Metode pentru dezvoltarea gândirii critice Mijloace de învățământ Metode de explorare directă a realității Metode de explorare indirectă a… [610944]

CURS
7
METODE ,MIJLOACE ȘI
STRATEGII DIDACTICE

METODE
,
MIJLOACE
Ș
I STRATEGII DIDACTICE
Metode de ac țiune
Metode de raționalizare
Gândirea critică
Metode pentru dezvoltarea gândirii critice
Mijloace de învățământ
Metode de explorare directă a realității
Metode de explorare indirectă a realității

Metode
didactice
De comunicare
◦Orale
◦Scrise
◦Oral vizuale
◦Problematizare
De explorare
◦Directă
◦Indirectă
De acțiune
◦Reală
◦Simulată
De raționalizare

Metode de explorare directă a
realită
ț
ii
–
procedee
❑Studiul de caz : presupune confruntarea
elevului cu o situație din viața reală („caz ”) cu
scopul de a observa, înțelege, interpreta sau
chiar soluționa. Un caz reflectă o situație tipică,
reprezentativă și semnificativă pentru anumite
stări de lucruri.
❑Cerințe solicitate:
◦autenticitate;
◦implică o situație -problemă, care cere un
diagnostic sau o decizie;
◦complet și relevant în raport cu obiectivele
fixate;
◦stimulativ pentru elevi.

Studiul de caz
❑Etape de realizare:
◦1. Sesizarea cauzei fenomenului studiat;
◦2. Deschiderea perspectivelor de analiză a
fenomenului;
◦3. Selectarea mijloacelor de interpretare critică a
fenomenului;
◦4. Prelucrarea formativă a concluziilor emise.
❑Drept exemplu de utilizare a studiului de caz la
orele de fizică ar putea servi cercetarea cazului
Catastrofa de la Cernobîl în cadrul temei
“Reactorul nuclear ”.
Profesorul poate iniția elevii prin intermediul
vizionării unui film documentar.

Metode de explorare directă a
realită
ț
ii
–
Cerin
ț
e de aplicare
❑Proiectarea procesului de învățământ trebuie săse facăîn
raport cuelementele caracteristice acestor metode ;
❑Pentru realizarea sarcinilor didactice, elevii trebuie s ă
parcurg ăetapele :
▪1. Confruntarea cu problema ;
▪2. Declan șarea procesului de explorare;
▪3. Sesizarea relațiilor anterioare șiformularea
rezultatelor ;
❑Reproducerea realit ății prin demonstrație s ăasigure
cunoa șterea fenomenelor ;
❑Materialul demonstrativ săfie selecționat șipregătit
temeinic pentru a corespunde scopului urmărit;
❑Consemnarea riguroas ăa observațiilor și concluziilor în
caietele de notițe , fișe de lucru.

Metode de explorare directă a realită
ț
ii
–
Poten
ț
ialul
pedagogic
❑Asigur ăînsușirea unei metodologii de
descoperire a cuno ștințelorprin
investigație ;
❑Dezvolt ăspiritul de observație , gândire
logicășicreativ ă;
❑Creeaz ăspiritul analitic ;
❑Asigur ăposibilitatea elevilor săsurprind ă
legăturile cauzale dintre fenomene ;
❑Stimuleaz ăobservația ;
❑Favorizeaz ăformarea priceperilor și
deprinderilor practice;

Metode de explorare directă a
realită
ț
ii
–
Limite
Prezint ătimpmare de lucru înrezolvarea
temei propuse ;
Instruirea îșiatinge obiectivele dacă
mijloacele de învățământ prezint ă
design, caracter ergonomic șifuncțional;
Asigurarea conexiunii inverse pentru to ți
elevii este mai greoaie, întrucât
comunicarea informa țiiloresteasigurat ă
într-un singur sens, de la profesor către
elevi.

Metode de explorare indirectă a
realită
ț
ii
❑Demonstrația :prezentarea obiectelor și fenomenelor
reale sau substitute ale acestora, pe baza unui suport
material (natural, figurativ sau simbolic).
▪Scop : de a forma elevilor un bogat suport de imagini și
reprezent ăriconcrete, care vorfacilita cunoa șterea unor
aspecte ale realității, sauidentificarea reproducerilor care
staula baza unorcomportamente (tehnologii , instala ții)
de ordin practic .
▪Forme:
◦demonstrația cu ajutorul obiectelor naturale/
◦cu substitute (bi -tridimensionale, simbolice) /
◦cuajutorul mijloacelor tehnice audio -video
◦demonstrația logică.

Demonstrația cu ajutorul obiectelor
tehnice
Metoda este folosit ăpentru a facilita
înțelegerea elementelor componente ,
structurii , principiului defuncționare și de
utilizare a anumitor aparate, dispozițive etc.
Demonstrația cuajutorul planșelor
Planșele suntmateriale didactice grafice de
diferite dimensiuni, care pot reda schițe,
aparate tehnice, dispozitive, diagrame ,
grafice , scheme de instalații , faze ale unor
procese tehnologice , care permit elevilor
înțelegerea unorfenomene .

Demonstrarea
cu
ajutorul
desenului
pe
tabl
ă
Este înso țităcu expunerea oral ăacunoștințelor , a
experimentelor , cu scopul înțelegerii acestora
multmaibinedecătreelevi.
❑Cerințe:
▪Anumite elemente și trasee importante din desen
vor fi marcate cu cretăcolorat ă;
▪Bunăvizibilitate de c ătre toți elevii clasei;
▪Alocarea unuibuget de timpsuficient pentru
realizarea desenului încaiete și eventual corectarea
acestuia.
▪Se va păstra contactul vizual cu clasa, întrucât lipsa
acestuia vaduce înceledin urmălascăderea
interesului pentru subiectul demonstrat.

NU!

❑Cerințele principale ale unuidesen realizat
petablăde cătreprofesor sunt:
▪Corectitudine din punct de vedere tehnic și
științific ;
▪Simplitate ;
▪Expresivitate ;
▪Respectarea uneianumite ordini în
prezentarea elementelor componente ;
▪Numerotarea și denumirea elementelor
componente prin scrierea lorpetablă;
▪Utilizarea simbolurilor și semnelor
convenționale cunoscute;

Demonstrarea acțiunilor de executat
❑Aceast ămetod ăse aplic ăîncazul încare se
urmăreșteformare de deprinderi .
❑Etape :
▪Acțiunea seexecut ăintegral într-un ritm
corespunz ător,
▪Se prezint ăpepărțicomponente sauoperații ,
▪La sfârșit, acțiunea se vademonstra din nou
integral.
▪Iterațiile potcontinua pânăse ajunge la nivelul
de performanț ăcerut.

Demonstrația cu ajutorul mijloacelor
audio -video moderne
▪Valorific ăvirtuțile imaginii îmbinate cu sunetul și
cuvântul șiseutilizeaz ăînsituațiile când nu exist ă
posibilitatea prezent ării, observ ăriianumitor fenomene
sauobiecte tehnice la clasă.
▪Obiectele tehnice saufenomenele fizice suntprezentate
cu ajutorul diapozitivelor , diafilmelor , filmelor ,coloanelor
sonore.
▪Metoda este sugestiv ăși conving ătoare și prezint ăun
caracter ilustrativ .
▪Multe societ ățide televiziune șiInternet concep și
dezvolt ăprograme educaționale care folosesc
echipament audio -video dedicat .

Pentru formele demonstrative prezentate maisus
trebuie atinse câteva cerințe comune
importante :
▪alegerea unuimaterial demonstrativ reprezentativ și
accesibil ;
▪asigurarea uneiatitudini active a elevilor peparcursul
demonstrației prin:
stimularea curiozit ățiielevilor ;
actualizarea unorcunoștințe, însușiteanterior
demonstrației propriu -zise;
indicarea unor sarcini de urm ărit pe parcursul
demonstrației ;
▪îmbinarea demonstrației cu explicația șiconversația .

Modelarea
❑Utilizarea modelelor prin care se reprezintă simplificat, dar
esențial, caracteristici ale obiectelor și fenomenelor, dificil
de perceput și cercetat în mod direct.
❑Permit eînțelegerea mairapidăa propriet ăților,
caracteristicilor esențiale ale obiectelor , proceselor ,
interacțiunii sistemelor șiafenomenelor fizice.
❑Funcții :
▪funcția cognitiv ă-constituie un izvor de cunoștințe
pecareelevul / studentul urmeaz ăsăle descopere;
▪funcția ilustrativ ă-modelarea confirm ăși
concretizeaz ăcunoștințele teoretice transmise pealte
căi;
▪funcția formativ ă-concretizat ăînformarea unor
operații intelectuale prinacțiunea efectiv ăa elevului /
studentului cudiferite modele didactice .

Modele didactice figurative
Suntmodelele care reproduc un obiect , unproces,
un fenomen cu ajutorul unor imagini (scheme,
desene, schițe, organigrame ). Aceste modele
surprind relațiile funcționale dintre obiecte și
fenomenele reale, concretizând o teorem ă, un
principiu , o lege.
Schema de recep ție radio

Modele didactice obiectuale
Din aceast ăcategorie facparte toate acele
modele care reproduc sub form ămaterial ă
la o scar ămult maimicădiverse obiecte
tehnice, instalații, aparate, (machete, piese
secționate, panoplii, prototipuri).
Modele didactice simbolice
Înaceast ăcategorie intrămodelele care
reproduc originalul cu ajutorul semnelor
convenționale, (formule logico -matematice,
ecuații chimice). Ele surprind fenomene,
procese de interacțiune, dintre dou ăsau
maimulte obiecte ).

❑Modelarea prin simular e
Prinaceast ămetod ăse imităfenomene ,
procese , acțiuni saucomportamente ale
diferitelor aparate sauinstalații tehnice .
❑Simularea are la bazăun model matematic
simplificat înbaza căruia, cu ajutorul
tehnicii de calcul avansate , se pot reda
aproape de realitate funcționarea , dinamica
mișcării, acțiunilor , precum șievoluția
spațial ășitemporal ăa parametrilor
obiectului saufenomenului studiat .

Modelare prin simulare

Realitatea
augmentat
ă
Realitatea augmentată sau AR este un strat imaginat
suprapus peste lumea real ă, vizibil cu ajutorul unor
dispozitive precum calculatorul, telefoane mobile
inteligente, tablete, ochelari de afi șare și alte aparate ce
permit utilizatorilor s ă recunoasc ăaceast ămedia ce
poate fi format ădin imagini, video, sunete.
Prin realitatea augmentat ăpeste lumea real ăse
adaug ăastfel informa ții interactive, u șor manevrabile.
Personajele virtuale se amestec ă printre cele reale.
AR este foarte apropiat ăde realitatea virtual ăunde
legile fizice și propriet ățile de material nu mai au o
importan țăașa mare.

Realitatea
augmenta
tă

Modelarea
–
Poten
ț
ialul
pedagogic
❑Stimuleaz ăobservația ;
❑Formeaz ăla elevi baza cunoa șterii
fenomenelor și elementelor de ordin practic ,
a structurii șiprincipiilor de funcționare ale
dispozițivelor șiaparatelor tehnice ;
❑Stimuleaz ăfuncțiile creative ale gândirii ;
❑Oferăelevilor posibilitatea de a aplica
cunoștințele teoretice încontexte noi,
practice;
❑Formeaz ăși exerseaz ădeprinderi practice.

Modelarea
–
Cerin
ț
e
de
aplicare
❑Elementele saufenomenele supuse observ ăriisăfie
accesibile elevilor ;
❑Reproducerea realitățiiprinexplorare indirect ăsă
asigure cunoa șterea fenomenelor ;
❑Materialul demonstrativ șicelsupus model ăriisăfie
bineselecționat șipregătit astfel încât săcorespund ă
obiectivelor pedagogice .
❑Schemele electrice , cinematice , pneumatice ,
hidraulice , aparatele , dispozițivele , precum și
fenomenele fizice demonstrate saumodelate depind
de calitatea șistarea tehnic ăa mijloacelordidactice ;
Limite
:

Metode de ac
ț
iune reală asupra
realită
ț
ii
❑Exercițiul :executarea repetată, conștientă
și sistematică a unor acțiuni, operații sau
procedee în scopul formării deprinderilor
practice și intelectuale sau a îmbunătățirii
unei performanțe.
▪Tipuri:
oIntroductive, curente,de consolidare, de
verificare,
oIndividuale, de grup,
oDirijate ,semi-dirijate , creative.

Exerci
ț
iu
reflexiv
Comentați, din perspectiva metodei exercițiului,
următoarea afirmație:
“Dacă nucântosingură zi,consecințele lesimt
numai eu;dacă nuexersez două zile,acest lucru
esteremarcat decolegii mei,iardacă nuexersez
treizile,deaceasta îșidăseama șipublicul din
sală.”
George Enesc u

Lucr
ă
rile practice
Constau înexecutarea de cătreelevi, sub îndrumarea
profesorului, a unor sarcini, în vederea utiliz ării
cuno ștințelor teoretice la soluționarea unor probleme
practice, tehnice , productive pentru formarea unor
deprinderi motorii necesare pentru viaț ă, pentru
activitatea profesional ă.
Lucrările practice se desfășoarăîntr-un spațiu școlar
specific (atelier, laborator ) care este dotat cu mijloace
șiechipamente tehnice adecvate .
Elevii potefectua lucrăripractice individual sauîn
grup.

Etape
–
lucrări practice
❑1. Instructajul privind NTSM șiPSI, realizat de către
profesor , laînceputul fiec ărei perioade de instruire;
❑2. Planificarea individual ăa muncii prinprezentarea
obiectivelor lecției șidistribuirea sarcinilor șia
responsabilit ăților; cunoa șterea decătre elevi a scopului
lucrării, a produsului sau a instalației ce urmeaz ă a fi
realizat ășia pașilorceurmeaz ăa fiparcur și;
❑3. Efectuarea propriu -zisăa lucrării; înmod con știent
și independent, elevii îșialeg materialele șimijloacele
potrivite scopului propus , încondiții corespunz ătoare de
munc ă;
❑4. Controlul șiautocontrolul execuției propriu -zise a
lucrăriiavându -se grij ă săse corecteze eventualele
greșeli.

Proiectul
❑Cercetare orientată spre unscop bine
precizat, care este realizată prinîmbinarea
cunoștințelor teoretice cuactivitatea practică,
finalizate cuunprodus .

Învățarea prin proiect Învățarea tradi țională
Elevii și cadrele didactice î și
fixează prin negociere
obiectivele ;Obiectivele și strategiile sunt
fixate de cadrele didactice ;
Aspectele teoretice și cele
practice se completează
reciproc ;Consultațiile și negocierile
sunt foarte pu țin prezente ;
Conținuturile învă țării sunt
rezultatul unui efort personal
de investiga ție;Conținuturile învă țării rezultă
dintr-o construc ție sistematică
a disciplinelor izolate ;
Obiectivele educa ționale se
ating în cadrul unui proces
complex și de durată ;Procesele învă țării au un
caracter izolat ;
Rezultatele activită ții sunt
palpabile ( proiectul se
finalizează într -un produs.Valorizarea învă țării se face
prin calificative sau note.

Proiectul
–
Etape
:
❑1.Alegerea temei .Formularea șipropunerea
temelor deproiect sefaceprintr -undialog între elevi
șiprofesor .Profesorul propune maimulte teme la
alegere ,după care, temele propuse pot fi
reformulate împreun ăcuelevii,sauaceștia din
urmă,potpropune teme noicaresăseîncadreze în
programa școlar ă.
❑2.Formularea obiectivelor .Stabilirea obiectivelor
constituie etapa lacare elevii trebuie să
conștientizeze importanța finaliz ăriiproiectului .
❑3.Planificarea desfășurăriiproiectului .Orice
conținut alunuiproiect presupune stabilirea etapelor
dedesfășurare, șitermenul definalizare alacestuia .

Proiectul
–
Etape
:
❑4.Realizarea proiectului .Profesorul îndrum ă
șiacord ăsprijin concret elevilor .Proiectul se
poate realiza individual sauîngrup,înclasăsau
înafara clasei sauașcolii.
❑5.Prezentarea proiectului .Proiectul se
poate prezenta înfuncție demijloacele tehnice
existente ,natura șitema proiectului ,de
disciplina deînvățământ,particularit ățileclasei
etc.
❑6.Dezbaterea proiectului .Dupăprezentarea
proiectului aulocdezbateri pemarginea temei .
Esteetapa când colectivul deelevi, împreun ăcu
profesorul, prezint ăpuncte devedere despre
conținutul șifinalitatea proiectului .

Poten
ț
ialul
pedagogic
al m
etode
lor
de
înv
ă
ț
are bazate pe ac
ț
iune
❑suntfixate șiconsolidate cuno ștințele
teoretice prindesfășurarea de acțiuni
practice;
❑se formeaz ăpriceperi șideprinderi de
lucru corecte ;
❑sporesc caracterul creativ al elevilor ;
❑oferăposibilitatea de autocontrol .

Metode de ac
ț
iune
❑
Cerin
ț
e
de
aplicare
:
❑Problemele supuse învățăriitrebuie să
corespund ăvârstei școlare șinivelului de
pregătire al elevilor ;
❑Desfășurarea activit ăților de instruire trebuie
săse fac ăîntr-o anumit ăordine ;
❑Existența unui mediu de înv ățare dotat cu
cele necesare instruirii.
❑aplicarea repetat ăpoate duce la monotonie ;
Limite
:

Metode de ac
ț
iune fictivă (simulată)
asupra realită
ț
ii
Învățarea pe simulatoare : utilizarea unor
sisteme tehnice artificiale, construite prin
analogie cu cele originale.

Metode de ac
ț
iune fictivă (simulată)
asupra realită
ț
ii
❑Jocul didactic : îmbină elementele instructive și
formative cu elemente distractive și pot fi
utilizate în predarea diferitelor discipline de
învățământ. Tipuri:
▪jocuri senzoriale
▪logico -matematice
▪de orientare
▪de creație
▪de rol
▪de îndemânare (motrice,practice etc.)
▪gamification .

Gamification
Gamification este transpunerea unui context
obișnuit de învă țare într -o situație asemănătoare
unui joc, până când game -based learning este
simpla învă țare prin intermediul jocului, acesta
fiind utilizat ca mijloc didactic.
Play este ceva liber, spontan, legat de ființa de
copil, de jocul în sine. Opusul lui este game care
semnifică jocul cu reguli precise, cu rezultate
cuantificabile.
Ideea de bază a gamificării este următoarea: dacă
savurăm jocurile, atunci prin gamificare chiar și
activitățile plictisitoare devin acceptabile, poate
chiar plăcute.

Gamification
Utilizarea Gamification în sala de clasă poate :
optimiza capacitatea creierului de a procesa noi
informații, prin intermediul aspectelor generale ale
lecțiilor gamificate , cu prezentări audio -vizuale,
informații schematizate, modele repetitive reduse la
minimum, uzul de hăr ți conceptuale, dezvoltarea unor
scheme de gândire laterală;
poate îmbunătă ți motivația și implicarea copiilor
datorită elementelor stimulative de joc, dar și a
feedback -ului pozitiv imediat, a aprecierilor ori a
insignelor câștigate pentru finalizarea cu succes a
provocărilor angajate de aceste jocuri (recompensarea
neurofiziologică ).

Gamification
Pentru un bun management al proiectării disciplinare prin gamificare ,
este important să avem în vedere câteva aspecte esen țiale, anume:
setarea regulilor și a obiectivelor încă de la început;
crearea de scenarii pe niveluri și grade diferite de dificultate;
asigurarea unor „elemente de șansă și risc” printre provocările
activității de gamification , după modelul video –game ( se oferă
jucătorului oportunită țile constante de a continua cu povestea sau
de a ieși din povestea/scenariul principal, a ”înghe ța” nivelul de joc
parcurs și, respectiv, de a dobândi mai multe cuno ștințe prin misiuni
secundare înainte de a continua căutarea principală mai târziu; riscul
implicat aici este dacă să continue sau nu în cazul în care jucătorul nu
este gata pentru asta –în cazul în care utilizatorul nu reu șește cu
toate acestea, ar trebui să i se permită întotdeauna să -și continue
jocul de la un alt punct de control recent, pentru a evita frustrarea
jucătorului );
obiective ce pot fi furnizate elevului ca un set liniar de obiective (ce
vor fi finalizate până la sfâr șitul jocului) sau ar putea fi ceva de genul
obiectivelor de zi cu zi (realizare consecutivă și ritmică, într -un mod
distractiv).

Jocul de rol
❑Constăînplasarea elevilor îndiferite roluri cu
scopul formăriideatitudini, abilit ăți, convingeri,
comportamente, competențe.
❑Îndesfășurarea jocului de rolse urmărescmai
multe obiective :
▪facilitarea inserției sociale ;
▪formarea și modelarea comportamentului social;
▪dezvoltarea capacit ățiiempatice ;
▪dezvoltarea capacit ății de a înțelege și evalua
orient ările valorice ale celor din jur;
▪dezvoltarea capacit ățiide a rezolva situații
conflictuale ;
▪verificarea corectitudinii comportamentelor
formate ;
▪învățarea unor roluri sociale.

Jocul de rol
–
etape metodice
❑1. Stabilirea situației ce se va simula;
❑2. Analiza și proiectarea scenariului;
❑3. Stabilirea rolurilor elevilor și
instruirea acestora ;
❑4. Desfășurarea scenariului ;
❑5. Analiza și dezbaterea modului de
desfășurare a jocului de rol;
❑6. Formularea unorconcluzii .

Metode de ra
ț
ionalizare a înv
ă
ț
ă
rii
ș
i pred
ă
rii
❑Metoda activit ățiicufișele presupune o
organizare sistematic ăaactivit ățiide
instruire plecând dela:
▪Analiza conținutului informațional șia
dificult ățilorpecareacesta leprezint ă;
▪Împărțireapeetape deînvățare,care
cuprind una sau mai multe sarcini de
rezolvat decătreelevi;
▪Realizare de secvenț ede învățare
specifice vârstei șinivelului intelectual al
clasei .

Metode de ra
ț
ionalizare a înv
ă
ț
ă
rii
ș
i pred
ă
rii
Fișele de cunoștințe saude instruire –
destinate dobândirii de noicunoștințe sau
deprinderi prinmobilizarea individual ăsau
colectiv ăaelevilor înprocesul amplu de
cunoaștere .
Fișele de exerciții cu grad progresiv de
dificultate auca scopconsolidarea și
verificarea cunoștințelor prezentate prin
fișele deinstruire, dezvoltarea deprinderilor
de munc ăintelectual ăsau practic ă etc.

Metode
de ra
ț
ionalizare a înv
ă
ț
ă
rii
ș
i pred
ă
rii
Fișele de recuperare urmăresc
corectarea greșelilor șiameliorarea
capacit ățiiintelectuale aelevilor .
Fișeledecontrol -utilizate cuprecădere
înetapele defixare șideverificare a
noțiunilor asimilate .
Fișelededezvoltare sau deprogres
sunt utilizate decătreelevii care au
aptitudini speciale șiprezint ăinteres pentru
disciplina încauzăînvederea perfec ționării
cunoștințelorșiîmbog ățiriiculturii tehnice a
acestora .

Instruirea programată
❑Metodă multifuncțională, cuprinzând oînșiruire
dealgoritmi, darșideprobleme derezolvat, în
cadrul căreia conținutul deînvățat esteprezentat
subforma unuiprogram .
Programarea liniară (tipSkinner) –încarefiecare
„pas” conține :ocantitate redusă deinformație
depredare, osarcină derezolvat, constând din
construirea unui răspuns pebaza informației
primite șiindicarea locului unde poate figăsit
răspunsul corect .

Instruirea programată
❑Programarea ramificată (tip Crowder), care ia în
considerare și posibilitatea unor eventuale erori.
◦Elevul primește o cantitate mai mare de informații decât în
cazul anterior, are o sarcină de rezolvat pentru care i se
dau mai multe posibilități de răspuns; el trebuie să aleagă
pe cel considerat corect.
◦Dacă alege răspunsul corect, poate trece la pasul următor.
◦În condițiile în care a ales răspunsul eronat însă, este
trimis la o secvență suplimentară, unde primește o
informație suplimentară, care îl ajută să-și corecteze
eroarea și apoi revine la secvența inițială, pentru a alege
un nou răspuns.
◦Dacă și acesta va fi eronat, va fi îndrumat spre o altă
secvență suplimentară;
◦Dacăva fi corect, va putea parcurge
secvența următoare.

G
ândirea critică
Este un proces activ care îl face pecelcare
învatăsădeținăcontrolul asupra informa ției,
interogând -o, reconfigurând -o, adaptând -o sau
respingând -o.
A gândi critic înseamn ă:
◦a ficurios,
◦a pune întreb ări,
◦a căutarăspuns uri,
◦a căutacauze șiimplica ții,
◦a găsialternative la atitudini dejafixate,
◦a adopta o poziție pebaza uneiîntemeieri
argumentate
◦a analiza logic argumentele celorlal ți.

Gândirea critică
–
abilitate cognitivă superioară

Etape
în formarea
ș
i dezvoltarea
gândirii critice
–
Evocarea
Elevii suntsolicita țisă-șiaminteasc ăceea cedeja
știudespre un anumit subiect -elevul stabile șteun
punct de plecare bazat pecunoștiințele proprii , la
care urmeaz ăsăse adauge altele noi.
Elevii trebuie săișiexprime cunoștiințele scriind
și/sauverbalizând -cunoștiințele fiecaruia sunt
constientizate șiestescoas ăla suprafa ță"schema"
preexistent ăîn gândirea fiecaruia în legatur ăcu un
anumit subiect .
Stabilirea interesului și a scopului pentru explorarea
subiectului.
Procedee : brainstorming -ul, ciorchinele ,
gândi ți/lucrațiîn perechi /comunica ți, predic ția,
știu/vreau săștiu/am învățat, discuțiade grup,
chestionarea .

Etape
în formarea
ș
i dezvoltarea
gândirii critice
–
R
ealizare
a
sensului
Elevii iaucontact cu noile conținuturi prin
intermediul lecturii , prelegerii saua altor
metode , integrând ideile în schemele lor
de gândire îșiiaunotițe, pun întreb ărisau
noteaz ăceea cenu înțelegpentru a cere
lămuriri ulterior.
Procedee : predarea reciproc ă, metoda
Jigsaw ( mozaicului ), jurnalul dublu ,
organizarea grafic ă(diagrama Venn,
Tabelul T etc.), tehnica SINELG

Etape
în formarea
ș
i dezvoltarea
gândirii critice
–
Reflec
ț
ia
Elevii își consolideaz ănoile cuno ștințe și iși
restructureaz ăactiv schemele de gândire pentru a
include în acestea noi concepte.
Elevii i și exprim ăîn propriile cuvinte ideile și
informa țiile întâlnite.
Aspectulvizatîn aceast ăetapăestegenerarea
unuischimb de ideiîntreelevi, cepresupune
confruntarea cu o varietate de modele de gândire .
Este un moment al schimb ăriișireconceptualiz ării
în procesul de învățare.
Procedee : discuția în perechi, discu ția în grup,
tabelul SINELG, controversa academic ă, linia
valorilor, metoda cubului, turul galeriei, eseul de
cinci minute, scrierea liber ă

Metode pentru dezvoltarea
gândirii critice
Prelegerea intensificată
Știu/Vreau să știu/Am învățat
S.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv de Notare
pentru eficientizarea Lecturii și a Gândirii)
Jurnalul dublu
Organizatorul grafic
Cubul
Cvintetul
Ghidul de anticipa ție

Metoda
Cluster
Încurajeaz ăelevii s ăgândeasc ăliber și deschis.
Strategie de g ăsire a c ăii de acces la propriile
cunoștințe, înțelegeri sau convingeri legate de o
anumit ătemă.
Presupune scrierea unuicuvânt saua uneipropozi ții
-nucleu în mijlocul uneipagini , identificarea și
scrierea a câtmaimultor cuvinte sausintagme
legate de tema respectiv ășitrasarea unorlinii,
săgețiîntreideile care se leagăîn vreun fel.
Reguli pentru elevi:
◦Săscrietotce le trece prinminte
◦Sănu se opreasc ădin scrispânănu a trecut timpul
alocat

Cubul
❑Cowan, G. -Cowan, E.
(1980) propun analiza
unui concept sau a unei
sintagme, proiectând -o
pe șase fațete ale unui
cub.
❑Fiecare fațetă oferă
o altă perspectivă în
abordarea conceptului,
punând în evidență
diferite operații mentale:

Cubul
Descrie -Cum arăta?
Compar ă-Cu ceseaman ășide ce
diferă?
Asociaz ă-La ceteface s ăte
gândesti ?
Analizeaz ă-Din cee făcut?
Aplic ă-Cum poate fifolosit ?
Argumenteaz ăpro saucontra -E bun
saurău? De ce?

SINELG
❑Solicită citirea atentă a unui text, marcând pe
marginea acestuia semne specifice, după cum
urmează:
√informație cunoscută;
+informație nouă;
–informație contradictorie/diferită de cea cunoscută
anterior;
?informație neclară, solicită explica ții suplimentare.
❑Metoda SINELG asigură men ținerea implicării active
a gândirii elevilor în citirea unui text și
monitorizează gradul de în țelegere a unui con ținut
de idei.

Cvintet
“Poezie ” în cinci versuri, cu
următoarea structură:
primul vers: 1 cuvânt care
precizează subiectul ;
al II-lea vers: 2 cuvinte care
descriu subiectul ;
al III-lea vers: 3 cuvinte care
exprimă acțiuni ;
al IV-lea vers: 1 propoziție ,
formată din 4cuvinte care
exprimă o idee , o definiție
sausentimente față de
subiect;
al V-lea vers: 1 cuvânt care
exprimă esența subiectului.Cartea
Liniștită, îndrăzneață
Învață, emoționează, bucură
Un prieten al omului
Utilă
Aerul
Incolor, gazos
Inspiri, expiri, trăie ști
Folosit de toate viețuitoarele
NecesarPoluarea
Rea, distrugătoare
Infectează, strică, dăunează
Ucide tot mediul înconjurător
Nocivă

Jurnalul
dublu
Pasaje din text cu
impact asupra cititoruluiÎntrebări, comentarii,
reflecții, analize, interpretări
•Amintirea unei experiențe
personale ;
•Surprindere ;
•Dezacord față de autor ;
•Relevanță pentru
activitatea cotidiană a
cititorului ;•De ce au fost alese
fragmentele respective?
•De ce li s -au părut
importante?
•La ce i -au făcut să se
gândească ?
•Ceîntrebare are cititorul în
legătură cu acele fragmente?
•Ce l-a intrigat?
•Ce sentimente au trezit
cititorului fragmentele
respective?

Știu / Vreau să știu / Am învățat

Prelegerea intensificată
A
tenuează dezavantajele prelegerii tradi
ț
ionale, prin
activită
ț
i de interogare, interpretare sau de reflec
ț
ie
❑ETAPE :
1)Organizarea cunoștiințelor . profesorul cereelevilor
sădesfa șoareo anumit ăactivitate , pentru a-idetermina
săse concentreze la ceea cevaurma, a-iinvita să-și
reaminteasc ăanumite cunoștiințe .
◦o întrebare la care s ăraspund ăîn perechi
◦săscrietimpde cinciminute câteva ideilegate de tem a
ceurmeaz ăa fiabordat ă.
◦se poate solicita câtorva cursan țisăîmpărtășească
ideile lor, care pot fiscrise șipetablă.
2)Prelegerea parțială, profesorul expune informa țiile
timpde 10 -20 de minute.

Prelegerea intensificată
3)Gândi ți/Lucra țiin perechi /Comunica ți-4-5
minute -profesorul pune o întrebare în legatur ă
direct ăcu ceea ces-a prezentat . Fiecare elev
pregăteșteun răspuns , apoiîn perechi , elevii își
comunic ărăspunsuril e uniialtora , pregătind
împreun ăun răspuns comun . Treisaupatru perechi
pot fiapoisolicitate săredea răspuns ulla care au
ajuns .
4)Repetarea modelului . Profesorul prezint ă
urmatorul segment al prelegerii timpde 10 -15
minute, dup ăcare urmeaz ăo nouăetapăde
"Gândi ți/Lucra țiîn perechi /Comunica ți".

Prelegerea
intensificat
ă
5)Exerci țiul/Discu țiarezumativ ă
◦Profesorul dăelevilor un exerci țiucare s ă-iajute să
reflecte asupra materialului prezentat în timpul
prelegerii .
Acest exerci țiupoate luaforma uneiîntreb ări
deschise care reiaunadintre principalele idei
prezentate , șila care elevii pot sărăspund ăîn
perechi .
◦O altăvariant ăa acestei etape arfielaborarea de
cătrecursan ția "eseului de cinciminute", care nu este
altceva decât o fișăde evaluare pecare o completeaz ă
cursan ții cu privire la treiaspecte :
(1) ceamaiimportant ă ideediscutat ă;
(2) o întrebare pecare o au asupra materialului
expus ;
(3) un comentariu general cu privire la tem ă, la or ă.

Organizatorul
grafic
❑Organizatorul grafic/Harta conceptuală
este o tehnică de reprezentare vizuală a
conceptelor și a legaturilor dintre ele.
❑A apărut ca urmare a teoriilor cognitiviste
ale lui David Ausubel și, ulterior, a
cercetărilor lui Joseph D. Novak, începând cu
anii '70, la Universitatea Cornell, S.U.A.
❑Conceptele sunt redate în spa ții delimitate
(cercuri, dreptunghiuri etc.), iar rela țiile
dintre concepte sunt indicate prin linii/săge ți
de legătură.

Organizatorul
grafic
❑Criterii pentru evaluarea organizatorului
grafic:
▪T ema principală este plasată în centrul
organizatorului;
▪Subtemele sunt plasate în jurul ei, înso țite de
caracteristici;
▪T oate subtemele importante sunt prezente;
▪Conține cel pu țin 10-15 subteme secundare,
terțiare etc.;
▪Este ordonat și construit cu imagina ție și simț
artistic.

Modelul
Blended Learning
–
Harta
Conceptuală
)

Ghidul
de
anticipa
ț
ie
Profesorul elaborează 4 -6 enunțuri care pot
primi valoarea de adevarat (A) sau fals (F).
Elevii citesc enunțurile și decid valoarea
acestora.
Răspunsurile elevilor pot fi discutate în
perechi sau grupuri mici, exersându -se
ascultarea activă.
La finalul lecției/cursului, după lectura unui
text sau după audierea unui curs, se revine
la enunțurile inițiale și se verifică validitatea
lor.

Metode de învățare prin cooperare
❑Gândiți/ Lucrați în perechi /Comunicați
❑Predarea reciprocă
❑Mozaic
❑Rețeaua de discuții
❑Linia valorilor
❑Turul galeriei/Unul stă, trei circulă

Gândi
ț
i
/
Lucra
ț
i
în
perechi
/
Comunica
ț
i
❑Gândiți –individual, fiecare elev
elaborează răspunsul solicitat la o sarcină
propusă de profesor.
❑Lucrați în perechi –elevii își comunică
unii altora ideile, se ascultă, caută un
consens sau un nou răspuns,
îmbunătățit, ca urmare a discuțiilor.
❑Comunicați –diadele se pot multiplica
(grupuri de 4 -6 elevi), găsesc un răspuns
comun pe care îl prezintă clasei.

Predarea reciprocă
❑Elevii exersează rolul profesorului în raport cu colegii
pe osecvență de conținut.
❑Elevii primesc câte un exemplar dintr -un text ce
trebuie studiat și, pe rând, joacă rolul profesorului,
ceea ce presupune respectarea următoarelor cerințe:
▪elevii citesc un paragraf în gând (numărul paragrafelor
trebuie să corespundă cu numărul elevilor din grup);
▪elevul care joacă rolul profesorului: rezumă ceea ce
tocmai s -a citit, formulează o întrebare pentru colegi,
explică elementele neclare, anticipează despre ce va fi
vorba în următorul paragraf, și în final, precizează care
este următorul paragraf care trebuie citit;
▪etapele se repetă până când toți elevii au experimentat
rolul de profesor.
❑Predarea reciprocă este potrivită mai ales pentru texte
informative și se realizează în grupuri de 4 -6 elevi.

Re
ț
eaua
de
discu
ț
ii
❑Metodă de învățare bazată pe activitatea în
grup, ghidată de una sau mai multe întrebări
formulate de profesor care admit răspunsuri
diferite, rezultat al unor opțiuni bazate pe
argumente.
❑Metoda presupune studiul prealabil al unui
conținut informațional, al unui text care
conține idei susceptibile de interpretări diferite.
❑Profesorul formulează o întrebare cu răspuns
binar (afirmativ și negativ):
Ar trebui interzisă în totalitate poluarea
atmosferei, începând chiar de mâine?

Re
ț
eaua
de
discu
ț
ii
❑Elevii beneficiază de un timp de gândire pentru formularea
propriilor puncte de vedere, apoi se grupează în funcție de
poziția pe care o au, elaborând o listă de motive pro sau
contra , urmând să se realizeze dezbaterea între
susținătorii celor două poziții.
❑Aplicarea metodei solicită respectate anumitor cerințe:
▪oferirea de argumente clare și solide;
▪concentrarea pe demontarea argumentelor poziției
adverse și nu pe „atacul la persoană ”;
▪posibilitatea schimbării poziției elevilor, dacă
argumentele colegilor au reu șit să-i convingă.
❑În final, se poate cere elevilor să -și exprime în scris poziția
finală cu argumente cât mai convingătoare.

Mozaic
(Jigsaw)
❑Metoda necesită utilizarea unui material în
formă scrisă (de exemplu un text din manual
sau scris de profesor, un articol etc.) și
structurarea clasei în grupuri eterogene de
4-5 elevi.
❑Profesorul monitorizează predarea, urmărind
desfășurarea activității în cadrul grupurilor și
se asigură că informația este transmisă și
asimilată corect. În final, profesorul
evaluează stăpânirea individuală a
materialului (prin întrebări adresate întregii
clase, prin lucrări scrise).

Mozaic
(Jigsaw)
❑Metoda presupune parcurgerea maimultor etape :
▪Seformează grupuri de4,5elevi, numite grupuri de
baștină(profesorul împarte textul destudiat într-un
număr depărți egal cunumărul degrupuri
constituite) ;
▪Seconstituie grupurile deexperți(prin numărare de
la1la4sau5,astfel :elevii cunumărul 1formează
grupul numărul 1,ceicunumărul 2aldoilea grup
etc.).Fiecare grup deexperți studiază tipde15,20
deminute partea dintextrepartizată deprofesor,
identificând ideile principale șimodul cumvorpreda
aceste ideicolegilor .
▪Elevii revin lagrupurile debaștinășiperândpredau
conținutul încare sunt “experți ”.Încazul unor
nelămuriri, elevii pot cere clarificări colegului
“expert ”înfragmentul deunde provine problema .
Lasfârșituloreielevii trebuie săcunoască întregul
textdestudiat .

Linia
valorilor
Profesorul lansează spre discuție o problemă
controversată care poate primi un răspuns binar (da/nu).
Elevii formulează un anumit răspuns (pro, contra sau pot fi
indeciși) și se așează în clasă pe o axă imaginară, potrivit
poziției adoptate față de problema în discuție.
Se dezbat părerile divergente și se încearcă formularea
uneiconcluzii.

T urul
galeriei
❑Îngrupuri de3-4elevii lucrează laoproblemă,
laoîntrebare care sepoate materializa într-un
produs, unposter (odiagramă, oschemă, un
tabel, uninventar deidei,undesen, omachetă .
❑Produsele realizate sunt expuse, posterele se
afișează pepereții clasei, transformând clasa
într-o“galerie ”.
❑Elevii examinează produsele, consemnează
sugestii, comentarii, formulează întrebări .
❑După ceseîncheie turul galeriei elevii revin în
grupul inițial șiîșireexaminează produsul prin
prisma observațiilor primite delacolegi .

Mijloacele
de
învățământ
Ansamblul
◦materialelor naturale (obiecte din realitatea
înconjurătoare înforma lornaturală –minerale ,
plante ,animale ,aparate ,utilaje ,instalații ,mașini ,
◦realizate intenționat (modele ,planșe ,hărți,manuale ,
cărți,fișe delucru ,chestionare ,teste ,portofolii ,
instalații pentru laboratoare fonice ,jocuri didactice ,
simulatoare didactice ,mijloace tehnice deinstruire ,
care sprijină realizarea activităților instructiv –
educative, respective activitatea deînvățare a
elevilor ,activitatea depredare acadrelor
didactice șiatingerea obiectivelor specifice
acestor activități .

Cerin
ț
e psiho
–
pedagogice, tehnico
–
economice
ș
i ergonomice
săfie realizate în concordan țăcu programele
școlare;
săanalizeze câtmaimulțianalizori pentru o
percep țiebogat ă;
săstimuleze inventivitatea și capacitatea de
cercetare;
săpermit ăformarea de deprinderi în
utilizarea aparaturii;
sădiminueze efortul necesar înv ățării;

Cerin
ț
e psiho
–
pedagogice, tehnico
–
economice
ș
i ergonomice
săposede caracteristici tehnico -funcționale
ridicate ;
săprezinte fiabilitate în func ționare;
săfie ușor de folosit de cătreelevi șiprofesori ;
săpermit ăintegrarea înlecțieînscurt timp și
fărăefort;
săaibăgabarit redus , aspect pl ăcut, culori
ergonomic selectate ;
săfie accesibile din punct de vedere al
costurilor.

Utilizarea mijloacelor de învă
ț
ământ
în func
ț
ie de scop
Laînceputul activității didactice -aurolde:
◦introducere într-oanumită temă ,
◦sensibilizare aelevilor ,
◦stimulare ainteresului elevilor ,
◦creare aunor stări emoționale favorabile învățării ,
◦captare șimenținere aatenției ,
◦creare aunei viziuni deansamblu asupra anumitor
conținuturi ,
◦reactualizare aunor cunoștințe și/sau priceperi și
deprinderi intelectuale șipractice delucru ,etc.

Utilizarea mijloacelor de învă
ț
ământ
în func
ț
ie de scop
Înanumite secvențe de instruire saupetot
parcursul activității didactice –au rolde:
◦informare ,
◦comunicare de date,
◦explicare de cunoștințe ,
◦ilustrare de adevăruri ,
◦evidențiere de caracteristici ale obiectelor ,
fenomenelor , proceselor ,
◦de menținere a atenției elevilor , etc.

Utilizarea mijloacelor de învă
ț
ământ
în func
ț
ie de scop
Lasfârșitul activității didactice –aurolîn:
◦realizarea sintezei cunoștințelor ,
◦fixare șiconsolidare ,
◦ilustrarea ,concretizarea sau completarea
conținuturilor predate,
◦corectarea eventualelor reprezentări greșite ale
elevilor ,
◦extinderea cunoștințelor ,
◦corelarea cunoștințelor ,
◦integrarea noilor cunoștințe însistemul cognitiv al
elevilor .

Funcțiile
mijloacelor
de
învățământ
Stimulativă -dezvoltare a motivației elevilor pentru
studiu, de stimulare a curiozității și interesului pentru
cunoa ștere;
De comunicare -transmitere de informații ;
Ilustrativ -demonstrativă -formare la elevi a
reprezentărilor, însu șire de noi cunostințe, fixare și
sistematizare ;
Formativ -educativă -exersare și dezvoltare a operațiilor
gândirii , formare a deprinderilor intelectuale șipractice;
Ergonomică -raționalizare a eforturilor profesorului și
elevilor în activitatea de predare -învățare;
Estetică -cultivare a capacității de receptare și apreciere
a frumosului ;
De evaluare -diagnoză șiapreciere a progreselor elevilor .

Clasificarea
mijloacelor
de
învățământ
❑După proveniența lor:
▪Existente îndotarea școlii: calculatoare ,
retroproiectoare , truse pentru eleviși
profesori , mulaje , machete, dispozitive ,
aparate , instalații , etc.
▪Elaborate / realizate / confecționate sau
procurate de profesor : mostre , modele
materiale sauideale , figuri, desene , planșe ,
hărți, fotografii , tablouri , etc.
▪Elaborate / realizate / confecționate sau
procurate de elevi: mostre , modele materiale
sauideale , figuri, desene , planșe , hărți,
fotografii , colecții de roci, semințe , plante
(ierbare ), insecte (insectare ), acvarii , etc.

Clasificarea
mijloacelor
de
învățământ
❑După criteriul istoric :
Categoria de
mijloaceExemple de suporturi pentru
vehicularea cunoștiințelorDescriere
Generația I Tabla, manuscrisele,
obiectele de muzeuSunt utilizate direct în acțiunea
comună a profesorului și elevilor
Generația a II -aTiparul (Gutenberg),
manuale, texte imprimateDetermină o acțiune mediată a
profesorului și prin intermediul
unui cod : scrisul
Generația a III -aFotografia, diapozitivul,
înregistrările sonore, filmul
și televiziuneaComunicarea interumană se
realizează prin intermediul
mașinilor
Generația a IV -aTehnici moderne, mașini de
instruireSe realizează un dialog mașină –
elev
Generația a V -aComputerul Se realizează un dialog elev –
computer
Generația a VI -aNoile tehnologii de
informare și comunicare –
TIC, IntrnetSe realizează un dialog direct
elev -computer -internet

Clasificarea
mijloacelor
de
învățământ
❑După funcția pedagogică pecare o
îndeplinesc :
▪De investigare experimentală șiformare a abilităților
intelectuale și/ saupractice: materiale naturale –colecții
de roci, plante , substanțe chimice , truse pt elevi, jocuri
didactice , instrumente , etc.
▪De informare : texte, manuale , cărți, albume , atlase ,
dicționare , colecții de plante , roci, machete, mulaje ,
diorame , etc.
▪De ilustrare șidemonstrare : materiale naturale , substanțe
chimice , ierbare , insecte , acvarii , etc.
▪De raționalizare a eforturilor profesorilor șielevilor șia
investiției de timpînactivitatea didactică : modele , tipare ,
șabloane , hărțide contur , ștampile didactice ,
calculatoare , rețele de calculatoare , etc.
▪De verificare șievaluare a rezultatelor școlare : teste,
referate , proiecte , portofolii , etc.

Clasificarea
mijloacelor
de
învățământ
❑După natura lor:
▪obiectuale , respectiv obiecte concrete utilizate de
profesor șide elevinumai înacțiunea lorcomună
▪scrise șireprezentări grafice , care conțin informații
gataelaborate prinintermediul unuicod –scrisul și
desenul –care pot fiutilizate înabsența autorului lor
saua cadrului didactic.
▪reprezentări simbolice : modele , simboluri ale
elementelor chimice , formule matematice , etc.
▪mijloace tehnice de instruire , care presupun
prezența echipamentelor tehnice care redau imagini și
sunete , recepționate de elevicu ajutorul analizatorului
vizual șiauditiv .
❑Înfuncție de analizatorul solicitat în
recepționarea mesajului didactico -educativ :
▪vizuale (statice , dinamice ),
▪auditive ,
▪audiovizuale .

Cerințe în utilizarea mijloacelor de învățăm
ânt
❑Selectarea judicioasă a mijloacelor de
învățământ pentru o temă/lecție, după
următoarele criterii:
▪obiectivele urmărite;
▪specificul conținuturilor;
▪particularitățile elevilor;
▪condițiile locale de dotare;
▪competențele cadrului didactic;
❑Pregătirea cadrului didactic -se are în vedere :
▪proiectarea strategiilor didactice în care sunt integrate
mijloacele de învățământ,
▪activitățile de întreținere a materialului didactic, a
aparaturii tehnice
▪activitățile de confecționare de noi mijloace de
învățământ (folii, fișe, planșe etc.)

Cerințe în utilizarea mijloacelor de învățământ
❑Integrarea mijloacelor de învățământ în
strategii didactice adecvate .
Se parcurg trei etape:
▪a) pregătirea elevilor în vederea receptării mesajului
didacto -vizual, ceea ce presupune: stimularea
atenției, a curiozității; actualizarea unor cunoștințe
anterior învățate; orientarea elevilor în vederea
receptării optime a mesajului audio -vizual (elevii află
ce au de urmărit, cum să consemneze informațiile);
▪b) utilizarea efectivă a mijlocului de învățământ,
urmărindu -se activarea elevilor pe parcursul
utilizării;
▪c) valorificarea informațiilor dobândite în urma
utilizării mijlocului de învățământ, prin activități
ulterioare (conversație, efectuarea unei teme).

Bibliografie
https://www.aletheea.ro/gamification -in-
educatie -managementul -clasei -prin-joc/
http://c3.icvl.eu/papers2016/cniv/documente/
pdf/sectiuneaA/sectiuneaA_lucrarea6.pdf