Metode Noi de Prevenire a Deseurilor
BIBLIOGRAFIE
Anghelescu A., Ponoran I., Ciubotariu V., 2003, Mediul ambiant și dezvoltarea durabilă, Editura ASE, București;
[NUME_REDACTAT], ș.a., 1988, Valorificarea energetică a deșeurilor, [NUME_REDACTAT], București;
AOO (1995) – Programul de colectare separată a deșeurilor de uz casnic. Utrecht: AOO.
[NUME_REDACTAT] (2007) – Factors influencing environmental attitudes. Case study of household waste management. Environment and Behaviour 39: 435.
Bolling, David M., 2007, How to save a river – A handbook for [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] DC;
[NUME_REDACTAT], 2003, Retehnologizarea sistemelor de alimentare cu apă, [NUME_REDACTAT] Științifică și Didactică CERMI, Iași;
[NUME_REDACTAT], 2009, Depozitarea și reciclarea ecologică a deșeurilor, Aplicații, [NUME_REDACTAT] din Oradea;
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Mărăcineanu, 2003, Managementul deșeurilor solide, [NUME_REDACTAT] Rom, București;
[NUME_REDACTAT]., Burlada D., [NUME_REDACTAT]., 1992, Reziduuri stradale, menajere și industriale, colectare, depozitare și valorificarea materialelor refolosibile, [NUME_REDACTAT], București;
[NUME_REDACTAT], 1999, Protecția resurselor de apă subterană, [NUME_REDACTAT], Timișoara;
CBS (2011) – Cantitățile de deșeuri municipale. Available at:
http://statline.cbs.nl/StatWeb/publication/?VW=T&DM=SLNL&PA=7467&D1=0-156&D2=0&D3=(l-11)-l&HD=120620-0940 (accessed 20 June 2014).
Cămășoiu C., 1994, Economia și sfidarea naturii, București, [NUME_REDACTAT];
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2003, Deșeuri, [NUME_REDACTAT] Rom, București;
Centrul de Cercetare și Consultanță din Amersfoort (2011)
Directivele U.E;
Gătescu P., 1998, Ecologia așezărilor umane, [NUME_REDACTAT] București;
Gătescu P., 2000, Managementul mediului, [NUME_REDACTAT], Târgoviște;
Iftodi M., Țugui T. “Managementul deșeurilor – factor esențial în prevenirea poluării mediului”. Materialele seminarului „Prevenirea poluării și managementul deșeurilor”, 22-23 noiembrie 1999. [NUME_REDACTAT];
INCDPM – ICIM București: „Studiu privind metodele și tehnicile de gestionare a deșeurilor”;
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2001, [NUME_REDACTAT] Uzate, [NUME_REDACTAT] Bucuresti;
Ianoș I., 1987, Orașele și organizarea spațiului geografic, [NUME_REDACTAT], București,
Jones AN (2008) – Factors which [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. London: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] 2.
Ordonanța de urgență nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor;
Man C., [NUME_REDACTAT], 1999, Strategii în managmentul deșeurilor și reziduurilor, [NUME_REDACTAT] Cluj-Napoca;
[NUME_REDACTAT] (2009–2021) – [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor, [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] din Senegal 2013 – [NUME_REDACTAT] de Gestionare a deșeurilor, Dakar
NVRD (2012) – Cum putem să reciclăm deșeurile menajere? [NUME_REDACTAT] V. Ponoran I., 1997, Economia mediului, București, [NUME_REDACTAT];
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], Departamentul de Salubritate din Göttingen, [NUME_REDACTAT] Oradea, Manual privind activitățile specifice din domeniul gestiunii deșeurilor municipale, www.gestiuneadeseurilor.ro
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2002, Gestionarea deșeurilor urbane, [NUME_REDACTAT] Rom, București;
[NUME_REDACTAT] – Centrul de cercetare și statistică (2011 a, b) Centrul pilot Raalte. Sondaj.
Revista „Ecosfera”- Oradea 1999;
[NUME_REDACTAT]., Ungureanu I., 1997, Geografia mediului înconjurător, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică,București;
ROVA (2009-2014) – Determinarea resurselor din deșeuri. [NUME_REDACTAT] Nicolae, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1998, [NUME_REDACTAT] prin [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Timișoara;
STAS 4706-74 privind calitatea apelor de suprafață;
SRE Milieudienst (2009-2014) – Scenarii de colectare a deșeurilor în comuna Cranendonck. Eindhoven: SRE Mediu.
[NUME_REDACTAT], 2000, Protecția mediului, [NUME_REDACTAT] “România de mâine”, București;
[NUME_REDACTAT] ș.a., 2006, Gestionarea integrată a deșeurilor municipale, [NUME_REDACTAT], Timișoara;
Vădineanu A., Negrei C., Lisievici P., 1999, Dezvoltare durabilă, vol.1, Teorie și practică, [NUME_REDACTAT] București;
Vișan S., Anghelescu A., Alpopi C., 1998, Mediul înconjurător. Poluare și protecție, [NUME_REDACTAT], București;
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2003, Reciclarea și depozitarea ecologică a deșeurilor, [NUME_REDACTAT] Universitare, Timișoara;
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2004, Reciclarea apelor uzate, [NUME_REDACTAT] din Oradea.
CUPRINS
PROIECT DE DIPLOMĂ
METODE NOI DE PREVENIRE A DEȘEURILOR
CUPRINS
INTRODUCERE
Această lucrare este concepută pentru a veni în sprijinul comunității locale de a profita de multele oportunități de prevenire a deșeurilor și de eficiența acestora prin crearea de centre pilot atât în mediul urban cât și în mediul rural din județul Bihor și ulterior din România. Directiva cadru privind deșeurile, revizuită, prevede ca toate statele membre ale [NUME_REDACTAT] să creeze programe naționale de prevenire a generării deșeurilor până în 12 decembrie 2013. Obiectivul acestor programe este de a prezenta o abordare coordonată județeană și apoi națională de prevenire a producerii deșeurilor, delimitarea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung și a politicilor de mediu cu scopul de a disocia creșterea economică de efectele asupra mediului datorate generării deșeurilor. Stabilizarea producției de deșeuri este un obiectiv preliminar cheie, urmat de obiective clare pentru reducerea absolută a deșeurilor peste cinci ani și totală până la douăzeci de ani. Progresul ar trebui să fie monitorizat pe parcursul dezvoltării iar părțile interesate și implicate în acest proces să pună în aplicare programele lor proprii.
Obiectivul specific al acestei lucrări este de a clarifica concepte importante în prevenirea generării deșeurilor atât pentru autoritățile locale, județene, naționale și regionale cât și pentru utilizatori, de a da opțiunile cele mai potrivite de prevenire a generării deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu în parte și toate acestea pornind de la nivel administrativ. O tranziție spre un comportament al cetățenilor de prevenire a deșeurilor și o mai bună utilizare a resurselor necesită un ansamblu integrat de măsuri. În cuprinsul aceste lucrări sunt evidențiate cele mai bune practici găsite prin documentare în câteva țări din U.E. și un amestec eficient de măsuri atât la nivel european cât și la nivel românesc.
În această lucrare am elaborat o ghidare separată, însoțită de o serie de exemple de bune practici, pentru a aborda o problemă specifică de prevenire a deșeurilor alimentare, care a fost identificată ca una dintre prioritățile majore în drumul de parcurs privind eficiența utilizării resurselor, datorată relevanței sale și impactului acesteia asupra mediului: emisiile de gaze cu efect de seră și securitatea alimentară.
[NUME_REDACTAT] intenționează ca împreună cu [NUME_REDACTAT] de Mediu, să evalueze și să compare programele naționale de prevenire a generării deșeurilor în 2013 ale fiecărei țări membre și să publice un raport până la finele anului 2014.
CAPITOLUL I
Descrierea generală a județului Bihor și a comunei Brusturi
I.1. Localizarea studiului. Așezarea geografică
[NUME_REDACTAT], situat în partea de vest a României, ocupă locul al șaptelea ca mărime între județele țării, având o suprafață de 7.535 km2. Latitudinal se întinde de la 47º35'21" latitudine nordică. până la 46°23'48" latitudine nordică; ca longitudine este cuprins între 21°26'6" 22º48'39" longitudine estică.
Limita vestică a județului este dată de frontiera de stat dintre țara noastră și Ungaria. Aproximativ din dreptul localității [NUME_REDACTAT] si până în vârful [NUME_REDACTAT] (1428 m), din [NUME_REDACTAT], se desfășoară limita estică, care îl separă de județele Sălaj, Cluj și Alba. De la [NUME_REDACTAT] până în apropiere de localitatea Ant se întinde limita sudică prin care se desparte de județul Arad. Între aceste limite, teritoriul județului se situează în cadrul a trei mari unități geografice majore: Câmpia de Vest, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] este așezată în partea de N-E a județului Bihor.
I.2. Principalele unități de relief
Frământările geologice prin care a trecut acest teritoriu, precum și stilul acțiunii agenților morfogenetici, la care trebuie sa adăugăm si activitatea omului îndreptata in direcția utilizării terenurilor pentru nevoile sale, au condiționat apariția unor aspecte complexe. Cu toata alcătuirea complexă, în înfățișarea de ansamblu se desprinde cu ușurință o trăsătură esențială, evidențiata prin distribuția relativ uniformă a celor trei trepte de relief: munți, dealuri și câmpie ce se desfășoară de la 1849 – în vârful Cucurbăta până la 90 m, în [NUME_REDACTAT].
Ea este reprezentată pe teritoriul județului prin [NUME_REDACTAT] și o serie de munți cu altitudine mai redusă, în jur de 1.000 m, cum ar fi Codru-Moma, Pădurea-Craiului și [NUME_REDACTAT].
Figura nr. I.1. Harta județului [NUME_REDACTAT] Bihorului au altitudini cuprinse între 1200 și 1800 m, culminând cu vârful [NUME_REDACTAT] la 1849 m. În urma unei evoluții îndelungate a reliefului a rezultat o asociere de suprafețe de nivelare, care se înscriu în relief prin interfluvii largi, plate, cu liniile de culme prezentând mici diferențe de nivel care sunt legate în cele mai multe cazuri de variații litologice locale.
[NUME_REDACTAT]-Moma sunt alcătuiți din două masive, despărțite de șaua formată, prin eroziune regresivă, de pâraiele Briheni și Moneasa. În desfășurarea sa, [NUME_REDACTAT], rar depășește altitudinea de 1 000 m (Pleșu, 1 112 m; [NUME_REDACTAT], 1 095 m; vf. Dievii, 1 044 m), iar [NUME_REDACTAT] 900 m (vf. Momuța, 930 m).
[NUME_REDACTAT] Craiului, situați între [NUME_REDACTAT] și a [NUME_REDACTAT], au altitudinea cuprinsă între 600 si 800 m. Văile compartimentează spațiul montan în platouri de diferite dimensiuni, unele dintre ele având un procent însemnat de netezime, cum este cazul la [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Damiș etc.
[NUME_REDACTAT] reprezintă o culme largă alcătuită din formațiuni cristaline și este situată între valea [NUME_REDACTAT] și bazinul Barcăului, având o înclinare lină de la 100 m, în sud-est, până la 500 m în nord-vest. Spinarea munților constituie o veritabilă suprafață de nivelare, cu netezimi de câmpie, văi adânci de 100 – 250 m, unele din ele cu fundul larg, întrerup înfățișarea monotonă a muntelui și fac, ca atât spre Barcău, cât și spre [NUME_REDACTAT] să se desfășoare o serie de culmi, care cad în trepte până la altitudinea de 400 m.
Imediat sub munți se desfășoară ca o treaptă prelungită, o serie de culmi cu interfluvii netede, separate de văi largi, însoțite de terase. Acestea alcătuiesc [NUME_REDACTAT], care însoțesc fără întrerupere poala [NUME_REDACTAT], pătrunzând și în interiorul lor, de-a lungul văilor mari, unde formează relieful depresiunilor Sălajului, [NUME_REDACTAT] Beiușului. Altitudinea dealurilor scade de la circa 600 m, cât au în vecinătatea munților, până la circa 200 m, deasupra [NUME_REDACTAT].
În totalitatea lor, [NUME_REDACTAT] reprezintă rezultatul unui proces intens de eroziune, desfășurat asupra unui piemont de acumulare situat la baza [NUME_REDACTAT], precum și asupra unui substrat sedimentar neogen reprezentat prin marne, nisipuri și argile.
În funcție de unitățile muntoase, la periferia cărora s-au format, și de anumite particularități petrografice, morfologice si genetice, în cadrul [NUME_REDACTAT] putem să deosebim următoarele unități: [NUME_REDACTAT] Șes, în care mai caracteristice sunt [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]; [NUME_REDACTAT] Craiului cu sub-unitățile sale – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] ai [NUME_REDACTAT]; [NUME_REDACTAT] cu subunitățile – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]; [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. În ansamblul său, relieful deluros a favorizat dezvoltarea numeroaselor așezări și utilizarea sa pentru agricultură.
Aspectele reliefului și particularitățile de geneză permit distingerea în cadrul [NUME_REDACTAT] a doua unități distincte, Câmpia înaltă și Câmpia joasă.
Câmpia înaltă s-a format în urma unui proces de acumulare și eroziune, la nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de subsidență a Crișurilor. Deși dispusă în trepte, suprafața reliefului constituie, în ansamblu, un plan ușor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea dealurilor, până la 110 m spre [NUME_REDACTAT]. La rândul lor, treptele de relief au podurile foarte plane, puțin înclinate, spre vest. Treptele inferioare pot fi considerate ca o subunitate de trecere, constituind Câmpia intermediară.
[NUME_REDACTAT] constituie rezultatul procesului de acumulare și eroziune prin divagare a rețelelor hidrografice care coboară din regiunea mai înaltă a județului, cu precădere a Barcăului, a [NUME_REDACTAT] și a [NUME_REDACTAT]. Râurile care drenează câmpia au albiile puternic meandrate, instabil, puțin adânci și nu sunt însoțite de terase. În cadrul ei apare un nivel mai înalt, alcătuit dintr-o serie de câmpuri netede, neinundabile, cum ar fi partea sudică a [NUME_REDACTAT] lui Mihai, [NUME_REDACTAT], între [NUME_REDACTAT] și Barcău, și [NUME_REDACTAT], la sud de [NUME_REDACTAT]. Aceste câmpuri sunt alcătuite din aluviuni vechi și din depozite loess-oide, iar monotonia lor aparentă este întreruptă de meandre divagante. Nivelul mai coborât reprezintă șesurile actuale de inundație ale văilor Barcăului, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], umede și local mlăștinoase.
I.3. Resursele naturale ale subsolului
Complexitatea structurii geologice determină o mare varietate de bogații ale subsolului, care sunt valorificate cu o deosebită atenție pentru dezvoltarea industriei bihorene și naționale. În zona muntoasă sunt puse în evidență numeroase resurse metalifere și nemetalifere. În acest sens, un rol deosebit îl are bauxita din [NUME_REDACTAT] Craiului și skarnul cu galena, blenda, pirita, molibdenit, bismutina, etc., care sunt exploatate pe versanții vestici ai [NUME_REDACTAT]. Dolinele vechiului relief carstic al Vașcăului cunosc unele zăcăminte reziduale de fier și mangan.
In zona de deal și câmpie formațiunile neogene și cuaternare, precum si cele mai vechi din fundament conțin o serie de bogății naturale, cum ar fi lignitul (Vărzari, Cuzap, Budoi, Popești, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]), petrolul (Suplacu de Barcău), nisipurile bituminoase (Derna). Tuturor acestora se adaugă apele termale (Oradea, Băile 1 Mai, [NUME_REDACTAT], Răbăgani, Tămășeu, Chișlaz, Săcuieni, Balc ș.a.) și apele minerale (Tinca).
I.4. Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică este reprezentată în principal de: râurile [NUME_REDACTAT] (148 km din care 101km pe teritoriul județului), având afluenți [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Pețea, [NUME_REDACTAT] (164 km din care 136 km pe teritoriul județului), având afluenți [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Meziad, Sighiștel, Văratec, Finiș, Barcăul (116 km din care 66 km pe teritoriul județului); lacurile mai importante Lacuri naturale – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și Lacul cu Stuf, Lacuri artificiale – la Cefa, Inand, Tămașda, Homorog, Lacuri de acumulare – pe [NUME_REDACTAT] și pe [NUME_REDACTAT] la Tileagd și Lugaș; izbucuri și ape subterane majoritatea se integrează în ariile protejate: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Roșia, Izbucul intermitent de la Călugări,etc.
Figura nr.I.2. Traseele apelor curgătoare din județul [NUME_REDACTAT] naturale sunt într-un număr foarte redus, fiind un element nesemnificativ în peisajul județului. In acest sens, semnalăm lacul nival [NUME_REDACTAT] din masivul Biharea, [NUME_REDACTAT] și Lacul cu Stuf din vecinătatea Salontei. Mult mai importante însă sunt lacurile artificiale realizate pentru satisfacerea unor cerințe economice. În acest sens, semnalăm amenajările lacustre piscicole din vecinătatea localității Cefa (cca. 700 ha), Inand (cca. 170 ha), Tămașda (cca. 200 ha), Homorod (cca. 105 ha), Mădăras (cca. 30 ha). Acestora li se adaugă acumularea cu scop complex Leșu, de pe [NUME_REDACTAT] (28,3 mil. m3), acumulările nepermanente Șimian (4,6 mil. m3), Galoșpetreu (4,6 mil. m3) de pe valea Ierului, precum și o serie de acumulări locale, de dimensiuni mai reduse, pentru satisfacerea necesarului de apă în irigații, alimentare cu apă sau pentru atenuarea viiturilor (Tășad, Valea lui Mihai, Diosig, Sălacea, Gepiu, Călacea, ș.a.).
I.5. Clima județului [NUME_REDACTAT] județului Bihor este condiționată de așezarea sa în partea de vest a țării, la adăpostul [NUME_REDACTAT], care se opun pătrunderii maselor de aer polar continental dinspre est, apoi de particularitățile maselor de aer și de eterogenitatea suprafeței subiacente. Clima județului se află sub influența circulației vestice ce transportă mase de aer oceanic, umede. Etajarea reliefului și particularitățile locale determină existența unor nuanțe variate ale climei temperat-continentale moderate. Media anuală a temperaturii aerului are valori cuprinse între 10-11C în zona de câmpie (10,4C la Marghita), 7-10C în zona de deal și de munți joși și 2-7C în munți (sub 2C pe culmile înalte). Media anuală a precipitațiilor crește de la câmpie, 600-700 mm/an, spre regiunile deluroase (700-1000 mm/an), și regiunile de munte, 1000-1400 mm/an. Vânturile cele mai frecvente sunt cele de sud, urmate cele vestice și cele din sector Nordic.
Temperatura aerului prezintă mari variații atât în spațiu, cât și în timp. Repartiția în spațiu a valorilor termice depinde de altitudinea reliefului cu care se găsește în raport de inversa reciprocitate.
Umiditatea atmosferica și regimul precipitațiilor. Fiind sub influența maselor de aer maritim, teritoriul județului are o umiditate atmosferică relativ ridicată, cu valori medii anuale cuprinse între 76 și 80 % în câmpie și depresiunile.
Nebulozitatea exprimată în zecimi de cer acoperit este un element de nuanțare a climatului pe altitudine.
Precipitațiile atmosferice respectă aceeași etajare pe verticală ca și celelalte elemente climatice. În câmpie și pe văile depresionare ale Crișurilor cad în medie 500-700 mm, în zona dealurilor 700-800 mm, iar în zona montană înaltă ajung la 1 400 mm pe an.
Tabelul nr. I.1
Vitezele medii ale vântului pe direcțiile principale
Regimul vântului este puternic influențat de formele de relief. În câmpie domină vânturile de sud cu o frecvență medie anuală de 17 % și cele de nord (11%), pe când circulația vestică are cea mai mică frecvență anuală, care la Oradea atinge numai 3,6%. În dreptul culoarelor de vale, mai ales la contactul câmpiei cu regiunile deluroase, crește frecvența vânturilor de est (10 %), datorită procesului de canalizare a curenților de aer dinspre zona înaltă.
Se poate vedea că în zona Marghita predomină condițiile neutre de împrăștiere pe verticală a noxelor, situație ce apare cu o frecvență multianuală de 37,9 %, urmată de condițiile de stabilitate 34,2 % și instabilitate 27,9 %.
Precipitațiile atmosferice prezintă o repartiție neuniformă în sensul că cea mai mare cantitate cade în timpul lunilor de vară, perioadă în care se înregistrează și temperaturile medii lunare cele mai ridicate. Precipitațiile căzute în sezonul de vegetație prezintă un cuantum care aparent ar putea acoperii necesarul hidric al vegetației forestiere.
Practic însă nivelul foarte ridicat al evapotranspirației potențiale cât și nivelul scăzut al apei freatice (6-15 m), fac să existe un dezechilibru hidric la nivelul solului forestier, acesta fiind echilibrat prin existența orizontului Bt compact cu mare capacitate de retenție a apei. Pe timpul sezonului rece precipitațiile sunt suficiente, grosimea stratului de zăpadă cu valori mici neconsiderând însă pătura protectoare și rezerva de apă utilă necesară intrării în vegetație în condiții optime a speciilor forestiere.
Datele aerologice indică vântul de sud și sud-vest (Austriul), drept principalul factor al regimului eolian, acesta prezentând cea mai mare frecvență (13.3%) și cea mai mare vitează (4.0 m/s). Frecvența ridicată a perioadelor de calm atmosferic (30.7%) juxtapusă numărului mic de zile cu vânt tare (viteză mai mare sau egală cu 11 m/s =31.8 zile) sau cu caracter de furtună (viteză mai mare sau egală cu 16 m/s = 1.5 zile) explică faptul că practic nu există doborâturi de vânt în cuprinsul acestei unități de producție. Se confirmă și din acest punct de vedere caracteristica menționata mai sus, respectiv gradul ridicat de favorabilitate pentru vegetația forestieră din zonă.
I.5.1. Indicatorii sintetici ai datelor climatice
Evapotranspirația potențială. Dinamica acestui parametru este inversul celei a precipitațiilor, înregistrând un maxim în lunile de vară (iunie-august și un minim iarna (decembrie-februarie). Efectul acestei caracteristici este, pe de o parte dezechilibrarea bilanțului hidric al speciilor forestiere în timpul sezonului de vegetație iar pe de altă parte, variația anotimpurală a debitului acesta prezentând un regim permanent dar și semipermanent.
Indicele de ariditate de Martonne. Indicele de ariditate anual (I. ar.anual = 31.5) , indică un climat caracteristic tranziției între zona forestieră de câmpie moderat umedă și silvostepă, caracterizată printr-un circuit biologic activ și o acidificare slab-acidă a solului. Valoarea aceluiași parametru în luna iulie (22.6), indică tendința anotimpurală spre stepizare, ceea ce a determinat dezvoltarea unei vegetații forestiere adaptate la condiții de xerofilism, așa cum e cazul cvercineelor mezoxerofile (cerul și parțial gârniță). Existenta speciilor mai puțin adaptate la uscăciune, așa cum este cazul stejarului pedunculat, paltinului, gorunului, a fost favorizată de capacitatea de înmagazinare a apei de către solul forestier, ceea ce a echilibrat deficitul atmosferic. Valoarea redusă a acestui indice climatic creează obligația ca, prin măsuri silvotehnice să fie eliminată concurența pentru apă a speciilor erbacee sau a celor forestiere de mică importanță economică.
I.6. Geologie și geomorfologie
Substratul litologic pe care s-au format principalele tipuri de sol este de origine Cuaternară din Pleistocenul superior, fiind format din pietrișuri și nisipuri aparținând terasei superioare, argile și argile roșii de Bohnez, formate în Neogen, seria Miocen-pliocen, etajul panonian. În nordul unității de producție apar pietrișuri, nisipuri, argile din halocenul superior. Sub raport neotectonic, unitatea se află intr-o zonă cu stabilitate relativă, manifestată pe parcursul întregii perioade cuaternare. Zona prezintă, un proces actual de modelare al reliefului, eroziunea de suprafață fiind de intensitate redusă.
Efectul substratului geologic, format din roci puțin dure a fost apariția unor soluri cu orizontul C gros, relativ compact, cu un indice de diferențiere texturală mic, având ca rezultat un regim aerohidric relativ nefavorabil. Substratul compact a jucat un rol negativ în evoluția solurilor spre pseudogleizare, acumularea sezonieră de apă pe profilul solului jucând un rol important în dezvoltarea vegetației forestiere.
Din punct de vedere geomorfologic, comuna Brusturi este situată în provincia Carpatină, regiunea [NUME_REDACTAT], subregiunea [NUME_REDACTAT]-Crișene, districtul Câmpiei înalte Salacea-Marghita. Morfogenetic, unitatea este localizată în zona câmpiei piemontane înalte (150-200 m) slab fragmentată, dezvoltată pe formațiuni sedimentare cuaternare. Unitatea geomorfologică predominantă este câmpia medie, configurația acesteia fiind în general plană, mai rar ondulată. Teritoriul comunei este situat între 110 m (pe firul pârâului care străbate parcela 115) și 190 m (în trupul Cetariu) .
Înclinarea terenului înregistrează valori diverse, de la 0 grade la 10 grade. Analizând global elementele geomorfologice (altitudinea, înclinarea, expoziția) constatăm că acestea întrunesc toate condițiile necesare practicării unei silviculturi de mare productivitate, la care ponderea cea mai importantă să o dețină speciile valoroase sub raport economic si ecologic.
I.7. [NUME_REDACTAT] cadrul comunei Brusturi concomitent cu lucrările silvice efectuate prin intermediul ocolului silvic Săcuieni s-au executat cartări staționale la scară mijlocie. Clasificarea solurilor întâlnite în cuprinsul comunei sunt:
Tabelul I.2
Preluvosol tipic (cod 2201): Acest subtip de sol ocupă 243.8 ha, adică 15% din suprafața comunei. Succesiunea orizonturilor pe profil este Ao-B-C, este format în câmpie pe luturi, este acid la moderat acid cu pH=5.5-5.8, moderat humifer, cu un conținut de humus pe grosimea de 15 cm de 3.6%, mezobazic la eubazic cu un grad de saturație în baze V-72-82%, mijlociu aprovizionat în azot total (0.19%), lutos la luto-argilos, de bonitate mijlocie pentru stejar, gorun, cer, frasin, tei și nuc american. Bonitatea mijlocie se explică prin troficitatea medie (conținut mijlociu de humus, baze și azot total) și umiditate normală cu un regim de umiditate echilibrat în sezonul de vegetație.
Preluvosol molic (cod 2202): Succesiunea orizonturilor pe profil este Am-Bt-C, este format pe luturi și marne, puternic acid la suprafață cu pH = 4.5 și moderat acid pH = 5.6-5.8 în profunzime, moderat humifer cu un conținut de humus pe grosimea de 20 cm de 40%, mozobazic la eubazic cu un grad de saturație în baze V = 56.83%, foarte bine aprovizionat în azot total (0.20 g/%), luto-prăfos la luto-argilos, de bonitate superioară. Bonitatea superioară este determinată de troficitatea ridicată (conținut mare de humus, baze și azot total) și de un regim de umiditate normal datorită capacității mari de aprovizionare și cedare de apă, fără să existe factori limitativi edafici.
Luvosol tipic (cod 2401): Succesiunea orizonturilor pe profil este Ao-El-Bt-C, format în câmpie sau versanți foarte slab înclinați cu luturi ușoare, puternic acid la suprafață cu pH=4.3-4.9 și acid în profunzime cu pH=5.4, moderat humifer cu un conținut de humus pe grosimea de 12 cm de 4.1%, oligomezobazic la suprafață cu un grad de saturație în baze V=33-55% și eutopic în profunzime cu V=77% foarte bine aprovizionat în azot total numai la suprafață (0.21 g%), sărac în profunzime, lutos la suprafață și luto-argilos în profunzime, de bonitate mijlocie pentru cer, gorun si garnită. Bonitatea mijlocie se explică prin troficitatea scăzuta la suprafața solului în zona de rezosfera (procesul de podzolire El) și prin compactitatea medie existentă a orizontului Bt îmbogățit în argilă care creează o diferențiere texturală ce are ca urmare și o capacitate diferită de aprovizionare și cedare de apă, cu variații de umiditate în sporul de vegetație cu un deficit în estival.
Gleiosol (cod 6101): Acest tip de sol ocupă 1% din suprafața unității de producție, întâlnindu-se pe văi, zonele depresionare unde umiditatea este mai mare. Excesul de apă freatică creează un mediu anaerob care imprimă procesului de solificare trăsături determinate de procesele de reducere. Gleiosolurile au profilul Am-AGoGr. [NUME_REDACTAT] este gros de 30-40 cm până la 60-70 cm și are o culoare brună sau brună închis și prezintă neoformații fero-manganice sub formă de pete. Orizontul A/Go este de 30-50 cm cu pete de reducere ce ocupă între 16-50%, iar cele de oxidare de peste 16%. Textura este variabilă în raport cu natura depozitului pe care s-a format, în general este mijlocie fină sau fină și este nediferențiată pe profil. Conținutul de humus variază între 3-8%, la care se mai adaugă o cantitate de până la 10-15% materie organică în curs de humificare. Gleiosolurile au un grad de saturație în baze de peste 70%, iar pH-ul între 6.2-7.2 în Am și 7.8-8.3 în orizonturile Am/Go pe Gr. Sunt soluri bine aprovizionate cu substanțe nutritive dar în mare parte sub forme inaccesibile plantelor. Acest sol are o fertilitate potențială ridicată este de bonitate superioară pentru ANN, factorul limitativ care împiedică valorificarea acestui potențial fiind excesul de umiditate.
CAPITOLUL 2
PROGRAMUL DE PREVENIRE A DEȘEURILOR
Deșeurile sunt o problemă cheie pentru mediul înconjurător, pentru mediul socio-economic și devin o problemă în creștere deoarece cantitatea de deșeuri generate în Europa continuă să crească în fiecare an. Aproximativ 3 miliarde de tone de deșeuri din care 100 de milioane de tone de deșeuri periculoase – sunt aruncate în țările [NUME_REDACTAT] anual. Aceasta înseamnă aproximativ 6 tone de deșeuri solide pentru fiecare cetățean european. Metodele de gestionare a deșeurilor au devenit din ce în ce mai sofisticate, modul de colectare și facilitare a colectării și reciclării selective au devenit un lucru obișnuit și în același timp standardele de depozitare și incinerare au devenit mai riguroase. Cu toate acestea, creșterea consumului la nivel mondial și implicit creșterea cantității de deșeuri exercită o presiune tot mai mare asupra ecosistemelor și a infrastructurii, de aceea noi trebuie să dăm o educație cu privire la prevenirea apariției deșeurilor prin optimizarea proceselor de producție, distribuție și consum a tuturor produselor. Având în vedere riscul tot mai mare și îngrijorarea publicului asupra schimbărilor climatice și asupra apariției unor cantități enorme de deșeuri s-a constatat că una dintre principalele industrii poluatoare este cea generatoare de gaz metan, un gaz cu puternic efect de seră. Deșeurile periculoase pe de altă parte continuă să reprezinte o problemă de sănătate publică. Deșeurile reprezintă resurse (energie, hârtie, petrol, metale prețioase, etc.) din care avem o cantitate limitată. Pentru rezolvarea problemei deșeurilor este esențială abordarea unei noi percepții a resurselor.
Legătura dintre creșterea economică și generarea de deșeuri începe să scadă în UE. Generarea de deșeuri municipale pe cap de locuitor a scăzut în U.E. cu 27% în anul 2000 în timp ce P.I.B.-ul a crescut cu 33% între 2000 și 20103. În mod excepțional, generarea de deșeuri în noile state membre a rămas relativ stabilă începând cu anul 1990 acest lucru datorându-se unei incidențe reduse a deșeurilor miniere și a construcțiilor grele dar crescut cantitatea de hârtie și carton și a deșeurilor din ambalaje.
Știm cu toții că impactul asupra mediului generat de apariția cantităților mari de deșeuri este un obiectiv-cheie al Directivei cadru privind deșeurile 2008/98/EC. Stabilizarea producției de deșeuri nu mai este de ajuns, de aceea creșterea cantității de deșeuri din întreaga [NUME_REDACTAT] trebuie acum stopată. Prevenirea apariției deșeurilor, opțiunea cea mai eficientă în abordarea acestui obiectiv, poate contribui la:
• reducerea impactului asupra mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, metan eliberat de depozite de deșeuri, în special, precum și a dioxidului de carbon de la incinerarea acestora;
• sporirea eficienței resurselor prin economisirea energiei și utilizarea materialelor refolosite, precum și reducerea impactului asupra mediului datorat extracției de resurse, producției și distribuției acestora;
• reducerea producției de deșeuri periculoase și a condițiilor lor de apariție astfel încât să fie îmbunătățită sănătatea publică.
Un obiectiv larg, prevenirea producerii de deșeuri afectează și depinde de o gamă foarte largă de părți interesate. Acest obiectiv face parte din obiectivele naționale și beneficiază de implicarea autorităților locale, dar depinde în mod fundamental de schimbarea în atitudinile și comportamentul populației și al întreprinderilor și de noi paradigme în procesele industriale și de design al produselor.
2.1. [NUME_REDACTAT] sunt definite în directiva cadru ca un obiect pe care îl eliminăm, intenționăm să ne debarasăm de el sau este necesar a fi aruncat. Figura de mai jos ilustrează modul în care materialele sunt transformate de către companii și consumatori pentru a putea deveni în cele din urmă deșeuri.
Figura 2.1: Ilustrarea definiției legală a deșeurilor după directiva cadru
Criteriile de încetare a statutului de deșeu ale unui produs au fost dezvoltate de către [NUME_REDACTAT] pentru anumite tipuri de deșeuri determinând astfel care deșeuri au fost supuse proceselor de recuperare și încetează să mai fie deșeuri. Există o cerere foarte mare de utilizare eficientă a resurselor, de recuperare a materialelor pentru re-intrarea în fabricarea de alte produse care nu sunt considerate ca generatoare de deșeuri. De aceea, s-a creat o distincție clară între deșeuri și subprodusele rezultate din procesele de fabricație care pot fi integrate în crearea de produse noi sau pot fi exportate pentru a fi utilizate în altă parte. Până la urmă, deșeurile rămân ceva ce a fost aruncat în mod voluntar sau obligatoriu.
2.2. Prevenirea producerii de deșeuri
Prevenirea generării de deșeuri cuprinde o gamă de opțiuni politice și o gamă largă de beneficii. Prin direcționarea generării de deșeuri la sursă, se reduce cantitatea și toxicitatea deșeurilor înainte de a fi reciclare, compostate, de a recupera energia și de a le evacua. Prevenirea generării de deșeuri include, de asemenea, măsuri pentru a reduce impactul negativ al deșeurilor asupra mediului și sănătății umane. Prevenirea deșeurilor poate fi realizată prin reducerea cantității de material folosit în crearea de produse și creșterea eficienței cu care sunt folosite produsele odată create.
Figura 2: Ilustrarea definiției de prevenire a deșeurilor
Prevenirea deșeurilor prin limitarea consumului inutil, prin proiectarea produselor care generează mai puține deșeuri, etc. sunt forme de evitare strictă a apariției deșeurilor. Prevenirea generării de deșeuri cuprinde, de asemenea, acțiuni care pot fi întreprinse odată ce un produs ajunge la finalul vieții: mai degrabă decât aruncarea înapoi a produsului, utilizatorul final ar trebui să ia în considerare re-utilizarea, repararea sau renovarea sa ca pe niște opțiuni. Extinderea duratei de viață a unui produs sau reutilizarea sa sunt forme de prevenire a apariției altor deșeuri.
Reducerea conținutului de periculozitate a deșeurilor, mai degrabă, decât un impact al volumului total al deșeurilor, este considerată ca fiind prevenirea deșeurilor calitativă și contribuie la reducerea expunerii oamenilor și a mediului la materiale periculoase.
2.3. Domeniul de aplicare a unui program cuprinzător de prevenire a deșeurilor
Un program de prevenire a generării deșeurilor are originea în sectorul gestionării deșeurilor, cu toate acestea, cuprinde întreaga economie, toate fluxurile de materiale și produse folosite de către o națiune, de la apariția lor până la aruncarea lor.
Figura nr. 2.3 Domeniul de prevenire a deșeurilor
Astfel, un program cuprinzător de prevenire a deșeurilor nu trebuie să vizeze doar sectorul de gestionare a deșeurilor, ci și sectorul minier și industriile productive, designeri și furnizori de servicii, consumatori publici și privați. Prin urmare, toate sectoarele economice pot fi interesate de programului de prevenire a deșeurilor și pregătirea acestuia.
2.4. Ierarhia deșeurilor U.E.
Ierarhia deșeurilor (astfel cum sunt definite la articolul 3 din Directiva-cadru privind deșeurile), cuprinde și opțiunile de gestionare a deșeurilor în ceea ce privește impactul lor asupra mediului. Prevenirea generării de deșeuri este primul principiu al ierarhiei și reprezintă cea mai eficientă și durabilă sursă a resurselor. Reutilizarea este o parte importantă a acestui principiu, deoarece păstrează produsele în sfera consumului pentru o perioadă mai lungă de timp și astfel se evită producerea deșeurilor. Reutilizarea lor implică faptul ca orice produs să fie utilizat din nou în același scop pentru care a fost conceput inițial.
Figura nr. 2.4 Ierarhiei deșeurilor U.E.
Următorul în ierarhie denumit „pregătirea pentru reutilizare” contribuie la același scop, dar se ocupă cu produse care au fost deja eliminate din ultima lor proprietate și sunt, prin urmare, deșeuri, în mod oficial, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 3 alineatul (1) al deșeurilor din directiva-cadru. Acest nivel de ierarhie a fost introdus pentru a face operatorii de deșeuri conștienți de potențialul de deviere al produselor din fluxul de deșeuri către: sortare, curățare și reparare care să le permită să fie utilizate de către altcineva. Pregătirea pentru reutilizare are și scopul de a contribui la prevenirea generării deșeurilor, într-un sens mai larg, prin urmare, ar trebuie promovată.
2.5. Abordarea ciclului de viață
Opțiunile politice întreprinse în cadrul activităților de prevenire a deșeurilor au scopul de a reduce impactul global asupra mediului și gestionării deșeurilor. În scopul de a evalua aceste efecte se aplică abordarea ciclului de viață al unui produs care ia în considerare impactul de la extracția de materii prime până la sfârșitul duratei de viață a unui produs sau serviciu. Dacă se justifică prin ciclul de viață, anumite fluxuri de deșeuri se pot abate de la ierarhia deșeurilor.
Durata ciclului de viață va fi stimulată spre o schimbare fundamentală în design-ul produsului în care consumul de resurse și impactul asupra mediului al produselor create pe parcursul tuturor etapelor de producție, distribuție, utilizare și eliminare sunt luate în considerare încă de la început. Răspunderea extinsă a producătorului (EPR) este o strategie care încurajează producătorii să ia în considerare ciclul de viață al produselor încă din faza de proiectare, prin lărgirea responsabilitatea lor pentru produsele pe care le creează pentru a include și activitatea post a produsului în activitatea consumatorului.
Ciclul de viață gândit în proiectarea produsului face parte din paradigma largă de utilizare eficientă a resurselor – utilizarea resurselor naturale în modul cel mai eficient, de câte ori este posibil, minimizând în același timp impactul utilizării acestora asupra mediului.
Analiza fluxului de materiale oferă un cadru analitic de măsurare a energiei și a resurselor utilizate de către o economie dată. Relațiile dintre activitățile umane, fluxul de materii și impactul asupra mediului pot fi analizate folosind instrumente care includ mecanisme de contabilitate și indicatori. Materialele de gestionare durabilă oferă un nou mod de a interacționa considerând deșeurile ca resurse potențiale și se îndreaptă spre o gândire Cradle-to-Cradle abordare ce consideră impactul asupra mediului, eficiența economică și echitatea socială ca fiind necesară în utilizarea materialelor și gestionarea deșeurilor.
Eficiența materialelor descrie utilizarea de materiale într-un mod care reduce consumul, producția sau eliminarea de materiale relativ la procesele anterioare. Eficiența materialelor previne apariția deșeurilor evitând în același timp problemele legate de definirea deșeurilor, concentrându-se astfel pe ciclul de viață.
2.6. [NUME_REDACTAT] de prevenire a generării deșeurilor disponibile la statele membre se împarte în trei mari categorii, care implică diferite niveluri de implicare a autorităților publice: de informare, de promovare și de reglementare.
Strategiile de informare, menite să schimbe comportamentul și să ia decizii în cunoștință de cauză, sunt:
• campaniile de conștientizare,
• informațiile privind tehnicile de prevenire a generării deșeurilor,
• programele de formare pentru autoritățile competente,
• etichetarea ecologică.
Strategiile de promovare, stimulează schimbarea de comportament și furnizarea de sprijin financiar și logistic pentru inițiative benefice cum ar fi:
• suport pentru acorduri voluntare,
• promovarea reutilizării și reparării,
• promovarea sistemelor de management de mediu,
• stimularea consumului curat,
• promovarea cercetării și dezvoltării.
Strategiile de reglementare, aplică limite privind generarea deșeurilor, extinderea obligațiilor de mediu și impunerea unor criterii de mediu în contractele de achiziții publice cum ar fi:
• măsuri de planificare,
• taxe și stimulente, cum ar fi taxă pe ce arunci și se poate recicla,
• politicile de răspundere extinsă a producătorului,
• politici de achiziții publice ecologice,
• cerințe de proiectare ecologică.
Aceste strategii sunt complementare și pot fi integrate în alte domenii relevante de politică existente, cum ar fi consumul durabil și politica de producție, politica de mediu și politica de gestionare a deșeurilor, sau pot compune un program de prevenire a deșeurilor naționale. Instrumentele economice – dacă sunt bine concepute și însoțite de măsuri complementare – pot contribui foarte eficient la prevenirea apariției deșeurilor și ar trebui să fie luate în considerare.
Prevenirea generării deșeurilor poate fi abordată în mai multe moduri și se pot lua măsurile corespunzătoare pentru direcționarea actorilor-cheie și a fluxurilor importante de deșeuri. Oamenii și nevoia de schimbare de comportament, sunt cheia prevenirii producerii de deșeuri și de introspecție în consumul și comportamentul de afaceri care va spori eficacitatea măsurilor selectate. Un ansamblu integrat de măsuri în cele din urmă trebuie să abordeze în mod substanțial problema deșeurilor și să schimbe modul în care resursele sunt gestionate.
2.6.1. Strategii relevante și inițiative
[NUME_REDACTAT] Europene pentru [NUME_REDACTAT] (SDD)
Una dintre principalele provocări evidențiate de SDD este de a îmbunătăți managementul și de a evita supraexploatarea resurselor naturale. Obiectivele sale principale sunt de a evita generarea de deșeuri și de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor naturale.
Strategia tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor
Strategia tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor, stabilește ca obiectiv pe termen lung pentru [NUME_REDACTAT] o societate a reciclării, care încearcă să evite apariția deșeurilor și folosește deșeurile ca pe o resursă. În acest scop, strategia stabilește acțiuni cheie pentru modernizarea cadrului juridic existent și pentru promovarea prevenirii deșeurilor, reutilizarea și reciclarea, cu eliminarea deșeurilor numai în ultimă instanță. Comisia de Mediu a [NUME_REDACTAT] a publicat un raport în ianuarie 2010 privind punerea în aplicare a acestei strategiei subliniind progresele realizate și provocările rămase, în special în materie de prevenire a deșeurilor. Acest raport subliniază importanța utilizării instrumentelor economice, în special pentru a favoriza prevenirea și îmbunătățirea managementului deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor.
Al șaselea program de acțiune pentru mediu (6PAM)
6 PAM a stabilit obiectivele cheie ale [NUME_REDACTAT] de Mediu. Unul dintre obiectivele globale este de a decupla utilizarea resurselor și generarea de deșeuri de la rata de creștere economică. Programul menționează o reducere globală a volumului de deșeuri generate prin inițiative de prevenire a producerii lor și o reducere semnificativă a cantității de deșeuri care trebuie eliminate. Încurajează în continuare reutilizarea și are scopul de a reduce nivelul de risc, acordându-se prioritate la recuperarea și mai ales la reciclare, făcând eliminarea deșeurilor cât mai sigură posibil și asigurându-se că deșeurile destinate eliminării sunt tratate cât mai aproape posibil de sursa acesteia. Al 7-lea PAM este în prezent în curs de pregătire, unul dintre obiectivele sale este de a pune în aplicare orientările detaliate în foaia de parcurs privind eficiența resurselor.
Planul de acțiune privind politica industrială durabilă (PID) – consumul și producția durabilă (CPD)
PID este un plan despre realizarea a mai multe cu mai puține. În iulie 2008, [NUME_REDACTAT] a adoptat, prin eforturi coordonate de trei mari companii DG ENV, DG ENTR și DG TREN, un plan de acțiune pe PID și CPD pentru a sprijini competitivitatea economică a industriei [NUME_REDACTAT] prin îmbunătățirea eficienței energetice și a resurselor, precum și printr-o capacitate sporită de a dezvolta soluții tehnologice adecvate.
Eficiență resurselor – Drumul de parcurs
[NUME_REDACTAT] a stabilit o foaie de parcurs care vizează transformarea economiei europene într-una durabilă până în 2050. Foaia de parcurs pentru o Europă eficientă a resurselor adoptată în septembrie 2011, descrie modul în care se poate realiza o creștere eficientă a resurselor, identificarea sectoarelor economice cele mai consumatoare de resurse și sugerează instrumente și indicatori pentru a ajuta ghidarea atât în [NUME_REDACTAT] cât și la nivel internațional. Se va discuta în mod special despre faptul că deșeurile trebuie să fie considerate o resursă, să fie reintroduse în economie și o mai mare prioritate trebuie să fie acordată re-utilizării și reciclării lor prin acordarea de stimulente. Drumul de parcurs include următoarele „ținte” de gestionare a deșeurilor, pentru a fi realizate până în 2020: producția de deșeuri trebuie redusă, reutilizarea și reciclarea ar trebui să ajungă la nivelul „maxim posibil” și să existe un punct de vedere economic, de recuperare a energiei, și să limiteze la operațiile de reciclare iar depozitarea ar trebui să fie eliminată.
CAPITOLUL 3
Tendințe în domeniul gestionării deșeurilor
3.1. [NUME_REDACTAT] dintre cele mai importante poziții din topul reciclării deșeurilor menajere din Europa, cu o rată de reciclare curentă de 51% o are Olanda. Cu toate acestea, în ultimii 10-15 ani s-au înregistrat puține evoluții făcute în reciclarea deșeurilor menajere în alte țări ale [NUME_REDACTAT]. Introducerea responsabilității producătorului pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) în 1999 și de ambalare, în 2005 au fost cele mai mari schimbări în această perioadă. Cu toate acestea, aceste măsuri până în prezent, nu au influențat semnificativ rata globală de reciclare a deșeurilor menajere. În scopul de a planifica următorii pași care sunt necesari pentru a atinge obiectivele planului național de gestionare a deșeurilor este nevoie de metode noi, inovative. O serie de municipalități olandeze și companii de colectare a deșeurilor investighează noi căi promițătoare pentru a îmbunătăți colectarea și reciclarea separată a deșeurilor menajere. Această lucrare a studiat trei dintre cele mai interesante inițiative. Nu toate dintre acestea au ajuns la o fază de evaluare finală încă. Prin urmare, cele mai multe dintre rezultatele prezentate în această lucrare sunt încă preliminare.
3.2. Modul actual de gestionare a deșeurilor și de dezvoltare a politicilor viitoare
Generație anuală de deșeuri în România a crescut începând cu 1985 de la 53,25 m3 la 71 m3 în 2000, iar apoi a scăzut la 67,98 m3 în 2006. În această perioadă o creștere totală de 27% a fost măsurată, în timp ce produsul intern brut (PIB) a crescut cu 73% în aceeași perioadă.
În acest interval de timp, metodele de tratare a deșeurilor au trecut de la eliminare spre recuperare. Rata totală de recuperare materială a tuturor deșeurilor olandeze (cu excepția solurilor contaminate, a nămolului și a gunoiului de grajd), a crescut de la 50% la 83%, iar depozitarea deșeurilor a scăzut de la 35% la 4%. Figura 1 ilustrează dezvoltarea producției totale si tratamentul deșeurilor începând cu anul 1985.
Gestionarea deșeurilor menajere, în această perioadă, de asemenea, s-a schimbat în mod semnificativ. În 1985 nu prea exista infrastructură pentru colectare și reciclare separată.
Figura nr.3.1. Dezvoltarea unor cantități totale de deșeuri (cu excepția solurilor contaminate, a nămolului și a gunoiului de grajd) și metode de tratare [NUME_REDACTAT] municipalități au avut bănci de sticle, dar orice altă formă de reciclare a fost rară și organizată în principal prin intermediul fundațiilor de caritate care au colectat fluxuri de materiale (îmbrăcăminte, hârtie/carton). Cele mai multe deșeuri menajere au fost depozitate sau incinerate.
În anii 1990, accentul s-a mutat pe politica de eliminare a deșeurilor în vederea reciclării deșeurilor. În 1993, colectarea și tratarea separată a deșeurilor organice și de grădină a devenit reglementare obligatorie. Colectarea separată pe alte fluxuri de deșeuri reciclabile a fost încurajată prin programul pentru colectarea separată a deșeurilor menajere. În acest program așa-numitele „metode de dorit” s-au stabilit pentru deșeuri organice, hârtie și carton, sticlă și textile. Deși fiecare municipalitate este responsabilă pentru gestionarea deșeurilor municipale în propria sa regiune și este liberă în alegerea metodelor și instrumentelor de colectare a deșeurilor, acest lucru a dus la o schemă de colectare mai mult sau mai puțin recunoscută de cele mai multe municipalități olandeze. Nucleul acestui sistem constă dintr-o colecție alternativă a deșeurilor organice și de grădină, și a deșeurilor reziduale completată de colecții diferite de deșeuri reciclabile, așa cum este ilustrat în Tabelul nr. 3.1.
Tabelul nr. 3.1 Schema de colectare comună pentru deșeuri în [NUME_REDACTAT] lângă colectarea obligatorie a deșeurilor organice și de grădină, și a deșeurilor reziduale, cele mai multe municipalități vor avea cel puțin un sistem pentru colectarea de hârtie și carton, sticlă, ambalaje de plastic, DEEE, precum și pentru deșeurile periculoase și voluminoase. Municipalități sunt, de asemenea, obligate de a avea un centru de reciclare municipal, unde pot fi adunate deșeurile gata selectate. Cele mai multe dintre aceste centre au fost construite pentru a accepta mai mult de 20 de tipuri diferite de deșeuri gata selectate. Centru de colectare și reciclare a deșeurilor electrice și electronice și de ambalaje este gestionat pe baza răspunderii extinse a producătorului.
De-a lungul anilor acest sistem, care diferă între municipalități, a condus la o rată de reciclare a deșeurilor menajere de 51% (CBS, 2011). Această rată nu s-a schimbat semnificativ în ultimii 10 ani. Tabelul nr.3.2 prezintă cantitatea medie a deșeurilor separate și reziduale pe gospodării în Olanda în 2010.
[NUME_REDACTAT] Național de Gestionare a Deșeurilor guvernul olandez a declarat ambițiile și obiectivele sale pentru perioada 2010-2022. Ambiția este de a ridica rata totală de recuperare a tuturor deșeurilor olandeze de la 83% la 85% în 2015. Pentru reciclarea deșeurilor menajere, ambiția este de a ridica rata de recuperare de la 51% la 60% în 2015.
Tabelul nr. 3.2 Cantitatea de deșeuri selectate și reziduale
Compoziția deșeurilor reziduale olandeze este monitorizată anual. Rezultatele, așa cum este ilustrat în figura nr. 3.2, arată că deșeurile reziduale conțin cantități mari de deșeuri utilizabile/valoroase care ar putea fi oferite pentru reciclare.
Mai mult de o treime din deșeurile reziduale constau din deșeuri organice și de grădină și mai mult de 20% din hârtie și carton. De fapt, aproape întregul conținut al unui container de deșeuri reziduale olandeze ar putea fi reciclate. Acest lucru înseamnă că încă există o mulțime de posibilități de a îmbunătăți acest sistem. Având în vedere faptul că rata de reciclare olandeză nu s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii 10 ani este nevoie de o nouă schimbare în gestionarea deșeurilor menajere lucru ce poate fi atins prin optimizarea sistemului actual de gestionare a deșeurilor.
Figura nr. 3.2 Compoziția deșeurilor menajere reziduale
3.3. Noi evoluții în colectarea deșeurilor
O serie de municipalități, regiuni și companii de colectare a deșeurilor în acest moment investighează noi metode de a îmbunătăți colectarea și reciclarea deșeurilor menajere gata selectate, cu scopul de a produce cantități mai mari de materiale reciclabile și de a reduce cantitatea de deșeuri reziduale. În esență, aceste metode se bazează pe două principii:
• îmbunătățirea serviciului de colectare a materialelor reciclabile și, în același timp, a serviciului de colectare a deșeurilor reziduale printr-o scădere a cantității acestora;
• separarea la sursă a materialelor reciclabile să se facă primind o recompensă.
Trei dintre cele mai interesante proiecte din Olanda din acest domeniu sunt detaliate mai jos urmând apoi detalierea sistemului românesc din comuna Brusturi, județul Bihor.
3.3.1.[NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] (ROE) este o cooperare inter-municipalități în care acestea cooperează în vederea promovării intereselor comune. Zona de lucru cuprinde 21 de municipalități cu o populație totală de 740 000 de locuitori și 45.000 de întreprinderi.
Programele ROE: Tranziția energiei și a materialelor. Pentru a sprijini nevoia de tranziție înspre o economie durabilă ROE a început două programe regionale care conduc rezultate tangibile în domeniul energiei regenerabile și a materialelor refolosibile. Scopul programului de tranziție a materialelor este re-proiectarea sistemelor liniare de producție actuale în sistemele de producție durabile, circulare pentru a oferi materiale curate, sigure, reutilizabile și la prețuri accesibile pentru Eindhoven. Strategia acestor programe se bazează pe co-creație între administrația locală, cunoștințele și institutele de cercetare și industrie. Accentul este pus pe întregul lanț de producție (începând cu un design eco-eficient și terminând lanțul de producție cu un sistem invers pentru materialele soluționate). Accentul în aceste proiecte se pune pe optimizarea și inovarea sistemelor de colectare a materialele pe care gospodarii le elimină zi de zi.
3.3.2. Centre pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor în comuna [NUME_REDACTAT] 2010 ROE a asistat municipiul Cranendonck în timpul pregătirii unei licitații pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Înainte de a oferta a fost făcut un sistem de analiză cu următoarele informații cheie:
• fiecare locuitor aruncă înapoi o medie de 174 kg deșeuri reziduale pe an;
• 98,5 % din deșeurile reziduale colectate sunt reciclabile;
• 20 % din familii aruncă la coșul de gunoi de culoare gri deșeuri reziduale în orice moment posibil; 10 % nu aruncă la gunoi nici un deșeu rezidual;
• o gospodărie medie aruncă 12 containere cu deșeuri pe an; o familie cu o singură persoană: 8 containere; o familie cu 2 persoane aruncă 12 containere; și o familiei cu mai multe persoane: 16 pubele/an;
• volumul mediu al unui container de gunoi rezidual este 240 l, comparativ cu municipalitățile cu sisteme de colectare similare;
• fiecare locuitor aruncă în medie 43 de kg de deșeuri organice și de grădină pe an;
• 65 % din deșeurile organice și grădină sunt aruncate în coșul de gunoi rezidual în loc de coșul de deșeuri organice și de grădină;
• 60 % din toate familiile nu oferă containerul de deșeuri organice și de grădină pentru colectare;
• o gospodărie medie aruncă trei pubele de deșeuri organice și de grădină pe un an de colectare;
• volumul/frecventa pe baza sistemului cine aruncă plătește (PAYT) nu încurajează locuitorii să separe deșeurile organice deoarece nu există nici un preț sau diferențiere de servicii între deșeuri organice și reziduale.
Alte elemente pentru a eficientiza sistemul au fost prezentate de către ROE la municipalitate. Elemente cheie au fost:
• modificarea tarifelor pentru deșeuri organice și grădină, și pentru deșeuri reziduale;
• creșterea frecvenței de colectare a deșeurilor organice și a celor ambalaje din plastic;
• reducerea frecvenței de colectare a deșeurilor reziduale;
• folosirea unor containere mai mici pentru deșeurile reziduale.
Consultându-se cu societatea contractată de gestionare a deșeurilor pentru a pune în aplicare elementele cheie trebuiau stabilite în primul rând tarifele și frecvențele de colectare.
Planul a fost de a organiza 4 centre pilot (din 7) în 2 sate reprezentative pe o perioadă de 12 luni. O abordare a proiectului (inclusiv obiective, precondiții, interval de timp, metode de comunicare, buget, etc.), a fost concepută pentru a pune în aplicare o serie de următoare obiective:
• colectarea mai multor deșeuri organice și grădină decât deșeuri reziduale;
• reducerea cu 40% a deșeurilor reziduale în raport cu 2008.
Cele mai importante condiții au fost:
• sprijin și angajament din partea consiliului fiecărui oraș pentru centrele pilot;
• participarea obligatorie a tuturor cetățenilor.
Comunicarea a fost un factor important pentru succes. În fiecare sat au avut loc două sesiuni de informare pentru a obține sprijin pentru piloți și de a organiza un grup de cetățeni care să participe la toate procesele pentru a asigura o cooperare largă. Voluntarii au fost rugați să ajute municipalitatea cu distribuirea pliantelor de informare participanților despre primele rezultate ale piloților. Această solicitare a condus la ambasadori locale de sprijinire a piloților iar mulți dintre ei s-au răzgândit.
În următoarele secțiuni sunt discutate aceste patru centre pilot, începând cu descrierea primelor trei centre vizate spre optimizare. Al patrulea centru pilot descrie un sistem inovator invers.
Centrele pilot 1,2 și 3 vizate spre optimizarea colectării selective
[NUME_REDACTAT] – Schoot și Soerendonk sunt reprezentative deoarece au 3800 de locuitori din 20300 de cetățeni ai comunei Cranendonck. Primul centru pilot în aceste două sate a fost de colectare selectivă a trei componente și anume deșeuri din plastic (+ produse de igiena, absorbante, scutece), din metal și hârtie și carton prin intermediul facilităților drop-off extinse (trei în total) în ambele sate.
Tabelul nr. 3.4. Privire de ansamblu asupra intervențiilor în diferite centre pilot. Rezultatele acestor centre pot fi comparate cu rezultatele sociale, de mediu și financiare.
În plus, față de aceste facilități extinse adică puncte de colectare, frecvența de colectare a deșeurilor de plastic a crescut de la o dată pe lună la o dată la două săptămâni într-un sat, iar în celelalte două a rămas neschimbată. După trei luni, sistemul de colectare a ambalajelor din plastic a fost schimbat între cele două sate (al doilea centru pilot). După șase luni cel de-al treilea centru pilot a început cu o frecvență crescută de colectare a deșeurilor organice și grădină și o frecvență redusă de colectare a deșeurilor reziduale. Planul de a schimba tarifele în centrele pilot (pentru a investiga impactul cu privire la comportamentul cetățenilor de a selecta deșeurile) a fost respins din cauza unor posibile pretenții de la locuitorii din alte zone. Tabelul nr.3.4 oferă o imagine de ansamblu a intervențiilor în diferitele zone pilot.
O anchetă amplă în zonele pilot constată că salvarea mediului înconjurător și reducerea costurilor individuale pe respondenți au fost principalele motive pentru a separa deșeurile. În ciuda mai multor schimbări de sistem, 92% din oameni știau ce trebuiau să facă. Cu toate acestea, respondenții, în mod deliberat aruncau deșeurile în coșul de deșeuri reziduale chiar dacă ar fi putut fi separate în coșul de deșeuri organice. Scăderea frecvenței de colectare, după trei luni, a ambalajelor din plastic a condus la o surpriza neplăcuta pentru locuitorii care au ratat acest serviciu suplimentar aflat într-o fază pilot. În mod special, deșeurile organice și de grădină au fost eliminate din coșul de deșeuri reziduale din cauza unor probleme de igienă și de miros. Facilitățile de colectare (drop-off point) au devenit nedorite din cauza problemelor ridicarea și a problemelor de igienă. Aceste facilități nu au fost sub supraveghere și au transformat tomberoanele în halde de gunoi publice după patru luni.
Rezultatul noului sistem de colectare a deșeurilor reziduale a dus la o reducere cu 43% a acestora în zonele pilot. Cantitatea de deșeuri organice și grădină a fost ușor mai ridicată, iar cantitatea de deșeuri de ambalaje a arătat o creștere puternică. Figura nr. 3.3 prezintă tendința principalelor trei fracțiuni de deșeuri între anii 1997-2011.
În 1999, un sistem de colectare alternativ de două săptămâni pentru deșeuri organice și de grădină și a deșeurilor reziduale a fost implementat cu un salariu egal cu tarifele la deșeuri organice și deșeuri reziduale. În 2009 a fost introdusă colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje de plastic. Planul de a schimba tarifele în zonele pilot nu a fost posibil. În scopul de a obține o reducere suplimentară a tarifelor la deșeurile reziduale s-au modificat pentru întreaga municipalitate doar în 2011. În consecință, această modificare a dus la o reducere substanțială a deșeurilor reziduale.
Executarea de centre pilot a dat costuri suplimentare în 2010, dar introducerea la scară largă în 2011, a celor mai bune practici obținute a dat o reducere globală la bugetul local de 25% pentru întreaga municipalitate. Această reducere a fost realizată de randamentul dat de materialele reciclabile evitând depozitarea deșeurilor reziduale.
Figura nr. 3.3. [NUME_REDACTAT]: Trend-ul deșeurilor reziduale, organice
și a celor de grădină și a deșeurilor de ambalaje din plastic pentru anii
1997-2011.
Reducerea bugetului a fost de 19% pentru anul 2011 în comparație cu 2010. În general, procesul de implementare s-a făcut fără probleme și în conformitate cu planul. Intervalul de timp de trei luni pentru fiecare centru pilot a fost prea scurt; dar după patru luni, rezultatele au devenit regulate și sigure. Munca suplimentară pentru funcționarii publici a dat unele probleme, dar asistența externă a ajutat foarte mult.
După aceste experiențe de optimizare consiliul municipal a fost de acord să:
• închidă toate facilitățile existente în zonele pilot;
• introducă un container suplimentar pentru cutii de metal și tetra-pack (care nu sunt incluse în schemele de responsabilizării producătorilor);
• pună în aplicare colectarea săptămânală a deșeurilor organice și de grădină contra cost (1,25 €/colectare) pentru toți locuitorii;
• pună în aplicare o colectare bilunară de ambalaje din plastic pentru toți locuitorii, de preferință, combinate cu metal și tetra-pack (toate materialele de ambalare într-o instalație de depozitare);
• pună în aplicare o colectare săptămânală de deșeuri reziduale contra cost (12,50 €/colectare) pentru toți rezidenții.
Centrul pilot 4: Inițierea unui sistem reversibil de colectare din casă în casă în satul Soerendonk, comuna Cranendonck. Unul dintre scopurile principale ale programului ROE regional "Material de tranziție" este substituirea materiilor prime cu materiale recuperate ca resurse pentru facilitățile de producție. Calitatea, cantitatea și lipsa de contaminare a materialelor sunt aspecte-cheie pentru acest scop. După punerea în aplicare a trei centre pilot de succes și optimizarea activității de colectare municipalitatea a fost de acord cu crearea unei casete de prezentare. Obiectivul acestei casete de prezentare a fost de a demonstra că un sistem reversibil prin care orice tip de material se refolosește, oferind cantitatea de materiale reciclabile de înaltă calitate este deja posibil în Olanda. Figura 3.4 ilustrează întrebările care au modelat condițiile acestui sistem reversibil, cu un accent major pe confort la domiciliu, precum și pe livrarea de materiale dorite care ulterior vor fi reciclate.
Figura nr. 3.4. Ajutarea cetățenilor (rezidenților) acasă
Municipalitatea din satul Soerendonk a fost solicitată pentru a aranja 50 de gospodării, împărțite în familii voluntare și familii obligate și familii preponderent tinere și familii cu persoane vârstnice. Toți participanții au semnat un acord de schimb de coșul de gunoi menajer negru (rezidual) cu un set de coșuri de stocare de casă (albastru, verde și galben). Designul acestui sistem reversibil a fost ținut în mod deliberat aproape de obiceiurile și nevoile de igienă ale participanților și simplificat dinainte cu ajutorul sacilor colorați pentru utilizare în sistemul de stocare prevăzut, așa cum este ilustrat în Tabelul nr.3.5.
Tabelul nr. 3.5 Facilități de depozitare a câtorva tipuri de deșeuri
O listă completă cu instrucțiuni clare a primit fiecare utilizator cu privire la modul în care trebuie să fie depozitate deșeurile și cum în cele opt fracțiuni . Participanții au fost liberi să depoziteze orice fracțiuni de trei ori pe săptămână (luni, miercuri și vineri). Municipalitatea a colectat toate pungile și cutiile dispuse într-un singur circuit de colectare. Din nou, rezultatele acestui centru pilot se pot distinge între rezultatele sociale, de mediu și financiare.
O anchetă scurtă a aflat că 75 % dintre participanți nu au ratat coșul de gunoi menajer. În plus, 20 % au indicat că o colectare săptămânală a materialelor reciclabile ar fi suficientă, 37 % au solicitat de două ori pe săptămână și 43 % de trei ori pe săptămână. Setul de containere furnizat a fost utilizat doar parțial de către participanți astfel: containerul de depozitare a hârtiei (cutie pliabilă), deșeuri de bucătărie (menajere) și a deșeurilor de ambalaje de sticlă. La întâlnirea finală participanții au solicitat ca sistemul să fie continuat chiar dacă au de plătit mai mult. Cele mai importante motive au fost serviciul suplimentar și recompensa personală, care fac de fapt diferența între deșeuri și materiale recuperate.
Figura nr. 5 [NUME_REDACTAT]: cantitățile de materiale recuperate colectate
(kg/locuitor/an).
Mai mult de o treime din deșeurile reziduale constau din deșeuri organice și de grădină și mai mult de 20% din hârtie și carton. De fapt, aproape întregul conținut al unui container de deșeuri reziduale olandeze ar putea fi reciclate. Acest lucru înseamnă că încă există o mulțime de posibilități de a îmbunătăți acest sistem. Având în vedere faptul că rata de reciclare olandeză nu s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii 10 ani este nevoie de o nouă schimbare în gestionarea deșeurilor menajere lucru ce poate fi atins prin optimizarea sistemului actual de gestionare a deșeurilor.
Acest centru pilot a fost creat cu titlul de prezentare. Realizat la scară mică nu a dat nici o perspectivă clară în ceea ce privește costurile cu logistica și randamentul cu privire la materialele recuperate. Totuși, făcând un calcul cu privire la cheltuielile suplimentare cu logistica, cu cheltuielile evitate cu incinerarea și randamentele suplimentare cu materialele recuperate, rezultă teoretic, o reducere pozitivă a bugetului pe o scară mai mare. Cu toate acestea, acest rezultat trebuie să fie testat la o scară mai mare ca să poată fi pus în aplicare.
S-a ajuns la concluzia că, un sistem cu aproape zero deșeuri este deja posibil, atunci când locuitorilor le sunt oferite servicii extinse, atât în ceea ce privește frecvența de colectare cât și în ceea ce privește facilitățile de depozitare convenabile pentru colectarea materialelor reciclabile. Cum ar fi un sistem combinat de orientare, elaborat de participanții care utilizează sistemul. O rundă de colectare pe săptămână este absolut necesară altfel deșeurile menajere din bucătărie vor dezvolta prea mult miros. Majoritatea participanților la centrul pilot, cu toate acestea, au solicitat o rată de colectare mai mare, de 2-3 ori pe săptămână.
Camioanele de colectare regulată și metodele folosite nu au fost potrivite pentru acest tip de colectare a deșeurilor. Prin urmare, în centrul pilot, acest lucru nu a devenit clar, dacă sistemul testat ar putea fi viabil din punct de vedere economic sau nu.
3.6. Sistemul de colectare reversibil
ROVA este un ONG, o companie de colectare a deșeurilor publică, un producător de energie durabilă și un gestionar durabil al spațiului public. ROVA este o organizație specializată în gestionarea deșeurilor, de consultanță și de regie și servește două orașe cu un mediu urban și 16 sate, împreuna fiind mai mult de 300.000 de familii și peste 750.000 de locuitori. ROVA a dezvoltat o strategie cu un obiectiv ambițios de reducere a deșeurilor între 2012 și 2020 prin introducerea unei taxe care a dus la o reducere de 20 % din costul de colectare a deșeurilor menajere și a generat o reducere a costului pe deșeuri menajere cu 25 %. Gradul de conștientizare socială pentru prevenirea generării deșeurilor menajere a crescut în rândul locuitorilor foarte mult.
După introducerea taxei s-a observat o scădere a cantității de deșeuri menajere pe fiecare familie. Cu toate acestea, stabilizarea acestei scăderi a fost observată începând din 2010. Pentru a realiza din nou o reducere semnificativă în această categorie de deșeuri menajere a fost considerată ca fiind necesară o nouă schimbare în colectarea tipurilor de deșeuri pe categorii de refolosință.
Scopul organizației ROVA a fost un proiect cu numele „Din deșeuri la resurse” începând cu octombrie 2009 iar dorința majoră a fost reducerea deșeurilor menajere de la 174 kg pe cap de locuitor în 2011 la 30 kg pe cap de locuitor în 2020. Separarea deșeurilor într-un număr de principalele fluxuri reutilizabile acordă un serviciu mai mare acestora dar descurajează atingerea obiectivului de reducere a deșeurilor. Un model nou a fost acela de a colecta deșeurile organice și grădină, plastic, hârtie și carton de pe marginea trotuarelor și de la periferii. Deșeuri reziduale nu mai sunt colectate de pe stradă dar trebuie să fie aruncate la centrele de colectare cum ar fi containerele subterane. Acest model se numește „sistem de colectare inversă”.
Pentru a testa acest nou sistem și efectul său asupra fluxurilor materialelor reutilizabile au fost realizate în 2010-2011 trei studii pilot, la un nivel de servicii superior, cu măsuri de restricție privind deșeurile solide făcând totul mai ușor și mai atractiv pentru separarea materialelor refolosibile. În trei raioane au fost testate sisteme de colectare mai mult sau mai puțin similare. Două centre au fost așezate într-o zonă urbană și unul într-o zonă rurală cu sistem de plată. Tabelul nr.3.6 prezintă abordarea în diferite zone pilot.
Tabelul nr. 3.6 Privire de ansamblu a intervențiilor în diferite centre pilot
Scopul studiului pilot era colectarea reversibilă. În ianuarie 2012 a fost introdus un nou centru pilot în satul Hoonhorst în urma căruia s-a reușit o reducere a deșeurilor reziduale la 76 de kg pe gospodărie (30 kg/locuitor) într-un an. Înainte de a introduce acest centru pilot medie de deșeuri colectate pe gospodărie era de 387 kg, care în 12 luni s-a redus cu 80 %. În acest centru pilot colectarea deșeurilor reziduale a fost descurajată prin intermediul unei bariere fizice (de exemplu, ducerea gunoiului rezidual la un punct de colectare) sau de o frecvență mai mică de colectare (nu săptămânal ci bilunar). Două containere fixe au fost așezate în centrul satului folosind celor 722 de gospodării. În plus, pentru deșeuri organice și grădină fiecare gospodărie a primit două containere suplimentare, unul pentru materiale plastice, metale și tetra-pack și unul pentru hârtie și carton.
Gospodăriile de la periferie și-au păstrat containerul pentru deșeuri reziduale schimbând frecvența de colectare (de la bilunar la lunar). Tabelul 3.7 oferă o privire de ansamblu asupra intervențiilor din acest centru pilot. Înainte de instalarea centrului pilot în comună s-a făcut un studiu în care locuitorii au fost chestionați asupra cunoștințelor despre tipuri de deșeuri, opinii și comportament față de selectarea de la sursă a deșeurilor.
Tabelul nr.3.7 Privire de ansamblu asupra intervenției centrului pilot în comuna Hoonhorst
3. Regulamentul de colectare a deșeurilor de pe raza comunei [NUME_REDACTAT] regulamentului se aplică serviciului public de salubrizare a comunei Brusturi, înființat și organizat la nivelul comunei, pentru satisfacerea nevoilor populației, ale instituțiilor publice și ale operatorilor economici de pe teritoriul acesteia. Acesta stabilește cadrul juridic unitar privind desfășurarea serviciului de salubrizare, definind modalitățile și condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare, indicatorii de performanță, condițiile tehnice și raporturile dintre operator și utilizator.
Prevederile acestui regulament se aplică la proiectarea, executarea, recepționarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor și echipamentelor din sistemul public de salubrizare. Operatorii serviciului de salubrizare, indiferent de forma de proprietate și de modul în care este organizată gestiunea serviciului de salubrizare în cadrul comunei Brusturi, se vor conforma prevederilor acestui regulament.
Regulile se aplică activităților de precolectare, colectare și de transport a deșeurilor municipale, inclusiv ale deșeurilor toxice periculoase din deșeurile menajere, cu excepția celor cu regim special. Modul de organizare și funcționare a serviciului de salubrizare se realizează pe baza următoarelor principii:
protecția sănătății populației;
responsabilitatea față de cetățeni;
conservarea și protecția mediului înconjurător;
asigurarea calității și continuității serviciului;
tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestat;
securitatea serviciului;
dezvoltarea durabilă.
Termenii și noțiunile utilizate se definesc după cum urmează:
– compost – produs rezultat din procesul de fermentare aerobă și/sau anaerobă prin descompunere compostării;
– colectare – strângerea cu sau fără sortare a deșeurilor în vederea transportării lor;
– colectare selectivă – colectarea deșeurilor de diferite categorii la sursa de producere, separat pe tipuri de materiale, în saci de plastic, recipiente, containere compartimentate;
– curățarea rigolelor – operațiunea de îndepărtare manuală sau mecanizată a depunerilor de noroi, nisip și praf de pe o porțiune de 0,75 m de la bordură spre axul median al străzii, urmată de măturare și/sau stropire;
– depozit – amplasament pentru eliminarea finală a deșeurilor, prin depozitare pe sol sau în subteran;
– deșeu – orice substanță sau obiect din categoriile stabilite de legislația specifică privind regimul deșeurilor, de care deținătorul se debarasează, are intenția sau obligația de a se debarasa;
– deșeu asimilabil cu deșeul menajer – deșeu provenit din industrie, din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziție și proprietăți similare cu (deșeul menajer și care este colectat, transportat, prelucrat și depozitat împreună cu acesta;
– deșeu biodegradabil – deșeu care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe;
– deșeu cu regim special – deșeu a cărui manipulare, colectare, transport și depozitare se supune unui regim reglementat prin acte normative în vederea evitării efectelor negative asupra sănătății oamenilor, bunurilor și asupra mediului înconjurător;
– deșeu din construcții și demolări – deșeu rezultat în urma demolării sau construirii clădirilor, șoselelor și a altor structuri de obiective industriale ori civile, care nu este încadrat ca deșeu periculos conform prevederilor legale în vigoare;
– deșeuri de ambalaje – orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerințele definiției de deșeu;
– deșeu menajer – deșeu provenit din activități casnice și care face parte din categoriile 15.01 și 20 din clasificarea deșeurilor dată de [NUME_REDACTAT];
– deșeu municipal – deșeu menajer și alt tip de deșeu care, prin natura sau compoziție, este similar cu deșeul menajer și care este generat pe raza localității;
– deșeuri periculoase – deșeurile încadrate generic, conform legislației specifice privind regimul deșeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deșeuri și care au cel puțin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase;
– deșeu reciclabil – deșeu care poate constitui materie primea într-un proces de producție pentru obținerea produsului inițial sau pentru alte scopuri;
– deșeuri solide – componente rezultate din activitățile menajere sau industriale, care nu mai au valoare de întrebuințare sau nu mai fac folosința utilizatorului și care sunt precolectate de către acesta pentru a fi predate operatorului de salubrizare;
– deșeuri stradale – deșeuri specifice căilor de circulație publică, provenite din activitatea cotidiană a populației, de la spațiile verzi, de la animale, din depunerea de substanțe solide provenite din atmosferă;
– deșeuri voluminoase – deșeuri solide de diferite proveniențe, care, datorită dimensiunilor lor, nu pot fi preluate cu sistemele obișnuite de colectare, ci necesită o tratare diferențiată față de acestea, din punct de vedere al preluării și transportului;
– gestionare – colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supravegherea acestor operații și îngrijirea zonelor de depozitarea după închiderea acestora;
– precolectare – activitatea utilizatorului de strângere și depozitare temporară a deșeurilor municipale sau a deșeurilor solide asimilabile cu deșeurile municipale în recipiente, containere ori puncte gospodărești, amplasate în spații special amenajate;
– preselectare – activitatea de selectare prealabilă a deșeurilor la sursa de producere, pe tipuri de materiale;
– producător – orice persoană din a cărei activitate rezultă deșeuri și/sau care efectuează operațiuni de pre-tratare, de amestecare sau alte operațiuni care generează schimbarea naturii ori a compoziției acestor deșeuri;
– reciclare – operațiunea de prelucrare a unui deșeu în vederea refolosirii;
– salubrizare – totalitatea operațiunilor și activităților necesare pentru păstrarea unui aspect salubru al localităților;
– sortare – activitatea de separare pe sortimente și depozitare temporară a deșeurilor reciclabile în vederea transportării lor la operatorii economici specializați;
– stație de transfer – spațiu special amenajat pentru depozitarea temporară a deșeurilor colectate din aceeași localitate sau din localități distincte, în vederea transportării centralizate a acestora la o stație de sortare/tratare sau la un depozit de deșeuri.
– tratare – totalitatea proceselor fizice, chimice și biologice care schimbă caracteristicile deșeurilor, în scopul reducerii volumului și caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor;
– tobogan – jgheab sau tubulatură folosită drept mijloc de transport prin alunecare a deșeurilor;
– utilizator – persoana fizică sau juridică care beneficiază, direct ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilități publice, în condițiile legii.
Serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare și transport al deșeurilor, formează sistemul public de salubrizare a comunei și a localităților aparținătoare. Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional, care cuprinde construcții, instalații și echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:
puncte de colectare și preselectare a deșeurilor;
grupuri de salubritate;
stații de transfer.
Serviciul de salubrizare trebuie să îndeplinească, la nivelul utilizatorilor indicatorii de performanță aprobați de [NUME_REDACTAT].
Toți utilizatorii, persoane fizice sau juridice, de pe teritoriul comunei BRUSTURI și ai localităților aparținătoare au garantat dreptul de a beneficia de acest serviciu. Utilizatorii au drept de acces, fără discriminare, la informațiile publice privind serviciul de salubrizare, la indicatorii de performanță ai serviciului, la structura tarifară și la clauzele contractuale. Operatorul serviciului de salubrizare este obligat ca prin modul de prestare a serviciului să asigure protecția sănătății publice, utilizând numai mijloace și utilaje corespunzătoare cerințelor autorităților competente din domeniul sănătății publice și al protecției mediului. Operatorul serviciului de salubrizare este obligat să asigure continuitatea serviciului conform programului aprobat de autoritățile administrației publice locale.
Fiecare operator va avea și va actualiza, în funcție de specificul activității de salubrizare prestate, următoarele documente:
actele de proprietate sau contractul prin care s-a făcut delegarea gestiunii;
planul cadastral și situația terenurilor din aria de deservire;
planurile generale cu amplasarea construcțiilor și instalațiilor aflate în exploatare, actualizate cu toate modificările sau completările;
planurile clădirilor sau construcțiilor speciale, având notate toate modificările sau completările la zi;
cărțile tehnice ale construcțiilor;
documentația tehnică a utilajelor și instalațiilor și, după caz, autorizațiile de punere în funcțiune a acestora;
procese-verbale de constatare în timpul execuției și planurile de execuție ale părților de lucrări sau ale lucrărilor ascunse;
proiectele de execuție a lucrărilor, cuprinzând memoriile tehnice, breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile și schemele instalațiilor și rețelelor etc.;
documentele de recepție, preluare și terminare a lucrărilor cu:
procese-verbale de măsurători cantitative de execuție;
procese-verbale de verificări și probe, inclusiv probele de performanță și garanție, buletinele de verificări, analiză și încercări;
procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico-economici;
documentele referitoare la instruirea, examinarea și autorizarea personalului;
Îndatoririle personalului operativ:
Personalul de deservire operativă se compune din toți salariații care deservesc construcțiile, instalațiile și echipamentele specifice destinate prestării serviciului de salubrizare având ca sarcină principală de serviciu supravegherea sau asigurarea funcționării în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalație sau într-un ansamblu de instalații.
Subordonarea pe linie operativă și tehnico-administrativă, precum și obligațiile, drepturile și responsabilitățile personalului de deservire operativă se trec în fișa postului și în procedurile operaționale.
Locurile de muncă în care este necesară desfășurarea activității se stabilește de operator în procedurile proprii în funcție de: gradul de periculozitate a instalațiilor și a procesului tehnologic; gradul de automatizare a instalațiilor; gradul de siguranță necesar în asigurarea serviciului; necesitatea supravegherii instalațiilor și procesului tehnologic.
Precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor municipale, inclusiv ale deșeurilor toxice periculoase din deșeurile menajere se va face astfel: Operatorul care colectează, transportă, tratează, stochează sau depozitează deșeuri trebuie să cunoască:
tipul și cantitatea de deșeuri care urmează să fie eliminate;
cerințele tehnice generale;
măsurile de precauție necesare;
informațiile privind originea, destinația și tratarea deșeurilor, precum și tipul și cantitatea de deșeuri, date care trebuie prezentate, la cerere, autorităților competente.
Prestarea serviciului de salubrizare privind colectarea și transportul deșeurilor municipale trebuie realizată în astfel de condiții încât să se asigure:
protejarea sănătății populației;
protecția mediului înconjurător;
menținerea curățeniei și crearea unei estetici corespunzătoare a localităților;
conservarea resurselor naturale prin reducerea cantității de deșeuri și reciclarea acestora.
Persoanele fizice și .juridice producătoare de deșeuri trebuie să realizeze activitatea de precolectare, potrivit specificului locului de producere a deșeurilor, în condiții salubre, în spații special amenajate și prin sistemele propuse și asigurate de operatorul de salubrizare care organizează activitatea de colectare deșeurilor de acest tip.
Precolectarea se va realiza selectiv, pe tipuri de deșeuri municipale, în pungi/saci de plastic de culori diferite, aferente fiecărui tip de deșeu sau în amestec de deșeuri, puse la dispoziție de Consiliul local contra cost sau gratuit în funcție de posibilități. La gospodăriile individuale precolectarea se va face în recipiente etanș (europubele), pungi/saci sau alte mijloace care prezintă un grad de siguranță ridicat din punct de vedere sanitar și al protecției mediului.
Deșeurile specifice predominant vegetale, precolectate din parcuri, curți și grădini, se transportă în vederea reciclării prin compostare la un sistem amenajat de autoritate administrației publice locale. Deșeurile rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de îngrijiri medicale acordate în cabinete medical amplasate în domenii cu același regim cu cel al deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală, conform reglementarilor legale specifice. Persoanele care își administrează singure tratamente injectabile la domiciliu și cadrele medicale care aplică tratamente la domiciliu sunt obligate să colecteze deșeurile rezultate în recipiente cu pereți rezistenți (cutii din carton, cutii din metal, etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiată unitate de asistență medicală publică, care are obligația de a le primi. Cabinetele medicale vor respecta legislația specifică în domeniu. Se interzice depunerea deșeurilor rezultate din îngrijiri medicale în containerele de colectare a deșeurilor municipale.
Deșeurile agricole, rezultate din amenajări în gospodării particulare care nu se asimilează cu fermele zootehnice, se neutralizează prin compostare în amenajări proprii care nu poluează mediul și nu produc disconfort, amplasate la cel puțin 10 m de locuințe, în incinta gospodăriei. Se interzice transportul deșeurilor agricole pe drumurile aparținând domeniului public de persoane fizice sau juridice, cu excepția operatorilor serviciului de salubrizare.
Colectarea deșeurilor municipale se face numai în recipiente închise cu capac (europubele sau euro-containere) sau pungi/saci de plastic.
În funcție de sistemul de precolectare adoptat prin contract, colectarea se va realiza separat, conform prevederilor de mai sus. Containerele și recipientele folosite pentru colectarea separată a diferitelor tipuri de materiale conținute în deșeurile municipale și asimilabile acestora vor fi inscripționate cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate și marcate în diverse culori prin vopsire sau aplicarea de folie adezivă.
În vederea realizării activității de colectare, operatorul care asigură activitatea de colectare și transport va dota punctele amenajate prin grija autorității administrației publice locale, conform legii, cu recipiente de colectare.
Operatorul împreună cu autoritatea administrației publice locale au obligația să identifice toți producătorii de deșeuri, indiferent de natura acestor deșeuri, și să acționeze în vederea creării facilităților necesare activității de precolectare și colectare.
Autoritatea administrației publice locale instituie taxe speciale în cazul prestațiilor de care beneficiază producătorii de deșeuri individuali fără contract și obligația acestora de a achita operatorului de salubrizare contravaloarea serviciilor prestate pentru aceștia.
Operatorul are obligația de a dota spațiile de colectare pentru toți producătorii de deșeuri, chiar dacă aceștia nu au contract de prestare încheiat cu acesta. Pentru stimularea precolectării selective, taxele instituite se vor aplica numai pentru producătorii de deșeuri individuali fără contract de prestări servicii încheiat cu operatorul serviciului.
Punctele de colectare vor fi dotate de către operatorul de salubrizare cu recipiente marcate în culorile stabilite de actele normative în vigoare, având capacitatea de înmagazinare corelată cu numărul de utilizatori arondați și cu ritmicitatea de ridicare, asigurând condiții de acces ușor pentru autovehiculele destinate colectării.
În vederea prevenirii utilizării fără drept a recipientelor de colectare a deșeurilor municipale, acestea vor fi inscripționate cu un marcaj de identificare realizat astfel încât să nu poată fi șters fără ca prin această operație să nu rămână urme vizibile. Operatorul va suplimenta capacitatea de înmagazinare, inclusiv prin mărirea numărului de recipiente sau containere, în cazul în care se dovedește că volumul acestora este insuficient și se depozitează deșeuri municipale în afara lor.
Menținerea în stare salubră, ventilarea, deratizarea, dezinfecția și dezinsecția punctelor de colectare revin persoanelor fizice și/sau juridice, în cazul în care acestea se află în spații aparținând utilizatorului, sau operatorului, în cazul când acestea sunt amplasate pe domeniul public.
Pentru grupuri de gospodării individuale care nu sunt prevăzute cu tobogan pentru evacuarea deșeurilor, spațiile de colectare exterioare puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale se amenajează astfel încât să permită amplasarea numărului necesar de recipiente care să asigure capacitatea de depozitare, corelată cu ritmicitatea de ridicare. Aceste spații vor fi împrejmuite, acoperite și amplasate în locuri care să permită accesul ușor al autovehiculelor de colectare. Stabilirea locului de amplasare al platformei de depozitare a deșeurilor municipale pe domeniul public se va face astfel încât distanța până la ferestrele spațiilor cu destinație de locuință să fie mai mare de 5 m.
Platformele spațiilor necesare colectării deșeurilor, care se vor realiza prin grija autorităților administrației publice locale, vor fi în mod obligatoriu betonate sau asfaltate și, în cazul în care nu sunt asigurate condiții de scurgere a apei provenite din exfiltrații sau a celei meteorice, vor fi prevăzute cu rigole de preluare, racordate la rețeaua de canalizare sau la cămine de colectare etanșe, care vor fi golite periodic prin grija operatorului.
Operatorul va urmări starea de etanșeitate a recipientelor de colectare, urmând a le înlocui imediat pe cele care s-au deteriorat.
Recipientele amplasate pe căile publice pentru depozitarea deșeurilor stradale trebuie să fie în număr suficient, cu volume adecvate și montate la distanțe optime, golindu-se periodic, cel puțin o dată la două zile în perioada 1 aprilie – octombrie și o dată la 3 zile în perioada 1 octombrie – 1 aprilie.
Colectarea deșeurilor neselecționate sau predominant organice din deșeurile municipale și a celor biodegradabile, după caz, în funcție de sezon și de categoria utilizatorului, se realizează astfel:
pentru perioada 1 aprilie – 1 octombrie: zilnic, din zonele centrale și de la unitățile de alimentație și cazare, piețe agroalimentare, unitățile sanitare cu paturi, grădinițe și creșe;
la cel mult două zile în celelalte cazuri;
la cel mult 3 zile în sezonul rece – 1 octombrie – 1 aprilie cu condiția ca la precolectare să fie asigurate condițiile de înmagazinare pentru această ritmicitate.
Intervalul între două colectări prevăzut la alin. (1) și (2) va fi mărit la o data pe luna după obținerea avizului autorității de sănătate publică teritorială.
Colectarea deșeurilor selecționate se realizează la un interval de timp stabilit de operator împreună cu autoritatea administrației publice locale, în funcție de cantitățile colectate și de volumul recipientelor de colectare. Numărul de recipiente de colectare a deșeurilor municipale se stabilește conform numărului de locuitori ai comunei.
Colectarea deșeurilor municipale și stradale se poate face în următoarele moduri:
colectarea ermetică în autogunoiere compactoare;
colectarea în containere închise (europubele și euro-containere);
alte sisteme care îndeplinesc condițiile impuse prin normele igienico-sanitare si de protecție a mediului.
Colectarea deșeurilor municipale se efectuează folosindu-se doar autovehicule special echipate pentru transportul acestora. Vehiculele vor fi încărcate astfel încât deșeurile să nu fie vizibile și să nu existe posibilitatea împrăștierii lor pe calea publică. Fiecărui vehicul i se va asigura personalul necesar pentru executarea operațiunilor specifice, în condiții de siguranță și de eficiență.
Încărcarea deșeurilor municipale în autovehiculele transportatoare se face direct din recipiente. Este interzisă descărcarea recipientelor pe sol în vederea încărcării acestora în autovehicule. Personalul care efectuează colectarea este obligat să manevreze recipientele astfel încât să nu se producă praf, zgomot sau să se răspândească deșeuri în afara autovehiculelor de transport. După golire recipientele vor fi așezate în locul de unde au fost ridicate.
În cazul deteriorării unor recipiente, pungi/saci de plastic și al împrăștierii accidentale a deșeurilor în timpul operațiunii de golire, personalul care execută colectarea este obligat să încarce întreaga cantitate de deșeuri în autovehicul, astfel încât locul să rămână curat, fiind dotat corespunzător pentru această activitate. Personalul care execută colectarea este obligat să încarce în autovehicule întreaga cantitate de deșeuri existente la punctele de colectare, lăsând locul curat și măturat, chiar dacă există deșeuri municipale amplasate lângă containerele de colectare.
În cazul în care în/lângă recipientele sau containerele de colectare sunt depozitate și deșeuri din construcții, acestea vor fi colectate separat, după caz, înștiințând în scris utilizatorul despre acest fapt, precum și suma suplimentară pe care trebuie să o plătească pentru colectarea acelor deșeuri. Operatorul are obligația să colecteze toate anvelopele abandonate pe domeniul public, inclusiv cele de la punctele de colectare a deșeurilor municipale, și să le predea persoanelor juridice care desfășoară activitatea de colectare a anvelopelor uzate sau celor care preiau responsabilitatea gestionării anvelopelor uzate de la persoanele juridice care introduc pe piață anvelope noi și/sau anvelope uzate destinate reutilizării, dacă acesta nu este autorizat pentru această activitate în condițiile legii.
Transportul deșeurilor, în funcție de proveniența acestora, se realizează numai de operatorul serviciului de salubrizare, care trebuie să utilizeze autovehicule destinate acestui scop, acoperite și prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de colectare, care să nu permită împrăștierea deșeurilor sau a prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide în timpul transportului.
Starea tehnică a autovehiculelor trebuie să fie corespunzătoare circulației pe drumurile publice, fără scurgeri de carburanți, lubrifianți sau lichide speciale, cu emisii reduse de noxe (zgomot și gaze de eșapament), și să prezinte o bună etanșeitate a benelor de încărcare. Autovehiculele care transportă deșeuri municipale trebuie să aibă un aspect îngrijit, să fie personalizate cu sigla operatorului, să aibă dimensiunile adaptate la condițiile de drum, structura localității și structura arhitecturală diferitelor clădiri precum și dotarea tehnică necesară pentru intervenție în cazul unor accidente sau defecțiuni apărute în timpul transportării deșeurilor.
Personalul operativ care deservește mijloace trebuie să fie instruit pentru efectuarea transportului în condiții de siguranță, să dețină toate documentele de însoțire și să nu abandoneze deșeurile pe traseu. Vehiculele vor fi întreținute astfel încât să corespundă scopului propus, benele și containerele vor fi spălate la cel mult două zile și vor fi dezinfectate săptămânal în interior și la exterior, conform normelor tehnice precizate de producător sau în actele normative în vigoare, numai în spatiile care sunt dotate cu sisteme de colectare a apelor uzate provenite din spălare, separat de sistemul de canalizare al localității. Apele uzate provenite din spălatul autovehiculelor vor fi transportate la stația de epurare a apelor uzate a localității, dacă nu există stație de epurare proprie.
În situația în care, ca urmare a execuției unor lucrări tehnico-edilitare aferente infrastructurii, este împiedicată utilizarea punctelor de colectare stabilite și/sau accesul autovehiculelor destinate transportului deșeurilor municipale și/sau al oricărui alt tip de deșeu, operatorul, pe baza notificării transmise de autoritatea administrației publice locale, trebuie să anunțe utilizatorii cu cel puțin 5 zile înainte despre situația intervenită, durata acesteia, punctele de colectare care se utilizează în această perioadă și programul de colectare.
Pe toată această perioadă operatorul are obligația să doteze punctele de colectare care vor fi folosite de utilizatorii afectați cu capacități de precolectare suficiente și să reducă intervalul între două colectări succesive, dacă este cazul. În cazul apariției unor intemperii ce au ca efect întreruperea serviciului sau diminuarea cantităților contractate de la utilizatori, operatorul are obligația să anunțe această situație și să factureze numai cantitățile sau serviciile efectiv realizate.
După colectare, deșeurile municipale vor fi supuse procesului de sortare/tratare. Operatorii economici producători de deșeuri, precum și operatorii economici specializați în conceperea și proiectarea activităților tehnologice ce pot genera deșeuri au următoarele obligații:
să adopte, încă de la faza de concepție și proiectare a unui produs, soluțiile și tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deșeurilor;
să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităților de deșeuri rezultate din activitățile existente;
să nu amestece deșeurile periculoase cu deșeuri nepericuloase;
să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deșeuri în mediu;
să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deșeurilor să se facă în condiții de respectare a reglementărilor privind protecția populației, a mediului și a prezentului regulament;
să nu abandoneze deșeurile și să nu le depoziteze în locuri neautorizate;
să separe deșeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora.
Depozitarea controlată a deșeurilor municipale
Depozitarea deșeurilor municipale și a celor asimilabile acestora este permisă numai în locuri speciale, amenajate conform legislației și normelor tehnice în vigoare, și numai după obținerea acordurilor și avizelor prevăzute de legislația privind protecția și conservarea mediului, igiena și sănătatea populației.
Operatorul care tratează, stochează sau depozitează deșeuri în depozite trebuie să dețină autorizație eliberată de autoritatea competentă, care să prevadă cel puțin:
tipul și cantitatea de deșeuri care urmează să fie eliminate;
cerințele tehnice generale;
măsurile de precauție necesare;
informațiile privind originea, destinația și tratarea deșeurilor, precum și tipul și cantitatea de deșeuri.
Următoarele deșeuri nu sunt acceptate în vederea depozitării:
deșeuri lichide;
deșeuri care, în condițiile existente în depozit, sunt explozive, corozive, oxidante, inflamabile sau puternic inflamabile;
deșeurile provenind din spitale sau alte medii clinice, medicale sau veterinare, care sunt definite ca infecțioase conform normativelor în vigoare;
anvelope uzate întregi, cu excepția anvelopelor utilizate ca material de construcție în depozit;
orice alt tip de deșeuri care nu îndeplinesc criteriile de acceptare stabilite în prezentul regulament și în actele normative în vigoare.
Depozitele pentru deșeurile municipale și stațiile de transfer se amplasează conform Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și Planului național de gestionare a deșeurilor, aprobate potrivit legii.
Deșeurile municipale pot fi depozitate temporar în următoarele spații:
la locul de producere;
în punctele de precolectare;
în stațiile de transfer;
în stațiile de sortare;
în stațiile de prelucrare și tratare.
Depozitarea temporară în stațiile de transfer și sortare a deșeurilor biodegradabile poate fi de maximum 24 ore. Operatorii de salubrizare care prestează activități de precolectare, colectare și transport al deșeurilor municipale vor depune aceste deșeuri numai la depozitele aparținând autorităților administrației publice locale sau județene.
Pentru a putea fi depozitate, deșeurile trebuie să îndeplinească condițiile necesare acceptării acestora în depozite autorizate. Condițiile de acceptare se stabilesc de operatorul care administrează depozitul, în conformitate cu dispozițiile actelor normative în vigoare.
Operatorii care administrează depozitele de deșeuri trebuie să stabilească criteriile de acceptare a deșeurilor într-o anumită categorie de depozit pe baza analizei:
măsurilor necesare pentru protecția mediului și în special a apelor subterane și a apelor de suprafață;
asigurării funcționării sistemelor de protecție a mediului, în special cele de impermeabilizare și de tratare a levigatului;
protejării proceselor avute în vedere pentru stabilizarea deșeurilor în interiorul rampei;
protecției împotriva pericolelor pentru sănătatea umană.
Criteriile de acceptabilitate bazate pe proprietățile deșeurilor trebuie să cuprindă:
cerințe referitoare la cunoașterea compoziției totale;
limitări ale conținutului în materie organică al deșeurilor;
cerințe sau limitări privind gradul de biodegradabilitate a componentelor deșeurilor organice;
limitări ale cantității de componenți specificați, posibil dăunători/periculoși;
limitări ale nivelului potențial și estimat al levigatului în cazul anumitor componenți, posibil dăunători/periculoși;
proprietăți eco-toxicologice ale deșeurilor și ale levigatului rezultat.
În vederea depozitării deșeurilor la depozitele autorizate, operatorul care prestează activitatea de transport al deșeurilor trebuie să aibă documentele necesare din care să reiasă că deșeurile respective pot fi acceptate pentru depozitare în conformitate cu condițiile stabilite de operatorul care administrează depozitul de deșeuri și că deșeurile respective îndeplinesc criteriile de acceptare stabilite în prezentul regulament și în actele cu caracter normativ în vigoare.
Operatorii care realizează activitatea de sortare a deșeurilor trebuie să întocmească documentele necesare prin care să ateste compoziția deșeului sortat ce urmează să fie depozitat. Operatorii care realizează activitatea de colectare și transport al deșeurilor trebuie să aibă o evidență strictă a deșeurilor pe care le colectează pe utilizatori și să întocmească documentele necesare prin care să ateste compoziția deșeului transportat ce urmează să fie sortat.
Drepturi și obligații
Operatorii serviciului de salubrizare vor acționa pentru implicarea deținătorilor de deșeuri în gestionarea eficientă a acestora și transformarea treptată a deținătorilor de deșeuri în „operatori activi de mediu”, cel puțin la nivelul habitatului propriu. Operatorii vor asigura condițiile materiale pentru realizarea precolectării selective, în paralel cu conștientizarea utilizatorilor asupra tratării cu responsabilitate problemei deșeurilor.
Autoritatea administrației publice locale se va implica în înființarea sistemele de precolectare și colectare selectivă a deșeurilor menajere de la populație și de popularizare și instruire a acesteia privind condițiile de mediu, impactul deșeurilor asupra mediului, inclusiv în toate unitățile de învățământ pe care le gestionează. Se obligă să presteze serviciul de salubrizare la toți utilizatorii de pe raza comunei BRUSTURI, să colecteze întreaga cantitate de deșeuri municipale și să lase în stare de curățenie spațiul destinat depozitării recipientelor de precolectare și domeniul public; să își extindă anual aria de activitate pentru serviciul de salubrizare, pentru a deservi întreaga comunitate a localității; să țină evidența gestiunii deșeurilor și să raporteze periodic autorităților competente situația, conform reglementărilor în vigoare.
Au calitatea de utilizator al serviciului de salubrizare beneficiarii individuali sau colectivi, direcți ori indirecți, definiți potrivit Legii serviciilor comunitare de utilități publice. Dreptul, fără discriminare, de acces la serviciul de salubrizare, de utilizare a acestuia, precum și la informațiile publice este garantat tuturor utilizatorilor.
Utilizatorii au următoarele drepturi:
să utilizeze, liber și nediscriminatoriu, serviciul de salubrizare, în condițiile contractului cadru de prestare;
să solicite și să primească, în condițiile legii și ale contractelor de prestare, despăgubiri sau compensații pentru daunele provocate lor de către operatori prin nerespectarea obligațiilor contractuale asumate ori prin prestarea unor servicii inferioare, calitativ și cantitativ, parametrilor tehnici stabiliți prin contract sau prin normele tehnice în vigoare;
să sesizeze autorităților administrației publice locale și celei competente orice deficiențe constatate în sfera serviciului de salubrizare și să facă propuneri vizând înlăturarea acestora, îmbunătățirea activității și creșterea calității serviciului;
să se asocieze în organizații neguvernamentale pentru apărarea, promovarea și susținerea intereselor proprii;
să primească și să utilizeze informații privind serviciul de salubrizare, despre deciziile luate în legătură cu acest serviciu de către autoritățile administrației publice locale;
să fie consultați, direct sau prin intermediul unor organizații neguvernamentale reprezentative, în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor, strategiilor și reglementărilor privind activitățile din sectorul serviciului de salubrizare;
să fie dotați de operator cu recipiente de precolectare adecvate mijloacelor de încărcare de transport ale acestora;
utilizatorilor le este garantat dreptul de acces la serviciile de salubrizare și de utilizare acestora.
Utilizatorii au următoarele obligații:
Să execute operațiunea de precolectare în recipientele cu care sunt dotate punctele de colectare de operatorul serviciului de salubrizare, în conformitate cu sistemul de colectare stabilit de autoritățile administrației publice locale și prevăzute în contract. Fracțiunea umedă a deșeurilor va fi depusă în saci de plastic și apoi în recipientul de colectare;
– să primească de la operator pungi/saci de plastic pentru colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile;
– să mențină în stare de curățenie spațiile în care se face precolectarea, precum și recipientele în care se depozitează deșeurile municipale în vederea colectării;
– să execute operațiunea de precolectare în condiții de maximă siguranță din punct de vedere al sănătății oamenilor și al protecției mediului, astfel încât să nu producă poluare fonică, miros neplăcut și răspândirea de deșeuri;
– să nu introducă în recipientele de precolectare deșeuri din categoria celor cu regim special (periculoase, toxice, explozive), animaliere, provenite din construcții, din toaletarea pomilor sau curățarea și întreținerea spațiilor verzi ori provenite din diverse procese tehnologice care fac obiectul unor tratamente speciale, autorizate de direcțiile sanitare veterinare sau de autoritățile de mediu;
– să colecteze și să depoziteze selectiv deșeurile de ambalaje în recipiente diferite, inscripționate corespunzător și amplasate de operatorul serviciului de salubrizare în spațiile special amenajate de autoritățile administrației publice locale;
– să asigure curățenia incintelor proprii, precum și a zonelor cuprinse între imobil și domeniul public (până la limita de proprietate); autoritățile administrației publice locale se vor îngriji de salubrizarea spațiilor aflate în proprietatea publică sau privată a lor;
– să asigure curățenia locurilor de parcare pe care le au în folosință din domeniul public, dacă este cazul, și să nu efectueze reparații care pot produce scurgerea uleiurilor, carburanților și lubrifianților sau spălarea autovehiculelor;
– să nu arunce deșeuri municipale și obiecte de uz casnic pe străzi, în parcuri, pe terenuri virane sau în coșurile de hârtii amplasate pe domeniul public ori în locuri publice;
– să depoziteze hârtiile și resturile mărunte de ambalaje care se produc cu ocazia utilizării mijloacelor de transport și a activității desfășurate pe străzile localității în coșurile de hârtii amplasate de operator de-a lungul străzilor, în. parcuri și, alte asemenea locuri;
Producătorii și deținătorii de deșeuri au obligația să dețină contract încheiat cu operatorul serviciului de salubrizare care desfășoară activitatea de salubrizare pe teritoriul comunei Brusturi.
Determinarea cantităților și volumului de lucrări prestate
La încheierea contractului de prestări servicii, operatorii au obligația de a menționa în contract cantitățile de deșeuri ce urmează a fi colectate. În cazul asociațiilor de proprietari/locatari sau a utilizatorilor care dețin în proprietate gospodării individuale, contractul se încheie pentru numărul total de persoane care au adresa cu același cod poștal.
În vederea dotării punctelor de colectare cu recipiente sau containere pentru deșeurile menajere și cele asimilate acestora, provenite de la utilizatorii casnici, operatorul împreună cu autoritatea administrației publice locale vor stabili pe bază de măsurători norme locale estimative de deșeuri produse. Pentru deșeurile provenite de la operatorii economici, cantitățile de deșeuri produse, tipul acestora, compoziția, modul de tratare, condițiile de transport, modul de depozitare vor fi cele menționate în autorizația de mediu eliberată de autoritățile competente.
Determinarea cantităților de deșeuri primite la depozite se face numai prin cântărire. Pentru deșeurile provenite de la lucrări de construcții, operatorii vor stabili cu producătorii unor astfel de deșeuri modalitatea de determinare a cantității acestor deșeuri, regula fiind de determinare a cantităților prin cântărire. Reprezentantul autorității administrației publice locale va controla prin sondaj și/sau ca urmare a sesizărilor venite din partea populației activitatea depusă de operator, iar în cazul în care rezultă neconformități se încheie un proces-verbal de constatare privind neefectuarea lucrării sau calitatea necorespunzătoare a acesteia.
Operatorul va încheia contracte de prestări servicii cu următoarele categorii de utilizatori:
proprietari de gospodării individuale sau reprezentanți ai acestora;
asociații de proprietari/locatari, prin reprezentanții acestora;
operatori economici;
instituții publice.
CAPITOLUL 4
REZULTATE ȘI CONCLUZII
4.1.[NUME_REDACTAT] noului sistem de colectare este o reducere semnificativă a deșeurilor reziduale și creșterea separării de la sursă. Prin testarea celor trei centre pilot, cu sisteme de colectare diferite, în diferite medii, s-a demonstrat ce sistem este mai eficient în funcție de metodele cu care a fost încercat.
Introducerea colectării separate pentru ambalajele de plastic în Amersfoort, Raalte și Zwolle a dus la o scădere semnificativă a deșeurilor reziduale, așa cum este ilustrat în Figura 4.1.
Datorită nivelului crescut de servicii pe resurse materiale rezultatele au devenit clare pe fiecare centru pilot dar mai ales în Hoonhorst. Cantitatea de deșeuri reziduale colectată arată că nu a fost descurajantă colectarea lor prin introducerea acelei bariere fizice pentru locuitori ci dimpotrivă a rezultat o scădere medie de 60 % cantitatea totală de deșeuri menajere reziduale din Hoonhorst.
Figura nr. 4.1 Reducerea cantității reziduale în zonele pilot
Pentru populația de la periferie a fost măsurată o scădere cu 45 % și pentru centrul satului cu 80 % din cantitatea totală de deșeuri menajere reziduale. (a se vedea figura 4.2). Pe baza rezultatelor din primul trimestru al anului deci din faza de testare, se estimează că comuna Hoonhorst va atinge obiectivele stabilite în timp. A fost neașteptat faptul că, prin introducerea unei bariere fizice și creșterea serviciul pe colectarea selectivă locuitorii își vor schimba obiceiurile și vor avea astfel de rezultate. Pentru populația din mediul rural, cu toate acestea, există încă măsuri și provocări pentru a depăși și atinge obiectivele țintă stabilite.
Figura nr. 4.2 Reducerea cantității de deșeuri reziduale în Hoonhorst
4.2. [NUME_REDACTAT] raioanele cu centre pilot majoritatea locuitorilor au fost reticenți chiar de la început. [NUME_REDACTAT] și Raalte cetățenii nu au acceptat trei sau patru containere iar în Zwolle și Hoonhorst locuitorii nu au fost entuziasmați de a arunca deșeurile reziduale într-un recipient stradal îngropat. Cetățenii au fost informați cât mai complet posibil și au existat mai multe forumuri pe internet unde au putut discuta cu reprezentanți ai organizației inițiatoare ROVA și cu municipalitatea după care au fost mult mai înțelegători.
Cetățenii din comunele Raalte, Amersfoort și Zwolle au o rată de participare de peste 85% în aceste centre pilot. În timpul studiilor, locuitorii au devenit mult mai conștienți de comportamentul lor și au fost dispuși să coopereze și să își schimbe comportamentul cu privire la colectarea selectivă și nu numai a deșeurilor. La jumătatea perioadei luată în studiu au fost efectuate anchete în trei districte: 92% din cetățenii participanții la studiu din Zwolle colectează selectiv, 8% nu au colectat selectiv materialele plastice niciodată. Acesta este un rezultat remarcabil și arată că un serviciu în plus la domiciliu (un recipient separat pentru plastic) realizează o schimbare de comportament în sens pozitiv. De asemenea, 70 % dintre participanții la studiu din satul Amersfoort au colectat selectiv mai multe materiale plastice în timpul studiului decât înainte.
Înainte de a așeza centrul pilot în comuna Hoonhorst a fost efectuat un sondaj de opinie asupra rezidenților, care s-a axat pe cunoștințe, motivarea și comportamentul acestora cu privire la colectarea deșeurilor. De asemenea, locuitorii au participat și la votarea locurilor de amplasare a containerelor pe stradă și îngropate. 93% din locuitorii au acceptat containerul pentru hârtie și carton și 96% au acceptat containerul pentru ambalaje de plastic, cutii de metal și tetra-pack. Studiul efectuat asupra rezidenților arată că cunoștințele pe metodele de depozitare și sortate a deșeurilor pot fi îmbunătățite. Atitudinea față de colectarea selectivă a deșeurilor este pozitivă, în principiu, deoarece aduce beneficii asupra mediului înconjurător, le dă un sentiment de responsabilitate personală și pentru că simt și ei că fac un efort mic pentru un viitor mai bun. 60% din cetățeni spun că își vor îmbunătăți comportamentul cu privire la colectarea deșeurilor până când acest lucru va duce la reducerea cantității de deșeuri până la eliminarea lor.
4.3. [NUME_REDACTAT] este de a îmbunătăți performanțele de mediu ale sistemului de gestionare a deșeurilor, fără a ridica costurile pentru cetățeni. Ar fi chiar mai bine dacă s-ar da o recompensă financiară pentru cei care efectuează foarte bine separarea deșeurilor. Modelul ideal este un serviciu dublu pe materiale refolosibile: atât pe infrastructură cât și pe plan financiar.
Pe baza calculelor făcute de organizația ROVA este posibil să se pună în aplicare sistemul de „colectare reversibilă”, fără costuri suplimentare pentru cetățeni și cu posibilitatea de recompensare financiară a celor cu rezultate bune în colectarea selectivă a deșeurilor. Colectând selectiv materialele reciclabile la sursă se realizează un mare serviciu cu privire la finanțarea cu bani puțini a prelucrării acestora.
Implementarea. În baza rezultatelor obținute de la centrele pilot organizația ROVA a prezentat modelul de colectare reversibil municipalității. Mesajul era:
• servicii mai multe pentru locuitori cu privire la reciclarea deșeurilor și mai puține cu privire la deșeurile reziduale;
• încrederea în participarea locuitorilor;
• o creștere globală a costurilor și recompense satisfăcătoare pentru cetățeni activi.
Ceea ce este diferit față de sistemul original este bariera fizica (sistem implementat în faza finală de colectare reversibilă) care preia deșeurile reziduale de la punctul de colectare. Colectării selective este inversată cu colectarea deșeurilor reziduale și cu colectarea pe tipuri de materiale.
Important în implementarea acestui plan este abordarea pe etape. Acest lucru este necesar din mai multe motive. Cel mai important motiv este incertitudinea financiară actuală în Olanda ca urmare a negocierilor cu privire la taxa pentru colectarea separată a ambalajelor din plastic aplicată guvernelor locale. Un alt motiv este de a avea timpul necesar pentru a pregăti cetățenii, schimbându-le atitudinea. În primul trimestru al anului 2012 patru municipalități au început cu faza de colectare inversată. Primele reacții ale cetățenilor și rezultatele colectării au fost promițătoare.
Discuție. Modelul de colectare inversată nu este terminat. Există provocări care trebuie luate în calcul și posibile îmbunătățiri suplimentare.
Producătorul și responsabilitatea sa. Având în vedere responsabilitatea producătorului pentru ambalaje din industria deșeurilor legată de organizarea și finanțarea sistemului de colectare și reciclare a ambalajelor. Autoritățile locale au responsabilitatea legală de a avea grijă de colectare a deșeurilor menajere. Domenii publice și private atinge reciproc la ușa din față de cetățenii noștri. Un nou acord între guvernele locale, guvernul olandez și industria de ambalare este în curs de pregătire. Un punct critic în modelul de colectare inversă este taxa pentru guvernele locale din industria de ambalaje și de materiale de ambalare.
Cum au fost motivați rezidenții noștri? Cel mai important aspect în separarea deșeurilor și colectarea materialelor refolosibile este atitudinea, motivarea și comportamentul cetățenilor. Deși industria de deșeuri este familiarizată cu moduri de satisfacere a clienților este greu de demonstrat științific care sunt factorii care influențează generarea deșeurilor și reciclarea acestora. Rezultatele diverselor studii sunt ambigue. Variabilele care influențează reducerea și reutilizarea par să intre în conflict cu variabilele care influențează reciclarea. Factori situaționali (de exemplu, cine furnizează serviciile de salubritate, unde depozităm și cum să reciclăm) par să aibă cel mai mare efect asupra comportamentului cetățenilor. Deși această posibilitate are un efect negativ asupra reducerii cantității de deșeuri. Mai multe cercetări pe atitudine, motivație și pe comportament sunt necesare pentru a îmbunătăți modelul de colectare reversibilă.
Apartamentele din blocuri. Cetățenii care locuiesc în clădiri de apartamente au de multe ori mai puțin spațiu în bucătărie sau aproape deloc deci de multe ori separe deșeurile menajere la ușa din fața lor. Prin urmare, clădiri de apartamente, blocurile, împart containere (subterane) sau de stradă. Studiile arată că familiile care locuiesc la bloc reciclează deșeurile menajere semnificativ mai puțin decât familiile care locuiesc la case. Este nevoie de o schimbare a atitudinii, a comportamentului și motivarea mai mare a locuitorilor din blocuri cu privire la ceea ce este util și igienic pentru a colecta selectiv deșeurile lor.
Concluzie. Rezultatul studiilor și primul rezultat al colectării reversibile arată o reducere a cantității de deșeuri reziduale și o creștere a cantității de deșeuri selectate direct de la sursă. Principiile de bază ale colectării reversibile sunt:
• mai multe containere pentru colectarea de materiale reciclabile și mai puține pentru colectarea de deșeuri reziduale;
• încrederea în participarea cetățenilor la colectarea selectivă;
• nici o creștere globală a costurilor și cetățeni activi și plini de satisfacții.
4.4. Plata deșeurilor
Introducere. Logo-ul lui Ryck este „împreună, ne-am salva natura”. Salvând natura nu înseamnă doar că luăm măsuri pentru a reduce impactul negativ asupra naturii, aceasta înseamnă, de asemenea, economisirea de bani. Ryck este o metodă nouă și inovatoare pentru colectarea materialelor reciclabile din gospodării. Pe scurt, Ryck plătește cash toți locuitorii pentru gunoiul selectat din cluburi, școli și instituții și pentru deșeurile care sunt aduse direct la magazinele lui Ryck. Procedând astfel, Ryck are ca scop creșterea reciclării și reducerea cantității de deșeuri reziduale.
Ryck își propune să aibă o influență pozitivă asupra percepției și acțiunii oamenilor în ceea ce privește deșeurile. Recompensarea oameni pentru separarea deșeurilor combina durabilitatea mediului cu viabilitatea socio-financiar și creează o atitudine pozitivă față de deșeuri. Deșeurile reciclabile conțin substanțe de valoare, din cauza elementelor și a energiei pe care le conțin și prin urmare sunt valoroase chiar și financiar. Cu această abordare Ryck încearcă să reducă cantitatea de deșeuri reziduale precum și cantitatea de gunoi în general. Gunoiul reprezintă bani ceea ce este logic, deci nu îl arunca sau lăsa pe stradă.
În fiecare magazin a lui Ryck un angajat controlează și cântărește deșeurile aduse de participanți. Acest lucru creează locuri de muncă. Cu toate acestea, munca nu este grea din punct de vedere fizic sau psihic, făcându-l potrivit pentru persoanele de pe piața forței de muncă. Scopul lui Ryck este ca un anumit procent din angajați săi să fie oameni parțial handicapați.
Ryck își propune, de asemenea, să se concentreze pe deșeuri de înaltă calitate, la câteva magazine plasate strategic. Acest lucru duce la procese operaționale și logistice mai eficiente. Mașinile de gunoi pot face rute mai eficiente ca urmare a limitării punctelor de colectare și reducerea deșeurilor menajere, permițând colectorul de gunoi să reducă costurile. [NUME_REDACTAT] sunt situate lângă mall-uri, școli, complexe sportive, etc., astfel încât oamenii nu trebuie să conducă pentru a duce gunoiul. În plus, inspecția deșeurilor gata selectate de către angajați garantează o mai bună calitate a produselor reciclabile, care ulterior necesită mai puțină prelucrare înainte de a putea fi transformate de către producători.
Proiectarea. Ryck a început un proiect pilot cu 6 luni în urmă în municipiul Pijnacker-Nootdorp care avea 18.000 familii pe 17 septembrie 2011. Obiectivul centrului pilot a fost de a testa conceptul de magazin de deșeuri, sistemul, operațiunile și logistica. Mai mult decât atât, deoarece nu existau proiecte similare în Olanda, centrul pilotul a avut de asemenea, rolul de a evalua participarea tuturor cetățenilor din Pijnacker-Nootdorp.
Compania de colectare a deșeurilor Avalex, primăria din Pijnacker-Nootdorp și Ryck au stabilit criteriile de evaluare la sfârșitul perioadei de șase luni de testare. Aceste criterii se refereau la cantitățile de materiale reciclabile, care trebuie să fie colectate de către Ryck, la metode de reducere a cantității de deșeuri menajere reziduale și o analiză costuri-beneficii.
Execuția proiectului. Pregătirile pentru centrul pilot au început în octombrie 2010. Într-o primă fază a fost ales personalul responsabil din fiecare centru, apoi au fost stabilite atribuțiile fiecăruia. Cunoștințele și expertiza membrilor grupului au fost utile pentru realizarea cerințelor lui Ryck astfel: membrii companiei de colectare Avalex au fost cu logistica, oficialii din primăria Pijnacker – Nootdorp au jucat un rol important în comunicarea cu părțile interesate (de exemplu, cluburi sportive) și cei de la Ryck cu determinarea locațiilor de magazine șu cu principalii furnizori. Ryck formează un canal nou și durabil de vânzări cu un mare potențial de aceea au fost selectați furnizori care cred în acest potențial și au fost dispuși să ofere reduceri la serviciile lor pentru crearea acestui centru pilot. Efortul fiecărui partener a fost de mare valoare. De exemplu, o bună comunicare, este cheia pentru un nou serviciu complet. Cum industria de deșeuri este una relativ tradițională, partenerul de comunicare a ajutat pentru a forma o strategie de comunicare îndrăzneață și plină de umor care să iasă în evidență. Un exemplu în acest sens este interiorul magazinelor Ryck care sunt decorate cu o imagine mare a unui parc oferind oamenilor impresia că sunt chiar cu picioarele lor în mijlocul naturii.
Rezultate. Rezultatele cursului pilot sunt mai bune decât cele prognozate. La data de vineri 16 martie 2012 mai mult de 1.000.000 de kilograme de materiale reciclabile au fost colectate, din care aproximativ 75% au fost hârtie și carton, 10% a fost plastic, de 10%, a fost textile și 5% a fost aparate electrice și electrocasnice de mici dimensiuni. Rezultatele indică faptul că Ryck are o influență pozitivă asupra ratei de reciclare a cetățenilor din Pijnacker-Nootdorp. Cifrele financiare vor fi disponibile cât mai curând când evaluarea centrului pilot va fi finalizată.
În aceeași perioadă peste 6000 de oameni, aproximativ o treime din familiile participante au înregistrat și au luat un card de membru, cu care economisesc bani pentru obiectivele personale. Cu toate acestea, Ryck a ajuns la mai mult de o treime din familii, iar restul cetățenilor nu au dorit nici măcar să se înregistreze iar alții au colectat și deșeurile reciclabile ale vecinilor lor.
Scopul lui Ryck a fost de a avea un impact pozitiv asupra atitudinii și acțiunii oamenilor cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor. Cercetarea de piață asupra centrului pilot Ryck arată că:
• 54% dintre participanți indică faptul că separă mai multe tipuri de deșeuri și/sau separă corect tipurile de deșeuri;
• 96% dintre participanți și-ar dori să aducă mai multe tipuri de materiale reciclabile; 61% dintre participanți sunt gata să facă acest lucru fără nici o compensație;
• 74% dintre participanți vin la magazinele Ryck cel puțin o dată la două săptămâni (studiu bazat pe 5.513 de participanți).
[NUME_REDACTAT] este foarte bine apreciat de către participanți. Marea majoritate a participanților sunt mulțumiți de angajații magazinului și de orele de deschidere a magazinului și de modul în care este aranjat site-ul web.
Puncte de învățare. Combinația unică dintre sustenabilitatea mediului, viabilitatea socio-financiară și modul în care a fost comunicat cetățenilor proiectul a fost foarte bine făcut deoarece a determinat peste o treime din familii să participe la un proiect complet nou. Centrul pilotul a dat multe învățături care vor crește șansele de succes în viitor ale primăriei. De exemplu, magazinele Ryck de pe lângă mall-uri au demonstrat rezultate excelente în timp ce magazinele din apropierea complexelor sportive ar fi putut avea rezultate mult mai bune. De asemenea, designul de deschidere a containerului subteran a fost îmbunătățit combinând securitate cu mai multă ușurință de eliminare a deșeului reciclat pentru participant. În cele din urmă, mai multe ajustări au fost făcute la hardware-ul și configurare software pentru a se asigura că sistemul continuă să funcționeze fără erori.
Viitor. Evaluarea centrului pilot este în curs de desfășurare, iar decizia finală cu privire la continuarea magazinelor Ryck în Pijnacker-Nootdorp este de așteptat să fie luată înainte de vara anului 2014. Planul este de a pune în aplicare magazinele Ryck și în alte primării cum ar fi Avalex (135.000 de familii) și în alte orașe olandeze cât mai curând posibil. Ryck este în contact cu aproximativ 60 de orașe. Primele noi primării care să pună în aplicare magazinele Ryck sunt de așteptat imediat după vara anului 2014. [NUME_REDACTAT] este pe piața olandeză în acest moment, dar deja a atras atenția internațională din mai multe țări.
4.5. Concluzii generale
Cu o rată actuală de reciclare de 51% Olanda se află în fruntea sistemului de reciclare din Europa. Cu toate acestea, în ultimii 10-15 ani s-au înregistrat puține evoluții în metodele de reciclare a deșeurilor menajere, în afară de introducerea responsabilității producătorului pentru DEEE și pentru ambalaje. Rata globală de reciclare pentru uz casnic a fost mai mult sau mai puțin stabilizată timp de peste 10 ani. În scopul de a stabili următorii pași necesari pentru a atinge nu numai obiectivele din planul național de gestionare a deșeurilor dar și de a eficientiza resursele sunt necesare metode inovatoare.
Nu toate centrele pilot descrise au ajuns în faza de evaluare finală. Prin urmare, rezultatele prezentate în acest articol sunt încă preliminare și nu sunt complete. Cu toate acestea, centrele pilot din regiune Eindhoven au prezentat un nivel foarte ridicat de servicii și o bună comunicare lucru care face posibilă crearea unei societăți aproape de zero deșeuri. Rezultatele au fost totuși nesigure pentru a justifica continuarea proiectelor. Cu toate acestea s-a găsit metoda de separare a deșeurilor de la sursă.
Proiectele denumite colectare reversibilă sunt construite pe aceleași principii ai creșterii în mod semnificativ atât a colectării selective cât și ai reciclării prin intermediul serviciului sporit de colectare a materialelor reciclabile. O îmbunătățire semnificativă a fost posibilă în colectarea selectivă a deșeurilor. Rezultatele centrului pilot din Hoonhorst au fost promițătoare. Deșeuri reziduale s-au redus în mod semnificativ la aproape 80 % . Entuziasmul între primăriile olandeze pentru acest sistem a fost prin urmare foarte mare.
O abordare foarte diferită este la magazinele cu sistem de plată ale lui Ryck. Rezultatele finale în special raportul cost-beneficiu nu au fost încă stabilite dar este clar că noțiunea în sine nu aduce o nouă energie. Acest sistem ar putea atrage tineri și organizații de caritate care se vor angaja ca noi colectori de deșeuri. Acest lucru a fost deja observat mai ales în rândul copiilor care chestionează clienții despre modul în care se colectează deșeurile reciclabile. [NUME_REDACTAT] este deosebit de interesant pentru orașele mari, unde este dificil să se pună în aplicare soluții pentru modul de separare la sursă a deșeurilor.
Se pare că o re-invenție a modului de colectare separată a deșeurilor menajere are loc în Olanda. În acest moment este încă neclară direcția și ce rezultate va avea dar este probabil că aceste inițiative vor arăta o creștere mai mare în rata generală de colectare selectivă a deșeurilor.
CAPITOLUL VI
BIBLIOGRAFIE
Anghelescu A., Ponoran I., Ciubotariu V., 2003, Mediul ambiant și dezvoltarea durabilă, Editura ASE, București;
[NUME_REDACTAT], ș.a., 1988, Valorificarea energetică a deșeurilor, [NUME_REDACTAT], București;
AOO (1995) – Programul de colectare separată a deșeurilor de uz casnic. Utrecht: AOO.
[NUME_REDACTAT] (2007) – Factors influencing environmental attitudes. Case study of household waste management. Environment and Behaviour 39: 435.
Bolling, David M., 2007, How to save a river – A handbook for [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] DC;
[NUME_REDACTAT], 2003, Retehnologizarea sistemelor de alimentare cu apă, [NUME_REDACTAT] Științifică și Didactică CERMI, Iași;
[NUME_REDACTAT], 2009, Depozitarea și reciclarea ecologică a deșeurilor, Aplicații, [NUME_REDACTAT] din Oradea;
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Mărăcineanu, 2003, Managementul deșeurilor solide, [NUME_REDACTAT] Rom, București;
[NUME_REDACTAT]., Burlada D., [NUME_REDACTAT]., 1992, Reziduuri stradale, menajere și industriale, colectare, depozitare și valorificarea materialelor refolosibile, [NUME_REDACTAT], București;
[NUME_REDACTAT], 1999, Protecția resurselor de apă subterană, [NUME_REDACTAT], Timișoara;
CBS (2011) – Cantitățile de deșeuri municipale. Available at:
http://statline.cbs.nl/StatWeb/publication/?VW=T&DM=SLNL&PA=7467&D1=0-156&D2=0&D3=(l-11)-l&HD=120620-0940 (accessed 20 June 2014).
Cămășoiu C., 1994, Economia și sfidarea naturii, București, [NUME_REDACTAT];
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2003, Deșeuri, [NUME_REDACTAT] Rom, București;
Centrul de Cercetare și Consultanță din Amersfoort (2011)
Directivele U.E;
Gătescu P., 1998, Ecologia așezărilor umane, [NUME_REDACTAT] București;
Gătescu P., 2000, Managementul mediului, [NUME_REDACTAT], Târgoviște;
Iftodi M., Țugui T. “Managementul deșeurilor – factor esențial în prevenirea poluării mediului”. Materialele seminarului „Prevenirea poluării și managementul deșeurilor”, 22-23 noiembrie 1999. [NUME_REDACTAT];
INCDPM – ICIM București: „Studiu privind metodele și tehnicile de gestionare a deșeurilor”;
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2001, [NUME_REDACTAT] Uzate, [NUME_REDACTAT] Bucuresti;
Ianoș I., 1987, Orașele și organizarea spațiului geografic, [NUME_REDACTAT], București,
Jones AN (2008) – Factors which [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. London: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] 2.
Ordonanța de urgență nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor;
Man C., [NUME_REDACTAT], 1999, Strategii în managmentul deșeurilor și reziduurilor, [NUME_REDACTAT] Cluj-Napoca;
[NUME_REDACTAT] (2009–2021) – [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor, [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] din Senegal 2013 – [NUME_REDACTAT] de Gestionare a deșeurilor, Dakar
NVRD (2012) – Cum putem să reciclăm deșeurile menajere? [NUME_REDACTAT] V. Ponoran I., 1997, Economia mediului, București, [NUME_REDACTAT];
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], Departamentul de Salubritate din Göttingen, [NUME_REDACTAT] Oradea, Manual privind activitățile specifice din domeniul gestiunii deșeurilor municipale, www.gestiuneadeseurilor.ro
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2002, Gestionarea deșeurilor urbane, [NUME_REDACTAT] Rom, București;
[NUME_REDACTAT] – Centrul de cercetare și statistică (2011 a, b) Centrul pilot Raalte. Sondaj.
Revista „Ecosfera”- Oradea 1999;
[NUME_REDACTAT]., Ungureanu I., 1997, Geografia mediului înconjurător, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică,București;
ROVA (2009-2014) – Determinarea resurselor din deșeuri. [NUME_REDACTAT] Nicolae, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1998, [NUME_REDACTAT] prin [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Timișoara;
STAS 4706-74 privind calitatea apelor de suprafață;
SRE Milieudienst (2009-2014) – Scenarii de colectare a deșeurilor în comuna Cranendonck. Eindhoven: SRE Mediu.
[NUME_REDACTAT], 2000, Protecția mediului, [NUME_REDACTAT] “România de mâine”, București;
[NUME_REDACTAT] ș.a., 2006, Gestionarea integrată a deșeurilor municipale, [NUME_REDACTAT], Timișoara;
Vădineanu A., Negrei C., Lisievici P., 1999, Dezvoltare durabilă, vol.1, Teorie și practică, [NUME_REDACTAT] București;
Vișan S., Anghelescu A., Alpopi C., 1998, Mediul înconjurător. Poluare și protecție, [NUME_REDACTAT], București;
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2003, Reciclarea și depozitarea ecologică a deșeurilor, [NUME_REDACTAT] Universitare, Timișoara;
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2004, Reciclarea apelor uzate, [NUME_REDACTAT] din Oradea.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Metode Noi de Prevenire a Deseurilor (ID: 1752)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.