,, METODE DIDACTICE UTILIZATE ÎN PREDAREA – ÎNVĂȚAREA – EVALUAREA CONTABILITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL” COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: CONF. UNIV. ȚEGLEDI… [626662]

1

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO – ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

,, METODE DIDACTICE UTILIZATE ÎN PREDAREA – ÎNVĂȚAREA –
EVALUAREA CONTABILITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL”

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. ȚEGLEDI MONICA
AUTOR:

POPESCU(RĂDULESCU)MARIA
LICEUL TEHNOLOGIC ,,CIORANII DE JOS ” – CIORANI –
PRAHOVA
2019

2
CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………………………… pg.
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………. pg.
CAPITOLUL 1 Strategii metodico -didactice aplicabile în predarea –învățarea – evaluarea
contabilității……………………………………………………………………………………………

1.1. Delimitări conceptuale: metodă didactică, procedeu didactic, metodologie didactică……….
1.1.1 Funcțiile metodelor de învățământ
1.1.2. Mijloace de învățământ folosite în procesul de predare -învățare
1.1.3. Importanța metodelor și tehnicilor interactive de grup
1.1.4. Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de învățare
1.2. Metode didactice utilizate în predarea – învățarea – evaluarea contabilității
1.2.1. Exercitiul didactic
1.2.2. Conversația didactica
1.2.2.1 Conversatia euristica’’ (Experiment didactic .)……………………………………………
1.2. 3 Demonstrația didactică
1.3 Metodele de participare activă …………………………………………………………………….
1.3.1 Metoda Studiului De Caz
1.3.1.1 Studiul De Caz -(Experiment didactic)……………………………………………
1.3.2 Metoda problematizării……………………………………………………………………………
1.3.3. Metoda Știu / Vreau Să Știu / Am
Învățat…………………………………………………………………..
1.3.3.1 Știu / Vreau Să Știu / Am Învățat’ -’(Experiment didactic .)…………………………….
1.3.2. Metoda problematizării……………………………………………………………………………
1.3.3 Metoda Știu / Vreau Să Știu / Am Învățat…………………………………………………….
1.3.3.1 Știu / Vreau Să Știu / Am Învățat’ -’(Experiment didactic .)…………………………….
1.3.2 Metoda problematizării……………………………………………………………………………
1.3.3 Metoda Știu / Vreau Să Știu / Am Învățat……………………………………….
1.3.3.1 Știu / Vreau Să Știu / Am Învățat -(Experiment didactic .)…………………………….
1.3.4 Metoda simulării didactice……………………………………………………..
1.3.5 Metoda Phillips 6 –
6………………………………………………………………………………………….
1.3.5.1 Phillips 6 -6’’-(Experiment didactic)………………………………………………….
1.3.6. Metoda Cubul……………………………………………………………………………………………..
1.3.6.1 Exemplu de activitate de învățare prin aplicarea metodei, – ,, Cubul ’’
1.3.7. Instruirea asistată de calculator(I.A.C.)………………………………………………
1.3.7.1 Programarea combinată’(Experiment didactic)…
1.4. Evaluarea componentă fundamentală a procesului de învățământ……………………..

3
1.4.1 Obiectivele de evaluare……………………………………………………………. pg.
1.4.2. Semnificația și rolul evaluării
1.5. Funcțiile evaluării…
1.5.1 Tipologia itemilor
CAPITOLUL 2. Proiectarea – predarea – învățarea” disciplinei contabilitate……………..
2.1 Strategii de predare – învățare a lecțiilor de contabilitate ………………………………
2.2 Proiectarea didactică a lecțiilor de contabilitate
2.2.1 Analiza și organizarea generală a formatului lecției ……………………………………
2.2.2 Proiectarea didactica a unitatii de invatare………….
2.2.3 Proiectul didactic…………………………

2.2.3.1 Etapele proiectarii didactice……………………
2.3 Variante de redactare a proiectelor de activitate didactica)……………………………..
2.3.1 Redactare proiect de activitate didactica –varianta lectiei:t ransmitere/insusire de
cunoștințe………….
2.3.2 Redactare proiect de activitate didactica –variant lectiei : formare de priceperi si
deprinderi…………
2.3.3 Redactare proiect de activitate didactica –varianta lectiei: fixare si sistematizare…………
CAPITOLUL 3 . Activitatea de evaluare în cadrul disciplinei contabilitate ……………
3.1 Aspecte conceptuale. Evaluarea de sistem și evaluarea de proces
3.1.1 Strategia de evaluare ………………………
3.1.2 Tipuri de evaluare ………………………………………….
3.2 Metode și procedee de evaluare și autoevaluare utilizate în funcție de specificul
disciplinei contabilitate ………………………………………………………
3.2.1 Autoevaluarea………………………………
3.2.1.1. Evaluarea obiectivului operational(exemmplificari)………… ………………………
3.3 Evaluarea, autoevaluarea și urmărirea progresului școlar
3.3.1 Elaborare test (evaluare inițială, formativă, sumativă)…………………………….
3.3.2 Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina contabilitate………..
3.4. Analiza unui proces de evaluare…………………………………….
3.4.1 Planul de evaluare pentru discipline economice………………………….
3.4.2 Calitățile instrumentelor de testare (validitate, fidelitate, obiectivitate, aplicabilitate )

3.4. 2.1 Etape în proiectarea și elaborarea testelor
3.4.3 Elaborarea ,,Planului de evaluare’’ în cadrul orelor de contabilitate
3.4.4 Proiectarea matricei de
specificații………………………………………………………………………
3.4.4.1 Prezentarea administrării instrumentului de evaluare (exemplificare -test de evaluare
sumativă)………………………………………………………………………………………………….
3.4.4.2. Analiza aplicării baremului de corectare și notare
3.4.4.3 Exemplificare -test progresiv calsa a X-a si test s umativ clasa aXI-)a……………….
3.5 Plan de activitate remedială la modulul contabilitate
3.5.1.1 Elaborare: ,,Plan Remedial’ la modulul contabilitate ………………………………
3.5.1.2. Analiza ,,Planului Remedial’’ la modulul contabilitate …………………………………
3.5.1.3
3.6. Instrumente Complementare/Alternative/Moderne De Evaluare …………………………….
Analiza rezultatelor testariolr initiale la discipline economice in anul
3.6.1 Reprezentare grafica cu ponderea notelor la testele initiale la modulul contabilitate
3.6.2 Concuzii finale in aprecierea rezultatelor scolare ale testelor
CONCLUZII……………………………………………………………………………………..

4

ARGUMENT

Pentru asigurarea premiselor integrării profesionale a absolvenților pe piața
muncii, cât și pentru formarea profesională continuă, este nevoie de flexibilitate și
adaptare la tipurile de competențe identificate ca fiind necesare în prezent și mai ales în
viitor pe o piața a muncii aflată în continuă schimbar e și adaptare la cerințele impuse de
dezvoltarea economică.
Adaptarea la cererea pieței și necesitatea formării profesionale la nivel european
au reprezentat motivele esențiale pentru mine să realizez o analiză complexă, care să
evidențieze rolul metodel or aplicate in contabilitate în creșterea eficienței la clasa sa
imbin metodele traditionale cu cele moderne punand accent pe metoda studiului de caz
in cadrul ,, evaluarii competentelor profesionale nivel,’’4 la cls.aXII -aA,,Tehnician in
activitatii economice’’ corelat cu rolul profesorului în formarea profesională pe piata
muncii a viitorilor angajați la agenti economici din tara sau strainatate. În noua societate
informațională, capitalul uman fiind cel mai important ca resursă .
Resursele uman e sunt singurele capabile să producă și să reproducă toate celelalte
resurse aflate la dispoziția unei societati .
1Studiul si cunoasterea contabilității sunt necesare pentru a putea participa cu un minim
de inteligență la viața financiară , econo mică și socială a lumii actuale . Titularul unui
patrimoniu care nu șt ie să verifice situația lui trimestrială sau anuală nu poate să protesteze
pentru pierderile suferite , acționarul care cumpără la bursă acțiunile unei societăți fără să -i
analizeze bila nțul nu poate să reproșeze sau să declare „război” administrației acesteia . Era
digitala schimba continuu provocarile pe care le avem de indeplinit in acest
domeniu. Profesia contabila joaca un rol important in dezvoltarea profesionistilor cu
abilitati, c unostinte si tiparul de gandire necesare pentru a avea abilitatea de a face lucrul

1 Ioana Andreea Pavel /Contabilul.ro BIBLIOGRAFIE………………………………………………….
ANEXE……………………………………

5
corect.
O companie se va indrepta cu atat mai usor spre un profesionist contabil despre care se
stie ca are o etica solida. Profesionalismul si etica acestuia din urma rep rezinta, asadar, un
element cheie in construirea unor relatii de incredere cu partile implicate .
Analiza financiară, având la bază documentele contabile de sinteză ,
evidențiază performanța întreprinderii în termeni de rentabilitate și risc ,
performanța c u care s -a încheiat exercițiul anterior și cu care va începe un altul .
Pentru îndeplinirea acestor cerințe este necesar in invatamantul modern sa
promoveze o activitate centrată pe elev, care să formeze la el deprinderi intelectuale
necesare învățării c ontinue „a învăța cum să înveți ”.
Tema lucrării mi -a permis să realizez o analiză complexă, care să
evidențieze rolul metodelor aplicate in contabilitate în creșterea eficienței la clasa
corelat cu studiul individual al elevului si abordarea de catre professor a metodelor
formative si lucru diferentiat pentru fiiecare elev .
Plecand de la particularitățile elevilor de liceu la clasele aIX -a,aXa,a,XI -a si a
XII-a unde mi -am desfășurat activitatea didactică și obiectivele generale ale
nivelului de calificare 4, „Tehnician în activități economice” am elaborat o strategie
didactică centrată pe elev, care să asigure participarea con știentă a acestuia la
procesul de instruire și autoinstruire, la formarea propriei personalități, a unor
abilități legate de identificarea celor mai bune surse de finanțare pentru
desfășurarea activității,utilizarea bilanțului contabil pentru informarea, analiza și
previzionarea activităților prin calculul principalilor indicatori economico –
financiari .
In acest sens in ultimul an de studiu elevii clasei A XII profil servicii
,specializarea ,, ,,Tehnician în activități economice ‚intocmesc proiect ce -i , ajută
la formarea capacității de folosire a informațiilor de către viitorii absolvenți
pentr u avansarea lor la un alt nivel de cunoștințe, mai ridicat, care să le ofere noi
oportunități și care să le deschidă calea spre un viitor strălucit într -o carieră de
succes. De asemenea , ajută la dobândirea unui ansamblu coordonat de
cunoștințe nec esare perceperii corecte a problemelor economiei de piață.
Informarea în problemele economice, are rolul de a pregăti procese de
cunoaștere, pentru absolvenții acestui segment al programului de educație.
Prin realizarea proiectului, elevul, dar nu n umai el, poate să contribuie la
modelarea însușirilor specifice calității intelectuale, morale, sociale și dinamice ale

6
altor elevi, viitori cetățeni competenți și dinamici, potențiali factori de progres și
prosperitate ai societății.
Lucrarea de față p rezintă sinteza investigaților făcute de mine cu privire la:
 strategii metodico -didactice aplicabile în predarea –învățarea – evaluarea
contabilității ,prezentate in capitolul 1; constă în alegerea și aplicarea optimă a unor
strategii didactice adecvate, ne cesare instruirii elevilor în scopul adaptării lor la noile
cerințe ale economiei de piață. Însușirea acelor competențe care să dezvolte în rândul
elevilor înaltul profesionalism, inițiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera eficace
într-un mediu ec onomic dinamic și concurențial.
 proiectarea – predarea – învățarea” disciplinei contabilitate avantaje si limite
prezentate in capitolul. 2; prez entata prin proiectarea didactica a unitatii de invatare la
modulul contabilitate , proiectarea curricu lumului de dezvoltare locala/ C.D.L( vezi
anexa nr.2) , variante de redactare a proiectelor de activitate didactica pentru orele de
contabilitate;activitatea de evaluare în cadrul disciplinei contabilitate .
Atfel , în lucrare mai exact în capitolul 3 , am acordat evaluării o atenție deosebită , iar
probele de evaluare corespund cu cele prevăzute în Standardul de Pregătire
Profesională.In acest sens am prezentat rolul esențial al evaluatorului in calitatea
evaluarii si am elaborat mai multe teste pe ntru disciplina contabilitate ,am analizat
procesul de evaluare ,am eleborat matricea de specificatii si am intocmit un plan de
activitate remediala. Totodata am realizat corelarea probei de evaluare cu tipul probelor de
evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională .pentru fiecare competență. O
atenție specială a fost acordată experimentului didactic.In accest sens c ercetara s -a
desfasurat astfel :
Pentru grupul experimental (cls.a XI -aA) profil servicii -domeniul technician in
activita ti economice am aplicat testul docimologic initial, la modulul ,, Contabilitatea
evenimentelor si tranzactilor ‘‘pentru identificarea nivelului cunostintelor si
competentelor elevilor,la capitolul se continua aplicarea metodelor activ – participative
in actul predarii ,lucrul pe echipe iar la sfarsitul capitolului ,,contabilitatea capitalului’’
am aplicat testul final pentru masurarea nivelului de cunostinte ,priceperi si deprinderi
insusite prin aplicarea metodelor moderne respectiv ,participative.Dator ita faptului ca
nu exista doua clase a XIa -care sa studieze modulul contabilit ate ate in liceul nostru,
,grupul de control este alcatuit din celelante clase respective clasele a IX -a,aX-a,aXII -a
,ce studiaza accest modul dar se situeaza
, in ani de studiu diferit. In acest sens aplic test initial si final pentru toate clasele

7
ramase care studiaza discipline economice respectiv, contabilitate. In continuare
analizez testul initial la grupul experimental voi compara rezultatele evaluarii cu
obiectivele propuse voi elebora planul de activitate remediala.
In cadrul ,, evaluarii competentelor profesionale nivel,’’4 la cls .aXII -aA,,Tehnician
in activitatii economice’’ in cazul realizarii proiectului pun accentul pe constructia
respectiv structura continutului minimal al proiectului , criteriile de evaluare in
vederea obtinerii calificativului respectiv ,,fișa de monitor izare și evaluare a activității
elevului’’in cadrul efectuarii stagiului de practica comasata la agentul economic .
Pentru ca demersul profesorului si elevilor să aibă rezultat pozitiv a fost necesar sa
adaptatez strategii de acțiune adecvate obiec tivelor propuse cu varsta elevului .

8

INTRODUCERE

,,Nu există metode bune sau rele, ci metode adecvate, bine sau prost utilizate’’.
(I. Cerghit);

Învățământul modern pune accent, din ce în ce mai mult, pe activizarea procesului
didactic, plasând elevul în centrul preocupărilor profesorului. Explozia de metode
moderne oferă cadrului didactic din ziua de astăzi o multitudine de abordări activ e,
adaptate la cerințele educaționale ale secolului XXI. Mai mult, în contextul integrării în
Uniunea Europeană și creșterii mobilității elevilor/studenților și a angajaților pe piața
muncii, aceste metode își dovedesc necesitatea și eficiența, privite sub aspectul gradului de
integrare în societate a absolvenților de diferite forme de învățământ.
Profesorul trebuie să încerce necontenit să își perfecționeze metodele didactice
folosite, să le adapteze la particularitățile și cerințele fiecărei clase și să găsească noi
forme de predare -învățare -evaluare astfel încât elevul să conștientizeze rolul educației în
viața sa. Totodată, presiunea care se exercită asupra profesorului și a modului în care
folosește metodele didactice rezidă și din concurența acerbă pe care o fac diferite posturi
de televiziune sau de mirifica, dar primejdoiasa lume a internetului, acestea fiind de multe
ori sursele principale ale dezintersului manifestat de către populația școlară vizavi de
această instituție în ultima perioadă. Corobo rat cu faptul că societatea modernă pune un
accent din ce în ce mai mare pe partea pecuniară, pe caștiguri rapide în detrimetul unei
pregătiri temeinice, iar sintagma “ ai carte, ai parte ” se dovedește lipsită de suport real,
școala devine o ‘scenă” în care “actorii” implicați sunt sortiți eșecului dacă nu se găsesc
metode eficiente de modernizare a ei.
Putem remarca totodată ca modul în care sunt folosite metodele didactice fac, de
multe ori, diferența dintre un profesor bun și unul mai puțin bun. De mult e ori se uită faptul
că îți place ce înțelegi, iar dezinteresul față de o disciplină rezultă din incapacitatea
elevului de a înțelege noțiunile predate, da a opera cu acestea. Rolul profesorului, în acest
context, este să găsească calea spre inima și creie rul fiecărui copil, astfel încât să -l facă să -i
îndrăgească materia, să participe activ la lecții și să valorifice în viața reală noțiunile
învățate la școală.

9
Didactica modernă pune accent pe formarea de capacități , lăsând în urmă
obiectivele, dat fiind faptul că lumea este într -o continuă mișcare, iar ceea ce contează pe
piața muncii este ce știi să faci cu ce ai învățat , nu doar să reproduci mecanic anumite
noțiuni asimilate. Din pacate, din motive care țin în mare sau în mică măsură de școală,
legatura dintre teorie și practică este rareori realizată în mod real, iar elevul trăiește
sentimentul că învață fără motiv, niște noțiuni inutile, pe care nu le va folosi niciodată. În
același timp tehnica modernă acaparează foarte mult tineretul zilelor noastre și cum viteza
informațiilor este atât de mare se omite, de către mulți profesori, aspectul reactualizării,
adaptării cunoștințelor la descoperirile actuale. Introducerea tehnologiei moderne este
foarte utilă pentru un act didactic de calitate și se precon izează că în viitor lecțiile vor avea
un grad de complexitate atât de ridicat din acest punct de vedere încât rolul profesorul va fi
mult diminuat, fiind axat preponderant pe partea metodică a lecției.
Metodele didactice sunt bine utilizate dacă profesor ul dovedește preocupare în
sensul găsirii celei mai eficiente căi de a face subiectul lecției accesibil pentru elev. În
acest sens utilizarea fișelor de lucru în clasă sunt menite să verifice eficiența metodei
folosite și este necesar, totodată, ca profeso rul să constate permanent progresul sau
regresul școlar al elevului și să manifeste preocupari în sensul găsirii de soluții pentru
problemele apărute.
Este important să subliniem și faptul că fiecare disciplină are specificitatea sa și că
anumite metode s e pretează mai mult aplicării la unele materii decât la altele. În acest caz
este necesar ca profesorul să dea dovadă de creativitate în găsirea celor mai potrivite
metode de predare -învățare -evaluare, elevul zilelor noastre trebuind să fie permanent
“provocat”, să i se trezeasacă interesul pentru noțiunile predate. Legatura dintre teorie și
realitatea din afara școlii nu trebuie să fie întotdeauna una formală, de multe ori metodele
inedite, precum ținerea unei lecții în curtea școlii, având rezultate super ioare celor clasice.
Elevul trebuie să fie surprins permanent, să fie provocat în a descoperi necontenit lucruri
noi, să înțeleagă necesitatea perfecționării continue și importanța deținerii a cât mai multor
competențe necesare întegrării cu succes în soci etatea contemporană.
Consider că nu există metode moderne și metode depășite, așa cum cred că
utilizarea unei singure metode în procesul didactic este ineficientă și conduce la eșecul
acestuia. Combinarea metodelor didactice are rolul de a face din actul didactic unul
atractiv pentru elev, valorificând la maximum resusele ambelor părți implicate (profesor și
elevi). Toate metodele, atâta timp cât sunt aplicate ținându -se cont de cerințele
educaționale moderne și de particularitățile clasei, vor avea succes , cadrul didactic trebuind

10
să găsescă calea optimă de îmbinare a acestora astfel încât să contribuie la realizarea
progresului școlar.
Orice metodă didactică poate avea, note și caracteristici, care îi vor da posibilitatea
să se încorporeze pe parcurs, în clasele de metode existente.
Nici o metodă, nu există în stare pură, ci sub aspectul unor variante și stări diferite.
Cel mai des metodele acționează împreună , Ele apar și se concretizează în variante
metodologice compozite, prin eliminarea continuă a uno r trăsături, și prin evidențierea
uneia sau mai multor metode.Sunt o serie de metode de bază, din care rezultă combinații
de metode și procedee perfecte.

11

CAPITOLUL 1

STRATEGII METODICO -DIDACTICE APLICABILE ÎN PREDAREA –
ÎNVĂȚAREA – EVALUAREA CONTABILITĂȚII –

1.1.Delimitări conceptuale: metodă didactică, procedeu didactic,
metodologie didactică
Metoda (didactică ) – în accepțiunea cea mai largă reprezintă "un mod de a proceda,
care tinde sa plaseze elevul într -o situație de învățar e mai mult sau mai puțin dirijată
mergându -se până la una similara aceleia de cercetare științifică, de urmărire și
descoperire a adevărului și de raportare a lui la aspectele practice ale vieții" (I. Cerghit,
1976, p.11)
Metodele de învățământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă
relație cu mijloacele de învățământ și cu modalitățile de grupare a elevilor. De aceea,
opțiunea pentru o anumită strategie didactică condiționează utilizarea unor metode de
învățământ specifice2.
Metod ele de învățământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă
relație cu mijloacele de învățământ și cu modalitățile de grupare a elevilor. De aceea,
opțiunea pentru o anumită strategie didactică condiționează utilizarea unor metode de
învățământ specifice. Clasificarea metodelor se poate realiza în funcție de diferite
criterii (vezi anexa nr.1 )Clasificarea metodelor dupa,I. Cerghit ) .
Caracteristici ale metodelor didactice:
 sunt demersuri teoretico -actionale executive de predare – învatare care
asigura derularea si finalizarea eficienta a procesului instructiv – educativ
 sunt in acelasi timp demersuri investigative (de cunoastere stiintifica), de
documentare si experimenta l-aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei si
practicii pedagogice
 cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice

2 Suport de curs in cadrul,,formarea continua a profesorilor de matematica si stiinte economice in societatea
cunoasterii’’ p.68

12
 se elaboreaza si implementeaza corelat cu:
 gradul si profilul învatamântului
 cu specificul disciplinei de învatamânt
 cu natura si specificul activitatilor didactice
 cu nivelul de pregatire al celor care învata
 se elaboreaza si se aplica în strânsa legatura cu celelalte componente ale
procesului de învatamânt;
 se elaboreaza si se aplica în functie de particularitatile de vârsta si individuale
ale agentilor actului pedagogic;
 contribuie la realizarea obiectivelor didactice;
 au caracter dinamic (elimina "uzurile morale" si adopta noul, sunt deschise
perfectionarilor);
 contribuie la realizarea eficienta a predarii -învata rii(unele servesc în mai mare
masura muncii profesorului , în predare; altele servesc mai ales elevului,
învatarii);
 sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adecvat si creator.

B.Avantajele metodelor active:
 dezvoltă gândirea critică;
 transform ă elevul din obiect în subiect al învățării;
 este coparticipant la propria formare;
 angajează intens toate forțele psihice de cunoaștere;
 asigură elevului condiții optime de a se afirma individual și în echipă;
 dezvoltă motivația pentru învățare;
 permite evaluarea propriei activități.
Exemple de metode moderne de învățare care pot fi utilizate în activitatea didactică:
;Știu/vreau să știu/am învățat; Metoda Jigsaw (Mozaicul); Jurnalul cu dublă intrare;
Cafeneaua; Turul galeriei; : Cubul ;Metoda diagramelor Venn;Brainstorming;

13
Metodologia didactică – reprezintă combinația metodelor prin care se realizează efectiv
actul educativ; dată fiind complexitatea procesului, practic el presupune, cu fiecare
secvență a lui, derularea unei meto dologii în cadrul căreia una sau alta dintre metodele
didactice poate fi dominantă; termenul de "metodologie" semnifică și "teoria care sudează
între ele aceste metode, o anumită concepție pedagogică, proprie epocii și școlii"
(I.Cerghit,1982 ).
1.1.1. Procedeul d idactic – reprezintă un "detaliu", o particularizare sau o componentă
a metodei; un ansamblu organizat de procedee desemnează o metodă; altfel spus,
"procedeele didactice sunt practici (soluții didactice practice) însoțite după caz,
de tehnici și mijloace didactice, pentru realizarea metodelor didactice" (I.
Bontaș, 1994). Spre exemplu: în cadrul metodei descoperirii, procedeele
subsumate pot fi: inducția, deducția sau analogia (și atunci, vorbim de
descoperire prin inducție, descoperire prin deducție sau d escoperire prin
analogie). Relația metoda -procedeu este una dinamică în sensul că, în anumite
contexte pedagogice metoda poate deveni ea însăși un procedeu în cadrul altei
metode după cum un procedeu poate deveni metodă. Demonstrația, spre
exemplu, poate f i procedeu în cadrul metodei explicației (sau prelegerii,
dezbaterii), dar poate fi și metodă în sine în cazul unor demonstrații pe viu.
Ședințele demonstrative folosesc predominant metoda demonstrației3. Funcțiile
metodelor de învățământ
Functii ale metod elor de invatamant:
 cognitiva – de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte;
 normativa – aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea
profesorul si cum sa invete elevul;
 motivationala -de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului
de invatare;
 formativ -educativ -compensatorie – de exersare, antrenare si dezvoltare a
proceselor psihice.
1.1.2. Mijloace de învățământ folosite în procesul de predare -învățare
Mijloace de invatamant = ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate,
echipamente si sisteme tehnice care sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte,

3 Metodica Predarii StiintelorEconomice.p .57

14
formarea unor deprinderi, evaluarea unor achizitii si realizarea unor aplicatii in cadrul
procesului instructiv -educativ.
Mijloacele tehnice de instruire = ca ansamblu al mijloacelor de invatamant cu suport
tehnic si care pretind respectarea unor norme tehnice de utilizare speciale, respectiv

echipamentele tehnice -aparatele dispozitivele, masinile, utilajele, inst alatiile utilizate in
procesul didactic.
Mijloace de învățământ folosite:
 tabla a fost și rămâne, mijlocul de învățământ cel mai utilizat în școala românească
 manualele
 mijloacele audio -vizuale
 utilizarea computerului / internetului
1.1.2.1 Clasificarea m ijloacelor de învățământ
Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire (in functie de analizatorul solicitat
precum si de caracterul sistemic sau dinamic al celor prezentate) .
 mijloacele tehnice vizuale : retroproiectorul, harti, fise de lucru
 mijloace le tehnice auditive : radioul, casetofonul, etc
 mijloacele tehnice audio -vizuale : video -player, tv, calculatorul
1.1.2. 2.Rolul și funcțiile mijloacelor de învățământ4
 flexibilitatea sau adaptabilitatea – se refera la posibilitatile de adaptare a acest ora la
necesitatile de moment
 generalitatea (reprezinta o proprietate asociata flexibilitatii) – se refera la posibilitatea
de a codifica in diferite forme, informatiile mesajelor transmise spre receptorul uman
 paralelismul – se refera la posibilitatea utilizarii simultane a aceluiasi mijloc in mai
multe scopuri sau de catre mai multi utilizatori, in aceeasi unitate de timp.
 accesibilitatea – o proprietate a mijloacelor tehnice determinata de complexitatea lor si
de usurinta cu care ele pot fi utilizate (cu cat un mijloc tehnic este mai complex, cu atat
accesul utilizatorilor depinde in mai mare masura de programe speciale de instruire
pentru cunoasterea si manuirea aparatelor).
 siguranta si functionarea – este o caracteristica aflata in c orelatie cu fiabilitatea si
intretinerea si se refera la respectarea anumitor reguli si operatii la punerea in
functiune, la utilizarca si la oprirea aparatelor.

4 Iulia GEORGESCU Didactica contabilitatii, pg.19 -20

15
1.1.2.3 Scopuri didactice (pt folosirea acestor mijloace):
 – sensibilizarea elevilor in vederea desfasurarii activitatii didactice
 – sprijinirea perceperii noului de catre elevi


1.1.2.4 Functiile pedagogice ale mijloacelor de invatamant:

 functia de instruire;
 functia de motivare a invatarii si de orientare_a intereselor profesionale ale elevilor;
 functia demonstrative ;
 functia formativa si estetica;
 functia de scolarizare substitutiva sau de realizare a invatamantului la/de la distanta;
 functia de evaluare a randamentului elevilor;
Pentru modulul contabiitate in cadrul procesului de învățare se vor folosi ca resurse
didactice materiale: calculator, imprimantă, calculator de birou, retroproiector, televizor
color, foto copiator, reviste economice, monitorul oficial, documente de evidență operativă
și contabilă.
1.1.2.5 Mijloacele didactice cele mai adecvate din perspectiva profesorului care preda
discipline economice
Computeru l 5Mijloacele de învățământ sunt în majoritatea cazurilor alese de catre cadrul
didactic. Elevii recepționează mesajele transmise cu ajuto rul lor și operează apoi cu ele în
funcției de scopul urmărit. Mijlocul de învățământ utilizat când se lucrează cu întreaga
grupă este ales în funcție de categoria de activitate și în concordanță cu obiectivul
preconizat.
În societatea contemporană se obse rvă un fenomen foarte interesant în ceea ce privește
legătura între progresul științei și învățământ. Această legătură nu este nouă, ea s -a
manifestat în toate epocile și civilizațiile și a constat în transmiterea în cadrul lecției a
progreselor științei ș i tehnicii. Ceea ce face interesantă această legătură, în prezent, este
prezența calculatorului și utilizarea lui în organizarea instruirii, în conducerea
învățământului sau în cercetarea pedagogică.

5 Iulia Georgescu / Didactica Contabilitatii, .

16
Integrarea mijloacelor de învățământ depinde de obiectivele urmărite, de strategiile folosite
și de posibilitățile tehnice de care dispunem. Ca mijloc de instruire Computerul ușurează,
totodată , stocarea, prelucrarea și reactualizarea informațiilor privind prestațiile individuale
și de grup ale elevilo r.
Dotarea școlii cu mijloace de învățământ moderne asigură condiții pentru perfecționarea
procesului didactic și contribuie, de asemenea, la optimizarea activității de predare -învățare
Eficiența mijloacelor tehnice de invățământ depinde, în mare masură de pregătirea
profesorului, de nivelul la care el stăpânește materialul ce urmează a fi utilizat, de măsura
in care este familiarizat cu aparatele, în același timp fiind necesară și pregatirea elevilor
pentru a le utiliza în activitatea lor.
1.1.3 Imp ortanța metodelor și tehnicilor interactive de grup 6
Valențele formativ -educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de
succes atât pentru învățare cât și pentru evaluare, sunt următoarele:
 stimulează implicarea activă în sarcină a elev ilor, aceștia fiind mai conștienți de
 responsabilitatea ce și -o asumă;
 exersează capacitățile de analiză și de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit,
stimulânt inițiativa tuturor elevilor implicați în sarcină;
 asigură o mai bună punere în pract ică a cunoștințelor, exersarea priceperilor și
capacităților în variate contexte și situații;
 asigură o mai bună clarificare conceptuală și o integrare ușoară acunoștințelor
asimilate în sistemul noțional, devenind asfel operaționale;
 unele dintre ele, c um ar fi portofoliul, oferă o perspectivă de ansamblu asupraa
ctivității elevului pe o perioadă mai lungă de timp, depășind neajunsurile altor metode
tradiționale de evaluare cu caracter de sondaj și materie și între elevi;
 asigură un demers interactiv al actului de predare –învățare –evaluare, adaptat nevoilor
de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând și stimulând
potențialul creativ și originalitatea acestuia.

6 idem

17

1.4. Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale
de învățare
’’A instrui pe cineva într -o disciplină nu înseamnă a -l face sa înmagazineze în minte
anume rezultate , ci a -l învăța să participe la procesul care face posibilă crearea de
cunoștințe. “
(Jerome S. Bruner,
1970)
O strategie poate fi înțeleasă ca o modalitate de abordare și rezolvare ale unei sarcini de
învățare, ceea ce presupune al egerea unor metode și mijloace, combinarea și organizarea
optimă a situației de învățare, în scopul obținerii unor rezultate maxime. Alegerea unei
anumite strategii didactice se face în funcție de: concepția didactică , se aleg metodele care
răspund nevoi lor metodice de proiectare și realizare a demersului didactic pentru formarea
competențelor din curriculum; obiectivele instructiv -educative specifice unei activități de
învățare; pentru competențe specifice diferite se pot adopta strategii diferite; natu ra
conținutului – unul și același conținut poate fi predat în moduri diferite la colective diferite
de elevi și la vârste diferite; experiența de învățare – vârsta elevilor și nivelul de instruire
influențează opțiunea referitoare la modul de conducere a î nvățării. Astfel, alegerea unei
strategii didactice implică, la nivel proiectare, decizie de adoptare a unui anumit mod de
abordare a învățării (de exemplu: prin problematizare, euristică, algoritmizare); opțiune
pentru un anumit mod de combinare a metode lor, procedeelor, mijloacelor de învățământ și
formelor de organizare și evaluare; mod de programare, selectare, ordonare și ierarhizare,
într-o succesiune optimă a fazelor și etapelor proprii procesului de desfășurare a unei
activități, cu respectarea un or reguli didactice specifice.
Prin strategie didactică înțelegem un ansamblu de procedee prin care se realizează
conlucrarea dintre profesor și elevi în vederea predării și învățării unui volum de
informații, a formării unor priceperi și deprinde ri, a dezvoltării personalității umane.
Strategia didactica desemneaza, deci, aspectul dinamic, activ, prin intermediul căruia
cadrul didactic dirijează învățarea.7

7 Suport de curs in cadrul,,formarea continua a profesorilor de matematica si stiinte economice in societatea
cunoasterii’’ p.69

18
Procesul de elaborare a strategiilor didactice trebuie să fie coroborat cu toate etapele
proiectării didactice pentru a realiza un act didactic de calitate; în acest sens profesorul
trebuie sa țină cont de competențele vizate, de conținutul abordat, de resursele pe care le
are la dispoziție și de modalitățile de evaluare a procesului didactic.
8Strategia didactică este un termen unificator, integrator, care reunește sarcinile de
învățare cu situațiile de învățare, reprezentând un sistem complex și coerent de mijloace,
metode, materiale și alte resurse educaționale care vizează atingerea unor
obiective/competențe. Ea este necesară în orice act pedagogic, ocupând un loc central în
cadrul activității didactice, deoarece proiectarea și organizarea lecției se realizează în
funcție de decizia strategică a cadrului didactic. Ea este concepută ca un sc enariu didactic
complex, în care sunt implicați actorii predării – învățării, condițiile realizării, obiectivele și
metodele vizate. Astfel, strategia prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai
logic și mai eficient pentru abordarea unei situaț ii concrete de predare și învățare .
Învățământul modern pune accent și promovează, din ce în ce mai mult, strategiile
didactice interactive, care sunt recunoscute drept modalități eficiente de stimulare a
potențialului creativ, atât individual, cât și de grup, promovând o metodologie care
exersează capacitățile superioare cognitive ale copiilor .

Strategia didactică, devine astfel, rodul unei munci colective desfășurată de cadrul didactic
împreună cu copii, aceștia completând planul de lucru cu propr iile interese, dorințe de
cunoaștere și de activitate intelectuală. În aceste condiții, copiii pot alege modul în care
doresc să lucreze: în echipă, colectiv sau individual, pot alege ce materiale didactice să
utilizeze, pot opta pentru anumite metode de l ucru. Astfel, având șansa de a avea asemenea
opțiuni, educatorul contribuie la dezvoltarea creativității copiilor, iar strategia didactică
care a luat naștere din combinarea armonioasă a tuturor factorilor implicați, poate duce cu

8 Suport de curs in cadrul,,formarea continua a profesorilor de matematica si stiinte economice in societatea
cunoasterii’’ p.69

19
succes către îndeplinirea obiectivelor propuse. Strategiile didactice interactiv e, ca strategii
de grup, presupun munca în echipă a copiilor organizați pe microgrupuri în vederea
realizării obiectivelor propuse. Se bazează pe sprijinul reciproc în cercetare și învățare,
stimulează participarea efectivă a fiecărui copil, antrenând toată personalitatea copiilor
(abilități cognitive, afective, volitive, sociale). Solicită efort de adaptare la normele de
grup, toleranță față de părerile colegiilor. Strategiile didactice interactive tre buie percepute
ca strategii de interacțiune activă între participanți la activitate.
Orice dascăl poate găsi în concepte, principii sau idei dezvoltate de -a lungul timpului,
comentarii care desemnează o abordare metodică a problemelor instruirii.
Improvizația, fără a fi eliminată complet din sistemele educaționale, trebuie, totuși,
să fie subordonată unor strategii și metode corect ancorate în realitatea sistemelor
educaționale.
O strategie didactică permite apariția și stabilizarea unor relații o ptime între
activitatea de predare și cea de învățare prin care se urmărește declanșarea mecanismelor
psihologice ale învățării potrivit particularităților de vârstă și individuale ale elevilor și a
condițiilor concrete în care are loc această învățare. Or ice strategie didactică este eficientă
numai în măsura în care, transmițând o cantitate de informații, reușește să -i antreneze pe
elevi în asimilarea ei activă și creatoare. Procesul de învățământ, ca proces de cunoaștere,
este determinat de structura logi că a conținutului, precum și de particularitățile psihologice
ale învățării. Misiunea strategiei didactice este aceea de a asigura adaptarea conținutului la
aceste particularități și de a determina, totodată, mișcarea interioară a acestora pe o
traiectorie ascendentă.
Orice strategie didactica impune îmbinarea între activitatea profesorului și cea a
elevului. Din acest punct de vedere, rolul profesorului se poate deplasa de la polul în care
este doar o sursă de informații la polul în care conduce și contro lează activitatea
independentă a elevilor, în timp ce activitatea acestora se poate deplasa de la cea de simplă
reproducere, la cea creatoare. Folosirea diverselor strategii impune un sens ascendent
acestei mișcări, apropiind astfel procesul concret al asi milării de modelul său ideal,
învățarea independentă și creatoare. Eficiența pedagogică a strategiei poate fi apreciată prin
acestă prismă. Conlucrarea dintre profesor și elevi conferă strategiei o dimensiune
psihosocială prin multitudinea și diversitatea relațiilor interpersonale ce se stabilesc între
ei.
Strategia didactica este, în același timp, rezultatul interacțiunii mai multor
procedee, este o succesiune de operații, urmărind multiple obiective didactice. De aceea,

20
alegerea unei strategii se face în funcție de anumite criterii: conținutul informațional,
particularitățile de vârstă, situația concretă etc.
Strategia nu se reduce la o simplă tehnică de lucru, ea este, totodată, manifestare și
expresie a personalității profesorului. Strategia include dec i, într -un tot unitar, tehnica de
lucru și concepția pe care o adoptă cadrul didactic în procesul aplicării ei. Dacă tehnica de
lucru este rezultatul unor descoperiri psihopedagogice în limitele demersului științific, ea
impunându -se în mod obiectiv în vir tutea relațiilor evidențiate între elementele sale,
aplicarea ei îmbracă nuanțe diferite în funcție de personalitatea celui care o manipulează
într-o situație dată. Ca atare, orice strategie este concomitent tehnică și artă educațională,
devenind component ă a stilului de predare propriu fiecărui profesor.
Opțiunea cadrului didactic pentru o anumită strategie este o decizie foarte
complexă, pentru că el trebuie să țină cont nu numai de finalitățile educației sau de
conținuturile transmise, ci și de particula ritățile de vârstă și individuale, de psihologia
grupului școlar și de natura mijloacelor de învățământ. Cadrul didactic trebuie să
stăpânească foarte bine tipologia strategiilor didactice pentru a le putea adapta la o situație
precisă. Acesta este terenul pe care se afirmă cel mai ușor creativitatea didactica. Dacă
strategiile didactice alese de către cadrul didactic sunt cele corecte, ele duc la
operaționalizarea învățării, la asigurarea mobilității în procesul de predare -învățare –
evaluare, la solicitarea potrivită și diferențiată a elevilor, la densitatea învățării, la
stimularea și motivarea participanților la acest proces, determinând în acest fel succesul
școlar.
Deducem din toate acestea că strategiile didactice ocupă un loc central în cadrul
tehnolog iei didactice, alegerea și folosirea lor depinzând în mod hotărâtor de pregătirea și
personalitatea profesorului.
Pentru ca demersul profesorului si elevilor să aibă rezultat pozitiv este necesarsă
adoptarea unei strategii de acțiune cât mai adecvate ob iectivelor propuse, vârstei elevilor și
specificului conținuturilor de însușit. Astfel, metodele și procedeele active se situează pe
primul plan al creativității, putând fi utilizate cu un real succes.. Adoptarea unei strategii
este dependent de capacitat ea cadrului didactic de a acționa eficient în realizarea
obiectivelor propuse, ceea ce presupune nu numai competență de specialitate, ci și
competență pedagogică și metodică din partea profesorului.
Principalii factori care contribuie la selectarea si imb inarea celor “trei M" intr -o
strategie didactica sunt:
• specificul activitatii (comunicare/insusire de cunostinte, evaluare);

21
• obiectivele operationale identificate;
• contextul psihopedagogic al instruirii (nivelul pregatirii lor);
• contextul materia l al instruirii (materiale si mijloace didactice disponibile);
• stilul si personalitatea profesorului.
Prin orice strategie de instruire se urmărește apariția și stabilirea unor relații optime
între activitatea de predare și cea de învățare"; opțiunea pe ntru o variantă sau alta a
strategiei didactice nu constituie un scop în sine sau o modalitate de "a da culoare"
activității profesorului, ci reprezintă un mecanism menit să genereze efecte pozitive
în învățarea elevilor. Acest obiectiv constituie, de altf el, argumentul cel mai
convingător al necesității perpetue de instituire de noi strategii educaționale în
instituția școlară.
Actualizarea oricărei strategii didactice impune " îmbinarea dintre
activitatea profesorului și cea a elevului ". În acest caz, se vizează două aspecte
complementare: pe de o parte, în cadrul strategiei imaginate de către profesor
trebuie incluse momente, situații, sarcini care să permită manifestarea activă a
elevului în sens ascendent, în așa fe l încât educatul să acceadă până la ipostaza de
subiect care realizează "învățarea independentă și creatoare"; pe de altă parte,
opțiunea pentru o strategie concretă de instruire trebuie să aibă ca repere decisive
ritmul și calitatea rezultatelor activităț ii desfășurate de elevi.
În consecință, preferința subiectivă, strict personalizată a profesorului (pe baza a ceea ce
"place acestuia sau a ceea ce îl încântă" dintr -un motiv sau altul) va fi cel din urmă
argument utilizat în alegerea și realizarea unei st rategii didactice. Factorul determinant,
motivator pentru a dezvolta o formulă strategic – metodologică anumită trebuie să fie
exterior subiectivității cadrului didactic și să se centreze pe nivelul intelectual al elevului,
pe specificul activității lui e tc. Atunci când educatorul primește "semnale" despre o
activitate a elevului lipsită de performanțe, va trebui să supună unei evaluări atente propria
strategie didactică (generatoare, într -o proporție variabilă, a insuficienței sesizate), cu
scopul de a sc himba, îmbunătăți, perfecționa calea de instruire adoptată. Fără a fi rezultatul
unei alegeri discreționare sau capricioase, strategia didactică reprezintă, totuși,
o"manifestare și expresie a personalității profesorului" .
Instituirea unei strategii de instruire se produce într -un "câmp de factori" și într -un registru
variabil de posibilități. Deoarece în orice strategie sunt prezenți și factori întâmplători, cu o
pondere și cu un rol necontrolabil în cadrul acțiunii pedagog ice, "finalitatea ei include un
oarecare grad de probabilitate". Fiecare profesor posedă un arsenal metodologic propriu de

22
instruire și actualizează multiple variante de strategii didactice. Experiența educațională a
relevat adeseori faptul că valoarea sau calitatea acțiunii pedagogice este dependentă nu
doar de "cât de multe metode" poate operaționaliza un pedagog, ci și de inspirația sau
"neobișnuitul" strategiei didactice concepute și aplicate (sau aplicabile). Se poate accepta
caracterul limitat (din pu nct de vedere numeric) al metodelor, însă nu și pe acela al
strategiilor de instruire. Cele din urmă sunt nelimitate (desigur, în termeni teoretici),
deoarece depind, alături de experiența profesională și de cultura psiho -pedagogică și
metodologică, de cre ativitatea și imaginația formatorului, de nivelul comprehensiunii și
adecvării profesorului la specificul fiecărei situații de predare/ învățare etc. În ultimă
instanță, competența metodologică a cadrului didactic se exprimă prin capacitatea acestuia
de a elabora și actualiza strategii didactice eficiente.
Una dintre direcțiile modernizării învățământului contemporan vizează
flexibilitatea instrucției și educației pentru a asigura dezvoltarea capacităților și
aptitudinilor fiecărui elev, în raport cu propr iile posibilități.
Existența claselor eterogene impune cadrului didactic găsirea celor mai eficiente căi
de asigurare a dezvoltării optime a fiecărei vârste, dar și a fiecărei individualități, generarea
unui climat de încredere în posibilitățile individuale încât să se comba tă complexul de
inferioritate pe care îl trăiesc mulți dintre cei care nu pot să atingă performanțele ridicate și,
de asemenea, să se combată atitudinea de uniformizare a condițiilor de învățare și
dezvoltare pentru copiii capabili de performanță.
Se con sidera absolut necesară cunoașterea profundă a fiecărui elev în parte, în
vederea alegerii unui demers didactic optim de adaptare a fiecărui copil la școlaritate.
Personalizarea modalităților de acțiune a profesorilor , în situațiile specifice de lucru
cu elevii, caracterizează stilurile de predare .
1.2 Metode didactice utilizate în predarea – învățarea – evaluarea
contabilității
1.2.1. Exercitiul didactic este o metoda neparticipativa(pasiva)formativa,alaturi de alte
metode cm ar fi : algoritmizarea si instr uirea pe calculator .
Trasaturi:
 este mai mult un procedeu care consta in efectuarea unor operatiuni si actiuni
mentale sau motorii in scopul consolidarii unor cunostinte si al dezvoltarii unor
abilitati;

23
 metoda are un caracter algoritmic deoarec e presupu ne parcurgerea constienta a
anumitor secvente riguroase ce se respecta intocmai.

Etapele metodei :
 profesorul expune problema;
 se scrie ipoteza;
 se formulează ipotezele;
 se stabilesc formulele de calcul;
 se alege maniera de rezolvare;
 se argumentează soluția;
 se expune rezultatul final si se interpreteaza;
Limitele metodei : – această metodă face parte din rândul celor algoritmice, deoarece
presupune o suită fixă de operații, care se reiau identic, și, din acest motiv, rezolvarea
poate deveni mecanică, automată; – predispune elevii la scheme de acțiune standardizată,
limitându -le creativitatea.
Cum poate fi îmbunătățită metoda: – lăsând elevilor libertatea de a interpreta ipoteza și de a
găsi modalitatea de rezolvare, de a compara mai multe modele posibile de rezolvare, de a
argumenta soluția. Resurse utilizate: manual, culegere de exerciții, CDRom etc9.

Avantajele metodei:
Aprofundarea unor teorii ,principii,reguli ,deja asimilate,evitarea confuziilor sau
prevenirea uitarii,f ormarea la elevi a unor deprinderi ,abilitati,consolidarea
cunostintelor,dezvoltarea unor trasaturi morale de vointa,caractere, etc.
1.2.2 . Conversația didactica
Dupa obiectvele propuse este o metoda informativa ,iar in functie de participarea
elevilor est e o metoda activa respectiv participativa ,alaturi de demonstratie prelegere
,observara deszbaterea ,etc.
1.2.2.1. Conversatia euristica numita si conversatia socratica (de descoperire)
,desfasurata in asa fel incat sa conduca gandirea elevului la descoper irea a ceva nou pentru
el.Conversatia euristica se pregateste atent de catre profesor, astfel incat elevi sa descopere

9 Suport de curs in cadrul,,formarea continua a profesorilor de matematica si stiinte economice in socetatea
cunoasterii’’ p.90

24
informatii cu totul noi.Intrebarile sunt productive daca Solkicita gandirea ,daca incita la
actiune,si la descoperirea adevarului impreu na cu profesorul.
Aplicarea conversatiei didactice necesita o deosebita pregatire prealabila si
maiestrie pedagogica.Aplicarea cu succes a acceste i metode depinde de respectarea unor
coditii:
Condițiile dialogului socratic : – de a oferi elevilor mai mul tă libertate de expresie,
inițiativă, căutare și descoperire; – de a oferi elevilor posibilitatea de a -și manifesta
inteligența productivă, spontaneitatea și curiozitatea; – de a solicita schimbul de informații
și spiritul critic; – de a asigura participar ea efectivă a elevilor la toate fazele elaborării
cunoștințelor; – de a solicita manifestarea operațiilor fundamentale ale gândirii (analiza,
sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea); – de a lăsa spațiu elevilor pentru
reflectare și elaborare de raționamente; – de a permite elevilor dea pune la rândul lor
întrebări colegilor sau profesorului; – de a antrena toți elevii în soluționarea problemei
expuse, în ordonarea ideilor în alegerea diferitelor răspunsuri posibile.
Limitele metodei : – comporta mentul dominant al profesorului poate inhiba
comportamentul activ, inițiativa și spiritul de colaborare al elevilor;
Model operațional:clsa.XII -Aa- predarea unității de învățare ,, Calcularea costului de
productie complet’’ ‘’, prin metoda conversației. Sec vența de instruire se va desfășura în
felul următor:

Întrebarea profesorului Răspunsul elevilor
Care este diferenta intre costurile fixe si cele
variabile? Pe termen scurt costul fix nu se
modifica odata cu volumul
productiei.CF=CT
Costul variabil pe termen scurt se
modifica odata cu volumul productiei.
Pornind de la prima situatie cum va fi costul
de productie pe termen scurt? Costul pe termen scurt va fi
CT=CV+CF
Daca se cunoaste:volumul productiei( Q)=0,
ce se intampla cu costul (CV)? costul variabil (CV=)0

25
Daca se cunoaste:volumul productiei( Q)=0
,CF=500u.m
ce se intampla cu costul (CT)? CT=CF=500

profesorul apreciază răspunsurile elevilor si
reda la tabla formula de calcul pentru costul
pe unitatea de produs. Se creează posibilitatea de a aplica
noile cunoștințe prin aplicații. Elevii ies
la tablă pentru a rezolva o problemă cu
determinarea costului pe unitatea de
produs.

1.2. 3. Demonstrația didactică
Demonstrația didactică constă în prezentarea unor obiecte, fenomene, substitute,
figuri, în scopul asigurării unui suport concret senzorial care va facilita înțelegerea și
acceptarea de către elevi a tezei introduse. În funcție de natura materialului utilizat
demonstrația poate fi: – pe viu cu ajutorul fenomenelor, obiectelor, substanțelor, operațiilor
motrice în starea lor naturală; – figurativă când se apelează la figuri, simboluri, machete,
reprezentări simplificate sau simbolice ale realității; – grafică sau teoretică atunci când se
apelează la desen la tablă sau la demonstrații deductive matematice; – cu ajutorul
mijloacelor audiovizuale prin proiecții, sunete, imagini; – cu ajutorul exemplelor adică
apelând la exemplificări din viața concretă. De exemplu, atunci când profesorul realizează
exemplificarea variației utilității totale în tabel el demonstrează cu ajutorul exemplului
numeric modul de calcul al utilității marginale, sau realizează graficul celor două curbe
pentru a demonstra relația dint re cele două mărimi și a explica modul lor de evoluție.
Observăm că din combinarea celor patru procedee logice expunerea didactică prinde formă
și coerență deoarece ele se completează și se susțin reciproc.10

1.3 Metodele de participare activă

Prin metodele active înțelegem orice situație în care elevii sunt puși în situația de
subiecți activi al formării, co -participanți la acțiunile educative. A activiza înseamnă deci

10Suport de curs in cadrul,,formarea continua a profesorilor de matematica si stiinte economice in soc ietatea
cunoasterii’’ p g.90

26
a mobiliza, a angaja intens forțele psihice ale cunoașterii elevilor pentru a obține în
procesul didactic performanțe maxime însoțite constant de efecte instructiv -educative
optimale în toate componentele personalității ( M.Druță, C.Grunberg, op.cit., p.210).
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferențele, ca și în viața de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a –
și reorganiza experiențele ca urmare a participării active la viața și lucrul în grup.
Abilitati cum sunt : observarea, analiza, planificarea, co municarea, munca in
echipa, invatarea prin efort propriu, autoevaluarea, capacitatea de a lua decizii, spiritual
de echipa, creativitatea, dorinta de informare si perfectionare , se iau in considerare in
scopul formarii competentelor specifice.
Obiectivul m etodelor active este acela de a forma obișnuințe pentru acțiune. Aceasta ar
putea însemna construcția cunoștințelor de către subiectul cunoașterii însuși, libertatea de a
experimenta, de a greși, de a acționa sunt garantate. Rolul elevilor este de a -și îmb unătăți
cunoștințele, iar al formatorului de a -i ajuta să se transforme. Elevul are întâietate asupra
cunoștințelor, activitatea auto -educativă fiind fundamentul acestor metode
Metodele de predare -învățare ce pot fi utilizate eficient sunt cele cu caracter
interactiv și metode centrate pe elev : experienta concreta, invatarea prin descoperire ,
discutia, observatia, exercitiul, simularea, jocul de rol, studiul de caz, brainstorming -ul,
metoda cubului, cine stie castiga . Aceste metode au fost selectate tinand cont de
trasaturile lor: sunt centrate pe elev și activitate, pun accent pe dezvoltarea gândirii,
formarea atitudinilor și a deprinderilor, încurajează participarea elevilor, inițiativa,
implicarea, creativitatea, realizează o comunicare multidirecțional ă, determină
parteneriatul profesor -elev.
Activitățile la lecții vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învățare caracteristic,
toți elevii să dobândească competențele necesare.
1.3.1. Metoda Studiului De Caz
Reprezintă o metodă de confruntare directă a participanților cu o situație reală, autentică,
luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situații și evenimente
problematice.
Etapa 1.: Prezentarea cadrului general în care s -a produs ev enimentul și a cazului
respectiv: profesorul va alege mai întâi un „ caz” semnificativ domeniului cercetat și
obiectivelor propuse, care să evidențieze aspectele general -valabile; cazul va fi prelucrat și

27
experimentat mai întâi pe un grup restrâns, apoi va fi propus participanților spre analiză;
prezentarea trebuie să fie cât mai clară, precisă și completă;
Etapa 2.: Sesizarea nuanțelor cazului concomitent cu înțelegerea necesității rezolvării
lui de către participanți: are loc stabilirea aspectelor n eclare; se pun întrebări de lămurire
din partea participanților; se solicită informații suplimentare privitoare la modul de
soluționare a cazului (surse biblio -grafice);
Etapa 3.: Studiul individual al cazului propus: documentarea participanților ; găsirea și
notarea soluțiilor de către participanți;
Etapa 4.: Dezbaterea în grup a modurilor de soluționare a cazului: analiza variantelor,
fie mai întâi în grupuri mici (5 –6 membri) și apoi în plen, fie direct în plen, fiecare își
expune varia ntă propusă; compararea rezultatelor obținute și analiza critică a acestora
printr -o dezbatere liberă, moderată de profesor; ierarhizarea variantelor;
Etapa 5.: Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanime.
Etapa 6.: Evaluarea modului de rezolvare a situației -caz și evaluarea grupului de
participanți (elevi/ studenți/cursanți), analizându -se gradul de participare. Totodată se fac
predicții asupra importanței reținerii modalităților de soluționare în vederea aplicării lor la
situații similar
1.3.1.1. Exemplu
Modulul: Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor
Clasa: a XI a
Lecția: Metode de amortizare
Etape :
Profesorul divizeaza clasa in 6 grupe.La toate grupurile se vor distribui fise de lucru in
care se prezinta o problema care vizeaza achizitia unui utilaj la valoarea de intrare 10.000
lei,durata de viata economica a acestuia este de 5 ani .Sarcina grupului este de a determina
amortizarea utilizand fiecare din metodele invatate dar si luar ea unei decizii privind
metoda de amortizare aleasa pentru inregistrarea acesteia si din punct de vedere
contabil.Dupa ce au finalizat fisa de lucru,liderul de grup si colegilor continuturile fisei,le
dau lamuririle necesare acolo unde este cazul.Profesoru l monitorizeaza activitatea elevilor.
Soluțiile unui grup ajung acum să se confrunte cu soluțiile celorlalte grupuri. Profesorul va
căuta să armonizeze punctele de vedere prezentate, stabilind soluția optimă și argumentând
respingerea celorlalte variante .

28
Feed back -ul este realizat prin sprijinirea permanentă a elevilor de către profesor în
rezolvarea temei si daca cel putin 2 grupe din cele 6 ,determina amortizarea prin toate
cele trei metode de amortizare .S-au respectat principiul participării active și conștiente și
al legării teoriei cu practica care implică componenta motrică în trecerea de la cunoștințe
teoretice la efectuarea de activități practice.
1.3.2 . Metoda problematizării
Problematizar ea Este considerata de didactica moderna una dintre cele mai valoroase
metode deorece orienteaza gandirea elevilor spre rezolvarea independenta de probleme,de
a gasi solutii in rezolvarea lor.Punctul de pornire il constituie crearea situatiei
problema,car e este necear sa prezinte urmatoarele trasaturi:
 sa prezinte o dificultate cognitive pentru elev;
 sa trezeasca interesul scolarului ;
 sa orienteze elevul in directia rezolvarii;
 rezolvarea nu este posibila fara activarea cunotintelor si experienta dobandit a
anterior;
Problematizarea cere respectarea unor conditii ;
 sa aiba cunostinte anterioare;
 elevii sa fie cu adevarat interesati sa rezolve problema;
 dificultatile, problemei sa fie dozate judicious pentru a nu bloca elevul;
 momentul plasarii problemei sa fie cel potrivit;
Metoda pornește de la crearea situațiilor -problemă care incită elevul la o muncă
intelectuală intensă, îl mobilizează, îl angajează și îi dezvoltă capacitatea operațională în
găsirea unor soluții cât mai eficace.
Etapele parcurse în tim pul învățării prin problematizare ar fi:
 elaborarea situației – perceperea de catre elevi a situatiei problemă;
studierea aprofundata si restructurarea datelor problemei(elevul lucreaza independent) se
pun întrebări de lămurire din partea elevilor ;
 cautarea solutiilor posibile,analizand atent materialul,procedeaza la o sinteza ,
se face conexiuni logice;
 obtinerea rezultatuli final;
 evaluarea modului de rezolvare și evaluarea grupului de elevi.
Reușita creării unor situații -problemă cât mai atracti ve depinde de talentul și intuiția
profesorului. Această metodă însă nu trebuie aplicată oriunde și oricând: profesorul

29
trebuie să țină cont de particularitățile individuale ale elevilor săi, de posibilitățile pe
care le oferă conținutul lecției.
Aceasta metoda se aplică în combinație cu celelalte modalități didactice, cum ar fi
:dezbaterea, studiul de caz, analiza de text, expunerea, conversația etc.
Avantajele metodei:
 elevii sunt puși în fața unei provocări, au parte de noutate și surpriză, sunt
confruntați cu necesitatea de a rezolva independent o problemă;
 pune elevii într -o situație reală de căutare, de cercetare, de
implicare în rezolvare;
 captează cu ușurință atenția, curiozitatea elevilor;
 dezvoltă schemele gândirii active,
 consolidează str ucturile cognitive ale elevilor
 structurile cognitive ale elevilor;
 antrenează aptitudinile creatoare ale elevilor;
 contribuie la formarea unui stil activ de învățare și
independent de gândire;
 stimulează memorarea facilă, deoarece cunoștințele dobândite independent sunt
reținute mai ușor;
 asigură creșterea operativității cunoștințelor;
 cultivă autonomia în exprimarea opiniilor și sentimentelor;
 educația contemporană pune în centrul activitățilo r didactice rezolvarea
problemelor; din acest motiv problematizarea este considerată un model optim
de predare învățare.

1.3.3 Metoda Știu / Vreau Să Știu / Am Învățat
Metoda de învățare prin descoperire prin care elevii realizează un inventar a ceea ce
știu deja despre o temă și apoi formulează întrebări legate de tema nouă, întrebări la care
vor găsi răspunsuri prin valorificarea cunoștințelor și competențelor anterior dobândite
într-o activitate de grup. Scopul acestei metode este de a dezvolta o stra tegie de
conștientizare a:ceea ce știu sau cred ca știu elevii referitor la un subiect; – ceea ce nu știu
sau nu sunt siguri că știu elevii; – ceea ce ar dori să știe sau să învețe elevii. Etapele
metodei: Colectivul clasei se organizează în perechi și fi ecare pereche primește ca sarcină

30
realizarea unei liste cu tot ceea ce știu sau cred că știu despre o anume temă. În etapa
finală, profesorul va completa pe tablă un tabel în care va inventaria ceea ce știu și ceea ce
vor să știe elevii:,, Știu Vreau să șt iu Am învățat ‘’Elevii notează ceea ce știu sau cred că
știu despre tema dată. Elevii notează ceea ce doresc să afle nou în legătură cu acea temă.
Elevii notează ceea ce au învățat despre tema nouă. Fiecare pereche va studia
materialul/tema și va completa în tabelul de mai jos informațiile cu care ambii elevi sunt de
acord.11
Întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigații personale și pentru
studiu
individual. Informațiile cuprinse în coloana Am învățat vor fi structurate sub forma
ideilor
principale și semnificative din cadrul temei noi. Metoda se poate realiza și prin
combinarea acțiunii individuale cu cea frontală, astfel: Cu întreaga clasă, se trece în revistă
ceea ce elevii știu deja despre o anumită temă și apoi se formulează întrebări la care se
caută răspunsul în lecție. Elevii fac individual o listă cu tot ce știu despre tema ce urmează
a fi discutată și se completează frontal tabelul:

Metoda se poate realiza și prin combinarea acțiunii individuale cu cea frontală, astfel:
Cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii știu deja despre o anumită temă și apoi
se formulează întrebări la
care se caută răspunsul în lecție. Elevii fac in dividual o listă cu tot ce știu despre tema
ce urmează a fi discutată și se completează frontal tabelul:
Avantajele metodei:
 valorificarea cunoștințelor deja deprinse ca bază în acumularea
celor noi;
 consolidarea cunoștințelor și extinderea lor prinformul area de întrebări sau
exprimarea de nelămuriri cu privire la subiect,
 stimularea gândirii critice și sintetice;
 stimularea sincerității, colaborării și comunicării.
Exemplu: cls.aXa

11 Suport de curs in cadrul,,formarea continua a profesorilor de matematica si stiinte economice in
socetatea cunoasterii’’ p.39,40

31
Modulul: MI – Contabilitatea Unitatii Economice
Subiectul lecției: Prețu l en-gros si Prețul cu amanuntul
 .Demonstrația și antrenarea elevilor în realizarea activității( 20 minute)
dupa parcurgerea celor 3 etape respectiv momentul organizatoric,captara atentiei prin
anuntarea temei si a obiectivelor lectiei ,actualizarea respectiv ,insusirea unor cunostine
necesare dsfasurarii activitatii in aceasta etapa ,respectiv etapa cu numar ul 4 solicit
elevilor sa completeze pe cate o coala de flipchard urmatorul tabel cu ceea ce stiu , cu
ceea ce vor sa stie si pe parcursul lectiei cu ceea ce au invatat .

STIU VREAU SA STIU AM INVATAT
-TVA
-Cota standard de TVA
-TVAdeductibila,
-TVAcolectata,
-TVAde plata,
-TVAde recuperat,
-Pret de cumparare (PC) -Categorii de agenti
economici care practica PVr;
-Pretul de vanzare cu ridicata
(PVr),
-Adaos Comercial (AC),
-Pret de vanzare cu
amanuntul (PVa)
-TVA neexigibila
-Procent TVA “Suta marita” Agenti economici angrosisti,
AdausulComercial Pretul de
vanzare cu ridicATA.

regularizare TVA

Profesorul scrie pe tabla: Pretul cu ridicata (en gros) in comert
Profesorul explica ce este comertul cu ridicata si realizeaza la tabla urmatoa rea aplicatie:
Agentul economic angrosist primeste factura de la furnizor:
Pretul de cumparare (PC) ………………………… …….. … .300.000 lei
TVAdeductibila 19%…………………………………………. 57.000 lei
Total factura …………………………..= … 357.000 lei
La receptie se stabileste un adaos comercial (AC) de 40%.
AC = PC x
= 120.000 lei
Dupa o perioada, angrosistul vinde marfurile, conform facturii emise de client:
Pret de vanzare(Pv) = PC + AC = 420.000 lei
TVAcolectata 19% =

Total factura = .499.800 lei

32

Structura pretului la aprovizionare poate fi reprezentata grafic astfel:
T.V.A. D4426 57.000 lei

TVA C4427 79.800

 Solicit elevilor sa realizeze regularizarea TVA.
 Elevii regularizeaza TVA -ul independent, apoi completeaza pe coala de flipchard la
rubrica” Am invatat”:
 Agenti economici angrosisti, adausul com ercial si pretul de vanzare cu rid icata.
 Elevii sunt implicați personal în procesul de dobândire de cunoștințe și formare de
competențe întrucât valorizează și corelează deliberat scheme proprii de înțelegere
și acțiune în procesul de învățare; – Elevii își construiesc propriul sistem de acțiune
în situații noi de învățare sistem care utilizează scheme de acțiune specifice gândirii
critice.
Apoi profesorul prezinta:
Pretul de vanzare cu amanuntul (en detail)
Pretul de vanzare cu amanuntul este practicat de agentii economici detailisti care vand
marfurile direct populatiei prin magazine.
Se prezinta structura pretului de vanzare cu amanuntul:
TVA D4426
95.000
PC
500.000 AC
100.000 TVAneexigibila
114.000
Pret de vanzare cu amanuntul
Pva
600.000 PC
300.000 AC
120.000
P v
420.000

33
T.V.A. N.=TVA. C=114.000 lei

Profesorul explica ce este TVA neexigibila si rezolva la tabla urmatoarea aplicatie:
Agentul economic detailist (magazine) se aprovizioneaza cu marfuri la prêt de
achizitie de 500.000 lei, TVA deductibila 19%, conform facturii:
Factura primita:
Pretul de cumparare (PC) …………………….500.000 lei
TVAdeductibila …………………………. 95.000 lei
Total factura …………………………….. = 595.000 lei

Elevii sunt atenti si noteaza in caiete.

La receptie se stabileste un adaos commercial (AC) de 20%.
AC = PC x
= 100.000 lei
TVAneexigibila =

La vanzare TVAneexigibla se transforma in TVA colectata. Daca se vinde intreaga
cantitate de marfa, TVA colectata = 114.000 lei

 Elevii regularizeaza TVA -ul independent, apoi completeaza pe coala de flipchard la
rubrica” Am invatat”:
 Agenti economici angrosisti, AC si Pvr.
Realizarea independentă a lucrării de către fiecare elev(20 minute concomitent cu
demonstrația )
Realizarea independentă a lucrării de către fiecare elev .
(15 minute, STUDIU DE CAZ ).
Profesorul imparte clasa in 4 grupe, fiecare grupa isi alege un coordonator care va dirija
lucrul si care la final va prezenta rezultatele. Apoi fiecare coordonator va primi un biletel
cu o problema de rezolvat (Anexa 1, Anexa2, Anexa3, Anexa4) si o coala de
flipchard.Profesorul urmareste si sustine activitatea elevilor.
Elevii isi aleg liderul si rezolva aplicatia in grup, comunicand intre ei.
La final liderul de gr up prezinta ce au lucrat.

Anexa1

34

1. Agentul economic angrosist SC ,,Ana Romania ‘’SRL cumpara marfuri de la
furnizor la pret de cumparare de 80.000 lei, TVA deductibila 19%. La receptie stabileste un
adaos comercial de 40%. Dupa o perioada angrosistul vinde marfurile conform facturii emise
de client. Calculati totalul facturii la cumparare si totalul facturii la vanzare.
2. Calculati valoarea TVA in cazul in care un detailist vinde marfurile la pretul de
vanzare cu amanuntul de 9.000 lei.
Anexa3

Agentul econom ic angrosist SC ,,GLORIA’’ SRL cumpara marfuri de la furnizor la pret de
cumparare de 30.000 lei, TVA deductibila 19%. La receptie stabileste un adaos comercial
de 40%. Dupa o perioada angrosistul vinde marfurile conform facturii emise de client.
Calculati totalul facturii la cumparare si totalul facturii la vanzare.
Calculati valoarea TVA in cazul in care agentul economic detailist S.C. ,,ALFA ’’S.R.L.
vinde marfurile la pretul de vanzare cu amanuntul de 30.000 lei.

Anexa 4

1. Agentul economic detailist (ma gazin) S.C. „BETA” SRL, se aprovizioneaza cu
marfuri la pret de achizitie de 20.000 lei, TVA deductibila 19%. La receptie se
aplica un adaos de 15%. Detailistul vinde intreaga cantitate de marfa in numerar.
Calculati totalul facturii la cumparare si total ul facturii la vanzare.
2. Determinati valoarea TVA, in cazul in care agentul economic detailist S.C. ,,BEGA
‘’S.R.L. vinde marfurile la pretul de 100.000 lei.

1. Determinati valoarea TVA, in cazul in care detailistul vinde marfurile la pretul de
25.000 lei
Perechile se vor reuni în grupe de câte 4 și se vor discuta fiecare dintre chestiunile
menționate în primele două coloane de fiecare dintre perechi, așa încât în urma
discuțiilor în grup va rezulta un nou inventar de probleme cunoscute de toți elevii din
grup și o nouă listă de întrebări în secțiunea , Vreau să știu ;
Toate grupurile vor formula întrebările generate de noua temă, iar profesorul le va
lista în a doua coloană a tabelului de pe tablă . Aceste întrebări vor evidenția nevoile
de învățare ale elevilor în legătură cu tema în discuție. Toate grupurile vor fo rmula

35
întrebările generate de noua temă, iar profesorul le va lista în a doua coloană a
tabelului de pe tablă. Aceste întrebări vor evidenția nevoile de învățare ale elevilor în
legătură cu tema în discuție.Unele întrebări care au rămas fără răspuns pot co nstitui
temă pentru studiu individual acasă.
Aprecierea performanțelor elevilor și precizări privind modul de continuare a
activității desfășurate în timpul orei(8 minute).
 aduc argumente acolo unde este cazul, fac aprecieri privind participarea elevilor l a
lecție.
 elevii sunt atenți la aprecierile făcute de profesor.fiecare grup completează
independent fisa de lucru.
Avantajele utilizării acestei metode pot fi sintetizate astfel:
Elevii sunt încurajați să -și monitorizeze propria înțelegere; ele vii sunt implicați personal în
procesul de dobândire de cunoștințe și formare de competențe întrucât valorizează și
corelează deliberat scheme proprii de înțelegere și acțiune în procesul de învățare; elevii își
construiesc.
propriul sistem de acțiune în s ituații noi de învățare sistem care utilizează scheme de
acțiune specifice gândirii critice. În utilizarea la clasă în orele de contabilitate se constată
următoarele efecte pozitive : are loc un proces de generare de noi idei; se dezvoltă
vocabularul și cap acitatea de înțelegere și utilizare a limbajului economic; este
evidențiat modul de înțelegere și prelucrare a unui text economic; elevii sunt puși în
situația de a realiza conexiuni între informații, să facă asociații de idei, să utilizeze un
material scris pentru a descoperi noi sensuri, informații sau proceduri de lucru în relație
cu o temă data .
1.3.4 Metoda simulării didactice
Simulare didactică reprezintă o metodă acțională, bazată pe simularea unor funcții,
relații, activități, fenomene, sisteme, etc.
Scopul acestei metode este de a forma comportamentul uman pornind de la simularea
interacțiunii ce definește o structură/relație/situație socială. În aplicarea acestei metode, se
pornește de la ideea că elevul este un viitor profesionist care trebuie să posede, pe lângă
cunoștințe de specialitate și un comportament adecvat statutului său profesional, să aibă
anumite abilități, atitudini, convingeri, disponibilități de interacțiune umană, asumare de
responsabilități, etc. Metoda „firma de exercițiu” -respectiva metodă este utilizată cu
succes în cadrul orelor de laborator tehnologic și instruire practică prin activitățile

36
desfășurate în cadrul firmei de exercițiu, care 12este o firmă necesară pentru
desfășurarea unei activități practice de calitate

Cara cteristicile firmei de exercițiu :
– își desfășoară activitatea ca o firmă reală, dar cu bani și mărfuri virtuale, în
conformitate cu practica și legile specifice economiei naționale;
formează cunoștințe despre locul de muncă, sub conducerea metodologică a profesorului;
 oferă posibilitatea de a implica în procesul de învățare experți din sfera practică;
 deciziile greșite, care în realitate ar crea probleme serioase, nu au astfel de urmări în
cazul unei firme de exercițiu, dar oferă situații de învățare;
 locul de desfășurare a activității firmei de exercițiu este un cabinet dotat cu mobilier
corespunzător, cu echipamente necesare învățării, pentru efectuarea de operații
economice și comerciale care să simuleze activitatea unei firme din sfera economică
reală;
 scopul firmei de exercițiu este ca elevii să dobândească competențe cheie, care să le
permită să se realizeze cu succes în lumea reală.
Metoda „firma de exercițiu ” are urmatoarele avantaje:
 creșterea gradului de inserție pe piața muncii a absolvenților ;
 reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă ;
 mai buna adaptabilitate la schimbarea locului de muncă ;
 asumarea inițiativei și a riscului ;
1.3.5 Metoda Phillips 6 -6: 13
Aceasta metoda ,poate fi considerată o variantă a brainstorming -ului, în care numărul
participanților este fixat la 6, iar durata discuțiilor este limitată la 6 minute. Etapele
metodei sunt:
1. informarea grupurilor (formate din câte cinci participanți și un lider de grup) asupra
problemei ce așteaptă soluții de rezolvare;
2. discut area problemei se face în cadru) fiecărui grup, care se retrage și discută separat,
soluțiile fiind reținute de liderii grupurilor;

12 Curriculum anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006
13 Didactica contabilitatii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea cadrelor didactice,din
invatamantul liceal,care predau discipline economice”auxiliar curricular p.61

37
3. dezbaterea în plen, este etapa în cadrul căreia fiecare lider de grup își prezintă soluțiile și
punctele de vedere ale echipei respective. Pentru prezentarea și susținerea acestora în plen
se recomandă ca liderii grupurilor de discuție să folosească materiale ajutătoare: planșe,
cărți, reviste de specialitate etc.
Soluțiile unui grup a jung acum să se confrunte cu soluțiile celorlalte grupuri.
Profesorul va căuta să armonizeze punctele de vedere prezentate, stabilind soluția
optimă și argumentând respingerea celorlalte variante.

Exemplu:la cls.aXa
Modulul: MI – Contabilitate Generala
Tema reuniunii anunțată de profesor este „ Metode de evaluare la ieșirea
elementelor patrimoniale pentru o situație dată”.
Se cunosc următoarele informații cu privire la starea stocului existent în gestiunea
de marfuri a unității S.C.,,ALFA”S.A ’.In cursul lunii Ianuarie 2017 au loc urmatoarle
operatii :
a. stoc la 01.01. 2017 200 buc. X 100 lei/buc.;
b. intrare pe 05.01.2017 250 buc. X 110 lei/buc.;
c. intrare pe 10.01.2017 220buc. X105 lei/buc.;
d. iesire pe 15.01.2017 400/ buc.;
e. intrare pe 20.01.2 017 200 buc. X120 lei/buc.;
f. iesire pe 25.01.2017 . 150buc.
g. iesire pe 27.01.2017. 100buc.
Să se stabiliească valoarea totală a ieșirilor de produse înregistrate în cursul lunii Ianuarie
2017 și valoarea stocului la 31.01 .2017, folosind:
 Metoda primului intrat – primul ieșit (FIFO);
 Metoda ultimul intrat -primul ieșit (LIFO )
 Metoda Costului Mediu Ponderat în cele 2 variante;
Se constituie echipele și se prezintă modul și condițiile de desfășurare a ședinței.
La revenirea ce lor 4 grupuri, liderii acestora au expus următoarele soluții:
Grupul 1 , axat pe evaluarea elementelor patrimoniale folosind Metoda ,,FIFO’’;
 stabilirea modului în care se aplică acesta metodă de evaluare a stocurilor;
 identificarea formulei de calcul pentru aceasta metoda;
 stabilirea valorii Stocului final;

38
 completarea tabelului de evaluare a stocurilor folosind ,, Metoda ultimul intrat –
primul ieșit’’ (LIFO)

(FIFO)
Data Explicaț
ie Intrări Ieșiri Stoc

Cantita
te Preț
unita
r Valoar
e Cantitat
e Preț
unita
r Valoar
e Cantitat
e Preț
unita
r Valoar
e

Grupul 2 , axat pe evaluarea elementelor patrimoniale folosind Metoda ,,Ultimul Intrat –
Primul Ieșit ‘’(LIFO)
 stabilirea modului în care se aplică acestă metodă de evaluare a stocurilor;
 identificarea formulei de calcul pentru aceasta metoda;
 stabilirea valorii Stocului final
 completarea tabelului de evaluare a stocurilor folosind ,, Metoda ultimul intrat –
primul ieșit’’ (LIFO )

39

A Explicaț
ie Intrări Ieșiri Stoc

Cantita
te Preț
unita
r Valoar
e Cantitat
e Preț
unita
r Valoar
e Cantitat
e Preț
unita
r Valoar
e

Grupul 3 , axat pe evaluarea elementelor patrimoniale folosind,, Costului Mediu
Ponderat ‘’(C.M.P.) după fiecare intrare
 stabilirea modului în care se aplică acestă metodă de evaluare a stocurilor;
 calcularea costului mediu ponderat după fiecare intrare cu formula dată;
 stabilirea valorii Stocului final
 completarea tabelului de evaluare a stocurilor

40

Data Explicaț
ie Intrări Ieșiri Stoc

Cantita
te Preț
unita
r Valoar
e Cantitat
e Preț
unita
r Valoar
e Cantitat
e Preț
unita
r Valoar
e

Grupul 4 axat pe evaluarea elementelor patrimoniale folosind Metoda costului
mediu ponderat (C.M.P.):la sfarsitul lunii:
 stabilirea modului în care se aplică acestă metodă de evaluare a stocurilor;
 stabilirea modului în care se aplică acestă metodă de evaluare a stocurilor;
 stabilirea valorii Stocului final;
 calcularea costului mediu ponderat după fiecare intrare (3 intrări), după formula
dată;

Data Explicaț
ie Intrări Ieșiri Stoc

Cantitat
e Pret
unita
r Valoar
e Cantitat
e Pret
unita
r Valoar
e Cantitat
e Pret
unita
r Valoar
e

41

În urma prezentării de către liderii de grup a acestor soluții, profesorul conchide
prin dezbatere colectivă, soluțiile ce privesc :
 utilizarea corectă a metodelor de evaluare a stocurilor prezentate;
 stabilirea valorii Stocului final (care trebuie să fie aceeași, indiferent de metoda de
calcul folosită);
 identificarea posibilelor greșeli de c alcul și a cauzelor care au condus la producerea
acestora;
 sublinierea asemănărilor/deosebirilor dintre cele 4 tipuri de metode de evaluare a
stocurilor.
1.3.6. Metoda Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situații din mai multe
perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
 realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
 anunțarea temei, subiectului pus în discuție;
 împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinței de pe una dintre fețele cubului;
 redactarea finală și împărtășirea ei celorlalte grupe;
Elevii sunt împărțiți în 6 grupe,fiiecare din cele 6 grupe și -a ales anumite simboluri.
Le prezint elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din simboluri, asociate cu
verbe: Simbol 1 – DESCRIE!( cum arata );
Simbol 2 – COMPARĂ! (cu ce seamănă și prin c e diferă?);
Simbol 3 – ASOCIAZĂ!; !( la ce te face sa te gandesti?);
Simbol 4 – ANALIZEAZĂ!( cerceteaza – din ce este construit ?)
Simbol 5 – APLICĂ!( cum poate fi utilizat )
Simbol 6 – ARGUMENTEAZĂ!(; pro sau contra -bun sau rau?)

Exemplu de activitate de învățare:
Modulul: Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor

42
Clasa: a XI a
Lecția: Contabilitatea Taxei Pe Valuarea Adaugata
Etape :
 prezint elevilor metoda,, cubul ‘’care va fi utilizată în activitatea de în vățare.
elevii sunt împărțiți în 6 grupe, formate din 5 elevi . Echipele sunt rugate sa –
si alega un lider de grup care va care va fi purtătorul de cuvânt si
arunca,,cubul’’ pentru a vedea fața pe care este scris verbul definitoriu pentru
acea grupa (des crie, compară, asociază, analizează, aplică și argumentează);
 împart sarcinile de lucru și materialele didactice necesare realizării activității.
explic fiecărei grupe sarcinile de lucru și modul de realizare a acestora;
 anunț tema de discutat și timpul de lucru alocat fiecărei grupe.
 anunț obiectivele lecției de recapitulare;
 se împart fișele cu sarcinile de lucru în grup;
 profesorul solicită elevilor să citească cu atenție cerințele de lucru și să
completeze planșa de lucru cu markere. Elevii ascultă i ndicațiile
profesorului;
 prezint punctajul corespunzător fiecărei cerințe de lucru și completeaz
spunând că nu se acorda punctaje intermediare pentru răspunsuri incomplete;
 timp de 15 -20 minute elevii lucrează în echipa la sarcina de lucru primită.
 fiecare grup completează independent planșa de lucru.
 după expirarea timpului, fiecare lider va prezenta întregii clase planșa de
lucru completată de grupul său care a fost, inițial, fixată pe flipchart;
 înainte de a începe prezentările, profesorul cere e levilor să -și deschidă
caietele pentru a nota, pe scurt, precizările liderilor de grup.
 profesorul intervine în discursul elevilor cu întrebări suplimentare și solicit
clasei să corecteze și să completeze răspunsurile, dacă este cazul;
 se precizează puncte le slabe și se recomandă să se mai insiste asupra lor
 elevii sunt atenți la aprecierile făcute de profesor.

Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor – clasa a XI a
Fișă de lucru – Metoda CUBUL
Grupa 1 – DESCRIE!
Elevii care primesc fișa cu verbul descrie vor avea:

43
1.Sa defineasca TVA -ul ;
2.Sa prezinte TVA -ul deductibl;
Grupa 2 – COMPARĂ !
Elevii care primesc fișa cu verbul compară vor stabili asemănări și deosebiri între
categoriile de TVA,rezultat din operatiile de mai jos.
Compară situația TVA a lunii curente cu situația lunii precedente, stabilind valoarea TVA –
ului la sfârșitul fiercărei luni și la sfârșitul perioadei, respectiv 31.05.2016 conform
următoarelor date:
La data de 31.03.2016 RD 4426 = 60.000 lei
RC 2227 = 30.000 lei

La data de 28.04.2016 RD 4426 = 20.000lei
RC 4427 = 60.000 lei

La data de 31.05.2016 RD 4426 = 40.000 lei
RC 4427 = 25.000 lei
Grupa 3 – ASOCIAZĂ!
Elevii care vor avea fișa cu verbul asociază vor asocia elementele din coloana
Categoriei de obligatii, si corelatiile ce trebuie sa existe cu cele din coloana Formula
contabila
Sarcini de lucru:
– Asociati cifrele elementele din coloana A, si corelatiile ce trebuie sa existe cu
literele din coloana B.
14
A B
1. TVA a) pentru livrările de bunuri și prestările de servicii este constituită din
valoarea bunurilor primite sau care urmează a fi primite în
contrapartidă, respectiv prețul sau tariful negociat și înscris în factură.
2. Baza de
impozitare b) baza de calcul a TVA -ului o constituie valoarea în vamă calculată la
cursul de schimb din declarația vamală la care se adaugă taxa vamală,
comisioanele și alte taxe, precum și accizele aferente bunurilor
importate.

14 Auxilar curricular cls. x

44

3. Nu se
cuprind în
baza de
impozitare c) venit al bugetului de stat din categoria impozitelor indirecte, care se
aplică asupra operațiunilor privind livrări de bunuri mobile, transferul
proprietății bunurilor imobile, importului de bunuri, prestărilor de
servicii și a altor operații similare.
4.Bunurile
importate d) metoda deducerii care constă în faptul că pentru fiecare operație
comercială de livrări de bunuri și prestări de servicii, pe baza facturilor
emise, se calculează și se înscrie în document (factură) TVA aplicată la
prețul bunurilo r livrate, respectiv tariful lucrărilor și serviciilor prestate.
5. Calculul
TVA -ului e) reducerile de preț acordate de furnizori cu condiția ca acestea să fie
efective, precum și penalitățile pentru neîndeplinirea obligațiilor
contractuale, dobânzi perc epute pentru plăți cu întârziere, etc

Grupa 4 ANALIZEAZĂ !
Elevii care vor avea fișa cu verbul analizează vor parcurge etapele analizei contabile
pentru anumite operatii ecoomice.
1.Realizează analiza contabilă pentru următoarele operații:
a) se cumpără cu numerar un mijloc de transport la cost de achiziție de 50.000 lei,
TVA 19% inclus;.
b) se aprovizionează materii prime conform avizului de însoțire, în valoare de 30 .000
lei, TVA 19%,ulterior se primește factura la aceeași valoare;
c) se dau în consum mater ii prime, conform bonului de consum în valoare de 18.000
lei;
d) se vând produse finite clienților conform avizului de însoțire a mărfii valoare de
25.000 lei și TVA 19%;.
e) la sfârșitul lunii se închid conturile de venituri și cheltuieli și se regularizează T VA-
ul;.
Grupa 5 APLICĂ!
Elevii care vor primi fișa cu verbul aplică vor inregistra articolele contabile in ordine
cronologica in REGISRU JURANAL.
Întocmește Registrul Jurnal pe baza următoarelor operații:
În cursul lunii noiembrie 2016 societatea e fectuează următoarele operații
economico – financiare:

45
1. Conform facturii fiscale nr. 12 -/05.11 2016 se achiziționează un mijloc de
transport în valoare de 40. 000 lei siT.V.A.19%.
2. Se cumpără materii prime în valoare de1.000 lei și mărfuri în valoare de 2000
lei, conf. facturii fiscale nr.11/12.11.2016;
3. La data de 15.11. se achită factura fiscală nr .12/05.11.2016 față de furnizorii de
imobilizări, conf. Ordinului de plată nr. 50/15.11.

Registrul Jurnal – Noiembrie 2016 pag.nr.1
Nr.
crt. Data
Înreg. Document
(fel,
număr) Explicația Simbol cont Sume
Debit Credit Debit Credit

Grupa 6 –– ARGUMENTEAZĂ!
Argumentează utilizarea contului 4428 ”TVA neexigibilă” precizând:
a) modul de funcționare a contului 4428 ’’TVA neexigibilă ;
b) in ce situație , apare TVA Neexigibilă;
c) 2 exemple de operații economico -financiare care generează utilizarea acestui cont
(inclusiv înregistrarea acestor operații).

1.3.7. Instruirea asi stată de calculator (I.A.C.).
– (I.A.C.). Această metodă modernă asigură o mai bună colaborare între cadru didactic și
elev, ducând transformarea primului în moderator sau îndrumător al activității de
învățare.
– Instruirea asistată de calculator îi oferă e levului posibilitatea de a învăța prin
cercetare, prin descoperire, de a interacționa și de a răspunde la diverși stimuli vizuali
sau auditivi. Calculatorul oferă un set variat de informații, de întrebări sau probleme,
prezentate sub formă sonoră sau vizua lă, prin texte, imagini fotografice, imagini video
animate, desene sau grafice.

46
– Calculatorul este un mediu interactiv, care menține atenția și motivația elevului treze,
indiferent de gradul de dificultate. Ca orice metodă didactică, și instruirea asistată de
calculator are avantaje, care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a fi valorificate
sau, dimpotrivă, evitate. In primul rând, utilizarea calculatorului înseamnă o mare
economie de timp, fiind totuși foarte costisitoare. În al doilea rând, calcul atorul
stimulează unele fenomene și procese, dar nu înlocuiește experimentele sau observația
lor directă.
Instruirea asistata pe calculator
Introducerea calculatorului în procesul de învățământ a însemnat și pentru
disciplinele economice un nou mod de concepere a instruirii și învățării. Calculatorul
poale simula procese economice complexe, pe care nici un alt mijloc didactic nu Ic
poate pune în evidență, cum ar fi, spre exemplu: organizarea și conducerea unei firme
într-un mediu concurențial, alegerea deciziei optime, simularea unor procese de
vânzare -cumpărare etc.
Calculatorul permite totodată și intrarea în posesia informațiilor de ultimă oră
privind modul de organizare ai unor firme sau informații de toate categoriile preluate
de pe Internet.
1.3.7.1 .Programarea combinată
Programarea combinată Este o metodă prin care se îmbină programarea liniară cu
cea ramificată, în sensul că se solicită elevilor răspunsuri construite și răspunsuri la
alegere, astfel încât să se asigure un randament cât mai m are însușirii cunoștințelor.
Elevii au ocazia să aplice cu ajutorul computerului cunoștințele dobândite, într -o
situație de afacere competitivă, participând la luarea deciziilor strategice într -o
întreprindere.Programul pe computer conține o descriere a fi rmei, îndrumându -i în
toate deciziile luate: producție, preț, marketing, plan de investiții, cercetare și
dezvoltare, și ajutându -i totodată să interpreteze rezultatele obținute..
Exemplu :
Tema: Contabilitatea Capitalurilor
Noțiuni și delimitări privin d CAPITALURILOR
Informare 1 : Capitalul social reprezintă o componenetă a capitalurilor proprii
care exprimă valoarea totală a aporturilor subscrise și -sau depuse de asociați sau
acționari.Capitalul propriu reprezinta drepul asociatilor sau actionarior in activele
intreprinderii,dupa deducerea datoriilor accestora.

47
Întrebare 1: Alegeți răspunsul corect
Stabiliti prin ce relatie se obtine capitalul propriu :
a) activ – cheltuieli totale
b) activ – pasiv;
c) activ – datorii;
d) activ – venituri;
Răspuns: tasta c.Conf irmare răspuns.
Informare 2 Rezervele legale se stabilesc potivit legii sunt destinate protejarii
cpitalului social.Ele se constituie din profitul brut , minim 5%din capitalul social si sa
nu depaseasca 20 %din capitalul social. Contabilitatea rezervelor se realizează cu
ajutorul contului 106 – „Rezerve” (P).
Întrebare 2: Alegeți răspunsul corect
Formula contabilă pentru înregistrarea constituirii rezervelor legale este:
a. 121 = 1061
b. 1061 = 121
c. 129 = 1061
d. 1061 = 117
Răspuns: tasta c.Confirmare răspuns
Informare 3 . Rezultatul exercițiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca
diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății
lor.
Întrebare 3: Alegeți răspu nsul corect.
Rezultatul brut se determină astfel :
a) Rezultatul curent + rezultatul extraordinar
b) Rezultatul curent + rezultatul financiar
c) Rezultatul de exploatare + rezultatul financiar – rezultatul extraordinar
d) Rezultatul net – impozit
Răspuns: tasta d.Con firmare răspuns

Informare 4 Primele de emisiune reprezinta diferența dintre valoarea de emisiune a
acțiunilor și valoarea nominală a acțiunilor.
Întrebare 4: Alegeți răspunsul corect.
Primele de emisiune se determina prin :
a)Diferența dintre valoarea bunurilor primite ca aport și valoarea stabilă a acestor bunuri

48
b)Diferența dintre valoarea de emisiune a acțiunilor și valoarea nominală a acțiunilor
c)Diferența dintre valoarea contabilă si valoarea nominală a acțiunilor
d) Diferența dintre valoarea nominală a acțiunilor si valoarea de emisiune a acțiunilor
Răspuns: tasta b.Confirmare răspuns.

1.4.Evaluarea componentă fundamentală a procesului de învățământ
,,Evaluarea reprezintă o variabilă foarte importantă a proces ului de instruire, iar relația
dintre curriculum și evaluare este deosebit de complexă, ceea ce implică abordarea
procesului de predare -învățare -evaluare în mod unitar. Orice schimbare produsă la nivelul
curriculumului sau a evaluării influențează modalită țile de realizare a celorlalte, generând o
adevărată reacție în lanț, care impune reveniri și revizuiri permanente15
Rolul esențial in calitatea evaluarii îl are evaluatoru l care formulează judecăți
consecvente și la obiect referitoare la performanțele cand idaților, utilizând acele metode de
evaluare care sunt adecvate scopurilor urmărite. Evaluatorul îndeplinește sarcinile în
conformitate cu procedurile în vigoare, pentru procesul de evaluare în care este implicat.16
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul
va măsura eficiența întregului proces instructiv -educativ. Evaluarea urmărește măsura în
care elevii șiau achiziționat rezultatele învățării propuse în standardel e de pregătire
profesională. Evaluarea rezultatelor învățării poate fi:
 la începutul modulului – evaluare inițială . Instrumentele de evaluare pot fi orale
și scrise. Reflectă nivelul de pregătire al elevului. Se sugereaza, următoarele
instrumente de eval uare inițială: Întrebări; Chestionare; Exerciții de tipul
știu/vreau să știu/am învățat ; Brainstorming .
 in timpul parcurgerii modulului , prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învățării. Planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un prog ram stabilit,
evitându -se aglomerarea evaluărilor în aceeași perioadă de timp. Sugerăm
următoarele instrumente de evaluare continuă: Fișe de observație; Fișe test; Fișe de
lucru; Fișe de autoevaluare; Fișe de monitorizare a progresului;
 evaluare finală – realizată printr -o metodă cu caracter aplicativ și integrat la
sfârșitul procesului de predare/ învățare și care informează asupra îndeplinirii criteriilor

15 Suport de curs in cadrul,,formarea continua a profesorilor de matematica si stiinte economice in soc ietatea
cunoasterii’’ p.7
16 Profesor evaluator -competente profesionale

49
de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor. ; se propune următoarele
instrumente de e valuare finală: chestionare – cu grile de evaluare/autoevaluare;
Proiectu l – prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor și echipamentelor, acuratețea tehnică, modul de organizare a
ideilor și material elor într -un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi; Studiul de caz – care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic ; Portofoliul – care
oferă informații despre rezultatele școlare ale elevilor, activitățile extrașcolare, etc.
Rezultatele învățării/ competențele cheie dobândite se evaluează integrat în situațiile în
care s -a realizat agregarea acestora în unitățile respective și separat în sit uațiile în care
pot fi individualizate în contextul profesional.
 Strategie de evaluare, prin funcția sa reglatoare, este o parte componentă
integrantă a procesului de instruire și își propune același obiectiv: îmbunătățirea
educației.
 Strategia de eval uare, prin scopul evaluării clar stabilit, potențează procesul
educațional în direcția dorită de cel care o proiectează și o aplică .17
 1.4.1 Obiectivele de evaluare
Obiective cu un anumit grad de specificitate care permite o măsurare educațională
caracterizată printr -un grad suficient de obiectivitate pentru a fi validă și fidelă.
Aprecierea comportamentului observabil al celui evaluat se realizează cu ajutorul unui
instrument de evaluare.
Instrumentele de evaluare sunt create pe baza obiectivelor operaționalizate ,
(răspunzând acelorași întrebări: ce se evaluează?; cum se evaluează? și cât se
evaluează?), facilitând „ măsurarea " performanțelor
1.4.2. Semnificația și rolul evaluării
Mulți autori subliniază faptul că, la ora actuală, se asistă la o extindere a activităților
evaluative, aceasta concretizându -se în două direcții, și anume: 1) obiectul evaluării –
tradițional, evaluarea viza numai rezultatele obținute de elevi în activitatea de instruire,
dar, la ora actuală, evaluarea s -a extins atât de mult încât se pot evalua nu numai
elemente ale procesului de învățământ (obiective, conținuturi, metode, stiluri didactice
etc.), ci și unități școlare pentru care există deja tehnici evaluative și instrumente foarte

17 Profesor evaluator -competente profesionale

50
bine puse la punct (Agenția Română p entru Asigurarea Calității estre o instituție
specializată pentru a realiza evaluarea instituțională);
Evaluarea formativă îl ajută elevul să învețe mai bine, iar profesorul obține informații
care îl ajută să controleze procesul de învățare și să evalueze itinerariul pedagogic
propus elevului.
1.5. Funcțiile evaluării
In cadrul sistemului . de invatamant evaluarea are urm. functii:
1. F. de constatare si diagnosticare a performantelor obtinute de elevi, explicate prin
factorii si conditiile care au dus la succesul sau insuccesul scolar (factori psihologici,
de natura pedagogica, sociala, factori stresanti)
2. F. de regalre si perfectionare continua a metodologiei instruirii pe baza
informatiilor obtinute din explicarea factorilor si a conditiilor ce au det erminat
rezultatele la invatatura.Aceasta functie se realizeaza prin feed -back
3. F. de informare a parintilor elevilor si a societatii cu privire la rezultatele si evolutia
pregatirii elevilor in scoala pt integrarea lor socio -profesionala
4. F. motivatio nala , de stimulare a interesului pentru invatatura, autocunoastere si
autoapreciere corecta, in raport cu obiectivele invatarii scolare
5. F. de predictie (prognostica) si de decizie privind desfasurarea in viitor a activitatii
instructiv -educative in sco pul ameliorarii ei pe baza cunoasterii cauzelor ineficientei
6. F. de selectionare si clasificare a elevilor in raport cu rezultatele scolare obtinute
7. F. formativ –educativa , de ameliorare a metodelor de invatare folosite de elevi , de
stimulare si opt imizare a invatarii si de consolidare a competentelor scolare
8.F. de perfectionare si inovare a intregului sistem scolar.
1.3.3.Tipologia itemilor18
În evaluarea actuală, indiferent de tipul ei folosim itemii. În realitate un item este mai
mult decât atât, deoarece conține nu doar sarcina de lucru, ci și formatul acesteia
împreuna cu răspunsul așteptat. Din punct de vedere al obiectivității în notare, itemii se
clasifică în: itemi obiectivi; itemi semiobiectivi; itemi subiectivi.
Itemii obiectivi se clasifică la rândul lor în: – itemi cu alegere duală : da/nu,
adevărat/fals, corect/greșit, bine/rău; – itemi cu alegere multiplă : elevul trebuie să
aleagă v arianta corectă din cele enumerate; – itemi de tip pereche : solicită
recunoașterea unor corespondențe, unor asocieri între elementele a două coloane astfel

18 Suport de curs in cadrul,,formarea continua a profesorilor de matematica si stiinte economice in socetatea
cunoasterii’’ pg.96

51
încât să se obțină afirmații adevărate; – itemi de completare: permit verificarea însușirii
unor def iniții, axiome, formule, prin completarea în spațiul liber a părții omise; – itemi
cu răspuns scurt : se formulează ca întrebare directă și răspunsul este sub forma unei
propoziții, cuvânt, număr, simbol, etc.
Itemi semiobiectiv i19 presupun ca răspunsul el evului să fie limitat ca spațiu, formă,
conținut, prin structura enunțului sau întrebării. Itemii subiectivi sunt cel mai frecvent
utilizați în sistemul de evaluare tradițional fiind relativ ușor de construit și testează
obiective care vizează originalitat ea și caracterul personal al răspunsului.
Itemii subiectivi 20se prezintă sub forma unor întrebări cu răspuns structurat, elevul își
orientează răspunsul în funcție de întrebările și sub întrebările puse de profesor. Funcție
de felul răspunsurilor la întrebări testele pot fi cu răspunsuri deschise sau cu răspunsuri
închise. Itemii cu răspunsuri deschise lasă libertatea elevului de a redacta propria
rezolvare originală și stipulează competiția și creativitatea. Itemii cu răspunsuri închise
fac apel la propoziții scurte care solicită răspunsul elevilor sau propoziții di n care
lipsesc cuvinte care trebuie precizate de către cel care este evaluat. Itemii cu răspunsuri
alternative sunt itemi în care elevii au de ales între două variante posibile. Variantele de
răspuns pot fi: adevărat – fals, da – nu sau același – diferit. Itemii de verificare sunt
întrebări care conțin într -o coloană caracteristici, criterii, proprietăți etc. pe care elevul
este solicitat să le bifeze în cazul răspunsului afirmativ. Itemii de corespondență sunt
realizați sub forma a două coloane distincte c onținând noțiuni din aceeași
categorie(proprietăți, fenomene, cauze, efecte, caracteristici etc.) care trebuie pus în
relație de corespondență (împerecheate), relația de corespondență poate fi întrun singur
sens (cauză -efect) și doar între două categorii s au poate fi o relație de corespondență
multiplă. Pot fi concepuți și itemi de corespondență cu trei coloane. Itemii cu
răspunsuri multiple pot evalua atât procesele mentale simple și memoria, dar și
procesele mentale complexe ca aplicarea cunoștințelor în rezolvarea de probleme
practice.

19 Idem -pg.97

20 Idem -pg.97

52

CAPITOLUL 2

PROIECTAREA – PREDAREA – ÎNVĂȚAREA” DISCIPLINEI
CONTABILITATE

2.1 Strategii de predare – învățare a lecțiilor de contabilitate
“Eficiența unei metode depinde în mare măsură de situația concretă de învățare”21
Clasic și modern în didactica contabilității -(vezi anexa nr.3 )
Metoda adecvata de predare invatare pentru modulul contabilitate se realizeza dupa :
obiective;
continutul invatarii;
specificul clasei de elevi;
resurse materiale;
timpul dispon ibil ;
potentialul cadrului didactic.
2.2 Proiectarea didactică a lecțiilor de contabilitate
Proiectarea activitatii didactice este determinata de cerinta cresterii calitatii si eficientei
instruirii. Orice activitate trebuie sa fie eficienta si este cu atat mai eficienta cu cat este
proiectata mai bine. Proiectarea activitatii didactice repre zinta un ansamblu de procese si
operatii de anticipare a acesteia. I se asigura un caracter sistematic, rational . Proiectarea
didactică, este adeseori mai importantă din punct de vedere al procesului, al angajării și
reflecției anticipative pentru cel car e planifică decât al rezultatului22
Analiza și organizarea generală a formatului lecției
 Consultarea programelor, a planificărilor calendaristice, a manualelor și altor surse
bibliografice;
 determinarea scopului și/sau a obiectivelor pedagogice (după caz i nclusiv a celor
operaționale) ;
 selectarea și organizarea conținutului învățării ;

21 Didactica contabilitatii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea cadrelor didactice,din
invatamantul liceal,care predau discipline economice”

22 -idem

53
 alegerea metodelor și procedeelor ;
 selectarea sau după caz elaborarea unor mijloace de învățământ ;
 stabilirea formelor de organizare a lecției;
 alegerea metodelor și instr umentelor de evaluare;
Conform noilor orientări ale procesului instructiv -educativ, profesorul trebuie să
devină organizator al unor experiențe de învățare relevante pentru elevi, el realizând
legătura directă între ce se învață și de ce se învață. În aces te condiții, subiectul autentic al
instruirii va fi elevul și, în consecință, strategia didactică se impune a fi proiectată în acest
sens.
Noua concepție care stă la baza actualului Curriculum Național ridică problema
proiectării unor demersuri didactice p ersonalizate23. Demersul didactic personalizat
exprimă dreptul profesorului – ca și autorul de manual – de a lua decizii asupra
modalităților pe care le consideră optime în creșterea calității procesului de învățământ,
respectiv, răspunderea personală pentr u a asigura elevilor un parcurs școlar individualizat,
în funcție de condițiile și cerințele concrete.
Proiectarea demersului didactic personalizat presupune din partea profesorului
parcurgerea, în ordine, a următoarelor etape:
 studierea programei școlare;
 planificarea calendaristică a unităților de învățare;
 proiectarea secvențială a unităților de învățare și a secvențelor de învățare
(a lecțiilor ca principală formă de organizare și desfășurare a activității didactice).
Studierea prealabilă a pro gramei școlare urmează să se facă nu doar pentru a lua
cunoștință de informațiile pe care profesorul le va transmite și de ordinea lor, ci, în primul
rând, pentru a cunoaște ce capacități ale elevilor urmează să formeze și să exerseze în anul
școlar res pectiv, prin studierea temelor recomandate în programă. Aceasta înseamnă că
principala problemă a proiectării didactice este de a anticipa, în detaliu, întreg ansamblul
de activități de învățare despre care presupunem că, dacă vor fi desfășurate de elevi î ntr-o
anumită ordine, vor avea drept rezultat, în final, dezvoltarea fiecăreia dintre abilitățile
cerute prin obiectivele de referință ale programei.

23 Mihai Diaconu, Ioan Jinga – Pedagogie, Ed. ASE, București, 2004, p.389

54
Pentru exemplificare, voi prezenta programa școlara ale modulului: M4 “ Contabilitatea
unităților economi ce” (anexa nr .4) , clasa a XI -a, A filieră tehnologică, specializarea
tehnician în activitați economice.
2.2.1. Proiectarea didactica a unitatii de invatare
Proiectarea calendaristică a unității de învățare presupune parcurgerea următoarelor
etape:
 realizarea asocierilor dintre obiectivele de referință și conținuturi;
 împărțirea în unități de învățare;
 stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare;
 alocarea timpului considerat necesar, pentru fiecare unitate de învățământ, în
concordanță cu obiectivele de referință și conținuturile vizate.
Unitatea de învățământ: Avizat,
Filieră: Tehnologică, Profilul: Servicii Director,
Modulul:
Nr de ore/an:
Nr. ore /săptămână:, din care: T:, LT:, IP:
Clasa:
Profesor:
An școlar:
Plan de învățământ aprobat prin Anexa nr. 2 la
O MENCS nr. 3915/18.05.2017 Avizat,
Programa aprobata prin Ordinul MENCS nr.
3915/18.05.2017 resonsabil catedra,
Unitatea de rezultate
ale invatarii Rezultate ale învățării
Conțin
uturile
invataResur
see Evaluare
Cunoștinț Abilită Atitudi

55
În ghidurile metodologice pentru aplicarea programelor școlare, elaborate de Consiliul
Național pentru Curriculum, pe arii curriculare, planificarea calendaristică se face după
următorul model:

Schema 1.. Planificarea calendaristică în cadrul proce sului didactic
Planificare calendaristică orientativă
Planificarea modulului, M4 “ Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor”respectiv
M4 este prezentatata in ( anexa nr. 4.)
Proiectarea secvențială a unităților de învățare și a secvențelor de învățare
presupune realizarea de către profesor a unor operații de construcție și de organizare
anticipată a obiectivelor, conținutului, strategiilor de dirijare a învățării, a evaluării și, mai
ales, a relațiilor dintre acestea, în condiții le unui mod specific de desfășurare a procesului
de învățământ
Proiectarea secvențială (pe unități de învățare) e ți ni rii

UNITATATEA DE ÎNVĂȚARE : UTILIZAREA PLANULUI DE CONTURI
NR. ORE ALOCATE:2h[1hT+1hLT)
Conținuturi
(detalieri)
Competențe
specifice
vizate
Activități de
învățare Resurse Evaluare
(1) (2) (3) (4) (5)
1.1.Utilizare
a planului
general de
conturi
pentru
inregistrarea
evenimentel
or si C1 Utilizează
planul general
de conturi
pentru
înregistrarea
evenimentelor
și tranzacțiilor
Prezinta structura
planului de
conturi.
Identifica
conturile in
vederea efectuarii
analizei
contabile. Resurse
materiale : tabla,
manualul, planul
de conturi, fișe de
lucru, fise de
documentare
materiale.
Resurse -Observare
sistematică

56
Schema 2. Proiectul unei unități de invățare
O unitate de învățare ,poate propune elevilor să realizeze, într -o anumită ordine,
mai multe obiective operaționale. O secvență de învățare se referă la totalitatea activităților
de învățare necesare elevilor pentru a realiza un obiectiv operațional distinct al unității de
învățare. În interiorul unei unității de învățare, elevii pot parcurge mai multe secvențe de
învățare.
2.2.2. Proiectul didactic24 -trebuie să reprezinte pe cât posibil un echilibru între
rigurozitate și preci zie (pentru a preveni riscul hazardului, al improvizației în sens
negativ) și creativitate, flexibilitate, spontaneitate –
improvizație în sens pozitiv) care să asigure dinamica și adecvarea continuă a planului cu
transpunerea lui în practica școlară.
Alegerea, în cadrul fiecărui tip de lecție, a variantei optime este o expresie a creativității
cadrului didactic. Indiferen t de tipul căruia îiaparține, o lecție întrunește următoarele
trăsături esențiale: accentul este pus pe activitatea elevilor; elevii sunt coparticipanți în
activitatea didactică;se realizează, în diferite etape ale lecției, tratarea diferențiată a
elevilor ;evaluarea este predominant formativă.
Se stie ca un lucru bine facut are la baza o etapa premergatoare. Proiectarea didactica este
etapa premergatoare a actului didactic. In invatamant exista cadre didactice care considera
proiectarea o etapa necesara, da r si altele, care apreciaza ca aceasta ar putea lipsi. Cea de -a
doua pozitie este determinata de numarul mare de documente care se elaboreaza
obligatoriu de cadrele didactice, uneori nejustificat.Proiectarea didactica nu poate sa
lipseasca din preocuparile invatatorilor si profesorilor, pentru ca o lectie buna este

24 Didactica contabilitatii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea cadrelor didactice,din
invatamantul liceal,care predau discipline economice tranzactiilor
Utilizeaza planul
general de conturi
pentru
inregistrarea
evenimentelor si
tranzactiilor.(T) procedurale:
prelegerea,
discuții de grup,
sarcini de citit și
de exercițiu
individual/grupe,
activități de
grup,activități
interactive pe
echipe.

–

57
intotdeauna rezultatul unei proiectari corespunzatoare. Documentul de proiectare trebuie
sa fie un instrument necesar de lucru pentru cadrul didactic.
Principalele etape ale unei proiectari didac tice corecte si complete :
1. Ce voi face? – trebuie sa precizeze obiectivele operationale urmarite;
2. Cu ce voi face? – trebuie sa analizez resursele educationale disponibile;
3. Cum voi face? – trebuie sa elaborez strategii didactice adecvate ;
4. Cum voi sti daca – trebuie sa evaluez eficienta activitatii didactice , ceea ce am
facut desfasurate ;
este bine facut?
Etapele proiectarii didactice25
Structura activitatii intr -un an parcurge o viziune de ansamblu, o succesiune
gradata , cronologi ca si o esalonare a dificultatii prin proiectarea anuala . Chiar daca pe
parcurs intervin schimbari, datorita abordarii tematice, a metodei proiectelor care
presupune organizarea progresiva a activitatii, in funtie de dezvoltarea copiilor, de
interesele ac estora, de gradul de cunoastere a subiectului luat in discutie.
Prima etapa in cadrul proiectarii activitatilor cu elevii o constituie precizarea obiectivelor
educationale . In procesul formularii acestor obiective trebuie sa se tina seama de
urmatoarele norme pedagogice :
 formularea unui obiectiv nu cuprinde informatia, ci operatia logica sau abilitatea
mentala ce urmeaza sa fie formata ;
 obiectivele trebuie sa corespunda, prin continutul lor nivelului de dezvoltare al
elevului experientei lui anterioare de invatare ;
 operatiile, abilitatile, comportamentele cuprinse in obiective sa fie cat mai variate,
sa nu se limiteze la simpla memorare, reproducere de informatii.
A doua etapa in realizarea proiectarii didactice o reprezinta:
a) alegerea continutului n ecesar realizarii obiectivelor operationale stabilite;
b) indentificarea capacitatilor de invatare necesare realizarii obiectivelor
operationale stabilite.
c) selectarea continutului esential al invatarii devin o problema dificila nu numai
pentru un profesor de butant ci si pentru profeso cu experienta in conditiile
actuale, cand copilul este asaltat cu o multime de informatii provenind din toate
domeniile .

25 Idem

58
A treia etapa a proiectarii didactice eficiente o constituie elaborarea strategiilor
didactice ce au in vedere selectarea, dirijarea si complementarizarea tuturor
resurselor pentru realizarea obiectivelor educationale propuse.
A patra etapa in procesul realizarii unei activitati didactice eficiente o constituie
evaluarea rezultatelor obtinute si a activ itatii didactice propiu -zise. Evaluarea ofera un
dublu feed -back : copilului (care dobandeste confirmarea succeselor sale in invatare) si
profesorului (care afla efectele pe care interventia sa le produce asupra elevului.
2.3. Variante de redactare a proie ctelor de activitate didactica –
(exemplificari)
Variabilele procesului de instruire determină variante ale tipului de bază pentru fiecare
categorie/tip de lectie.
Principalele categorii/tipuri de lectie sunt :
 lecția mixtă ;
 lecția de comunicare/însușire de noi cunoștințe ;
 lectia de formare de priceperi și deprinderi ;
 lectia de fixare și sistematizare ;
 lecția de verificare și apreciere ale rezultatelor școlare.
1.Lecția mixtă
Lectia mixtă vizează realizarea, în măsură aproximativ egală, a mai multor scopuri sau
sarcini didactice : comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lectie cel
mai frecvent întâlnit în practica educativă, îndeosebi la clasele mici, datorită diversității
activităților implicate și sarcinilor multiple pe care le joacă
Concret planul unei lectii mixte se construieste dupa urmatorii pasi:
Partea I
1) Date generale (data la care se tine lectia, disciplina de invatamant, clasa si profilul,
titlul (tema) lectiei, durata lectiei si cel care o propune);
2) Obiectivele le ctiei – operationale si pedagogice.
3) Strategii didactice :
a) mijloace didactice (materiale didactice; instalatii aparatura, fise de lucru, de
evaluare);

59
b)metode de invatare: conversatie, experiment si demonstratie, observatia
independenta, problematiza rea, explicatia, descoperirea;
c) moduri de activitate cu elevii
– frontal (reactualizarea, discutarea rezultatelor din experimente etc); – in echipa
(efctuarea unui experiment);
– individual (activitate cu fise de lucru);

d) surse informationale (bibliog rafie) – manual, culegeri de probleme etc.

Partea II.
Desfasurarea lectiei :
1) moment organizatoric (2 – 3 min) Pregatirea clasei pentru ora, „buna ziua”,
prezenta, liniste, creta/burete etc;
2) verificarea cunostintelor din lectia precedenta si reactuali zarea celor necesare
comunicarii temei noi (10 –15 min);
2.1. controlul temelor de casa (prin sondaj, sau prin rezolvarea problemelor care nu s –
au stiut rezolva);
2.2. verificarea cunostintelor din lectia precedenta (prin intrebari, exercitii si
probleme);
2.3. reactualizarea cunostintelor sau legatura cu cunostintele anterioare.
3) Comunicarea noilor cunostinte (25-30 min);
3.1. anuntarea titlului lectiei care se scrie la tabla;
3.2. proiectarea continutului noi invatarii in secvente;
4) Fixarea noilor cun ostintesi realizarea feed -back -ului (5 – 8 min) – intrebari,
exemple si probleme
5) Tema de casa
Pot aparea situatii deosebite: criza de timp, golul de timp.
Se pot folosi fisele anexe:
 fisa de dezvoltare;
 fisa de fixare a noilor cunostinte si realizare de feed-back;
 fisa -lucrarea de laborator;
fisa de lucru privind verificarea si reactualizarea cunostintelor (fisa de evaluare )

60
2. Lectia de comunicare/insusire de noi cunostinte
Acest tip de lectie are un obiectiv didactic fundamental : insusirea de cunost inte (si, pe
baza acestora, dezvoltarea unor capaciteati si atitudini intelectuale), dar prezinta o structura
mixtei, indeosebi la clasele mici. Cand obiectivul didactic fundamental al lectiei il
constituie insusirea unor cunostinte noi, celelalte etape co respunzatoare tipului sunt
prezente, dar au o pondere mult mai mica ;
Variantele lectiei de comunicare/insusire de noi cunostinte se contureaza pe baza unor
variabile, precum :
 locul temei intr -un ansamblu mai larg al continutului ;
 strategia didactica el aborata de profesor in functie de particularitatile de varsta si
nivelul pregatirii elevilor etc.
Cele mai cunoscute variante ale acestui tip de lectie sunt :
 lectia introductiva : are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei
discipline sau a unui capitol si de a -i sensibiliza pe elevi in scopul eficientizarii
receptarii noilor continuturi ;
 lectia prelegere , practicabila doar la clasele liceale terminale, cánd continutu l de
predat e vast, iar puterea de receptare a elevilor e foarte mare ;
 lectia seminar : presupune dezbaterea unui subiect in timpul orei pe baza studiului
prealabil de catre elevi a unor materiale informative ; se realizeaza, de asemenea,
clase mai mari, cand nivelul de pregatire si interesul elevilor pentru disciplina sunt
ridicate ;
 lectia programata , conceputa pe baza manualului sau textului programat sau pe
baza unor programe de invätare computerizate etc.
2.3.1.-Exemplificarea lectiei: -varianta: transm itere/insusire de cunoștințe la ,,Bazele
Contabilitatii ’’ clasa a IX -a ,(vezi ,anexa nr. 5).
2.. Lectia de formare de priceperi si deprinderi

E specifica unor domenii de activitate diverse : desen, muzica, lucru manual, educatie
fizica, gramatica, literatura, tehnica etc.

61

Structura orientativa a acestui tip de lectie
 moment organizatoric ;
 precizarea temei si a obiectivelor activitatii ;
 actualizarea sau insusirea unor cunostinte necesare desfäsurarii activitatii ;
 demonstratia sau executia -model, realizata, de obicei, de profesor ;
 antrenarea elevilor in realizarea activitati (lucrarii, exercitiului) cu ajutorul
profesorului;
 realizarea independenta a lucrarii, exercitiului de catre fiecare elev ;
 aprecierea performantelor elevilor si precizari pri vind modul de continuare a
activitatii desfasurate in timpul orei.
Astfel lectia de formare a priceperilor si deprinderilor poate avea urmatoarea structura:
1. Moment organizatoric (2 -3minute);
2. Efectuarea de exercitii (aplicatii) (40minute);
3. Concluzii, feed-back (5 -6minute);
4. Tema.
Variantele lectiei de formare de priceperi si deprinderi pot fi identificate, in principal, in
functie de specificul domeniului de activitate si de locul desfasurarii activitatii:
 lectia de formare de deprinderi de activitate i ntelectuala : analiza gramaticala,
analiza literara, analiza unui text filosofic, analiza unui document istoric, realizarea
unui eseu literar sau filosofic, rezolvare de exercitii si probleme ;
 lectia de formare a unor deprinderi motrice, specifice discipl inei Educatie fizica ;
 lectia de formare a unor deprinderi tehnice : operare pe computer, utilizarea unor
instrumente tehnice ;
 lectia cu caracter practic (aplicativ), realizabila, de obicei, in afara clasei (de
exemplu, in atelierul scolar) ;
 lectia de la borator, vizand desfasurarea unor experiente in domenii diverse ale
cunoasterii : chimie, fizica, biologie ;
 lectia -excursie, destinata formarii priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de
a selecta si prelucra observatiile.

62
2.3.2. Exemplificare varian ta lectiei: formare de priceperi si deprinderi la ,,Completarea
Balantei De Verificare’’,(vezi anexa nr.6).
4. Lectia de fixare si sistematizare
Lectia de fixare si sistematizare vizeaza, in principal, consolidarea cunostintelor insusite,
dar si aprofundare a lor si completarea unor lacune. Se realizeaza prin recapitulare ;
Conditia de baza a eficientizarii acestui tip de lectie o constituie redimensionarea
continuturilor in jurul unor idei cu valoare cognitive relevantei, astfel incat elevii sa fie
capabili de conexiuni care sä permita explicatii din ce in ce mai complete si de aplicatii
optime si operative in contexte din ce in ce mai largi ale cunoasterii.
Structura orientativa a acestui tip de lectie :
 precizarea continutului, a obiectivelor si a unui plan de recapitulare ; este de dorit
ca aceasta etapa sa se realizeze in doi timpi : inaintea desfasurarii propriu -zise a
orei, apoi la inceputul orei sau orelor de recapitulare ;
 recapitularea continutului pe baza planului stabilit : aceastä etapa e destinatà
clarifi¬carii si eliminarii confuziilor constatate de profesor, stabilirii unor conexiuni
prin largirea contextului cunoasterii si diversificarea perspectivelor de abordare a
continu¬tului parcurs si realizarii unor scheme sau sinteze care sa -l pund in re latie
tot ceea ce reprezinta esentialul la nivelul continutului analizat ;
 realizarea de catre elevi a unor lucrári pe baza cunostintelor recapitulate; in cazul
lectiilor de consolidare de deprinderi, aceastà etapa ocupa ponderea cea mai mare
in structura lectiei si se concretizeaza, in functie de specificul disciplinei, prin :
rezolvare de exercitii si probleme, analize gramaticale, analize literare, realizarea
unor lucrari avand caracter tehnic ;
 aprecierea activitatii elevilor ;
 precizarea si explicarea temei.
Astfel se disting urmatoarele momente ale lectiei de fixare si consolidare a
cunostintelor:
1. moment organizatoric (2 -3 minute);
2. fixarea si consolidarea cunostintelor –reactualizarea teoriei (5 – 10 minute)
prin exercitii, probleme, lucrari (30 minute );

63
3. concluzii si realizarea feed -back -ului, prezentarea rezultatelor, aprecierea
notarii (5 -6 minute);
4. tema.
Obsv : Accentul cade pe elev; la inceput se lucreaza cu profesorul, apoi
semiindependent (prin indicatii), apoi independent (la inceput exercitii mai simple,
apoi mai complicate)
In functie de intinderea continutului supus recapitularii (o tema, un capitol)
propunem cateva dintre variantele posibile ale acestui tip de lectie :
 lectia de repetare curenta
 lectia de recapitulare pe baza unui plan dat sau alcatuit de profesor impreuna cu
elevii : se realizeaza la sfarsitul unor capitole sau teme mari din programa ;
 lectia de sinteza: se realizeaza la sfarsitul unor unitati mari de continut : capitole
mari, trimestru sau an scolar;
Pornind de la metodele sau mijloacele utilizate în desfășurarea lectiei variantele
mentionate pot conduce la noi variante :
 lectie de recapitulare sau de sinteză pe bază de exerciții aplicative (atunci când se
urmărește consolidarea unor deprinderi),
 lectia de recapitulare cu ajuto rul textului programat sau al unor programe
recapitulative computerizate;
 lectia recapitulativă pe bază de fise (concepute în functie de nivelul dezvoltarii
intelectuale și al pregătirii și de ritmul de lucru al fiecărui elev) etc.
Lectia de recapitulare, sistematizare, sinteza a cunostintelor poate avea
urmatoarea structu ra:
1) moment organizatoric (2 -3minute);

2) recapitularea sistematizarea si sinteza cunostintelor (40 minute);

2.1.) anuntarea temei si importanta ei (1 -2 minute);

2.2.) planul de recapitulare (reactualizare, scriere pe tabla) (3minute);

64

2.3.) recapitularea dupa plan (30 –35minute);

3) Concluzii, feed -back, aprecieri, notare (5 -6minute);
4) tema
2.3.3 Exemplificare varianta lectiei :fixare si sistematizare, la modulul
IV,,Contabili tatea Evenimentelor Si Tranzactilor’’,cls.aXI -aA,unitatea de
invatare: Înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor în contabilitate
5. Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare
Aceasta urmărește, în principal, constatarea nivelului de pregătire a elevilor, dar și
actua¬lizarea și încadrarea cunoștintelor în noi cadre de referintă și semnificare, cu
consecinte importante asupra viitoarelor trasee de invatare.
Structura relativă a acestui tip de lectie :
 precizarea conținutului ce urmează a fi verificat ;
 verificarea conținutului (în cazul unei verificări orale, această etapă poate constitui
 un bun prilej pentru sistematizarea cunoștintelor, corectarea unor confuzii etc.) ;
 aprecierea rezultatelor (dacă în cazul verificării orale sau pract ice aprecierea se face
la sfârșitul orei, în cazul verificării scrise acest moment se va consuma în
următoarea întâlnire a prof. cu elevii) ;
 precizări privind modalitătile de completare a lacunelor și de corectare a greșelilor
și sugestii în legătură cu v alorificarea continuturilor actualizate în activitatea
viitoare.
Variantele lectiei de verificare și apreciere se stabilesc, în principal, în functie de
metoda sau modul de realizare a evaluării :
 lecția de evaluare orală;
 lecția de evaluare prin lucrări s crise;
 lecția de evaluare prin lucrări practice;
 lectia de evaluare cu ajutorul programelor comuterizate

65

66

CAPTOLUL 3

ACTIVITATEA DE EVALUARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI CONTABILITATE

3.1. Aspecte conceptuale. Evaluarea de sistem și evaluarea de
proces

Evaluarea este „procesul care începe cu planificarea și cu descrierea obiectivelor și a
conținuturilor care vor fi controlate mai târziu' ' (Dicționarul de pedagogie, Schaub
Horst 2000, p. 101).

Evaluarea poate fi realizată în scopuri diferite, precum cele illustrate mai jos:

Evaluarea
elevilor Planificarea
evalurii in
conformitat
e
cu niveluri
nationale si
internationa
le Planificarea
invatarii
Identifica
punctele
punctele
forte si slabe
Acordarea
Calificarii Ofera
feedbakul
elevului Modalitati de
promovare a
invatarii pe
tot parcursul
vietii

67

3.1.1 Strategiea de evaluare
Prin funcția sa reglatoare, este o parte componentă integrantă a procesului de
instruire. Strategia de evaluare, prin scopul evaluării clar stabilit, potențează
procesul educațional în direcția dorită de cel care o proiectează și o aplică.
Relați a dintre strategia didactică și componentel e procesului de învățământ este
redata in prezentarea de mai jos. :

orientează

determină

influențează

orientează
reglează

Întrebări în elaborare a strategiei de evaluare sunt redate in figura de mai jos: Strategia
didactică
Conținut

Principii si
norme

Strategii
de
evaluare
Resurse

68

3.1.2 Tipuri de evaluare
După modul cum se integrează în procesul didactic
1. Evaluarea inițială la începutul demersului didactic
2. Evaluarea formativă însoțește demersului didactic
3. Evaluarea sumativă la sfârșitul unei perioade mai mari de instruire
Ilustrarea tipurilor de evaluare sun redate in tabelul de mai jos.
Tabelul nr… tipuri de evaluare
Criterii Evaluarea inițială Evaluarea formativă Evaluarea
sumativă
Când se realizează? în faza inițială pe tot parcursul instruirii la finalul unui
modulului de
contabilitate
În ce scop? cunoașterea
nivelulu i de la care
se pornește ameliorare/îmbunătățire
a activității și a
rezultatelor optimizarea
pe parcurs a modulului
de contabilitate La finalul unui
capitol /an scolar

Cine o realizează? Profesorul Profesorul -evaluator
intern evaluator
intern/extern
Frecvența colectării la început (rar) Frecvent la intervale mici
De ce
evaluăm?
Ce
evaluăm?
Cui îi
folosește?
Pe cine
evaluăm?
Când
evaluăm?
Cum
evaluăm?

EVALUARE

69
datelor de timp
Ce rezultate
vizează? rezultate parțiale
(anticipează/oferă
garanții pentru
rezultatele finale) rezultate finale
Experiența pedagogică a condus la conturarea mai multor metode și tehnici de
evaluare.

3.2.Metode și procedee de evaluare și autoevaluare utilizate în
funcție de specificul disciplinei contabilitate
Metodele de evaluare determină natura și conținutul instrumentului de evaluare,
precum și contextul administrăr ii acestuia. Instrumentul de evaluare este în imediata
subordine a metodei, constituindu -se ca parte integrantă a acesteia. Metoda de evaluare
este agentul determinant al măsurării și aprecierii în actul evaluativ, iar instrumentul
de evaluare este partea operațională în care se traduc sarcinile de lucru pentru elevi și
care asigură concordanța între obiectivele de evaluare și metodologia de realizare a
acesteia.

A)Metode tradiționale
• Probe orale
• Probe scrise
• Probe practice

Pentru evaluarea tuturor achizi țiilor elevilor metodele tradiționale nu sunt
suficiente. Din acest motiv se recomandă și folosirea unor metode complementatre
de evaluare. Din categoria metodelor complementare de evaluare fac parte:
B)Metode alternative pentru modulul contabilitate:
 investigaia;
 proiectul ;
 portofoliul ;
 observarea sistematica;
 autoevaluarea .

70
1.Evaluarea orală , constituie o formă particulară a conversației, prin care se verifică
gradul de însușire a cunoștințelor , corectitudinea acestora, gradul de formare a
abilităților, a priceperii de a interpreta și prelucra date, aplicabilitatea conținuturilor
învățate .Conversația poate fi: individuală, frontală sau combinată.
Profesorul alternează în chestionarea orală, întrebări de bază cu întrebări ajutătoare,
subordonate primelor, ele având rol de orientare a gândirii și activității elevilor.
Avantajele evaluarii orale:
 flexibilitatea și adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea de a
alterna tipul întrebărilor și gradului lor de dificultate în funcție de calitatea răspunsurilor
oferite de către elev;
 posibilitatea de a clarifica și corecta ime diat eventualele erori sau neînțelegeri ale
elevului în raport de un conținut specific;
 formularea răspunsurilor urmărind logica și dinamica unui discurs oral, ceea ce oferă
mai multă libertate de manifestare a originalității elevului, a capacității sale de
argumentare etc.;
 tipul de interacțiune directă creată între evaluator și evaluat (profesor și elev), de natură
să stimuleze modul de structurare a răspunsurilor de către elev, încurajând și
manifestări care permit evaluarea comportamentului afectiv – atitudinal.
Limitele evaluării orale:
 diverse circumstanțe care pot influența obiectivitatea evaluării atât din perspectiva
profesorului, cât și cea a elevului. de exemplu, gradul diferit de dificultate al
întrebărilor de la un elev la altul, variația comp ortamentului evaluatorului etc.,
generează o puternică varietate interindividuală și intraindividuală între evaluatori sau
la același evaluator în momente diferite, la fel cum starea emoțională a elevului în
momentul răspunsului influențează performanța ac estuia din punct de vedere al calității
prestației sale;
 nivelul scăzut de validitate și fidelitate;
 consumul mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluați individual.
Evaluarea scrisă
Se realizează cu ajutorul probelor scrise de evaluare, care le solicită elevilor
elaborarea, exprimarea ideilor și tratarea sarcinilor de lucru, în scris
Tipuri de evaluare scrisă:

71
verificare curentă care durează maxim 30 minute și se administrează fără ca elevii să
fie avertizați și în general, se urmărește ver ificarea cunoștințelor din lecția de zi, dar și
abilitățile elevilor de a formula, într -un timp relativ scurt, răspunsuri la întrebări
precise.
Tezele semestriale durează 1 -2 ore și acoperă o parte a materiei studiate. ele sunt
anunțate și pregătite, în timp, în cadrul unor lecții recapitulative. prin teze se urmărește:
întinderea materiei pe care o stăpânesc elevii, capacitatea lor de a selecta și sistematiza
ceea ce este esențial dintr -un volum mare de cunoștințe.
testul este o formă de evaluare scrisă , folosită tot mai des, datorită rapidității în aplicare
și a preciziei în măsurare. Testul poate fi : inițial, de progres și final .
Testul docimologic reprezintă o modalitate de examinare care cuprinde un set
de probe sau de întrebări (itemi) cu ajutorul cărora se verifică și se evaluează nivelul
cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o
scară – etalon de apreciere, elaborată anterior.
Pentru a putea fi utilizate în bune condiții, testele trebuie să răspundă u nor cerințe
26 între care menționăm: validitatea sau valabilitatea; fidelitatea, stabilitatea sau constanta;
etalonarea; standardizarea.
1. Validitatea reprezintă gradul în care un test reușește să măsoare ceea ce și -a
propus de aceea, de fiecare dată când elaborăm un test, e necesar să ne clarificăm ce vrem
sa măsurăm cu el și să -i formulăm întrebările (itemurile) în concordanță cu problemele
esențiale ale conținutului (cunoștințe, aptitudini etc.) care constituie obiectul testării.
Gradul de valabilitate a l unui test se poate stabili făcând corelația cu rezultatul altui
examen sau altui test și chiar cu aprecierea unor profesori cunoscuți ,obiectivitate și
competența notării.Pentru a vedea dacă instrumentul de evaluare realizat este valid
profesorul trebuie să ia în considerare următoarele întrebări: 27
 sunt definite obiectivele evaluării?
 conținutul evaluării abordează cele mai importante conținuturi din curriculum?
 sarcinile de evaluare implică tipurile de cunoștințe, gândire și rezolvări de
probleme care sunt avute în vedere în procesul instrucțional?
 evaluarea este criterială?

26 Maria Elena Druță, op.cit., pag.,180
27 Didactica contabilitatii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea cadrelor didactice,din
invatamantul liceal,care predau discipline economice

72
 aceste criterii sunt corelate cu scopurile instrucționale și cu prioritățile
curriculare?
 criteriile presupun standarde de evaluare?
 cum au fost definite standardele?
 au avut elevii oportunități să învețe ceea ce sunt evaluați?
2. Fidelitatea constă în invariabilitatea (constanța) rezultatelor testului în cazul
repetării lui în condiții neschimbate.Fidelitatea este influențată de mai mulți factori dintre
care mai importanți su nt:
 lungimea testului (fidelitatea crește cu creșterea lungimii testului);
 dispersia scorurilor (cu cât împrăștierea scorurilor este mai mare cu atît scorul este mai
fidel);
 obiectivitatea testului (un test format din itemi obiectivi are fidelitate mare);
 claritatea schemei de notare (un test cu schemă de notare clară este un test
fidel). Un test poate fi fidel fără a fi valid în condițiile în care măsoară altceva
decât a fost destinat să măsoare. Dacă un test nu este fidel, nu este nici valid.
Validitate a are o importanță mai mare decât fidelitatea.
2.Obiectivitatea – calitatea unui instrument de evaluare de a asigura concordanță
între aprecierile făcute de evaluatori independenți referitor la răspunsurile date la
întrebările dintrun test de evaluare.
3.Aplicabilitatea este calitatea unui instrument de evaluare de a fi administrat și
interpretat cu ușurință.
4. Etalonarea constă în clasificarea rezultatelor în raport cu o anumită distribuție
statistică, stabilită dinainte, de regulă prin aplicarea testulu i pe un eșantion reprezentativ.
5.Standardizarea presupune că aplicarea și corectarea testului se face în mod
uniform pentru toți subiecții.
Față de notarea prin examenele tradiționale, testelor li se recunosc unele calități
superioare, unele avantaje, deș i nu sunt nici ele scutite de anumite limite.
Dintre avantaje menționăm:
 oferă posibilitatea măsurării mai exacte a performanțelor elevilor, în comparație
cu celelalte probe;
 posedă însușiri ale investigației experimentale (controlul condițiilor de aplica re,
posibilitatea repetării probei etc.);

73
 permite standardizarea criteriilor de notare, asigurând un grad sporit de
obiectivitate in apreciere.
Dezavantajele constau în:
 imposibilitatea de a analiza capacitatea de organizare a cunoștințelor,
originalitatea modului de tratare;
 încurajarea metodelor deficitare de învățare; consumul mare de muncă necesar
elaborării; facilitarea fraudei.
Avantajele evaluării scrise:
 economia de timp pe care o realizează în cadrul bugetului alocat relației predare –
invățare – evaluare. probele scrise permit evaluarea unui număr mare de elevi într –
un timp relativ scurt.
 acoperirea unitară, ca volum și profunzime, pe care acest tip de probe o asigură la
nivelul conținutului evaluat. probele scrise fac posibilă evalu area tuturor elevilor
asupra aceleiași secvențe curriculare, ceea ce face comparabile rezultatele elevilor,
iar evaluarea în sine mai obiectivă.
 posibilitatea evaluatorului de a emite judecăți de valoare mult mai obiective,
întemeiate pe existența unor cr iterii de evaluare clar specificate și prestabilite.
 posibilitatea elevilor de a -și elabora răspunsul în mod independent, reflectând
cunoștințe și capacități demonstrate într -un ritm propriu.
 diminuarea stărilor tensionale, de stres, care pot avea impact negativ asupra
performanței elevilor timizi sau cu alte probleme emoționale.
3.2.1 . Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina contabilitate
În acest sens, prin studierea disciplinelor economice, elevii trebuie solicitați să
găseas că soluții la diferite probleme, creându -li-se situații concrete de lucru, cât mai
apropiate de viitorul lor loc de muncă. Și evaluarea lor trebuie să se asemene cu evaluarea
pe care o va realiza patronul la locul de muncă, iar această evaluare se face pe baza unui
singur principiu valoric – competența.
• Centrarea evaluării și învățării pe elev din perspectiva creării unor situații
virtuale, în care aceștia să -și manifeste potențialul creator, consider că este o altă tendință a
învățământului economic. Pr ofesorul este un observator atent și un evaluator al modului în
care aplicațiile de dificultăți progresive sunt rezolvate de elevi și este barometrul care
măsoară nivelul de performanță al fiecărui elev (prin analiza permanentă a drumului
parcurs de elev d e la sarcina dată la rezultatele obținute).

74
• Combinarea strategiilor de evaluare, pentru a realiza o evaluare cât mai obiectivă a
subiecților.
Diversitatea situațiilor didactice, precum și varietatea obiectivelor evaluării
presupun aplicarea unor strate gii diferite. Aceste strategii sunt clasificate pornind de la
două repere principale :cantitatea de informație asimilată de elev și timpul la care se
raportează evaluarea.
În funcție de primul criteriu, s -au stabilit două tipuri:
a) evaluarea parțială, când se verifică elementele cognitive sau comportamentele
secvențiale prin ascultarea curentă, extemporale, probe practice curente;
b) evaluarea globală, când cantitatea de cunoștințe si deprinderi este mare datorită
cumulării acest ora. Verificarea se face prin examene și concursuri.
În funcție de momentul când se realizează există două tipuri de evaluări28:
a) evaluarea inițială , care se face la începutul unei etape de instruire prin teste
docimologice, concursuri etc;
b) evaluare a continuă care se face în timpul secvenței de instruire prin ascultarea
curentă și lucrări de control.
Dacă se combină cele două criterii, se ajunge la altă clasificare:
a) evaluarea cumulativă (sau sumativă), care se realizează prin verificări parțiale
încheiate cu aprecieri de bilanț asupra rezultatelor;
b) evaluare continuă (sau formativă), care se face prin verificări sistematice pe
parcursul programului pe secvențe mai mici, perfecționând activitatea de instruire.
• Urmărirea și monitorizarea evoluției elevilor, Urmărirea și monitorizarea
evoluției elevilor, de la evaluarea inițială trecând prin evaluarea cumulativă și ajungând la
evaluarea formativă, constituie baz a întocmirii unei fișe de progres școlar care trebuie să
fie un instrument util pentru profesor dar și pentru elev. Fișa de progres școlar29 nu trebuie
întocmită de dragul unei statistici, ci pentru a permite profesorului să aplice măsurile
corective pe tra seul de modelare a personalității viitorului absolvent de liceu .
• Altă tendință care trebuie să se manifeste în procesul de evaluare este aceea de a
face ca elevul să devină partenerul nostru în actul educațional, deci și în evaluare. Nota
considerată e xpresia valorică a evaluării nu trebuie să fie o “marcă rece a unei prestații de

28 Didactica contabilității,Suport de curs în cadrul proiectului”Perfecționarea cadrelor didactice,din
învățămantul liceal,care predau discipline economice”
29 Suport curs”Didactica firmelor de exercitiu”in cadrul proiectului ”Perfectionarea cadrelor didactic e,din
invatamantul liceal,care predau discipline economice”

75
moment a elevului“, trebuie să fie rodul unei evaluări care are la bază observarea elevului
pe o perioadă mai lungă de timp în situații diverse de lucru și învățare. De asemen ea, nota
trebuie justificată, argumentată pentru ca să fie conștientizată de elev și pentru a avea o
valoare formativă. Totodată, în această relație de parteneriat profesor – elev, profesorul
trebuie să devină din ce în ce mai conștient că nota pe care o i a un elev reprezintă și rodul
muncii sale, a măiestriei cu care a reușit să -l atragă pe elev, să -l implice și să -l facă să
înțeleagă nivelul la care se află la un moment dat în comparație cu ceilalți colegi și în
comparație cu standardele care trebuie atin se. Altă tendință este crearea unui sistem unitar
de evaluare , a unui sistem de criterii și proiectarea unor standarde care să se aplice unitar
pentru toți elevii indiferent de liceul de la care provin. În acest fel va crește nivelul calității
absolvențil or și, respectiv, a viitorilor studenți.
Programul actual de reformă a evaluării rezultatelor propune examene naționale
(examenul de bacalaureat) și examene locale (pentru admitere în liceu și școli
profesionale). Evaluarea în sistemul semestrial se reali zează pe tot parcursul anului școlar
și în ultimele săptămâni ale fiecărui semestru urmărindu -se caracterul obiectiv și formativ
al acestui proces de evaluare.
În general, metodele de evaluare clasice (probe scrise, orale, practice, teste) pot fi
moderniza te prin modul de concepere și prin combinarea cu metode alternative de
evaluare , care pun accent pe creativitatea elevilor în cazul realizării unor referate, eseuri,
prezentări, proiecte.
În vederea conceperii și aplicării adecvate a evaluării în activită țile școlare, ar
trebui să se țină cont de câteva mutații de accent, care au survenit în ultimul timp și care au
drept consecințe o regândire și o redimensionare a strategiilor evaluative, în consens cu o
serie de exigențe :
 extinderea acțiunii de evaluare , de la verificarea și aprecierea rezultatelor
la evaluarea procesului, a strategiei care a condus la anumite rezultate ;
 luarea în calcul și a altor indicatori, alții decât achizițiile cognitive, precum
conduita, personalitatea elevilor, atitudinile;
 diversificarea tehnicilor de evaluare (extinderea folosirii testului
docimologic, a lucrărilor cu caracter de sinteză, a metodelor de evaluare a achizițiilor
practice);
 deschiderea evaluării spre cât mai multe rezultate ale spațiului școlar
(competențe relați onale, comunicarea profesor -elev, disponibilități de integrare în social);

76
 centrarea evaluării asupra rezultatelor pozitive și nesancționarea în
permanență a celor negative;
 stabilirea unui raport optim între evaluarea prin note și evaluarea prin
calificative.
Astăzi, practica docimologică a demonstrat că există deficiențe ale sistemului de
evaluare actual și pentru remedierea situației, trebuie conceput un sistem de evaluare
unitar. Deficiențele ce se manifestă în prezent au repercusiuni asupra situației
învăț ământului atât la nivel macro, cât și la nivel micro, respectiv la nivelul omului de la
catedră.
În cazul profesorului, această situație conduce la erori și fluctuații în notarea
elevilor. Cele mai multe împrejurări generatoare de erori și fluctuații în n otare privesc
activitatea profesorului. Situațiile cele mai des întâlnite sunt30:
 efectul de contrast, când rezultatul este bun din cauză că urmează după evaluarea
unui rezultat slab (sau invers).
 eroarea logică se produce când se iau în considerare efort ul depus de elev, gradul
de conștiinciozitate etc.
Este foarte important pentru elevul modern să aibă capacitatea de a se autoevalua.
3.2.1 Autoevaluarea.
Presupune ca la sfârșitul activității didactice elevii să -și formuleze următoarele întrebări:
 există un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină?
 am rezolvat sarcina suficient de bine?
 ce ar trebui să fac în pasul următor?
 ce produs, care mă reprezintă, ar trebui să -l valorific?
Fiecare cadru didactic își structurează criterii proprii de apreciere : unii sunt
generoși, alții exigenți, unii stimulează prin note, alții constrâng, unii apreciază
originalitatea, alții conformitatea .
3.2.1.1. A. Exemplificare -Modulul :contabilitatea Gemnerala -cls.a X -Aa
Lectia:Variatia posturilor bilantiere
Obiectivul operational:31Să recunoasca modificările bilanțiere rezultate de
desfasurarea operațiilor economice în cadrul unitatii economice. (Obiectivul se considera

30Mitoi Elena -Referat,Cerc Pedagogic nr.1,2010
31 Didactica contabilitatii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea cadrelor didactice,din
invatamantul liceal,care predau discipline eco nomice

77
atins daca fiecare grupa din cele 4 a identificat cel putin o operatie(1) economico –
financiara pentru fiecare din cele patru tipuri de modificari bilantiere).
 sarcina didactica : să exemplifice modificările bilanțiere rezultate in desfasurarea
operațiilor economice în cadrul unei societati economice .
 metode si procedee : conversatia, demonstrația, explicația, problematizarea .
 mijloace : manualul, fise de documentare, fise de lucru, flip -chart, marker
 forme de organizare : frontal si pe grupe
 timp: 30 minute
 evaluare: chestionare orală, observarea sistematică a elevilor si completarea unei
fise de eval uare a cunostintelor/competentelor dobandite in urma parcurgerii acestei
lectii.
Descrierea interactiunii cadru didactic -elev: enunt cele 4 tipuri de modificacri
bilantiere:
A+X =P+X; A -X = P -X; A+X -X = P; A= P -X+X, oferind cate un expemplu de operatie
economico – financiara care se incadreaza in fiecare tip de modificare bilantiera. Pentru
toate cele patru modificari bilantiere plec de la bilantul initial,simplificat al unei unei
firme si explic elevilor fiiecare operatie economica respectiv tipul de mo dificare in bilant .
Dupa aceea grupez clasa pe grupe respectiv 4, cate7 elevi in fiiecare grupa si cer
fiecarei grupe de elevi sa rezolve o fise de lucru .Liderul de grupa extrage un bilet cu una
din cele 4 operatii economice respectiv pentru fiiecare tip de modificare bilantiera. Elevilor
le dau aceste operatii economico -financiare pentru a identifica si argumenta tipul de
modificare bilantiera care se aplica fiecarei operatii prezentate; in acest fel urmaresc
formarea la elevi a capacitatii de a distinge tipurile de modificari bilantiere care au loc in
bilantul contabil. Supraveghez și îndrum activitatea elevilor in timpul rezolvarii fisei de
lucru, oferind lamuriri suplimentare elevilor care
intampina dificultati. In cazul in care anumiti elevi t ermina rezolvarea temei mai
repede, acestora vor primi operații suplimentare spre rezolvare realizând ulterior testarea
diferențiată în funcție de particularitățile intelectuale. Impreună cu elevii rezolv fișa de
lucru la tablă subliniind rezultatele core cte si atrag atentia asupra erorilor care pot aparea,
fac aprecieri orale asupra modului în care s -a rezolvat sarcina data si ofer recomandari
referitoare la îmbunătățirea tehnicii de lucru

78
Descrierea interactiunii cadru didactic -elev: enunt cele 4 tipuri de modificacri
bilantiere:
A+X =P+X; A -X = P -X; A+X -X = P; A= P -X+X, oferind cate un expemplu de operatie
economico – financiara care se incadreaza in fiecare tip de modificare bilantiera. Pentru
toate cele patru modificari bilantiere plec de la bilantul initial,simplificat al unei unei
firme si explic elevilor fiiecare operatie economica respectiv tipul de modificare in bilant .
Dupa aceea grupez clasa pe grupe respectiv 4, cate7 elevi in fiiecare grupa si cer
fiecarei grupe de elevi sa rezolve o fise de lucru .Liderul de grupa extrage un bilet cu una
din cele 4 operatii economice respectiv pentru fiiecare tip de modificare bilantiera. Elevilor
le dau aceste operatii economico -financiare pentru a identifica si argumenta tipul d e
modificare bilantiera care se aplica fiecarei operatii prezentate; in acest fel urmaresc
formarea la elevi a capacitatii de a distinge tipurile de modificari bilantiere care au loc in
bilantul contabil. Supraveghez și îndrum activitatea elevilor in tim pul rezolvarii fisei de
lucru, oferind lamuriri suplimentare elevilor care intampina dificultati. In cazul in care
anumiti elevi termina rezolvarea temei mai repede, acestora vor primi operații
suplimentare spre rezolvare realizând ulterior testarea difer ențiată în funcție de
particularitățile intelectuale. Impreună cu elevii rezolv fișa de lucru la tablă subliniind
rezultatele corecte si atrag atentia asupra erorilor care pot aparea, fac aprecieri orale asupra
modului în care s -a rezolvat sarcina data si ofer recomandari referitoare la îmbunătățirea
tehnicii de lucru a clasei la nive de grup.
Evaluarea obiectivului operational
La sfarsitul lectiei fiecare elev va completa o “Fisa de autoevaluare” a gradului de
intelegere a continutului predat in lectia de zi. Aceasta va cuprinde urmatoarele intrebari:

Fisa de autoevaluare32
Clasa:aX -aA
Disciplina:Contabilitate Generala
1. Cum va simtiti dupa lectia de astazi?
a. multumit , am inteles tot;
b. c. confuz, nu am inteles decat partial notiunile prezentate;
c. foarte multumit, am rezolvat correct si complet fisa de lucru ;
2. In ce grad de complexitate ati incadra lectia de astazi (notiunile prezentate)?

32 Didactica contabilitatii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea cadrelor didactice,din
invatamantul liceal,care predau discipline economice

79
a. foarte ridicat;
b. mediu;
c. scazut.;
3. Unde ati intampinat dificultati?
a. la reactualizarea cunostint elor invatate anterior;
b. la transuperea notiunilor teoretice in practica;
c. la rezolvarea sarcinii de lucru in timpul dat;
4. Cum preferati sa rezolvati sarcinile de lucru primite in clasa?
a. individual;
b.pe echipe;
c. doar cu colegul/colega de banca.
5. Care dintre modificarile bilantiere nu ai inteles -o suficient de bine?
a. cele doua modificari de volum;
b. cele doua modificari de structura;
c.) nici una dintre modificari .
6. Cum ai dori sa se desfasoare lectiile de contabilitate d in punct de vedere al timpului
alocat prezentarii notiunilor teoretice si al realizarii de aplicatii practice :
a. 25% teorie – 75% aplicatii;
b. 50% teorie – 50% aplicatii;
c. cum considera profesorul;
7. Consideri ca aplicatiile realizate la lectia „Vari atia posturilor bilantiere” au fost
suficiente pentru intelegerea corecta si completa a notiunilor prezentate ?
a. da;
b. nu;
c. au fost prea multe aplicatii date in timpul alocat rezolvarii lor.
8. Ati inteles toate notiunile predate pana la acest moment la disciplina
Contabilitate ?
a. da, in cea mai mare parte,
b. fac eforturi mari sa inteleg aceasta disciplina;
c. da, este materia mea favorita;
9. Considerati ca sunt utile exercitiile pentru acasa care vi se dau ca tema?
a. da, sunt foarte necesare, ca sa imi fixez cunostintele invatate in clasa;
b. nu este necesar, consider ca am inteles totul in clasa;
c. nu cred ca este relevant acest lucru deoarece nu am inteles din clasa tema lectiei;

80
10. Cum va apreciati activitatea la lectie?
a. pozitiva, am fost activ;
b. negativa, nu am inteles lectia predata;
c. excelenta, am inteles tot si am participat activ la lectie, remarcandu -ma printre elevii
care au raspuns corect.
Dupa completarea acestor fise centralizez rezultatele obtinute si iau masurile care
se impun. Totodata, inaintea si in timpul completarii acestei fise de catre elevi in calitate de
dascal ofer lamuri suplimentare referitoare la intrebarile puse astfel incat raspunsurile sa
ofere si sa reflecte cat mai corect realitatea(modul in care a os t perceputa lectia de catre
elevi).
In cazul in care se prefer o interactiune directa , pot sa adresez cele 10 intrebari
oral (chestionare orala) pentru a surprinde astfel aspectele pozitive si cele negative ale
lectiei. Dezavantajul acestei metode este faptul ca multi copii nu doresc sa -si exprime
opiniile/parerile in fata clasei si a col egilor, de aceea considera ca daca se apeleaza la
evaluarea obiectivului operational vizat de catre lectie prin completarea unei fise de
autoevaluare, elevii vor fi mai deschisi si sinceri, iar itemi prezentati, cu variante multiple
sunt menite sa ofere o imagine globala asupra nivelului global de intelegere a lectiei (la
nivel de clasa) si totodata imi ofera posibilitatea de a realiza interpretari grafice,
pertinente, asupra modului in obiectivul lectiei a fost operationalizat in mod corect.
Exemplific are-Contabilitate Generala
b. Obiectivul operational :33 sa identifice regulile de functionare ale conturilor
de activ si de pasiv (obiectivul se considera atins daca cel putin 2 grupe din cele4
au identificat regulile de functionare ale conturilor )
 sarci na didactica : sa enunte regulile de functionare ale conturilor;
 metode si procedee : conversatia,explicatia observatia, exercitiul dirijat,
 mijloace: Manualul, fise de lucru,Planul General de Conturi fise de
documentare, prezentari Power Point, tabla si c reta;
 forme de organizare : frontal si pe grupe
 timp: 30 minute;
 evaluare : completarea unei fise de evaluare a cunostintelor dobandite;
Descrierea interactiunii cadru didactic -elev:

33 Didactica contabilitatii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea cadrelor didact ice,din
invatamantul liceal,care predau discipline economice

81
 precizez regulile de funcționare ale conturilor de activ și pasiv dupa care urmează
activitatea pe grupe a elevilor (rezolvarea unei fise de lucru prin care se cere
elevilor sa calculeze soldul final al unui cont de Pasiv si al unui cont de Activ ,
urmarind astfel intelegerea si capacitatea de a aplica in practica regulile de
functionare ale conturilor de catre elevi). Supraveghez și îndrum activitatea
elevilor sprijinind elevii care intampina dificultati. Dacă observ elevi care încheie
rezolvarea temei mai repede, acestora le dau operații suplimentare spre rezolvare
realizând testarea diferențiată în funcție de particularitățile intelectuale. Impreună
cu elevii stabilesc rezultatele la fișă la tablă subliniind pe cele corecte, semnalizand
greșelile tipice, netipice și frecvența lor, fac aprecieri asupra modului în care s -a
lucrat, recomand îmbunătățiri in tehnica de lucru.
Evaluarea obiectivului operational : la sfarsitul lectiei fiecare elev va completa o
“Fisa de evaluare individuala ” a gradulu i de indeplinire a sarcinii date. Aceasta va fi
realizata astfel:

Fisa De Evaluare Individuala

Nume si prenume elev:
Clasa:aX -aA
Disciplina:Contabilitate Generala
La ora de astazi am reusit sa………………….
2. Cele mai mari probleme le -am avut la……………
3. Mi -a fost cel mai usor sa…………..
4. La lectia “ Regulile de functionare ale conturilor de activ si de pasiv ” am invatat
cum sa………………
5. As vrea sa aflu mai multe lucruri despre……………..
6. Mai am de clarificat aspecte legate de……………………….
7. Voi solicita informatii suplimentare la………………..
8. Voi cauta in plus alte informatii si despre…………….
9. Daca mi -as da o nota pentru activitatea desfasurata in cadrul orei de astazi
aceasta ar fi
In urma citirii si centralizarii acestor fise de evaluare voi cunoaste modul
de abordare a problemelor intampinate de catre elevi, atat pentru lectia respectiva,
cat si in viitor, afland astfel modul in care elevii invata. Aceasta fisa de evaluare a

82
fost alcatuita din raspunsuri deschise si din aceasta cauza centralizarea lor a fost
mai greu de realizat de catre mine , considerand ca este mult mai eficient sa
cetralizez in procente respunsurile oferite, astfel incat abordarea ulterioara a
lectiilor s a porneasca/sa puna acecentul pe aspectele cu cea mai mare incidenta
constatate in urma aplicarii unor astfel de fise.
In cazul in care constat ca lectia nu a fost bine inteleasa sau ca majoritatea elevilor
au intampinat probleme in intelegerea noilor con cepte prezentate de mine
,recomand ca activitatile practice, de calcul a componentelor contului si implicit de
intelegere a regulilor de functionare ale conturilor o sa le reluam si la lectiile
viitoare. Pe de alta parte, in cazul in care constat ca e levii au inteles foarte usor
notiunile transmise voi cauta sa valorific acest lucru prin tema de casa.Aceasta
urmareste dezvoltarea deprinderii de a calcul corect si complet pentru conturi
de Activ respectiv conturi de Pasiv.
Voi comenta rezulta tele fiselor de evaluare individuala cu clasa astfel incat sa
realizez o imagine cat mai fidela asupra punctelor tari/slabe ale lectiei, inceracnd sa
identific “ punctele critice ” ale demersului didactic. Aceasta fisa este foarte utila deoarece
lucrul in e chipa prezinta dezavantajul ca unul dintre cei 2 elevi poate sa inteleaga si sa
rezolve fisa de lucru in timp ce celalalt, neintelegand notiunile prezentate, ii delega
colegului responsabilitatea rezolvarii corecte a sarcinii de lucru, ceea ce duce la o
aproximare incorecta a procentului de atingere a obiectivuui (criteriului de performanta).
După aplicarea acestei fișe de evaluare individuală am constat că în proporție de 75%
elevii clasei au înțeles care cum functioeaza conturile de activ respectiv pasiv . Referitor la
procentul de 25% , pot spune ca se referă la elevii cu deficit de atenție, nu au capacitatea
de a utiliza Planul General de Conturi corespunzator sau de analiza a corecta a
informatiilor pentru a pune in practica operatiil economice aplicate la clasa .
Pentru a remediereia aceastor probleme o sa le dau teme suplimentare, și insist
prin efectuarea de noi aplicații .
In activit atea de evaluare în cadrul disciplinei Contabilitate un alt instrument
utilizat pentru relevanta si sinceritatea raspunsurilor este,, Biletelul de iesire’’.
Este utilizat de catre mine la sfarsitul orei pentru a vedea daca lectia a fost bine
inteleasa s au nu , prin formularea celor 3 intrebari simple dar totodata , relvante.
Formularea celor 3 intrebari de regula se construiesc astfel:
1.O impresie a orei ,resectiv lectiei.
2.O intrebare cu privire la notiunile predate.

83
3.Un comentariu (referitor la te matica abordata )
Raspunsurile la întrebările de pe biletele de ieșire se citesc in ultimile 5 minute
de catre profesor aleatoriu sau la inceputul orei urmatoare , profesorul le gaseste lipite
pe tabla urmand in functie de timp sa citeasca la intampla re biletele respective .In functie
de raspunsurile elevilor profesorul apreciaza daca insista sau nu mai mult cu cititul
,,biletelelor de iesire’’daca constata ca mai multi elevi au nelamuriri cu privire la
notiunile predate ora anterioara.,,Biletul de i esire’’ are utilitate si beneficii atat pentru elevi
cat si pentru profesor datorita obiectivitatii respectiv sinceritatii raspunsurilor mai ales ca
pe acestea nu apar nume si prenume elev .Astfel cetralizez in procente respunsurile oferite,
astfel incat abordarea lectiilor viitoare sa fie explicite, punand acecentul pe explicarea
notiunilor neantelese sau pe aplicatii daca am gasit si in acest sens probleme .
Calitatea evaluării realizate de profesor se repercutează direct asupra capacității de
evaluare a elevului. Profesorii pot dispune de căi explicite de formare și de educare a
spiritului de evaluare . Iată câteva din aceste posibilități:
a) Autocorectare sau corectarea reciprocă.
Elevul este solicitat să depisteze erori sau lacune în timpul î nvățării lui, cât și
colegilor. Depistarea lacunelor proprii sau cele ale colegilor constituie un prim pas pe
drumul conștientizării competențelor în mod independent .
Pentru exemplificare am realizat o lecție de verificare si apreciere a rezultatelor
școlare în care elevul are posibilitatea de a corecta testul colegului .(anexa
nr…..) .(contabilitatea stocurilor )
b) Autonotarea controlată.
Elevul este solicitat să -și acorde o notă care apoi este negociată cu profesorul sau
împreună cu colegii. Profesorul are rolul de a argumenta și evidenția corectitudinea sau
incorectitudinea aprecierilor.
c) Notarea reciprocă.
Elevii se notează reciproc.
d) Metoda de apreciere obiectivă . Este concepută de psihologul Gheorghe Zapan și
constă în confruntarea aprecierilor realizate de elevii clasei.
In autoevaluarea elevilor,foarte important este ca , profesorii să comunice
obiectivele evaluării, criteriile de evaluare, conținuturile de verificat, baremul și grila de
evaluare.
Tendința modernă atât pentru învățare, cât și pentru evaluare fără a minimiza rolul
profesorului o reprezintă utilizarea calculatorului ,pentru a urmări e voluția elevului,

84
identificarea lacunelor în pregătirea acestuia și orientarea traseului de formare, în funcție
de competențele demonstrate de acesta. O calitate relevanta a evaluării se realizeaza
numai prin planificare, control permanent și acțiune în sensul îmbunătățirii continue .

3.3 Evaluarea, autoevaluarea și urmărirea progresului școlar.
Obiective propuse :
 analiza modul ui de proiectare a unei evaluări în corelație cu planificarea
rezultatelor învățării;
 analiza instrumentel or utilizate p entru evaluare;
 diferenți ere prin exemplificare , evaluarea inițială, formativă, sumativă.
 acorda rea feed-back ;
 realiza re autoevalure.
Etapele care sunt parcurse în evaluarea inițială și în evaluarea sumativă pentru
unitatea de învățăre „ Contul – procedeu de lucru al contabilității”:
1.Evaluarea inițială : am realizeazat -o la începutul clasei a X -a, când s -a început
studierea acestei unități de învățare. Această evaluare o realizez dupa 2 – 3 săptămâni,
după parcurgerea temei „Contu l – definiție, structură, importanță”, aceasta lecție fiind cea
care introduce elevul în tematica abordată (se urmărește, în această etapă, atingerea
competenței 1 „ Identificarea elementelor și formelor contului” . Elevii susțin o probă
scrisă, tip test sc ris (dată fiind acuratețea și relevanța rezultatelor acestuia), aleși de către
mine, profesorul clasei în funcție de nivelul clasei – stabilit pe baza rezultatelor înregistrate
la această disciplină în clasa a IX -a). Rezultatele obtinuțe la evaluarea inți ală vor fi
trecute în f ișa de înregistrare a progresului elevilor la disciplina Contabilitate și vor fi
completate ulterior cu rezultatele obținute la evaluarea sumativă/de sfârșit de an; acest
instrument permite analizarea progresului scolar sau, în caz uri mai puțin fericite,
regresul.Pentru a preveni regresul, realizez o fișa de monitorizare a rezultatelor la
disciplina contabilitate în care trec toate notele obținute la evaluările realizate în cadrul
unui an de studiu. Acest instrument reflectă într -o foarte mare masură momentul în care
elevul începe să înregistreze regres școlar și permite să iau măsurile corespunzatoare
pentru a -l ajuta pe elev să recupereze noțiunile neînțelese și astfel să -și atingă competențele
vizate de Curriculum -ul pentru d isciplina de studiu Contabilitate și descrise de către
Standardele de Pregătire Profesională aferente.

85
2.Evaluarea continua( formativa sau de progres )
Evaluarea continua, furnizeaza profesorului si elevului un feed -back despre gradul de
stapanire a materiei si despre dificultatile intampinate sau cu alte cuvinte, unde se situeaza
rezultatele partiale fata de cele finale proiectate – poate duce la reluarea explicatiei, la
modificarea unor elemente ale demersului didactic sau la organizarea unor programe de
recuperare.
4. Evaluarea sumativă se realizaza cu 2 -3 săptămâni înainte de încheierea anului școalar
sau la sfarsitul unitatii de invatare,utilizând cel puțin 5 tipuri dife riți de itemi. Aceasta,
prin comparație cu evaluarea inițială, reflecta, în procente, câți elevi au înregistrat
progres școlar .În cazul în care, în urma acestei evaluări se constată anumite deficiențe
în asimilarea anumitor cunoștinte, acestea se reiau, pentru ca astfel toți elevii să poată
să opereze corect cu noțiunile predate/ asimilate. Rezultatele acestei evaluări au fost
luate în considerare în clasa a XI -a, la stabilirea nivelului ințial al elevului , putându -se
realiza astfel și o analiză compar ativă pe parcursul celor 4 ani de studiu la Disciplina
Contabilitate. Evaluarea sumativă vizeaza toate lecțiile studiate în cadrul unei unități
de învățare.Conținuturile evaluate vor viza atingerea tuturor competențelor precizate
pentru unitatea de în vățare.

3.3.1 E laborare test (evaluare inițială, formativă, sumativă)
Disciplina: MI- Contabilitate Generala
Test de evaluare inițială
Competențe:

C1. Utilizează planul general de conturi
C2. Foloseste terminologia specifica legislatiei financiar contabile
C3. Determina valuarea bunurilor economice
C4.Utilizeaza procedeele contabile pentru gestionarea patrimonului

Obiectivele evaluarii:
 identificarea elementelor contului
 descrierea regulilor de functionare a conturilor;
 identificarea asemanar ilor si deosebirilor intre bilant si cont;

86
Scopul testului inițial :
 măsurarea nivelului de cunoștințe în domeniul contabilitătii cu privire
Identificarea elementelor și formelor contului”.
 aprecierea gradului de omogenitate a colectivului de elevi privind nivelul
cunoștințelor teoretice necesare desfășurării activității în cadrul orelor de laborator;
 obținerea datelor necesare alcătuirii programului de instruire
Disciplina: MI- Contabilitate Generala
Numele si prenumele elevului:
Clasa: a X-a A
Din oficiu se acordă 10 puncte

Test de evaluare inițială

SUBIECTUL I (30 de
puncte)
Itemi cu alegere multipla
1.Alegeti raspunsul corect prin incercuire :
Elemente de structura ale contului sunt:
10puncte
a)activul ,creditul ,total sume ;
b)debitul ,creditul ,denumirea contului ,simbol ,data,explicația ,rulaj,total sume
,sold;
c) rulaj,pasiv,denumirea contului,simbol ,data;
d) total sume ,sold,explicație:
e) pasiv,debit ,credit ,denumirea contului ,simbol explicația active.
2 Care dintre urmatoarele structuri nu fac parte din din activul patrimonial 10
puncte
a) mijloace fixe

87
b) concesiuni
c) licente
d) rezerve
e) creante
3..Precizați in dreptul fiecarui enunț daca este adevarat (A)sau fals(F):
10puncte
a)Conturile de activ se crediteaza cu micsorarile elementelor de activ;
b)Conturile de pasiv se debiteaza cu cresterile elementelor de pasiv;
c)Conturile de activ incep sa functioneze prin debitare;
d)Conturile de pasiv prezi nta sold final creditor sau 0.
SUBIECTUL II 30(de
puncte )
1. Completați spatiile libere: 10
puncte
Contul este un ……a………….specific metodei contabilitații ,care inregistreaza cronologic si
sistematic ie valoric uneori cantitativ,……..b………..si ………..c……….elementelor
patrimoniale.
2.Precizați ce tipuri de ,modificari bilantiere pe ntru urmatoarele operții economice
( 20 puncte )
a)aprovizionarea de la furnizor cu materii prime in valoare de 10.000 lei
b) se achita datoria fata de furnizor,din contul curent al bancii respectiv.10.000 lei
c) se ridica din contul curent de la banca suma de 5.000 lei pentru efectuarea unor plati prin
casieria unitatii.
d) A.G.A.hotaraste majorarea capitalului social din rezerve in valoare de 1.000 lei .
SUBIECTUL III 30 (
puncte )
1.Prezentati regulile de functionare ale conturilor de ACTIV 15puncte
2.Enumerați, etapele analizei contabile . 15puncte

Total 100 puncte.
Barem de corectare si notare
SUBIECTUL I . TOTAL: 30
puncte

88
Pentru fiecare răspuns corect(1,2,3) se acordă câte 10 puncte.; pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
SUBIECTUL II. TOTAL: 30
puncte
1.Pentru răspuns corect se ac ordă câte 10 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
2. Punctajul este distribuit astfel; ( 4*5puncte=20puncte)
a) pentru răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau l ipsa
acestuia, 0 puncte.
b) pentru răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
c)pentru răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte.
d)pentru răspuns core ct se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte.
SUBIECTUL TOTAL:
30puncte .
Punctajul este distribuit astfel:
1. .Pentru răs puns corect se acordă câte 15 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
2. Pentru răspuns corect se acordă câte 15 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
TOTAL 90 puncte +10 Puncte din oficiu=100puncte

Interpretarea rezultatelor testului initial nr.1
Rezultatele evaluării inițiale pentru clasa a X -aA sunt redate în tabelul nr. 1 și
diagrama nr.1
Tabel 1 -Interpretarea rezultatelor testului initial nr.1

Cls.a X-
Aa Nr. elevi cu notele Media
clasei
1-
1,99 2-
2,99 3-
3,49 4-
4,49 5-
5,49 6-
6,49 7-
7,49 8-
8,49 9.-
9.49 9.50-
10

89
3,44 24,13 24,13 31,03
24
0 1 7 7 9
5
0 5 6 7 8 9 10
0 5 10 15 20 25 30 35
CLASa a X -Aa TEST INITIAL
PROCENT NR.ELEVI NOTA 29 – – – – 1 7 7 9 5 – 7,52

Procent 3,
44% 24,
13% 24,
13% 31,
03%
17,
24%
0%

100%

Clasa: a -X-Aa

Timpde lucru :1/h
Unitatea de invatare: PATRIMONIUL UNITĂȚII COMERCIALE
COMPETENȚE:
– C.1 identifica elementele contului
– C.2 descrie reguli de functionare ale contului
– C.3 inregistreaza operaritiile economice in conturi
–
OBIECTIVELE EVALUARII

O1. identificarea elementelor contului si descrierea regulilor de functionare a
conturilor; Diagrama nr.1

90
O2. inregistrarea operatiilor economico financiare utilizand analiza contabila;
O3. stabilirea corspondentei conturilor pe baza analizei conbtabile.;
O4. identificarea asemanarilor si deosebirilor intre bilant si cont;
O5. stabilirea articolelor contabile, pe baza analizei contabile;

TEST DE EVALUARE

Din oficiu se acordă 10 puncte.

Subiectul I 30 PunctE
Alegeti raspunsul corect:
1.Soldul final al unui cont reprezinta:
a) existentul valoric la inceputul perioadei de gestiune;
b) existentul valoric la sfarsitul perioadei de gestiune;
c) sumele inregistrate in debitul unui cont;
d) sumele inregistrate in creditul unui cont;
2. Realizati legatura dintre dintre criteriile de clasificare 1si 2 din coloana A si
literele corespunzatoare din coloanaB;
A.
1.dupa functia contabila;
2.dupa sfera de cuprindere ;
B.
a) cont de activ
b) cont sintetic;
c) cont de pasiv;
d) cont bifunctional;
e) cont analitic;

3.Precizati in dreptul fiecarui enunt daca este adevarat( A)sau cu ( F) daca este
fals:
a) Conturile de activ incepe sa functioneze prin debitare;
b) Conturile de pasiv prezinta sold final debitor sau egal cu zero;

91
c) Conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare;
d) Conturile de activ se crediteaza cu cu micsorarile elementelor de activ;
e) Conturile de pasiv se debiteaza cu cresterile elementelor de pasiv;
4 . Completati spatiile libere :
Analiza reprezintă o…1……..științifică de .. …….2………. a unui fenomen – având la
bază …..3……….. întregului și examinarea fiecărui ….4………..component.
5.Ce este dubla înregistrare ?
Subiectul I I 30 Puncte
1. Se prezintă o situație privind, “Furnizori” pe luna ianuarie 2017: 16
puncte
SI (soldul initial) la inceputul lunii Ianuarie al contului furnizori este de 180.000
In cursul lunii au avut loc urmatoarele operatii economic e:
a) pe data de 5 -01-2017,se achizitioneaza marfuri de la furnizori in valuare de
60.000 lei plus TVA;
b) pe data de 10 -01 -2017 societatea plateste 20.000 lei fata de furnizori prin
contul bancar;
c) pe data de 12 -01-2017 societatea achizitioneaza materii prime in valoare de
90.000;
d) pe data de 25 -02-2017 societatea plateste 70.000 lei fata de furnizori prin
contul bancar;
Se cere :
1. prezentați schematic contul 401 “Furnizori”; 3
puncte
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financia re; 2
puncte *4=8
date;
3. calculați RE, RD, TSC, TSD, SFC”
1punc t*5=5
2. O societate comercială achită prin bancă datorii față de furnizori în sumă de 1
milion lei.
Operația s -a înregistrat în contabilitate astfel:
401=5311 1.000.000

92
Efectuați stornarea în roșu și negru pentru corectarea formulei contabile” 10
puncte
3.Ce modificări produc următoarele operații economice din bilanț: 4
puncte
a) Achiziționarea unei construcții cu plata ulterioară de 20 000 lei
b) Reținerea unei imputații din salariu în valoare de 300 lei
c) În urma vânzării, terenul se scoate din evidență la valoarea de intrar e (10 000 lei)
d) Majorarea capitalului social prin încorporarea de prime 1 000 lei
Subiectul III 30
Puncte
20
puncte
1. Agentul economic S.C. Ana S.R.L. dispune la sfârșitul exercițiului de următoarele
elemente patrimoniale:
 cheltuieli de constituire 200 lei;
 terenuri de 10.000 lei;
 credite bancare pe termen lung 17.000 lei;
 rezerve legale 2.000 lei;
 furnizori 9.000 lei;
 mijloace de transport 30.000 lei;
 casa 500 lei;
 capital social 18.000 lei;
 clienți 4.000 lei;
 combustibili 300 lei;
 CAS 5.050 lei;
 conturi la bănci 8.000 lei;
 profit 1.000 lei;
 T.V.A .de plată 950 lei.
Se cere:
a) Transpuneți elementele patrimoniale în bilanțul orizontal după criteriul lichidității și
exigibilității.
b) Determinați totalul activului și pasivului bilanțului contabil

93
2. Preci zati tipul de legatura dintre cont si bilant ,respectiv tipul de legatura de la ,,bilant la
cont si ’’de la,, cont la bilant’’,la inceputul si sfarsitul exercitiului financiar. 20 puncte
Total 100 puncte
BAREM DE NOTARE SI CORECTARE
Subiectul I . 30puncte
1.Soldul final al unui cont reprezinta:

b)existentul valoric la sfarsitul perioadei de gestiune;
2.dupa functia contabila ; a.c,d (3puncte)
dupa s fera de cuprindere :b,e (3 puncte)
3.a)A,b)F,c)A,d)A,e)F:
4. Analiza reprezintă o metodă științifică de cercetare a unui fenomen – având la
3 4
bază descompunerea întregului și examinarea fiecărui element component;

5.Dubla înregistrare este înregistrarea concomitentă și cu aceeași sumă a unei operații
economice – în debitul unui cont și în creditul altui cont;

Pentru fiecare răspuns corect(1,2,3,4,5) se acordă câte 6 puncte.; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0p.5*6=30puncte.

Subiectul I I . 30p uncte
1. Punctajul , este distribuit astfel; 16puncte
.1.prezentarea schematic a contuuil 401 “Furnizori”; 3 puncte
2. efectuarea analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare; 2 puncte*4=8
date;
2. calcul RE, RD, TSC, TSD, SFC” 1punct*5=5
1)Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
. D 3.CONTUL 401 ,,FURNIZORI’’ C
SI. 180.000
(2)20.000 (1) 60.000
(4)70.000 (3) 90.0000
RD 90.000 RC 150.000

94
TSD 90.000 TSD 330.000
SFC 240.000

1 p – analiza contabilă;
1 p – formula contabilă;
1 p – sume aferente corecte

2.a)
P.O. Cumpărare materii prime pe credit commercial
M.P. marfuri, TVA deductibil Furnizori
C.C. 371, 4426 401
D.F.C. A, A P
S.M. + +
R.F.C. D C
F.C. % = 401 71.400
371 60.000
4426 11.400

2.b
P.O. Plată datorii din cont
M.P. Conturi la bănci Furnizori
C.C. 5121 401
D.F.C. A P
S.M. – –
R.F.C. C D
F.C. 401 = 5121 20.000

2.c

P.O. Cumpărare materii prime
M.P. Materii prime, TVA deductibil Furnizori
C.C. 301, 4426 401

95
D.F.C. A, A P
S.M. + +
R.F.C. D C
F.C. % = 401 107.100
301 90.000
4426 17.100

2.d
Plată datorii din cont
Conturi la bănci Furnizori
5121 401
A P
– –
C D

401 = 5121 70.000

Pentru fiecare răspuns corect(3a,3b) se acordă câte 5 puncte.; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0p.2*5=10puncte.

2. a)stornarea în roșu
401=5311 1.000.000
401=5311 1.000.000
401=5121 1.000.000
b)stornarea în negru (anularea)
401=5311 1.000.000
5311=401 1.000.000
401=5121 1.000.000
3: Modificări bilanțiere: 4 puncte ( câte 1 pu nct fiecare)
A + X = P + X (modifcare volum)
A – X = P – X
A + X – X = P(modificare structura)
A = P + X – X

96
Pentru fiecare răspuns corect(1,2,3,4,) se acordă câte 1 punct.; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0p.
4*1=4puncte

SubiectulIII 30
puncte
Punctajul , este distribuit astfel;
1. 20
puncte

Activ Bilanț contabil
Pasiv
Elemente patrimoniale Sume Elemente patrimoniale Sume
Cheltuieli de constituire 200 Furnizori 9.000
Terenuri 10.000 CAS 5.050
Mijloace de transport 30.000 TVA de plată 950
Combustibili 300 Credite pe termen lung 17.000
Clienți 4.000 Capital social 18.000
Conturi la bănci în lei 8.000 Rezerve legale 2.000
Casa 500 Profit 1.000
Total activ 53.000 Total pasiv 53.000

Pentru fiecare element patrimonial încadrat corect în activ sau în pasiv se acordă câte 1
punct (14 x 1 p = 14 puncte).
Pentru gruparea corectă în funcție de lichiditate și exigibilitate se acordă 4 puncte . Pentru
răspuns parțial corect 2 puncte .
Pentru c alculul egalității bilanțiere se acordă 2 puncte.
2.Legatura dintre cont si bilant
a)la inceputul exercitiului financiar,,de la bilant la cont -elementele patrimoniale prevazute
in bilant la sfarsitul exercitiului financiar precedent vor fi preluate ca solduri initiale in
exercitiul curent;
b)la sf.ex.financiar de la ,,cont la bilant” -soldurile finale ale cont.vor fi utilizate pentru
intocmirea bilantului contabil;

97
Se acorda 5 puncte penrtu raspuns corect lipsa acestuia sau raspuns incorect 0,
puncte. 2*5=10puncte
TOTAL100 PUNCTE

Interpretarea rezultatelor testului de progres nr.1
Rezultatele evaluării formative pentru clasa a X -a a sunt redate în tabelul nr. 2 și
diagrama nr.2 . Tabelul nr.2
Cls.a X –
Aa Nr. elevi cu notele Media
clasei
1-
1,99 2-
2,99 3-
3,49 4-
4,49 5-
5,49 6-
6,49 7-
7,49 8-
8,49 9.-
9.49 9.50-
10
29 – – – – 1 5 6 7 8 2 7,75

Procent 3,
44% 17,
24% 20,
69% 24,
13%
27,
60% 6,
90%

100%

diagrama nr.2

Timpde lucu :1/h
Unitatea de invatare: Principiile si procedeele specifice metodei contabilității 3,44% 17,24% 20,69% 24,13% 27,60% 6,90% 1 5 6 7 8
2 5 6 7 8 9 10 TEST PROGRES

PROCENT NUMAR ELEVI NOTA

98

COMPETENȚE:
C1 Folosește terminologia specifică legislației financiar -contabile

C3 Utilizează procedeele contabile pentru gestionarea patrimoniului
C.1 identifica in P.G.C .,conturile specifice operatiilor
economice desfasurate;,
C2 realizeaza analiza contabila in rezolvarea diverselor
aplicatii ;
C3 intocmeste articolul contabil corespunzator;
Obiectivele evaluarii:
O1. inregistrarea operatiilor economico financiare utilizand analiza
contabila;
O2. realizarea analizei contabile in rezolvarea diverselor aplicatii ;
O3. stabilirea articolelor contabile, pe baza analizei contabile;

TEST DE EVALUARE

Din oficiu se acordă 10 puncte.

Subiectul I 30 Pun cte

1.Alegeti raspunsul corect prin incercuire : 10puncte

Conform regulii de pasiv functioneaza:
a) conturile de imobilizari
b) conturile de capitaluri
c) conturile de trezorerie
d) conturile de stocuri
2.Completati spatiile punctate:

99
Analiza contabila a unei ….a)……..economico financiare
presupune..b)…….amanuntita a acesteia pe b aza …….c)……….justificative,prin
descompunerea in elemente componente in vederea stabilirii………d)….ce le produce asupra
elementelor patrimoniale pe care le influenteaza.
3.Care din operatiile economico financiare determina o modificare la n ivelul 10puncte
patrimoniului de tipul:A -X=P-X
a)cumpararea de materii prime de la furnizor
b)plata facturii prin contul de la banca
c)consum de materii prime
Subiectul I I 30
puncte
1.Precizati diferenta dintre Registrul Jurnal si Cartea Mare ? 10
puncte
2.In cursul lunii ianuarie anul curent, in contul 371 ‘’Marfuri ” sunt înregistrate
următoarele sume:
10puncte
Sold inițial 50.000
03.01 10. 000 debit
07.01 20. 000 credit
20.01 30. 000 debit
Cerinte:
Desenați T -ul contului ,,371 Marfuri ’’ – și calculați :
2puncte*5
a. rulajul debitor
b. rulajul creditor
c. total sume debitoare
d. total sume creditoare
e) soldul final
3.Transcrieți pe foaia de concurs, litera corespunzătoare fiecărui enunț (a, b, c, d) și
notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că enunțul este adevărat și litera F, dacă
apreciați că enunțul este fals.
10 puncte
a) Soldul final al contului 301,,Materii prime’’ poate fi creditor. 2,5
puncte*4

100
b) Formula contabilă 401 = 5121, reflectă înregistrarea ridicării de numerar din
casieria unitatii.
c) Co nturile de activ se se debitează cu intrările.
d) Contul 401 ,,Furnizori’’ poate avea sold final debitor.
Subiectul I I I 30
Puncte
SC “Alfa” SA prezintă la data de 01.01anul curent, următoarele solduri inițiale (Si):
 Si Cont 1012 = 50.000 lei
 Si Cont 1041 = 15.000 lei
 Si Cont 1061 = 20.000 lei
 Si Cont 2133 = 10.000 lei
 Si Cont 301 = 50.000 lei
 Si Cont 401 = 40.000 lei
 Si Cont 5121 = 300.000 lei
În cursul lunii ianuarie anul curent au loc următoarele operații economico –
financiare:
a)Se achiziționeză de la furnizor materii prime în valoare de 50.000 lei, TVA 19 %.
b) Se achită furnizorul de materii prime cu ordin de plată, din contul bancar.
c) Societatea comercială vinde un utilaj , în valoare de 200.000 lei, TVA 19%.
d) Se înregistrează consumul de materii prime, în valoare de 20.000lei.
Se cere :
1.prezentați schematic contul 401 “Furnizori”; 4
puncte
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare; 4
puncte *4=16puncte
date;
3.calculați RC, RD, TSC, TSD, SFC” pentru contul 401 “Furnizori”; 5*2puncte 10
puncte

101
.
Barem de corectare si notare
Subiectul I . Total: 30
Puncte
Pentru fiecare răspuns corect(1,2,3) se acordă câte 10 puncte.; pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
Subiectul II. Total: 30
puncte
1.Pentru răspuns corect se acordă câte 10 puncte ; pentru răsp uns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
2. Punctajul este distribuit astfel; ( 2puncte *5=10puncte)
a) pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 pun cte.
b) pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
c)pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte.
d)pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 punct
e)pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte
3.) Punctajul este distribuit astfel; 2,5puncte *4=10puncte)
a)pentru răspuns corect se acor dă câte 2,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
b) pentru răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
c)pentru răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
d)pentru răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte..
Subiectul Tot al:
30puncte .
Punctajul este distribuit astfel:

102
1..Pentru răspuns corect se acordă câte 4 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte. 4puncte
2.Pentru răspuns corect se acordă câte 4 puncte(a,b,c,d,) pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia,0puncte.
4puncte*4=16puncte
3.Pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte(a,b,c,d,e) pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia,0puncte.
2puncte*5=10puncte

TOTAL 90 puncte +10 Puncte din oficiu=100puncte
Interpretarea rezultatelor testului de progres nr.2
Rezultatele evaluării formative pentru clasa a X -a a sunt redate în tabelul nr.3 și
Tabelul nr.3
Cls.a
X-Aa Nr. elevi cu notele Media
clasei
1-
1,
99 2-
2,99 3-
3,49 4-
4,49 5-
5,49 6-
6,49 7-
7,49 8-
8,49 9.-
9.49 9.50-
10
29 – – – – 1 5 6 7 6 4 8,00

Proce
nt 3,
44% 17,
24% 20,
69% 24,
13%
20,
69% 13
,80%

100%
diagrama nr.3

3,44
17% 20,69 24,13
20,69
13,8
1 5 6 7 6 4 5 6 7 8 9 10
0 5 10 15 20 25 30
5-5,49 6-6,49 7-7,49 8-8,49 9-9,49 9-9,50 NUMR ELEVII
EVOLUTIEA NOTELOR TEST PROGRES
procent numar elvi nota Liniar (procent)

103
COMPETENȚE:
C1. Utilizează planul general de conturi
C2. Foloseste terminologia specifica legislatiei financiar contabile
C3. Determina valuarea bunurilor economice
C4.Utilizeaza procedeele contabile pentru gestionarea patrimonului
.
OBIECTIVELE EVALUARII:
 inregistrarea operatiilor economico financiare utilizand analiza contabila;
 stabilirea corspondentei conturilor pe baza analizei conbtabile.;
 stabilirea articolelor contabile, pe baza analizei contabile;

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Evaluarea sumativa o realizez prin apicatii practice la sfarsit de capitol ,, Patrimoniul
Unitatii Comerciale ’’, prin apicatii practice .Pentru atingerea acestui obiectiv organizez
elevii clasei a X a A in 4 grupe a cate 7 elevi in vederea desfașurării activității.
1.Captarea atenției .
Anunțarea conținutului activității :Recapitulare – Principiile si procedeele sp ecifice
metodei contabilității
Profesorul reactualizează planul de recapitulare (Anexa 1) si explica pe scurt
elevilor modul in care urmează sa realizeze recapitularea.
Profesorul solicită fiecarui grup să -si aleaga un lider care va fi purtătorul de cuva nt
.Liderul fiecarui grup va trage la sorți o fișă cu cerințe de lucru (Anexa 2a),2b),2c),2d
).Apoi ,liderul va lua fișa cu cerințe de lucru trasă la sorți și planșa de lucru efectivă.
2.Desfășurarea activitații

TEST DE EVALUARE
Timpde lucru :1/h
Unitatea de invatare: PATRIMONIUL UNITĂȚII COMERCIALE

104
Profesorul solicită elevilor sa citească cu atenție cerințele de lucru si sa completeze
planșa de lucru cu markere.Stabilește si precizează sarcinile de lucru.(Anexa 3).
Vor avea la dispoziție 15 min.
Profesorul prezintă punctajul corespunzător fiecarei cerințe de lucru si completează
spunand că nu se acordă punctaje intermediare pentru răspunsuri incomplete.
Fiecare grup completează independent planșa de lucru.Dupa expirarea timpului
,fiecare lider va prezenta intregii clase planșa de lucru completată de grupul sau care a fost
,initial,fixată pe flipchart.
Înainte de a începe prezentările ,profesorul cere elevilor să -si deschidă caietele
pentru a nota,pe scurt,precizările liderilor.Profesorul intervine cu intrebări suplimentare si
solicită clasei să corecteze sau să completeze răspunsurile,dacă es te cazul.
În timpul fiecărei prezentări,profesorul va face notări pentru fiecare grup,ținand
cont de calitatea răspunsurilor.(Anexa 4).
3.Asigurarea transferului
Se precizează punctele slabe si se recomandă să se mai insiste asupra lor.
4.Evaluarea rezultatelor .
Se acordă fiecarui grup,funcție de modul in care a rezolvat cerințele de lucru cu un
calificativ :
 F.B.(foarte bine),între 80 -100 puncte
 B.(Bine), între 60 -79 puncte
 S.(Suficient),între 10 -59 puncte.
 În funcție de punctajele obținute profes orul va acorda note tuturor participanților la
lecție ,astfel :punctaj intre 80 -100 puncte: nota 9 pentru punctaj intre 80-90 puncte
si nota 10 pentru punctaj intre 91 -100 puncte
 punctaj intre 70 -79 puncte :nota 8
 punctaj intre 60 -69 puncte :nota 7
 punctaj intre 50 -59 puncte :nota 6
punctaj intre 41 -49 puncte :nota 5
 punctaj sub 40 puncte :nota 4.
Pentru ca fiecare membru din grupă să știe care este nota cu care a fost evaluat si
notat,profesorul realizează pe flipchart un tabel in care va trece punctajul fiecărei grupe si
nota corespunzătoare.(anexa 5).

105
Profesorul va ține cont de răspunsurile individuale ale elevilor ,respectiv
completările pe care le -au adus in momentul prezentării rezolvării de către lideri.

Anexa 2a)
1.Definiți contul (10puncte)
2. Se prezintă o situație privind, 401 “Furnizori” pe luna ianuarie 2017:
SI (soldul initial) la inceputul lunii Ianuarie al contului furnizori este de 80.000
In cursul lunii au avut loc urmatoarele operatii economice:
e) pe data de 3 -01-2017,se achizitioneaza marfuri de la furnizori in valuare de 10.000le
plus TVA;
f) pe data de 5 -01 -2017 societatea plateste 10.000 lei fata de furnizori prin contul bancar;
g) pe data de 8 -01-2017 societatea achizitioneaza materii prime in valoare de 100.000
plus T.V.A;
h) pe data de 20 -02-2017 societatea plateste 50.000 lei fata de furnizori prin contul
bancar;
Se cere :
1. prezentați schematic contul 401 “Furnizori ”; 20 puncte
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare;
2,5*4=10puncte 3.Calculați RE, RD, TSC, TSD, SFC”
10punc te*5=50puncte
Anexa 2b)
1Prezentati regulile de functionare ale conturilor de pasiv (10puncte)
2. Se prezintă o situație privind, “ 5121 “Conturi la banci in lei”pe luna ianuarie
2016:
SI (soldul initial) la inceputul lunii Ianu arie al contului “Conturi la banci in lei”este
de 100.000lei
In cursul lunii au avut loc urmatoarele operatii economice:
a) pe data de -2 01-2017 se cumpără, cu plata din contul bancar, titluri de participare:1.000
bucăți cu prețul unitar de achiziție 5 lei.
b) pe data de 5 -01 -2017 societatea plateste 10.000 lei fata de furnizori prin contul bancar;
c) pe data de 20 -01-2017 societatea plateste 20.000 lei fata de furnizori prin contul
bancar;
d) pe data de 25 -01-2017 se incaseaza de la clienti prin contul bancar suma de 20.000 lei

106

Se cere :
1. prezentați schematic contul 5121 “Conturi la banci in lei ”; 20 puncte
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare;
2,5*4=10puncte 3.Calculați RE, RD, TSC, TSD, SFC”
10punc te*5=50puncte
10punc te oficiu
Anexa 2 c)
1.Cum se numește legătura dintre conturi ?
(10puncte)
2. Se prezintă o situație privind, 1012’’ Capital subscris varsat “pe luna
Ianuarie 2017:
SI (soldul initial) la inceputul lunii Ianuarie al contului “Capital subscris
varsat ‘ ’’ este de 100.000lei.
In cursul lunii au avut l oc urmatoarele operatii economice:
a) pe data de -2 01-2017 o societate majoreaza capitalul social prin incorporarea
primelor de capital in valoare de 100.000 lei
b) pe data de 5 -01 -2017 se achiziționează un mijloc de transport în valoare de 40.
000 lei
c) pe data de 20 -01-2017 Se cumpără materii prime în valoare de 700 lei
d) pe data de 25 -01-2017 A.G.A.admite retragerea unui asociat care detinea 10%
din capitalul firmei,respectiv 10.000 lei.

Se cere :
1. prezentați schematic contul 1012 “ Capit al subscris varsat ”; 20
puncte
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare;
2,5*4=10puncte 3.Calculați RE, RD, TSC, TSD, SFC”
10punc te*5=50puncte
10 punc te oficiu
Anexa.2 d)
1.Ce este dubla înregistrare ?
2. Se prezintă o situație privind, “ 4111 “Clienti”pe luna Ianuarie 2017:

107
SI (soldul initial) la inceputul lunii Ianuarie al contului “Clienti”este de
100.000lei
In cursul lunii au avut loc urmatoarele operatii economice:
a) pe data de -2 01-2017 se vand marfuri catre clienti in valuare de 30.000 lei plus
T.V.A.
b) pe da ta de 5 -01 -2017 societatea incaseaza de la clienti prin contul bancar
contravaloarea marfurilor;
c) pe data de 20 -01-2017 vinde produse finite de la clientii ei in valuare de 20.000
lei T.V.A.inclus ;
d) pe data de 25 -01-2016 se incaseaza de la cli enti prin contul bancar suma de
20.000 lei
Se cere :
1. prezentați schematic contul , 4111 “Clienti “”; 20
puncte
10 punc te
oficiu

2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare;
2,5*4=10puncte 3.Calculați RE, RD, TSC, TSD, SFC”
10punc te*5=50puncte
1 0 punc te
oficiu
Interpretarea rezultatelor testului sumativnr.4
Clas
a Nr.
elevi
testați Nr. elevi cu notele Media
clasei
1-
1,99 2-
2,99 3-
3,99 4-
4,99 5-
5,99 6-
6,99 7-
7,99 8-
8,99 9-10
aXa
A 28-
0 0 0 1 – – 2 5 20 8.88
Proc
ent 3,
600 0 7,14
% 17,8
6 71,40
% 100%

108
Rezultatele evaluării sumative pentru clasa a X -a Aa sunt redate în tabelul nr.4 și
diagrama nr.4
3.3.2.Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina contabilitate

Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina contabilitate sunt redate in
tabelul si diagrama prezentate , mai jos.

Tabelul nr.4 -Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina
contabilitate

Progresul elevilor este prezentat in diagram a de mai jos:

Diagrama Nr5

% %

Test initial Test progresiv
nr.1 Test progresiv
nr.2 Test sumativ
Nota

7,52 7,75 8,00 8,88
7,52 7,75 8 8,88
6,5 7 7,5 8 8,5 9
test initial test progresiv nr.1 test progresiv nr.2 test sumativ NOTE
TIP DE TEST MEDIA
3,6 7,14 17,86 71,4
1 2 5 20
5 7 8 9
-20 0 20 40 60 80
% TEST SUMATIV
PROCENT
NR.ELEV
NOTA Liniar (PROCENT)

109

Puncte tari:

Astfel, cu ajutorul celor trei tipuri de teste de evaluare, au avut o contributie la
crearea unei imagini asupra stadiului și dinamicii realizării obiectivelor în raport cu care s –
a făcut evaluarea. Ele au permis stabilirea dificultăților întâmpinate de elevi în realizarea
anumitor obiective și să se realizeze demersurile necesare în scopul ameliorării acestora.
Rezultatele obținute de către elevi la testele de progres 1 și 2 au fost comparate cu
cele obținute la testul de evaluare inițială relevă o creștere valorică influențată de folosirea,
în procesul de predare -învățare, a metodelor moderne.
Toate aceste constatări aratata importanta textelor docimologice ca instrument de
evaluare, ele standardizând condițiile de examinare, modalitățile de notare, aducând
obiectivitate evaluării.În situația în care elevul nu reușește să demonstreze însușirea unei
competențe, acesta are posibilitatea de a parti cipa la o nouă evaluare, după o perioadă de
pregătire.
În urma administrării testelor scrise notele obținute de elvi reprezintă o etapă importantă
din punctul de vedere al tuturor celor implicați/interesați: elevi, părinți, profesor i,
angajatori, comunitate. Profesorii, unitatea școlară sunt interesați de rezultate, de feedback –
ul unui examen, de exemplu, pentru că obțin informații referitoare la nivelul de pregătire al
elevilor în raport cu standardele naționale, performanța elevilo r în raport cu anumite
variabile etc.
3.4.Analiza unui proces de evaluare – (planificarea evaluării la modulul
contabilitate).
Obiectivele evaluării :
1.Proiectarea și organizarea evaluării : stabi rea obiectivel or evaluării școlare în
strânsă corelare cu rezultatele școlare( planificarea evaluării)
2.Realizarea și aplicarea/administrarea instrumentelor/probelor de evaluare
prin:
-realizarea de itemi ,matricea de specificație, aplica rea unor teste de evaluare cu
barem de corectare și notare;

110
3.Asigurarea calității procesului de evaluare :
analiza categoriil or de teste , elabora rea planul ului de actiune remediala pentru
fiiecare clasa de elevi carere studiaza discipline economice in special modulul de
contabilitate;
 organiza re evaluare si,elabora rea planul ului de evaluare ;
 construi rea instrumente lor de evaluare si a competențe lor;
 admin istrarea probele or de evaluare;
 raporta rea si valorifica rea rezulta telor verificarilor .
3.4.1. Planul de evaluare pentru discipline economice
1.Funcțiile planului de evaluare:
 oferă o imagine sistematică de ansamblu asupra manierei în care vor fi
evaluate rezultatele învățării;
 definește o abordare sistematică în vederea îmbunătățirii continue a
procesului de evaluare.
 Este un prim pas (faza de planificare) în ciclul continuu de îmbunătățire
a procesului de evaluare.
 Poate fi utilizat pentru a detalia toate specificațiile procesului de
evaluare

2.Elaborarea unui plan de evaluare
Elaborarea unui plan de evaluare ,p oate fi reprezentat ca un proces ce urmeaza ciclul
calitatii (PDCA ):
Plan – planifica evaluarea
Do – Implementeaza evaluarea (metodele)
Check – Verifica rezultatele la nivel de proces si de produs
Act – Recomanda imbunatatiri
Elaborarea planului de evaluare –
Planificare (Plan) Verificare (Evaluare/Măsurare
Implementare (Rea lizare) Revizuire și îmbunătățire

3.Elaborarea unui plan de evaluare presupune urmatoarele etape:
a) Stabilirea scopului evaluarii
b) Evaluarea surselor

111
c) Stabilirea obiectivelor evaluarii
d) Stabilirea metodelor
e) Specificarea instrumentelor
f) Verificarea planului
Dupa elaborarea unui plan de evaluare sunt necesare cateva intrebari cheie:
 planul de evaluare acoperǎ toate elementele critice care trebuie evaluate?;
 pot fi evaluate elementele critice in tr -o maniera valida?;
 componentele definite contribuie la o evalu are eficace si eficienta?;
Resurse necesare evaluării :
Pentru atingerea obiectivelor procesului de învățământ (predare – învățare – evaluare) este
nevoie de:
 resursele materiale (spații de învățământ, mobilier, materiale didactice,
mijloace tehnice etc)
 resurse umane (profesori, elevi, personal auxiliar etc.).
Costurile evaluării depind de:
 complexitatea calificării,
 de competențele care trebuie evaluate
 de tipurile și de numărul de metode de evaluare utilizate
 de echipamentele necesare de persoanele necesare pe durata evaluării.
Pregătirea elevilor pentru evaluare
Pregătirea elevilor pentru evaluare prin conștientizarea :
 obiectivelor care trebuie atinse ;felului cum vor fi evaluate achizițiile învățării.
Profesorul:
 prezintă elevilor metodele de evaluare care vor fi utilizate în procesul de
evaluare a competențelor;clarifică modul în care își vor demonstra competența
;explică modul în care vor trebui să prezinte dovezile de competență produse
anterior.
3.4.2. Calitățile instrumentelor de testare ( validitate, fidelitate, obiectivitate,
aplicabilitate )
Parcurgerea etapelor unui test de evaluare presupune, raspunsurile urmatoarelor
intrebari prezentate mai jos:
 pentru cine proiectez testul și în ce scop ? ;
 ce obiective și conținuturi va acoperi testul?;

112
 ce fel de itemi trebuie să elaborez în așa fel, încât testul să măsoare în mod valid
cunoștințele, priceperile și capacitățile elevilor? ;
 câți itemi din fiecare tip trebuie să proiectez?
 cât de lung va fi testul (cât timp și ce număr de itemi) ? ;
 cât de dificil va fi testul? ;
 în ce mod vor fi notați i te mii testului? .
3.4. 2.1.Etape în proiectarea și elaborarea testelor

 precizarea obiectivelor – descrierea comportamentului ce trebuie pus în evidență
de către elevi și indicarea conținutu lui aferent acestuia.;stabilirea conținutului
(teme, capitole, grup de lecții) din care se va susține testarea;
 stabilirea variantelor de itemi – obiectivi, semiobiectivi sau subiectivi în funcție
de obiective/ competențe si de conținuturi ;
 elaborarea ite milor
 organizarea testului – gruparea itemilor de acelasi tip și eșalonarea lor în ordinea
dificultății, începând cu cei mai ușori și terminând cu cei mai dificili .
 estimarea timpului de lucru necesar pentru rezolvarea probei.
 barem de corectare și notar e
În elaborarea testelor, am parcurs urmatoarele etape:
 stabilirea obiectivelor și a conținutului;
 structura logică a conținutului;
 formularea întrebărilor (itemilor) în raport cu obiectivele și conținutul lecțiilor;
 precizarea exercițiilor și a problemelor de rezolvat;
 fixarea punctajului pentru acestea;
La elaborarea baremului de corectare și notare am ținut cont de următoarele:
 să fie ușor de înțeles și de aplicat;
 să specifice în mod clar care răspunsuri sunt acceptate și care nu sunt accep tate;
 să nu permită aprecieri contradictorii ale aceluiași răspuns;
 să nu fie discutabile din punct de vedere al adevărului științific variantele de
răspuns;
 să specifice numărul de puncte acordat pentru fiecare răspuns integral sau parțial;
 se va acorda punctaj integral dacă elevul a dat un răspuns corect din punct de
vedere științific, dar care nu a fost menționat în baremul de corectare.

113

3.4.3.Elaborarea ,,Planului de evaluare’’ în cadrul orelor de contabilitate

Unitatea de învățământ: Liceul Tehno logic ,,Ciorannii De Jos’’
Profilul: Servicii
Plan de evaluare
1.Scop: Dezvoltarea deprinderilor de a acorda feed -back constructiv în cadrul orelor de
contabilitate

Forme
de
evaluare Competente
evaluate Rezultatul
invatarii Locul
evalu
arii resurse metodice
Materiale Timp Instrumente de
evaluare
Evaluar
e
Initiala C1: Utilizează
planul general de
conturi
C2Foloseste
terminologia
specifica
legislatiei
financiar
contabile ;
C3Determina
valuarea
bunurilor
economice

C4Utilizeaza
procedeele
contabile pentru
gestionarea
patrimonului -să identifice
funcțiile contabile
a conturilor;
-să efectueze
analiza contabilă;
-să înregistreze
operațiile
economico –
financiare în
ordine cronologică
în conturi prin
formule contabile
;
-să-și formeze
priceperi și
deprinderi de
execuție corectă și
în timp optim a
lucrărilor Sala
de
clasa Planul
genera
l de
conturi
;

Test
initial; 45
minute  Observar
ea
sistemati
ca
 Proba
scrisa

114

3.4.4. Proiectarea matricei de specificații 34–
Matricea de specificații indică ceea ce urmează a fi testat – competențele de evaluat prin
raportare la conținuturile învățării.

34 Profesor evaluator -competente profesionale

contabile
aplicative ;
Evaluar
ea
Formati
va
C3
Calculeaza
contravaluarea
marfurilor
Preturile en -gross
cu amanuntul;
Lucrul in echipa;
Sala
de
clasa Fisa de
lucru 15
minute Studiu de caz
Evaluare
remedială a
competentei

Evaluar
ea
Sumativ
a

C1 Utilizează
planul general de
conturi pentru
înregistrarea
evenimentelor și
tranzacțiilor

C2 Înregistrează
evenimentele și
tranzacțiile în
contabilitate
-identificare, pe
bază de simbol,
din planul general
a conturilor
specifice pentru
fiecare eveniment
sau tranzacție;
-folosirea
conturilor
corespu nzătoare
evenimentelor și
tranzacțiilor –
conturi -de
capitaluri,.

Sala
de
clasa

Fisa de
lucru
45
minute

practica/scrisa

Test de evaluare

115
1. Etapele parcurse în elaborarea,, Matricei de specificații’’ :
 competențe/rezultate ale învățării evaluate;
 ponderea competențelor / rezultate ale învățării evaluate în testul , în funcție de
numărul orelor prevăzute de curriculum/proiectul de lungă durată;
 domenii de cunoaștere evaluate;
 ponderea domeniilor de cunoaștere pe care le evaluaez ponderea competențelor/
rezultatelor învățării .
După proiectarea Matriciei D e Specificații am stabilit tipurile de întrebări folosite în
evaluare de redactarea a întrebărilor. Aceste elemente componente ale unui instrument de
evaluare poartă denumirea de itemi .Astfel matricea a fost analizata prin distribuirea
itemilor ,ponderea itemilor pe niveluri cognitive,gradul de acoperire al continuturilor.
Matricea de specificații prezentată mai jos, realizează corespondența dintre nivelurile
cognitive și conținuturi:

Matrice de specificații’’

116

3.4.4.1. Prezentarea administrării instrumentului de evaluare (exemplificare -test de
evaluare sumativă) Niveluri
cognitive

Continuturi
A-si
aminti A Înțelegee A
aplica A analiza A
evalua Total
itemi Pondere
%

1.Definiție,
importanță,
structură, cont I a
1(1-
6puncte)
II b
1 Ic
1(6puncte) IIIIa
1 Ib , III1a
1
1-
(6puncte) 6 40|%
2.Reguli de
funcționare
a conturilor,
legatura de la cont
la bilant si invers Ib
1 IIIa,IIIb
1 IIc
3
IIIa
1 IIIa
6 40%
3.Analiza contabila IIa
1 II b
1 IIIa
IIIa
IIc
1
3 20%
4.Formula
contabilă și
articolul contabil
IIb
1

IIb
1

IIIa,

Total itemi 3 3 3 5 1 15

Pondere %

20% 20% 20% 33,33% 6,67% 100% 100%

117
Instrumentul de evaluare aplicat este un test de evaluare sumativă la clasa a X –
.A,Contabilitatea unitatii economice’’. În proiectarea testului s -au avut în vedere:
 elaborarea itemilor în corelare cu competențele de evaluare, competențele – generale
și com petențele specifice corespunzătoare;
 asamblarea itemilor cu respectarea matricei de specificație, prin atingerea în mod
gradat și echilibrat a tuturor nivelelor taxonomic;.
 realizarea unui barem de corectare explicit, care să permită o notare obiectivă a
testului.
Proba de evaluare a fost structurată pe următoarele categorii de itemi :
 Subiectul 1 – a fot constituit din 3 itemi obiectivi , astfel:1 item cu alegere
multipla,1item de tip pereche,1item cu alegere duală(a,b,c,d,e), presupunând
formularea unei cerințe cu două vaiante complementare de răspuns (Adevărat/
Fals), 2 itemi semiobiectivi astfel:1item de completare si 1item cu raspuns scurt ;
 Subiectul 2 – a fost constituit din 2 itemi semiobiectivi ,astfel:1 item cu intrebare
structurata,1 item c u raspuns scurt (a,b,c,d,), 3 itemi subiectivi ,rezolvare
probleme;
 Subiectul 3 – a fost constituit dintr -un 1 item subiectiv (cu răspuns deschis) de tip
raspuns rezolvare de probleme si 1 item semiobiectiv intrebari structurate;
În ceea ce privește nota atribuită probei de evaluare am ales acordarea unui punctaj total de
90 puncte plus 10 puncte din oficiu.
3.4.4.2.Analiza aplicării baremului de corectare și notare .
Proiectarea baremului de corectare și notare a presupus realizarea corespondențelor dintre:
obiectivele de evaluare, unitățile de conținut, criteriile și indicatorii de evaluare .
Baremul de corectare și notare conține indicatori de natură cantitativă și ca litativă. Astfel:
 în cazul itemilor de tip obiectiv predomină criteriul de corectare cantitativă;
 în cazul itemilor semiobiectivi și, în special, al celor subiectivi, reperele de
corectare își diminuează aspectul cantitativ, intrând în funcțiune criteriile calitative,
cărora le -am asociat puncte.
În cadrul procesului de evaluare, asocierea aspectelor cantitative cu cele calitative
este firească și necesară, întrucât „două dintre operațiile principale ale evaluării
sunt măsurarea și aprecierea.

118
3.4.4.3.Exe mplificare -test progresiv calsa. -a Xa(pag.nr. 90),si test sumativ clasa
aXIa,conform planului de evaluare.

Modulul II: Contabilitatea Evenimentelor Si Tranzactiilor
Calificarea Profesională: Tehnician În Activitati Economice
Profilul: Servicii
Unitatea de invatare :Contabilitatea Capitalurilor
Timp:1/h
CLS.Xl. -A

Test de evaluare sumativă
Competențe:

C1: utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor și
tranzacțiilor;
C2: înregistrază evenimentele și tranzacțiile în contabilitate;

Obiectivele evaluarii:
1.identificarea, pe bază de simbol, din planul general al conturilor specifice pentru
fiecare eveniment sau tranzacție;
2. folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor -conturi -de
capitaluri;
3.identificarea evenimentelor și tranzacțiilor -constituirea, majorarea și diminuarea
capitalului, alte operații de capitaluri ;
4.utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în contabilitate -pargurgerea
etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacție;
5.stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente și tranzacții -articole contabile
simple, compuse corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor;

Modulul II: Contabi litatea Evenimentelor Si Tranzactiilor
Cls:a.Xl. -Aa
Nume elev: –

119

Test De Evaluare

Din oficiu se acordă 10 puncte.

Subiectul I. Total: 30 puncte
Realizează înregistrările contabile pentru următoarul eveniment

La 02.01 anul curent se constitue o întreprindere, pe baza contractului de societate și a
statutului, cu un capital social de 50.000lei. Capitalul subscris se eliberează în proporție de
100% după cum urmează:
 în numerar 2.500 lei
 o clădire evaluată la 27.500 lei
 un teren evaluat la 5.300 lei
 materii prime 500 lei
 materiale 300 lei
 dreptul de utilizare al unui brevet 100 lei
 un mijloc de transport evaluat la 10.000 lei
 titluri de participare la 1.800 lei
 mărfuri 1.500 lei
 alte valori 500 lei

Subiectul II Total: 40 puncte

2.O întreprindere emite 5000 de obligațiuni cu valoarea de 10 lei /obligațiune, valoarea de
emisiune fiind de 9 lei/ obligațiune, iar dobânda de 20%. Durata împrumutului este de 5
ani. Se varsă prim a tranșă și dobânda aferentă. Realizați înregistrările contabile pentru:
a. Emisiunea de obligațiuni cu primă;
b. Primirea împrumutului din emisiunea de obligațiuni;
c. Înregistrarea dobânzii datorate;

120
d. Amortizarea primelor privind rambursarea obligațiunilor;
e. Plata ratei scadente și a dobânzilor aferente

Subiectul III TOTAL: 20
puncte
. Completați următorul rebus:35
A
1
2
3
4
5
6
7
B
A-B: Surse constituite în urma rezultatelor pozitive ale activității de exploatare.
1:rezerve constituite din profitul net
2.rezerve constituite din profitul brut
3.rezerve constituite în baza hotărârii adunării generale
4.utilizarea rezervelor se trece în…….. contului
5.soldul final al contului 1012 este…..
6.rezervele sunt surse proprii a unor elemente de…………………….
7.bunurile mobile si imobile a unei persoane fizice sau juridice

35 Auxiliar curricular pg.76 -77.

121
BAREM – de corectare si notare
Profil: Servicii
Clasa: a XI -a

Subiectul I. TOTAL: 30
puncte
Pentru analiza contabilă corectă și completă și scrierea corectă și completă a formulei
contabile se acordă 10 puncte , iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0
puncte. 3x10p = 30
puncte1.
Nr.
crt. Data Explicații Conturi
Sume
D C
1 02-ianuarie Subscrierea capitalului social 456 1011 50.000
2 02-01 Aducerea aportului %
456 50.000
5311 2.500
212 27.500
2111 5.300
301 500
302 300
205 100
2133 10.000
262 1.800
371 1.500
532 500
3 02-01 Transformarea capitalului
nevărsat în varsat 1011 1012 50.000

Subiectul II. TOTAL: 40
puncte

2 .Pentru analiza contabilă corectă și completă și scrierea corectă și completă a formulei
contabile se acordă 7 puncte , iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0

122
puncte.Pentru sume corecte in formula contabila se acorda cate un punct ..TOTAL=40
puncte

 7p pentru fiecare formula corecta 5×7 =
35p
 1p pentru sume corecte in formula contabila 5×1 =
5p

a)Emisiunea de obligațiuni cu primă
% = 161 50 000
461 45 000
169 5 000

b)Primirea împrumutului din emisiunea de obligațiuni
5121=461 45 000
c)Înregistrarea dobânzii datorate
666=1681 10 000
d)Amortizarea primelor privind rambursarea obligațiunilor
6868=169 1 000

e)Plata ratei scadente și a dobânzilor aferente .
% = 5121 2 000
161 1 000
1681 1 000
Subiectul III Total: 20
puncte
3.Solutie(Dezlegare )rebus:
Punctajul se distribuie astfel:
Cate 3 puncte pentru fiiecare solutie corecta de la 1la 6,adica 3puncte*6 =18puncte
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.Pentru solutia corecta pe
coloana verticala A_B se acorda cate 2puncte .
TOTAL 20 PUNCTE

123

Total 90puncte+10 puncte din oficiu=100 puncte

A
1 S T A T U T A R E
2 L E G A L E
3 A L T E R E Z E R V E
4 D E B I T U L
5 C R E D I T O R
6 R E E V A L U A R E
7 A V E R E
B

124
FISA – evaluare elev-cls.a XI -Aa

Evaluarea progresului unui elev spre atingerea obiectivelor presupune compararea
performanțelor sale actuale cu rata așteptată de progres. În funcție de decalajul constatat
se organizează apoi programe remediale . Se inițiază astfel o activitate de monitorizare
continuă
Ca urmare ceea ce face obiectul evaluării, sunt rezultate, prestații, performanțe,
produse ale activității din care vor ilustra evoluția capacităților, intereselor, atitudinilor.
Datele verificării și evaluării constituie un factor de reglare a activități i:
 pentru profesor – cum să -și dozeze materialul, ce trebuie reluat în pași mai mici,
evidența surselor de eroare etc. MODULUL:IV Contabilitatea Evenimenteor Si Tranzactiilor

Nivel
Taxon
omic Cunostiinte
(achizitia
informatiei)
Intelegere Aplicare Analiza Sinteza Evaluare
Total
(+
) (-)
Comp
etente
Elev Identificarea
unor
date,concept
,relatii,discipline
i contabilitate Descrierea
unor
procese,fapte
,fenomene
disciplinei
conabilitate aplicarea
cunostintel
or,rezolvar
ea unei
situatii
,problema Compar
a,
,clasific
a,fapte,
procese
,fenom
ene Analizear
ea
,faptelor,
proceselo
r,situatiil
or
specifice
,discilinei
de studiu evaluarea
,aprecierea,sit
uatiile
,interpretarea
faptelor,proce
selor
Elev 1 + + + + + – 5 1
Elev 2 + + + + + + 6 0
Elev 3 + + – – + + 4 2
Elev 4 + – – – – – 1 5
Total 4 3 2 2 3 2

125
 pentru elevi – indiciu în reglarea efortului de învățare (un reper în dozarea investiției de
timp în viitor, " semnal de alarmă" pentru promovare etc.), grație evaluării, elevul ia act
de cerințele față de pregătirea sa și își conturează aspirațiile proprii;
 pentru p ărinți – o bază de predicție sau garanție a reușitei în viitor, in diciu pentru
acordarea de sprijin. Presiunea familiei împinge uneori la supramotivare, în timp ce
teama de eșec a copilului îl face să aspire la "mai puțin"; presiunea spre "mai mult"
are dr ept efect aspirația spre "mai puțin" pentru a evita decepția.

3.5.Plan de activitate remedială -la modulul contabilitate
Planul remedial36 este realizat in urma unui proces de evaluare si are ca scop
desfasurarea unei activitati remediale care nu se refer a la reluarea procesului de
predare.Profesorul care deruleza un plan remedial trebuie sa aiba calitatea unui ,medic care
identifica simptomele,si ofera cu dragoste si grija tratamentul elevului sau.
Plan de activitate remedială este rezultat din nevoi ide ntificate din analiza unui proces
de evaluare
Este necesar pentru a stabili clar: ce, cum, de către cine și în cât timp trebuie realizate
măsurile de îmbunătățire a calității procesului didactic (învățare și/sau evaluare).
În acest plan se notează:
 prioritățile (care sunt urgențele)
 activitatea propriu -zisă (ce trebuie făcut concret)
 grupul țintă (elevul sau elevii căruia/cărora i se adresează)
 intervalul de timp (până când)
 persoana responsabilă (de către cine)
 resurse (de ce avem nevoie)

Realizarea unui plan remedial necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
a)identificarea aspectelor care trebuie identificate;
b)diagnoza;
c)stabilirea cauzelor;
d)stabilirea posibilelor remedieri la (nivel de clasa si/sau elev).

a)-IDENTIFICAREA ASPECTELOR CARE TREBUIE IDENTIFICATE;

36 Profesor evaluator -competente profesionale

126
 prin rezultatele învățării constatate :
– în clasă (nu răspunde frecvent la intrebări, pare confuz);
– în realizarea temelor pentru acasă (teme neefecuate total/parțial sau
copiate);
– la teste (rezultate slabe);
 prin comportament :
– atitudini față de activitățile de învățare (dezinteres, neimplicare, evitare)
– absenteism desfășurarea de alte activități în timpul orelor (desen, lectură,
telefon
B)-DIAGNOZA37

• Ce? Neințelegerea conceptelor / informațiilor predate / care ar trebui
învățate :
De ce? datorată modului de predare, deprinderilor mentale insuficient dezvoltate
ale elevului
Ce? Lipsa abilităților privind rezolvarea de probleme :
De ce?
– incapacitatea de a folosi cunoștințele acumulate pentru rezolvarea unor
situații concrete
– incapacitatea de a face transfer
– incapacitatea de a face analize
– incapacitatea de a interpreta/ evalua
C)Stabilirea cauzelor;
• Capacitate limitată de memorare
• Nu ințelege ce citește (citire/ gândire critică)
• Cunoștințe insuficiente (goluri)
• Dificultăți de comunicare
• Mediul din care provine (nivel de educație/ socio -economic al familiei)
• Atitudinea părinților față de școală
• Dotare insuficientă a școli i
• Climatul din școală
Actiunile remediale trebuie corelate cu cauzele identificate.

37 Profesor evaluator -competente profesionale

127
• Factori fizici (dizabilități)
• Factori individuali (abilități diferite de comunicare în scris și oral, instabilitate
emoțională)
• Factori dependenți de profesori (lipsa de încredere în profesor, viteza de
abordare a subiectelor datorită încărcării programelor, metodele de predare,
climatul creat în clasă de către profesor, indicații insuficiente/neclare privind
sarcinile de lucru/evaluare)
D)Stabilirea posibilelor remedieri la (nivel de clasa si/sau elev).
• Exerciții pentru dezvoltarea gândirii critice –nu mai mult de 5 – 10 elevi
odată.
• Atenție individualizată a profesorului
• Fără umilire
• Diversificarea activităților de învatare de la foarte simplu spre simplu apoi la
complex
• Activități de învățare repetitive
• Activități de învățare în grup/ echipă
• Fișe de lucru individualizate
• Curriculum adaptat/ personalizat
Indiferent de modul în care se structurează un plan remedial, el trebuie să aibă în vedere/ să
conțină:
• diagnoza
• măsuri de remediere individualizate
• Modalități de realizare

3.5.1.1.Elaborare: ,,Plan Remedial’’ – la modulul contabilitate
Clasa : aX-Aa Disciplina Contabilitate An scolar 2016 -2017
Profesor :RÃDULESCU MARIA
Activitati posibile pentru reducerea decalajelor identificate;
 recuperarea cunostintelor /atingerea competentelor;
 dezvoltarea limbajului economic corespunzator;
 imbunatatirea perceptiei in timpul orelor ;
 imbunatatirea capacitatii de a realiza corelatii intre conturi si operatiile
economice corespunzat oare;

128
 dezvoltarea abilitatilor de invatarte;
Planul de activitate remediala a fost elaborat pentru un test de evaluarre sumativa la
clasa aXaA.Rezultatele privind aceasta evaluare sunt redate in tabelul nr.2,diagrama cu
,nr.2 .In baza cauzelor identificate se stabilesc masurile remediale in panul remedial
prezentat mai jos.

PANUL REMEDIAL
Decalaje
identificate
(de ce ?) prioritățile
(care sunt
urgențele?)
activitatea
-remediala
(ce trebuie
făcut
concret)
grupul țintă
(elevul sau
elevii
căruia/cărora
i se
adresează intervalul de
timp (până
când)
persoana
responsabilă
(de către
cine)
resurse (de ce
avem nevoie)

Neînțelegerea
informațiilor
care ar f i
trebuit
învățate Dezvoltarea
competențelor
de înțelegere
a (cer ințelor
și sarcinilor
de lucru) Exerciții
de
dezvoltare
a gândirii
critice cls.a x -a 3ore/săptămână
timp de 2
săptămâni Profesorul
clasei Manualul
Auxiliar
curricular
Incapacitatea
de a folosi
cunoștințele
însușite Dificultăți de
exprimare Activități
de învățare
repetitive
individuale
sau în grup Cls.x 1
oră/săptămână
timp de 4
săptămâni Profesorul
clasei Fișă de lucru
individualizată
sau de grup

Reprezentarea
greșită a
formulei
contabile Aplicarea
gresita a
regulilor de
functionarea
ale conturilor
de active
respective
pasiv Exerciții
repetitive
De aplicare
a regulilor
de
functionare
ale
conturilor 1 oră/săptămână
timp de 4
săptămâni Profesorul
clasei Fișe de lucru

129
pentru a
reda o
formula
simpla
respective
compusa

3.5.1.2. Analiza ,,Planului Remedial’’ la modulul contabilitate
Analiza ,,Planului Remedial’’ este rezultatul unui proces de învățare și are ca scop
derularea unor activități remediale. Planul remedial este întocmit în urma unei evaluări
sumative la clasa a X-a, modulul I – Contabilitate Generala , domeniul de pregatire
comert , profil Servicii. Competența vizată în evaluare este C1 Folosește terminologia
specifică legislației financiar -contabile.
Se constată că un număr de 2 elevi au obținut note sub 5, ceea ce indică faptul că aceștia nu
și-au însușit competențele vizate. Am centralizat punctajele pentru acești elevi într -un tabel
prezentat redate in tabelul nr.2,diagrama cu ,nr.2 . Elevii care au obținut aceste note nu se
încadrează în categoria elevilor cu un număr mare de absențe și nu deranjează orele.
Aceștia au probleme și la alte discipline de studiu. Analizând tabelul de mai jos se observă
că acești elevi au răspuns la itemi obiectivi, cei semiobiectivi și subiectivi nefiind tratați
corect. Cauzele ca re au dus la aceste rezultate sunt:
 elevul nu înțelege ceea ce citeste;
 nu are suficiente noțiuni însușite; are dificulte in interpretarea datelor;
 capacitate limitată de memorare;
 nu are capacitate de analiza
.
În baza cauzelor identificate se stabile sc măsurile remediale din a in panul remedial redat
in pagina cu nr.128 ,pentru cei 2 elevi cu note sub 5. Pentru neînțelegerea informațiilor care
ar f i trebuit învățate vor avea loc activități săptămânale timp de 4 săptămâni prin care
elevii vor face exer ciții de dezvoltare a gândirii critice. Pentru incapacitatea de a utiliaza
cunostiștințele însușite tot săptămânal vor avea loc activități de învățare repetitive
individuale sau în grup în vederea eliminării pe cât posibil a dificultăților de exprimare .
Pentru însușirea regulilor de functionare ale conturilor, elevii vor avea exerciții repetitive

130
de parcurgere a anaizei contabile si de reprezentare a formulei contabile simpla ,dubla
,respectiv recapitulativa. Persoanele responsabile cu desfășurarea activi tăților remediale
sunt profesorul clasei și dirigintele. Mijloacele și modalitățile de remediere pot fi
diversificate și completate cu altele, ținând seama de specificul fiecărei clase și în funcție
de particularitățile fiecărui ele.
Pentru dezvoltarea competentelor de intelegere a cerintelor si sarcinilor de lucru vor
urma mai multe exercitii de dezvoltare a gandirii critice pe parcursul a doua saptamani
respectiv ,6 ore.Pentru elevii cu note sub 6 se pune accentual pe lucrul in echipa cu
activitati de invatare repetitive in vederea eleiminarii pe cat posibil confuziilor in ceea ce
priveste regulile de functionare ale conturilor de activ respectiv Pasiv.In concluzie
aplicatiile practice in cadrul laboratorelor tehnologice sunt o prioritate in cadrul orelor de
contabilitate.Tabelul nominal prezentat mai jos prezinta situatia elevilor cu note sub 5.
Persoanele responsabile cu desfasurarea activitatilor remediale sunt profesorul
clasei si dirigintele clasei.Mijloacele si modalitatile de remediere pot fi completate si
diversificate cu altele ,tinand cont de specificul clasei si de particularitat ile fiecarui elev.

Cls.aXa -A – Tablel nominal cu elevii cu note sub 5 la modulul: Contabilitatea
Unitatii Economice

3.5.1. 3. Instrumente Complementare/Alternative/Moderne De Evaluare Nume
prenume
elev Oficiu
(10
puncte) Subiectul I -(30 p) Subiectul II -(30
p) Subiectul III (30
p) Total

puncte Nota

1(6p),2(6p,)3(6p),4(6p),5(6p) 1(16p) 2(10p) 3(4p)
1.(20p)2.(10p)
Elev 1 10 20p 10p – 30 4

131
Printre cele mai utilizate instrumente complementare pentru modulul
contabilitate,sunt:
1.Observarea sistematică a elevilor38 Poate fi făcută pentru a evalua
performanțele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv –
atitudinale. Observare a sistematică a comportamentului elevilor furnizează
profesorului informații relevante asupra performanțelor elevilor săi din perspectiva
capacității de acțiune și relaționare, competențe și abilități Caracteristicile care pot
fi evaluate prin observare si stematică sunt: Concepte și capacități:
 organizarea și interpretarea datelor ;
 selectarea și organizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru ;
 utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva ;
 utilizarea calculatorului în situații corespunzătoare ;
Atitudinea elevilor față de sarcina dată:
 concentrarea asupra sarcinii de rezolvat ;
 implicarea activă în rezolvarea sarcinii ;
 punerea unor întrebări pertinente profesorului ;
 completarea / înd eplinirea sarcinii ;
 revizuirea metodelor utilizate și a rezultatelor ;
Comunicarea:
Discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înțelegerii acesteia.
În mod practic profesorul are la dispoziție trei modalități de înregistrare a acestor
informații:
 fișa de evaluare
 scala de clasificare
 lista de control
Studiul de caz :39 este o metodă de învățare/evaluare prin care se realizeaza o apropiere
de viața, de practică, deoarece elevii au posibilitatea de a cunoaște și ințelege fapte,
situații, probleme r eale cu care se confruntă. Cazul studiat permite stabilirea
caracteristicilor și principiilor comune clasei căreia îi aparțin situațiile descrise, dar și
stabilirea/explicarea aspectelor specifice care dau identitate proprie situației
Succesiunea secvențel or instruirii este:

38 Iordache Elena – formator -valuator competente profesionale p.68
39 Iordache Elena – formator -valuator competente profesionale.p.71

132
 impărțirea clasei in grupe;
 desemnarea liderului fiecarei grupe;
 distribuirea și rezolvarea sarcinii de lucru în timpul prevăzut;
 prezentarea rezultatelor/soluțiilor fiecărei echipe, de catre fiecare lider de grup,
profesorul fiind moderator.
 alegerea soluției
Proiectul40 este o metodă interactivă de învățare/ evaluare , care presupune o
microcercetare sau o investigație sistematică a unui subiect care prezintă interes
pentru elevi. Metoda proiectului implică activ elevii pe tot parcursul activităților
desfășurate. De regulă aceste activități se finalizează cu un " produ s" concret: un
dosar tematic, un ghid, o broșură scrisă de elevi, realizarea unei colecții, a unei
expoziții.
Ca și în cazul investigației, profesorul stabilește lista temelor de proiect, perioada
de realizare și -i inițiază pe elevi sau pe studenți asupra etapelor și a tehnicilor de lucru
(individual sau colectiv).
Competențele dobândite prin educația tehnologică inițială (formală) din liceul
tehnologic sunt identificate prin Standardele de pregătire profesională (SPP), pe niveluri de
calificare – nivelul 4.
Dobândirea certificatului de calificare profesională de nivelul 4 se face pe baza
susținerii de către candidați a unui examen. Acest examen are caracter național și, prin
modul său de proiectare și administrare, beneficiază de măsuri suplimentare de asigurare a
calității (de exemplu, prin activitatea monito rilor de calitate ca membri ai comisiilor de
examinare).
Proiectul reflectă cunoștințele și competențele generale si specifice dobândite de
către elev, atât din punct de vedere teoretic cât si practic și își propune să verifice
capacitatea candidatului de a sistematiza și a sintetiza cunoștințele generale în domeniu și
pe cele de specialitate, de a utiliza deprinderile și competențele formate în rezolvarea
problemelor teoretice și practice, de a utiliza soluții moderne și eficiente de organizare și
derulare a proceselor tehnologice specifice specializării absolvite, de a utiliza tehnologiile
informatice moderne, în aplicații specifice domeniului de specializare. care constă într -o
probă practică, realizarea unui proiect pe durata ultimului semestru de pregăt ire și o probă
orală: prezentarea și susținerea proiectului.

40 Iordache Elena – formator -valuator competente profesionale.p.7 3

133
Fiecare candidat realizează proiectul sub îndrumarea unui cadru didactic desemnat de
unitatea de învățământ. Poate fi îndrumător de proiect numai un cadru didactic de
specialitate care are în no rma de predare module din curriculumul pentru calificarea de
nivel 4 pentru care se organizează examenul de certificare. Îndrumătorii de proiect sunt,
de regulă, cadre didactice de specialitate cu experiență în evaluarea competențelor
profesionale care dau dovadă de obiectivitate, corectitudine, flexibilitate, respect,
responsabilitate .
Rolul îndrumătorului este de a ghida candidatul pentru a -și pune în valoare cât mai
bine „elementele de noutate” pe care acesta le realizează singur, pe parcursul elaborări i
proiectului.
Îndrumătorul de proiect are următoarele obligații :
 face cunoscute din timp temele pentru proiectele elevilor care se califică prin stagii
de pregătire practică, precum și competențele care se au în vedere prin execuția și
susținerea proiec tului, conform standardului de pregătire profesională pentru
fiecare calificare;
 oferă consultanță și sprijin elevilor în alegerea temei pentru proiect;
 recomandă bibliografia minimală, precum și documentația necesară executării
proiectului și le discută în detaliu cu candidatul;
 definitivează, împreună cu fiecare candidat pe care îl îndrumă, planul și etapele de
elaborare a proiectului atât pentru partea de realizare practică, cât și pentru partea
de redactare și prezentare a proiectului;
 oferă consult ații, îndrumă și monitorizează, pe tot parcursul realizării proiectului,
activitatea elevilor îndrumați, progresul în realizarea proiectului, precum și modul
de proiectare și redactare a prezentării acestuia;
 se asigură că fiecare candidat al cărui proiec t îl coordonează își elaborează singur
proiectul, atât partea practică, cât și partea scrisă, respectiv tehnoredactată;
 susține cel puțin 5 întâlniri de monitorizare a proiectului cu fiecare candidat,
conform planificării individuale, și consemnează obser vațiile pe fișa individuală de
evaluare a proiectului și a susținerii orale;
 acordă și asigură primirea sprijinului necesar specific, de către eventualii candidați
cu cerințe educaționale speciale, conform necesităților impuse de tipul de cerință,
pe tot parcursul pregătirii și execuției proiectului;

134
 în vederea realizării proiectelor, cadrele didactice care îndrumă proiecte pot solicita
conducerii unității de învățământ organizarea unui program de consultații și de
către alte cadre didactice, specialiști, reprezentanți ai partenerilor sociali etc., pentru
a le facilita elevilor accesul la informațiile necesare;
 completează, pentru fiecare candidat, fișa de evaluare a proiectului și a susținerii
acestuia (părțile I – III, destinate monitorizării activități lor elevului), asumându -și
responsabilitatea pentru evaluarea și pentru observațiile consemnate.
Etapele parcurse in realizarea unui proiect sunt:
1. COPERTA 1
2. Coperta interioara (PAGINA CU TITLUL LUCRARII)
3. CUPRINS (paginat)
4. Argument – 2-2,5pagini (importanta temei si motivul alegerii temei)
5. Partea I – Prezentarea generala a societatii (intre 10 -15 pagini)
6. Partea a II -a Abordarea teoretica a temei alese (10 -12 pagini)
7. Partea a III – partea aplicativa – Studiu de Caz (intre 5 -10 pagini)
8. Concluzii
9. Bibliografie
10. Anexe
Exemplificare :Studiul De Caz In Cadrul ,, Evaluarii Competentelor Profesionale
Nivel 4 la cls.aXII -aA,,Tehnician In Activitatii Economice’’
Nume elev:
1.Alegerea Temei : Studiu de caz realizat la Societatea Agricolă „20 MAI” Ciorani
Privind elaborarea Bilantului contabil
2.Structura Proiectului ,respectiv continutul minimal al proiectului:
CAPITOLUL I – Prezentarea generală a societății S.A. „20 MAI” Ciorani
Prezentarea generală a firmei S.A. „20 MAI” Ciorani
 Istoricul firmei S.A „20 MAI”Ciorani
 Echipa de conducere
 Descrierea generală a afacerii
 Obiective. Strategii. Tactici
 Structura personalului
 .Descrierea produselor și modul de folosire
 Descrierea clienților și a surselor de aprovizionare

135
 Principalii furnizori ai S.A „20 MA I” Ciorani
 Principalii clienți ai S.A „20 MAI”Ciorani
CAPITOLUL II Bilanțul contabil și evoluția sa –(parte teoretica)
 Importanța bilanțului contabil
 Structura bilanțului contabil
 Norme de întocmire , verificare și analiză a bilanțului contabil
 Întocmirea bilanțului contabil
CAPITOLUL III -Studiu De Caz – Contabilitatea La Societatea Agricolă “20 MAI ”
Ciorani
 Analiza indicatorilor de performanță
 Analiza indicatorilor de eficiență
 Analiza indicatorilor de lichiditate
 Anal iza nivelului de îndatorare sau de solvabilitate
 Analiza rentabilității
 Concluzii
 Bibliografie
 Anexe
3. Specificatii de tehnoredactarea proiectelor
Proiectul cuprins intr -un singur fisier – trebuie tehnoredactat pe calculator
(programul word xp sau 2007,2010), cu urmatoarele specificatii de formatare a
textului:
Formatul paginii: A4;
Marginile paginii: Stanga 2 cm, Dreapta 1,5 cm, Jos 1,5 cm, Sus1,5 cm;
Fontul de editare: Times New Roman (cu litere romanesti – diacritice);
Dimensiunea fontului: 12 ;
Distanta dintre randuri : la 1,5 randuri;
Paginile se vor numerota : in partea de jos a paginii, centrat;
Titlurile principale (ex. CAPITOLUL 1 ….) se vor redacta cu caractere majuscule,
centrate, ingrosate, dimensiunea caracterului de 16 puncte.

136
4.Graficul de monitorizare a derularii tehnoredactarii proiectelor in anul
scolar, 2017-2018 la clasa, a XII -aA.
In aceasta etapa profesorul coordonator stabileste obiectivele pentru fiecare
cele cinci perioade de intalnire cu elevii iar in acest sens stabileste un grafic
.Elevul a luat la cunostinta prin semnatura personala.

Întâlniri pentru monitorizarea proiectului ( cel puțin 5 întâlniri ) sunt prezentate in
tabelul de mai,jos :
Realizarea fisei de evaluare de catre profesorul coordonator si evaluator in cadrul
comisiei de evaluare ,cometente profesionale nivel,4.
Completez, pentru fiecare candidat, fișa de evaluare a proiectului și a susținerii
acestuia (părțile I – III, destinate monitorizării activităților elevului), asumându -mi
responsabilitatea pentru evaluarea și pentru observațiile consemnate.
Fișa de evaluare a proiectului și a susținerii orale se completeaza conform anexei
nr. 2 la metodologie .(vezi anexa nr .8). Nivel
de
califi
care Cla
sa Numar
proiecte Profesori
coordonatori
Perioada Obiective
Indrumator
proiect
4 XII RÃDULESCU

MARIA I:29.01-12-02-/2018 Stabilirea structurii
proiectului in functie de
competentele vizate si a
bibliografiei
II : 12.02 -22.02
/2018 Analizarea si corectarea
argumentului si a CAP. I
III:12-03-29.03./
2018 Analizarea si corectarea
CAP. II
IV:16-04-30.04 –
/2017 Analizarea si corectarea
CAP. III si a concluziilor

V.14 -05/24 -05-2018 Verificarea formei finale a
proiectului

137

3.6. Analiza rezultatelor testariolr initiale la discipline economice
Analiza rezultatelor testariolr initiale la discipline economice in special contabilitate
si masurile ce se impun in cadrul Comisiei De Evaluare Si Asigurarea Calitatii in
anul scolar 2017 -2018.
Comisia De Evaluarea Si Asigurarea Calitații
An scolar: 2017 -2018
Catedra : Economic -Administrativ –Servicii
Comisia:TEHNOLOGII
Prof:Maria Rădulescu
Analiza Rezultatelor Testarilor Initiale
La Disciplina:M1 -Bazele Contabilitatii
Anul De Studiu:1
Competențe:
C1 Folosește vocabularul specific contabilității;
C2. Caracterizeaza perioadele de evoluție ale contabilității;
Obiectivele Evaluarii:
 Folosirea vocabularului specific contabilității;
 Caracterizarea perioadelor de evoluție ale contabilității;
Tabel nr. cu rezultatele Testarilor Initiale
Cla
sa A
bs
–
en
ti Nr.
elevi
testat
i Nr. elevi cu notele Medi
a
clasei 1-
1,99 2-
2,99 3-
3,99 4-
4,99 5-
5,99 6-
6,99 7-
7,99 8-
8,99 9-10
aIX
-A 2 26
1 1 3 6 4 8 2 1 6,08

138

Puncte Slabe:

 11 au insusit corespunzator dictionarul specific disciplinelor economice
obtinand note intre 7 si 10,procentual 42,30%;
 10 elevi au obtinut note intre 5si 6,99,procentual 38,46%;
 5-elevi au obtinut sub 5,procentual 19,24%;
Aspecte care pot fi imbunatatite:
 dobandirea mai rapida a termenilor specifici economici ,din dictionarul aflat la
inceputul fiiecarei unitati de continut;
 accent pe dobandire abilitatlor practice (rezolvarea de prbleme);
 eliminarea confuziei facute la elevi in recunoasterea elementelor patrimoniale
de activ respectiv pasiv ;
Masuri propuse :
 se va lucra la tablă mai mult, vor ieși prin rotație la tablă toți elevii;
 vor primi teme mai multe de lucru ,pentru acasă;
 explicația în etapa de comunicare ;
 învățarea prin descoperire , prin răspunsuri la întrebări;;
 problematizarea prin crearea situațiilor problemă;
 conversația de consolidare în etapa de fixare a cunoștințelor;
 se are in vedere respectarea principal elelor principii didactice;
 principiul participării și învățării active;
 principiul asigurării progresului gradat al performanței
principiul conexiuni inverse;

Comisia De Evaluarea Si Asigurarea Calitații
An Scolar: 2017 -2018

139
Catedra : Economic -Administrativ –Servicii
Prof:Maria Rădulescu
Competențe:

C1 Folosește vocabularul specific contabilității;
C2. Determină bunurile economice, drepturile și obligațiile titularului de
patrimoniu
C3 Utilizează echipamentele, softurile și documentele specifice

Analiza Rezultatelor Testarilor Initiale
La Disciplina:M1 – Contabilitate Generala -Anul De Studiu:2
Clas
a Abs-
enti Nr.
elevi
testa
ti Nr. elevi cu notele Medi
a
clasei 1-
1,9
9 2-
2,99 3-
3,99 4-
4,99 5-
5,99 6-
6,99 7-
7,99 8-
8,99 9-10
X-A 2 27 –
– – 1 10 6 3 6 1 6,12

 10 au insusit corespunzator dictionarul specific disciplinelor economice obtinand
note intre 7 si 10,procentual 37,03 %;
 16 elevi au obtinut note intre 5 si 6,99 ,procentual 59,26%;
 1-elev a obtinut sub 5,procentual 3,71%;
Puncte Slabe:
 Aspecte care pot fi imbunatatite
 dobandirea mai rapida a termenilor specifici economici ,din dictionarul aflat la
inceputul fiiecarei unitati de continut;
 accent pe dobandire aabilitatlor practice (rezolvarea de prbleme);
 eliminarea confuziei facute la elevi in recunoasterea elementelor patrimoniale ;
Masuri propuse:
 se va lucra la tablă mai mult, vor ieși prin rotație la tablă toți elevii;
 vor primi teme mai multe de lucru ,p entru acasă;
 explicația în etapa de comunicare ;
 învățarea prin descoperire , prin răspunsuri la întrebării

140
 problematizarea prin crearea situațiilor problemă;
 conversația de consolidare în etapa de fixare a cunoștințelor;
 se are in vedere respectarea prin cipalelelor principii didactice;
 principiul participării și învățării active;
 principiul asigurării progresului gradat al performanței
 principiul conexiuni inverse .

Analiza Rezultatelor Testarilor Initiale
La Disciplina :Contabilitatea Evenimentelor Și Tranzacțiilor
Anul De Studiu:3

COMPETENȚE:
C1. Utilizează planul general de conturi
C2. Foloseste terminologia specifica legislatiei financiar contabile
C3. Determina valuarea bunurilor economice
C4.Utilizeaza procedeele contabile pentru gestionarea patrimonului
OBIECTIVELE EVALUARII:
 identificarea elementelor contului si descr ierea regulilor de functionare a
conturilor;
 inregistrarea operatiilor economico financiare utilizand analiza contabila;
 stabilirea corspondentei conturilor pe baza analizei conbtabile.;
 identificarea asemanarilor si deosebirilor intre bilant si cont;
 stabilirea articolelor contabile, pe baza analizei contabile;
Puncte tari:
 elevii cunosc mai bine partea de teorie;
 elevii cls.xi -aa, cunosc modul de utilizare a planului de conturi general mult
mai bine ,comparativ cu anul scolar anterior; Cla-
sa Elevi
Abse
nti Nr.
elevi
testați Nr. elevi cu notele Media
clasei 1-
,99 2-
2,99 3-
3,9
9 4-
4,9
9 5-
5,99 6-
6,99 7-
7,9
9 8-
8,99 9-10
aXI-
a A 1 26 0 0 2 3 2 5 5 4 5 6,95

141
 19 elevi procentual, 73,07 % cunosc regulile de funcționare ale conturilor;
 La XI -a A, 5 elevi au obtinut note intre 9 -10;
 5 elevi au obtinut note sub, sub 4 .
Puncte Slabe:
 sunt elevi care nu cunosc nici la ora actuala functionalitatea conturilor de activ
,respectiv pasiv,
 cunosc etapele analizei contabile ,si inca prezinta deficiente in formarea
priceperilor si deprinderilor de executie corecta a lucrarilor contabile cu
caracter aplicativ.
De aceea sunt necesare urmatoarele masuri:
Masuri propuse de cat re profesor privind actul predarii:
 aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabilă din
patrimoniul întreprinderii și instituției publice;
 se va lucra cu ,,Planul De Conturi General ’’la ficare oră de contabilitate;
 se vor efect ua înregistrări contabile pentru fiecare clasă de conturi;
 se va lucra la tablă mai mult, vor ieși prin rotație la tablă toți elevii ;
 vor primi teme mai multe de lucru ,pentru acasă.

Analiza Rezultatelor Testarilor Initiale
La Disciplina: Realizarea Situatiilor FInanciare si Calculatia Costurilor
Anul De Studiu:4
OBIECTIVE:
a) să folosească corelațiile Planului de conturi
– să identifice clasa de conturi în Planul de conturi
– să identifice funcțiile contabile a conturilor

142
– să efectueze an aliza contabilă
– să înregistreze operațiile economico -financiare în ordine
cronologică în conturi prin formule contabile
b) să-și formeze priceperi și deprinderi de execuție corectă și în timp optim a
lucrărilor contabile aplicative
Obiect ivul fundamental: formarea de priceperi și deprinderi de aplicare a tehnicilor de
înregistrare a operațiilor patrimoniale în contabilitate privind inregistrarea, evenimentelor
si tranzactiilor economice .
Rezultatele evluarii La Disciplina: Realizarea Situatiilor FInanciare si Calculatia
Costurilor
Tabel nr.

Pornind de la rezultatele obtinute de elevi, in urma rezolvarii, pas cu pas, a
instrumentului de evaluare, raportandu -ne la obiectivele evaluarii, pot fi concluzionate
urmatoarele:
 unele obiective ale evaluarii au fost atinse de un procent mare de elevi la
cls.XIIaA.Rezultatele obtinute de cei 26 de elevi care au participat la evaluare,ai
clasei XII -aA si masura in care obiectivele de evaluare au fost atinse, ne arata ca
aceste rez ultate sunt acceptabile .
 pentru elevii de la XII -a,in urma evaluarii obiectivele propuse au fost atinse.
Masuri propuse de catre profesor privind actul predarii:
 aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabilă din
patrimoniul întreprinderii și instituției publice;
 in continuare se vor folosi urmatoarle procedee de instruire si anume:
 explicația în etapa de comunicare ;
 Aspecte care pot fi imbunatatite : Cla-
sa Abs
enti Nr.
elevi
testa
ti Nr. elevi cu notele Medi
a
clase
i 1-
1,99 2-
2,99 3-
3,99 4-
4,99 5-
5,99 6-
6,99 7-
7,99 8-
8,99 9-10
XII-
A
1 26 0 0 0 3 8 11 1 – 3 6,20

143
 asteptari din partea elevilor de a transpune în practică cunoș tințele teoretice,
dorința de a -și perfecționa tehnica de operare în contabilitate, implicarea în
rezolvarea unor teme complexe;
 dobandirea mai rapida a termenilor specifici economici ,din dictionarul aflat la
inceputul fiiecarei unitati de continut. -accent pe dobandire aabilitatlor practice
(rezolvarea de prbleme);
 profesorul urmărește activitatea elevilor și îi sprijină pe cei care întâmpină
greutăți;

Liceul Tehnologic -,,Cioranii De Jos’'
Comisia De Evaluarea Si Asigurarea Calitații
An scolar: 2017 -2018
Catedra : Economic -Administrativ –Servicii
Prof:Maria Rãdulescu
Clasa: a -XII-a A
Analiza Rezultatelor Testărilor Inițiale
Disciplina: Finantarea Afacerii
Anul De Studiu:1

144

COMPETENȚE :
C1: Determină sursele proprii și străine în finanțarea unei afaceri;
C2 : Utilizează documentele și registrele obligatorii în derularea unei afaceri;
C3: Identificã funcțiile bilanțului.

Tabel nominal cu testările Inițiale la Disciplina: Finantarea Afacerii

Puncte tari:

 elevii au fost capabili sa identifice tipurile de surse de finantare;
 sa selecteze sursele proprii de finantare ale agentului economic;
 sa selecteze sursele straine de finantare dupa natura si scadenta;
Puncte slabe:
 unii elevi nu au noțiuni elementare precum: structura capitalului propriu,structura
rezerveleor,credite bancare;
 elevii cu note sub 7 nu stiut sa caracterizeze sursele proprii si imprumutate;
 nu au intocmit documentele si registrele obligatorii in derularea unei afaceri;
Masuri propuse:
 dobandirea mai rapida a termenilor specifici economici ,din dictionarul aflat la
incepu tul fiiecarei unitati de continut;
 accent pe dobandire abilitatlor practice (rezolvarea de probleme),etc.

3.6.1.Reprezentare grafica cu ponderea notelor la testele initiale la modulul
contabilitate pe clase elevi in anul scolar 2017 -2018

Nr.
elevi
testat
e Nr. elevi cu notele Media
clasei
1-
1,99 2-
2,99 3-
3,49 4-
4,49 5-
5,49 6-
6,49 7-
7,49 8-
8,49 9.-
9.49 9.50-
10
29 1 7 7 9 5 7,52

145
Grafic.nr.1 -Ponderea notelor pe clase in anul scolar 2017 -2018 –Teste Initiale –
Contabilitate

TESTE INITIALE -CONTABILITATE

Grafic Nr.2 -Ponderea Notelor Pe Clase La Testele Initiale -Contabilitate
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
NR.ELEVI CLS.IX ELEVI CLS.X ELEVI CLS. XI ELEVI CLASA XII NOTE 1 -5
NOTE 5 -7
NOTE 7 -10

146

Grafic Nr.3 –Teste Initiale -2017 -2018

Grafic. Nr.4 -Situatie Notelor Pe Clase –Teste Initiale Contabilitate -2017 -2018

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
CLS.IX CLS.X CLS.XI CLS.XII 1
0 0 0 1
0 2
0 1
1 3
0 3
10 2
3
2-2,99 3-3,99 4-4,99 5-5,99
2-2,99 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 09.-10
0 5 10 15 2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
09.-10

147

0 2 4 6 8 10 12
CLS.IX CLS.X CLS.XI CLS.XII 2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
09.-10

148
Grafic. Nr.5 -Situatia Notelor Pe Clase –Teste Initiale Contabilitate -2017 -2018

3.6.2.Concuzii finale in aprecierea rezultatelor scolare ale testelor
Cu privire la rezultaltele obtinute de elevi in procesul de evaluare s -au tras
urmatoarele concluzii ;
Puncte Tari:
Pentru disciplinele noi introduse la clasele a IX -a liceu ,cum ar fi Bazele
Contabilitatii si Organizarea Unitattii Economice .elevii au au știut :
 sã- si insusesca concepte noi specifice acestor discipline economice;.
 elevii sunt doritori sa cunoas ca lumea afacerilor;
 le place idea de a fi liberi intreprinzatori;
 la clasele care au ca disciplina de studiu contabilitata sub toate formele
cunoscute ,elevii cls.a XII –au au avut cele mai bune rezultate comparativ
cu celelante clase respectiv clas.ele a X-si a XI -a..(grafic.nr.1 )
 Mai mult de 75%,din elevi stiu sa utilizeze un plan de conturi ,sa parcurga etapele
analizei contabile .formula contabila ,articol contabil ,sa inregistreze in mod
cronologic si sistematic operatiile economico financiare,compe tente ce au fost
dobandite pe parcursul a 3 ani de studiu ;(grafic.nr.2 )
0 5
10
15 CLS.IX CLS.X CLS.XI CLS.XII
CLS.IX CLS.X CLS.XI CLS.XII
09.-10 1 1 5 3
8-8,99 8 6 4 0
7-7,99 4 3 5 11
6-6,99 6 6 5 8
5-5,99 3 10 2 3
4-4,99 1 1 3 0
3-3,99 1 0 2 0
2-2,99 1 0 0 0 SITUATIA NOTELOR PE CLASE SI
NUMAR DE LELEVI

149
 la clasele, XI -Aa sI XII -A.sunt un numar de 5 respectiv 3 elevi cu note intre 9si 10
comparativ cu elevii claselor IX -A respectiv cls.X -A,unde doar 2 elevi au obtinut
note intre 9si 10;
 tot clasele a XI SI A XII -A au fost 16 elevi care au obtinut note mai mari de 7
;comparativ cu elevii claselor a IX -a A si elevii clasei a X -a A;
PUNCTE SLABE
 La disciplina:Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor, elevii cunosc
mai bine partea de teorie,dar nu cunosc modul de utilizare a planului de
conturi general, nu cunosc regulile de funcționare ale conturilor, nu cunosc
dubla înregistrare și corespondența conturilor.
MASURI PROPUSE;
 se va lucra în echipe, lecțiile se vor desfășura la modul interactiv;
 modul de predare – învățare, se va desfășura la modul diferit în funcție de nivelul
congnitiv al elevilor;
 se vor realiza ore suplimentare de lectură, activități unde se vor folosi me tode;
alternative, centrate pe elev.Se va pune accent deasemenea pe evaluare și
autoevaluare;
Aspecte care pot fi imbunatatite :
 asteptari din partea elevilor de a transpune în practică cunoștințele
teoretice;
 gandirea pozitiva in ccea ce priveste liber a initiativa ;
 independenta in desfsurare a unor activitati independente ;
 dorința de, implicare în rezolvarea unor teme complexe, etc;

Profesorul va trebui :
 să-și orienteze propria activitate înspre conceperea și realizarea unor situații de
învățare vi zând formarea la elevi a competențelor specifice domeniului;
 să-și manifeste creativitatea didactică în adecvarea demersurilor didactice la
particularitățile elevilor cu care lucrează;
 să orienteze elevii în cunoaștere și comunicare prin apelul, în cunoș tință de
cauză, la concepte și practici ale liberei inițiative;

150
 aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabilă din
patrimoniul întreprinderii și instituției publice;
Desi vorbim despre clase cu rezultate slabe pana la rezultate bune la invatatura,
problemele intampinate sunt urmatoarele:
 in unele cazuri elevii nu inteleg care sunt sarcinile lor, solutiile pe care trebuie
sa le dea; s -a remarcat dezinteres fata de in vatatura la multi dintre elevi iar
masurile care se impun sunt urmatoarele:
 punctele minus sunt contabilizate, iar prin eliminarea acelor elemente
deficitare(prin rezolvarea lor) cu timpul putem ajunge la rezultate mai
bune.Toate acestea permit deschiderea discutiei despre un proces educational cu
un final nefericit;
 se va incerca stimularea elevilor cu ritm lent de invatare prin munca
individuala, sarcini sau teme diferentiate, activitati in grup sau in echipa;
 se vor realiza activitati suplimentare unde s e vor folosi metode alternative,
centrate pe elev;
 se va pune accent de asemenea pe evaluare si autoevaluare.;
 se va incerca implicarea parintilor in procesul educational.
In continuare se vor folosi urmatoarle procedee de instruire si anume;.
 explicația î n etapa de comunicare ;
 învățarea prin descoperire , prin răspunsuri la întrebării;
 problematizarea prin crearea situațiilor problemă;
 conversația de consolidare în etapa de fixare a cunoștințelor;
 se are in vedere respectarea principalelelor principii di dactice;
 principiul participării și învățării active;
 principiul asigurării progresului gradat al performanței;
 principiul conexiuni inverse;
 dobandirea mai rapida a termenilor specifici economici ,din dictionarul aflat la
inceputul fiiecarei unitati de continut;
 accent pe dobandire abilitatlor practice (rezolvarea de probleme),etc.

Măsuri didactice propuse pe perioada desfãșurãrii anului șc olar:
 procesul de predare -învãțare se va adapta în funcție de nivelul cognitiv și de
stilurile de învãțare ale elevilor;

151
 se va insista pe recapitularea și sistematizarea noțiunilor prezentate în anii
anteriori;
 vor fi promovate situațiile din viața reală ș i se va urmări aplicarea cunoștințelor la
probleme reale, pentru a se ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale
angajaților și ale societății;
 elevilor li se va permite să aplice propriul mod de înțelegere a conținutului, prin
descoperire, c onversație și realizarea de materiale cum ar fi: proiecte, scheme,
portofolii.

152
CONCLUZII

Obiectivul principal al cercetarii realizate il constituie studierea eficientei metodelor
participative studiate in actul didactic la disciplina contabilitate la clasa aXaA-
respectiv a XI- aA, in ani de studiu diferit.S -a pornit de la ipoteza ca aceste metode
active sunt potrivite disciplinei respectiv modulului de contabilitate datorita
valentelor formative care realizeaza o legatura puternica dintre teorie si practica .
Profesorul modern imbina metodele traditionale cu cele moderne doarece e singura
cale ideala care conduce elevul spre afirmare si valorizare .
În elaborare a testelor, am parcurs urmatoarele etape:
 stabilirea obiectivelor și a conținutului;
 structura logică a conținutului;
 formularea întrebărilor (itemilor) în raport cu obiectivele și conținutul
lecțiilor;
 precizarea exercițiilor și a problemelor de rezolvat;
 fixarea punctajului pentru acestea;
In ceea ce priveste, obiectivele evaluării am parcurs urmatoarele etape :
1.Proiectarea și organizarea evaluării prin:
 stabil irea obiectivele lor evaluării școlare în strânsă corelare cu rezultatele
școlare( planifi carea evaluării)
2.Realizarea și aplicarea/administrarea instrumentelor/probelor de evaluare
prin:
 realizarea de itemi ,matricea de specificație,aplica rea testelor de evaluare
,aplicarea barem ului de corectare și notare;
3.Asigurarea calității procesului de evaluare prin:
 analiza rea categoriil or de teste ,elabora rea planul de actiune remediala pentru
fiiecare clasa de elevi care studiaza discipline economice in special modulul de
contabilitate;
 organiza rea evaluar ii prin elabora rea planul ului de evaluare ;construi rea
instrumente lor de evaluare a competențelor;

153
 administra rea probele lor de evaluare;
 raporta rea și valorifica rea rezultatele lor , verificărilor .
Cu privire la e valuarea , autoevaluarea si urmărirea progresului scolar am avut i n
vedere urmatoarele obiective :
 am analizat modul de proiectare a unei evaluări în corelație cu planificarea
rezultatelor învățării;
 am analizat instrumentele utilizate pentru evaluare;
 am diferențiat prin exemplificare , evaluarea inițială, formativă, sumativă.
 am acordat feed -back

 ;

154
BIBILIOGRAFIE SELECTIVÃ
 Albu Gabriel , „Comunicarea interpersonală”, Ed.Institutul European, 2007
 Albu Gabriel , „Repere pentru o concepție umanistă asupra educației”, Ed.Paralela
45,
 2005
 Bocoș Mușata , „Instruire interactivă . Repere pentru reflecție și acțiune”, Ed.
Presa Universitară Clujeană, 2002
 Bontaș Ioan , “Pedagogie – tratat”, Ed.BIC – All, București, 2005
 Burja Vasile, Burja Camelia, Voiculescu Florea, Voiculescu Elisabeta ,
Didactica științelor economice – ghid metodologic cu caracter aplicativ,
editura Polirom, Iași, 2006
 Ciobanu, Olga – Didactica disciplinelor economice, editura ASE, București,
2004
 Carcea Maria Ileana , “Consultanță și consiliere educaționa lă, Ed.Didactică și
Pedagogică, 2005
 Cerghit Ioan , “Metode de învățământ”, Editura Polirom, 2006
 Ciobanu Olga , “Educație economică, Ed.ASE, 2000
 Crețu Daniela , “Psihopedagogie, elemente de formare a profesorilor ”, Ed. Imago,
2001
 Cristea Sorin , „Curriculum pedagogic”, Ed.Didactică și Pedagogică, 2006
 Cristea Sorin , „Pedagogie pentru pregătirea examenelor de definitivat, grad
didactic II, grad I, reciclare”, Ed. Hardiscom, 2000
 Cucoș Constantin , „Pedagogie”, Ed. Polirom, 2002
 Cucoș Constantin , „Psihopedagogi e pentru examene de definitivare și grade
didactice”, Ed. Polirom, 2004
 Diaconu Gheorghe, Pitulice Cosmina , “Contabilitatea financiară armonizată a
unităților economice”, Ed.Bibliotheca, 2005
 Druță Maria Elena, Badea Florica, Mihai Nina , “Didactica discipl inelor
economice. Considerații teoretice și aplicații”, Ed.ASE, 2004
 Dulamă Maria Eliza , „Elemente de didactică. Teorie și aplicații”, Ed.Clusium,
2008
 Dulamă Maria Eliza , „Metodologii didactice activizante. Teorie și practică”,
Ed.Clusium, 2008
 Dulamă Mar ia Eliza , „Metodologie didactică”, Ed.Clusium, 2006

155
 Enache Roxana ,suport de curs -Profesionalizarea carierei didactice,2011
 Feleagă Niculae , “Tratat de contabilitate financiară”, Ed.Economică, 2005
 Ionescu Miron, Chiș Vasile , „Pedagogie -suporturi pentru formarea profesorilor”,
Ed. Presa Universitară Clujeană, 2003
 Ionescu Miron, Chiș Vasile , „Strategii de predare și învățare ”, Ed. Științifică , 2000
 Ionescu Miron, Chiș Vasile , „Strategii de predare și învățare ”, Ed. Științifică ,
2000
 Ionescu Miron, Radu Ioan , “Didactica modernă”, Ed.Dacia, 2005
 .Iucu Romiță , “Managementul și gestiunea clasei de elevi”, Ed.Polirom, 2000
 .Jinga Ioan, Negreț Ion , “Învățarea eficientă”, EDITIS, 1999
 Joița Elena , “Eficiența instruirii”, Ed.Didactică și Pedagogică, 2008
 Manoles cu Marin , “Evaluarea școlară, Ed.Meteor, 2006
 Mucică Teodor , „Îndrumător metodic pentru folosirea mijloacelor de învățământ ”,
Ed.Didactică și Pedagogică, 2001
 Ristea Mihai, Dumitru Corina Graziella ,‘’Bazele contabilității.’’ Noțiuni de bază,
probleme, stud ii de caz, teste grilă și monografie, Editura Universitară, București,2009
 Ristea Mihai , “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Ed.Universitară, 2005
 Ristea Mihai, Dumitru Corina , “Contabilitate aprofundată”, Ed.Universtitară, 2005
 Stan Emil , „Manag ementul clasei”, Ed.Aramis, 2006
 Strãoanu Boni Mihaela ,,Primii pasi in contabilitatea financiara’’
 Spircu Liliana, „Analiza datelor. Aplicații economice”, Ed.ASE, 2008
 Tomșa Gheorghe , “Orientarea și dezvoltarea carierei la elevi”, Casa de editură și
presă
„Viața Românească”, 2002
 Tegledi Monica –
 Vlăsceanu Lazăr , “Decizie și inovație în învățământ”, Ed.Didactică și Pedagogică,
2004
 ,,Didactica contabilitatii’’ ,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea
cadrelor didactice,din invatamantul liceal,care predau discipline economice”
 Suport de curs pentru ‚ ’’Formarea continua a profesorilor de matematica si
discipline economice in societatea cunoasterii ,’’ editura fundației „Andrei Șaguna”
Constanța 2012
 Suport curs, formarea cadrelor didactice i n domeniul,’’ Evaluarii competențelor
profesional e ’’

156
 Suport curs”Didactica firmelor de exercitiu ”in cadrul proiectului ”Perfectionarea
cadrelor didactice,din invatamantul liceal,care predau discipline economice”
 Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1752/2005,
Editura IRECSON, București 2006.
 ..***, Curriculum național aprobat de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului,
anex a nr. I la Ordinul MEN 3914/18.05.2017
Resurse Legislative :H.G.1496/2008OMFPnr.246,OMPFnr.1294/2007
OMFP nr.425/3.03.1998,O.U.G.nr.28/1999,OMFP
nr.3055/2009,OMFP1802/2014,OMFP2634/2015 si norme mtodologice de aplicare;
 Legea nr.31 /16.11.1990 privind societatile comercilale,republicata si actualizata
2016;
 Legea contabilitatii 82/1991,modificata si republicata in 2016
 Legea nr.264/2008 cu modificarile pentru anul 2016;
 Codul fiscal cu norme metodolgice de aplicare ,valabil in 2016
 Monitorul Oficial al Romaniei;
 http://www.codfiscal.net
 http:/conta. .money.ro
 http://www.edu.ro/
 www.google.ro
 http://www.contabilul.manager.ro

157
ANEXA NR.1 -Clasificarea metodelor de invatamant (dupa I Cerghit )

ANEXA NR.2 C.D.L. -FIASA M –,, CALCULE SI PROCESE ECONOMICE’’

158

Nr.
crt. Activități/sarcini de
lucru repartizate Utilaje, instalații folosite, puncte
de lucru Gradul de participare a
elevului în activitate
1 Protectia muncii –
legislatie
Reguli de circulatie
Acordarea primului
ajutor
Rezolvare probleme
in situatii de urgenta. Laborator Scoala Numai asistență
Colaborare
Desfășoară activități
în mod autonom
2 Clasificarea
problemelor posibile
la locul de munca, in
functie de cauze si
efecte Documente ,Registre
Contabile,Etc.Contabile,Cantar,Casa
De Marcat,Calculatoare. Numai asistență
Colaborare
Desfășoară activități
în mod autonom
3 Definirea problemei
identificarea
problemei;
cauze și efecte ale
problemei;cui
aparține problema; Documente ,Registre
Contabile,Etc.Contabile,Cantar,Casa
De Marcat,Calculatoare. Numai asistență
Colaborare
Desfășoară activități
în mod autonom FIȘĂ DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A ACTIVITĂȚII ELEVULUI
LA STAGIILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
Numele și prenumele elevului
Unitatea de învățământ LICEUL TEHNOLOGIC SAT CIORANII DE JOS,
COMUNA CIORANI
Clasa a IX-a A
Domeniul de pregătire
Calificarea profesională
Agent economic partener
Modul – SPP M –,, CALCULE SI PROCESE ECONOMICE’’
Săptămâna 13-17 noiembrie 2017 -(S10)

159
Elevul realizează
calcule simple in
situatii reale agent
economic.
4 Elevul,verifica
rezultatele obtinute in
urma aplicarii
planului de rezolvare
a unei probleme
simple la locul de
munca
Elevul,compara
rezultatele cu cele
preconizate in planul
de rezolvare Documente ,Registre
Contabile,Etc.Contabile,Cantar,Casa
De Marcat,Calculatoare. Numai asistență
Colaborare
Desfășoară activități
în mod autonom
5 Evaluare -Categorii
specifice obiectului de
studiu al contabilității:
active, capitaluri
proprii, datorii
(situația poziției
financiare), venituri
și cheltuieli (situația
performanței
financiare), ecuația
fundamentală a
contabilității Documente ,Registre
Contabile,Etc.Contabile,Cantar,Casa
De Marcat,Calculatoare. Numai asistență
Colaborare
Desfășoară activități
în mod autonom

160
Activități
evaluate
în
stagiile
de
practică
Nr. crt. Criterii de apreciere
a activităților
desfășurare de elev
Ponderea activității
Punctaj acordat Puncta
j/criter
iu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0
Instruire
a
practică
la
agentul
economic 1 Formulează opinii
personale pe o temă
dată 0,
2
2 Citește și utilizează
documente scrise în
limbaj de specialitate 1,
5
3 Aplică legislația și
regulamentele privind
securitatea și
sănătatea la locul de
muncă, prevenirea și
stingerea incendiilor 0,
2
4 Respectă instucțiunile
de lucru 1,
5
5 Își asumă rolurile care
îi revin în echipă și
colaborează cu
membrii echipei
pentru îndeplinirea
sarcinilor 1
6 Efectuează calcule /
deservește utilaje,
echipamente, instalații 0,
5
7 Respectă timpul de
lucru 0,
5
8 Dovedește interes și
motivație în timpul 0,
5

161
lucrului, probează un
comportament
adecvat la locul de
muncă
9 Completează caietul
de practică 1
Pregătire
a
practică
folosind
calculato
– rul 10 Accesează site -uri de
specialitate 0,
5
11 Completează
electronic fișe,
documente pentru
practică 1
12 Rezolvă corect
cerințele fișelor de
lucru 0,
3
13 Accesează materialul
documentar din
biblioteca tehnică/
economic 0,
2
14 Comunică, cu
profesorul/ colegii,
utilizând calculatorul 0,
1
15 Realizază o scurtă
prezentare a
activităților
desfășurate în timpul
stagiilor de pregătire
practică utilizănd
imagini și text
explicative 1
Punctaj total / Notă Semnătura elevului

Numele și prenumele tutorelui Semnătura tutorelui

162

Numele și prenumele coordonatorului de
practică Semnătura coordonatorului de practică
Prof.RÃDULESCU MARIA
Director, Verificat,
Prof. Paula MIRICĂ Director adj.Viorica
CIOBANU

163
Anexa Nr.3 – Clasic Si Modern In Didactica – caracteristici ale procesului de
predare –invatare

Acceptă în mod pasiv ideile
transmise

Argumentează, pune și își pune
întrebări cu scopul de a înțelege Încearcă să reț ină și să reproducă
ideile auzite

Realizează un schimb de idei
cu ceilalți Lucrează izolat

Cooperează în rezolvarea
sarcinilor de lucru
Expune, ține prelegeri

Facilitează și moderează învățarea Impune puncte de vede re

Ajută elevii să înțeleagă și să
explice punctele de vedere Se consideră și se manifestă
“ca un părinte” .

Este partener în învățare Pune accent pe aspectul
cantitativ (cât de multă
informație deține elevul)

Pune accent pe elemen –
tele de ordin calitativ
(valo ri, atitudini).

Vizează clasificarea
elevilor

Vizează progresul în
învățare la fiecare elev Vizează măsurarea și
aprecierea cunoștințelor
(ce știe elevul)

Vizează măsurarea și
aprecierea competențelor
(ce știe să facă elevul cu
ceea ce știe)
Învățarea conduce la
competiție între elevi, cu
scopul de ierarhizare

Învățarea se realizează
prin cooperare Învățarea are loc predo –
minant prin memorare și
reproducere de cunoștințe

Învățarea are loc
predominant prin
formare de competențe
și deprinderi practice

CARACTERISTICI ALE PROCESULUI
DE PREDARE -ÎNVĂȚARE
ÎN DIDACTICA TRADIȚIONALĂ ȘI ÎN
DIDACTICA MODERNĂ Rolul
elevului
Rolul
profesorului

Evaluarea Realizarea
învățării Urmărește prelegerea,
expunerea, explicația profesorului

Exprimă puncte de vedere proprii

164
Anexa Nr.4 -Programa De Pregătire Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor –
UC 16 Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor41
C3 Completează registrele contabile și balanța de verificare.
Criterii de performanță Precizări privind aplicabilitatea
criteriilor de performanță Probe de evaluare
a. Înregistrarea
evenimentelor
și tranzacțiilor în registre
contabile cronologic și
sistematic. manual sau informatizat pe bază de
soft specializat în registrul jurnal și
registrul cartea mare Probă practică sau
exercițiu scris
b. Întocmirea balanței de
verificare cu una, două, trei sau patru egalități Probă practică/scrisă
c. Analizarea corelației
dintre registrul jurnal și
balanța de verificare. egalitatea dintre totalul rulajelor din
registrul jurnal și totalul rulajelor din
balanța de verificare Probă practică.
EVALUAREA 1:
3.a Înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor în registre contabile cronologic și
sistematic.
Denumirea operației economice Analiza
contabilă Articolul
contabil Evaluator Data
1. Se achiziționează o clădire la preț de
achiziție 20.000 lei cu TVA 19%, conform
facturii fiscale.
2. .Se recepționează un utilaj obținut în regie
proprie la preț de înregistrare 2000 lei.
3. Se achită furnizorul prin bancă cu ordinal
de plată nr. 35

41 Curricu lum –pg.30 -31/Tehnician în activități economice, clasa a XI -a

165
Evaluatorul va cere elevilor să completeze următoarele registre pe baza înregistrărilor
prezentate mai sus:
Întocmirea registrelor contabile Evaluator Data
1. Întocmirea registrului jurnal
2. Întocmirea registrului Cartea Mare
3.b Întocmirea balanței de verificare.
Evaluatorul cere elevilor să întocmească balanța de verificare cu patru egalități
pentru înregistrările preluate în registrele contabile.
Întocmirea balanței de verificare Evaluator Data
Utilizarea datelor din registre pentru completarea
balanței de verificare lunară cu patru egalități
 Verificați dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus și
specificați data pe document.
3.c Analizarea corelației dintre registrul jurnal și balanța de verificare.
Evaluatorul va cere elevilor să verifice dacă totalul rulajelor din registrul jurnal este
identic cu totalul rulajelor din balanța de verificare.
Anexa Nr.5 -varianta lectiei -Transmitere/insusire de cunoștințe
LICEUL TEHNOLOGIC,, CIORANII DE JOS’’

166
PROIECT DE LECTIE

A. DATE GENERALE
Disciplina: Modulul I – Bazele Contabilitatii
Clasa : a-IX-aA
Unitatea de invatare : Echipamente si softuri specifice
Titlul lectiei : Echipamente fiscale
Tipul lectiei : Transmitere/insusire de cunoștințe
Durata : 50 min.
Data
Profesor: Maria Rãdulescu
Locul de desfasurare : sala de clasa
Continutul activitatii de instruire : Competențe generale : asimilarea, dobandirea, insusirea
de cunostinte privind echipamentele fiscale: casa de marcat, sisteme POS, cititoare de
coduri de bare;
Obiectivele oper ationale ale lectiei:
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:
 O.1 : sa identifice echipamentele fiscale si de birou ;
 O.2 : sa descrie echipamentele fiscale;
 O.3 :sa precizeze operatiunile specifice echipamentelor fiscale;
Metode si procedee didactice: – explicația, conversația, dezbaterea, problematizarea;
Forme de organizare a activității cu elevii : – individual și frontal .
Mijloace didactice: tabla, manual, fise de lucru, videoproiector
Bibliografie : Comer t : manual pentru clasa a –IX-a ,modulul “ Bazele Contabilitatii ”,
capitolul IV – “Echipamente,softuri si documente” , autori Tantica Petre, Gabriela
Iordache, Gabriela Simionescu, Tatiana Stanescu, editura CD Press

167

ACTIVITATEA PROFESORULUI
ACTIVITATEA
ELEVILOR STRATEGIE DIDACTICA
METODE DE
SI
PROCEDEE
DIDACTICE MIJLOACE DE INVATAMNT FORME DE
ORGANIZARE A
ACTIVITATII
Verificarea prezenței, tinutei.
Se fac recomandari unde este cazul, se
pregateste materialul didactic necesar
pentru lectie . Se pregătesc pentru
lecție, răspund la
întrebările adresate Conversatia Catalog A

Frontala
Profesorul anunta tema si prezinta
obiectivele lectiei, pe care elevii trebuie sa
si le insuseasca la sfarsitul orei. Elevii devin interesati
si rețin tema si
obiectivele lectiei de
instruire practica Expunere Tabla Frontala
Elevii răspund la întrebările profesorului in
legatura cu notiunile predate anterior:
 in ce scop sunt folosite
echipamentele fiscale?
 care dintre agenții economici nu
sunt obligati sa folosească
echipamentele fiscale?

Elevii raspund
intrebarilor,
completeaza
raspunsurile colegilor Conversatia
examinatoare
Expunere orala –

Frontala

Individuala
Transmiterea noilor cunostinte: dupa
recapitulare se va trece la lecția de zi, se
scrie titlul lectiei pe tabla si se enunta
obiectivele lecției.
Cu ajutorul videoproiectorului vor fi
prezentate echipamentele fiscale:
Cititor de carduri bancare – Sisteme
POS (Point of Sale)
Cardurile au o dubla utilitate – pe de o
parte o mai mare securitate a banilor
detinuti de o persoana, iar pe de alta parte,
posibilitatea de identificare si depistare a Elevii noteaza noile
cunostinte in caietele
de notite

Expunere orala

Manualul
Fise de lucru
Fise observatie
Frontala
Individuala

168
unor persoane care au comis infractiuni. De
citiva ani cardurile s i-au facut simtita
prezenta si pe piata romaneasca, inca
insuficient de dezvoltata – pe de o parte din
cauza criteriilor impuse de banci, iar pe de
alta parte din cauza lefurilor foarte mici ale
romanilor. Celor care insa vor sa utilizeze
carduri, unitatil e bancare le pun la
dispozitie astfel de instrumente.
Cititor de coduri de bare
Abordarea în scopuri practice a multimii
marfurilor, în continua diversificare, a
determinat intensificarea preocuparilor
pentru elaborarea unor sisteme de
clasificare, potrivi t cerintelor specifice ale
unui domeniu sau altul de activitate.
Pe masura dezvoltarii industriei si
comertului, cresterii nivelului si
importantei schimburilor internationale,
introducerii pe scara larga a informaticii în
practica economica, aces te sisteme de
clasificare au fost încontinuu perfectionate,
în directia unei mai bune corelari cu
structura productiei si a comertului, cu
cerintele statice, vamale si de alta natura.
Concomitent cu aceste preocupari, în
conditiile în care devene a tot mai pregnanta
necesitatea unui limbaj unitar cu privire la
marfuri, s -a urmarit, printr -o larga
cooperare internationala, armonizarea
diferitelor sisteme de clasificare a
marfurilor. Diferitele tipuri de clasificare a

Elevii noteaza noile
cunostinte in caietele
de notite

Problematizare

Explicatia

169
produselor sunt asociate cu sist eme de
codificare specifice.
Codul este o combinatie de elemente
simbolice prin care se reprezinta o
informatie. Aceste elemente pot fi litere
(cod alfabetic), cifre (cod numeric) sau
litere si cifre (cod alfanumeric).
Codificarea reprezin ta, prin urmare,
operatia de transpunere în cod a
elementelor definitorii ale unor obiecte,
servicii, fenomene etc. Principalul obiectiv
al codificarii, care determina si functia sa
de baza, este identificarea marfurilor.
În conditiile proliferarii unei mari
diversitati de clasificari ale produselor, a
devenit necesara gasirea unor solutii de
uniformizare a lor pe plan mondial,
obiectiv atins prin elaborarea sistemelor
Codul universal al produselor (Universal
Product Code – UPC) si Codul european al
articolelor (European Article Numbering –
EAN). Ambele sisteme utilizeaza
codificare cu bare.
Codul de bare este o modalitate de
reprezentare grafica a caracterelor
numerice sau alfanumerice, prin alternarea
unor bare de culoare închisa cu spatii albe
de dimensiuni diferite.
Pentru citirea codurilor de bare sunt
utilizate cititoare de coduri de bare cu laser
sau cu infraroșu.

Elevii noteaza noile
cunostinte in caietele
de notite

Exercitiul

Invatarea prin
descoperire

170
Casa de marcat fiscală
Toti agentii economici care efectueaza
tranzactii cu persoane fizice sunt obligati sa
posede case de mar cat fiscale, conform
actelor normative in vigoare(O.U.G.
28(R2)/1999,H.G.479/2003,O.U.G.47/2007
, L.264/2008). Daca lucreaza doar cu
persoane juridice, pot emite facturi si
chitante catre acestia fara a fi nevoiti sa
cumpere casa de marcat.
Functiile standard ale caselor de marcat
fiscale :
-inregistrarea operatiilor comerciale la
vanzarea de marfuri si servicii;
-comanda imprimarii;
-comanda inregistrarii de date in memoria
fiscala
Clasificare
-case de marcat fixe
-case de marcat portabile
Caracterist ici functionale
-memorarea a pana la 3000 de articole
-descrierea articolului cu max. 29 caractere
-imprimarea si vizualizarea sumelor
intermediare
-corectarea/stergerea de inscrieri sau
insumari gresite inainte de inchiderea
bonului
-calculare rest
-bloca re in caz de functionare incorecta
Raportare
Casele de marcat electronice fiscale
realizeaza raportul zilnic

Conversatia

171

Anexa Nr.6 -varianta lectiei / Formarea de priceperi și deprinderi referitoare la
completarea Balantei De Verificare cu 4 serii de egalitati
LICEUL TEHNOLOGIC,, CIORANII DE JOS’’ fiscal(raportul”Z”) care indica valoarea
vanzarilor din acea zi si, in acelasi timp
este si document justificativ pentru
scaderea din gestiune a ma rfurilor vandute.
Banii din casa de marcat se trec in
“Registrul de casa” in baza raportului zilnic
“Z”.
Fixarea cunostintelor (Asigurarea feed –
back -ului) : Se va realiza prin metoda
conversatiei și prin fise de lucru Elevii primesc fisele de
lucru . Conversatia
euristica
Joc de rol
Exercitiul
Expunere Fise de lucru
Frontala
Individuala
Formuleaza aprecieri, observatii,
recomandari. R ealizeazã notarea si
justificarea notelor. Asculta aprecierile,
observatiile,
recomandarile. Expunere – Frontala
Individuala
De intocmit un referat cu privire la
importanta echipamentelor fiscale. Noteaza tema in
caietele de notite. Expunere Caiete de notite Frontala

172

PROIECT DE LECȚIE
Disciplina: – Contabilitate Generala
Unitatea de invatare: patrimoniul unității comerciale
Subiectul lecției: Balanța De Verificare
Tipul lecției: lecție de formare de priceperi si deprinderi
Clasa a X-a A
Profesor: Rãdulescu Maria

Data :

Competențe:
 Generală: Formarea de priceperi și deprinderi referitoare la completarea
Balantei De Verificare cu 4 serii de egalitati;.
 Specifice:
C1 Folosește terminologia specifică legislației financiar -contabile;
C3 Utilizează procedeele contabile pentru gestionarea patrimoniului;
Derivate:
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili :
 O1-sa identifice etapele de întocmire a Balanței De Verificare;
 O2-sa intocmeascã Balanta De Verificare cu 4 serii de egalitati in baza fisei de
lucru, data spre rezolvare ;
 O3-sa verifice coreletia ,dintre Registrul Jurnal Si Balanta de Verificare;
RESURSE:
1. TEMPORALE: 45 minute
2. MATERIALE:
a. mijloace didactice: tabla, manual, culegere de probleme, Planul de conturi,
fișe de lucru, coli flipchart, markere, videoproiector;
b. forme de organizare a clasei: individual, pe grupe, frontal;

173

3. UMANE: clasa a X -a (filiera tehnologică , profil: servicii, s pecializarea: tehnician în
activități economice);
4. LOCUL DE DESFĂȘURARE: Cabinetul de contabilitate
5. STRATEGII DIDACTICE
 Metode și procedee didactice:
– de comunicare : expunerea, explicația, conversația euristică, pro –
blematizarea, munca în grup;
– de explorare : demonstrarea, exercițiul;
– bazate pe acțiune efectivă : studiu de caz.
 Modalități de evaluare: – chestionare orală curentă;
– observare și aprecierea verbală;
– fișă de lucru.
Bibliografie:
1. Maria Popan , Manual „Contabilitate”, Clasa a X -a, Editura Oscar Print.
2. Oprea Calin, Mihai Ristea, Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.,
Bucuresti, 2004.

174
DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Evenimente Activitatea propunătorului
Activitatea elevilor
1. Moment
organizatoric
(2 minute)

Profesorul noteaza absenții, verifica ținuta elevilor,
materialele didactice sunt aranjate în ordinea utilizării lor.
Îndruma pregătirea elevilor pentru lecție și le capteaza
atenția. Elevul de serviciu numește absenții.
Se pregătesc cu cele necesare lecției.
2. Captarea
atentiei.
Anunțarea
temei și a
competențelor/
obiectivelor
activității
(3 minute) Profesorul verifica tema: Completarea registrului ‚’’Cartea
Mare’’;
Porneste prezentarea Power Point cu schema lecției,
apoi prezinta ompetențele/obiectivele propuse:

Anunța titlul lecției : ’’BALANȚA DE VERIFICARE’’.
Profesorul, prezinta: competențele/obiectivele propuse:
La sfarsitul lectiei veti fi capabili:

 O1sa identificati etapele de întocmire a Balanței De
Verificare;
 O2.sa cunoasteti modul de transpunere a
informațiilor din O3.Registrul Jurnal și Registrul
Cartea Mare ;
 O.4sa intocmiti Balanta De Verificare cu 4 serii de
egalitati in O.5baza fisei de lucru, data spre rezolvare
;
 O6 verificati corelatia ,dintre Registrul Jurnal Si
Balanta de Verificare;
Profesorul reactualizează informatiile, explică pe scurt
elevilor, modul în care urmeaza sa se desfasoare lectia.

Elevii notează pe caiete titlul lecției :
’’BALANȚA DE VERIFICARE’’.

Sunt atenți la prezentarea obiectivelor propuse
Actualizarea/
însușirea unor Ce este Registrul Jurnal?
Dar,Cartea Mare? Elevii sunt atenti si raspund la intrebari si completeaza T –
urile ,si calculeaza rulajele, debitoare creditoare,total sume

175
cunoștințe
necesare
desfășurării
activității:
(10 minute) Ce tip de Sold Final, are contul 404?
Dar,5121?

debitoare ,creditoare,stabile -ste soldul final , pentru cele 2
conturi.
Antrenarea
elevilor în
realizarea
activității
( 15 minute)
Realizarea
independentă a
lucrării de către
fiecare elev
(concomitent cu
demonstrația) Profesorul reactualizează informatiile explică pe scurt
elevilor modul în care se desfasora ,lectia.

Se or ganizează elevii clasei în 4 grupe: a câte 7 elevi în
vederea deșfășurării activității.

Profesorul solicită fiecărui grup să -și aleagă un lider care va
fi și purtătorul de cuvânt .
Profesorul solicită elevilor să citească cu atenție cerințele de
lucru și să completeze planșa de lucru cu
markere. Stabilește și precizeaza sarcinile de lucru. .
Vor avea la dispoziție 15 min.
Profesorul prezintă punctajul corespunzător fiecărei cerințe
de lucru și completează spunând că nu se
acordă punctaje intermediare pent ru răspunsuri incomplete.
Înainte de a începe prezentările, profesorul cere elevilor să -și
deschidă caietele pentru a nota, pe
scurt, precizările liderilor de grup.
Profesorul urmareste si sustine activitatea elevilor
Elevii sunt atenti si noteaza in caiete.

Elevii isi aleg liderul si rezolva aplicatia in grup,
comunicand intre ei.
La final liderul de grup prezinta ce au lucrat.

176
Aprecierea
performanțelor
elevilor și
precizări
privind modul
de continuare a
activității
desfășurate în
timpul orei
(8 minute) Profesorul aduce argumente acolo unde este cazul, face
aprecieri privind participarea elevilor la lecție.
Inainte de a începe prezentările, profesorul cere elevilor să -și
deschidă caietele pentru a nota, pe
scurt, precizările liderilor de g rup.

Profesorul intervine în discursul elevilor cu întrebări
suplimentare și solicită clasei să corecteze și să
completeze răspunsurile, dacă este cazul.
În timpul fiecărei prezentări, profesorul va face notări pentru
fiecare grup, ținând cont de calitate a
răspunsurilor . Elevii sunt atenți la aprecierile făcute de profesor
4. Asigurarea
transferului
3 min Se precizează punctele slabe și se recomandă să se mai
insiste asupra lor. Elevii sunt atenți la aprecierile făcute de profesor.
5. Evaluarea
rezultatelor
2 min Se acordă fiecărui grup, funcție de modul în care a rezolvat
cerințele de lucru un calificativ:
– F.B. ( Foarte bine ) – între 80 -100 puncte
– B. ( Bine ) – între 60 -79 puncte
– S. ( Suficient ) – între 40 -59 puncte
-I. (Insuficient) înt re 10 -39 puncte .
În funcție de punctajele obținute, profesorul va acorda note
tuturor participanților la lecție, astfel:
– punctaj intre 91 -100 puncte nota 10
– punctaj între 80 -90 puncte: nota 9
– punctaj între 70 -79 puncte: nota 8
– punctaj între 60 -69 puncte: nota 7
– punctaj între 50 -59 puncte: nota 6
– punctaj între 40 -49 puncte: nota 5
– punctaj sub 40 puncte: nota 4.
Pentru ca fiecare elev -membru al unei grupe – să știe care
este nota cu care a fost evaluat și notat, profesorul realizează
pe flipcha rt un tabel in care va trece punctajul fiecarei grupe

177
și nota corespunzatoare ( Anexa 5).
De asemenea, profesorul va ține cont de răspunsurile
individuale ale elevilor, respectiv completările
pe care aceștia le -au făcut atunci când liderii și -au prezentat
rezolvarea cerințelor.
Tema pentru
acasă
(2 minute) Agentul economic se aprovizioneaza cu marfuri pe baza
facturii in valoare de 500.000 lei, TVA deductibila19 %.
platafacturiii se face prin contul bancar. Elevii notează tema pe caiete

Sarcini:
Liderul -purtatorul de cuvant:
 stabilește sarcini de lucru concrete pentru fiecare membru;
 colaborează cu fiecare membru al echipei (sprijinindu -l în realizarea sarcinilor);
 coordonează activitatea echipei;
 prezintă rezultatele activității;
 colaborează cu p rofesorul, solicitându -i acestuia informații și sprijin.
Membri:
 execută sarcinile de lucru repartizate;
 colaborează cu ceilalți membri, coordonatorul și profesorul.
Profesorul:
 prezintă modalitatea de deșfașurare a activității;
 anunță timpul de lucru;
 observă activitatea clasei, dă explicații și conversează cu elevii, solicită elevilor să
 prezinte materialele întocmite pentru evaluare;
 concluzionează asupra modului în care aceștia și -au îndeplinit sarcinile
Considerațiuni metodice :
Obiectivul fundament al este format din priceperi și deprinderi, parte integrantă în
tehnica de lucru privind analiza contabilă a operațiilor economico -financiare.
Dezvoltarea acestor aptitudini se realizează în principal prin metoda exercițiului.
Fiind o lecție de lucrări cu rente se asigură parțial de către profesor prezentarea, demonstrarea
lucrării în minimum de timp, preponderentă fiind munca independentă a elevilor.

178
Conținutul lecției curente se bazează pe materia însușită anterior la „completarea
documentelor specifice marfurilor ”, „Planul de conturi”, „Reguli de funcționare a
conturilor”, accentul punându -se pe deprinderea analizei contabile . Feed back -ul este
realizat prin sprijinirea permanentă a elevilor de către profesor în rezolvarea temei si daca cel
putin 2 gru pe din4 in maxim 15 minute, completeaza corect, BALANTA de Verificare .
S-au respectat principiul participării active și conștiente și al legării teoriei cu practica care
implică componenta motrică în trecerea de la cunoștințe teoretice la efectuarea de a ctivități
practice. De asemenea s -a realizat tratarea diferențiată prin respectarea principiului luării în
considerare a particularităților individuale ale elevului.

Anexa Nr.7 -Varianta Lectiei/ Lecție de recapitulare si sistematizare

179

PROIECT DE LECȚIE
Data :
Clasa a XI-a
Profesor: Maria Rãdulescu
Disciplina: MIV – Contabilitatea Evenimentelor Si Tranzactiilor
Unitatea de invatare: Înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor în contabilitate
Subiectul lecției: Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie
TIPUL LECȚIEI: Lecție de recapitulare si sistematizare
Varianta: Lecție de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
Obiectivul fundamental: Recapitularea și sistematizarea cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilor
COMPETENȚE:
 Generală: Formarea de priceperi și deprinderi referitoare la inregistrarea in
contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor
 Specifice:
COMPETENȚA 1: Utilizează planul general de conturi pentru
înregistrarea in contabilitate a evenimentelor și tranzacțiilor;
COMPETENȚA 2 : Înregistrază evenimentele și trazacțiile în contabilitate.
 Derivate:
Pe parcursul lectiei elevii vor fi capabili :
 O1 să identifice corect categoriile de stocuri din punct de vedere teoretic;
 O2 să identifice evenimentele și tranzacțiile;

180
 O3 sa înregistreze evenimentele si tranzactiile avand la baza analiza
contabila ;
 O4 să utilizeze Planul General de conturi privind stocurile .
RESURSE:
6. TEMPORALE: 45 minute
7. MATERIALE:
a. mijloace didactice: tabla, manual, culegere de probleme, Planul de conturi,
fișe de lucru, coli flipchart, markere, videoproiector;
b. forme de organizare a clasei: individual, pe grupe, frontal;

8. UMANE: clasa a XI (filiera Tehnologică , profil: Servicii, s pecializarea: Tehnician în
activități economice);
9. LOCUL DE DESFĂȘURARE: Cabinetul de contabilitate

STRATEGII DIDACTICE
 Metode și procedee didactice:
 de comunicare: expunerea, explicația, conversația euristică, problematizarea,
munca în grup, brainstorming;
 de explorare: demonstrarea, exercițiul;
 bazate pe acțiune efectivă: studiu de caz.
 Modalități de evaluare: – chestionare orală curentă;
– observare și aprecierea verbală;
– fișă de lucru.
Bibliografie:
1. Maria Popan , Manual „Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor”, Clasa a XI -a, Editura
Oscar Print.
2. Vonea, R., colectiv, „Lucrări practice la contabilitate”, Editura Universității din Oradea,
3. Oprea Calin, Mihai Ristea, Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.,
Bucuresti, 2004.
4. Valentina Capota, Contabilitate, Monografii Contabile, auxiliar curricular, Editura
Niculescu.

181
DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Evenimente Activitatea propunătorului
Activitatea elevilor
1. Moment organizatoric
(2 minute)

Profesorul noteaza absenții, verifica ținuta elevilor, materialele
didactice sunt aranjate în ordinea utilizării lor.
Îndruma pregătirea elevilor pentru lecție și le capteaza atenția. Elevul de serviciu numește absenții.
Se pregătesc cu cele necesare lecției.
. Captarea atentiei.
Anunțarea temei și a
competențelor/
obiectivelor activității
(3 minute) Profesorul verifica tema: Inregistrarea in contabilitate a
marfurilor la pret de vanzare cu aman untul.
Porneste prezentarea Power Point cu schema lecției.
Anunța titlul lecției : Recapitulare – Clasa 3 – Conturi de
stocuri și producție în curs de execuție. Apoi prezinta
competențele/obiectivele propuse:
Pe parcursul lectiei veti fi capabili:
 să identificati categoriile de stocuri din punct de vedere
teoretic;
 să identificati evenimentele și tranzacțiile;
 sa înregistreze evenimentele si tranzactiile avand la baza
analiza contabila ;
 să utilizati planul general de conturi privind stocurile.
Profesorul reactualizează planul de recapitulare ( Anexa 1 ) și
explică pe scurt elevilor modul în care
urmează să se realizeze recapitularea.
Elevii notează pe caiete titlul lecției :
Recapitulare – Clasa 3 – Conturi de
stocuri și producție în curs de execuție.
Sunt atenți la prezentarea obiectivelor
propuse.

3. Desfasurarea
activitatii.
23 min Se organizează elevii clasei în 5 grupe: 3 grupe a câte 6 și 2
gupe a câte 7 persoane în vederea deșfășurării activității.

Profesorul solicită fiecărui grup să -și aleagă un lider care va fi
și purtătorul de cuvânt .

Profesorul solicită elevilor să citească cu atenție cerințele de
lucru și să completeze planșa de lucru cu
markere. Stabilește și precizeaza sarcinile de lucru. (Anexa 3).
Liderul fiecărui
grup va trage la sorți o fișă cu cerințe de
lucru ( Anexa 2a) , 2b) , 2c) , 2d) și 2e) )
.
Apoi , liderul va lua fișa cu cerin țe de
lucru trasă la sorți și planșa de lucru
aferentă .

182
Vor avea la dispoziție 15 min.
Profesorul prezintă punctajul corespunzător fiecărei cerințe de
lucru și completează spunând că nu se
acordă punctaje intermediare pentru răspunsuri incomplete.
Înainte de a începe prezentările, profesorul cere elevilor să -și
deschidă caietele pentru a nota, pe
scurt, precizările liderilor de grup.
Profesorul intervine în discursul elevilor cu întrebări
suplimentare și solicită clasei să corecteze și să
completeze răspunsurile, dacă este cazul.
În timpul fiecărei prezentări, profesorul va face notări pentru
fiecare grup, ținând cont de calitatea
răspunsurilor ( Anexa 4 ).
Fiecare grup completează independent
planșa de lucru.

După expirarea timpului, fiecare lider va
prezenta întregii clase planșa de lucru
completată de grupul său care a fost,
inițial, fixată pe fl ipchart.

4. Asigurarea
transferului
5 min Se precizează punctele slabe și se recomandă să se mai insiste
asupra lor. Elevii sunt atenți la aprecierile făcute de
profesor.
5. Evaluarea rezultatelor
10 min Se acordă fiecărui grup, funcție de modul în care a rezolvat
cerințele de lucru un calificativ:
– F.B. ( Foarte bine ) – între 80 -100 puncte
– B. ( Bine ) – între 60 -79 puncte
– S. ( Suficient ) – între 40 -59 puncte
-I. (Insuficient) între 10 -39 puncte .
În funcție de punctajele obținute, profesorul va acorda note
tuturor participanților la lecție, astfel:
– punctaj intre 91 -100 puncte nota 10
– punctaj între 80 -90 puncte: nota 9
– punctaj între 70 -79 puncte: nota 8
– punctaj între 60 -69 puncte: nota 7
– punctaj între 50 -59 puncte: nota 6
– punctaj între 40 -49 puncte: nota 5
– punctaj sub 40 puncte: nota 4.
Pentru ca fiecare elev -membru al unei grupe – să știe care este
nota cu care a fost evaluat și notat, profesorul realizează pe

183
flipchart un tabel in care va trece punctajul fiecarei grupe și
nota corespunzatoare ( Anexa 5).
De asemenea, profesorul va ține cont de răspunsurile
individuale ale elevilor, respectiv completările
pe care aceștia le -au făcut atunci când liderii și -au prezentat
rezolvarea cerințelor.
Tema pentru acasă
(2 minute) Intocmiti formulele contabile pentru următoarele
evenimente:
La inventar se constată o lipsă de mărfuri evaluate la preț de
vânzare cu amănuntul de 1.547 lei, adaosul comercial practicat
fiind de 30%. Se impută lipsa la inventar gestionarului la
valoarea a ctuală de 1.400 lei și TVA 19% și se încasează de la
acesta în numerar.
Bibliografie:
Manual „Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor”, Editura
CD Press. Elevii notează tema pe caiete.

Anexe v.( Lecție de recapitulare si sistematizare )_

Anexa 1
Plan de recapitulare
1. Stocurile: definire, trăsături, evaluare
2. Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor

Anexa 2a)
1. Definiți stocurile. (10p)
2.a). Se achiziționează conform facturii, mărfuri la o unitate cu amănuntul, preț negociat
40.000 lei, cheltuieli de transport 1.500 lei, adaos comercial = 20%, TVA=19%.
Calculați prețul de vânzare cu amănuntul.
(10+20p=30p)
2.b). Agentul economic detailist (magazin) achizitioneaza marfuri la pretul de cumparare de
30.000 lei, TVA 19%. Cota de adaos comercial este de 30%. Se vand in numerar marfuri in

184
valoare de 25.000 lei, TVA inclus. Se scot din evidenta marfurile livrate. Parcur geți etapele
analizei contabile și scrieți formulele contabile corespunzătoare operațiilor efectuate.
(2*15p+2*10p=50p)
10p oficiu

Anexa 2b)
1. În ce situații se folosește contul ‘4428’ ? (10p)
2.O societate prezin tă în luna martie N un stoc inițial de materii prime de 100 buc, cost de
achiziție 12 lei/buc.
Pe 5.03.N se cumpără 500 buc, cost de achiziție =10 lei/buc.
Pe 10.03.N se dau în consum, conform bonului de consum colectiv, 400 buc .
a) Calculați valoarea ieș irilor, știind că evaluarea la ieșire se face după metoda FIFO.
(10+20p=30p)
b) Parcurgeți etapele analizei contabile și scrieți formulele contabile corespunzătoare
operațiilor
efectuate stiind ca achizitia de materii prime s -a facut pe baza avizului de ex peditie, cota
TVA =19%, iar ulterior se intocmeste factura).
(2*15p+2*10p=50p)

10p oficiu

Anexa 2c)
1. Enumerați metodele de evaluare a stocurilor la ieșirea din patrimoniu.
(10p)
2.a) Calculați prețul de vânzare cu ridicata pentru mărfurile dintr -o unitate știind costul de
achiziție 10.000 lei, adaos comercial stabilit 30% . (10+20p=30p)
2.b) Un angrosist achizitioneaza un lot de marfuri la costul de achizitie de 150.000lei, TVA
19%. Furnizorul intocmeste factura la data de 10 iunie, iar marfurile sunt aduse efectiv in
unitate si receptionate in data de 2 iulie. In luna iulie se livreaza marfuri la pret de vanzare de
100.000 de lei. TVA 19%. Costul de achizitie al marfurilor livrat e este de 75.000 lei.
Parcurgeți etapele analizei contabile și scrieți formulele contabile
corespunzătoare operațiilor efectuate .

185

(2*15p+2*10p=50p)
10p oficiu
Anexa 2d)
1. Enumerați 4 căi de intrare a mărfurilor în patrimoniu . (10p)
2. O societate prezintă în luna martie N un stoc inițial de materii prime de 10 kg, cost de
achiziție15 lei/kg.
Pe 10.03.N se cumpără cu factură fiscală 175 kg, cost de achizi ție 10 lei/kg.
Pe 20.03.N se constată minus la inventar 15 kg .
a) Calculați valoarea ieșirilor, știind că evaluarea la ieșire se face după metoda CMP .

(10+20p=30p)
b) Parcurgeți etapele analizei contabile și scrieți formulele contabile corespunzătoare
operațiilor efectuate, cunoscand faptul ca minusul la inventar se imputa gestionarului,
iar cota TVA este de 19%. (2*15p+2*10p=50p)
10p o ficiu
Anexa 2e) –
1. Enumerați 4 căi de ieșire a mărfurilor din patrimoniu . (10p)
2.a) Prețul de vânzare cu amănuntul al mărfurilor este de 30.500, iar adaosul comercial
aferent este de 20%. Care este valoarea costului de achiziție ?
10+20p=30 p)
2.b) Din productia proprie se obtin produse finite la pretul de inregistrare de 10.000 lei.
Acestea se vand prin magazinele proprii stiind ca adaosul comercial este de 40%. Se descarca
gestiunea de marfuri. Parcurgeți etapele analizei contabile și scrie ți formulele contabile
corespunzătoare operațiilor efectuate.
(2*15p+2*10p=50p)
10p
oficiu

186
Anexa 4

Anexa 5

Subiect 1 Subiect
2a) Subiect
2b) Oficiu Total
Grupa 1 10p
Grupa 2 10p
Grupa 3 10p
Grupa 4 10p
Grupa 5 10p
Punctaj total Nota
Grupa 1
Grupa 2
Grupa 3
Grupa 4
Grupa 5