Metode de Stimulare a Creativitatii Scolarului Mic

ARGUMENT

De-a lungul timpului, personalitatea umană a urmărit să se integreze într-un mod activ și creator în societatea în care trăiește și își desfășoară activitatea de zi cu zi. În acest fel, toată atenția indivizilor s-a îndreptat asupra activităților creative care trebuie desfășurate, pentru ca societatea existentă să nu rămână într-o stare latentă, de monotonie, ci să ajute la dezvoltarea și progresul multilateral al societății umane. Astfel, societatea va renaște mereu și va fi într-o continuă transformare.

Creativitatea umană trebuie formată, stimulată și dezvoltată, începând cu vârsta fragedă a copilăriei, pentru ca ea să poată evolua într-o formă superioară, iar produsele creative să se răsfrângă într-un mod pozitiv asupra societății de azi și de mâine.

În ciclul primar, limba și literatura română este o disciplină de bază în trunchiul comun al planului de școlarizare, ocupând primul loc, raportat la numărul de ore alocat pe săptămână. Astfel, pentru clasa a II-a sunt repartizate 7-8 ore pe săptămână.

Un accent deosebit, în formarea conduitei elevilor, se pune pe modalitățile de stimulare și dezvoltare a creativității prin intermediul orelor de limba și literatura română. Activitățile desfășurate în timpul orelor de limba și literatura română trebuie să fie cât mai variate și mai complexe, pentru ca efectul acestora asupra deprinderilor de comunicare să fie pozitiv. Importante sunt activitățile cu rol creativ, care îl determină pe copil să își îmbogățească creativitatea, prin folosirea diferitelor tehnici și metode de lucru.

Astfel, activitățile realizate vor ieși din tiparul obișnuit, clasic, primind implicarea efectivă și afectivă a copiilor, dornici de joacă, într-un mod constructiv. Aceste activități vor reuși să spargă monotonia sistemului de învățământ clasic și îi va purta pe copii într-un sistem nou, modern, care să pună accentul pe formarea personalității creative a acestora. Elevii se vor constitui ca adevărați parteneri de învățare, accentul punându-se pe implicarea totală și eficientă a acestora în activitățile realizate.

„Creativitatea este o floare atât de delicată încât elogiul

o face să înflorească, în timp ce descurajarea o înăbușă

adesea, chiar înainte ca să se poată transforma în floare.”

Osborn

3. CERCETAREA PEDAGOGICA – METODE DE STINULARE A CREATIVITĂȚII ȘCOLARULUI MIC_CERCETAREA

3.1. Obiectivele cercetării

Obiectivele cercetării de față sunt următoarele :

– testarea creativității individuale;

– educarea și dezvoltarea creativității individuale prin metode și mijloace educaționale;

– identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre creativitate și inteligență.

– descoperirea metodelor de predare care stimulează creativitatea elevilor;

– ameliorări aduse lecțiilor de limba și literatura română pentru stimularea creativității elevilor;

– procedee de stimulare a creativității elevilor în diferite situații de comunicare;

– folosirea cunoștințelor de limba și literatura a textelor literare pentru stimularea creativității.

– introducerea variabilei independente: metode interactive de dezvoltare a creativității

Variabilei dependente: mărirea numărului de elevi cu rezultate bune și foarte bune la toate obiectivele, dar mai ales la cele care se referă la creativitate.

3.2. Ipoteza studiului

Ipoteza, fiind o anticipare de rezolvare științifică a problemei, trebuie să fie corect
formulata, să se bazeze pe date reale și să dirijeze întregul proces de cercetare. Pornind de la datele din literatură de specialitate, se formulează următoarea ipoteză :

Dacă se utilizează în activitatea didactică diverse metode, mijloace și tehnici interactiv-active cu accent pe creativitate, creând o atmosferă permisivă elevilor, se educă și se dezvoltă capacitățile creatoare ale acestora, precum și încercările originale de a găsi soluții variate de rezolvare a situațiilor problematice.

Ipotezele secundare ale experimentului:

a) În cazul în care se folosesc aceste metode interactiv-active la eșantionul experimental, creativitatea și imaginația elevilor va crește.

b) Metodele interactive și procedeele speciale de creștere a creativității vor afecta în mod efectiv gândirea și comportamentul creativ al elevilor.

3.3. Selecția subiecților

Locul de inițiere și derulare a prezentului experiment a fost ales ca fiind …………………………………

Grupa experimentală este formată din 18 elevi, din care 9 băieți și 9 fete. Numărul de elevi care au vârsta de 10 ani împliniți până la 1 septembrie este de 10 elevi, din care 6 sunt băieți și 4 sunt fete. Numărul de elevi care au vârsta de 10 ani împliniți până la 1 septembrie este de 8 elevi, din care 3 sunt băieți și 5 sunt fete. În grupul experimental sunt înscriși la religia ortodoxă un număr de 16 elevi, iar la religia catolică 2 elevi. Toți elevii sunt de naționalitate română.

Nivelul familial și implicit socio-cultural al familiilor care alcătuiesc eșantionul experimental este unul bun. Astfel, toate familiile sunt legal constituite, copilul fiind al ambilor părinți. Familiile sunt alcătuite din 3 membri 8 familii), din 4 membri (8 familii), din 5 membri (1 familie) sau mai mulți membri (1 familie). Veniturile familiale, pe membru de familie, depășesc plafonul minimal de 400 de RON, astfel încât nu se înregistrează dosare pentru burse sociale.

Funcțiile pe care le îndeplinesc părinții elevilor sunt diversificate în întreaga sferă socială. Ca exemplu enumerăm: lucrători comerciali, muncitori, asistenți, ofițeri, ospătari, șoferi, coafeze, ingineri, electroniști, administratori, vânzători, funcționari publici. Nivelul de pregătire al părinților este de peste 10 clase, precum și studii superioare. Starea materială de habitat a familiilor este înregistrată ca: 2 familii locuiesc la casă cu mai mult de 3 camere, iar 16 familii locuiesc în apartamente de 3-4 camere. Se observă implicarea activă a părinților în activitățile desfășurate în școală. Activitățile care vin în sprijinul formării conduitei pozitive de învățare și comportamentale a elevilor sunt sprijinite de părinți, atât printr-un sprijin material, cât și prin implicarea directă în activitățile

3.4. Metode utilizate

1 ) Metodele de cunoaștere a individualității copiilor care se utilizează sunt :

– observația ;

– analiza produselor activității elevilor ;

– analiza psihologică de dezvoltare a capacităților creatoare a elevilor

2 ) Metode de cunoatere a individualității copiilor în care se solicita colaborarea persoanei :

– convorbirea ;

– testele psihologice aplicate folosite în prelucrarea informației

3 ) Metode folosite în prelucrarea informației :

– metoda interpretativă ;

– intercorelația psihologică dintre probe ;

– metodă statistică

4 ) Metode și tehnici de organizare a informației :

– tabele

– grafice

3.5. Procedura utilizată

3.5.1. Etapa constatativă

Aceată etapă s-a desfășurat între 15 septembie, 2014- 15 octombrie, 2014.

Înainte de a trece la demonstrarea ipotezelor pe care le-am înaintat, e necesară determinarea nivelul dezvoltării creativității elevilor din lotul experimental..

Pentru a determina nivelul inițial al dezvoltării creativității am abordat atât teste de creativitate elaborate de E. P. Torrance, Al. Osborn, J, P. Guilford, N. A. Wallach și N. Kogan, G. Meunier, cât și teste specifice, adaptate de mine în funcție de particularitățile elevilor din grupul experimental și de obiectivele cercetării. Am folosit 7 probe, aplicate individual celor 18 subiecți (elevi în clasa a IV-a B). Conținutul probelor a cuprins noțiuni (concepte) din cadrul disciplinelor limba și literatura română, matematică, științe ale naturii și desen, cuprinse în programa școlară, care au fost date spre rezolvare subiecților. În evaluarea răspunsurilor testelor am folosit elementele definitoare ale creativității: fluența, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea.

Fluența constă în abilitatea de a produce o pluralitate de răspunsuri sau soluții într-o unitate de timp sau în timp “nelimitat”.

Flexibilitatea e definită ca o însușire de a se adapta la împrejurări, maleabilitate, ușurința de a trece de la o idee la alta.

Originalitatea este atributul definitoriu al creativității. Ea e acceptată ca “noutate absolută” și ca o creativitate relativă. Psihologii au optat pentru criteriul noutății relative, cel mai frecvent adoptat în cercetări și constă în faptul că un răspuns este cu atât mai original cu cât apariția lui într-un eșantion este mai aproape sau egală cu unitatea.

Elaborarea este o abilitate care se exprima prin configurarea detaliată a ideii – răspuns cu ajutorul elementelor intuitiv grafice.

Unii autori mai adauga la aceasta încă două elemente principale ale creativității: senzitivitatea și ingeniozitatea.

Senzitivitatea este facultatea de a simți de a fi sensibil. Aria și profunzimea sensibilității depind de spiritul de observație. Ingeniozitatea indica spiritul inventativ și de initiativa-calitati indispensabile creativității umane.

Am aplicat cele 7 probe pentru a verifica nivelul de dezvoltare intelectuală al fiecărui elev, cât și prezența creativității în activitatea didactică individuală .

În proba nr. 1 subiectul trebuie să găsească cât mai multe cuvinte formate din 1, 2, 3, 4 sau 5 silabe, folosind noțiunile date pe fișa de lucru. Proba s-a aplicat individual, timpul de lucru fiind de 10 minute .

Pentru alcătuirea cuvintelor au fost date silabele: na, tru, mi, me, să, ga, mă, gra, di, că, ne, trou, rea, zi, bas.

Proba nr. 2 se referă la găsirea tuturor asemănărilor (analogiilor) posibile între două obiecte (perechi de noțiuni). Perechile de noțiuni folosite au fost:

– vază de flori – ceașca;

– chitara – pian;

– avion – automobil;

– scoala – grădinița;

– strugurele – mărul.

Timpul de lucru pentru această probă a fost de 15 minute .

A.Binet arată faptul că în compararea și definirea unor noțiuni, reușita depinde atât de bogăția vocabularului, cât și de aptitudinea de a exprima în cuvinte noțiunea respectivă.

Proba nr. 3 a avut două sarcini de rezolvat din partea subiecților:

– prima sarcină a constat în compunerea (crearea) unei probleme care să se rezolve după un exercițiu dat: (232 + 475) x 4 .

– la a doua sarcină subiecții au avut de formulat toate întrebările posibile pentru a rezolva o problemă.

Conceptul dat a fost:

,, Într-o ladă sunt 54 kg. pere. Într-un coș sunt de 9 ori mai puține pere decât în ladă.

Ce întrebări puteți formula pentru această problemă?“.

La această probă timpul de lucru a fost de 15 minute, împărțit astfel: 10 minute pentru prima sarcină și 5 minute pentru a doua sarcină.

În proba nr. 4 li se cere subiecților să găsească întrebuințări cât mai neobișnuite pentru un concept dat. Am folosit aici următoarele noțiuni: cărămidă, apă, floare, haină, umbrelă, sub enunțarea verbală ,,Ce se poate face cu ….? (o cărămidă, apă, o floare, o haină, o umbrelă).

Timpul de lucru a fost de 10 minute .

Proba nr. 5 se referă la crearea unui text pe baza unor cuvinte de sprijin și găsirea unui titlu potrivit pentru acesta. Am folosit noțiunile: ,,cadouri, gheață, a plecat, iarna, brad, s-a gândit, albă, spiriduș, copiilor, moș “.

Subiecții au avut la dispoziție 25’ minute pentru această probă, care s-a desfășurat individual pe fișe de lucru .

În proba nr. 6 subiectul trebuie să găsească un număr cât mai mare de soluții pentru fiecare concept prezentat.

Exemplele folosite sunt:

– enumeră cât mai multe obiecte de culoare albă;

– enumeră cât mai multe obiecte sau lucruri care pot zbura;

– enumeră cât mai multe obiecte care fac zgomot;

– enumeră cât mai multe obiecte (substanțe) care au gust dulce;

– enumeră cât mai multe produse lactate.

Aplicând această probă am putut verifica toți cei trei factori ai creativității: fluiditate, flexibilitate și originalitate.

Pentru această probă timpul de lucru a fost de 15 minute.

Proba nr. 7 a constat în ,,desene nonfigurative “ . Am aplicat trei seturi de fise la această probă, după cum urmează :

– fișa nr. 1 – ,,Ce poți desena dintr-un oval ? “

– fișa nr. 2 – ,,Ce poți desen pornind de la un punct ?“

– fișa nr. 3 – ,,Ce poți desena dintr-o linie curbă deschisă ?“.

Timp de lucru: 15 minute pentru fiecare fișă.

Analiza și interpretarea rezultatelor de la testul inițial de creativitate

Pentru proba nr. 1 răspunsurile obținute reies din următorul tabel :

Tabel 1

După cum arată tabelul de mai sus există un număr mai restrâns de subiecți care dispun de o pronunțată fluiditate verbală, dar nu și de flexibilitate. Astfel că, la alcătuirea cuvintelor dintr-o singură silabă C.D., care a fost încadrat de mine ca fiind un elev de nivel mediu găsește pentru această categorie două cuvinte cu înțeles de sine stătător: ,,zi, rea“, în timp ce un alt subiect încadrat în categoria celor cu ,,foarte bine“ nu găsește niciun răspuns. Analizând din punct de vedere psihopedagogic această probă, am putut observa că majoritatea subiecților s-au limitat în a da soluții variate doar la cuvintele formate din două silabe, datorită ușurinței cu care au înlocuit silabele (exemplu: ,,game” și ,,gamă “), în timp ce doar unul din ei găsește cuvinte din patru, respectiv cinci silabe (subiectul C. C. dă următoarele soluții: ,,grădinăreasa“ și ,,magazine“) .

În continuare, voi comenta câteva răspunsuri date de subiecți la proba nr.2.

De pildă, subiectul T.R. răspunde la al doilea exercițiu din proba nr. 2: ,,Amândouă sunt instrumente muzicale, au corzi, la amândouă se cântă, sunt făcute din același material, pot fi folosite ca și piese de ornament în locuință, nu le poți cumpăra pentru că sunt scumpe și scot un sunet care te liniștește.” Din răspunsurile găsite de el se poate spune că subiectul dă dovadă atât de flexibilitate, cât și de originalitate deoarece își imaginează asemănări ieșite din comun între cele două concepte date. La exercițiul nr.5 din această probă (strugurele- mărul) subiectul B.A. găsește următoarele răspunsuri: ,,Sunt fructe, le mănâncă oamenii și animalele, se folosesc la prăjituri, salate și băuturi, în ele își fac locuința viermișorii, pot fi folosite ca ornament, sunt dulci, sunt ființe deoarece plâng când mușcăm din ele, cresc în livada noastră și se coc mai repede dacă le mângâi.” Acestea sunt interpretări în care este evidentă exprimarea propriei afectivități, aptitudinea creativă de a produce idei, concepte, ce nu aparțin aceleiași clase de noțiuni.

Se știe că la școlarii mici creația (ca proces mintal declanșat și susținut de creativitate) se materializează în performanțele pe care le ating copiii în privința cunoașterii progresive a mediului înconjurător și în modul în care ei singuri își rezolvă situațiile apărute în propria gândire între cunoscut și necunoscut. Prezentând în continuare rezultatele generale ale acestei probe cu cele 5 exerciții incluse și ținând seama de componentele creativității – fluiditate, flexibilitate și originalitate – statistic, răspunsurile copiilor sunt următoarele :

– 5 subiecți au o fluiditate verbală pronunțată, dar nu prezintă flexibilitate în gândire;

– 10 subiecți prezintă flexibilitate verbală și semantică evidentă;

– 3 subiecți sunt originali în răspunsuri, găsind interpretări neobișnuite.

Grafic 1

În ceea ce privește proba nr. 3, rezultatele pentru exercițiul 1 al acesteia sunt următoarele :

– 5 subiecți nu au reușit să compună problema;

– 2 subiect a compus problema, dar incorect;

– 11 subiecți au reușit să creeze corect textul problemei, 3 subiecți manifestând originalitate în formularea acesteia .

Se știe că rezolvarea și compunerea de probleme oferă terenul cel mai fertil din domeniul activităților matematice pentru cultivarea și educarea creativității și a inventivității . Elaborarea unei probleme cu text pe baza unei scheme grafice reprezintă un efort de analiză și sinteză logică a situației date; în același timp, trebuie să se țină cont și de posibilitățile elevilor, de cunoștințele însușite anterior de către aceștia. În compunerea textului, elevii s-au folosit de noțiuni diverse: animale, fructe, dulciuri, materiale de constuctii, etc. La exercițiul 2 al probei, răspunsurile au venit cu ușurință, ca într-un adevărat brainstorming. Din cei 18 subiecți, 7 nu au reușit să formuleze cele cinci întrebări posibile pentru ca problema să se poată rezolva. Analizând răspunsurile date de copii am ajuns la concluzia că atunci când se comunică liber cu toți elevii, aceștia intră în procesul muncii intelectuale din curiozitatea de a descoperi noi căi de rezolvare a problemelor și din dorința de autoafirmare.

Grafic 2

Grafic 3

Datele obținute la proba nr. 4 sunt consemnate în următorul tabel:

Tabel 2b#%l!^+a?

Acțiunea educativa referitor a fost organizată și orientată spre dezvoltarea aptitudinilor creative înnăscute. Unii subiecți s-au limitat în a emite răspunsuri strict uzuale referitor la conceptele date. Astfel că, la al doilea exercițiu al acestei probe (Ce poți face cu apa?) subiectul A. F. răspunde: ,,Să bei, să ștergi parchetul, să faci mâncare, să te joci cu ea, să te speli pe mâini, să speli mașina, să prepari o limonadă.”, în timp ce un alt subiect care atestă o pronunțată flexibilitate semantică și verbală ne oferă un număr mare de categorii de idei privind întrebuințările apei: ,,Apa se folosește la irigații, la producerea curentului electric, la igiena corporală, la hrănirea animalelor, la ceai și cafea, este mediul de viață al peștilor, la construcția unei case de gheață, la producerea aburilor, la transportul cu vaporul, la creșterea roadelor pământului.”

Ilustrez în continuare soluțiile date de un alt subiect la exercițiul numărul 5 al aceleiași probe (Ce poți face cu o umbrelă ? ): ,,Să o ții să nu te plouă, să nu îți bată soarele în ochi, poți să zbori cu ea când e vânt, poți face un peisaj uitându-te la ea, poți dansa cu ea, să o folosești drept cort, fac terasa la păpuși, femeile în vârstă o pot face bastonaș de umblat, poți face un vapor, etc“.Aceste interpretări atestă, pe lângă fluxul mare de idei, și flexibilitate semantică, deoarece subiectul trece de la o clasă la alta de idei, dând dovadă și de ,,originalitate “, imaginându-și utilizări neobișnuite ale umbrelei.

La proba nr. 5 copiii au avut de creat un text pe baza unor cuvinte de sprijin după care trebuiau să-i găsească un titlu potrivit. Rezultatele au fost următoarele după cum reiese din tabelul numărul 3:

Tabel 3

Din lucrările create de copii, am putut observa că, elevii care întâmpină greutăți în exprimarea orală, care au un vocabular sărac pentru nivelul lor de vârsta nu se descurcă în activitatea de compoziție. Indiferent cât de multă imaginație creatoare posedă un elev, activitatea sa de creație este un eșec deoarece el nu reușește să-și aștearnă ideile pe hârtie într-un mod corect și coerent.

Analizând textele pe care le-au creat elevii în cadrul acestei probe, mi-am dat seama că majoritatea au descris fie ajunul Crăciunului, când toți îl așteaptă pe Moș Crăciun, fie o zi obișnuită din viața lor. O singură lucrare mi-a atras atenția într-un mod deosebit, datorită fluidității ideilor, a flexibilității și originalității în gândire a elevului care a creat-o.

Pentru proba nr. 6 răspunsurile se află în următorul tabel :

Tabel 4

După cum ilustrează tabelul de mai sus, există un număr destul de mare de subiecți care dispun de o pronunțată fluiditate verbală, dar nu și de flexibilitate. De exemplu la conceptul ,,enumeră cât mai multe obiecte de culoare albă“ elevul C. G. răspunde: ,, tricou, hârtie, zăpadă, varul, barba moșului, munții cu zăpadă, radiera”, și tot la același concept subiectul C. D. răspunde: ,,întrerupător, rochia de mireasă, omul de zăpadă, făina, orezul, globuri, păr, clopoțel, ghiocelul, crinul, clădirea, mașina, ușa, vata, bradul înzăpezit, ursul polar, etc“.

Analizând din punct de vedere psihopedagogic soluțiile date de unul din subiecții încadrați la nivel superior, cu flexibilitate și originalitate în gândire, la conceptul numărul 4 ,, Enumeră ce poate avea gust dulce “, D. L. răspunde: ,,mierea, prăjiturile, sucul, ciocolata, bomboanele, fructele, vinul, sfecla, etc. ,,Răspunsurile reprezintă adevărate interpretări verbale originale, cu o deosebită flexibilitate semantică, deoarece ideile nu aparțin aceleiași clase de obiecte. Asemenea răspunsuri am obținut și de la subiectul B. I., care la exercițiul numărul 3 (,,enumeră obiecte care fac zgomot“) a răspuns: ,,libelula, păsările, avionul, farfuria zburătoare, racheta, butelia când explodează, parașuta, hârtia, săgeata, umbrela, balonul, frunzele copacilor, etc“. Aceste interpretări evidențiază gândirea divergentă a subiectului nostru.

La proba nr. 7 am folosit trei modele de fișe cu desene nonfigurative pe care le-am supus ,,interpretării grafice.“

Copiii au valorificat experiența acumulată în cadrul disciplinelor de învățământ, astfel că din interpretarea grafică individuală a fișei numărul 1 s-au obținut următoarele variante, după cum reiese din tabelul numărul 5 :

Tabel 5

Din 288 de posibilități (16 variante ori 18 subiecți), pentru prima fișă s-au realizat în tematica de mai sus un număr de 200 de interpretări grafice originale, iar 88 de posibilități au rămas nerealizate de către subiecți.

Sunt evidente experiența de viață a elevilor și motivația spre unele obiecte din mediul casnic și din gospodărie, predominând elemente din mediul înconjurător și din natură, apoi diverse teme neobișnuite, originale, așa cum sunt ilustrate și în tabelul de mai sus, ca apoi să urmeze mijloacele de locomoție.

Se poate observa orientarea micilor școlari spre o viață fericită. Cu siguranță mediul ambiant, aflat în continuă schimbare, pune în fața copiilor căutări și exprimări neobișnuite ale realității, la care învățătorul nu poate fi decât satisfăcut de potențialul creativ de care dau dovadă acești elevi.

Analizând și interpretând fișa numărul 2 (Ce poți desena pornind de la un punct?) am putut observa că tot din 288 posibilități de interpretare, s-au realizat 233 teme, predominând mai întâi diverse obiecte din rechizitele școlarilor (62), urmând elementele din mediul încojurător și natură (56) și apoi diverse teme care mai de care mai originale (47).

La un număr destul de mare de subiecți este evidentă flexibilitatea plastică, iar obiectele realizate de ei aparțin unor categorii de clase diferite . Numărul posibilităților neinterpretate de ei este relativ mic : 7 nerealizări la 15 subiecți participanți .Rezultatele pozitive obținute releva faptul că elevii poseda aptitudini creative, obligația învățătorilor constând în a lăsa copilul liber, nesilit, să-și exprime prin desen experiența personală caracteristica nivelului lui de dezvoltare .

În ceea ce privește fișa numărul 3 (Ce poți desena dintr-o linie curbă deschisă), interpretările grafice au fost următoarele:

Tabel 6

Această fișă a fost realizată de către toți elevii, iar interpretările diverse obținute de aceștia reflectă prezenta flexibilității plastice dar și a originalității copiilor în elaborarea acestor produse destul de dificile pentru vârsta lor . Și de această dată este evident spiritul inovator de prelucrare și elaborare intelectuală a cunoștințelor cognitive acumulate în școală și nu numai, și de valorificarea creatoare a acestei individualități a copiilor în mod deliberat și conștient .

TEST INITIAL

  Data:

Clasa : a IV – a

Obiectul: Limba și literatura română

Subiectul: ,, La început de drum….”

Scopul: cunoașterea potențialului creativ al elevilor

I 1 Alcătuiți câte o propozitie cu opusul cuvintelor: zâmbet, serios, răspunde.

a)………………………………………………………………………………………….

b)………………………………………………………………………………………..

c)…………………………………………………………………………………………

I 2 : Completați versurile cu cuvinte asemănătoare ca sens celor subliniate:

,, Un prieten e mereu ,, Un vulpoi viclean spunea

Săritor când ești la …… Că – n ogradă șef s – ar vrea.

Și nu – ți cere în schimb nimic, Un cocoș mi – a zis discret:

De aceea ți – e …………” – Să nu – l pui, că e …………”

I 3 : Explicați sensurile cuvintelor subliniate:

Azi vă dau o veste bună: Să poți vedea lei în junglă

Vor cânta sub clar de lună. Trebuie valută – n pungă,

Îmbrăcați în frac și veste, Dar la zoo, dragii mei,

Greierași din trei orchestre. Te costă câțiva lei.

veste ………… …………..

lei …………. ……………

I 4 : ,, Spune mai pe scurt “

Eu nu – mi aduc aminte cine a scris această poezie.

Eu nu – mi ……………… cine a scris această poezie.

A fost tras pe șfoară de un străin.

A fost …….. …………de un străin .

I 5 : 3.Alcătuiește propoziții cu părțile de vorbire învățate.

I 6 : Realizați un scurt text pornind de la întrebarea:“Frunzele toamnei pot organiza un concurs de dans?”

Tabel 7

Rezultatele obținute:

Calificativele obținute:

%l!^+a?

Grafic 4

Grafic 5

Se observă că în general 2 elevi au nevoie de sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor. De asemenea se observă că obiectivul de creație este realizat de cei mai puțini elevi. Informațiile privind educarea capacităților creatoare la elevi, m-au făcut să aplic metode și tehnici didactice adecvate pentru a stimula gândirea divergență a micilor școlari lăsându-le cale liberă de a găsi răspunsuri la problemele propuse.

Etapa intervenției ameliorative

Această etapă s-a desfășurat între 15 octombrie, 2014- 30 mai, 2015. A constat în introducerea variabilei independente: metodele interactive de creație. În continuare voi exemplifica folosirea acestor metode în lecțiile de limba și literatura română:

Text suport: ,, Nicușor”, după I. Al. Brătescu-Voinești

Tipul lecției: de consolidare (abordare integrată)

Timp de lucru: 50 minute

Obiective operaționale:

La sfârșitul activității elevii vor ști:

O1. să citească textul corect, cursiv, conștient și expresiv;

O2. să utilizeze corect, în construcții proprii, sinonime ale unor cuvinte întâlnite în text;

O3. să formuleze enunțuri, întrebări și răspunsuri care să dovedească înțelegerea textului;

O4. să identifice părțile de vorbire învățate și să le utilizeze în construcții proprii

O5. să scrie corect ortogramele învățate;

O6. să identifice personajele și să relateze, într-o succesiune logică, întâmplările prezentate în text;

O7. să recepteze corect mesajul textului narativ;

O8. să alcătuiască un text despre primăvară folosind expresii date;

O9. să povestească o legendă despre privighetoare;

Strategia didactică: mixtă (deductiv-inductivă)

a) Metode didactice: conversația euristică, lectura explicativă, descoperirea, exercițiul, problematizarea, explozia stelară, ciorchinele;

b) Procedee didactice: adresarea frontală a întrebărilor euristice;

formularea individuală a întrebărilor și răspunsurilor; citirea expresivă a textului, asocierea ideilor principale fragmentelor corespunzătoare, exersarea citirii corecte, fluente și expresive, exersarea comunicării orale, sprijinirea elevilor în exprimarea propriilor opinii în legătură cu faptele și întâmplările observate;

c) Mijloace didactice: ghicitori, macheta unui măr înflorit, polistiren, jetoane cu flori de măr, fluturi și albine din hârtie colorată, fișe de lucru;

d)Tehnici didactice: formularea de întrebări și răspunsuri, observarea dirijată a imaginilor;

e) Forme de activitate: frontală, independentă, pe echipe, în perechi.

1. Momentul organizatoric

• pregătirea materialelor pentru lecție;

• stabilirea ordinii și disciplinei pentru buna desfășurare a lecției;

• prezentarea asistenței la această lecție demonstrativă;

2. Captarea atenției

Activitate frontală:

Elevii spun ce au avut de pregătit la lb. și lit. română și care a fost tema scrisă. Se verifică calitativ tema la elevii cu ritm lent de învățare, iar la ceilalți se verifică frontal modul cum au explicat expresiile din textul ,,Nicușor”.

Se fac aprecieri generale asupra modului de efectuare a temelor.

Se citește o ghicitoare pe fundalul unui tril de privighetoare:

Cântăreața delicată

Seara vraja-i ne desfată.

Se prezintă imaginea unei privighetori. Elevii descriu această pasăre și prezintă câteva date despre ea: este o pasăre călătoare, insectivoră, de dimensiuni mici (un pic mai mare decât vrabia); trăiește în Europa și Asia și își petrece iernile în Africa; masculul e cel care cântă, după ce împlinește trei ani; privighetoarea cântă mai ales la lăsarea serii; numele îi vine de la verbul a priveghea (a sta de veghe, a sta treaz); își face cuibul în tufișurile din lunci, în păduri umede și crânguri;

3. Anunțarea temei și a obiectivelor lecției

Activitate frontală:

▪ Consolidarea lecției ,,Nicușor”, după I. Al. Brătescu-Voinești, în vederea înțelegerii textului, prin diferite procedee de citire a textului, prin integrarea cuvintelor și expresiilor din text în construcții proprii, formularea de întrebări și răspunsuri, povestirea integrală a textului după planul de idei, desprinderea mesajului textului, identificarea și scrierea corectă a părților de vorbire învățate, povestirea unei legende citite despre privighetoare, enumerarea altor opere scrise de același autor.

– Se scrie titlul pe tablă. Elevii îl scriu pe caiete.

4. Dirijarea învățării

Activitate frontală:

• precizarea autorului textului; se localizează scriitorul pe Harta literară; – un elev citește fișa autorului din portofoliul personal;

– citirea în lanț a lecției;

– citirea pe roluri a dialogului dintre cele două personaje; corectarea exprimării băiatului;

▪ citirea selectivă:

– primul enunț din primul alineat: La marginea dinspre miazănoapte a orașului Târgoviște, pe malul iazului, e o grădină frumoasă care răsună primăvara de cântul dumnezeiesc al privighetorilor.

– ce punct cardinal reprezintă miazănoapte? (un elev arată acest punct cardinal);

– ce este ca parte de vorbire cuvântul răsună?

– schimbați timpul acestui verb;

– al șaselea enunț din primul alineat: Pe culmea dealurilor cu vii stă de strajă Mănăstirea Dealul.

– ce este ca parte de vorbire cuvântul vii?

– schimbați valoarea gramaticală a cuvântului vii; (adjectiv- pui vii; verb-vii azi);

– ce știți de la istorie despre Mănăstirea Dealul? (aici e îngropat capul lui Mihai Viteazul)

– primul enunț din al patrulea alineat: La o mișcare nedibace pasărea zbură și lui conu Mișu îi părea grozav de rău.

– ce exprimă cuvântul nedibace?

– înlocuiți cuvintele conu Mișu cu un pronume personal de politețe;

– antepenultimul alineat: – Nicusor al lui Ionică, odăieșul de la casierie și sunt de sase ani.

– citiți corect enunțul;

– ce este ca parte de vorbire cuvântul șase?

– spuneți o propoziție în care într-una să se scrie într-un cuvânt?

– care este mesajul textului ,,Nicușor”?

– cum s-a născut prietenia dintre cei doi?

Muncă independentă:

Fișă de lucru – sarcina 1

Elevii vor rezolva prima sarcină din fișa de lucru.

Se notează elevii și se discută sarcina avută de rezolvat.

Ortograma zilei:

Un elev va alege dintr-un coșuleț o ortogramă pe care o prezintă colegilor.

Elevii vor scrie pe caiete o propoziție folosind ortograma extrasă.

Se va scrie la tablă cea mai frumoasă propoziție realizată.

Vor fi notați cu calificative pe caiete primii cinci elevi.

Activitate frontală:

• Jocul cuvintelor: Copacul primăverii

– Se prezintă elevilor macheta unui măr înflorit.

– Pe fiecare floare din măr vor descoperi câte un substantiv extras din textul citit, după cum urmează: salcie, față, vreme, băiețaș, tufiș, coamă.

– Elevii vor așeza pe flori câte un fluture ce îl vor alege de pe masă și pe care este scris un cuvânt cu înțeles asemănător cu substantivul descoperit: răchită, chip, timp, copilaș, desiș, creastă.

– Apoi ei vor căuta câte o albină pe care este scrisă o însușire potrivită substantivului scris pe floare, așezând-o apoi pe floarea de măr: pletoasă, zâmbitoare, schimbătoare, cuminte, umbros, golașă.

– Cu ajutorul unui ac cu gămălie, fiecare elev prinde fluturele sau albina de floarea de măr;

– asigurarea feedbackului prin citirea sinonimelor și adjectivelor;

– se alcătuiesc câteva propoziții cu ajutorul substantivelor și adjectivelor găsite, schimbând locul acestora. O propoziție se va scrie la tablă și pe caiete.

Muncă independentă:

Fișă de lucru – sarcina 2

Se notează elevii și se discută sarcinile avute de rezolvat.

Obținerea performanței

Activitate pe echipe: Anexa 2 Cine?

Explozia stelară

Ce? Unde?

Când? Câte?

• elevii se împart în cinci echipe;

• având ca suport textul ,,Nicușor” fiecare echipă formulează propoziții interogative, care să înceapă cu fiecare dintre întrebările din colțurile stelei;

• liderii echipelor vor citi întrebările alcătuite în fața clasei, iar ceilalți vor da răspunsurile corecte.

Activitate în perechi:

Fișă de lucru – sarcina 3

Elevii rezolvă în perechi sarcina de la punctul 3 a fișei de lucru. Se citesc două compuneri realizate și propozițiile alcătuite de ceilalți.

6. Asigurarea transferului și a retenției

Activitate frontală:

Elevii vor povesti oral textul ajutându-se de ideile principale ordonate în fișa de lucru.

Doi-trei elevi povestesc pe scurt o legendă despre privighetoare.

Se va evidenția grija pe care omul trebuie să o manifeste pentru aceste ființe.

Ciorchinele

Elevii vor realiza un ciorchine pornind de la cuvântul primăvara.

7. Tema pentru acasă

Elevii cu rămâneri în urmă au avut de scris exercițiul 1, iar ceilalți exercițiul 2, pagina 93. Am dat indicațiile necesare. Elevii care au răspuns bine la lecție au fostt notați cu calificative în catalog.

FIȘĂ DE LUCRU

1. Realizați corespondența dintre numerale și substantive, apoi alcătuiți enunțuri.

● a patra ● elev

● cincisprezece ● poezii

● al șaptesprezecelea ● carte

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

2. Ordonați ideile principale ale textului ,,Nicușor”:

3. Folosind expresiile date mai jos, alcătuiți un text format din cinci-șase enunțuri despre primăvară.

Găsiți un titlu potrivit!

soare darnic, covor multicolor, chipuri vesele, mesagerii cântecului.

…………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… b#%l!^+a?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

FIȘĂ DE LUCRU * (diferențiată)

1. Realizați corespondența dintre numerale și substantive, apoi alcătuiți enunțuri.

● a patra ● elev

● cincisprezece ● poezii

● al șaptesprezecelea ● carte

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

2. Ordonați ideile principale ale textului ,,Nicușor”:

3. Alcătuiți propoziții folosind cuvintele: privighetoare, primăvară, veselie, viorele.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Fișe de lucru

GRUPA 1

CINE ?

Formulați două întrebări despre textul ,,Nicușor ” folosind cuvântul ,,cine”.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

GRUPA 2

UNDE ?

Formulați două întrebări despre textul ,,Nicușor ” folosind cuvântul ,,unde”.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

GRUPA 3

CÂTE ?

Formulați două întrebări despre textul ,,Nicușor ” folosind cuvântul ,,câte”.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

GRUPA 4

CÂND ?

Formulați două întrebări despre textul ,,Nicușor ” folosind cuvântul ,,când”.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

GRUPA 5

CE ?

Formulați două întrebări despre textul ,,Nicușor ” folosind cuvântul ,,ce”.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Text suport: „Mama” de Ion Creangă (fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)

Aplicarea unor componente ale lecturii explicative combinată cu diferite tehnici formative facilitează receptarea și înțelegerea fragmentului de text „Mama” de Ion Creangă 1. Captarea atenției:

Linia unei povești sau „storyline” (premisă a unei implicații într-un experiment sau activitate):

Ați putea desena o familie?

Din cine și din ce ar putea fi formată această familie? (tata, mama, copii)

Ați putea adăuga pe cineva sau ceva la această familie? Pe cine? Ce? De ce?

Această familie ar putea avea și vecini?

Ce ați dori să știți despre ei?

Câți copii pot să fie într-o familie?

Unde poate trăi o familie? (casă, oraș, vilă, sat, munte, câmpie, etc).

„Cuvinte –cheie”- Activitate de grup/perechi (2-4 grupe a câte 4-6 copii):

– Anticipare:

* Care credeți că sunt cuvintele-cheie care caracterizează o familie? Scrieți cuvântul familie și atașați cuvinte care să răspundă la întrebarea pusă. Se lucrează în perechi (unitate, iubire, dragostea mamei, înțelegere, întrajutorare, cooperare, solidaritate, liniște, respect, ocrotire, siguranță, fericire etc). Copiii vor evidenția acele cuvinte care exprimă stările/relațiile pe care ei le trăiesc în familiile lor.

* Se vor consemna cu markerul pe o foaie de flipchart cuvintele descoperite de fiecare pereche/grup.

2. Enunțarea obiectivelor:

Activitate frontală:

Întrebări extratextuale, deschise, anticipatoare:

La ce vă gândiți când auziți cuvântul mama? (ideea de familie, de protecție, de căldură sufletească,…)

Cum se poartă mama voastră cu voi? (grijulie, ocrotitoare, responsabilă, afectuoasă, calmă, răbdătoare, etc.)

Despre ce întâmplări cu mama, mai deosebite, care v-au marcat/impresionat, vă amintiți din copilăria voastră?

*Vom studia textul „Mama”, care reprezintă un fragment din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, în care veți regăsi multe din lucrurile pe care le-ați relatat și multe dintre cuvintele pe care le-am consemnat pe flipchart. b#%l!^+a?

(Pentru copiii care nu au textul se va pregăti o foaie cu fragmentul de text.)

3. Realizarea sensului

Dirijarea învățării:

Întrebări închise (se verifică cunoștințe și informații anterioare sau referitoare la lumea textului):

– Ce știți despre Ion Creangă?

– De unde ați aflat?

– Ce a scris el? (s-a născut la Humulești, a fost prieten cu Mihai Eminescu, a scris povești; se dau exemple – povestiri …, și cea mai importantă operă a sa „Amintiri din copilărie”. A fost numit *marele povestitor*, datorită felului său de a povesti curgător, de parcă cititorul ar fi de față.)

Lectura model a textului, făcută de către învățător:

Formularea mesajului general:

– Care credeți că este mesajul general al acestui text? (Creangă descrie casa părintească în care s-a născut, momente ale copilăriei sale și jocurile pe care le juca, evocă chipul mamei sale, de care își amintește cu multă plăcere. Cuvintele subliniate – cuvinte cheie – redescoperire în mesaj).

Relectura pe fragmente mici, făcută de către elevi;

Explicarea cuvintelor și expresiilor noi (regionalisme), prin ilustrarea unora dacă e posibil:

șfară = sfoară; motocei = ciucuri; prichiciul vetrei =marginea ieșită în afară a vetrei țărănești, pervazul ferestrei; megieși = vecini (în Moldova); de-a pururi = mereu, tot timpul; șturlubatic = nestatornic, schimbător; bălan = blond, galben; țiuia (cărbunele) = sunet ascuțit, prelung, cu rezonanță metalică; a buchisi = a lucra cu multă trudă și migală, fără spor/a citi cu greutate; oleacă = puțin; căutătura = privirea; îmbălat (degetul) = înmuiat degetul în ceva; tină = noroi; opsasul (încălțării)= talpa papucului; funingenă (= funingine)= produs rezultat din arderea incompletă a materiilor organice, care se depune mai ales pe partea interioară a hornului; dioache (=deoache) = ( în superstiții) a dăuna cuiva printr-o privire rea, dușmănoasă / a suferi, a se îmbolnăvi de pe urma unei astfel de priviri; benghi = (pop.) pată mică de culoare neagră pe obraz sau pe trup (aluniță); boghet = (adj. despre găini) cu un smoc de pene pe cap/mare și frumos;

Sarcină de lucru individuală:

*Alcătuiți propoziții cu expresiile următoare:

„a merge copăcel” = a începe să meargă în două picioare;

„vesel ca vremea cea bună” = plin de energie;

„să nu-și prăpădească odorul” = să nu-și piardă copilul

Lectura integrală / lectura de încheiere,

Întrebări intratextuale cu răspunsuri în text:

– Cine povestește amintirile (fragmentul)? (Creangă, în postura de adult).

– La care perioadă din viața lui face referire Creangă? (face referire la cea mai frumoasă perioadă, vârsta copilăriei).

– Ce năzdrăvănii făcea mama lui Nică? (abătea grindina în alte părți, închega apa cu două picioare de vacă, mustra tăciunele care vuia în sobă, descânta și îndepărta deochiul,…)

– Era năzdrăvană mama lui Nică? (uneori da; Nu. Pentru că oamenii nu pot avea puteri supranaturale).

– Când înțelege Nică rostul tuturor lucrurilor? (după ce merge la școală și învață; atunci când devine adult);

Reflecție: ”Mai multe capete la un loc”

Exerciții de vocabular:

*Integrați în enunțuri expresiile: „mama pădurii” (personaj rău din basme); „o mamă de bătaie” (o bătaie zdravănă); „de mama focului” (foarte tare, extraordinar)

– Alcătuiți propoziții, altele decât cele din text, cu cuvintele : copil, copilărie, copilăros, a copilări (valori morfologice- substantiv, adjectiv, verb);

Temă: Lectură silențioasă : identificarea unor expresii frumoase în text (epitete, comparații) și consemnarea lor pe o fișă.

Desfășurarea celei de-a doua lecții:„Mama” de Ion Creangă (fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)

Comprehensiunea textului în detaliu și interpretarea se realizează prin Rețeaua întrebărilor, Modul literar în matrice ; Rețeaua personajelor;

Motivația:

– stimulează comunicarea în diverse situații;

– creează situații de exprimare a opiniei personale;

– creează contexte pentru exersarea imaginației;

Obiective:

– să identifice ideile principale ale textului;

– să formuleze unitățile semantice de conținut sub formă de modul literar în matrice semantică;

– să argumenteze opțiunile proprii;

– să citească corect și conștient (cu dese reveniri), pentru formularea corectă a răspunsurilor;

– să reflecteze la importanța mamei în viața fiecăruia;

Condiții prealabile:

– elevii sunt familiarizați deja cu textul;

– cunosc conceptele și cuvintele-cheie ale textului;

– cunosc mesajul general al fragmentului;

Evaluarea:

– lectură și povestire ;

– ritmul propriu de citire;

– unități semantice de conținut – modulele literare;

– caracterizarea personajelor;

Resurse:

– rețeaua întrebărilor;

– fișa: ”Rețeaua personajelor”.

„Mama” de Ion Creangă

(fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)

Rețeaua întrebărilor privind comprehensiunea și interpretarea textului:

Modulele literare

Realizarea celor două module literare se face prin citirea selectivă a textului și extragerea celor mai reprezentative expresii din text. După formularea unităților semantice de conținut sub forma unor titluri se trece la completarea modulelor literare, în rețea, după model. Fiecare copil primește câte o fișă care conține rețeaua celor două module literare, iar pe verso, în dreptul fiecărui modul literar este rețeaua personajului (Nică – O copilărie fericită, respectiv, Mama – Năzdrăvăniile mamei lui Nică). După completarea întregii rețele se concluzionează, într-o expresie, „era toată lumea a mea”; și „mama…plină de minunății”.

I. Copilăria fericită – Rețea semantică în matrice

II. Năzdrăvăniile mamei – Rețea semantică în matrice

Recitiți cu atenție textul și completați toate „năzdrăvăniile” pe care le făcea mama lui Nică. Activitatea se poate desfășura frontal cu întreagă clasa sau în parteneriat.

Rețeaua personajelor:

Sarcină de lucru individuală :

* Scrieți în cercul din mijloc numele personajului, iar în cercurile satelit cuvinte care să exprime însușiri fizice și morale ale acestuia și care sunt susținute și de text.

* Colorați cu o culoare potrivită cercurile care reprezintă însușiri pozitive.

În evaluare se va lua în considerare completarea tuturor cercurilor satelit dar și cuvintele sinonime care sugerează în text o anumită însușire.

Rezolvarea sarcinii: Cuvintele – însușiri care trebuie scrise sunt: jucăuș, prietenos, recunoscător, temător, sănătos, vesel, fericit, neastâmpărat.

1. Rețeaua personajului – Nică

2. Rețeaua personajului – Mama Sarcină de lucru individuală :

* Scrieți în cercul din mijloc numele personajului, iar în cercurile satelit cuvinte care să exprime însușiri fizice și morale ale bacestuia și care sunt susținute și de text.

* Colorați cu o culoare potrivită cercurile care reprezintă însușiri pozitive.

În evaluare se va lua în considerare completarea tuturor cercurilor satelit dar și cuvintele sinonime care sugerează, în text, o anumită însușire.

Temă: Completați Rețeaua personajului cu alte cuvinte selectate din alte fragmente de text ale „Amintirilor…”. Această activitate poate fi o invitație subtilă la lectură

Rezolvare: Cuvintele – însușiri (sau sinonime ale lor) care trebuie scrise în cercurile satelit: zâmbitoare, fermecătoare, duioasă, grijulie, înțeleaptă, iubitoare, necruțătoare, puternică, credincioasă, ocrotitoare.

Temă: Completați Rețeaua personajului (pentru fiecare în parte) cu alte cuvinte selectate din alte fragmente de text ale „Amintirilor…”. Această activitate poate fi o invitație subtilă la lectură.

Desfășurarea celei de-a treia lecții- „Mama” de Ion Creangă (fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)

„Jocul și joaca de-a întrebările”

Activitatea vizează formarea competenței de comprehensiune și interpretarea. Sarcinile de lucru formulate reprezintă o sinteză a tuturor aspectelor abordate și conturate în activitățile derulate în celelalte ore. Un astfel de mini caiet poate fi prezentat ca o agendă deschisă la începutul orelor de studiu al unui text sau ca o schemă recapitulativă. Consider oportună prezența unei asemenea reprezentări sintetice pentru că”învață” ochiul cu perspectivele globale și permite evidențierea unor constante ale abordării textelor (la clasele mici- moduri diferite de lectură). Aceste constante se pot transforma, cu timpul, în grile de lectură operaționale, cu condiția ca prezența lor să fie subliniată și repetată.

„Jocul și joaca de-a întrebările”

1. Cine spune povestirea ?

a) un copil

b) o bunicuță

c) un adult

d) un țăran

2. Numerotează propozițiile de mai jos în ordinea în care se succed în povestire. Numărul 1 a fost rezolvat pentru tine.

( ) – Minunățiile pe care le făcea mama lui Nică îl uimeau pe băiat.

(1 ) – Casa părintească a lui Nică era asemenea multor case din Humulești.

( ) – Copilăria e cea mai frumoasă etapă din viața unui om.

( ) – În vremea copilăriei mama e ca zânele din povești.

( ) – Jocurile lui și ale copiilor satului erau pline de hazul și farmecul copilăresc.

( ) – Mama își revarsă toată dragostea asupra copilului.

3. Exprimă-ți părerea, pentru că părerea ta contează cel mai mult! De ce își amintește Creangă, cu atâta drag, de vremea copilăriei?

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

4. Ce reprezintă pentru el casa părintească?

a) un loc pentru năzdrăvănii

b) leagănul copilăriei

c) loc pentru adăpost în caz de furtună

d) locul unde a trăit cele mai interesante momente din viața sa

5. Care din următoarele propoziții îl caracterizează cel mai bine pe Nică?

a) Începusem a merge copăcel …când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca.

b) Eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în tulburarea sa.

c) Știa… soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei.

d) Și toate îmi mergeau după plac.

6. Mama este o persoană importantă în povestire. Ce încearcă scriitorul să te facă să-ți imaginezi?

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

7. Care din următoarele expresii sau cuvinte descriu cel mai bine pe mama lui Nică?

a) blândă, iubitoare și tăcută

b) tristă, bolnavă și nepăsătoare

c) plină de minunății și vestită pentru năzdrăvăniile sale

d) plină de griji și mereu pusă pe ceartă.

8. Cum se simțea Nică după o năzdrăvănie de a mamei?

a) speriat

b) mândru

c) mulțumit

d) supărat.

9. Dacă mama nu ar fi făcut acele năzdrăvănii (de exemplu, nu i-ar fi descântat), Nică ar fi fost în pericol? Motivează-ți răspunsul!

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

10. Scrie sentimentele pe care crezi că le-a avut Nică la începutul povestirii și la sfârșitul povestirii. Explică dacă ele s-au schimbat sau nu.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

11. Ce s-ar fi întâmplat dacă mama lui Nică ar fi lipsit din viața lui?

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Desfășurarea celei de-a patra lecții- „Mama” de Ion Creangă (fragmente din Amintiri… de Ion Creangă)

Filozofare/ reflecție (aspectele funcționale ale limbii)

Discuția preliminară: Rețeaua întrebărilor inter și extratextuale interpretative, care cer răspunsuri deschise:

Care sunt amintirile voastre din copilărie?

Cum ați fost voi în comparație cu Nică?

Cum este mama voastră în comparație cu a lui Nică?

Cum este mama voastră în comparație cu cea a lui Nicolae Labiș? (Poezia „Întâlnire cu mama” de N. Labiș):

Cunoașteți alte texte care povestesc despre copilărie, sau despre mamă? („La Mestecănei”, „Dumbrava minunată” de M. Sadoveanu ; „Întâlnire cu mama” de N. Labiș ; Doi frați cuminți” de Elena Farago).

Puteți stabili asemănări între Nică și alte personaje? („Ionel” din „Vizită” de I. L. Caragiale).

Conexiunea povestirilor tematice (cu alte texte sau poezii despre mamă):

„Doi frați cuminți” de Elena Farago

„Întâlnire cu mama” de Nicolae Labiș

Sarcină de lucru individuală (Scrierea funcțională):

Se dau expresiile :

„zâna copilăriei mele”;

„ființa cea mai dragă”;

„chipul blând și luminos”

„mama…ca soarele”…

„o rază de soare se topește în părul ei albit de ani”

Pornind de la Rețeaua personajelor (Mama- „Amintiri din copilărie”; Mama – „Întâlnire cu mama”de N. Labiș; ambele texte sunt studiate):

Chipul mamei – („Întâlnire cu mama” de N. Labiș)

Chipul mamei („Mama” – „Amintiri din copilărie” de I. Creangă)

(Cuvintele din Rețeaua personajului:

zâmbitoare, fermecătoare, duioasă, grijulie, înțeleaptă, iubitoare, necruțătoare, puternică, credincioasă, ocrotitoare).

Sarcină de lucru:

Scrieți o compunere liberă despre mamă sau o scrisoare adresată mamei .

Date bigrafice

Completează ciorchinele cu datele cunoscute:

FIȘĂ DE LUCRU

Alcătuiți propoziții, folosind cuvântul vreme, cu diferite înțelesuri.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Înlocuiți expresiile date din text cu altele cu același înțeles:

Ion Creangă își amintește de oamenii din vremea copilăriei sale.

………………………………………………………………………………………………………

În Humulești erau oameni deosebiți.

………………………………………………………………………………………………………Nică era un băiat firav și fricos.

………………………………………………………………………………………………………Completați propozițiile lacunare:

Mama scriitorului se numea……………

Nică lociua în satul………………. de lângă râul…………

Colegă i-a fost ……….., fiica părintelui…………………

Compară satul natal al lui lui Ion Creangă cu satul tău natal, relizând o diagramă:

Compară școala lui Nică cu școala ta, relizând o diagramă:

Simbol, semn, semnificații

Reflecție asupra rolului și locului copilului în „Spirala vieții”

Figură 2 Spirala vieții

CIORCHINELE

DIAGRAMA :

În timpul etapei formative am dat teste de tipul următor, obținând rezultatele pe care le voi prezenta sub formă de tabele și grafice.

Unitatea de învățare: „Jocul de-a primăvara” – Comunicarea despre fapte

Obiective operaționale cognitive

Tabel 8

Textul pentru dictare

– Dar nu pricep nimic, zise Marina.

– Cine stă degeaba nu poate asculta povestea timpului.

– Ploaie, dragă ploaie, strigă fetița, spune-mi o poveste!

– Numai una? Știu să spun sute de povești. Ascultă-le!

– Ce fel de povești?

– Povești cu nori, cu râuri, cu semințe… minunate povești! Dar ca să le poți asculta, trebuie să pricepi vorbele picăturilor de apă.

BAREM DE CORECTARE

Tabel 9

NUME………………………………………….. DATA ………………………….

CALIFICATIV ………………………………….

PROBĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

LIMBA ROMÂNĂ, CLASA A IV-A

1) Scrie după dictare. 3 p.

2) Se dă enunțul:

Copilul cel mărunțel îmi vorbea cu seriozitate.

a) analizează gramatical toate părțile de propoziție și toate părțile de vorbire;

b) realizează schema propoziției.

3 p.

3) Scrie o compunere cu titlul „Oaspeții primăverii”.

Nu uita să respecți toate regulile scrierii unei compuneri!

Folosește următorul plan de idei:

– Semnele primăverii

– Schimbări din natură (vremea, pomii, florile, iarba)

– Revenirea păsărilor călătoare (exemple, locul de poposire, construirea cuiburilor, clocirea ouălor)

– Trilurile de prin copaci

– Bucuriile oamenilor

Folosește și următoarele cuvinte și expresii de sprijin:

din sudul înflorit, codrii lipsiți de frunze și de cântec, vechile cuiburi, zarea albastră, vin și florile în câmpie, nopți cu poezie, vânturi line, ploi calde, veselie, foșnet de mătase, aripi obosite. 3 p.

Se acordă 1 punct din oficiu.

Calificativele obținute:

Grafic 6

Grafic 7

Numele și prenumele: …………………………. Data

Test de evaluare

Unitatea – Lumea necuvântătoarelor

1. Dictare:

2. Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: merinde, livadă, cofeturi,înfiptă.

3. Găsiți cuvinte:

a) cu același sens: b) cu sens opus:

a se lămuri – mâhnit – ;

fidelitate – adevărat – ;

ocrotitor – a aduna – ;

4. Realizați acordul subiectului cu predicatul:

Voi și alpiniștii (escalada – viitor) acest versant.

.

Noi împreună cu prietenii noștri (a pleca – prezent) în tabără.

.

Scoicile (a străluci – trecut) în nisipul fierbinte.

.

Eu, tata și sora mea (a juca – trecut) tenis.

.

Vânătorii ( a împușca – trecut) ursul.

.

5. Analizați părțile principale de propoziție:

6. Scrieți dialoguri care pot fi folosite în câte o compunere cu titlul:

La pădure :

La bunici:

În compunerea următoare vi se dau introducerea și încheierea. Redactați cuprinsul compunerii în care să folosiți și dialogul. Dați compunerii un titlu potrivit.

………………………………………….

Era o dimineață frumoasă de primăvară. Azorel stătea tolănit lângă cușcă și privea mirat la puișorii care ciuguleau de zor firicelele fragede de iarbă.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

După această ispravă, Azorel stia că trebuie să fie mereu atent și să-i apere. Erau cu toții o mare familie !

DICTARE:

– Lasă-l jos, Mărine, că e păcat de el!

Când a scăpat, a fugit speriat la prepeliță să-i spună pățania.Ea l-a luat, l-a mângâiat și i-a spus:

– Vezi dacă nu asculți? Când vei fi mare, vei face cum vrei vrea, dar acum să nu ieși niciodată din vorba mea.

OBIECTIVE:

Să scrie după dictare un text cunoscut;

Să alcătuiască enunțuri cu cuvinte date;

Să găsească cuvinte cu același sens și cu sens opus;

Să realizeze acordul dintre subiect și predicat;

Să analizeze părțile principale de propoziție;

Să scrie dialoguri potrivite unor titluri date;

Să redacteze o compunere cu început și sfârșit dat.

DESCRIPTORI

Tabel 10

Calificativele obținute:

Grafic 8

Grafic 9

3.5.3. Etapa evaluării finale (1-15 iunie, 2015).

LIMBA ROMÂNĂ

Test de evaluare finală

Clasa a IV-a

Se dă textul:

,,Odată, cocoșul se gândi că n-ar fi rău să-și viziteze rudele din satul vecin. În drum, el se întâlni cu motanul lingușitor. Acesta își puse în gând să jumulească cocoșul.

Încotro, cocoșule? îl ispiti motanul.

Ia, mă duc pe la neamuri.

Unde? Unde? se interesă mieros, motanul.

În satul vecin, spuse țanțoș cocoșul.

Merg și eu. În doi n-o să ne fie urât.

Cocoșul isteț nu se aștepta la nimic bun din partea motanului. Își dădu seama de viclenia acestuia și-i zise:

– Ba nu. Dacă mergi și tu, n-o să mai fim doi, ci trei, căci mi-i tovarăș de drum și câinele, care vine din urmă.”

( Poveste populară)

Se cere:

Înțelegerea textului:

Numește personajele din text.

De ce nu aștepta cocoșul nimic bun din partea motanului?

Transformați dialogul în povestire.

Formulați ideea principală a textului.

B. Limba română

1. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător celor subliniate în text.

2. Transcrie din text: un substantiv comun, numărul singular, gen masculin, un adjectiv, un pronume, un numeral și un verb la timpul prezent.

3. Alcătuiește câte un enunț cu ajutorul cuvintelor odată și o dată.

4. Realizează schema liniară a propoziției scrise îngroșat.

5. Alcătuiește o propoziție după schema:

S/ s.c. + A/ adj. + P./ v. + C./ subst.com. + A./ adj.

Literatură

Scrie, în maxim 6 rânduri, o posibilă continuare a textului.

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru: 50 minute.

BAREM DE CORECTARE

Înțelegerea textului: 3 p

1. personajele: cocoșul și motanul (0,25 p)

2. Cocoșul nu aștepta nimic bun din partea motanului deoarece acesta era lingușitor/ viclean. (0,25 p)

3. Motanul îl intrebă pe cocoș unde se duce. Acesta îi răspunse ca merge la neamuri. Motanul a vrut să afle unde sunt aceștia. Cocoșul îi spuse că merge în satul vecin. Motanul îi propune să meargă împreună fiindcă în doi n-o să le fie urât. Cocoșul pricepu viclenia motanului și îi răspunse că vor fi trei tovarăși de drum, nu doi, deoarece vine din urmă și câinele. – 2 p

4. Un motan încearcă să păcălească un cocoș, dar acesta își dă seama de viclenia motanului.- 0,5 p

B. Limba română – 5, 5 p

1. Se punctează cu 0, 25p x 4 fiecare sinonim corect găsit: 1 p

RÚDĂ s. neam, rubedenie, rudenie

ISPITÍ vb. afla, analiza, cerceta, chestiona, cuteza, descoperi, examina, găsi, interoga, încerca, încumeta, îndrăzni, întreba, măsura, observa, proba, scruta, studia, urmări, verifica, a momi, a descoase, a ademeni

ȚÁNȚOȘ, -Ă, țanțoși, -e, adj. Semeț, mândru, îngâmfat, fudul; arogant.

(despre persoane) Care manifestă orgoliu (nemăsurat); plin de sine; fudul; mândru; încrezut; înfumurat; îngâmfat; măreț; falnic;

VICLENÍE, viclenii, s.f. perfidie, ipocrizie, falsitate, vicleșug. ♦ (Cu sens atenuat) Șiretenie, șmecherie, șiretlic; stratagemă.

2. Se punctează cu 0,30 p x 5 fiecare parte de vorbire identificată corect: 1,5 p

Ex. Subst. com: cocoșul, motanul, etc.

Adjective: lingușitor, vecin, isteț;

Pronume: el, eu, tu;

Numeral: doi, trei;

Verb, timp prezent: merg, mergi, vine.

3. ex.: Era odată o fată de împărat. (demult) – 0,25 p 0,5 p

Mai citesc lecția o dată. 0,25 p sau 1 Decembrie este o dată importantă.

4. C/ subst. + S / pron. + P / v + C / subst. + A. / adj. (0, 15p x 10 pentru fiecare parte de propoziție/ vorbire identificată corect) 1,5 p

5. ex. Păsările călătoare se întorc din țările calde. ( 0,10 p x 10 pentru fiecare parte de propoziție/ vorbire formulate corect) 1 p

C. Literatură – 0,5 p

0,20 p pentru logica ideilor expuse;

0,20 p pentru scrierea corectă;

0,10 p pentru originalitate.

Se acorda 1 p din oficiu.

Calificativele obținute:

Grafic 10

Grafic 11

Am aplicat din nou cele 7 probe pentru a verifica nivelul de dezvoltare intelectuală al fiecărui elev la finalul cercetării, cât și eficiența strategiilor de cultivare a creativității în activitatea didactică și individuală .

Analiza și interpretarea rezultatelor de la testulfinal de creativitate

Pentru proba nr. 1 răspunsurile obținute reies din următorul tabel :

Tabel 11

După cum arată tabelul de mai sus există un număr mai mare de subiecți care dispun de o pronunțată fluiditate verbală și de flexibilitate. Se observă că numărul răspunsurilor originale a crescut.

Prezentând în continuare rezultatele generale ale acestei probe la final cu cele 5 exerciții incluse și ținând seama de componentele creativității – fluiditate, flexibilitate și originalitate – statistic, răspunsurile copiilor sunt următoarele :

– 3 subiecți au o fluiditate verbală pronunțată, dar nu prezintă flexibilitate în gândire;

– 15 subiecți prezintă flexibilitate verbală și semantică evidentă;

– 3 subiecți sunt originali în răspunsuri, găsind interpretări neobișnuite.

Grafic 12

În ceea ce privește proba nr. 3, rezultatele pentru exercițiul 1 al acesteia sunt următoarele :

– 5 subiecți nu au reușit să compună problema;

– 2 subiect a compus problema, dar incorect;

– 11 subiecți au reușit să creeze corect textul problemei, 3 subiecți manifestând originalitate în formularea acesteia . Se știe că rezolvarea și compunerea de probleme oferă terenul cel mai fertil din domeniul activităților matematice pentru cultivarea și educarea creativității și a inventivității . Elaborarea unei probleme cu text pe baza unei scheme grafice reprezintă un efort de analiză și sinteză logică a situației date; în același timp, trebuie să se țină cont și de posibilitățile elevilor, de cunoștințele însușite anterior de către aceștia. În compunerea textului, elevii s-au folosit de noțiuni diverse: animale, fructe, dulciuri, materiale de constuctii, etc. La exercițiul 2 al probei, răspunsurile au venit cu ușurință, ca într-un adevărat brainstorming. Din cei 18 subiecți, 7 nu au reușit să formuleze cele cinci întrebări posibile pentru ca problema să se poată rezolva. Analizând răspunsurile date de copii am ajuns la concluzia că atunci când se comunică liber cu toți elevii, aceștia intră în procesul muncii intelectuale din curiozitatea de a descoperi noi căi de rezolvare a problemelor și din dorința de autoafirmare.

Grafic 13

Grafic 14

Datele obținute la proba nr. 4 sunt consemnate în următorul tabel:

Tabel 12

La proba nr. 5 copiii au avut de creat un text pe baza unor cuvinte de sprijin după care trebuiau să-i găsească un titlu potrivit. Rezultatele au fost următoarele după cum reiese din tabelul numărul 3:

Tabel 13

Din lucrările create de copii, am putut observa că a crescut fluiditatea, flexibilitatea și originalitatea gândirii.

Pentru proba nr. 6 răspunsurile se află în următorul tabel :

Tabel 14

După cum ilustrează tabelul de mai sus, există un număr mai mare de subiecți care dispun de o pronunțată fluiditate verbală și de flexibilitate.

La proba nr. 7 am folosit trei modele de fișe cu desene nonfigurative pe care le-am supus ,,interpretării grafice.“

Copiii au valorificat experiența acumulată în cadrul disciplinelor de învățământ, astfel că din interpretarea grafică individuală a fișei numărul 1 s-au obținut următoarele variante, după cum reiese din tabelul numărul 15 :

Tabel 15

Din 288 de posibilități (16 variante ori 18 subiecți), pentru prima fișă s-au realizat în tematica de mai sus un număr de 220 de interpretări grafice originale, numai 68 de posibilități au rămas nerealizate de către subiecți.

Se poate observa orientarea micilor școlari spre o viață fericită. Cu siguranță mediul ambiant, aflat în continuă schimbare, pune în fața copiilor căutări și exprimări neobișnuite ale realității, la care învățătorul nu poate fi decât satisfăcut de potențialul creativ de care dau dovadă acești elevi.

Analizând și interpretând fișa numărul 2 (Ce poți desena pornind de la un punct?) am putut observa că tot din 288 posibilități de interpretare, s-au realizat 233 teme, predominând mai întâi diverse obiecte din rechizitele școlarilor (62), urmând elementele din mediul încojurător și natură (56) și apoi diverse teme care mai de care mai originale (47).

La un număr destul de mare de subiecți este evidentă flexibilitatea plastică, iar obiectele realizate de ei aparțin unor categorii de clase diferite . Numărul posibilităților neinterpretate de ei este relativ mic : 7 nerealizări la 18 subiecți participanți .Rezultatele pozitive obținute relevă faptul că au fost eficiente metodele și strategiile de dezvoltare a creativității prin valorificarea creatoare a acestei individualități a copiilor în mod deliberat și conștient .

3.5.4. Analiza și interpretarea datelor

Mi-am propus ca prin cercetarea de față să demonstrez că dacă se utilizează în activitatea didactică diverse metode, mijloace și tehnici interactiv-active cu accent pe creativitate, creând o atmosferă permisivă elevilor, se educă și se dezvoltă capacitățile creatoare ale acestora, precum și încercările originale de a găsi soluții variate de rezolvare a situațiilor problematice. De asemenea mi-am propus să demonstrez că:

a) În cazul în care se folosesc aceste metode interactiv-active la eșantionul experimental, creativitatea și imaginația elevilor va crește.

b) Metodele interactive și procedeele speciale de creștere a creativității vor afecta în mod efectiv gândirea și comportamentul creativ al elevilor.

!^+a?

Grafic 15Analiza comparativă la cele trei testări(inițială, formativă, finală)

Grafic 16 Comparație între comportamentele formate

Grafic 17. Comparație între comportamentele care necesită sprijin

Compararea rezultatelor obținute de aceiași elevi în cele trei faze ale experimentului – de start, pe parcursul derulării și finală, mai ales între cea inițială și cea finală, –mi-au oferit suficiente date pentru a susține validarea ipotezei experimentului. Prin lecțiile de limba și literatura romană elevilor li se poate dezvolta potențialul creativ prin introducerea unui program creativ, prin utilizarea unor metode și procedee didactice activ – participative,prin folosirea unui material didactic bogat și atractiv.

Rezultatele obținute la probele finale confirmă progresul elevilor mai ales pe linia creativității.

4. CONCLUZII

Considerăm că cele expuse în lucrarea de față va contribui la soluționarea în complex a problemei rolului dezvoltării creativității la disciplina Limba și literatura română, în ciclul primar.

În lucrarea dată ne-am propus ca scop să ridicăm nivelul de dezvoltare a creativității la Limba și literatura română. Am observat că în timpul acelor activități în care am folosit metodele și procedeele specifice creativității, am obținut rezultate deosebite: copiii au fost activi, s-au simțit liberi și în largul lor, iar lucrările le-au reușit foarte bine.

În timpul activităților de la Limba și literatura română am folosit metode interactiv-active și procedee specifice, bazate pe creativitate, datorită cărora am obținut rezultatele dorite. Starea lucrurilor ne demonstrează că trebuie elaborată o metodologie a creativității și încadrată în trunchiul comun al activităților desfășurate în ciclul primar.

Vârsta școlarului de ciclu primar este o etapă determinatoare. Flexibilitatea, fluența, imaginația, ingeniozitatea, senzitivitatea înaltă la această vârstă determină posibilitățile potențiale ale dezvoltării creative multilaterale ale copilului.

Prin utilizarea diferitelor tehnici și metode specifice care vizează creativitatea, grupul experimental, unde au fost implementate acestea, va avea o creativitate ridicată față de grupul de control care și-a desfășurat activitatea într-un mod normal

Rezultatele copiilor la vârsta școlară servesc ca bază a reușitei din clasele de mai apoi. La sfârșitul ciclului primar, elevul trebuie să persiste în dorința de a învăța, trebuie să știe a învăța corect și să aibă încredere în propriile puteri creatoare, folosindu-și din plin imaginația, ori de câte ori i se cere.

Copilul este un subiect activ de cunoaștere, ce absoarbe cu nesaț informația ce i-o propune pedagogul, el trebuie să fie pregătit de a primi din ce în ce un volum mai mare de cunoștințe. Sarcina principală a maturilor este de a crea condiții optime de descoperire și realizare a posibilităților lui creative și de a se lua în vedere individualitatea fiecărui copil.

Activitatea creativă este una dintre cele mai mari provocări ale vieții și implicit atrage după sine cele mai mari recompense . Elevii care au constituit eșantionul cercetării mele au dovedit o vie imaginație, o mare flexibilitate în gândire și intuiție, simț al umorului, atitudine de joc, libertate maximă în asocierea ideilor și nu în ultimul rând originalitate în găsirea de soluții .

În scopul maximizării potențialului creativ în școala e necesar să fie înțeleasă natura de tip ,, puzzle “ ( Baban, A. ,2001 ) a procesului creativ .

Aplicând diferite probe în cadrul acestui proiect de cercetare, aș putea spune că, principalele condiții care favorizează creativitatea elevilor sunt :

inițiativa personală în procesul educației ;

autoinvatarea ;

o bună imagine de sine ;

stimularea copilului de ambianța să socială ;

încurajarea demersurilor sale imaginative ;

acordarea unei largi libertăți individuale ;

urmărirea creației de calitate și nu doar a performanței ;

dreptul la eșec (dar și susținerea lui să-l depășească ).

Atât metodele, cât și mijloacele didactice folosite în cadrul activităților, stimulează potențialul creativ al copiilor .Strategiile euristice îl implică pe copil în activitatea de descoperire, de rezolvare de probleme, de investigare a realității, în timp ce strategiile creative pun accentul pe spontaneitate, originalitate, gândire divergenta, analogica .

Modul în care am realizat aprecierea rezultatelor obținute a influențat conduita emotivă a elevilor .De aceea am apreciat pozitiv răspunsurile originale, spontaneitatea, exprimarea liberă a propriilor opinii . Am considerat că dacă rămân indiferenta , conduita participativă, cât și cea creativă, se inhiba, copilul se demoralizează, diminuându-se astfel flexibilitatea și originalitatea . Aprecierile pozitive pe tot parcursul activităților desfășurate, au determinat stări afective tonifiante, dar și mobilizarea subiecților în rezolvarea sarcinilor .

Prin intermediul acestui proiect de cercetare am investigat fluiditatea, flexibilitatea pe plan verbal, originalitatea în gândire, flexibilitatea plastică, prin diferite probe, realizate individual . Pe parcursul derulării probelor am încurajat, am lăudat permanent participarea elevilor, mai ales soluțiile noi, neobișnuite .

Din această experiență am observat că școlarul mic dispune de un potențial creativ care integrează experienta cognitivă, mecanisme informational-operationale declanșate și susținute de trebuințele de cunoaștere, de autoexprimare, de independență, de atitudinea cognitivă care începe să se cristalizeze .

Disponibilitățile creative ale școlarilor să manifesta în expresiile și conduitele emoționale, în joc, în desen și în activitățile de comunicare .Prin desen, copilul reflectă selectiv și subiectiv realitatea, nu ajunge la ceva cu valoare socială deoarece capacitățile sale intelectuale și deprinderile plastice nu sunt suficient dezvoltate . În domeniul verbal creația impune stăpânirea limbii ca instrument de cunoaștere și de comunicare . Produsele elevilor exprima nevoile, dorințele, trăirile afective care stau la baza combinărilor creative. Analiza individuală, dar și cea globală a răspunsurilor copiilor la cele șapte probe, mi-au prezentat fiecare copil într-o altă lumină, cu potențialul lui imaginativ cu interesele cognitive, dar și caracteristicile aptitudinal-volitive .

S-au evidențiat în mod deosebit 5 copii cu un potențial creativ deosebit de cel al majorității. Aceștia , dar și nivelul general al clasei, m-au încurajat să abordez în continuare procesul instructiv-educativ din perspectiva stimulării potențialului creativ al copiilor .

Lecția rămâne procesul de creație prin care învățătorul modelează personalități originale, creative .Aici își arată el adevărata măiestrie, tactul pedagogic, începând cu descoperirea și cunoașterea grupului de elevi și continuând cu adaptarea demersului didactic la particularitățile de vârsta ale clasei și ale fiecărui elev în parte .Pentru aceasta este necesară crearea unei atmosfere permisive participării afective ale elevilor la procesul învățării, atmosfera care să încurajeze comunicarea, conlucrarea, consultarea, formularea de întrebări de către elevi, care să- elibereze de o anumită stare tensionată, de teamă chiar .

Dezvoltarea creativității elevilor în vederea obținerii performanțelor presupune o schimbare de paradigmă, în practică pedagogică, bazată pe : trecerea de la predarea cu scop de asimilare și reproducere la învățarea centrată pe elev ; aceasta reprezintă o adevărată provocare pentru învățător, care nu mai este doar un transmițător de cunoștințe, ci organizatorul și inlesnitorul procesului de învățare și de exersare a creativității elevilor ; promavarea învățării prin colaborare, ca modalitate optimă de realizare a cunoașterii și de dezvoltare, prin exersare, a capacităților de comunicare orală și scrisă, de receptare a mesajului oral și scris ; creativitatea stimulată prin cultivarea diversității de opinii și experiențe, că bază a dobândirii independenței și autonomiei personale ; sporirea responsabilităților în asumarea unor opinii, este susținută cu argumente logice ; utilizarea unor strategii didactice interactive, care pun elevii în situații concrete de comunicare, de învățare, de rezolvare a unor probleme, de realizare a unor produse originale, cu suport creativ .

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?