Metode Moderne de Invatare Centrate pe Elev Pentru Realizarea Standardelor Profesionale

Motto: “Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfel încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie” Plutarh

Actualul sistem de învățământ cere o mare cantitate de informație pe care elevii reușesc/sau nu să o asimileze. În același timp se susține centrarea pe procesele cunoașterii, pe activitățile care produc cunoștințele și nu pe cunoștințele în sine. Gândirea nu este un proces fără conținut/cunoștințe, nici cunoștințele nu trebuie obținute în afara gândirii lor.

Procesul și conținutul trebuie văzute ca un întreg și, prin urmare, considerate de importanță egală în procesul de instruire. Elevii își vor pune în practică cunoștințele când vor înțelege că valoarea lor constă în vitalitatea lor.

Dacă învățarea este înțeleasă ca energia stocată pentru a furniza “electricitatea “ necesară rezolvării problemelor și nu ca o colecție de date care trebuie reținute și reproduse la intervale neregulate de timp, atunci abia ea devine relevantă pentru viața elevului.

Rolul invatatorului in procesul de modelare a omului este poate cel mai important.Punandu-si elevii in situatii variate de instruire,el transforma scoala “intr-un templu si un laborator”(M. Eliade ).

Învatarea activa inseamna, conform dictionarului, procesul de invatare calibrat pe interesele /nivelul de intelegere /nivelul de dezvoltare al participantilor la proces. In cadrul invatarii active, se pun bazele unor comportamente, de altfel observabile:

comportamente ce denota participarea (elevul e activ, raspunde la intrebari, ia parte la activitati);

gandirea creativa (elevul are propriile sale sugestii, propune noi interpretari);

învatarea aplicata (elevul devine capabil sa aplice o strategie de invatare intr-o anumita instanta de invatare);

construirea cunostintelor (in loc sa fie pasiv, elevul indeplineste sarcini care il vor conduce la intelegere).

Printre metodele care activizeaza predarea-invatarea sunt si cele prin care elevii lucreaza productiv unii cu altii, isi dezvolta abilitati de colaborare si ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorita denumirilor foarte usor de retinut, a caracterului ludic si oferind alternative de invatare cu “priza” la tineri (elevi).

Cele mai moderne metode si tehnici interactive de predare-invatare sunt urmatoarele:

brainstorming-ul

metoda SINELING

metoda STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT

ciorchinele

cubul

bulgarele de zapada

mozaicul

investigatia

studiul de caz

metoda termeni dati in avans

diagrama VENN

dezbaterea

eseul de zece minute

metoda GANDITI/LUCRATI IN PERECHI/JUSTIFICATI

cvintetul

turul galeriei

jurnalul cu dubla intrare

predarea reciproca

metoda masa rotunda

tehnica 3-2-1

metoda R.A.I.

referatul

proiectul

portofoliul

BRAINSTORMING-UL ( sau asaltul de idei )

Brainstorming-ul reprezinta formularea a cat mai multor idei – oricat de fanteziste ar putea parea acestea – ca raspuns la o situatie enuntata, dupa principiul cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare

Pentru derularea optima a unui brainstorming se pot parcurge urmatoarele etape:

Alegerea temei si a sarcinii de lucru

Solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid, in fraze scurte si concrete, fara cenzura, a tuturor ideilor – chiar traznite, neobisnuite, absurde, fanteziste, asa cum vin ele in minte legate de rezolvarea unei situatii-problema conturate. Se pot face asociatii in legatura cu afirmatiile celorlalti, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie sa faca observatii negative.

Inregistrarea tuturor ideilor in scris (pe tabla, flipchart)

Anuntarea unei pauze pentru asezarea ideilor (de la 15 minute pana la o zi)

Reluarea ideilor emise pe rand si gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezinta diferite criterii etc.

Analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici

Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solutii fezabile pentru problema supusa atentiei. In aceasta etapa se discuta liber, spontan, riscurile si contradictiile care apar.

Afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale: cuvinte, propozitii, colaje, imagini, cantece, joc de rol etc.

2. Metoda SINELG( Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si a Gandirii )

Se da elevilor un text pe marginea unei anumite teme.

Pasul 1: Citirea textului cu atentie;

In timpul lecturii elevii trebuie sa isi noteze intr-un tabel:

a)pasajele care confirma ceea ce stiau cu v

b)pasajele care infirma ceea ce stiau cu −

c)informatiile noi cu +

d)pasajele pentru care au intrebari, neclaritati, confuzii cu ?

Pasul 2: Sustinerea elevilor in monitorizarea propriei intelegeri

Pasul 3: Reflectie in perechi

Pasul 4: Reflectie cu intreaga clasa.

Avantaje:

– schimb de idei;

– stimularea gandirii critice;

– dezvoltarea vocabularului / capacitatii de exprimare;

– elevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte / convingeri.

3. Metoda STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT

Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa, se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie.

Pentru a folosi aceasta metoda se pot parcurge urmatoarele etape:

Cereti-le la inceput elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a fi discutata. In acest timp, construiti pe tabla un tabel cu urmatoarele coloane: Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat, ca cel de mai jos:

Cereti apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe liste si notati lucrurile cu care toata lumea este de acord in coloana din stanga. Poate fi util sa grupati informatiile pe categorii.

In continuare ajutati-i pe elevi sa formuleze intrebari despre lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste intrebari pot aparea in urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Notati aceste intrebari in coloana din mijloc.

Cereti-le apoi elevilor sa citeasca textul.

Dupa lectura textului, reveniti asupra intrebarilor pe care le-au formulat inainte de a citi textul si pe care le-au trecut in coloana "Vreau sa stiu". Vedeti la care intrebari s-au gasit raspunsuri in text si treceti aceste raspunsuri in coloana "Am invatat". In continuare, intrebati-i pe elevi ce alte informatii au gasit in text, in legatura cu care nu au pus intrebari la inceput si treceti-le pe acestea in ultima coloana.

Intoarceti-va apoi la intrebarile care au ramas fara raspuns si discutati cu elevii unde ar putea cauta ei aceste informatii.

In incheierea lectiei elevii revin la schema S/ V/ I si decid ce au invatat din lectie. Unele dintre intrebarile lor s-ar putea sa ramana fara raspuns si s-ar putea sa apara intrebari noi. In acest caz intrebarile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii ulterioare.

4. CIORCHINELE

Ciorchinele este o metoda de brainstorming neliniara care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei si care presuupune urmatoarele etape:

1.Se scrie un cuvant /tema (care urmeaza a fi cercetat) in mijlocul tablei sau a foii de hartie

2.Se noteza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care va vin in minte in legatura cu tema respectiva in jurul acestuia, tragandu-se linii intre acestea si cuvantul initial

3.Pe masura ce se scriu cuvintele,idei noi,se trag linii intre toate ideile care par a fi conectate

4.Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a atins limita de timp acordata

In etapa finala a lectiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte supraordonate gasite de elevi sau de profesor.

5. METODA CUBULUI

Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situatii din mai multe perspective, permitand abordarea complexa si integratoare a unei teme.

Sunt recomandate urmatoarele etape:

– Realizarea unui cub pe ale carei fete sunt scrise cuvintele: descrie, compara, analizeaza, asociaza, aplica, argumenteaza;

– Anuntarea temei, subiectului pus in discutie;

– Impartirea clasei in 6 grupe, fiecare dintre ele examinand tema din perspectiva cerintei de pe una dintre fetele cubului;

Descrie: culorile,formele,marimile etc.

Compara: ce este asemanator? Ce este diferit?

Analizeaza: spune din ce este facut, din ce se compune?

Asociaza: la ce te indeamna sa te gandesti?

Aplica:ce poti face cu aceasta? La ce poate fi folosita?

Argumenteaza: pro si contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul afirmatiei tale

– Redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe;

– Afisarea formei finale pe tabla sau pe peretii clasei.

6. BULGARELE DE ZAPADA

Metoda presupune reducerea numarului de elemente, aspecte, fatete ale unei probleme/ situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale.

Se recomanda urmatoarele etape:

Impartiti grupul in echipe de 7-8 persoane

Enuntati tema

Fiecare membru noteaza pe un post-it ideea sa si o pune pe centrul mesei

Fiecare membru citeste toate ideile si le ierarhizeaza(1-8).Se vor retine primele 2-3.

Se reuneste tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare si se repeta algoritmul, astfel se vor retine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le considera relevante

7. DEZBATEREA

Metoda dezbaterii propune abordarea unei motiuni (o propozitie care reprezinta tema dezbaterii) din doua perspective opuse.

De aceea, in toate tipurile de dezbateri exista doua echipe:una dintre ele (echipa afirmatoare) trebuie sa sustina motiunea, iar cealalta (echipa negatoare) s-o combata.

Acest tip de abordare pro-contra le dezvolta participantilor:

-abilitatea de a analiza diverse probleme controversate din multiple perspective,

-ii stimuleaza sa emita judecati asupra unui fenomen sau fapt de baza unor criterii obiective,

-sa apere o pozitie folosind argumente sustinute de dovezi si nu de opinii.

.

8.TEHNICA 3-2-1

Tehnica 3-2-1 este folosita pentru a aprecia rezultatele unei secvente didactice sau a unei activitati. Denumirea provine din faptul ca elevii scriu:

3-termeni (concepte)din ceea ce au invatat;

2-idei despre care ar dori sa invete mai mult in continuare;

1-o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care considera ei ca au dobandit-o in urma activitatilor de predare-invatare.

` Avantajele acestei tehnici constau in faptul ca elevii devin constienti de urmarile demersului instructiv-educativ si responsabili de rezultatele obtinute. Implicarea acestora creste direct proportiomal cu intelegerea importantei si a necesitatii insusirii unui continut ori a dobandirii unei priceperi inca din faza initiala a predarii.

Tehnica 3-2-1 poate fi considerata drept o buna modalitate de autoevaluare cu efecte formative in planul invatarii realizate in clasa. Este o cale de a afla rapid si eficient care au fost efectele proceselor de predare si invatare, avand valoare constatativa si de feed-back. Pe baza conexiunii inverse externe, profesorul poate regla procesele de predare viitoare, imbunatatindu-le si poate elabora programe compensatorii daca rezultatele sunt sub asteptari ori programe compensatorii daca rezultatele sunt slab sub asteptari ori programe in concordanta cu nevoile si asteptarile elevilor.

9.METODA R.A.I.

Metoda R.A.I. are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatilor elevilor de a comunica (prin intrebari si raspunsuri) ceea ce tocmai au invatat. Denumirea provine de la initialele cuvintelor Raspunde-Arunca-Interogheaza si se desfasoare astfel:

-la sfarsitul unei lectii sau a unei secvente de lectie, profesorul, impreuna cu elevii sai, investigheaza rezultatele obtinute in urma predarii-invatarii, printr-un joc de aruncare a unei mingii mici si usoare de la un elev la altul. Cel care aruca mingea trebuie sa puna o intrebare din lectia predata celui care o prinde. Cel care prinde mingea raspunde la intrebare si apoi arunca mai departe altui coleg, punand o noua intrebare.Evident interogatorul trebuie sa cunoasca si raspunsul intrebarii adresate. Elevul care nu cunoaste raspunsul iese din joc, iar raspunsul va veni din partea celui care a pus intrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca inca o data mingea, si, deci, de a mai pune o intrebare. Eliminarea celor care nu au raspuns corect sau a celor care nu au dat nici un raspuns, conduce treptat la ramanerea in grup a celor mai bine pregatiti.

Metoda R.A.I. poate fi folosita la sfarsitul lectiei, pe parcursul ei sau la inceputul activitatii, cand se verifica lectia anterioara, inaintea inceperii noului demers didactic, in scopul descoperirii, de catre profesorul ce asista la joc a eventualelor lacune in cunostintele elevilor si a rectualizarilor ideilor-ancora.

10. PROIECTUL

Proiectul este activitatea cel mai pregnant centrata pe elevi. Este un produs al imaginatiei acestora, menit sa permita folosirea libera a cunostintelor insusite, intr-un context nou si relevant.El este o activitate personalizata, elevii putand decide nu numai asupra continutului sau, dar si asupra formei de prezentare.

Iata cateva exemple de produse realizate in urma derularii unor proiecte: brosuri; pliante; postere; pagini de revista sau ziar; carte; sondaje de opinie ( insotite de comentarii ); ghiduri; mici piese de teatru, dramatizari; obiecte insotite de instructiuni de folosire; reclame etc.

Care sunt etapele realizarii unui proiect?

1.Stimularea

Sub coordonarea profesorului elevii discuta idei legate de o tema, dupa/ inainte de parcurgerea unei unitati de invatare

2.Stabilirea obiectivelor

Grupurile de lucru discuta, negociaza asupra continutului, formei si modalitatii de prezentare a proiectului

3.Impartirea sarcinilor

Fiecare membru al grupului isi asuma o sarcina de lucru (profesorul monitorizeaza ca ele sa fie egale ca dificultate)

4.Cercetare/ creatie/ investigatie

Studiu individual al unor surse bibliografice, scrierea de articole, povestiri; intervievarea unor persoane.

5.Procesarea materialului ( individual sau in grup )

Este momentul in care profesorul poate semnala erorile de continut, organizare a textului sau acuratete a limbajului

6.Realizarea formei finale

Discutii in grup privind unitatea de conceptie Design Editare

7.Prezentarea proiectului

Membrii grupului decid asupra modului de prezentare, rolurilor, materialelor folosite.

Profesorul monitorizeaza si evalueaza

8.Feed-back

De la profesor. De la colegi ( aprecieri, intrebari, schimb de idei etc. ).Autoevaluare

11. PORTOFOLIUL

Portofoliul este un instrument de evaluare complementara care regrupeaza rezultate ale invatarii pe o perioada indelungata.

Portofoliul oglindeste atat evolutia elevilor, cat si performantele principale si optiunile acestora. El reprezinta "cartea de vizita" a elevului urmarindu-i progresul de la un semestru la altul, de la un an scolar la altul si chiar de la un ciclu de invatamant la altul. Prin complexitatea si bogatia informatiei pe care o furnizeaza, sintetizand activitatea elevului de-a lungul timpului portofoliul poate constitui parte integranta a unei evaluari sumative sau a unei examinari.

1.Ce contine asadar un portofoliu? "o insumare de instrumente de evaluare, sub raport cantitativ si calitativ". La modul practic, portofoliul este o colectie de probe date de elev, inregistrari ale observarilor sistematice ale comportamentului sau, proiecte, fise de autoevaluare, alte produse finale sau intermediare realizate de elev.

In proiectarea portofoliului la nivelul unui obiect de studiu, profesorul trebuie sa:

defineasca tema;

selecteze obiectivele/ componentele si continuturile esentiale pe care se bazeaza sarcinile de rezolvat pentru portofoliu;

enunte tipurile de piese care vor fi incluse in portofoliu;

stabileasca perioada de construire a portofoliului;

stabileasca criteriile de evaluare ( pentru fiecare produs si/ sau pentru portofoliul ca intreg).

In realizarea portofoliului elevii urmeaza sa:

elaboreze produsele

selecteze produsele pe care le va include in portofoliu inclusiv selectii din insemnari care aduc exemplificari, schite initiale, planificari, revizuiri

completeze enunturi de autoevaluare, reflectand asupra modului de rezolvare a sarcinii, originalitatii abordarii, a intereselor sale, a punctelor sale tari si slabe, alegerii produselor si a pasilor pe care urmeaza sa-i faca in continuare

prezinte portofoliul.

2.Cum evaluam un portofoliu?

Una din posibilitati este ponderarea rezultatelor evaluarii pentru diferitele piese de portofoliu (teste, proiecte, eseuri etc.) ceea ce presupune enuntarea de criterii clare pentru fiecare categorie in parte.

O alta posibilitate este evaluarea portofoliului ca intreg.