METODE FOLOSITE IN PREDAREAINVATAREA ISTORIEI [619621]

METODE FOLOSITE IN PREDAREA/INVATAREA ISTORIEI
IN INVATAMANTUL PRIMAR

Prof.Chiril ă Steluța Claudia, Șc.Gimnazial ă Petros-Baru

Istoria, adevarata “memorie a omenirii”, este stiinta ce a fost fundamentata la inceputul
secolului al XIX-lea. Radacinile ei sunt insa st ravechi, deoarece inca de la inceputul organizarii
vietii in colectivitate, oamenii au simtit nevoia de a-si transmite informatii de la o generatie la
alta. Ca disciplina de invatamant, istoria se studiaza in tara noastra incepand cu clasa a IV-a.
Metodologia didactic ă este domeniul cel mai deschis înnoirilor, metodele având o
sensibilitate deosebit ă pentru adaptarea la condi ții noi. Bunul mers al procesului de înv ățământ și
rezultatele ob ținute depind de metodele utili zate. Marii pedagogi au eviden țiat faptul c ă
folosindu-se metode diferite se ob țin diferen țe esențiale în preg ătirea elevilor, c ă însușirea unor
noi cunoștințe sau comportamente se poate realiza mai u șor sau mai greu, în func ție de metodele
utilizate.
Metodele sunt instrumente importante aflate la dispozi ția învățătorului, de a c ăror
cunoștințe și utilizare depinde eficien ța muncii educative. Înv ățătorul, cunoscând varietatea
metodelor, particularit ățile elevilor cu care lucreaz ă, obiectivele pe care trebuie s ă le atingă,
trebuie să acționeze pentru a- și valorifica pe deplin pers onalitatea, devenind el însu și un creator a
strategiilor, metodelor și procedeelor didactice.
Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ si se
realizeza prin folosirea cu precadere a unor strategii activ-participative. Ea apare când nu exist ă

mentalitatea “unicului r ăspuns corect “ ( Banks ).
Aceste strategii nu trebuie rupte de cele tr aditionale, ele marcheaza un nivel superior in
spirala modernizarii strategiilor didactice. Prin metode activ-participa tive ingelegem toate situatiile si numai metodele active
propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-si scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria formare. Intr-o lume in continua schi mbare, pentru a exista, elev ii nostri vor avea nevoie de
capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu este important. Ei trebuie sa
inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa le descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebuie sa dea sens in mod critic, creativ si productiv
informatiilor, sa gandeasca si sa invete critic. Pentru dezvoltarea gandirii cr itice a elevilor invatatorul trebuie sa asigure un demers
didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedee si tehnici de invatare
eficiente. Fara a exclude startegi ile invatamantului traditional, invatatorul trebuie sa foloseasca
si strategii didactice moderne care vor mentine interesul elevilor , vor crea atmosfera propice de
invatare si vor ridica actul educational la nivelul necesar societatii. Din multitudinea de strategii moderne voi prezenta o sinteza a catorva strategii:

1. Prelegerea
Deși reprezint ă o metod ă frecvent folosit ă în abordarea didactic ă tradițională (cadrul
didactic vorbe ște, iar elevii, cumin ți, ascultă), poate fi utilizat ă într-un demers didactic centrat pe
achizițiile elevului.
Text suport : Mircea cel B ătrân ( 1386 – 1418)
 Se trezește interesul elevilor prin începerea preleg erii cu prezentarea pe scurt, a lecturii
,,Condeiele lui Vod ă”, după Dumitru Alma ș. Se poate folosi și o imagine captivant ă, în
strânsă legătură cu ceea ce urmeaz ă a fi predat prin intermediul prelegerii.
 Pe parcursul prezent ării, pentru aprofundarea în țelegerii elevilor, se cere acestora s ă
analizeze imaginile din manual (localizarea Țării Române ști pe hart ă, portretul
domnitorului, imaginea M ănăstirii Cozia).
 Se implic ă elevii în timpul prelegerii, cerându-le s ă localizeze pe hart ă localitățile
Târgoviște, Rovine și să descrie lupta de la Rovine , pe baza citatului din carte și a poeziei
,,Scrisoarea III”, de Mihai Eminescu.
 Se evită formularea unor concluzii la sfâr șit și se solicit ă elevilor rezolvarea
următoarelor sarcini:
a) Cum explici izbânda de la Rovine a micii o știri conduse de Mircea cel B ătrân
împotriva armatei otomane?
b) Completeaz ă:
Mircea cel B ătrân a fost Domn al ………………..
Principalele lupte cu turcii: ………………………….
Ctitorii: ……………………….

2. Brainstorming-ul motiveaz ă învățarea elevilor în sensul c ă reprezint ă formularea a cât
mai multor idei legate de rezolvarea unei situa ții – problem ă conturate.
Text suport: ,, Copilăria de ieri și de azi”
Fiind dou ă aspecte cuprinse în titlul temei, se împarte clasa în dou ă grupe:
– grupa 1 – Copil ăria de ieri;
– grupa 2 – Copil ăria de azi.
Sarcina: Exprimarea în sarcini scurte și concrete a tuturor ideilor în leg ătură cu tema
dată.
În continuare se parcurg urm ătoarele etape:
 Se scriu toate ideile pe o coal ă mare de hârtie;
 Pauză de zece minute pentru a șezarea ideilor;
 Se reiau ideile emise, pe rând, și se grupeaz ă pe categorii sau cuvinte cheie;
 Se analizeaz ă critic, se evalueaz ă, se argumenteaz ă și se contraargumenteaz ă ideile emise
anterior, la nive lul grupurilor;
 Se afișează ideile rezultate sub form ă de propozi ții.
În cadrul unei asemenea activit ăți se asigur ă:
– implicarea activ ă a tuturor participan ților, exprimarea personalit ății;
– exersarea creativit ății și a unor atitudini deschi se la nivelul grupului;
– valorizarea ideilor fiec ărui participant;
– eliberarea de prejudec ăți.

3.Ciorchinele (agregare)
Este o metoda garfica de organizare si in tegrare a informatiei in cursul invatarii.
Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se « ciorchinele initial » sa u dupa lectura textului,
numindu-se « ciorchine revazut ». Acesta metoda so licita elevilor o anliza pr ecisa a textului si ii
permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine. Ex : Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei MOLDOVA 1457-1504
polonii

Chilia Baia ungurii Razboieni Voronet Codrii Cosminului Patrauti Vaslui Putna Neamt
4. Cvintetul (Cinquains)
– reprezinta instrumentul de sintetizare a informatiilor, de
evaluare a intelegerii si creativitatii elevilor si mijlocul de exprimare a creativitatii lor.
Este o poezie de 5 versuri care se elaboar eaza individual, in pe rechi sau in grup si
respecta urmatoarele repere : – titlul ( un singur cuva nt – substantiv) :
– descriere ( 2 cuvinte – adjective) ;
– actiune ( 3 cuvinte – verbe) ;
– sentimente ( 4 cuvinte – constructie, enunt) ;
– esenta subiectului ( un cuvant cheie) ;

STEFAN CEL
MARE Tara
Lupte
Ctitorii Relatii
diplomatice Ani de
domnie

Exemplu:
 Mircea
 Intelept, viteaz
 Discutand, luptand, invingand
 A lasat o amintire vesnica
 Patriot
Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor.
Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mijloacede sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor.
5. Cubul

Prin aceast ă metodă se exploreaz ă ( cerceteaz ă) un subiect sau o situa ție din mai multe
perspective, realizându-se abordarea complex ă și integratoare a unei teme. Permite diferen țierea
sarcinilor de înv ățare, stimuleaz ă eficiența învățării și gândirea logic ă.
Este necesar un cub mare, pe fe țele căruia să fie scrisă câte o sarcin ă de lucru sub diferite
forme.
Text suport: ,, Dacia în timpul st ăpânirii romane”
 Descrie: organizarea Daciei în timpul sr ăpânirii romane
 Compară: ca mod de via ță, prin ce se aseam ănă dacii și romanii?
 Asociază: cinoscând procesul de romanizare al dacilor, la ce te gânde ști?
 Analizeaz ă: de ce crezi c ă în alte provincii romane nu s-a produs o rapid ă romanizare, a șa
cum s-a întâmplat în Dacia?
 Aplică: cum explici organi zarea Daciei unui elev de clasa a III-a?
 Argumenteaz ă: cucerirea daciei de c ătre romani și romanizarea acesteia a fost un lucru
bun? De ce da? De ce nu? Se împarte clasa în șase grupuri de câte patru elevi și se stabile ște rolul fiec ărui membru
din grup:
Concluzie:

Utilizarea acestor metode în lec țiile de istorie antreneaz ă elevii într-o continu ă participare
și colaborare, cre ște motivarea pentru citirea unui text atunci când li se solicit ă să descopere
fapte, să aducă argumente pro și contra . În egală măsură se solicit ă și scrisul și comunicarea.
Lucrul în echip ă dezvoltă atitudinea de toleran ță față de ceilal ți și sunt eliminate motivele de
stres iar emo țiile se atenueaz ă.
Tehnicile de înv ățare activă fac lecțiile mai interesante, mai atractive, ajut ă elevii să
realizeze judec ăți fundamentate, îi sprijin ă în înțelegerea con ținuturilor
II.ACTIVITATE DIDACTICA EXTRASCOLARA-EXCURSIA
– Excursia: ,,INCURSIUNE IN LUMEA PESTERILOR!” Baru-Deva-Baile 1Mai-Baile Felix-Oradea-Baru Motivația :
 Elevii își vor forma priceperi și deprinderi de folosire instructiv ă a timpului liber;
 Vor cunoa ște locuri noi și oameni

 Vor avea posibilitatea s ă solicite o multitudine de informa ții
 Activitatea în grup va contribui la socializarea rela țiilor și dezvoltarea siritului de
echipă
 Se va asigura abordarea interdisciplinar ă a cunoștințelor
 Vor organiza activit ăți în care vor valorifica informa țiile și datele colectate în teren.
Descrierea :
1.Etapa preg ătitoare
 Stabilirae itinerariului și a obiectivelor de vizitat
Stabilirea obiectivelor
1. lărgirea orizontului de cultur ă
2. valorificarea poten țialului intellectual al elevilor
3. integrarea în societate și formarea unui comportament civilizat
4. dezvoltarea sim țului critic
5. dezvoltarea gustului artistic și estetic
Pregătirea materialului informativ
-pliante
-hărți
-ghiduri -prezentare power poi nt a obiectivelor
organizatorul excursiei asigur ă
-actele legale necesare pentru organizar ea excursiei,mijloc de transport, mas ă,cazare.
2.Planificarea
 se stabilește traseul cel mai potrivit pe ntru atingerea obiectivelor
 se stabilesc responsabilit ăț
ile pentru cadre si elevi
 se stabilește un plan de activit ăți
 se instruiesc elevii în scopul respect ării unor reguli de igien ă, de comportament
interuman, de circula ție,P.S.I., de comportament ecologic
 se iau măsuri minime de prevenire a unor evenimente nedorite
3.Desfășurarea excursiei – Incursiune in lumea pesterilor !
Excursia se va desfasura in zilele 15-16 V 2010, cu plecare sambata la ora 5:00-sosire –
duminica ora 22:00 pe traseul Baru – Deva – Baile 1 Mai – Baile Felix – Oradea – Baru
Transportul va fi efectua t cu microbuzul scolii
Scopu
l-cunoasterea zonelor geografice ale țării si vizitarea obiectivelor de interes turistic
Pe tot traseul, elevii vor fi informati asupra obiectivelor importante, forme de relief, judete, localitati, traditii. Elevii vor vizita: Gorunul lui Horia, mormantu l lui Avram Iancu, Pestera Ursilor-Se vor caza la
pensiunea Lari din Baile 1 Mai unde vor si merge la bazinele termale. In Oradea vor vizita
Gradina Zoologica, iar la intoarcere la Deva Muzeul de Stiinte ale Naturii.
-observarea atent ă a aspectelor, consemnarea informa țiilor și impresiilor într-un jurnal propriu
sau de grup; -colecțoinarea de la fiecare obiect iv vizitat a unor materiale
-realizarea unor fotografii 4.Prezentarea și evaluarea
-se va organiza o mic ă expoziție cu obiecte colec ționate, fotografii (în holul școlii)

-evaluarea cuno ștințelor dobândite în excursie se va face oral, sub forma unui concurs
5.Resurse materiale și umane
-elevii clasei a II-a -sponsori: Primaria comunei Baru si parintii.
6.Durata – 2 zile- 15-16 V 2010

Bibliografie: 1. Leonte, Rodica; Stanciu, Mihai ,, Strategii activ – partici pative de predare-înv ățare în ciclul
primar” , Editura Casei Corpului Didactic, 2004, Bac ău;
2. Buduroi, A; Pârâial ă, D; ,, Istorie . Auxiliar al manualelor a lternative, clasa a IV-a ”, 2006,
Editura Euristica, Ia și;
3. Băluțoiu, V.; Radu, D; ,, Istorie – manual pentru clasa a IV-a ”, 2006, Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, R.A, Bucure ști