple: de înregistrare curentă a operațiunilor economico-financiare, de analiză, control și previzionare a activității. Datorită acestor facilități pe care le oferă, contabilitatea este pentru orice organizație un instrument extrem de util pentru supravegherea activității și depistarea celor mai potrivite căi de dezvoltare.

Contabilitatea specifică unităților hoteliere

în cazul unui hotel, înregistrările contabile evidențiază informații extrem de utile privind: originea, caracterul și nivelul cheltuielilor, condițiile interne de exploatare, sursele de venituri. Pe baza acestora se calculează rentabilitatea activității, se fixează responsabilități pentru cheltuieli, se realizează controlul fiecărui segment de activitate. Cunoscând mai bine situatia sa economică-financiară conducerea unei unități hoteliere poate lua cele mai potrivite decizii pentru redresarea eventualelor probleme și îmbunătățirea activității.

1.1.1. Particularitățile activității hoteliere

Turismul este o componentă importantă a economiei, rolul său putând să crească în viitor. Conceptul de turism înglobează numeroase semnificații, generate de ansamblul relațiilor și fenomenelor generate de deplasarea persoanelor pe diferite perioade de timp, precum și de nevoile și dorințele acestor călători. Datorită complexității sale, activitatea turistică influențează numeroase alte ramuri economice, precum agricultură, transporturi, construcții etc. El are un rol activ și benefic în dezvoltarea de ansamblu a unei regiuni, sau chiar a unei țări.

O componentă importantă a turismului este așa-numita industrie a ospitalității. Aceasta înglobează totalitatea organizațiilor care oferă servicii turiștilor la locul de petrecere a vacanței, satisfăcând astfel nevoile și dorințele variate ale acestora. Serviciile prestate pot fi extrem de diverse, ele grupându-se în principal în:

cazare

alimentație

agrement

organizarea de conferințe și convenții

tratament

Activitatea de cazare, respectiv oferirea condițiilor și confortului necesar pentru odihna turistului, refacerea și hrănirea acestuia sau chiar pentru petrecerea timpului liber, este asigurată de industria hotelieră. Aceasta cuprinde totalitatea activităților desfășurate în spațiile de locuire temporară a turiștilor. Această industrie realizează și exploatează diverse spații construite, precum și echipamentele incorporate de acestea. Amenajările și serviciile contribuie hotărător la atragerea și satisfacerea turiștilor.

Unitățile cu activitate hotelieră pot fi extrem de variate, din punctul de vedere a numeroase caracteristici :

dimensiuni și organizare

servicii oferite și modalități de prestare a acestora

nivelul de confort

amplasarea în teritoriu

durata șederii

regimul de funcționare, forma de exploatare

forma de proprietate

capacitatea de cazare

Cele mai importante, și din anumite perspective cele mai apreciate, forme de cazare sunt hotelurile, motelurile, pensiunile și hanurile. Servicii de cazare secundare sunt oferite și prin intermediul altor forme de unități: vilă, bungalow, sat de vacanță, cabană etc. În Romănia structurile de primire cu funcțiuni de cazare turistică sunt strict reglementate prin lege.

Hotelul este o structură de primire amenajată într-una sau mai multe clădiri, de dimensiuni și forme diferite, care pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere, apartamente dotate corespunzător și asigură prestări de servicii specifice, dispune de recepție și spații diverse de alimentație în incintă. Gama de servicii oferite și forma de prestare diferă foarte mult de la un hotel la altul, în funcție de mai mulți factori. Cei mai importanți dintre aceștia sunt: categoria hotelului, amplasarea și particularitățile locale, dimensiune, echipamentele și personalul de care dispune. În general serviciile oferite de o unitate hotelieră se grupează în 5:

cazarea propriu-zisă

servicii complementare cazării

manipularea bagajelor

spălatul și călcatul lenjeriei

curățirea hainelor și a încălțămintei

păstrarea obiectelor de valoare

schimb valutar, etc.

alimentație

Cea mai importantă este HG 114 / 2001 privind clasificarea pe stele și categorii a structurilor de primire turistice, aprobate prin OMT 56 / 2001.

servicii complementare alimentației o room-service:

rezervare

organizarea de mese festive

alte servicii:

agrement și cultural artistice

informare

congrese, conferințe, convenții

comerciale etc.

Unele servicii menționate anterior sunt suplimentare, altele sunt incluse în prestația de bază. Modul de prestare diferă de asemenea de la hotel la hotel, în principal în funcție de categoria din care unitatea face parte. Astfel, spre exemplu un hotel de 4 stele oferă mai multe servicii specifice, iar calitatea prestației este mai ridicată decît în cazul unui hotel de 2 stele. În general oferta unui hotel este destul de flexibilă pentru a se putea adapta la diversele exigențe ale clienilor săi. De asemenea varietatea și nivelul calității serviciilor diferă în funcție de politica fiecărui hotel în parte, ca și de forma de exploatare.

Din acest ultim punct de vedere, hotelurile pot fi:

hoteluri independente

hoteluri apartinând unui lanț hotelier integrat/voluntar

Ambele forme de exploatare prezintă avantaje, dar și dezavantaje specifice. În general se constată că hotelurile tip exploatație individuală sunt mai mici ca dimensiuni și oferta lor este unică. În cazul lanțurilor hoteliere, serviciile oferite, de multe ori chiar și caracteristicile hotelului, ale echipamentelor sau atmosfera creată, sunt relativ tipizate. Dimensiunile lanțului hotelier pot varia foarte mult. Uneori ele au numai câteva hoteluri, localizate într-o anumită regiune, alteori ele cuprind extrem de multe hoteluri, situate peste tot în lume. Cel mai mare lanț hotelier, ca număr de camere oferite, este Best Western International.

Lanțurile hoteliere s-au dezvoltat foarte mult în ultimele decenii, extinzându-se și în România după 1989, datorită avantajelor pe care le oferă participanților. Astfel aceștia beneficiază de consultanță și chiar susținere financiară. O facilitate extrem de importantă este sistemul de rezervare comun tuturor hotelurilor din lanț. De asemenea promovarea se face centralizat, în întreaga lume, iar fiecare hotel beneficiază de prezentare în paginile catalogului lanțului care se distribuie la cei mai importanți agenți de turism din lume, precum și de imaginea și garantarea calității asociată lanțului.

1.1.2. Structura organizatorică. Departamentul administrativ-financiar

Structura organizatorică a unui hotel independent se stabilește de către conducerea fiecărei unități de cazare în parte. În cazul hotelurilor care fac parte din lanțuri hoteliere integrate, structura este de cele mai multe ori similară cu cea a altor hoteluri din cadrul lanțului însă ea poate prezenta și unele particularități locale. Definirea structurii organizatorice se face tinându-se cont de mai multi factori:

dimensiunile și numărul de unități în subordine categoria hotelului

oferta și particularitățile locale ale acesteia ~ personalul disponibil și piața forței de muncă ~ segmentul de turiști vizați

Organizarea activității într-un hotel, împărtirea sarcinilor și responsabilităților în diferite departamente are menirea de a asigura o bună coordonare între toți angajații, de a eficientiza activitatea desfășurată și de a îmbunătății calitatea prestației, deci de a crește satisfacția clienților. Documentul care prezintă clar structura organizatorică a hotelului este organigrama. Aceasta evidențiază grafic repartizarea activităților și operațiunilor pe lucrători, arată liniile ierarhice și distribuția responsabilităților.

Criteriile care trebuie avute în vedere la realizarea structurii organizatorice, a creării departamentelor, secțiilor, compartimentelor etc., sunt:

distincția dintre activitățile operaționale și cele funcționale

întinderea autorității și a responsabilităților

obținerea de economii prin regruparea sarcinilor similare

capacitatea hotelului

În cazul hotelurilor foarte mici, cu un număr redus de angajați structura organizatorică este extrem de simplă. În această situație, deși există o distribuție a sarcinilor și responsabilităților, nu se pot stabili departamente distincte. Într-o astfel de situație toți angajații răspund direcției (care de multe ori este asigurată de către proprietarul unității de cazare). Există o singură excepție de la regulă: personalul de la bucătărie este subordonat bucătarului (șef).

Practic este imposibil să se sugereze care ar fi modelul cel mai indicat de organizare în cazul unui hotel de mai mari dimensiuni, care oferă servicii variate și complexe. Indiferent de concretizarea la fiecare hotel în parte a distribuției sarcinilor și responsabilităților, în orice unitate hotelieră de mai mari dimensiuni există o persoană care să coordoneze activitatea de front-office, una pentru serviciul de etaj, o persoană care răspunde de serviciile de alimentație. De asemenea întreținerea și serviciile tehnice se regăsesc pe fișa unui post. Trebuie să existe și un responsabil cu resursele umane, ca și un post pentru coordonarea activitătilor financiar-contabile. În funcție de dimensiunile hotelului diferă nivelele ierarhice la care se regăsesc persoanele mai sus menționate.

În general în România hotelurile au până în 500 de camere, sunt de 2 și 3 stele și nu au o ofertă de servicii foarte diversificată. Datorită acestor caracteristici, majoritatea hotelurilor au o structură organizatorică destul de aplatizată. Există un director general, în fața căruia răspund câțiva șefi de departamente, care la rândul lor sunt împărțite în câteva servicii.

Un model răspăndit de organigramă este următorul:

Variațiile de la această organigramă pot fi multiple. În unele cazuri nu există un director tehnic, iar responsabilitățile respective revin directorului administrativ. De asemenea sunt numeroase hoteluri care au un director de resurse umane care să se ocupe de toate problemele legate de personalul hotelului și/sau un director de marketing care să se ocupe de activitatea de marketing în general, dar cu precădere de cea de promovare. În cazul altor hoteluri activitățile financiare și controlul sunt realizate de un departament financiar specializat.

În cadrul fiecărui departament există mai multe servicii. Astfel principalele servicii din cadrul departamentului de cazare sunt: recepție și guvernanță generală (sau serviciul de etaj). Dacă hotelul este suficient de mare serviciul concierge este subordonat direct șefului acestui departament, în caz contrar el este înglobat în serviciul de recepție. Departamentul de alimentație cuprinde restaurantul și bucătăria. În cazul hotelurilor mai mari poate exista aici și un post special pentru responsabilul de banchete.

Directorul departamentului administrativ și financiar poate avea în subordinea sa pe contabilul șef, responsabilul de personal, responsabilul cu aprovizionarea, controlor alimente și băuturi. În cazul în care există un departament de sine stătător de întreținere, directorului acestui departament îi sunt subordonați responsabilul cu întreținerea, responsabilul cu securitatea, mecanicul-șef.

Conducerea serviciului de contabilitate, indiferent dacă este organizat ca un departament distinct sau este înglobat în departamentul administrativ și financiar, este asigurată de contabilul șef. Numărul de persoane aflate în subordinea acestuia variază foarte mult, în funcție de caracteristicile hotelului și volumul de activitate.

Responsabilitățile serviciului de contabilitate sunt:

înregistrarea prestațiilor furnizate clienților

facturarea serviciilor prestate

gestionarea casieriei, realizarea încasărilor

efectuarea plăților

ținerea evidenței contului (conturilor) bancar(e) al(e) hotelului

înregistrarea contabilă a tuturor operațiilor efectuate

verificarea și controlul activității financiare

avizarea operațiunilor financiare

încheierea exercitiului contabil

calcularea și efectuarea plăților către stat aferente impozitelor

regularizarea TVA

realizarea de rapoarte interne

La hotelurile care au o activitate suficient de complexă, serviciul de contabilitate este împărțit în mai multe compartimente cum ar fi: casă facturare, casierie generală, controlul încasărilor, debitori, furnizori, trezorerie. Fiecare dintre aceste compartimente are responsabilități bine delimitate, dar între ele trebuie să existe o permanentă colaborare.

Eficiența cu care se desfășoară activitatea serviciului de contabilitate depinde de căt de bine sunt împărțite responsabilitățile dar și de dotarea tehnică care ușurează munca personalului aferent. De asemenea este importantă competența angajaților precum și definirea și respectarea unor reguli de contabilizare în concordanță cu legislația și necesitățile hotelului.

Activitatea de contabilitate este foarte importantă pentru hotel deoarece contribuie la crearea unei baze de date cu privire la activitatea hotelului și stă la baza înțelegerii mai bune a activității de ansamblu a hotelului. De asemenea înregistrările contabile facilitează controlul intern, ajutănd la eliminarea elementelor negative. În mod direct sunt evidențiate alocările de fonduri, în general se urmărește circulația banilor.
Contabilitatea poate fi un instrument de gestiune relevant pentru conducerea hotelului. În urma înregistrărilor contabile centralizate pe exerciții contabile, se poate urmări rezultatul activității hotelului. Informațiile cuprinse îh bilanțul contabil și în contul de profit și pierderi pot fi analizate complex, în evoluție pe parcursul unei perioade de timp. De asemenea rezultatele obținute, ca și cheltuielile, respectiv veniturile, pot fi grupate pe departamente ușurându-se astfel controlul și evaluarea activității acestora.

1.2. Delimitări conceptuale: chelfuieli, venituri, rezultate

Cheltuielile și veniturile inregistrate în documentele contabile arată care este rezultatul și eficiența activității desfășurate de respectivul hotel. Înțelegerea și reflectarea corectă a acestor elemente influențează valoarea rezultatelor financiare obținute, deci și evaluarea organizației pe ansamblu. De asemenea pe baza datelor consemnate în contabilitate se stabilesc și datoriile fiscale ale întreprinderii.

Noțiunile de cheltuieli, venituri și rezultate în contabilitatea românească

Cheltuielile desemnează în expresie valorică raporturi patrimoniale cu privire la angajarea și utilizarea resurselor economice în cadrul activităților desfășurate de unitatea patrimonială. În ceea ce privește veniturile, ele delimitează în expresie valorică raporturile patrimoniale cu privire la obținerea și realizarea rezultatelor.

Ocazionarea cheltuielilor și crearea veniturilor se derulează în mai multe etape. Astfel în procesul de formare a cheltuielilor întâlnim patru etape: angajarea, consumul, plățile, imputarea.

angaiarea are loc în momentul în care se contractează obligația bănească generatoare de plăți sau consumatoare de resurse. De exemplu, în cazul aprovizionării cu materii prime pentru restaurantul hotelului s-a creat obligația bănească față de furnizor

consumul este specific utilizării efective a resurselor, în scopul satisfacerii unor nevoi productive. De exemplu, se utilizează materiile prime achiziționate în procesul de producție.

părțile constau în achitarea unei sume de bani ca echivalent a unor relații financiare. De exemplu, se plătește un furnizor pentru materiile prime aprovizionate

imputarea reprezintă momentul în care cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obținute

În cadrul procesului de creare a veniturilor întâlnim tot patru momente: producția, facturarea sau vânzarea pe credit, încasarea , încorporarea.

producția este momentul creării rezultatului ca produs al activității consumatoare de resurse. Exemplu: producția finită sau producția în curs de executie.

facturarea sau vânzarea pe credit constă în transferul dreptului de proprietate de la vânzător la client

încasarea reprezintă momentul în care rezultatul se transformă în bani. Exemplu: primirea banilor de la client, pentru prestația efectuată.

încorporarea este o etapă contabilă în care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente.

În concordanță cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în care cheltuielile se consideră consumate și veniturile realizate. În acest sens s-a creat principiul recunoașterii cheltuielilor consumate în momentul utilizării lor și a veniturilor realizate în momentul transferării dreptului de proprietate, deci al facturării către client.

În cazul în care veniturile nu sunt legate de vânzări (chirii, dobânzi) ele sunt considerate realizate în momentul constatării lor. Pornind de la veniturile realizate în cadrul unui exercițiu se delimitează numai acele cheltuieli care au generat veniturile. Astfel în contabiliatea financiară apar noțiunile de:

cheltuieli curente

cheltuieli în avans

cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciții

În mod corespunzător avem:

venituri curente

venituri în avans

venituri de realizat (de fapt acestea sunt venituri realizate, dar pentru care nu s-au intocmit încă documente. Exemplu: avansuri fără facturi).

În contul de profit și pierdere, cheltuielile, veniturile și rezultatele sunt reflectate pe categorii, după natura lor: de exploatare, financiare și extraordinare.

Cheltuielile de exploatare sunt legate de desfășurarea activității curente, de obiectul de activitate al unității economice (de exemplu cele privind consumurile de stocuri, cele cu prestarea de servicii de către terți sau cheltuielile cu personalul). Cheltuielile financiare provin din activitatea de natură financiară (cum ar fi sconturile acordate clienților sau diferențele de curs valutar). Cheltuielile extraordinare sunt generate de activitățile care nu sunt legate de obiectul de activitate al organizației, care sunt accidentale sau au o frecvență redusă (cheltuieli provenite din calamități, etc.)

Veniturile din exploatare sunt obținute ca urmare a desfășurării activității ordinare a întreprinderii (cum ar fi prestarea de servicii sau vănzarea bunurilor produse). Veniturile financiare provin din diferite operațiuni financiare realizate (de exemplu participații, dobânzi primite sau sconturi obținute). Veniturile extraordinare provin din activități atipice sau accidentale (venituri provenite din calamități).

În contabilitatea din România, natura patrimonială a rezultatului impune constatarea cheltuielilor pe măsură ce au fost angajate, iar a veniturilor numai în măsura în care sunt efectiv dobândite. În același timp, în baza principiului delimitării în timp, dacă o cheltuială este angajată pentru o perioada mai mare de un exercițiu, ea trebuie etalată pe mai multe exerciții, procedându-se similar și în cazul veniturilor. De asemenea, în baza principiului prudenței trebuie contabilizate cheltuielile și pierderile previzibile a căror cauză se găsește în exercițiul curent sau în exercițiile anterioare.

Reglementăriie contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate privitoare la cheltuieli și venituri

Definițiile care pot fi reținute pentru cele două structuri conform "Cadrului General de întocmire și prezentare a situațiilor financiare", elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASC) sunt următoarele:

I. Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice pe perioada exercițiului financiar sub formă de intrări (creșteri) ale activelor sau descreșteri de pasive care se concretizează în creșteri de capital propriu, altele decât cele legate de contribuțiile participanților la acesta. În definiția veniturilor, aceeași sursă face distincție între veniturile propriu-zise și câștiguri. Astfel:

a) Veniturile propriu-zise sunt generate de activitatea curentă a întreprinderii și se pot regăsi sub diferite denumiri cum ar fi: vânzări, comisioane, dobănzi, dividende, redevențe și chirii.

b) Câștigurile sunt creșteri ale beneficiilor economice care pot să nu apară în cursul activităților obișnuite ale întreprinderii. Câștigurile includ:

sumele obținute în urma cesiunii activelor pe termen lung;

câștigurile constatate sau nerealizate, cum sunt veniturile provenite din reevaluarea portofoliului de titluri și acelea provenite din creștearea valorii activelor pe termen lung

sconturile obținute de întreprindere de la furnizorii săi, câștigurile nete din cumpărarea sau vănzarea de titluri de plasament și diferențele favorabile de curs valutar.

Din momentul în care sunt recunoscute în contul de rezultate, căștigurile sunt prezentate distinct deoarece cunoașterea acestora este importantă pentru luarea deciziilor economice. De regulă, câștigurile sunt evidențiate la valoare netă, prin deducerea cheltuielilor corespondente. În plan patrimonial, potrivit principiilor partidei duble, veniturile sunt delimitate și evidențiate prin echivalență cu intrările și creșterile de active, sub forma numerarului, creanțelor și serviciilor primite în schimbul bunurilor și serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor. Astfel, o întreprindere poate furniza unui creditor bunuri și servicii pentru a deconta obligația de rambursare a unui împrumut .

II. Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice pe perioada exercițiului financiar sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale valorii pasivelor care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de sumele distribuite participanților la capitalul propriu.

Și la nivelul cheltuielilor se face diferența intre cheltuielile propriu-zise și pierderi:

a) Cheltuielile propriu – zise apar în cursul activităților ordinare ale întreprinderii și se referă la costul vânzărilor, costul consumului de stocuri, salarii și amortismente. În mod obișnuit, ele iau forma unei ieșiri sau diminuări de valoare a activelor, sub forma de lichidități și echivalente de lichidități, stocuri, terenuri și mijloace fixe. De asemenea, ele se pot înregistra și prin echivalență cu creșteri de pasiv, ca de exemplu datoriile față de terți, datoriile salariale, fiscale, sociale și alte datorii.

b) Pierderile pot apărea sau nu pe parcursul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. Ele reprezintă diminuari de avantaje economice și, în aceasta calitate, nu sunt diferite, din punct de vedere al naturii, de alte cheltuieli, deci cadrul conceptual nu le consideră un element distinct. Includem în aceasta categorie de cheltuieli:

pierderi rezultate din dezastre, cum ar fi inundațiile sau incendiile

pierderi datorate activelor pe termen lung

pierderi constatate sau nerealizate cum sunt cele generate de efectele creșterilor cursurilor unei monede străine atunci când întreprinderea a contractat împrumuturi externe în această monedă

sconturile acordate clienților, pierderi nete din cumpărarea sau vânzarea de titluri de plasament.

De obicei, în contul de profit și pierdere, prezentarea pierderilor se efectuează distinct datorită importanței pe care o are cunoașterea existenței și valorii acestora în luarea deciziilor economice. Totodată, raportarea piederilor se face fără a lua în calcul veniturile asociate (deci la valoare netă).

Recunoașterea veniturilor și cheltuielilor reprezintă procesul de încorporare în contul de rezultate al unui element patrimonial care îndeplinește criteriile stabilite în acest sens prin standardele sau reglementările contabile. Criteriile de recunoaștere a posturilor de venituri și cheltuieli în contul de profit și pierdere sunt formulate în "Cadrului General de întocmire și prezentare a situațiilor financiare", elaborat de IASC. Astfel, veniturile și cheltuielilie trebuie recunoscute dacă îndeplinesc două criterii cumulative:

a. probabilitatea avantajelor economice viitoare ;

b. fiabilitatea evaluării.

a. Probabilitatea avantaielor economice viitoare se referă la gradul de incertitudine cu care beneficiile economice viitoare asociate unui element patrimonial se vor constitui într-un flux către sau de la întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de avantajele economice viitoare ia în calcul informația disponibilă în momentul întocmirii situațiilor financiare. Adjectivul "viitoare" are în vedere asocierea dintre venituri – cheltuieli și active – pasive, în condițiile în care activele și pasivele rezultă din operațiuni sau alte elemente trecute care generează beneficii ulterioare.

Acest criteriu duce, de exemplu, la constatarea unei cheltuieli care reprezintă diminuarea așteptată a avantajelor economice în cazul în care activitatea unei întreprinderi presupune o diversitate mare a creanțelor deci probabilitatea apariției unui grad de neîncasare a

acestora: în caz contrar, atunci când este probabil ca o creanță față de o întreprindere sa fie încasată, în absența oricărei probe, care să demonstreze contrariul, se justifică recunoașterea creanței ca activ.

b. Fiabilitatea/credibilitatea evaluării presupune ca elementele recunoscute ca post posedă o valoare sau un cost care pot fi estimate rezonabil. Recursul la estimări raționale este o parte esențială a întocmirii situațiilor financiare, fără a pune în pericol credibilitatea acestora. În cazul în care nu poate fi realizată o estimare rezonabilă, elementul (cheltuiala sau venitul) nu va fi recunoscut în contul de profit sau pierderi ci poate fi evidențiat prin anexa la bilanț (atunci când cunoașterea existenței acestuia este importantă pentru evaluarea poziției financiare a întreprinderii, a performanței financiare sau a poziției financiare de către utilizatorii documentelor de sinteză). De asemenea este de reținut faptul că în cazul în care un element nu satisface criteriile de constatare la un moment dat, el poate fi recunoscut mai târziu, ca urmare a unor circumstanțe sau evenimente ulterioare.

Veniturile sunt recunoscute pentru a fi încorporate ca posturi în contul de profit și pierdere numai atunci când are loc o creștere a beneficiilor (avantajelor) economice viitoare asociate unei creșteri de activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi măsurată în mod fiabil. Aceasta presupune că recunoașterea veniturilor se poate realiza simultan cu constatarea unei creșteri de active sau a unei reduceri de datorii. În consecință, pe baza principiilor partidei duble, orice venit este delimitat și recunoscut pe baza relațiilor:

ACTIVE= VENITURI

și

PASIVE = VENITURI

De exemplu, vânzarea de bunuri determină o creștere de active sub forma creanțelor comerciale sau disponibilităților bănești și o constituire a veniturilor corespunzătoare ca rezultat al vânzării de bunuri. De asemenea, diferențele favorabile de curs valutar rezultate din lichidarea împrumuturilor și datoriilor în valută ale întreprinderii sunt recunoscute simultan ca reduceri de pasive și venituri financiare. Procedurile practice de recunoaștere a veniturilor au ca obiect limitarea constatării acestora la veniturile obținute și nu neaparat încasate, care pot să fie evaluate cu fiabilitate și prezintă un grad suficent de certitudine.

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de rezultate atunci când are loc o diminuare a beneficiilor economice viitoare asociate unei reduceri a activelor (de exemplu, consumurile stocate) sau creșteri ale pasivelor (de exemplu, datorii privind serviciile primite de la terți) și aceasta poate fi credibil evaluată. De fapt, aceasta înseamnă ca recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor). Ca și veniturile, apelând la ecuațiile partidei duble, recunoașterea cheltuielilor este determinată de relațiile:

CHELTUIELI = ACTIVE

și

CHELTUIELI = PASIVE

Tot în "Cadrul General de întocmire și prezentare a situațiilor financiare", elaborat de IASC sunt prezentate o serie de aspecte pentru recunoasterea cheltuielilor, cum sunt:

a. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate și obținerea elementelor specifice de venit. Principiul conectării cheltuielilor la venituri cere ca o cheltuială să nu fie constatată nici în momentul plății, nici în momentul cumpărării sau prestării de servicii și nici la terminarea producției, ci în momentul în care bunul sau serviciul contribuie la constatarea unui venit. Recunoașterea poate fi simultană pentru acele venituri și cheltuieli care rezultă direct din aceleași tranzacții sau evenimente. În anumite cazuri este dificil să se determine momentul în care o cheltuială contribuie la generarea unui venit, chiar dacă cea mai mare parte a cheltuielilor pot să fie asociate unui venit determinat. Într-o astfel de situație, contabilul trebuie să elaboreze o metodă logică și sistematică de repartizare care să permită o conectare aproximativă. Dacă o astfel de repartizare nu pare a fi adevărată sau logică, atunci costurile vor fi introduse integral la "cheltuieli". O conectare corectă a cheltuielilor la venituri solicită delimitarea cheltuielilor încorporabile de cheltuieli neîncorporabile:

cheltuieli încorporabile (consumul de materii prime, manopera, o parte a cheltuielilor indirecte) sunt costuri angajate în fabricație și sunt încorporate în "costul stocurilor" (deci înregistrate în activ), fără să fie înscrise imediat la "cheltuieli". Astfel, aceste cheltuieli sunt reportate exercițiului următor, dacă produsul fabricației nu este realizat decât în exercitiul următor.

cheltuieli neîncorporabile (salariile conducătorilor, cheltuieli de vânzare) sunt înscrise la "cheltuieli", în cursul exercițiului în care ele sunt angajate, pentru că nu se poate stabili o relație directă între aceste cheltuieli și venituri.

În unele cazuri, validitatea teoretică a principiului conectării este pusă în discuție. Astfel, uneori, se procedează la reportarea anumitor costuri (sub forma înscrierii la activ), deși ele nu pot produce nici un avantaj economic viitor. În acest fel, se abuzează de pricipiul conectării, bilanțul devenind un fel de "ladă de gunoi" a cheltuielior care nu au putut fi conectate la venituri. Chiar dacă acest principiu este un ghid important în contabilitate, atunci când se pune problema determinării momentului în care costurile trebuie înscrise la cheltuieli, aplicarea lor concretă reclamă intervenția judecății profesionale (și nu permite recunoașterea în bilanț a elementelor care nu corespund definiției activelor sau datoriilor).

b. Etalarea în timp a cheltuielilor atunci când beneficiile economice sunt așteptate să apară pe perioada mai multor exerciții și când asocierea lor cu veniturile poate fi determinată doar vag sau indirect. În acestă situație, cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematică și rațională. Această modalitate este adeseori necesară în procesul recunoașterii cheltuielor asociate utilizării activelor, precum: bunurile imobiliare, echipamentele, fondul comercial, brevetele și mărcile etc. În astfel de cazuri cheltuiala este prezentată ca amortizare. Procedurile de alocare sunt menite a recunoaște cheltuielile din exercițiile financiare în care beneficiile economice asociate acestor elemente sunt consumate sau încetează. Astfel, asocierea dintre venituri și cheltuieli este indirectă sau mai mare. Deci, atunci când unele cheltuieli sunt angajate pentru mai multe exerciții se pune problema determinării părții de cheltuieli care a servit la obținerea venitului anual curent. Partea din cheltuieli ajunsă la scadență este o "cheltuială", în timp ce partea din cheltuieli neajunsă la scadență este un "activ". Dacă o parte din cheltuieli nu poate fi conectată cu veniturile viitoare, ele constituie o pierdere. Un exemplu de cheltuieli angajabile asupra mai multor exerciții este achiziționarea unui mijloc fix. Costul mijlocului fix este un activ deoarece reprezintă un efort pentru realizarea de venituri în exercițiile viitoare. În situația în care mijlocul fix generează venituri, o parte din costul său este tratat ca o cheltuială, iar soldul neamortizat ca un activ. Dacă mijlocul fix devine desuet, ca urmare a uzurii morale, soldul neamortizat va fi o pierdere, pentru că bunul nu va genera venituri, iar partea neamortizată a costului său nu va mai putea fi conectat la veniturile din exploatare.

c. Recunoașterea imediată în contul de rezultate a unei cheltuieli atunci când aceasta generează beneneficii economice viitoare sau atunci când, și în măsura în care, beneficiile viitoare nu determină sau încetează să determine recunoașterea ca activ în bilanț.

d. O cheltuială este, de asemenea, recunoscută în contul de profit și pierdere în acele cazuri în care apare o datorie fără recunoașterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanții pentru produsele vândute.

1.3.Evidența și contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor

Contabilitatea românească este o contabilitate de angajamente; ea presupune reflectarea cheltuielilor în faza de angajare și consum, iar a veniturilor în momentul obținerii și realizării lor. Respectând principiul independenței exercițiilor, toate operațiile care determină cheltuieli și venituri sunt înregistrate în momentul angajării sau generării lor.

1.3.1. Documente specifice și reflectarea lor în contabilitate

Toate înregistrările în contabilitate trebuie să aibă la baza existența unui document legal care să adeverească existența respectivei tranzacții. Pentru ușurarea operării și asigurarea compatibilității informațiilor, aceste documente sunt tipizate. Ele au de asemenea un regim specific. Spre exemplu pentru a fi recunoscute legal ele trebuie să contină următoarele informații, conform Hotărârii Guvernului 831/2003, pentru aprobarea modelelor, formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă, precum și a normelor metodologice privind intocmirea și utilizarea acestora:

să conțină datele complete referitoare la societatea care le utilizează (în cazul nostru a hotelului)

să conțină datele complete de identificare a persoanei fizice sau juridice care le emite (nume firmă, adresă, cont bancar, cod fiscal etc. )

să fie semnate și ștampilate

să reflecte cu precizie operația economică în cauză, valoarea implicată, perioada etc.

să se folosească documente legale aprobate prin HG 831/2003.

De asemenea, în funcție de natura lor, fiecare categorie de documente are un regim particular de păstrare și arhivare.

Cele mai uzuale documente în cadrul activității hoteliere sunt:

pentru faza de aprovizionare

factura fiscală care contine informatii cantitativ-valorice cu privire la natura cheltuielilor efectuate

borderoul de achiziții folosit pentru aprovizionarea de pe piața agroalimentară

nota de recepție și constatare de diferențe care constituie documentul de încărcare a gestiunii cu marfa cumpărată; se folosește la gestiunea bucătăriei, barului, hotelului etc.

pentru faza de producție

bonuri de consum în care se evidențiază consumul de materii prime și materiale

rețetele de fabricație care conțin normele de consum corespunzătoare producției realizate

rapoartele de gestiune bar și bucătărie care centralizează lunar vânzările și consumurile de alimente și băuturi folosite în procesul de fabricație a mâncărurilor și băuturilor; se folosește la descărcarea gestiunilor bucătărie și bar

pentru faza de desfacere

factura fiscală reflectă vânzările prin virament; are la baza nota de plată

nota de plată reflectă natura serviciilor prestate (cazare, servicii suplimentare, produse consumate în restaurant (nota de plată ospătar)

bonul fiscal eliberat de casele de marcat fiscale pentru încasările în numerar

raportul de gestiune care stabilește zilnic situația realizărilor și a încasărilor distinct pe servicii prestate și modalități de încasare

monetarele centralizează încasările în numerar din diferite puncte de lucru; sunt folosite pentru înregistrarea încasărilor în numerar în registrul de casă.

Alte documente legale:

ștatul de plată pentru înregistrarea obligațiiilor de plată față de salariați

extrasul de cont utilizat pentru înregistrarea operațiilor bancare

contracte diverse (de împrumut, de exclusivitate, de muncă etc. )

Jurnale folosite în activitatea financiar-contabilă:

registrul de casă ron și valută

registrul de cumpărări și vânzări (necesar pentru înregistrarea TVA)

registrul jurnal

registrul inventar

cartea mare

1.3.2. Contabilitatea cheltuielilor

Cheltuielile unității hoteliere sunt reflectate în contul de rezultate grupate în funcție de destinație pe trei categorii: de exploatare, financiare și extraordinare.

Cheltuielile de exploatare sunt extrem de numeroase. Cele mai des evidențiate în documentele contabile ale unui hotel sunt: consumul de materii prime, materiale și alte stocuri, uzura obiectelor de inventar, cheltuielile cu salariile, costurile generate de serviciile prestate unității hoteliere de către terți, cheltuielile pentru diversele impozite și taxe plătite statului.

Cheltuielile cu materiile prime (necesare pentru realizarea preparatelor culinare la bucatăria hotelului) sunt reflectate în contul 601 Cheltuieli cu materiile prime, la preț de înregistrare. Reflectarea în contabilitate se face în momentul consumului stocului respectiv. Contul 601 are funcție contabifă de activ. Se debitează la darea în consum a materiilor prime în corespondență cu contul 301 "Materii prime" și, la sfârșitul exercițiului, cu diferențele de preț aferente materiilor prime incluse în cheltuieli în corespondență cu contul 308 "Diferențe de preț la materii prime și materiale". Se creditează la încheierea exercițiului cu repartizarea cheltuielilor cu materii prime asupra rezultatului financiar.

Consumul de materiale reprezintă tot o cheltuială de exploatare pentru un hotel. Materialele achiziționate și utilizate în cadrul activității curente sunt extrem de diverse: materiale gospodărești, piese de schimb, combustibili, obiecte de papetărie, imprimate etc. Contul care reflectă acest consum este 602 Cheltuieli cu materialele consumabile. Acesta are funcție contabilă de activ. Acesta se debitează pe parcursul exercițiului contabil cu valoarea materialelor date în consum în corespondență cu contul 302 "Materiale consumabile" . Se creditează la sfârșitul exercițiului cu repartizarea cheltuielilor cu materialele consumate asupra rezultatului financiar.

Obiectele de inventar existente într-un hotel sunt foarte diverse: lenjerie, perdele, mobilier divers, tacâmuri etc. Cheltuiala cu aceste obiecte se înregistrează pe măsura utilizării, Contabilizarea cheltuielilor se face în contul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar. Acesta are funcția contabilă de activ. Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosință. La sfârșitul exercițiului se soldează prin creditare cu repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului.

Numeroase cheltuieli ale hotelului sunt generate de serviciile diverse prestate de terti: reparații, colaborări, transport, servicii poștale, servicii bancare, publicitate, protocol etc. Acestea se înregistrează în conturile din grupele 61 Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți și 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti. Aceste conturi au functie de activ. Se debitează cu valoarea lucrărilor și serviciilor prestate de terți, în corespondență cu conturile care reflectă modalitatea și momentul plății, cele mai utilizate fiind: 401 "Furnizori", 5121 "Disponibil la bancă" sau 5311 "Casa".

B. Cheltuielile financiare sunt generate de operații financiare diverse, printre care cele mai frecvente în activitatea unui hotel sunt: dobânzi, diferențe nefavorabile de curs valutar, sconturi acordate.

Conturile care evidențiază cheltuielile financiare fac parte din grupa 66 Cheltuieli financiare. Acestea au functia contabilă de activ. Se debitează pe parcursul exercițiului la apariție cheltuielii respective, în corespondență cu conturi diverse, cum ar fi:

168 "Dobânzi" sau 5121 "Disponibil la bancă" la plată dobânzilor aferente împrumuturilor primite

50 "Investiții financiare pe termen scurt" la vânzarea în pierdere a titlurilor de plasament

5124 "Disponibil în devize" sau 4111 "Clienți" la achitarea unei facturi în valută sau la încasarea unei creante în valută.

4111 "Clienți" la acordarea de sconturi

Conturile de cheltuieli financiare se creditează la sfârșitul exercițiului prin repartizarea lor asupra rezultatului financiar.

C. Cheltuielile extraordinare pot fi generate de evenimente extraordinare cum ar fi calamități naturale sau expropieri de active.

Contul utilizat este 671 Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare. Contul 671 are functie contabilă de activ. Se debitează pe parcursul exercițiului la efectuarea diferitelor cheltuieli din operațiuni extraordinare . La sfârșitul exercițiului acest cont se soldează, creditându-se la repartizarea asupra contului 121 "Profit și pierdere".

D. Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele

Sunt cheltuieli de exploatare sau financiare, ocazionate de deprecierea activelor amortizabile și neamortizabile, precum și cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli. Aceste cheltuieli nu genereaza plăți pentru activitatea de trezorerie și ele sunt considerate ca o sursă de autofinanțare de investiții (de aceea se mai numesc cheltuieli calculate).

Conturile utilizate sunt 681 (cheltuieli de exploatare privind amortizările și provizioanele) și 686 (cheltuieli financiare privind amortizările și provizioanele). Sunt conturi de activ, se debitează pe parcursul exercițiului financiar prin conturile 15 (provizioane pentru riscuri și cheltuieli), 28 (amortizări privind imobilizarile), 29, 39, 49, 59 (provizioane pentru depreciere). La sfârșitul exercițiului aceste conturi se soldează, creditându-se la repartizarea asupra contului 121 "Profit și pierdere".

E. Cheltuieli cu impozitul pe profit

Pentru înregistrarea impozitului pe profit (respectiv pe venit) se folosește contul 691 cheltuieli cu impozitul pe profit (pentru întreprinderile care se încadrează în prevederile Legii 414/2008 privind impozitul pe profit) respectiv pe venit pentru întreprinderile care se încadrează în rândul micro întreprinderilor conform Ordonanței 24/2007, privind impunerea microîntreprinderilor. Acest cont se debitează în cursul anului cu impozitul datorat prin contul 441 (impozit pe profit/venit) și se creditează prin debitul contului de rezultate 121. Impozitul pe profit/venit se calculează și se înregistrează lunar. Plata lui se efectuează trimestrial, pănă la data de 25 ale lunii următoare perioadei la care se referă.

1.3.3. Contabilitatea veniturilor

Veniturile hotelului sunt evidențiate în contabilitate în conturi grupate în funcție de tipul de activitate care le-a generat în: venituri de exploatare, venituri financiare și venituri extraordinare.

A. Veniturile de exploatare sunt generate de activitatea de cazare a clienților, de prestarea de servicii diverse, de vânzarea produselor la restaurant, vânzarea de mărfuri în diferite spații comerciale ale hotelului, venituri în avans sau din creanțe recuperate etc.

Veniturile din activitatea de cazare și alte servicii prestate se înregistrează în contul 704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate. Acesta are funcția contabilă de pasiv. Se creditează pe parcursul exercițiului, în momentul facturării, în corespondență cu contul 4111 "Clienți", 512 "Disponibil la bancă" sau 5311 "Casă", în funcție de modul de decontare. Se debitează la sfărșitul exercițiului prin încorporarea sumei totale în contul de rezultate.

Contul 701 Venituri din vânzarea produselor finite este cont cu funcție contabilă de pasiv. Se creditează cu prețul de vănzare al produselor finite vândute prin intermediul restaurantului hotelului sau transferate altor unități, în corespondență cu contul 5311 "Casa", 5121 "Disponibilla bancă" sau 4111 "Clienți', în funcție de modalitatea și momentul plății. Se debitează la încheierea exercițiului financiar cu transferul sumei totale asupra rezultatului, în contul "Profit și pierdere".

707 Venituri din vânzarea mărfurilor înregistrează sumele obținute în urma vânzării diferitelor mărfuri în spațiile comerciale ale hotelului (baruri, magazine). Acesta are funcția contabilă de pasiv. Se creditează cu prețul de vănzarea la livrarea mărfurilor în corespondență cu contul 4111 "Clienți" 5311 "Casa" sau 512 "Disponibil la bancă" în funcție de momentul și forma plății. Se debitează la sfârșitul exercițiului, soldânduse în corespondență cu contul de rezultate. B. Veniturile financiare obținute de un hotel sunt dobânzi, diferențe favorabile de curs valutar, sconturi obținute și altele.

Conturile în care se înregistrează aceste venituri fac parte din grupa 76 Venituri financiare:

761 Venituri din imobilizări financiare

762 Venituri din investiții financiare pe termen scurt

763 Venituri din creanțe imobilizate

764 Venituri din investiții financiare cedate

765 Venituri din diferențe de curs valutar

766 Venituri din dobânzi

767 Venituri din sconturi obținute

Acestea sunt conturi cu funcție contabilă de pasiv. Se creditează pe parcursul execițiului la realizarea veniturilor respective. Se debitează la sfârșitul exercițiului, soldându-se, cu încorporarea veniturilor financiare totale în contul "Profit și pierdere".

C. Veniturile extraordinare nu sunt obținute în urma activității obișnuite a hotelului ci sunt generate de compensațiile primite pentru cheltuieli sau piederi din calamități sau alte evenimente extraordinare.

Contul 771 Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și alte similare înregistrează subvențiile primite drept compensație pentru pierderi înregistrate de societate , ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare. Are funcția contabilă de pasiv. Se debitează pe parcursul exercițiului la apariția respectivelor venituri. La sfarsitul exercițiului se soldează prin creditare, în corespondență cu contul "Profit și perderi".

D. Venituri din amortizari și provizioane

Veniturile din amortizări și provizioane sunt venituri calculate, determinate de diminuarea provizioanelor pentru deprecieri și a celor pentru riscuri și cheltuieli. Aceste venituri se contabilizează de regulă la sfârșitul exercițiului financiar, în cazul ieșirii activelor pentru care s-au constituit provizioane sau în cazul anulării parțiale sau totale a provizioanelor rămase fără obiect.

Conturile utilizate sunt 781 (venituri din provizioane privind activitatea de exploatare), 786 (venituri financiare din provizioane). Aceste conturi sunt conturi de pasiv și se creditează prin conturile 15 (provizioane pentru riscuri și cheltuieli), 28 (amortizări privind imobilizările), 29, 39, 49, 59 (provizioane pentru depreciere). La sfârșitul exercițiului aceste conturi se soldează, debitându-se prin repartizarea asupra contului 121 "Profit și pierdere".

1.3.4. Contabilitatea rezultatelor

Rezultatul exercițiului poate fi profit sau pierdere, iar el este reflectat în contul 121 Profit și pierdere. Acesta este un cont bifuncțional în care se transferă toate cheltuielile și veniturile aferente exercițiului respectiv. Se debitează cu cheltuielile de exploatare, financiare și excepționale efectuate și înregistrate în cursul exercițiului, soldându-se astfel toate conturile de cheltuieli. Se creditează la încorporarea tuturor veniturile de exploatare, financiare și extraordinare realizate în urma desfășurării activității. Dacă soldul final este creditor, hotelul are un profit contabil. În cazul în care soldul final este debitor, unitatea înregistrează pierderi în exercițiul respectiv.

Trebuie facută distincție între profitul (rezultatul) contabil și profitul (rezultatul) fiscal. Profitul (rezultatul) contabil reprezintă suma profitului sau a pierderii reflectate în contul 121. Profitul (rezultatul) fiscal reprezintă rezultatul exercițiului stabilit potrivit regulilor fiscale. Profitul fiscal se detemină prin relația:

Rezultatul brut al exercitiului este suma rezultatului din activitatea curentă de exploatare, a rezultatului financiar obținut pe parcursul exercițiului și rezultatul extraordinar. Rezultatul brut poate fi calculat ca diferența dintre veniturile obținute și a cheltuielile efectuate pe parcursul exercițiului. Cheltuielile nedeductibile sunt stabilite de Legea 414/2008, privind impozitul pe profit și pot cuprinde:

impozitul pe profit datorat

impozitul pe profit realizat în străinătate

amortizarea peste limitele prevăzute prin lege

amenzile și penalitățile datorate

sume utilizate pentru constituirea de provizioane sau rezerve peste limitele legale

cheltuielile cu promovarea care depășesc prevederile legale

cheltuielile de sponsorizare peste limita prevăzută prin lege

Veniturile neimpozabile pot fi dividende primite de la alte persoane juridice române, sau alte surse.

În cazul obținerii unui profit fiscal, acesta se impozitează aplicând cotele de impozit în vigoare plus facilitățile fiscale (dacă există). În cazul în care s-a obținut pierdere fiscală, aceasta se reportează în fiecare lună, până la recuperarea ei. Acest proces nu poate depăși 5 ani de la data înregistrării pierderii. Nu se recupereaza pierderea fiscală pentru persoanele juridice care se desființează.

CAPITOLUL II

S.C. "Best Western" HOTEL S.R.L.BAZĂ DE CERCETARE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI A REZULTATELOR

Pentru a înțelege specificul activității hotelului, problemele cu care eventual se confruntă, ca și tendințele sale de dezvoltare este necesară cunoașterea istoriei înființării și evoluției economico-financiare a societății comerciale "Best Western "Hotel. Acest hotel poate să fie prezentat și ca un exemplu de succes, o investiție făcută cu curaj în turismul românesc atunci când economia țării era instabilă iar legislația nu favoriza astfel de actiuni.

2.1.Scurt istoric al hotelului "Best Western"

Înființarea societății, forma juridică

S.C. "Best Westen" Hotel SRL este persoană juridică română având statutul de societate comercială cu răspundere limitată. Societatea comercială a fost înființată în baza Legii 31/1990, a Legii 35/1991, a Codului Comercial și a prevederilor legale în vigoare.

Sediul social al societății se aflaîin București, str. Sapienței nr 1, sector 6.

Societatea este înregistrată la Registrul Comertului cu numărul J40 / 55555 /31.12.2000, având Codul Unic de Înregistrare: 1129376

S.C. "Best Westen Hotel" SRL este o societate comercială cu capital mixt. Capitalul social în valoare de 156.000 mii ron este vărsat în întregime (în numerar în valoare de 30.912 USD și în natură echivalentul a 18.567 USD). Societatea are doi asociați și anume: un investitor străin d-I John Smith din Israel care define 80% din capitalul social și o societate româneasca SC TRAVEL AGENCY SRL care deține 20 % din capitalul social.

Statutul societății

Adunarea generală a asociaților este organul de conducere al societății care decide asupra activităților desfășurate pentru realizarea obiectului de activitate al societății, în care scop:

aprobă bilanțul și hotărește repartizarea beneficiului net; desemnează și revocă pe administratori și cenzori, le stabilește împuternicirile și remunerația și le dă descărcare pentru activitate;

hotărește modificarea statutului societății

Societatea este administrată de de un consiliu de administrație format din doi administratori numiți prin contractul de societate.

Activitatea financiară a societății este verificată de către asociați și anual de un auditor autorizat.

Societatea nu are ipotecate proprietățile imobiliare.

Aspecte fiscale

Societatea S.C. "Best Westen Hotel" SRL este plătitoare de TVA, fiind înregistrată la administrația financiară, conform legislației în vigoare. De asemenea societatea este plătitoare de impozit pe profit, impozite pe teren și clădiri, asigurări sociale și de sănătate, și alte obligații la fondurile speciale. Nu este plătitoare de accize. Societatea are autorizație de vânzare băuturi alcoolice, tutun și cafea în regim de alimentație publică.

Dreptul muncii

Încadrarea salariaților se face pe baza unui contract de muncă individual, cu respectarea prevederilor legislației muncii și prevederilor stipulate în contractul colectiv de muncă, încheiat conform prevederilor legale. Contractele de muncă și contractele de convenție civilă sunt înregistrate la Camera de Muncă.

Societatea are 86 salariați dintre care 5 colaboratori; personalul constă din personal de întreținere, ospătari, cameriste, bucătari și personal administrativ și de conducere.

Dreptul mediului

Activitatea societății nu afectează mediul inconjurător, luând toate măsurile necesare protecției acestuia.

Litigii

S.C. "Best Westen Hotel" SRL nu prezintă litigii.

2.2 Obiectul de activitate și oferta hotelului

Obiectul de activitate

Domeniul principal de activitate îl reprezintă serviciile hoteliere și de alimentație publică, cod CAEN 5511. De asemenea sunt incluse în obiectul de activitate activități de consulting și management în domeniul hotelier și turistic, transport internațional de bunuri și persoane, intermedieri mobiliare și imobiliare, etc.

Organizarea activității de ansamblu

Activitatea principală este activitatea de servicii hoteliere și alimentație publică (cod CAEN 5511) – Societatea posedă licență de turism nr. 405/01.09.2005 conform HGR 513/2004 și OMT nr. 125/2004, în baza căreia poate desfășura activități specifice hotelurilor și restaurantelor.

Baza materială

Societatea deține în proprietate un hotel, construcțiile anexe și terenul înconjurător în localitatea balneoclimaterică Tușnad. Hotelul a fost cumpărat în anul 2003 de la SC APEX SRL Capacitatea maximă de cazare este de 78 de camere, respectiv 144 locuri. Cumpărarea hotelului a fost posibilă prin contractarea unui împrumut extern, de la un investitor străin din SUA, House International Ltd. Împrumutul extern și dobânzile aferente vor fi returnate în urmatorii 5 ani din încasările curente ale societătii

De asemenea, începând cu anul 2003, societatea a realizat investiții privind reamenajarea și modernizarea hotelului cum ar fi: schimbarea ferestrelor cu ferestre de tip termopan, schimbarea mobilierului, dotarea cu televizoare în fiecare cameră, modernizarea bazei de tratament, instalarea de căzi jacuzzi, schimbarea centraron telefonice, montarea antenei parabolice HBO, modernizarea bucătăriei cu echipament de lucru modern etc.

Societatea a încheiat cu societatea de asigurări Alianzz-Țiriac polițe de asigurare pentru clădirea hotelului și a inventarului din incintă. De asemenea au fost asigurate și mijloacele de transport deținute de societate; conform cerințelor legale.

Furnizorii societății în ce privește aprovizionarea curentă cu produse alimentare și agroalimenatare sunt cei locali, reducând astfel costurile cu aprovizionarea.

Transporturile de mărfuri sau de persoane necesare activității hotelului se realizează cu mijloace de transport proprii: un microbuz, 2 autoturisme Dacia papuc, și un autoturism Volgsswagen Passat.

Hotelul este situat în stațiunea balneoclimaterică Tușnad, care dispune de ape minerale, ape sulfuroase, grote de sulf. Baza de tratament amenajată în incinta hotelului este unul din punctele de atracție ale zonei.

Un important segment de activitate constă din organizarea de conferințe, congrese sau întâlniri periodice pentru diferite societăți comerciale, partide politice, grupuri etnice, etc. Acest lucru este posibil prin amenajarea și modernizarea a două săli mari de conferințe și mai multor săli de seminarii dotate conform cerintelor moderne.

Oferta hotelului

Activitatea agentului comercial vizează în principal piața internă, dar clientela sa se extinde și pe piața externă, în special pentru Uniunea Europeană și Israel.

Hotelul este cotat cu 3*** și este inclus în lanțul hotelier Best Western. Hotelul pfătește o franciză pentru includerea în lanțul Best Western, pentru popularizare și reclamă. Hotelul beneficiază de rezervări prin sistemul de rezervări al lanțului, pentru care plătește o cota de 10% din totalul rezervărilor făcute prin acest sistem.

Serviciile pe care le oferă societatea sunt:

• servicii de cazare și alimentație publică

• servicii de tratament și cură balneoclimaterică

• servicii suplimentare cum ar fi masaje, jacuzzi, servicii de cosmetică și coafură, curățătorie haine

• organizare de excursii în zonele apropiate (lacul Sf Ana, stațiunea Balvanyos, Tg. Secuiesc, Brașov etc.)

• transportul turiștilor de la / la hotel – cea mai apropiată stație CFR.

• lecții de călărie, plimbări cu sania trasă de cai

• foc de tabară

• organizare de conferințe și seminarii

Hotelul este cotat cu 3*** , și ca urmare prețurile practicate sunt la nivelul confortului asigurat. Clientela hotelului se racolează din rândul persoanelor fizice cu venituri ridicate, a turiștilor străini și în special al societăților comerciale care vin aici să organizeze conferințe, congrese, întâlniri anuale.

Politica de promovare

În ceea ce privește politica de promovare, aceasta se realizează prin mijloace de comunicare în masă cum ar fi: presa, radio, TV. Societatea a încheiat contracte barter cu societăți de publicitate cum ar fi Capital SA, Publirom SA, Ziarul Finaciar etc. prin care hotelul oferă servicii de cazare în schimbul spoturilor publicitare în ziare, reviste etc.

Fiind afiliată la lanțul hotelier Best Western, societatea beneficiază de reclamă în catalogul Best Western, de rezervări realizate prin biroul Best Western din Grecia etc.

2.3.Structura organizatorică

Personalul este împărțit în departamente funcționale, fiecare având propria sa zonă de autoritate și responsabilitate. Relațiile dintre diferite sectoare de activitate pot fi reprezenatate prin intermediul unei organigrame sau scheme a structurii ierarhice. Organigrama îi permite managerului hotelului să cunoască poziția lucrătorilor în hotel, precum și cine față de cine este responsabil. În figura 1 este prezentată structura organizatorică și managerială a hotelului. Organigrama arată unde și cum fiecare departament se încadrează în structura globală a sistemului și evidențiază împărtirea responsabilităților și liniile de autoritate.

Departamentele pot fi împărtite în două categorii :

centre de venit (departamente operaționale) cum ar fi: cazarea, alimentație, centre de afaceri, telefoane clienți, servicii de spălătorie/curățătorie pentru clienți etc.

centre de sprijin (departamente de servicii de sprijin) cum ar fi: întreținere, marketing, contabilitate, personal și training etc.

Responsabilitățile departamentelor de bază ale hotelului

Alimentația: Departamentul alimentație oferă clienților o diversitate de facilități, dar se concentrează în special pe oferta de preparate culinare și băuturi. Aceste servicii sunt asigurate de restaurant, bar, departamentul de banchete și room-service.

Conducerea acestui departament este asigurată de un manager cu alimentația și are în subordine un bucătar șef, un șef de sală, 2 barmani, 5 bucătari,10 chelneri.

Cazare: în cazul departamentului cazare sunt implicate mai multe secțiuni: secțiunea front-office și departamentul de etaj.

• front-office este departamentul cel mai vizibil din hotel. Punctul de focalizare a activității în interiorul sectiunii front-office este desk-ul recepției. Acesta cuprinde următoarele sectoare: casierie, corespondență și informații, luarea în evidență și atribuirea camerelor. Toate aceste activități sunt grupate în principal la aceiași tejghea. Principalele operațiuni financiare care se desfășoară la recepție sunt: plățile în numerar, verificarea cecurilor și administrarea valutei și a cărtilor de credit.

• departamentul de etaj este responsabil pentru administrarea camerelor pentru clienți și curățenia tuturor locurilor publice ale hotelului. Este necesară o legatură strânsă între departamentul front-office și departamentul de etaj pentru ca informațiile despre starea camerelor sa fie actuale: de exemplu, care camere sunt disponibile, care sunt ocupate, etc.

Departamentul cazare este condus de un manager de cazare, care are în subordine un șef de recepție, 4 recepționeri, un supervizor peste personalul de curățenie, 8 cameriste, 5 femei de serviciu.

Vânzări și marketing este departamentul responsabil de noi afaceri pentru hotel. Acestea constau în închirieri de camere, reuniuni etc. Departamentul se ocupă de asemenea de publicitatea hotelului, promovarea vânzărilor etc. Ținând cont de poziția relativ izolată a hotelui, o parte din activitatea de promovare a hotelui a fost preluată de biroul din București, în stransă legatură cu agenția de turism Travel Agency.

Departamentul de vânzări – marketing este condus în principal de managerul de marketing sub directa îndrumare a managerului principal.

Contabilitatea este responsabilă pentru monitorizarea tuturor activităților financiare ale hotelului. Departamentul este condus de un contabil – șef, care are în subordine 5 contabili și un casier.

Întreținerea este departamentul responsabil pentru întreținerea și funcționarea tuturor echipamentelor și mașinilor (încălzire, aer condiționat, iluminat, parc auto, service echipament de tehnică de calcul). De asemenea este responsabil pentru executarea lucrărilor de tâmplărie, tapițerie și lucrări mici de zidărie, zugrăvit, instalații sanitare etc. Acest departament este condus de un manager de întreținere care are în subordine 5 instalatori, un mecanic șef, 2 mecanici, 5 muncitori pentru lucrări de tâmplărie sau zugrăvit.

Personal și training (resurse umane). Acest departament este responsabil pentru angajarea de personal precum și pentru training-ul personalului angajat, cum ar fi: cursuri pentru ospătari și recepționeri în hoteluri de lux etc. Din acest departament fac parte șeful de personal și un responsabil pentru training de personal.

2.4.Organizarea compartimentului financiar-contabil

Compartimentul finaciar contabil este organizat pe următoarea structură:

casierie generală

departamentul de facturare-încasare

departamentul de urmărire a debitorilor / furnizorilor

departamentul financiar.

Conducerea compartimentului financiar contabil revine unui care are în subordine alți 5 contabili și un casier pentru care există efectuate formele legale de reținere de garanții materiale.

Casieria generală primește încasările zilnice de la compartimentul facturare-încasare și de la celelalte puncte de vânzare din hotel, le depune la bancă, asigură gestiunea internă a tuturor caselor de marcat din hotel, completează registrul de casă.

Departamentul facturare-încasare înregistrează toate prestațiile furnizate clientului, asigură și urmărește încasarea notei de plată sau transmiterea ei la compartimentul controlului încasărilor și debitorilor (dacă s-a acceptat modul de plată prin virament). Tot aici se elaborează rapoartele de gestiune zilnice .

Departamentul de urmărire a debitorilor furnizorilor are rolul de urmărire a încasării creanțelor diverse sau a debitorilor diverși, înregistrează datoriile către furnizori și urmărește plățile efectuate către aceștia.

Departamentul financiar efectuează următoarele operațiuni financiar contabile:

înregistrează și controlează operațiunile bancare și de casă; verifică depunerile la bancă

verifică încasarea creanțelor și a datoriilor; urmărește înregistrarea datoriilor la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, de sănătate și șomaj și alte fonduri speciale

întocmește și procesează ștatele de plată; asigură plata pesonalului

întocmește și înregistrează notele de recepție și încărcare a gestiunii

înregistrează în contabilitate documentele primare

generează balanțele de verificare lunare, rapoartele anuale și rapoartele interne de control

asigură controlul intern de gestiune

Fiecare angajat din cadrul unui departament îndeplinește niște atribuții specifice, conform celor înscrise în fișa postului. În continuare prezentăm un exemplu de fișă de post pentru funcția de casier.

Fișă de post

1. Denumirea postului : Casier

2. Cerințele formale: Persoana încadrată în postul de casier trebuie să aibă studii economice medii, să nu prezinte cazier la poliție și să depună o garanție materială sub forma unui depozit depus într-un cont personal deschis la bancă.

3. Descrierea postului:

Casierul are ca sarcină principală efectuarea de încasări și plăți în numerar.

4. Atributii și responsabilități:

primește zilnic încasările de la diferite puncte de lucru din hotel (restaurant, bar, recepție etc.), însoțite de centralizatoare (monetare)

pe baza monetarelor înregistrează sumele încasate în registrul de casă

efectuează plăți în numerar pentru furnizori, pe baza facturii prezentate de furnizor

acordă avansuri de trezorerie personalului pe baza dispozițiilor de plată semnate de conducere și vizate de compartimentul financiar contabil

verifică și centralizează datele din casefe de marcat; preia rapoartele fiscale de închidere

efectuează plăți către personal pe baza statelor de plată

depune numerarul în bancă și ridică numerarul din bancă când este necesar

5. Subordonarea:

Casierul este subordonat contabilului șef.

Suportul informatic al gestiunii și contabilității

Pentru eficientizarea și controlul activității desfășurate, compartimentul financiar contabil utilizează următoarele programe de gestiune financiar – contabile:

1. Programul de contabilitate financiară Platforma 6.2, furnizat de SC Soft System SRL. Acest program asigură înregistrarea documentelor primare cum ar fi facturile, extrasele de cont și a operațiunilor din registrul de casă, ștatele de plată etc. Pe baza acestora, programul de contabilitate generează balanțele de verificare, registrele jurnal, cartea mare, registrele de vănzări și cumpărări și alte situații financiarcontabile.

2. Programul de gestiune hotelieră SITEL folosit la recepția hotelului pentru înregistrarea operațiunilor hoteliere care se derulează la recepția hotelului. Principalele operațiuni efectuate de programul Sitel sunt următoarele:

înregistrarea clienților, a rezervărilor, a serviciilor prestate către clienți, a tarifelor practicate

generarea unui raport de gestiune zilnică unde sunt specificate :

tipurile de servicii prestate (cazare, comenzi telefonice, servicii suplimentare etc)

totalul realizărilor din ziua respectivă

modul de plată (numerar, virament, carte de credit)

totalul persoanelor cazate, diferențiate pe categoriile: români și străini

numărul camerelor ocupate, gradul de ocupare

generează raportul fiscal de inchidere Z; acesta este emis de casa de marcat Galaxy atașată programului SITEL și se anexează la raportul de gestiune zilnic

emite nota de plată și bonul fiscal aferent (în cazul în care nota de plată este incasată în numerar)

3. Programul de gestiune hoteliera SICAS. Acest program este folosit la barul și la restaurantul hotelului pentru inregistrarea operațiunilor hoteliere care se deruleaza în cadrul acestor puncte de lucru. Principalele operațiuni efectuate de programul SICAS sunt următoarele:

generează un raport zilnic de vânzări de la restaurant respectiv , de la bar

evidențiază modul de plată (numerar, virament, carte de credit)

casa de marcat GALAXY atașată generează raportul fiscal zilnic Z care se anexează la raportul de gestiune zilnic.

emite note de plată insoțite de bon fiscal

înregistrează recepția de alimente, respectiv băuturi la preț de achizitie

înregistrează rețetele culinare

efectuează descărcarea de gestiune pe baza produselor vândute marcate, a normelor de consum evidențiate de rețetare și a prețurilor de achiziție pentru alimentele și băuturile cumpărate

actualizează stocul de gestiune conform valorilor găsite la inventar și emite un centralizator cu diferențele de inventar

emite rapoarte de gestiune lunare în care centralizează cumpărările, respectiv vânzările lunare cu descărcarea de gestiune luna

Performanțele obținute și direcții de dezvoltare a activității hotelului

2.5.1. Evoluția volumului de activitate

Activitatea hotelului s-a dezvoltat și diversificat de la an la an. În multe domenii, în special prin ofertele sale speciale, dar și prin calitatea serviciilor oferite turiștilor, el poate fi un exemplu pentru alte hoteluri din Romănia, care fac sau nu parte dintr-un lanț hotelier.

Gradul de ocupare este unul dintre cei mai utilizați indicatori ai activității hoteliere. El se poate defini ca raportul dintre numărul de camere ocupate și numărul de camere disponibile.

Potrivit Comisiei Naționale pentru Statistică "indicii de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează prin raportarea numărului de înoptări realizate, la capacitatea de cazare în funcțiune, din perioada respectivă", altfel spus pe baza numărului de locuri ocupate, și respectiv disponibile, și nu a numărului de camere.

Astfel putem determina gradul de ocupare astfel:

Gradul de ocupare = (NZT I CmaX ) x 100

unde NZT= număr zile-turist

Cmax = număr de zile calendaristice de funcționare

Alti indicatori care descriu volumul activității unui hotel sunt:

-numărul de turiști înregistrați în spațiile de cazare

-numărul de înnoptări: câte zile au stat, cumulat, turiștii cazați la hotel

-durata medie a sejurului: cât a stat, în medie, un turist

-încasarea medie pe loc cazare sau pe loc restaurant: valoarea medie a

încasărilor pentru un loc de cazare, respectiv un loc la restaurant

-numărul de locuri de cazare, numărul de locuri la mese în restaurant sau

la bar

Succesul și eficiența activității unui hotel este dependentă atât de numărul de turiști cazați, cât și de durata sejurului fiecăruia, respectiv de gradul de ocupare.

Evoluția numărului de turiști și a gradului de ocupare la S. C. "Best Western" HOTEL S.R.L. se prezintă astfel:

Dacă în perioada 2006 – 2009 s-a observat o evoluție ascendentă a numărului de turiști, respectiv a gradului de ocupare, în anul 2009 se observă o evolutie descendentă a volumului de activitate. De asemenea se contată o creștere a ponderii turismului intern în activitate hotelului, proporția turiștilor români în total crescând de la an la an.

În vederea analizei componenței structurii clienteron se urmărește evoluția indicatorului zi-turist sau zi-cameră diferențiată pe categoriile: români, Israel și alte țări. Este necesară o analiză separată pentru Israel, ținând cont că majoritatea turiștilor străini cazați la hotel provin din această țară

Evoluția ocupării hotelului după țară

Se observă și aici preponderența turiștilor români din totalul turiștilor intrați în hotel. De asemenea se constată din datele de mai sus că marea majoritate a turiștilor străini provin din Israel (ponderea lor variază intre 60% și 70% din totalul turiștilor străini). În anul 2007 numărul de turiști veniți din Israel a scăzut foarte mult (cu 35% față de anul precedent). Se observă că evoluția celor doi indicatori nu a fost ascendentă, precum numărul de turiști, în primii trei ani, ci ei au oscilat, înregistrându-se o mică scădere în anul 2007. Acest lucru s-a datorat scăderii duratei de sejur a turiștilor cazați la hotelul "Best Western".

Evoluția procentuală a celor doi indicatori analizați mai sus, precum și a numărului total de turiști, în perioada 2006 – 2009 este următoare:

Pe ansamblu se constată că situația hotelului este mai proastă în anul 2009 față de anul precedent, cea mai mare reducere înregistrându-se în cazul numărului de turiști. Anul 2009 este însă mai bun decât anul 2006, la toti indicatorii mentionati anterior. Anul cu cele mai bune rezultate din perspectiva atracției de turiști a fost 2008.

Evoluția de mai sus sugerează o variație într-un ritm diferit a duratei medii a sejurului. Acest indicator se calculează ca raport intre numărul de zile-turist și turiștii cazați.

Pentru perioada menționată evoluția duratei medii a sejurului, pentru turiștii romăni și străini este următoarea:

Se constată că durata medie a sejurului turiștilor străini este mai mare față de cea a turiștillor români, fapt explicabil și datorită efortului mare implicat de călătoria din țara de rezidență până în România. Deși în anul 2009 comparativ cu 2006 au venit mai mulți turiști, atât români, cât și străini, aceștia au avut un sejur mai scurt. De asemenea se constată că după o perioadă în care durata medie a sejurului a avut o tendință de scădere, în ultimul an acest indicator a crescut, atât în cazul turiștilor români, cât și al celor străini.

2.5.2 Evolutia forței de muncă

Caracteristicile și numărul angajațillor influențează atât calitatea serviciilor prestate (deci gradul de satisfacție al turiștilor), cât și cheltuielile cu personalul pe care le are unitatea hotelieră. De aceea deciziile cu privire la personal sunt foarte importante pentru desfășurarea activității în condiții optime.

Evoluția numărului de angajați ai hotelului este:

Se constată o scădere a numărului de salariati în ultimii trei ani. În anul 2008 numărul mediu de salariați a scăzut în același timp cu creșterea cifrei de afaceri și a numărului de turiști cazați, ceea ce implică o creștere a productivității muncii. Aceasta s-a datorat: calificării personalului, investițiilor făcute pentru modernizarea hotelului, extinderea suportului informatic etc.

2.5.3. Performanțele financiare ale întreprinderii în ultimii ani

Hotelul preluat de către societate avea echipamentele complet uzate, iar starea sa fizică era destul de degradată. Drept urmare, pentru ca unitatea să corespundă standardelor ridicate solicitate de încadrarea în rândul hotelurilor de 3*** a fost necesară o investiție importantă. În acest scop s-au contractat împrumuturi în valută.

Evoluția investițiilor și a împrumutului extern, la S.C. "Best Western" Hotel S.R.L., în perioada 2003-2009, se prezintă astfel:

În anul 2004 a avut loc cumpărarea hotelului, după cum se observă în tabelul de mai sus ; atunci au început și investițiile făcute cu credite contractate. Cea mai mică valoare au avut-o investitiile din anul 2007. Investiții masive au avut loc în anul 2009, an în care s-a aplicat și amortizarea accelerată a mijloacelor fixe. Împrumutul extern a fost contractat în anul 2003, iar tragerile de capital au început în anul 2003 și s-au terminat în anul 2005. Împrumutul a fost folosit pentru plata în rate a hotelului. Începând cu anul 2006, datoria externă a început să scadă datorită rambursării împrumutului conform contractelor încheiate.

Evoluția rezultatelor înregistrate în Contul de profit și pierdere, precum și a cifrei de afaceri pe ultimii 7 ani, a fost următoarea:

-mii ron-

În perioada 2003-2006 societatea a înregistrat pierderi datorită investițiilor efectuate (în special cumpărarea hotelului) și necesității de returnare a împrumutului extern. Deși în activitatea de exploatare s-a înregistrat profit, rezultatul final este pierdere datorită cheltuielilor financiare înregistrate. În anul 2006 și 2007 nu s-a platit impozit pe profit pentru că pe ansamblu societatea a înregistrat pierdere fiscală. Din anul 2007 se observă că societatea a înregistrat profit, ca urmare a amortizării parțiale a investiției și returnării parțiale a împrumutului extern. În anul 2009 societatea a reușit să acopere pierderile înregistrate în anii precedenți. Tot în anul 2009 s-au făcut invesții de valoare mare, care asociate cu amortizarea accelerată, a făcut ca profitul net obținut să fie mai mic ca în anul 2008.

2.5.4. Alte forme de evaluare și cuantificare a eficienței activității turistice

Eficiența activității desfășurate depinde și de o serie de factori calitativi, care nu pot fi sau sunt greu de cuantificat. De acești factori depinde și gradul de satisfacere al clienților hotelului, deci și durata șederii și, respectiv, eventuala lor revenire la hotel. Aceste urmări ar avea efecte benefice directe asupra cifrei de afaceri înregistrate.

Printre acești factori calitativi, menționăm:

• calitatea servirii: a crescut nivelul de servire a turiștilor, datorită calificării permanente a personalului (prin cursuri de calificare ospătari, calificare cameriste, calificarea personalului de conducere prin cursuri de management, participare la târguri de turism, cursuri limbi străine etc.

• diversitatea ofertei: a crescut gradul de diversificare a ofertei turistice; serviciilor de bază de cazare și alimentație publică li s-au adăugat servicii suplimentare, tratamente balneoclimaterice, masaje, jacuzzi, organizare de conferințe și seminarii și altele.

• gradul de confort: hotelul a fost încadrat oficial la categoria de 3*** crescând simultan gradul de confort al turiștilor prin instalarea de televizoare în fiecare cameră, modernizarea instalațiilor sanitare și a mobilierului, asigurarea transportului de la hotel la cea mai apropiată stație CFR și altele.

• eficienta folosirii resurselor naturale de care beneficiază hotelul a crescut, prin diversificarea și perfecționarea serviciilor de tratament balneoclimateric, precum și prin organizarea de activități în aer liber pentru turiști.

Toți acești indicatori sunt în permanenta atenție a conducerii hotelului deoarece îmbunătățirea lor are urmări pozitive asupra imaginii hotelului, a atractivității pe care o are, iar în final asupra rezultatelor financiare obținute.

2.5.5. Tendințe de dezvoltare

După cumpărarea hotelului, conducerea a pus accent pe creșterea calității serviciilor oferite și a gradului de confort al turiștilor. Totodată a reușit să acopere pierderile din anii trecuți datorate returnării împrumutului extern contractat în vederea cumpărării hotelului. În anul 2004 se urmărește creșterea numărului de turiști și diversificarea segmentului de clientelă. Mijlocul principal prin care se vor realiza aceste obiective va consta în dezvoltarea activității de reclamă și publicitate pentru care nu s-a acordat o atenție prea mare până în prezent.

Ținând cont că este unul din puținele hoteluri din țară care organizează conferințe și seminarii la standarde ridicate și într-un cadru natural deosebit, societatea va urmări organizarea unui număr sporit de astfel de evenimente.

De asemenea societatea își propune să exploateze mai accentuat potențialul balneoclimateric de care dispune și să-i facă reclamă în străinăte; astfel încât să crească numărul persoanelor individuale din țară și străinătate care să vină la hotel pentru tratament balneoclimateric.

CAPITOLUL III

CAZ PRACTIC PRIVIND EVIDENTA CONTABILĂ A CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI A REZULTATELOR LA S.C. "Best Western" HOTEL S.R.L.

Nota beneă Începând cu 1 ianuarie 2009 S. C. "Best Western" aplică reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene (conform Ordinului 306/2008). Cazul practic prezentat mai jos folosește reglementările contabile și planul de conturi în vigoare la 01.01.2009.

3.1. Înregistrarea contabilă a cheltuielilor și veniturilor

Pentru a se putea stabili care este rezultatul obținut la sfârșitul exercițiului de către hotelul "Best Western" este necesară evidențierea sistematică și cronologică a tuturor cheltuielilor și veniturilor realizate, atât în urma desfășurării activității curente, cât și ca urmare a unor evenimente extraordinare.

3.1.1. Înregistrarea contabilă a cheltuielilor

Cheltuielile înregistrate în urma desfășurării activității hotelului Best Western se grupează în cheltuieli de exploatare, financiare și extrordinare. Fiecare categorie se evidențiază distinct pentru a se putea mai bine tine evidența activității și a se putea analiza rapid și eficient rezultatele obținute.

Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Majoritatea cheltuielilor înregistrate de hotel se încadrează în această categorie. Ele provin din desfășurarea în condiții normale a activității legate de realizarea obiectului de activitate stabilit.

A1. Cheltuieli privind consumurile stocate și nestocate

Cheltuielile cu materiile prime (necesare pentru realizarea preparatelor culinare la bucătăria hotelului, cât și pentru consumul de băuturi de la bar) sunt reflectate în contul 601 Cheltuieli cu materiile prime, la preț de achizitie. Reflectarea în contabilitate se face în momentul consumului stocului respectiv. Contul 601 are funcție contabilă de activ. Se debitează la darea în consum a materiilor prime în corespondență cu contul 301 "Materii prime". Se creditează la încheierea exercițiului cu repartizarea cheltuielilor cu materii prime asupra rezultatului financiar.

Consumul de alimente și băuturi

Observații generale: materiile prime pentru bucătărie, respectiv băuturile, cafea, țigări se inregistrează în contabilitate la preț de achiziție

aprovizionarea magaziei bucătăriei cu materii prime

S-a achiziționat șuncă Prosciuto de la SC. Nordic Import Export; furnizorul a emis factura fiscală 4520725/23.12.2009, în valoare de 5.463.160 ron. Pe baza facturii de la furnizor s-a inregistrat marfa în gestiune, s-a emis nota de recepiie constatare diferenie cu numărul NIR:10102476 și s-a făcut următoarea înregistrare contabilă:

NIR:10102476

5.463.160 % = 401 "Furnizori" 5.463.160

4.590.891 301 "Materii prime bucătărie"

872.269 4426 "TVA deductibil"

aprovizionarea magaziei barului cu băuturi, țigări, cafea

S-a făcut aprovizionarea cu gin Beafeater, vodka și martini de la SC Top Vest Distribution SRL. Pe baza facturii furnizorului nr. 9443306/28.12.2009, în valoare de 5.238.380 ron, s-a emis NIR-ul 10200791 și s-a încărcat gestiunea barului:

NIR=10200791

5.238.380 % = 401 "Furnizori" 55.238.380

4.402.000 301.1 "Materii prime bar"

836.380 4426 "TVA deductibil"

înregistrarea consumului de materii prime la bucătărie, pe baza raportului de gestiune bucătărie

Consumul de materii prime la bucătărie sau bar este furnizat de Raportul de gestiune bucătărie l bar, generat de către programul de gestiune hotelieră SICAM, pe baza consumurilor tehnologice eviden,tiate în rețetare, a prețurilor de intrare la materii prime și a vânzărilor înregistrate prin casa de marcat.

306.090.954 601 "Cheltuieli cu = 301 "Materii prime 306.090.954 materiile prime" bucătărie"

înregistrarea consumului de materii prime la bar, pe baza raportului de gestiune bar

94.639.969 601 "Cheltuieli cu = 301.1 "Materii prime bar" 94.639.969

materiile prime"

Obs. De la 1.01.2009 contul 300 este înlocuit cu 301 , iar contul 600 este înlocuit cu 601

Consumul de materiale consumabile

Consumul de materiale reprezintă tot o cheltuială de exploatare pentru un hotel. Materialele achiziționate și utilizate în cadrul activității curente sunt extrem de diverse: materiale gospodărești, piese de schimb, combustibili, obiecte de papetărie etc. Contul care reflectă acest consum este 602 Cheltuieli cu materialele consumabile. Acesta are functie contabilă de activ. Se debitează în cursul exercitiului contabil cu valoarea materialelor date în consum în corespondență cu contul 302 "Materiale consumabile". Se creditează la sfirșitul exercițiului cu repartizarea cheltuielilor cu materialele consumate asupra rezultatului financiar.

Aprovizionare cu materiale de întreținere, materiale de construcții, electrice etc.

Hotelul s-a aprovizionat cu șervețele de la S.C. Matra Int SRL. Furnizorul a emis factura fiscală nr. 0828884/27.12.2009, în valoare de 547.400 ron, pe baza căreia s-a făcut înregistrarea în contabilitate:

NIR-ul cu nr. 10420342

547.400 % = 401 "Furnizori" 547.400

460.000 3021 "Materiale auxiliare"

87.400 4426 "TVA deductibil"

și darea în consum pe baza bonurilor de consum

Servețelele s-au dat în consum: concomitent s-a emis bonul de consum nr. 5/27.12.2009 care s-a predat la contabilitate; pe baza bonului de consum s-a făcut înregistrarea:

460.000 6021 "Cheltuieli cu mate rialele auxiliare" 460.000

= 3021 "Materiale auxiliare"

aprovizionarea cu combustibili

În data de 31.12.2009 s-a cumpărat motorină și uron de motor de la SC BENZOT-HAR S.A care a emis factura fiscală nr. 2639155/31.12.2009, în valoare de 721.700 ron. Pe baza facturii s-a făcut înregistrarea contabilă:

721.700 % = 401 "Furnizori" 721.700 608.000 3022 "Combustibili"

113.700 4426 "TVA deductibil"

și darea în consum pe baza bonurilor de consum

Motorina s-a dat în consum; pe baza bonului de consum nr. 4/31.12.2009 s-a făcut scăderea din gestiune:

608.000 6022 "Cheltuieli privind = 3022 "Combustibili" 608.000 combustibilii"

Aprovizionare cu rechizite, birotică

În data de 21.12.2009 s-au cumpărsat role pentru casa de marcat de la SC RTL pentru Tehnica de Calcul SRL Furnizorul a emis facturafiscală nr. 2873408/21.12.2009 în valoare de 952.000 ron. Pe baza facturii s-a făcut înregistrarea în contabilitate și s-a emis NIR-ul 10410956:

952.000 % = 401 "Furnizori" 952.000 800.000 3028 "Alte materiale consumabile" 152.000 4426 "TVA deductibil"

dare în consum pe baza bonurilor de consum

Pe baza bonului consum nr. 3/21.12.2009 s-a făcut înregistrarea:

800.000 6028 "Cheltuieli privind = 3028 "Alte materiale 800.000
alte materiale consumabile" consumabile"

Obs. De la 1.01.2009 contul 301 este inlocuit cu 302, iar contul 601
este înlocuit cu 602

Alte cheltuieli materiale

Cheltuieli cu energia și apa

Înregistrarea consumului de gaz pe baza facturii fiscale nr 5827224/20.12.2009 în valoare de 122.797.968 ron, de la SC DISTRIGAZ – SUD (vezi anexa 7- Acte primite/ PL.08)

122.797.968 % = 401 "Furnizori" 122.797.968 103.191.570 605 "Cheltuieli privind

energia și apa"

19.606.398 4426 "TVA deductibil"

Aprovizionarea și darea în folosință a obiectelor de inventar

Obiectele de inventar existente într-un hotel sunt diverse: lenjerie, mobilier divers, tacâmuri etc. Cheltuiala cu aceste obiecte se înregistrează pe măsura utilizării lor, în paralel cu evidențierea uzurii lor. Aceasta din urmă se poate înregistra integral la darea în folosință, sau eșalonat lunar. Contabilizarea cheltuielilor se face în contul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar. Acesta are funcția contabilă de activ. Se debitează cu uzura obiectelor de inventar utilizate, în corespondență cu contul 303 " Materiale de natura obiectelor de inventar". La sfârșitul exercițiului se soldează prin creditare cu repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului.

S-au cumpărat huse de mobilă de la SC TEXTOR S.A. cu factura fiscală 3343825/18.12.2009 în valoare de 8.929.165 ron (ANEXA 2). S-a emis nota de recepție și s-a făcut înregistrarea contabilă:

– s-a emis NIR -ul 10530185

8.929.165 % = 401 "Furnizori" 8.929.165

7.503.500 303 "Obiecte de inventar"

1.425.665 4426 ”TVA deductibil"

– s-a înregistrat darea în folosință a obiectului de inventar

7.503.500 603 Cheltuieli privind = 303 "Obiecte de 7.503.500
obiectele de inventar" inventar

Obs. De la 1.01.2009 conturile 321 și 322 sunt inlocuite cu 303 și 603. Obiectele de inventar date în folosință se trec direct pe cheltuieli, conform inregistrării contabile:

7.503.500 603 "Cheltuieli privind =303 "Materiale de 7.503.500
materialele de natura natura obiectelor de

obiectelor de inventar" inventar"

Cumpararea de tichete de masă și distribuirea lor la angajați

S-au cumpărat tichete de masă de la SC SODEXNO PASS S.A. care a emis factura fiscală nr. 5593370/18.12.2009 în valoare de 8.952.000 ron (vezi anexa 7- Acte primite lPL.08). Pe baza facturii s-a făcut înregistrarea:

8.952.000 % = 401 "Furnizori" 8.952.000 8.000.000 5328 "Alte valori"

800.000 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți"

152.000 4426 "TVA deductibil"

Trecerea pe cheltuieli a tichetelor de masă s-a făcut la distribuirea acestora la angajați, iar înregistrarea în contabilitate are la baza un tabel nominal de distribuire a tichetelor de masă conform legislatiei în vigoare.

8.000.000 604 "Cheltuieli privind = 5328 "Alte valori" 8.000.000
materialele nestocate"

+ Observație: societatea acordă tichete de masă angajaților săi care actiuează în cadrul biroului din București. Pentru restul de angajați societatea acordă o masă caldă, în limita ualorii tichetelor de masă care Ii s-ar cuveni.

Cheltuieli cu ambalajele

Aceste cheltuieli sunt ocazionate de cumpărarea de ambalaje, cum ar fi navete și sticle de băuturi răcoritoare, bere, etc. În general, firmele mari (cum ar fi Coca Cola) împrumută ambalajele necesare, pentru care firma plătește o garanție. La fiecare livrare ambalajele se predau la schimb. La terminarea contractului cu firma furnizoare, ambalajele se returnează, iar garanția se înapoiază clientului. În cazul în care ambalajele se deteriorează, ele sunt trecute pe cheltuieli, pe baza procesului verbal de casare sau cu ocazia inventarului anual.

Exemplu: Intrarea în gestiune a 10 navete de Coca Cola în valoare de 60.000 ron fiecare. Pe baza facturii furnizorului s-a făcut înregistrarea:

600.000 381 "Ambalaje" =401 "Furnizori" 600.000

Cu ocazia inventarului anual s-a constatat lipsa unei navete de bere în valoare de 60.000 ron (la preț de înregistrare)

600.000 608 "Cheltuieli privind = 381 "Ambalaje" 600.000 ambalajele"

A2. Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți

Numeroase cheltuieli ale hotelului sunt generate de serviciile diverse prestate de terti: reparații, colaborări, transport, servicii poștale, servicii bancare etc. Acestea se înregistrează în conturile din grupele 61 Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți și 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terți. Aceste conturi au functie de activ. Se debitează cu valoarea serviciilor prestate de terți, în corespondență cu conturile care reflectă modalitatea și momentul plății, cele mai utilizate fiind: 401 "Furnizori", 5311 "Casa" sau 5121 "Disponibil la bancă".

Cheltuieli cu reparațiile și întreținerea mijloacelelor fixe

Se folosește contul de cheltuieli 611 pentru înregistrarea lucrărilor de reparații majore sau a reviziilor periodice cum ar fi: reparațiile și lucrările de întreținere ale clădirii hotelului, întreținerea și revizia centraron termice, întreținerea periodică a liftului și altele.

Inregistrarea facturii 0306920/30.12.2009; în valoare de 750.000 ron, emisă de SC Bogdan Imre SRL pentru servicii privind lucrări de între,tinere periodică lift. (vezi Anexea 7- Acte primite/ PL8)

750.000 611 "Cheltuieli de întreținere și = 401 "Furnizori" 750.000
reparații"

Cheltuieli cu asigurarea mijloacelor fixe

Hotelul are încheiat un contract de asigurare cu Alianzz-Tiriac prin care sunt asigurate clădirile hotelului, mijloacele fixe și obiectele de inventar. Prima de asigurare este de 3.700 USD și se plătește trimestrial în ron la cursul ziron. De asemenea societatea plătește asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru mijloacele auto pe care le are în proprietate.

În luna decembrie s-a încheiat cu SC Asigurare – Reasigurare ASTRA SA Polița de asigurare obligatorie civilă auto Serie OI Nr. 0234936 din 26.12.2009 în valoare de 1.714.000 ron pentru Autornobilul mixt Dacia 1307. Poli,ta este valabilă până la data de 31.12.2004. Polita a fost achitată în numerar cu chitanța nr. 7160111.

1.714.000 613 "Cheltuieli cu = 5311 "Casa în ron" 1.714.000 primele de asigurare"

Cheltuieli de reclamă , publicitate, protocol

Publicitatea pentru un hotel este deosebit de importantă pentru atragerea clienteron. Hotelul beneficiază de publicitate în străinatate prin lanțul hotelier Best Western; astfel hotelul este inclus în catalogul Best Western unde este prezentat atât hotelul și serviciile turistice pe care le oferă, cât și tarifele practicate. Tot pe plan extern, societatea a participat la târgurile de turism internaționale la Londra, Berlin, alături de lanțul hotelier BEST WESTERN.

Pe plan intern, societatea a apelat la servicii de publicitate prin revistele românești cum ar fi Bursa, Capital, Pagini Naționale, Pagini Aurii, prin spoturile publicitare la radio sau televizioune. Cu aceste organisme de mass media s-au incheiat contracte de barter, prin care se oferă servicii de cazare la hotel în schimbul serviciilor de publicitate.

S-au contractat servicii de publicitate cu Ziarul Financiar pentru numerele din zilele de 20, 23 și 24 decembrie 2009, conform contractului de barter Nr. 1466/20.12.2009. Valoarea contractului de barter a fost de 4228,67 USD. Furnizorul SC Publimedia SA a emis factura fiscală 0366590/20.12.2009, în valoare de 142.506.179 ron. (vezi Anexa 7 – Acte primite lPL.08)

142.506.179 % = 401 "Furnizori" 142.506.179 119.753.092 623 "Cheltuieli de

protocol, reclamă și publicitate 22.753.087 4426 "TVA deductibil"

Cheltuieli cu transportul de mărfuri sau persoane executat de terți

Deși societatea are în proprietate mijloace auto cu care realizează aprovizionarea hotelui cu materii prime și materiale necesare, precum și transportul persoanelor și al personalului, totuși există cazuri în care poate închiria microbuze pentru transportul unui grup la sau de la hotel.

Astfel, cu ocazia organizării evenimentului din perioada 13.-15.12.2009 pentru SC Medrom Medical System SRL, pe lăngă serviciile de cazare, masă, sala de conferințe, hotelul a realizat și transportul grupului din București și retur. În acest scop a închiriat un microbuz de la firma SC VIP TRAVEL SERVICE INTERNATIONAL SRL. Aceasta a emis factura fiscală nr. 2842748/16.12.2009, în valoare de 12.600.421 ron (vezi Anexa 7 Acte primite/PL08) care s-a înregistrat în contabilitate astfel.

12.600.421 % = 401 "Furnizori" 12.600.421 10.588.589 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri și de personal"

2.011.832 4426 "TVA deductibil"

Cheltuieli cu delegații, detasări, transferuri

Aceste cheltuieli sunt ocazionate de delegațiile personalului în țară sau în străinatate. În cazul deplasărilor în tară înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu deplasările se face pe baza Ordinului de deplasare, semnat de conducerea unității și avizat de compartimentul financiarcontabil.

D-l lonescu Ion, angajat cu carte de muncă la hotel, a fost plecat în delegație la Bucuresti, în perioada 12-13.12.2009 cu scopul de a semna un contract de publicitate cu SC Pagini Naționale SA. El a primit un avans de 2.000.000 ron și la întoarcere a decontat următoarele cheltuieli: bilet de tren Tușnad-București 214.000 ron; bilet de tren București-Tușnad 214.000 ron; nota de plată la hotel Parc în valoare de 600.000 ron. Diurna acordată pentru două zile este de 454.000 ron, care reprezintă de 2.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice (conform art.9 alin.7 lit. c din legea 414/2008 privind impozitul pe profit și Ordinul 1.467/2008 pentru actualizarea cuantumurilor indemniza(iilor de delegare și detașare prevăzute în HG543/2001). În contabilitate s-au făcut următoarele înregistrări:

În cazul deplasărilor în străinătate, înregistrarea în contabilitate se face pe baza Decontului Justificativ, semnat și aprobat de conducerea unității.

D-l lonescu Ion, angajat cu carte de muncă, a fost plecat în delegație la Londra în perioada 09.12-15.12.2009 pentru a participa la World Travel Market. El a primit un avans spre decontare de 300 USD. Biletul de avion cu Austrian Airlines și cazarea la Londra au fost asigurate prin agenția de voiaj New Concept Travel, care a emis o factură în valoare de 14.959.248 ron. La întoarcerea din delegație dl. lonescu a lntocmit un decont justificativ în care figurau următoarele cheltuieli:

– diurnă: 220 USD (conform art. 9 alin(7) lit. c din legea 414/2008 privind impozitul pe profit și HG 436/2008 pentru modificarea și completarea HG 518/2001 privind unele drepturi și obligatii ale personalului român trimis în străinatate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar)

– cartelă de telefon: 8 USD

– taxi: 50 USD

Total decont: 278 USD. În contabilitate s-au făcut următoarele înregistrări:

+ Observație: Delegațiile în străinate s-au efectuat în scopul promovării hotelului în cadrul lanțului Best Western.

Cheltuieli cu servicii poștale, taxe de telecomunicație și servicii bancare

În contul 626 s-au înregistrat următoarele cheltuieli:

– cheltuieli cu telefonul; hotelul folosește servicii de telefonie fixă furnizate de RomTelecom SA, telefonie mobilă furnizate de Orange România SA sau CONNEX prin SC Mobifon SA

– cheltuieli cu Internetul și email-ul furnizate de SC TNT România SA (societatea și-a format o pagina de WEB pe Internet)

– servicii poștale cum ar fi timbre, expediere de scrisori, colete etc.

S-a înregistrat factura fiscală nr. 4018402PJ l 16.12.2009, în valoare de 4.191.447 ron, emisă de SC Orange România SA:

4.191.447 % = 401 "Furnizori" 4.191.447 3.522.224 626 "Cheltuieli poștale

și taxe de telecomunicație"

669.223 4426 "TVA deductibil"

Cheltuielile cu comisioanele bancare se înregistrează în contul 627. Societatea are deschise conturi în ron și valută la Banca ABN-AMRO, sucursala București și Brașov, precum și la Banca Comercială Ion Țiriac, sucursala Victoria. Documentul care stă la baza înregistrării în contabilitate a comisioanelor bancare este extrasul de cont.

În extrasul de cont din data de 12.12.2009 s-a evidențiat plata unui furnizor în valoare de 2.000.000 ron și a comisionului aferent de 20.000 ron:

20.000 627 "Cheltuieli cu serviciile = 5121 "Conturi la 20.000
bancare și asimilate" bănci în ron"

Banca percepe comisioane pentru operațiile de încasare / plată prin virament, de extragere numerar, pentru taxe de întreținere cont sau parola telefonică. De asemenea se percepe un comision de 3.5% pentru încasările prin VISA card.

Alte cheltuieli executate de terți

Aceste cheltuieli se înregistrează în contul 628; în aceasta categorie de cheltuieli sunt cuprinse cheltuieli extrem de diverse cum ar fi: servicii de consultanță, service pentru echipamentele de calcul, onorarii plătite avocatilor, taxe notariale, taxe de parcare, taxe veterinare și alte taxe,servicii de deratizare, de evacuare a gunoiului, reparații auto, reparații la aparate electrice etc.

S-a înregistrat factura fiscală nr. 2815289 /20.12.2009, în valoare de 3.320.104 ron, emisă de SC GOSP-COM SRL pentru lucrări de vidanjare și curățare cămin:

3.320.104 % = 401 "Furnizori" 3.320.104 2.790.003 628 "Alte cheltuieli cu

serviciile executate de terți"

530.101 4426 "TVA deductibil"

A3. Cheltuieli cu personalul

În cadrul activității hotelului se aplică mai multe forme de salarizare. Astfel pentru personalul operativ (ospătari, barmani etc) se aplică salarizarea în acord, iar pentru personalul de conducere și administrativ se aplică salarizarea în regie. Personalul este angajat pe baza unui contract de muncă care se înregistrează la Camera de muncă. Societatea a încheiat de asemenea un contract colectiv de

muncă unde sunt stipulate condițiile de muncă și odihnă, nivelul salarizării, durata concediilor de odihnă și a timpului de muncă, precum și alte condiții care stau la baza relațiilor de munca dintre angajați și conducere. Documentul care stă la baza inregistrării în contabilitate a salariilor datorate personalului este ștatul de plată.

Pe baza statului de plată s-au făcut următoarele înregistrări contabile (vezi Anexa 3 și Anexa 7):

Înregistrarea salariului brut datorat salariaților:

285.410.171 641 "Cheltuieli cu = 421 "Personal- 285.410.171
remunerațiile personalului" remunerații datorate"

Înregistrarea salariului brut datorat colaboratorilor:

8.196.000 621 "Cheltuieli cu = 401.9 "Colaboratori- 8.196.000

colaboratorii" remunerații datorate"

Observație: Începând cu 1. martie 2009 s-au desființat contractele de colaborare acestea fiind înlocuite cu contracte de muncă cu timp parțial de 2 sau 4 ore pe zi.

Înregistrarea concediilor medicale plătite de firmă

665.000 6458 "Alte cheltuieli = 421 "Personal- 665.000
privind asigurările remunerații datorate"

și protecția socială"

Înregistrarea concediului medical care se suportă din CAS

18.416.000 4311 "Contribuția unității = 423 „Personal- 18.416.000
la asigurările sociale" ajutoare materiale

datorate"

Observație: Concediile medicale pănă în 12 zile sunt plătite de firmă, iar cele peste 12 zile sunt plătite de asigurările sociale.

A4. Cheltuieli cu asigurările și protecția socială

Înregistrarea cheltuielilor cu contribuția angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de stat (cota de 24.5% aplicată la fondul brut de salarii).

66.586.193 6451 "Cheltuieli privind = 4311 "Contribuția 66.586.193
contribuția unității la unității la
asigurările sociale” asigurările sociale"

Observație Începănd cu data de 1.01.2004 cota de 24.5% aferentă contribuției angajatorului la asigurările sociale devine 22%.

Înregistrarea cheltuielilor cu contribuția la asigurările sociale de sănătate (în procent de 7% aplicat asupra fondului de salarii inclusiv colaboratori) datorată de unitate la Fondul de asigurări sociale de sănătate, conform Legii asigurărilor sociale de sănătate nr.145/2003

20.598.986 6453 "Cheltuieli privind = 4313 "Contribuția 20.598.986
contribuția unității la angajatorului la
asigurările sociale" asigurările sociale de sănătate"

Înregistrarea cheltuielilor cu contribuția la Bugetul asigurărilor pentru șomaj datorat de unitate (cota de 3,5 %,respectiv 3% de la 1.01.2004, aplicat asupra fondului de salarii realizat lunar de salariați conform Legii privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă)

14.303.759 6452 "Cheltuieli privind = 4371 "Contribuția 14.303.759
contributia unității unității la
pentru ajutorul de fondul de șomaj"
șomaj"

A5. Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Înregistrarea contribuțiilor la fondurilor speciale, cum ar fi:

– Cota de 0.75% aplicată la fondul de salarii datorată Camerei de muncă :

2.207.044 635 "Cheltuieli cu alte = 447.3 "Comision 2.207.044
impozite, taxe și datorat Camerei
vărsăminte asimilate" de muncă''

– Cota de 2% aplicată la adaosul comercial realizat din vănzarea băuturilor alcoolice și a țigărilor, conform Ordonanței Guvernului 22/1992

358.698 635 "Cheltuieli cu alte = 447.1 "Contribuția 358.698

impozite, taxe și unității la fondul special

vărsăminte asimilate" pt. sănătate publică"

Impozite si taxe locale

Impozitele și taxele locale sunt plătite conform Legii privind impozitele și taxele locale. În fiecare an societatea completează Declarația de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul persoanelor juridice și Declarația de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren în cazul persoanelor juridice. Această declarație constituie documentul care stă la baza înregistrării impozitului pe clădire sau pe teren, după cum urmează:

– înregistrarea impozitului pe clădire:

29.005.364 635 "Cheltuieli cu alte = 446 "Alte impozite, taxe 29.005.364
impozite, taxe și și vărsăminte
vărsăminte asimilate" asimilate"

– înregistrarea impozitului pe teren:

1.789.000 635 "Cheltuieli cu alte = 446 "Alte impozite, taxe 1.789.000

impozite, taxe și și vărsăminte
vărsăminte asimilate" asimilate"

Mijloacele auto se înregistrează la Administrația financiară locală de care aparține, pe baza Declarației de impunere pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport. Taxa se plătește trimestrial și se înregistrează în contabilitate pe baza chitanței emise de administrația financiară

540.000 635 "Cheltuieli cu alte = 446 "Alte impozite, taxe 540.000
impozite, taxe și și vărsăminte
vărsăminte asimilate" asimilate"

Înregistrarea pro ratei și a TVA deductibilă, devenită nedeductibilă

Hotelul a efectuat atât operații care dau drept la deducere, cât și operații care nu dau drept de deducere (cum ar fi serviciile turistice complexe de tratament, cazare și alimentație). În acest caz la sfârșitul anului se face regularizarea TVA deductibilă dedusă în cursul anului și determinarea

TVA nedeductibilă, prin aplicarea proratei la totalul TVA deductibilă. Înregistrarea contabilă a TVA nedeductibile s-a făcut astfel2:

66.034.210 635 „Cheltuieli cu alte = 4426 "TVA deductibilă " 66.034.210 impozite, taxe și

vărsăminte asimilate"

A6. Alte cheltuieli de exploatare

Obs. De la 1.01.2009 cheltuielile excepționale se numesc cheltuieli extraordinare și reflectă pierderile din calamități sau alte evenimente extraordinare.

Celelalte cheltuieli exceptionale generate fie de operații de gestiune (amenzi, penalități, donații etc.), fie de capital (valoarea neamortizată a imobilizărilor cedate sau scoase din evidentă), devin cheltuieli de exploatare. Contul utilizat este 658 Alte cheltuieli de exploatare, cu funcție contabilă de activ. Se debitează, pe

2 Vezi Anexa7 : NC- nr.10809 Nota AuxL/PL.08 și Anexa 8 :Calculul Pro ratei

parcursul exercițiului, la efectuarea diferitelor cheltuieli din operațiuni de gestiune, respectiv la scoaterea din evidență a mijloacelor fixe vândute, donate sau scoase din folosință. La sfărșitul exercițiului acest cont se soldează, creditându-se la repartizarea asupra contului 121 "Profit și pierdere"

Înregistrarea lipsurilor din gestiune neimputabile din gestiunea bar și a TVA -ului aferent:

Lunar sau bilunar se efectuează inventarierea gestiunilor bucătărie și bar. Diferențele de inventar se eviden,tiază în raportul de gestiune bucătărie, respectiv bar la 31.12.2009 s-au înregistrat următoarele diferențe de inventar la gestiune bar:

13.681.325 658 "Alte cheltuieli de = 301.1 "Materii prime 13.681.325
exploatare" bar"

și TVA aferentă lipsurilor de inventar neimputabile:

2.599.451 658 "Alte cheltuieli de = 4427 "TVA colectată" 3.599.451

exploatare"

Înregistrarea penalităților și majorărilor plătite la bugetul de stat pentru obligații bugetare neplătite la termen

Pe baza procesului verbal de impunere emis de Administrația financiară s-au calculat majorări de întârziere la plata obligațiilor bugetare, în valoare de 4.168.551 ron. Înregistrarea în contabilitate este următoarea:

4.168.551 6581 "Despăgubiri, amenzi = 448 "Alte datorii și 4.168.551

și penalități" creanțe cu bugetul statului"

Înregistrarea vânzării unui mijloc fix

Societatea de iinea în proprietate un autoturism DACIA 1310, cumpărat cu factura 9435163 din 14.09.2005 de la Comauto Meriodian. În luna noiembrie 2009 mașina a fost vândută domnului Caraian Samuel. S-a întocmit contractul de vânzare cumparare din 11.11.2009 în valoare de 30.000.000 ron , contract care stă la baza radierii din circulatie. Pe baza contractului s-a emis factura fiscală nr.8339882 din 11.11.2009 în valoare de 30.000.000 ron și s-a făcut următoarea înregistrare în contabilitate:

30.000.000 461 "Clienți" =% 30.000.000

7583 "Venituri din 25.210.084

cedarea activelor"

4427 "TVA colectată" 4.789.916

Mijlocul fix a fost amortizat și la momentul vânzării amortizarea înregistrată era de 26.303.167 ron rezulfând o valoare rămasă a mijlocului fix de 14.163.261. Pe baza facturii de vânzare s-a întocmit un proces verbal de scoatere din gestiune și s-a făcut urmatoarea înregistrare contabilă:

B. Contabilitatea cheltuielilor financiare

Înregistrarea cheltuielilor cu dobânzile la împrumutul extern

Societatea a contractat un împrumut cu un investitor străin; contractul de împrumut este aprobat de Banca Națională și este trecut în Registrul datoriei externe cu numărul 1/3/1520 din 02.06.2005. Valoarea împrumutului a fost de 220.000 USD pentru care se plătește o dobandă de 4% pe an. La sfârșitul exercițiului financiar se calculează și se înregistraeză dobânda, utilizând următoarea relație de calcul:

D=(C•r•t)/(100•360) unde:

C- capital împrumutat

r – rata dobânzii

t – timpul de rambursare

S-a calculat o dobândă de 5.987 USD; adică 200.564.500 ron la cursul de 33500.
Înregistrarea în contabilitate s-a făcut utilizând următoarea formulă:

200.564.500 666 "Cheltuieli privind = 1687 "Dobânzi aferente 200.564.500
dobânzile" altor împrumuturi și datorii asimilate"

+ Observație: Conform Ordinului privind inchiderea anului financiar 2009, în anul 2009 dobânda deductibilă este cea la nivelul dobânzii LIBOR pentru trimestrul VI și anume de 2.75%. Restul de dobădă, calculată comform contractului, este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

Înregistrarea cheltuielilor cu diferențele de curs nevaforabile

S-a plătit o factură în valută, în valoare de 200 USD: factura a fost înregistrată la cursul de 32200 ron, iar plata s-a efectuat la 31.12.2009 la cursul de 32500 ron/USD

6.700.000 % = 5124 "Conturi la bănci 6.700.000

în devize"

6.640.000 401 "Furnizori"
60.000 665 "Cheltuieli din diferențe

de curs valutar

Returnarea împrumutului extern: în data de 29.12.2009; s-au returnat 10.000 USD din împrumutul extern, conform contractului de împrumut. Cursul la ziua plății era de 32500 ron, iar cursul la data intrării în contabilitate era de 7.744 ron. Pe baza extrasului de cont și a situației plăților aferente contractului de împrumut nr.8, a avut loc înregistrarea în contabilitate a următoarei operații.

335.000.000 % = 5124 "Conturi la bănci 335.000.000
în devize"

77.440.000 167 "Alte împrumuturi și datorii asimilate"
257.560.000 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar"

Contabilitate cheltuielilor extraordinare

Obs. De la 1.01.2009 cheltuielile excepționale se numesc cheltuieli extraordinare și reflectă pierderile din calamități sau alte evenimente extraordinare. Contul folosit pentru înregistrarea acestor cheltuieli este 671

Celelalte cheltuieli excepționale generate fie de operații de gestiune (amenzi, penalități, donații etc.), fie de capital (valoarea neamortizată a imobilizărilor cedate sau scoase din evidență), devin cheltuieli de exploatare.

Contul utilizat 671 Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare are funcție contabilă de activ. Se debitează, pe parcursul exercițiului, la efectuarea diferitelor cheltuieli extraordinare. La sfârșitul exercițiului acest cont se soldează, creditându-se la repartizarea asupra contului 121 "Profit și pierdere"

D. Cheltuieli cu amortizările și provizioanele3

Mijloacele fixe sunt înregistrate în contabilitate conform reglementărilor Legii 15/2000, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale multe clase și necorporale. Mijloacele fixe sunt grupate în mai înregistrate în conturi separate:

2111 – terenuri

212- construcții

2131 – mașini, utilaje și instalații de lucru

2132 – aparate și instalații de masurare și control

2133 – mijloace de transport

214 – birotică și mobilier

Amortizarea acestora se face în conturile 2811, 2812, 2813 și 2814.

Mijloacele fixe se definesc ca active care au o valoare mai mare de 8.000.000 ron și o durată de funcționare mai mare de 1 an. Imobilizările participă la mai multe cicluri de producție și de aceea se spune că ele se consumă treptat pe parcursul

3 Vezi Anexa 7 NC- nr. 10006 Nota Mij fixe

duratei lor de funcționare. Această uzură se numește amortizare și se trece lunar

pe cheltuieli, prin intermediul contului 6811.

Societatea a cumpărat 2 vitrine frigorifice de la SC INTEREXPO PRODCOM SRL, în valoare de 8.697.478 ron fiecare, cu factura fiscală nr. 9036247/16.12.2009 (vezi Anexa 7: note mijloace fixe). Înregistrălile contabile sunt următoarele:

– înregistrarea facturii:

20.699.997 % = 401 "Furnizori" 20.699.997 17.394.956
2133 "Mașini, utilaje și
instalații de lucru"
3.305.041 4426 "TVA deductibil"

Înregistrarea în contabilitate a amortizării lunare:

Codul de clasificare al vitrinelor frigorifice este 2.27, durata de funcționare 60 de ani. Conform art. 11. din Legea 414/2008 privind impozitul pe profit, se poate utiliza regimul de amortizare accelerată pentru echipamentele intrate după data de 1.07.2008. Astfel în primul an se amortizează 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix (adică 4.348.739); iar restul de 50% se amortizează în urmatorii 5 ani. Amortizarea lunară pentru primul an de funcționare a fost de 362.395:

362.395 6811 "Cheltuieli de exploatare =2813 "Amortizarea 362.395
privind amortizarea mașinilor, utilajelor și a

imobilizărilor" instalațiilor de lucru"

Înregistrarea provizionului pentru riscuri și cheltuieli, aferent diferențelor de curs nefavorabil legate de datoriile în valută

La sfârșitul exercițiului financiar, datoriile și creanțele în valută se reevaluează la cursul valutar afișat de BNR la 31.12.2009.

31.286.727 6862 "Cheltuieli financiare =1514 "Provizioane 31.286.727

privind provizioanele pentru pierderi

pentru riscuri și cheltuieli" din schimb valutar"

E. Cheltuieli cu impozitul pe profit

Pentru înregistrarea impozitului pe profit (respectiv pe venit) se folosește contul 691 cheltuieli cu impozitul pe profit (pentru întreprinderile care se încadrează în prevederile Legii 414/2008 privind impozitul pe profit), respectiv pe venit – pentru întreprinderile care se încadrează în rândul microîntreprinderilor, conform Ordonanței 24/2007, privind impunerea microîntreprinderilor.

Acest cont se debitează în cursul anului cu impozitul datorat prin contul 441 (impozit pe profit / venit) și se crediteaza în corespondență cu debitul contului de rezultate 121. Impozitul pe profit / venit se calculează și se înregistrează lunar. Plata lui se efectuează trimestrial, până la data de 25 ale lunii următoare perioadei la care se referă.

În continuare prezentăm modul de calculare a impozitului pe profit pentru S.C."Best Western" Hotel S.R.L.:

CALCULUL IMPOZITULUI PE PROFIT aferent anului 2009

1. TOTAL VENITURI =21.187.580.016.22

2. TOTAL CHELTUIELI = 20.463.898.457.74

3. PROFIT CONTABIL = 723.681.558,48

4. VENITURI NEIMPOZABILE : 397.741.073

5. CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE : 995.711.238

a. impozit pe profit (contul 691) = 302.729.842

b. amenzi, penalități (contul 6581) = 481.700.799

c. cheltuieli extraordinare (contul 671) = 33.981.396

d. cheltuieli cu donațiile, sponsorizările (contul 6582 ) = 77.245.000 din care:

– Baza calcul sponsorizare = 723.681.558 + 302.729.842 + 77.245.000 =1.103.656.400

– Sponsorizare deductibila = 1.103.656.400 ` 5% = 55.182.820 (Legea 414/2008 privind impozitul pe profit, art.7 alin(6)

– Sponsorizare nedeductibila = 77.245.000 – 55.182.820 = 20.062.180

e. cheltuieli de protocol (contul 623) = 33.272.165 din care:

– Baza de calcul protocol =723.681.558 + 302.729.842 + 33.272.165 = 1.059.683.565

– Protocol deductibil = 1.059.683.565* 2% = 21.193.671 (Legea 414/2008 privind impozitul pe profit, art.7 alin(q)

– Protocol nedeductibil = 33.272.165 – 21.193.671= 12.078.494

f. provizioane nedeductibile (din cont 1514) = 8.486.104

g. dobânzi nedeductibile = 134.408.053

6. PROFIT IMPOZABIL (3-4+5) = 723.681.558- 397.741.073 +995.711.238 = 1.321.353

Calcul coeficent K (ponderea veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor)

Total venituri din export = 2.308.207.755 Total venituri = 21.187.580.016

K= 2.308.207.755 / 21.187.580.016 = 0.11

7. IMPOZIT PE PROFIT: 302.729.842 din care:

– impozit aferent profitului care se impune cu cota de 6% = 8.721.156

Modalitate de calcul : 1.321.387.353 • 0.11 • 6%= 8.721.156

Rezerva aferenta reducerii impozitului =1.321.387.353 • 0.11 • 19%= 27.616.995

– impozit aferent profitului care se impune cu cota de 25% 294.008.686

Modalitate de calcul : 1.321.387.353 • 0.89 • 25%= 294.008.686

8. IMPOZIT PE PROFIT PLĂTIT: 63.494.472

9. IMPOZIT PE PROFIT DE PLATĂ: 239.235.370

Înregistrarea impozitului pe profit:

302.729.842 691 "Cheltuieli cu = 441 "Impozitul pe 302.729.842
impozitul pe profit" profit"

3.1.2 Înregistrarea contabilă a veniturilor

Ca și în cazul cheltuielilor, veniturile realizate de hotelul "Best Western" se grupează în trei categorii: de exploatare, financiare și extraordinare

Contabilitatea veniturilor din exploatare

Veniturile de exploatare sunt generate de activitatea de cazare a turiștilor români și străini, de prestarea de servicii diverse, de vânzarea produselor la restaurant și bar, precum și de vânzarea de mărfuri în diferite spații comerciale ale hotelului.

Veniturile din activitatea de cazare și alte servicii prestate se înregistrează în contul 704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate. Acesta are funcția contabilă de pasiv. Se creditează pe parcursul exercițiului, în momentul facturării, în corespondență cu debitul contul 411 "Clienți" sau 5311 "Casă", în funcție de modul de decontare. Se debitează la sfârșitul exercițiului prin încorporarea sumei totale în contul de rezultate. Documentele care stau la baza înregistrării veniturilor de exploatare sunt factura pentru decontările prin virament și nota de plată pentru decontările în numerar.

S-a emis factura fiscală 0867091/01.12.2009 către SC CONTUR TRAVEL SRL în valoare de 8.000..000 ron pentru servicii hoteliere (5 nopți cazare și masa sub forma de bonuri valorice). S-a înregistrat în contabilitate factura emisă (Anexa 6):

8.000.000 411 „Clienți” = % 8.000.000

704 „Venituri din

lucrări executate 6.722.689

și servicii prestate

4427 „TVA colectată” 1.277.311

și încasarea facturii:

8.000.000 5121 „Conturi la bănci = 411 „Clienți” 8.000.000

în ron”

S-au înregistrat încasările în numerar, pe baza monetarelor care centralizează la sfărșitul ziron încasările în numerar pe fiecare punct de lucru ( hotel, restaurant, bar) și apoi sunt înregistrate în registrul de casă:

8.506.000 5311 " Casa în ron" = % 8.506.000

704 "Venituri din 7.147.899

lucrări executate și

servicii prestate"

4427 " TVA colectată" 1.358.101

În cursul anului 2009 au fost prestate servicii de cazare și masă pentru SC Mediplus SRL, în valoare de 3.000.000 ron, pentru care nu s-a întocmit factura. În vedere respectării principiului independeniei exerci,tiilor, se atribuie fiecărui exercițiu cheltuielile și veniturile aferente. Pentru aceasta s-au înregistrat veniturile aferente serviciilor prestate astfel:

3.000.000 418 "Clienți-facturi de =% 3.000.000

întocmit" 704 "Venituri din 2.521.008

lucrări executate și

servicii prestate"

4427 " TVA colectată" 478.992

Alte venituri de exploatare:

Pentru înregistrarea în contabilitate a altor venituri din exploatare se folosește contul 758 Alte venituri din exploatare. Este un cont de pasiv care se creditează în cursul anului cu diverse venituri din exploatare, cum ar fi: cotă parte a subvențiilor pentru investiții trecute pe venituri, prețul de vânzare al activelor imobilizate sau alte venituri obținute ca urmare a unor operații de capital, bunurile sau valorile primite prin donații, amenzi, penalizări, venituri din imputarea gestionarilor pentru lipsuri în gestiune, venituri din penalizarea salariaților pentru abateri în timpul serviciului și se debitează la sfârșitul anului prin contul 121.

Exemple de înregistrări:

Înregistrarea sumelor încasate și necuvenite, inregistrate prin contul 473:

Lipsa la inventar:

Cu ocazia inventarului aferent exercițiului financiar 2009, s-a constatat o lipsă în gestiune în valoare de 1.456.849 ron, preț de achiziție; conducerea a decis că lipsa în gestiune se impută gestionarului. Pe baza procesului verbal de inventariere și control gestionar, au loc urmatoarele înregistrări:

În cursul lunii decembrie s-a constatat încălcarea disciplinei de la locul de muncă de către un salariat. Conducerea unității a decis sanctionarea angajatului cu 10% din salariu, adică suma de 500.000 ron. Pe baza deciziei de imputare și a statului de plată s-au efectuat următoarele înregistrări contabile:

înregistrarea reținerilor datorate unității:

500.000 4282 "Alte creante în 758 "Alte venituri din 500.000
legătură cu personalul" exploatare"

reținerea for pe ștatul de plată:

500.000 421 "Personal = 4282 "Alte creanțe în 500.000

remunerații datorate" legătură cu personalul"

B. Contabilitatea veniturilor financiare

Veniturile financiare obținute de un hotel pot fi: dobănzi la disponibilitățile în bancă, diferențe favorabile de curs valutar, sconturi obținute și altele.

Obs. De la 1.01.2009 veniturile financiare se înregistrează în următoarele conturi

Conturile de venituri din grupa 76 Venituri financiare:

761 Venituri din imobilizări financiare

762 Venituri din investiții financiare pe termen scurt

763 Venituri din creanțe imobilizate

764 Venituri din investitii financiare cedate

765 Venituri din diferențe de curs valutar

766 Venituri din dobânzi

767 Venituri din sconturi obtinute

Acestea sunt conturi cu funcție contabilă de pasiv. Se creditează pe parcursul exercițiului la realizarea veniturilor respective. Se debitează la sfârșitul exercițiului, soldându-se, cu încorporarea veniturilor financiare totale în contul 121 "Profit și pierdere".

Exemple de înregistrări:

Înregistrarea dobânzilor bancare

Pe baza extrasului de cont s-a înregistrat dobănda calculată la disponibilul în contul curent în valoare de 56.987 ron

56.987 5121 "Conturi la bănci = 766 "Venituri din 56.987

în ron" dobânzi"

Înregistrarea dobânzilor din imobilizări financiare

Societatea dispune de un depozit în ron, constituit pe termen de 3 luni. Pe data de 12.12.2009 depozitul expiră; depozitul s-a returnat în contul curent împreună cu dobânda în valoare de 24,896 ron. Pe baza extrasului de cont a avut loc următoarea înregistrare:

24.896 5121 "Conturi la bănci = 763 „Venituri din 24.896

în ron" creanțe imobilizate"

Înregistrarea veniturilor din diferențe favorabile de curs valutar

Societatea a emis o factură în valută în valoare de 100 USD, la cursul de 32200. Factura a fost incasată la data de 29.12.2009, la cursul de 32.500. Pe baza extrasului de cont s-a făcuf următoarea înregistrare:

Reevaluarea disponibilităților în valută (inclusiv a depozitelor în valută)

Societatea deține un cont în valută, iar disponibilul era de 100 USD la data de 31.12.2009. La sfârșitul anului a avut loc reevaluarea conturilor și depozitelor în valută. Valoarea contabilă a contului 5124 era de 3.000.000 ron. Cursul la 31.12.2009 este de 32.500 ron, rezultând o diferență de reevaluare de 350.000. Pe baza tabelului centralizator privind reevaluarea conturilor în valută și a extrasului de cont la data de 31.12.2009 s-a efectuat următoarea înregistrare contabilă:

350.000 5124 "Conturi la bănci = 765 "Venituri din 350.000
în devize" diferențe de curs valutar

Conform instrucțiunilor de închidere a exercițiului financiar 2009, disponibilitățile în valută se vor reevalua la cursul valutar de la 31.12.2009 emis de BNR, iar diferențele de curs valutar favorabile sau nefavorabile se vor înregistra în conturile 765 respectiv 665 și constituie venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. Același regim se va aplica pentru depozitele în valută constituite.

C. Contabilitatea veniturilor extraordinare

Obs. De la 1.01.2009 veniturile excepționale se înlocuiesc cu veniturile extraordinare. Contul folosit este 771 Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și alte similare pentru înregistrarea veniturilor obținute din evenimente extraordinare .

Veniturile extraordinare sunt acelea care nu sunt obtinute în urma activității obișnuite a hotelului, fiind generate fie de operații de gestiune, fie de operații de capital.

D. Venituri din amortizări și provizioane

Veniturile din amortizări și provizioane sunt venituri calculate, determinate de diminuarea provizionelor pentru deprecieri și a celor reglementate. Aceste venituri se contabilizează de regulă la sfărșitul exercițiului financiar, în cazul ieșirii activelor pentru care s-au constituit provizioane sau în cazul anulării parțiale sau totale a provizioanelor rămase fără obiect.

Conturile utilizate sunt 781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare, 786 Venituri financiare din provizioane. Aceste conturi sunt conturi de pasiv și se creditează prin conturile 14 "Provizioane reglemetate", 15 "Provizioane pentru riscuri și cheltuieli", 28 "Amortizări privind imobilizarile", 39, 49, 59 "Provizioane pentru depreciere". La sfârșitul exercițiului aceste conturi se soldează, debitându-se prin repartizarea asupra contului 121 "Profit și pierdere".

În cursul anului s-au returnat 10.000 USD, parte din împrumutul extern contractat. Pentru datoria în valută s-a constituit la sfârșitul anului 2007 un provizion în valoare de 10.000-30.500 ron adică 305.000.000. Cu ocazia returnării împrumutului s-a anulat provizionul constituit la sfârșitul anului 2007, efectuându-se următoarea lnregistrare contabilă:

305.000.000 1541 „Provizioane = 7862 "Venituri din 305.000.000
pentru pierderi din provizioane pentru

schimb valutar" riscuri și cheltuieli"

3.2. Contul de rezultate

Rezultatul este reflectat în contul 121 Profit și pierdere. Acesta este un cont bifuncțional, în care se evidențiază toate cheltuielile și veniturile aferente exercițiului respectiv. Se debitează cu cheltuielile de exploatare, financiare și extraordinare efectuate și înregistrate în cursul exercițiului, soldându-se astfel toate conturile de cheltuieli. Se creditează la încorporarea tuturor veniturile de exploatare, financiare și extraordinare realizate în urma desfășurării activității.

Rezultatul contabil

Rezultatul contabil este egal cu diferența dintre venituri și cheltuieli, precum și cu variația capitalurilor proprii între începutul și sfârșitul exercițiului.

Rezultat contabil = Venituri –Cheltuieli

Conform Art.18 alin (1) din Legea Contabilității profitul sau pierderea se stabilește lunar, cumulat de la începutul anului. Pentru aceasta au loc următoarele înregistrări contabile4:

– decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului

(conturi de cheltuieli)

– încorporarea veniturilor în rezultatul exercițiului

(conturi de venituri)

La 31.12.2009 în contul 121 avem un rezultat net de 723.681.558,48.

4 Vezi anexa 7 : NC-nr.0 Inchid.Venit + Chelt.

Rezultatul fiscal

Profitul (rezultatul) fiscal reprezintă rezultatul exercițiului stabilit potrivit regulilor fiscale. Profitul fiscal se detemină prin relația:

Profit (pierdere) fiscal = Rezultat brut – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Cheltuielile nedeductibile sunt stabilite de Legea 414/2008, privind impozitul pe profit, și pot cuprinde:

impozitul pe profit datorat

impozitul pe profit realizat în străinătate amortizarea peste limitele prevăzute prin lege amenzile și penalitățile datorate

sume utilizate pentru constituirea de provizioane sau rezerve peste

limitele legale

cheltuielile cu promovarea care depășesc prevederile legale

cheltuielile de sponsorizare peste limita prevăzută prin lege

Veniturile neimpozabile pot fi dividende primite de la alte persoane juridice române, sau alte surse.

Conform Art.18 alin (2) din Legea Contabilității, rezultatul definitiv al exercițiului se stabilește la închiderea acestuia. Conform metodologiei prezentate la punctul 3.1.1 subpunctul E, la 31.12.2009 s-au obtinut venituri neimpozabile în valoare de 397.741.073 care provin din profitul brut investit pentru achiziția de mijloace fixe în perioada 1.01.2009 – 30.06.2009, iar cheltuielile nedeductibile sunt în valoare de 995.446.868. În acest caz se obține un profit impozabil:

PROFIT IMPOZABIL (3-4+5) = 723.681.558- 397.741.073 + 995.446.868 = 1.321.387.353

Pentru acest profit impozabil societatea va plăti un impozit pe profit de 302.729.842., rezultând un rezultat net de 723.681.558.

Conform Art.18 alin (3) din Legea Contabilității repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinațiile prevăzute de lege. Astfel instrucțiunile de închidere a anului financiar 2009, prevăd ca sumele rezultate din aplicarea facilităților fiscale acordate la calculul impozitului pe profit să fie folosite la constituirea de rezerve legale. În această situație avem suma din profitul brut folosit pentru achiziția de mijloace fixe în valoare de 397.741.073 și suma de 27.616.995 care reprezintă scutirea de impozit pe profit ca urmare a aplicării unei cote de 6% aferente activităților de export.

Ținând cont de aceste reglementări fiscale Adunarea Generală a Asociaților a hotărât repartizarea profitului net pentru acoperirea pierderii contabile din anii trecuți (reflectată de contul 117), în valoare de 274.122.709.83, formarea rezervelor legale în valoare de 27.616.995 și 397.741.073, iar restul de 24.200.780 din profit se repartizează pentru fondurile proprii ale întreprinderii. Pe baza Procesul verbal al AGA s-a efectuat următoarea înregistrare contabilă:

3.3. Schimbări în reflectarea în contabilitate ca urmare a alinierii la Standardele Internationale

Începând cu 1 ianuarie 2009 a intrat în vigoare Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 306/20085 pentru aprobarea reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene. Conform acestui ordin persoanele juridice care îndeplinesc două din condițiile de mai jos vor trece la aplicarea Reglementărilor contabile simplificate armonizate cu directivele europene:

– au cifra de afaceri mai mică de cinci milioane Euro,

– total active mai mic de 2,5 milioane euro

– numărul mediu de salariati mai mic de 50.

Principalele diferențe care apar din aplicarea Ordinului 306

Planul general de conturi

Ordinul 306 pune în vigoare un nou plan de conturi. Transpunerea soldurilor conturilor din balanța de verificare de la 31.12.2008 în noul plan de conturi se face potrivit metodologiei elaborate de Ministerul de Finanțe.

Forma și conținutul situațiilor financiare simplificate

a) bilanțul contabil are forma de listă și are următoarea structură:

A. Active imobilizate

B. Active circulante

C. Cheltuieli în avans

Active circulante nete

Total active minus datorii curente

Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Venituri în avans

Capital și rezerve

5Ministerul Finantelor Publice: "Reglementari contabile pentru agentii economici" Editura Economica.2008

3.4. Propuneri privind îmbunătățirea activității contabile

Deciziile luate de conducerea hotelului, precum și desfășurarea unei activități eficiente, depind de analiza și înțelegerea situației actuale și a proceselor desfășurate până în prezent de către hotel. În vederea unei mai bune analize economico-financiare a activității de ansamblu a întreprinderii, se recomandă dezvoltarea contabilități de gestiune internă care să permită:

• evidențierea rezultatelor fiecărui punct de lucru

• întocmirea unui buget de venituri și cheltuieli specific fiecărei activități sau fiecărui punct de lucru

• determinarea eficienței pe fiecare serviciu sau unitate operativă

• posibilitatea calculării costurilor și stabilirii prețurilor de vânzare

Pentru mai bună desfășurare a activității propunem să se aibă în vedere următoarele aspecte:

Utilizarea unei contăbilități de gestiune internă care va da posibilitatea întocmirii proiectelor pentru intrarea pe o nouă piață, cunoașterea serviciilor vândute în pierdere, cunoașterea productivității unei mașini, a mâinii de lucru etc.

Dezvoltarea mai accentuată a controlului intern preliminar în vederea înlăturării în timp util a erorilor care apar în întocmirea documentelor primare, a evidenței contabile, a înregistrărilor contabile; urmărirea cu atenție a circulației corecte a documentelor primare.

Respectarea principiilor contabile în vederea obținerii unei imagini clare și fidele a situației economico-financiare a hotelului.

Utilizarea mai amplă a tehnicii de calcul în procesul de colectare și prelucrare a informațiilor contabile

Respectarea prevederilor în vigoare pentru păstrare și arhivarea documentelor contabile.

CAPITOLUL IV

ANALIZA REZULTATELOR OBȚINUTE LA SFÂRȘITUL ANULUI 2009

Obiectivul principal al unui diagnostic financiar este acela de a determina dacă întreprinderea este sau nu rentabilă. Aceasta poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin utilizarea factorilor de producție și a capitalurilor.

Pentru exprimarea rentabilității se utilizează doua categorii de indicatori: profitul și ratele de rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilității este reflectată de profit, iar gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilității (indicator al mărimii relative a rentabilității). În continuare sunt prezentați pe scurt principalii indicatori de performanță a întreprinderii.

4.1.Sistemul de indicatori privind activitatea financiară a unitătilor hoteliere

4.1.1. Indicatorii de rezultate

Contul de profit și pierdere (contul de rezultate) este documentul de sinteză care măsoară performanțele unei întreprinderi, în cursul unei perioade date. El constituie o sinteză a contabilității de flux la nivel microeconomic, pentru că pune în evidență fluxurile de valoare care au contribuit la creșterea sau micșorarea bogăției unei întreprinderi, pentru o anumită durată (în general pe durata unui exercițiu financiar). Într-o manieră generală el oferă informațiile necesare pentru înțelegerea și explicarea profitului sau pierderii înregistrate de un agent economic.

Contul de profit sau pierdere cuprinde:

toate veniturile înregistrate de activitatea întreprinderii pe parcursul exercițiului

toate cheltuielile aferente, pe parcursul aceleași perioade

Veniturile corespund resurselor folosite pentru realizarea operațiunilor industriale, comerciale, financiare, excepționale, iar resursele corespund resurselor consumate cu ocazia realizării acestor operațiuni. Contul de profit și pierdere pune în evidență rezultatul exercițiului ca diferență între veniturile totale și cheltuielile totale înregistrate:

REZULTAT = VENITURI – CHELTUIELI

Contul de profit și pierdere este structurat pe cele trei tipuri de activități și anume: activitatea de exploatare, activitatea financiară și activitatea extraordinară. Contul de profit și pierdere prezintă un dublu intereres:

permite determinarea rezultatului global și formularea unei aprecieri de ansamblu a performanțelor economico-financiare ale perioadei

permite racapitularea exhaustivă a elementelor de venituri și cheltuieli care au contribuit la realizarea lui și identificarea factorilor favorabili sau nefavorabili care I-au influențat. Astfel scăderea rezultatului exercițiului poate fi determinată de creșterea necontrolată a costului de achiziție a unor materii prime, de îndatorarea excesivă și creșterea cheltuielilor financiare etc.

soldurile intermediare de gestiune (SIG) se delimitează și se calculează pornind de la contul de profit și pierdere și pune în evidență modul de funcționare și rentabilitatea întreprinderii ca marjă comercială, producție a exercițiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare, rezultatul exploatării, rezultatul curent și rezultatul net al exercițiului. Soldurile intermediare de gestiune reprezintă paliere succesive de formare a rezultatului final. Fiecare sold de gestiune intermediar reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de acumulare. Soldurile intermediare de gestiune sunt urmatoarele:

marja comercială (adaosul comercial) vizează numai activitatea comercială și este principalul indicator de apreciere a performanțelor unei activități comerciale. Marja comercială este diferenia dintre veniturile din vânzări de mărfuri și costul mărfurilor respective.

producția exercițiului este formată din producția vândută, producția stocată și producția imobilizată. La întreprinderile comerciale cifra de afaceri evidentiază vânzările de mărfuri și producția vândută, în timp ce la întreprinderile industriale aceasta reflectă doar producția vândută. Producția exercițiului este un indicator ambigu, fiind constituit din elemente eterogene.

valoarea adăugată exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție, îndeosebi a fortei de muncă și a capitalului, peste valoarea bunurilor și serviciilor provenite de la terti, în cadrul activității curente a întreprinderii. Valoarea adaugată se calculează pornind de la producția exercițiului majorată cu marja comercială din care se scad consumurile de bunuri și servicii furnizate de terți. Valoarea adugată prezintă o deosebită importantă în perspectiva distribuirii veniturilor. În fapt, VA reprezintă sursa de acumulări banești pe care întreprinderea o utilizează pentru remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea sa economică: salariați (sub forma cheltuielilor cu personalul), stat (sub forma de impozite, taxe, vărsăminte asimilate și impozit pe profit), creditori (sub forma de dobânzi), acționari (sub forma de dividende) și intreprindere (sub forma de autofinanțare).

Valoarea adaugată este folosită la nivel macroeconomic deoarece prin agregarea valorilor adăugate a întreprinderilor se obține la nivel macroeconomic valoarea Produsului Intern Brut. Valoarea adăugată este criteriul de apreciere a creșterii întreprinderii. Rata de creștere a VA este mai realistă decât rata de creștere a cifrei de afaceri.

excedentul brut de exploatare (EBE) se stabilește ca diferență între valoare adăugată (plus subvențiile de exploatare), pe de o parte, și impozitele, taxele și cheltuielile de personal, pe de altă parte. EBE exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare.

Rolul execentului brut din exploatare este deosebit de important pentru că este o măsură a performanțelor economice ale întreprinderii. Acest indicator este folosit la fundamentarea rentabilității economice a întreprinderii; în acest caz EBE reprezintă efectul economic obținut din utilizarea capitalului economic disponibil. EBE este folosit pentru reînoirea imobilizărilor (prin amortizări), asigurarea riscurilor din provizioanele constituite și asigurarea finanțării intreprinderii, iar diferența care rămâne este distribuită statului (impozit pe profit), acționarilor (dividende) sau este conservată prin autofinanțare.

rezultatul exploatării privește activitatea de exploatare normală a întreprinderii. Se obține din EBE din care se scad cheltuielile cu amortizările și provizioanele de exploatare constituite. Spre deosebire de excedentul brut al exploatării, rezultatul exploatării este influențat de politica de amortizare adoptată de întreprindere.

rezultatul curent este influențat atât de activitatea de exploatare, cât și de activitatea financiară. Nefiind perturbat de elementele extraordinare, rezultatul curent este folosit pentru analiza întreprinderii pe mai multe exerciții. Rezultatul curent se obține din rezultatul din exploatare la care se adună rezultatul financiar.

rezultatul net al exercițiului exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare cu care vor fi remunerați acționării pentru capitalurile proprii subscrise. Profitul net se distribuie sub forma dividendelor sau este păstrat pentru autofinanțare

capacitatea de autofinanțare (CAF) reflectă potențialul financiar degajat de activitatea întreprinderii la sfărșitul exercițiului financiar destinat să remunereze capitalurile proprii (prin dividende datorate) și să finanțeze investițiile de expansiune (prin constituire de rezerve și a fondului de dezvoltare) sau a investițiilor de menținere (prin amortizări). CAF se poate determina prin două metode: metoda deductivă și metoda adițională. Prin metoda deductivă, CAF este egal cu diferența dintre veniturile încasabile și cheltuielile plătibile. Prin metoda adițională se pornește de la rezultatul net din care se scad veniturile calculate și se adună cheltuielile calculate.

Autofinanțarea reprezintă capacitatea de finanțare după distribuirea de dividende. Semnificația economică a autofinanțării este următoarea: autofinanțarea reflectă bogația întreprinderii reținută de întreprinderea însăși și constituie o resursă internă destinată acoperirii nevoilor de finanțare ale exercițiului viitor. Autofinanțarea este de două feluri:

de menținere – include sursele prin care urmează să se realizeze în viitor cheltuieli pentru menținerea potențialului productiv, respectiv pentru reînoirea mijloacelor fixe. Principalele surse de formare a autofinanțării de menținere sunt amortizările și provizioanele.

autofinanțarea netă care se constituie în principal din profitul net repartizat sub formă de rezerve și fonduri de dezvoltare.

Autofinanțarea constituie un mijloc sigur și independent de finanțare. Ea conferă întreprinderii un anumit grad de libertate și îi limitează gradul de îndatorare. Mărimea autofinanțării degajată de întreprindere joacă un rol puternic de semnalizator al performanțelor întreprinderii. Pentru creditori, mărimea absolută și relativă a autofinanțării certifică atât nivelul capacității de rambursare, cât și nivelul riscului de plată.

4.1.2. Indicatori de rentabilitate

Ratele de rentabilitate se determină ca raport între efectele economice și financiare obținute și eforturile depuse pentru obținerea lor (activ total, capital economic). Ratele de rentabilitate măsoară rezultatele obținute în raport cu activitatea întreprinderii (rentabilitatea comercială), a mijloacelor economice (rentabilitate economică) sau financiare (rentabilitate financiară)

ratele de rentabilitate comercială apreciază efectul obținut (profitul) în raport cu efortul activității comerciale (cifra de afaceri). Această rată este o expresie a eficienței politicii comerciale a întreprinderii și mai ales a politicii de prețuri practicate de întreprindere. Dintre multiplele rate de rentabilitate comercială amintim:

rata marjei nete exprimată ca raport între profitul net și cifra de afaceri; ea exprimă eficiența globală a întreprinderii, respectiv capacitatea întreprinderii de a realiza profit și de a rezista concurentei

rata marjei brute din exploatare (rata EBE) calculată ca raport între excedentul brut din exploatare și cifra de afaceri, exprimă eficiența activității de exploatare sub aspect comercial, industrial sau administrativ. Rata EBE indică aptitudinea proprie a activității de exploatare de a degaja profit. Dacă rata EBE este ridicată, ea exprimă posibilitatea financiară de reînoire rapidă a echipamentelor întreprinderii.

Principalele căi de creștere a ratei rentabilității comerciale vizează:

sporirea vânzărilor

creșterea puterii de negociere a societății cu furnizorii și obținerea unor prețuri avantajoase

ameliorarea structurii vânzărilor, în sensul creșterii ponderii celor cu o marjă comercială mai mare

accelerarea rotației stocurilor

optimizarea cheltuielilor

maximizarea prețurilor de vânzare

ratele de rentabilitate economică se calculează ca raport între rezultatul economic (EBE sau rezultatul din exploatare) și efortul economic (capitalul economic sau activul total sau parțial). Rata rentabilității economice măsoară aptitudinea capitalului economic de a asigura reînoirea sa, care ar trebui să se realizeze într-o perioadă cât mai scurtă. În economiile occidentale o valoare acceptabilă a ratei de rentabilitate economică este de 25%, în condițiile posibilității de reînnoire a capitalului fix în 4 ani. În contabilitatea românească, unde duratele de reînnoire ale capitalului fix sunt mult mai mari, se acceptă și valori mai mici ale rentabilității economice.

Rata rentabilității economice este independentă de structura financiară (gradul de îndatorare), politica fiscală de impozitare a profitului, precum și de elementele excepționale. Rentabilitatea economica este influențată de rentabilitatea comerciala și de rotația capitalului economic. Prin urmare sporirea rentabilității economice se poate realiza pe seama creșterii fie a gradului de utilizare a capitalului economic, fie a vânzărilor.

ratele de rentabilitate financiară reflectă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate. Se calculează prin raportul dintre rezultatul net și capitalurile proprii și măsoară, în marime relativă, remunerarea capitalurilor acționarilor aduse ca aport, sau a profitului net lăsat la dispoziția firmei pentru finanțare.

4.2 Analiza rezultatelor intreprinderii

Un prin indicator privind performanțele economice obținute de către o întreprindere este rezultatul obținut. Veniturile și cheltuielile care au generat un anumit rezultat sunt prezentate organizat în contul de rezuItate.

4.2.1. Analiza contului de profit și pierdere

La sfârșitul exercițiului financiar, pe baza balanței conturilor sintetice la 31.12.2009, s-a elaborat contul de profit și pierdere, care este prezentat în tabelul 1.

Situația sintetizată a rezultatelor pe baza contului profit și pierdere

Urmărind evoluția rezultatului pe categorii de activități, și evidențiind modificările intervenite în structura lor, putem sintetiza informațiile furnizate de contul de profit și pierdere în tabelul 2:

Observație: Indicii de creștere s-au calculat folosind ca bază de calcul sumele înregistrate în anul anterior (metoda în Ianț).

Din tabelul 1 se observă că cea mai mare contributie la formarea rezultatului exercițiului o are rezultatul din exploatare. Astfel în planșa 1 se prezintă structura veniturilor și cheltuielilor pe categorii de activități (exploatare, financiare, extraordinare); se observă ponderea mare a veniturilor din exploatare din totalul veniturilor înregistrate în cursul unui exercițiu. De asemenea se observă descreșterea cheltuielilor financiare în perioada 2007 -2009, ca urmare a scăderii datoriei externe.

Din datele prezentate în tabelul 2 se remarcă faptul că hotelul a înregistrat profit în toată această perioadă. Astfel în anul 2008 profitul net a înregistrat o rată de creștere de 41,32% față de anul 2007, în schimb în anul 2009 profitul net a înregistrat o rată de descreștere de 54,74% față de anul 2008.

În planșa 2 se prezintă evoluția veniturilor și a cheltuielilor totale în perioada 2007-2009. În 2008 veniturile totale au înregistrat o rată de creștere de 36,18 % față de anul 2007, pe când în 2009 veniturile totale au înregistrat o rată de creștere mică, de 3,73% față de anul 2008. De asemenea cheltuielile totale la sfârșitul anului 2008 au înregistrat o rată de creștere de 35,58% , iar cele de la sfârșitul anului 2009 au înregistrat o rată de creștere de 7,41 % față de anul 2008.

4.2.2. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator al performanței comerciale. Analiza evoluției în timp a cifrei de afaceri se realizează cu ajutorul mărimilor absolute, indicilor de dinamică (cu bază fixă și în lanț) și a ritmurilor medii. În condițiile unei economii de piață instabile, pentru o apreciere reală a rezultatelor întreprinderii, se impune corectarea valorilor curente ale indicatorilor economici cu indicele mediu al prețurilor în scopul eliminării efectului inflației, factor exogen care nu reflectă efortul propriu al unității economice.

Astfel, cifra de afaceri reală se determină pe baza relației:

CAr = CAc

IP

unde CA = cifra de afaceri curentă (statistică)

CAr = cifra de afaceri reală

IP = indicele mediu al prețurilor

Rata reală de creștere a cifrei de afaceri se determină pe baza relației:

unde:

Rc = rata de creștere a cifrei de afaceri curente

R P = rata de creștere a preturilor

Analiza evoluției în timp a cifrei de afaceri

Dinamica cifrei de afaceri pentru societatea SC Best Western Hotel, în intervalul 2007-2009, se prezintă în tabelul 3.

Tabelul 3. Dinamica cifrei de afaceri

Rata reală de creștere a CA s-a calculat după relațiile:

RreaIă 2007= [(1+ 0,3596) / (1+ 0,303) – 1 ] • 100 = 4,34%

Rreală 2008 = [(1+ 0,0437) / (1+ 0,26) -1] • 100= – 17,16%

În anul 2008 rata reală de creștere a CA a fost de numai 4,34%, rată care reflectă efortul unității. În anul 2009, deși în valoare absolută cifra de afaceri a crescut, în realitate CA a cunoscut o rată de descreștere de -17,16%, ceea ce reflectă o diminuare a activității unității.

Dacă calculăm un ritm mediu de creștere pentru perioada 2007-2009, se observă ca ritmul mediu de creștere de 20,16% se datorează în exclusivitate inflatiei. Efectuând deflatarea cu indicele mediu al prețurilor, valorile reale ale cifrei de afaceri evidențiazaă o diminuare a activității întreprinderii cu 6,41%.

Cauzele acestei situații ar putea fi:

-scăderea productivității muncii

-folosirea de personal necalificat pe posturile ocupate

– practicarea de prețuri mici în comparație cu piața (pentru promovare)
– deficențe de management

Analiza structurii cifrei de afaceri

Analiza structurală a CA pe tipuri de activități este foarte importantă pentru că permite luarea unor decizii obiective care să ducă la creșterea eficienței și rentabilității economice. Din punct de vedere metodologic, analiza structurii economice a cifrei de afaceri se realizează prin calculul și analiza coeficentului de concentrare Gini – Struck (G)

unde :

gi2 = ponderea activității în cifra de afaceri

n = numărul de activități

Coeficentul de concentrare G poate lua valori în intervalul (0,1), cu semnificația următoare:

– când G 1, rezultă că în structura activității câteva produse contribuie în cea mai mare parte la realizarea cifrei de afaceri

– cand G -, 0, rezultă că în structura activității, majoritatea produselor dețin ponderi aproximativ egale în cifra de afaceri.

În tabelul 4 se prezintă contribuția principalelor tipuri de activități (servicii de cazare, masă, tratament) la realizarea cifrei de afaceri. În rândul altor activități s-au inclus servicii de telefon, curățătorie și totodată servicii aferente organizării de conferințe, congrese.

Tabelul 4: Structura vânzărilor pe tipuri de activități

în anul 2007 coeficentul Gini – Struck este situat pe la mijlocul intervalului (0,1), ceea ce semnifică că două din cele 4 activități analizate definesc activitatea societății (în cazul nostru serviciile de masă, respectiv cazare). În anul 2008 și 2009, ca urmare a creșterii ponderii altor servicii, coeficentul G începe să tindă spre 0, ceea ce semnifică poderi egale ale tipurilor de activități în cadrul cifrei de afaceri.

4.2.3. Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune

Soldurile intermediare de gestiune la SC "Best Western Hotel" SRL în perioada 2007 – 2009 sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5. Soldurile intermediare de gestiune mii ron

Se observă că marja comercială este zero pentru că societatea nu comercializează mărfuri ci numai servicii. De asemenea producția exercițiului urmărește cifra de afaceri, de aceea analiza producției exercițiului este identică cu analiza cifrei de afaceri prezentate la subpunctul 4.2.2.

4.2.3.1. Analiza Valorii adăugate

Delimitări conceptuale

Valoarea adăugată definește dimensiunea reală a activității întrepriderii și reprezintă plusul de bogație obținut peste consumurile intermediare provenite de la terti, prin valorificarea tuturor resurselor proprii. Valoarea adaugată permite aprecierea contribuției întreprinderii la realizarea produsului intern brut și evidențiază gradul de integrare pe verticală, prin raportarea la producție. Beneficiarii valorii adăugate sunt: personalul, acționarii, statul, instituțiile de credit și întreprinderea.

Metode de determinare a valorii adăugate

Valoarea adăugată se poate determina pornind de la următoarea formulă:

VA = Producția exercițiului – Consumurile intermediare (din cont 60, 61, 62)

În tabelul 6 se prezintă modul de calcul al valorii adăugate pentru SC "Best Westen" Hotel în perioada 2007 – 2009.

Tabelul 6: Determinarea valorii adăugate la SC Best Western Hotel mii ron

Analiza evoluției în timp a Valorii Adăugate

În tabelul 7 se prezintă evoluția în timp a valorii adăugate. În condițiile unei economii de piață instabile, pentru a putea analiza în mod real rezultatele întreprinderii, se impune corectarea valorilor curente ale valorii adăugate cu indicele mediu al prețurilor. Aplicând același principiu ca la analiza cifrei de afaceri, se obține următorul tabel:

Tabelul 7: Dinamica valorii adăugate

Rata reală de creștere a VA s-a calculat după relațiile:

RreaIă 2007= [(1+ 0,276) / (1+ 0,303) -1] •100 = – 2,07 %

Rreală 2008 = [(1- 0,128) / (1+ 0,26) -1] • 100 = – 30,79 %

În anul 2008 rata reală de creștere a VA a fost de -2,07%, deci în realitate VA a cunoscut o diminuare. În anul 2009, VA a cunoscut o rată de creștere de -30,79%, ceea ce reflectă o diminuare destul mare a valorii adăugate. Cauzele acestei situații ar putea fi creșterea consumurilor de la terti într-o măsură mult mai mare decât au crescut vănzările. Astfel în anul 2008 cifra de afaceri a cunoscut o creștere reală de 4,34%, pe când valoarea adăugată a cunoscut o scădere de -2,07%, iar în anul 2009 cifra de afaceri a cunoscut o scădere reală de -17,16% față de valoarea adăugată care a cunoscut o scădere mai mare, și anume de -30,79%. Altfel spus, vânzările nu au ținut pasul cu consumurile de materii prime, materiale și servicii furnizate de terți, deși consumurile de la terți din anul 2009 au o rată de creștere sub nivelul indicelui de creștere al prețurilor.

Repartizarea valorii adăugate

Raportând remunerarea fiecărui participant la valoarea adăugată, se poate face o evaluare a distribuirii veniturilor globale către partenerii întreprinderii. În tabelul 8 se prezintă repartiția valorii adăugate pentru SC "Best Western" Hotel.

Tabelul 8. Repartiția valorii adăugate

După cum se observă din tabelul de mai sus, nu s-au acordat dividende în perioada 2007-2009. O mare parte din VA a fost repartizată personalului sub formă de salarii și cheltuieli cu asigurările sociale, ajungându-se la o pondere de 59.6% din valoarea adăugată în anul 2009. De asemenea au crescut cheltuielile cu taxe și impozite la stat. În anul 2007 și 2008 o parte destul de mare din VA (32,12%, respectiv 25,15%) au fost alocate pentru returnarea creditului extern și a dobănzilor aferente. În anul 2009, valoarea adăugată repartizată creditorilor sub formă de dobânzi și rambursări de capital au reprezentat doar 12.5% din valoarea adăugată.

Gradul de integrare pe verticală

Gradul de integrare pe vericală se calculează după formula:

giv = VA/CA

Dacă gradul de integrare pe verticală tinde spre 1, inseamnă că în societate există un grad mare de integrare pe verticală.

Calculam gradul de integrare pe verticala pentru cei 3 ani:

giv 2007 = 7.167.332 / 13.907.459 = 0,51

giv 2008 = 9.145.686 / 18.909.263 = 0,48

giv 2009 = 7.975.250 / 19.735.670 = 0,40

Gradul de integrare este destul de scăzut, ceea ce implică că valoarea consumurilor provenind de la terti este destul de ridicată; aceasta este o situație normală pentru o unitate hotelieră.

4.2.3.2. Analiza Excedentului Brut din Exploatare

Delimitări conceptuale

Excedentul brut din exploatare (EBE) reprezintă fluxul potențial de disponibilități degajat de ciclul de exploatare. Se determină deducând cheltuielile monetare de exploatare din veniturile monetare aferente acestei activități. Veniturile monetare din exploatare sunt formate din vânzările de mărfuri, producția văndută și subvențiile de exploatare, în timp ce cheltuielile monetare din exploatare cuprind acele categorii de cheltuieli care presupun plăți imediate sau la termen (consumuri provenind de la terti, cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate și cheltuieli cu personalul).

EBE este utilizat în procesul de analiză pentru efectuarea de comparații, în dinamică și în spațiu, cu rezultatele firmelor care iși desfășoară activitatea în domeniu. Comparativ cu ceilalți indicatori utilizați în procesul de analiză a rezultatelor, excedentul brut din exploatare are avantajul că nu este influențat de sistemul de amortizare practicat, de politica de constituire a provizioanelor, de politica financiară (gradul de îndatorare) și fiscală (sistemul de impozitare a profitului) precum și de politica de distribuire a dividendelor.

În tabelul 9 se prezintă modalitatea de calcul și evoluția în timp a excedentul brut din exploatare

Tabelul 9: Excedentul brut din exploatare (EBE) la SC "Best Western Hotel -mii ron

Analiza evoluției în timp a excedentului brut de exploatare

Analiza evoluției în timp a EBE se realizează cu ajutorul mărimilor absolute, a indicilor de dinamică (cu bază fixă și în lanț) și a ritmurilor medii. În condițiile unei economii de piață instabile, pentru o apreciere reală a rezultatelor întreprinderii, se impune corectarea valorilor curente ale indicatorilor economici cu indicele mediu al prețurilor în scopul eliminării efectului inflației, factor exogen care nu reflectă efortul propriu al unitătii economice.

Astfel, EBE real se determină pe baza relației:

EBEr= EBE c/ IP

unde

EBEc = excedentul brut din exploatare curent (statistic)

EBEr = excedentul brut din exploatare real

IP = indicele mediu al prețurilor

Rata reală de creștere a EBE se determină pe baza relației:

unde:

R reală =

Rc = rata de creștere a excedentului brut din exploatare curent

R p = rata de creștere a prețurilor

Dinamica EBE în perioada 2007-2009 se prezintă în tabelul următor.

Tabelul 10: Dinamica excedentului brut din exploatare

Rata reală de creștere a EBE s-a calculat după relațiile:

R reală 2008 = [(1+ 0,0315) / (1+ 0,303) – 1] • 100 =-20,83%

R reală 2009 = [(1 – 0,4408) / (1+ 0,26) – 1] • 100 = -55,61 %

Ținând cont de efectele inflației, EBE a cunoscut o evoluție descendentă, rata de creștere în anul 2008 este de -20,83% iar în anul 2009 de -55,61 %. Această descreștere se datorează faptului că rata de creștere a CA a fost mai mică decât rata de creștere a cheltuielilor monetare din exploatare (în special cheltuielile cu salariile au crescut foarte mult).

EBE reprezintă o resursă financiară fundamentală care va fi utilizată pentru menținerea sau creșterea capacității de producție a întreprinderii, plata cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit, a dividendelor și a rambursării împrumutului angajat anterior. Pentru a reflecta această situație, analiza EBE obținut în anul 2009 poate fi aprofundată prin calculul următoarelor rate de structură:

a) rata amortizării

Ra= (Cheltuieli cu amortizările / EBE) • 100 = 518.610 / 2.538.706 • 100 = 20,42%

b) rata cheltuielilor financiare cu dobânzile

Rd = (Cheltuieli cu dobânzile / EBE) • 100 = 280.747 / 2.538.706 • 100 = 11,05%

c) rata impozitului pe profit

Ri= (Impozit pe profit / EBE) • 100 = 302.730 / 2.538.706 • 100 = 11,92%

Observație: Această resursă financiară este doar o resursă de trezorerie potențială, un cash flow potențial degajat de exploatare, susceptibil a se transforma în disponibilități pe măsura reglementării decalajelor între nevoile și resursele exploatării.

4.2.3.3. Analiza Rezultatului exploatării

Delimitări conceptuale

– Rezultatul din exploatare reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile din exploatare.

Rezultatul exploatării = EBE + (Reluări asupra provizioanelor de exploatare
+Alte venituri din exploatare) – (Amortizări și
provizioane calculate + Alte cheltuieli din exploatare)

Rezultatul din exploatare este influențat de politica de calculare și constituire a amortizărilor și a provizioanelor. Ținând cont de faptul că piața în care acționează unitatea economică este o piață instabilă, se va tine seama de indicele de creștere a prețurilor în analiza rezultatului din exploatare.

Analiza Dinamicii Rezultatului din exploatare

Evoluția în timp a rezultatului exploatării și influența inflației asupra acestuia este prezentat în tabelul 11:

Tabelul 11: Dinamica rezultatului din exploatare

Rata reală de creștere a RE s-a calculat după relațiile:

R reală 2008 = [(1+ 0,1093) / (1+ 0,303) -1] • 100 =-14,86%

R reală 2009 = [(1 – 0,5157) / (1+ 0,26) – 1] • 100 = -61,56 %

Din tabelul de mai sus se observă că în anul 2008, deși în valoare absolută rezultatul din exploatare a înregistrat o creștere, deoarece rata de creștere de 10,93% a fost mai mică decât rata de creștere a prețurilor, în realitate societatea a înregistrat o scădere a rezultatului din exploatare cu 14,86%. În anul 2009 rezultatul din exploatare a scăzut în valoare absolută înregistrănd o rată de descreștere de 51,57% față de anul 2008. Această descreștere este însă mărită datorită ratei de creștere a prețurilor, astfel încăt rata reală de descreștere a fost de 61,56%, ceea ce implică o scădere semnificativă a activității întreprinderii.

4.2.3.4. Analiza rezultatului curent

Delimitări conceptuale

Rezultatul curent este rezultatul tuturor operațiunilor curente ale întreprinderii. El se determină prin relația:

Rezultat curent = Rezultat exploatare ±Rezultat financiar

Acest sold intermediar de gestiune nu este influențat de elementele excepțioanale și astfel reflectă activitatea specifică unității și permite analiza activității acesteia pe mai multe exerciții financiare.

Analiza dinamicii rezultatului curent

Evoluția în timp a rezultatului curent este prezentată în tabelul 12: Tabelul 12: Dinamica rezultatului curent

Rata Rata reală de creștere a rezultatului curent s-a calculat după relațiile:

R reală 2008 = [(1+ 0,5845) / (1+ 0,303) – 1] • 100 = 11,16%

R reală 2009 = [(1- 0,3335) / (1+ 0,26) -1] – 100 = -47,10%

În anul 2008 rezultatul curent a înregistrat o creștere în valoare absolută de 58,45%; în conditțile în care rata de creștere a fost mai mare decât rata de creștere a prețurilor, rezultatul curent a inregistrat o creștere reală de 11,16%. În schimb în anul 2009 rezultatul curent a înregistrat o descreștere în valoare de -33,35% care, corectat cu influența inflației, devine -47,10%.

Pentru a prezenta evoluția rezultatului curent, sintetizăm datele în tabelul 13:

Tabelul 13: Matricea pentru analiza rezultatului curent – mii ron

Se observă că la nivelul activității curente, societatea este rentabilă, rezultatul din exploatare reușind să absoarbă pierderea financiară. De asemenea, pierderea financiară a scăzut în perioada 2007-2009 ca urmare a rambursării parțiale a împrumutului extern. Deși rezultatul din exploatare a scăzut drastic, scăderea lui a fost amortizată de micșorarea pierderii financiare. În aceste condiții putem aprecia ca eficiența economică a societății a scăzut.

4.2.3.5. Analiza rezultatului net

Delimitări conceptuale

Rezultatul net al exercițiului exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare a unității cu care vor fi remunerați acționarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit trebuie să fie susținut de existența unor disponibilități reale, astfel el va rămâne doar un potențial de finanțare. Profitul net urmează să se distribuie sub formă de dividende sau să se reinvestească în întreprindere.

Evoluția în timp a rezultatului net

Evoluția în timp a rezultatului net este prezentată în tabelul 14:

Tabelul 14: Dinamica rezultatului net

Rata reală de creștere a rezultatului net s-a calculat după relațiile:

R reală 2008 = [(1+ 0,4132) / (1+ 0,303) – 1] 100 = 8,45%

R reală 2009 = [(1- 0,5475) / (1+ 0,26) – 1 ] – 100 = – 64,08%

În anul 2008 profitul net a înregistrat o creștere reală de 8,45% față de anul 2007, deoarece rata sa de creștere a fost mai mare decât indicele de creștere a prețurilor. În anul 2009 profitul net a cunoscut o scădere în valoare de 54,75% și ținând seama de corecția cu inflația, profitul net a cunoscut o scădere reală de 64,08%.

În planșa 3 se prezintă evoluția în timp a rezultatului net corectat cu rata inflației. În perioada 2007 – 2009 nu s-au distribuit dividende. Profitul net înregistrat în această perioadă a fost folosit pentru acoperirea pierderilor din anii trecuți și restul a fost distribuit ca rezerve sau fonduri proprii.

Concluzii la analiza soldurilor intermediare de gestiune :

În planșa 4 se prezintă evoluția soldurilor intermediare de gestiune în perioada 2007 -2009. Se constată evoluția descendentă în anul 2009 a rezultatului din exploatare, a rezultatului net și a rezultatului brut, pe de o parte, și creșterea impozitului pe profit și micșorarea piederii financiare, pe de altă parte. În această perioadă societatea a inregistrat pierdere financiară datorată împrumutului extern. Pierderea financiară a cunoscut însă o scădere în perioada 2007 – 2009, pe de o parte, datorită reducerii soldului împrumutului extern ca urmare a rambursării sale și, pe de altă parte, datorită stabilității cursului valutar în anul 2009. Pierderea financiară a fost acoperită de rezultatul din exploatare. În condițiile scăderii pierderii financiare, rezultatul din exploatare a scăzut în anul 2009 la jumătate față de anul 2008. Rata de descreștere a rezultatului exploatării (61,56%) a fost mai mare decăt rata de descreștere a rezultatului curent (47,1%), deorece scăderea rezultatului din exploatare a fost amortizată de scăderea pierderii financiare. Această scădere a activității din exploatare s-a datorat atât scăderii cifrei de afaceri cât și creșterii cheltuielilor din exploatare (în special cheltuielile cu salariile).

Profitul net a scăzut în anul 2009 și pentru că în acest an s-a plătit impozit pe profit spre deosebire de anii anteriori când impozitul pe profit a fost neglijabil sau inexistent.

4.2.4. Capacitatea de autofinanțare (CAF)

Consideratii teoretice

Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii, la sfârșitul exercițiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii (prin dividende) și să finanțeze investițiile de expansiune (parte din profit repartizată pentru constituirea rezervelor și a fondului de dezvoltare) și de menținere sau reînnoire (prin amortizări). Capacitatea de autofinanțare (CAF) se calculează pornind de la veniturile și cheltuielile gestiunii curente susceptibile a se transforma, imediat sau în termen, în fluxuri de trezorerie.

CAF se determină prin metoda deductivă astfel:

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare + Venituri financiare, mai puțin reluări asupra provizioanelor-Cheltuieli financiare, mai puțin provizioanele și amortizările calculate + Venituri excepționale din operații de gestiune – Cheltuieli excepționale din operații de gestiune – Impozit pe profit

Analiza capacității de autofinanțare la SC "Best Western" Hotel

Pornind de la soldurile intermediare de gestiune, în tabelul 15 se prezintă modul de calcul al CAF pentru anul 2009:

Tabelul15 : Calculul capacității de autofinanțare mii ron

Surplusul financiar degajat în cursul exercițiului (CAF) nu va avea decât un caracter potențial dacă nu este susținut de mijloace financiare efective. Acest lucru este confirmat de variația trezoreriei nete calculată pe baza bilanțului.

Capacitatea de autofinanțare după distribuirea dividendelor reprezintă autofinanțarea globală care scoate în evidență aptitudinea întreprinderii de a se autofinanța. În anul 2009 întreprinderea nu a distribuit dividende, iar profitul net a fost distribuit la rezerve.

4.2.5. Analiza pragului de rentabilitate și evaluarea riscului economic

Considerații teoretice

Analiza pe baza soldurilor intermediare de gestiune nu este singura modalitate de apreciere a performanțelor întreprinderii. Există un model de analiză bazat pe structura cheltuielilor (variabile sau fixe) în raport cu cifra de afaceri, model care permite aprecierea riscului economic (riscul de exploatare) al întreprinderii. Riscul economic evaluează posibilitatea obtinerii unui rezultat insuficent sau chiar a unor pierderi. Această eventualitate este legată de importanța cheltuielilor fixe care diminuează flexibilitatea intreprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a se adapta la variația cifrei de afaceri. Gradul de flexibilitate este dependent de potențialul tehnic al întreprinderii, de potențialul uman precum și de structura ei organizatorică. Deci riscul activității economice este incapacitatea întreprinderii de a se adapta în timp și cu cele mai mici costuri la variațiile mediului economic.

Cheltuielile variabile sunt direct proporționale cu nivelul producției și includ cheltuielile cu materii prime, materiale, salariile personalului direct productiv, etc. Cheltuielile fixe cuprind acele cheltuieli care ar exista chiar dacă cifra de afaceri ar fi zero (salariile personalului administrativ, amortizări, apă, energie, telefon etc).

Punctul mort sau pragul de rentabilitate reprezintă nivelul de activitate (cifra de afaceri) care absoarbe în totalitate cheltuielile, atunci când rezultatul din exploatare este nul. Depășind acest nivel activitatea întreprinderii devine rentabilă. Riscul economic va fi cu atât mai mic cu cât nivelul punctului mort va fi mai redus.

Pentru unitățile economice de tipul color care sunt prestatoare de servicii, pragul de rentabilitate valoric pentru intreaga activitate a întreprinderii, stabilit pe baza contului de profit și pierderi este următorul:

CA PR = CF I MCV%

unde:

MCV% = rata marjei asupra cheltuielilor variabile totale

CF = cheltuieli fixe totale

CA PR = cifra de afaceri corespunzătoare pragului de rentabilitate sau cifra de afaceri critică

Riscul de exploatare se evaluează prin doi indicatori:

– Rata riscului de exploatare

R PR =CA PR x100

CA reală

Cu cât această rată este mai mare cu atât riscul va fi mai mare și invers

– Coeficentul de volatilitate

Acest indicator înregistrează valori mai mari atunci când riscul este mai mic. Studiile realizate în economiile occidentale apreciază situația întreprinderilor astfel:

– instabilă, dacă CA reală depășește cu mai puțin de 10% punctul critic

– relativ stabilă, pentru coeficentul a în jurul valorii de 20%

– confortabilă, dacă CAreală depășește punctul critic cu peste 20%

Analiza pragului de rentabilitate la S.C. "Best Western" Hotel SRL

Considerăm datele furnizate de contul profit și pierdere. În plus, pentru calculul cheltuielilor fixe, facem următoarele considerații:

Cheltuielile fixe au următoarea componență:

– cheltuieli cu apă, energie = 1.360.577

– salarii fixe = aprox. 75% din totalul înregistrat adică 3.558.531

– amortizări = 518.610

– telefon = 357.427

– reparații, întreținere periodică = 85.590

– cheltuieli cu chirii = 18.547

– cheltuieli cu primele de asigurare = 134.419

– taxe, impozite = 691.836

– alte servicii executate de terti = 767.142

Total cheltuieli fixe = 7.492.679 Cheltuielile sunt exprimate în mii ei.

Situația indicatorilor economici pentru anul 2009 se prezintă în tabelul următor:

Tabelul 16: Evaluarea punctului critic și a riscului economic mii ron

Dupa cum se observă din tabelul de mai sus Rata riscului de exploatare are valoare destul de mare 80%, deci riscul de exploatare este mare. Pe baza valorii coeficentului de volatilitate de 26.95% putem aprecia că poziția întreprinderii în raport cu pragul de rentabilitate este relativ stabilă.

4.3. Diagnosticul financiar al întreprinderii utilizând sistemul de rate

Principalele obiective în cadrul analizei pe baza sistemului de rate constau în studierea celor trei dimensiuni financiare ale întreprinderii: rentabilitate, lichiditate și structură financiară. În consecință sistemul de rate poate fi structurat în:

rate de rentabilitate

rate de structură financiară

Pentru a realiza analiza economico-financiară pe baza ratelor se folosesc datele din contul de profit și pierderi și din bilanț.

4.3.1. Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate se determină ca raport între efectele economice sau financiare și eforturile depuse pentru obținerea lor. Ratele de rentabilitate se pot grupa în rate de rentabilitate comercială, rate de rentabilitate economicaă și rate de rentabilitate financiară

1. Ratele de rentabilitate comercială

rata marjei nete: exprimă eficiența globală a societății, capacitatea sa de a realiza profit

Rata marjei nete = Rezultat net /CA

rata EBE: indică aptitudinea activității de exploatare de a degaja profit

Rata EBE = EBE/CA

2. Ratele de rentabilitate economică

rentabilitatea economică brută:

Re = EBE/Capital economic

În economiile occidentale se consideră că o rată de rentabilitate bună este una cu valoare peste 25%. În economia romănească, unde durata de rotație a capitalurilor economice este mai mare de 4 ani, rata de rentabiliate economică se situează mult sub 25%. Rentabilitatea economică ar trebui să depășească rata inflației, pentru ca întreprinderea să-și recupereze integral eforturile depuse pentru desfășurarea activității, menținându-și astfel activele economice. Pentru a calcula rentabilitatea reală se folosește relația lui Fisher:

Rr = (Rn – Ri) / (1 + Ri)

unde:

Rn = rata nominală
Ri = rata inflației
Rr = rata reală

3. Ratele de rentabiliate financiară

Rentabilitatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate; este o rată de remunerare a actionarilor

Rata financiară = Profit net/Capitaluri proprii

Analiza ratelor de rentabilitate la SC Best Western Hotel SRL

Situatia calculării ratelor de rentabilitate ale SC "Best Western" Hotel în perioada 2007- 2009 este prezentată în tabelul 17.

Tabelul 17. Ratele de rentabilitate

Concluzii :

Rata marjei brute de exploatare variază între 31,65% și 12,86%, ceea ce reprezintă o valoare destul de scăzută și ne arată că societatea nu are posibilitatea financiară de reînnoire rapidă a echipamentelor. Scăderea ratei în anul 2009 dovedește creșterea costurilor de exploatare în condiția creșterii nesatisfacătoare a cifrei de afaceri.

Rata marjei nete a scăzut de la 8%, în perioada 2007-2009, la 3,72% în anul 2009, reflectând scăderea capacității societății de a realiza profit.

Rata economică brută a variat în jurul valorii de 20% în perioada 2007-2008 și a scăzut drastic la 13,71 % în anul 2009. În toată această perioadă rentabilitatea economică a fost sub rata inflației, ceea ce semnifică o rentabilitate economică nesatisfăcătoare.

Pentru a analiza mai aprofundat rentabiliatea economică în anul 2009 descompunem rentabiliatea economică în două componente:

Re = EBE 1 Capital economic = EBE 1 CA • CA 1 Capital economic

Rc = Rentabilitate Comercială • Coeficentul de rotație a capitalului economic

În anul 2009, Rc este12,86%, iar coeficientul de rotație a capitalului economic de 1,06. Pentru ca rentabiltatea economică brută (Re) să crească trebuie fie să crească rentabilitatea comercială (adică să crească CA sau să scadă cheltuielile de exploatare), fie să crească coeficentul de rotație a capitalului economic. Coeficentului de rotație a capitalului economic în valoare de 1.06 este foarte scăzut: modalitatea de creștere a acestui coeficent este fie prin diminuarea investițiilor sau prin optimizarea stocurilor, respectiv a creditului clienților.

4.3.2. Ratele structurii financiare. Analiza lichidității și solvabilității firmei

Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. Pentru caracterizarea lichiditătii unei firme se compară pasivele pe termen scurt cu resursele disponibile pentru aceiași perioadă.

Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:

Rata lichidității generale:

L9 = Active circulante / Datorii curente

Se apreciază că situația lichidității generale este satisfăcătoare dacă se încadrează între valorile 1,2 și 1,8

Rata lichiditătii curente :

Lc = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Se consideră că această rată numită și "testul acid" este satisfăcătoare dacă se încadrează în intervalul 0,65 – 1.

Rata lichidității imediate:

L = Disponibilități / Datorii curente

Solvabilitatea este capacitatea societății de a-și onora obligațiile de plată la scadență. Cele mai utilizate rate de solvabilitate sunt:

Rata solvabilității patrimoniale:

SP = Capital propriu / Capital permanent

Valoarea minimă a lui SP trebuie să fie între 0,3-0,5, iar o valoare peste 0,5 este considerată normală.

Rata solvabilității generale:

S9 = Active totale / Datorii totale

Această rată arată în ce măsură datoriile firmei sunt acoperite de activele totale. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât situatia financiară este mai bună.

Utilizând datele din bilantul contabil de la 31.12.2009 în următorul tabel se prezintă situația lichidității și solvabilității societății "Best Western" Hotel

Tabelul 17: Ratele de structură mii ron

Concluzii: Societatea este solvabilă și prezintă o lichiditate nesatisfăcătoare.

4.3.3. Evaluarea sintetică a riscului de faliment

Organismele financiare internaționale au elaborat o metodă de evaluare a riscului de faliment, numită metoda scorurilor. Aceasta se bazează pe tehnici statistice de analiză discriminante a caracteristicilor financiare, determinate cu ajutorul ratelor. Aplicarea acestei metode presupune observarea a două categorii de întreprinderi: una formată de întreprinderi cu situație financiară bună și cealaltă categorie formată din întreprinderi cu situație financiară proastă. Pentru cele două categorii se selectează progresiv ratele cele mai discriminante și se face o combinație liniară a ratelor, care duce la determinarea unui indicator numit scor (notat cu Z). Acest indicator oferă o bună aproximare a riscului de faliment, pentru o întrepridere dată, respectiv care este probabilitatea de a fi o întreprindere normală sau falimentară.

În teoria economică au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor; dintre cele mai cunoscute fiind: modelul Conan și Holder, modelul Altman, modelul Băncii Franceze și altele. Modelul J.Conan și M.Holder se aplică întreprinderilor cu un număr de 10 până la 500 de angajați, și se bazează pe analiza lichiditate-exigibilitate.

Modelul foloseste 5 rate:

Z= 0.24 R, + 0.22 R2 + 0.16 R3 – 0.87 R4 – 0.1 R5

unde:

R, = Excedent brut de exploatare / Datorii totale

RZ = Capitaluri permanente / Activ total

R3 = Activ circulant (fără stocuri) / Activ total

R4 = Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri

R5= Cheltuieli cu personalul / Valoarea adăugată

Riscul de faliment depinde de valoarea scorului, după cum se arată în tabelul 18.

Tabelul 18.Modelul J.Conan M. Holder

Cu cât valoarea lui Z este mai mică cu atât întreprinderea este mai vulnerabilă.

Evaluarea riscului de faliment pentru SC "Best Western" Hotel mii ron

Se obține un scor Z = 0,1394, care se interpreteazaă astfel: situația întrepriderii este bună iar riscul de faliment este situat intre 10% și 30%.

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Lucrarea de licență iși propune ca temă evidența și analiza metodelor și formelor de organizare a contabilității cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor la o unitate hotelieră.

Obiectivele urmărite sunt atât teoretico-metodologice, cât și practice și cuprind prezentarea activității unei unități hoteliere în general și a activității contabile specifice în particular, identificarea principalelor categorii de cheltuieli și surse de venit, analiza rezultatelor obținute în ultimii ani, calcularea rentabilității și eficenței cu care se desfășoară activitatea, depistarea riscurilor etc.

5.1. Constatări privind organizarea și evidența contabilității cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor în unitățile hoteliere

Pentru exemplificarea activității contabile și a analizei economicofinanciare pe baza documentelor contabile de sinteză, s-a ales societatea hotelieră "Best Western " Hotel S.R.L. care are ca obiect de activitate serviciile hoteliere și de alimentație publică. Acest hotel este reprezentativ pentru activitatea hotelieră din România pentru faptul că face parte din lanțul hotelier Best Western și este un deschizător de drumuri în ce privește investiția privată.

Lucrarea este structurată în cinci capitole care abordează o problematică complexă atăt de ordin teoretic cât și practic.

În primul capitol am prezentat particularitățile activității hoteliere subliniind conceptele de turism, industrie a ospitalității, hotel, Ianț hotelier etc. Am evidențiat serviciile complexe oferite de o unitate hotelieră cum ar fi cele de cazare, alimentație publică, tratament și altele.

În continuarea capitolului unu am vorbit despre structura oganizatorică a unui hotel prezentând organigrama generală care evidențiază grafic repartizarea activităților și operațiunilor pe lucrători, arată liniile ierarhice și distribuția responsabilităților. Spre exemplificare am prezentat organigrama hotelului "Best Western". Am insistat pe prezentarea compartimentului financiar -contabil subliniind funcțiile, componența și responsabilitățile acestui departament.

Tot în capitolul unu am definit conceptele de cheltuieli, venituri și rezultate în prisma reglementărilor contabile romănești și a Standardelor Internaționale de Contabilitate. Am precizat de asemenea criteriile de recunoaștere a posturilor de cheltuieli și de venituri în contul de profit și pierdere așa cum sunt formulate în "Cadrul General de întocmire și prezentare a situațiilor financiare" elaborat de IASC.

În continuare am vorbit despre evidența și contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor. Am precizat documentele justificative specifice activității hoteliere, ce stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Am trecut apoi la clasificarea cheltuielor și a veniturilor după natura lor, respectiv în cheltuieli și venituri de exploatare, financiare și extraordinare. În final, am prezentat conturile cu ajutorul cărora se evidențiază veniturile, cheltuielile și rezultatul exercițiului, funcția lor contabilă și modul de debitare, respectiv de creditare a acestor conturi.

Capitolul al doilea este dedicat prezentării societății hoteliere "Best Westen" Hotel SRL. În primul rând am făcut un scurt istoric al hotelului.

Astfel Societatea comercială "Best Western" Hotel are în proprietate un hotel în stațiunea Tușnad. Hotelul a fost cumpărat în anul 2003. Finanțarea investiției a fost realizată prin contractarea unui împrumut extern în valută , împrumut care se va amortiza în șase ani. Împrumutul se va achita din încasările aferente activității curente de exploatare. Ca urmare a achitării acestui împrumut societatea a inregistrat piederi în perioada 2002-2005.

Hotelul a fost afiliat lanțului hotelier Best Western și a fost încadrat la categoria 3. Până în prezent hotelul a urmărit creșterea activității atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Societatea s-a ocupat de amenajarea și modernizarea hotelului conform standardelor impuse lanțului Best Western. A crescut calitatea serviciilor prestate și gradul de confort asigurat turiștilor. De asemenea a crescut oferta de servicii oferite turiștilor cum ar fi: organizarea de conferințe și seminarii, servicii de tratament balneoclimaterice complexe , călărie, schi etc. În toată perioada analizată conducerea unității a pus accent pe dezvoltare și a fost mai puțin interesată în obținerea de profit, după cum se observă din analiza economico-financiară prezentată în capitolul IV. Tot în capitolul doi am prezentat structura organizatorică a hotelului punând accent pe organizarea compartimentului financiar-contabil. Pentru exemplificarea responsabilităților în cadrul acestui compartiment am prezentat fișa de post pentru funcția de casier. Am amintit suportul informatic al gestiunii și contabilității hotelului constând din programele de gestiune hotelieră SICAM și SITEL și programul de contabilitate financiară Platforma 6.2 În continuare am analizat evoluția volumului de activitate, performanțele financiare în ultimii 5 ani, evoluția fortei de muncă și a eficenței activității turistice.

Capitolul al treilea se referă la evidența contabilă a cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor în cadrul societății hoteliere "Best Western". Cazul practic prezentat în capitolul al treilea folosește planul de conturi și reglementările contabile în vigoare la 01.01.2009. Începănd cu 1.01.2009 S.C. "Best Western" Hotel S.R.L. aplică reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene (conform Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 306/2008).

În prima parte a capitolului trei am evidențiat înregistrarea în contabilitate a consumului de alimente, băuturi, materiale consumabile căt și alte cheltuieli materiale cum ar fi consumul de apă, gaz, energie electrică. Cheltuielile cu lucrări și servicii executate de terți prezentate cuprind lucrări diverse cum ar fi: reparații, transport, servicii poștale , servicii bancare și altele. În continuare am vorbit despre înregistrarea cheltuielilor cu personalul și protecția socială, a cheltuielilor cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate către stat, subliniind inregistrarea unor impozite și taxe specifice activității hoteliere cum ar fi contribuția la fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului . Am continuat cu înregistrarea cheltuielilor cu amortizările mijloacelor fixe precizând regimul de amortizare folosit cât și a cheltuielilor cu provizioanele constituite. Am amintit de înregistrarea cheltuielilor financiare aferente unui împrumut extern contractat cu o entitate străină, de modul de calcul și înregistrare a dobânzii datorate și plătite, de cheltuielile cu dferențele de curs valutar care apar la returnarea ratelor de capital.

Am ilustrat modul de calcul și de înregistrare a impozitului pe profit aferent exercițiului financiar 2009 conform legislației în vigoare .

Am continuat cu prezentarea modului de înregistrare a veniturilor aferente activității hoteliere cum ar fi cele rezultate din servicii de cazare, alimentație publică, tratament și altele, departajate pe modalități de plată (virament sau numerar). În ce privește contabilitatea rezultatelor, am vorbit despre rezultatul fiscal și cel contabil, modul de înregistrare a rezultatului prin contul 121 și despre repartizarea profitului net prin contul 129.

Capitolul al patrulea face o analiză complexă a rezultatelor obținute de S.C. "Best Western" Hotel S.R.L. în perioada 2007-2009

Din analiza rezultatelor întreprinderii cu ajutorul contului de profit și pierdere și a soldurilor intermediare de gestiune putem trage urmatoarele concluzii:

Cifra de afaceri a crescut în valoare absoiută, totuși efectuănd deflatarea cu indicele mediu al prețurilor se observă o scădere medie de 6,41% în perioada analizată

Valoarea adăugată, care reflectă plusul de bogăție obținut peste consumurile provenite de la terți, a scăzut atăt în valoare absolută cât și în valoare corectată. Se poate spune că vănzările nu au ținut pas cu consumurile de la terti.

Activitatea de exploatare reflectată de EBE, excedentul brut din exploatare, a scăzut la jumătate în anul 2009 față de anul 2007. Scăderea s-a datorat atât scăderii valorii adăugate cât și creșterii cheltuielor cu personalul. O evoluție asemănătoare o are și rezultatul din exploatare.

Rezultatul curent are o valoare pozitivă în toată perioada analizată, ceea ce dovedește faptul că societatea este rentabilă. Se observă că acesta a crescut în anul 2008 fată de anul 2007, în schimb în anul 2009 a scăzut cu 33%. Scăderea rezultatului curent a fost amortizată datorită creșterii rezultatului financiar.

Rezultatul net reflectă mărimea absolută a rentabilitătii financiare a firmei. Profitul net a crescut în anul 2008 și a scăzut la jumătate în anul 2009. Scăderea lui se datorează și creșterii impozitului pe profit față de perioada anterioară când sau acoperit pierderile din anii precedenți. Societatea nu a acordat dividende, profitul net a fost distribuit pentru autofinantarea societătii.

Din analiza pragului de rentabilitate s-a constatat că în anul 2009 riscul de exploatare este mare pentru că activitatea de exploatare a scăzut foarte mult și cifra de afaceri s-a apropiat de pragul de rentabilitate

Din analiza ratelor de rentabilitate se poate trage următoarele concluzii:

rentabilitatea comercială a scăzut în perioada 2007-2009 ceea ce dovedește creșterea costurilor de exploatare în condițiile unei descreșteri a cifrei de afaceri corectată cu inflația

rentabilitatea economică a fost nesatisfăcătoare datorită faptului că s-a situat sub rata inflației. Aceasta denotă capacitatea insuficentă a societății de a asigura reînoirea capitalului economic investit în activitatea de producție

rentabilitatea financiară a scăzut în anul 2009 la jumătate față de anul 2007. Aceasta s-a datorat scăderii profitului net, datorată faptului că hotelul a plătit impozit pe profit mai mare față de anul 2007 și 2008 când s-au acoperit pierderile din anii anteriori.

Din analiza indicilor de solvabilitate și lichiditate s-a ajuns la concluzia că societatea este solvabilă, în schimb lichiditatea este nesatisfăcătoare. Datoriile hotelului constau într-un împrumut pe termen lung, contractat pentru cumpărarea hotelului și din datorii pe termen scurt către furnizori și stat. Aceste datorii pot fi acoperite de activele societății. Din analiza pe baza bilanțului la 31.12.2009 se poate observa potențialul ridicat al societății care deține în proprietate hotelul plus mijloacele fixe, obiecte de inventar și diverse materiale.

De asemenea, pe baza ratelor s-a evaluat riscul de faliment care are o valoare între 10% și 30%, ceea ce reflectă o situție bună a societății din acest punct de vedere.

Concluzie: Societatea este rentabilă și solvabilă. Riscul de faliment este scăzut. Activitatea de exploatare a cunoscut o evoluție nesatisfăcătoare în anul 2009 iar riscul de exploatare este ridicat. Profitul net obținut a fost repartizat pentru autofinanțarea societății.

5.2. Propuneri pentru imbunătățirea evidenței și contabilității cheltuielilor, veniturilor și a rezultatelor la S.C."Best Western" Hotel.

Îmbunătățirea activității departamentului financiar – contabil

Îmbunătățirea suportului informatic. Se preconizează achiziționarea unui program de contabilitate mai performant care să permită automatizarea prelucrării datelor primare și generarea rapoartelor de sinteză specifice activității financiar contabile. Acest program trebuie să permită înregistrarea atât a operațiunilor în ron cât și în valută.

Programul trebuie să genereze rapoarte financiare cum ar fi balanța de verificare a conturilor sintetice sau bilanțul contabil atăt în ron cât și în valută, pentru o mai bună reflectare a situației financiare a întreprinderii în condiții de inflație.

Se dorește de asemenea ca acest program să permită generarea unor rapoarte de informare necesare conducerii întrepriderii, ca de exemplu: situația clienților neîncasați și a furnizorilor neplătiți, clienți la scadență, lista top-clienii pe anii anteriori, etc.

Folosirea unor instrumente de analiză și previziune a activității financiare a intreprinderii de genul Soldurilor intermediare de gestiune, ratelor de rentabilitate, tablourilor de finanțare. Generarea soldurilor intermediare de gestiune va face posibilă analiza rezultatelor întreprinderii . Pe baza acestei analize se vor elabora tablourile de finanțare care vor permite planificarea și organizarea activității în următoarea perioadă, conform strategiilor pe termen scurt și mediu de dezvoltare a întreprinderii.

Dezvoltarea contabilității de gestiune, instrument de analiză a activității desfășurate. Contabilitatea de gestiune va furniza informații suplimentare necesare conducerii pentru analiza activității prestate și luarea de decizii pentru dezvoltarea activității curente și viitoare.

Îmbunătățirea activității de control intern, în vederea eliminării și corectării erorilor de operare. În acest scop se va intensifica activitatea de control preventiv .

Calificarea personalului care activează în cadrul compartimentului financiar-contabil. Se vor organiza cursuri de instruire referitoare la Standardele Internationale de Contabilitate și la noile reglementări contabile armonizate cu directivele europene care au intrat în vigoare începănd cu 1.01.2009.

Îmbunătățirea activității de conducere și administrație

Directorul general va organiza ședințe periodice cu responsabilii de departamente, în vederea analizei problemelor care apar 1n activitatea curentă și trasarea direcțiilor de dezvoltare ale societății. Se preconizează acordarea unei mai mari independențe fiecărui departament, conform unui proces de descentralizare, în vederea creșterii eficenței activității hoteliere.

5.3. Propuneri pentru imbunătățirea activității

S.C. "Best Western" Hotel

Creșterea cifrei de afaceri

Una din principalele cauze ale scăderii rezultatului de exploatare a fost creșterea necorespunzătoare a cifrei de afaceri. În urma analizei mai aprofundate a structurii și dinamicii cifrei de afaceri conducerea managerială a societății împreună cu echipa de marketing își propun pentru anul 2004 următoarele obiective:

ocuparea hotelului pe toată durata anului . Se recomandă o politică de scădere a prețurilor în extrasezon. Astfel în lunile martie-mai și octombrie – noiembrie, hotelul va oferi reduceri de prețuri de 50% pentru sejururi de trei săptămâni în vederea tratamentului. Pensionarii pot obține o reducere suplimentară de 10%.

mărirea perioadei sejurului. În acest scop conducerea unității a hotărât să actioneze în două directii:

– creșterea ofertei de servicii și divertisment. Organizarea de excursii în împrejurimi, focuri de tabără, călarie, schi și altele

– o politică flexibilă de prețuri, în sensul scăderii tarifelor practicate în funcție de durata sejurului.

Serviciu Financiar Director Economic Director general

Serviciu Financiar Director Economic Director general

WESTERN HOTEL CF : NC – nr: 3 Inchidere an 2008 DECEMBRlE 2009

CONTABILA

EXPLICATII Cont debit Cont Credit Suma

4260575101.46

Serviciu Financiar Director economic, Director general,

WESTERN HOTEL CF : NC – nr: 1 SALARII DECEMBRlE 2009

CONTABILA

543133463.00

Serviciu Financiar, Director economic, Director general

WESTERN HOTEL CF : NC – nr: Nota Bancă valută

CONTABILA

Explicații Cont debit Cont Credit Suma

2028593774.99

Serviciu Financiar, Director economic, Director general,

WESTERN HOTEL CF : NC – nr: Notă Mij. fixe

CONTABILA

Explicații Cont debit Cont Credit Suma

Serviciu Financiar, Director economic, Director general,

WESTERN HOTEL CF : NC – nr: Consumuri/ PL.01 DECEMBRlE 2009

CONTABILA

EXPLICAȚII Cont debit Cont Credit Suma

621393733.00

Serviciu Financiar, Director economic, Director general,

WESTERN HOTEL CF : NC – nr: Acte primite/PL.08 DECEMBRlE 2009

CONTABILA

EXPLICAȚII CONT debit Cont Credit Suma

778919677.00

Serviciu Financiar, Director economic, Director general,

WESTERN HOTEL CF : NC – nr:10809 Nota auxiliara/PL. 08

CONTABILA

Explicații Cont debit Cont Credit Suma

87795680 .00

Serviciu Financiar, Director economic, Director general,

WESTERN HOTEL CF : NC – nr: Lista note DECEMBRIE 2009

CENTRALIZATORUL NOTELOR CONTABILE

Explicații Suma

Ștat de plată-drepturi

Calitatea: 1-Salariat

Total 1-Salariat 1732 11736 76 186 213069819 23902728 637700 0 42060624 19081000 304491

Calitatea: 2-Convenție CIV

1 0910 Bartha Mihaly 22 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 0103 Oltean Ovidiu 22 66 0 0 1332006 0 1400000 0 0 0 2732006

3 163 Tampa Maria 22 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 0106 Tohanean Ion 22 66 0 0 1332006 0 1400000 0 0 0 2732006

5 0105 Toma Nae 22 66 0 0 1332006 0 1400000 0 0 0 2732006

Total 2-Convenție CIV: 110 198 0 0 3996000 0 4200600 0 0 0 8196000

TOTAL: 1842 11934 76 186 217065819 23902728 10577000 0 42060624 19081000 312687171

Director Gen. Întocmit cu hSALAR V 4.14

BEST WESTERN HOTEL CF : R1129376

BALANTA DE VERIFICARE

DECEMBRIE 2009

Cont Denumire Sume preced. Sume preced. Rulaje lunare Rulaje lunare Sume actuale Sume actuale Sold Sold

DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

TOTAL: 265903231279.50 26590323127975 29101061655.75 29101061655.75 295004292935.50 295004292935.50 2733137768219 27331377682.25

Serviciu Financiar, Director economic, Director general,

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
la data de 31 decembrie 2009

Repartizarea profitului

– mii ron –

Administrator Întocmit,

Nume și prenume Nume și prenume

Semnătura

Situația creanțelor și datoriilor

Luna: 12

Formularul: 70

– mii ron –

– mii ron-

Administrator Întocmit,

Nume și prenume Nume și prenume

Semnătura

BIBLIOGRAFIE