Metode de lucru devisedcolaborativ [607904]

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ ȘI CINEMATOGRAFICĂ
„I.L.CARAGIALE”, BUCUREȘTI
DEPARTAMENTUL DE STUDII DOCTORALE

TEZĂ DE DOCTORAT

TEATRUL DEVISED/ COLABORATIV
– METODE ȘI PRACTICI EDUCAȚIONALE –

RAPORT DE CERCETARE (3)

Metode de lucru devised/colaborativ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. Ludmila PATLANJOGLU

DOCTORAND: [anonimizat] 2020

2

TEZĂ DE DOCT ORAT
TEATRUL DEVISED/ COLABORATIV
– METODE ȘI PRACTICI EDUCAȚIONALE –
Cuprins

Capitolul I. Teatrul devised /colaborativ – Context

I.1. Definiție, particularități
I.2. Influențe și precursori (Commedia dell’Arte, Antonin Artaud – Teatrul Cruzimii, Erwin
Piscator – dramaturgia colectivă, Judith Malina & Julian Beck – The Living Theatre, Eugenio Barba
– Odin Teatret, Augusto Boal – Teatrul Oprimaților, Jacques Lecoq – L'École Internationale de
Théâtre, Joan Littlewood – Theatre Workshop, Ariane Mnouchkine – Théâtre du Soleil)
I.3. Companii de Teatru devised/colaborativ (Royal Court Theatre – Marea Britanie, Greenwich
& Lewisham Young people’s Theatre – Marea Britanie, Forced Entertainment – Marea Britanie,
Age Exchange – Marea Britanie, IOU – Marea Britanie, Teatr.Doc – Rusia, The Open Theatre –
Statele Unite ale Americii, Joint Stock Theatre Company – Marea Britanie)

Capitolul II. Experiențe de Teatru devised /colaborativ în România

II.1. Gianina Cărbunariu – Regizorul/ Dramaturg
II.2. Mihaela Michailov – Teatrul Replika
II.3. Bogdan Georgescu – Teatrul Comunitar

Capitolul III. Teatrul devised /colaborativ în Teatrul în Educație ( TIE – Theatre
In Education )

3

III.1. Originile și dezvoltarea TIE
III.2. Paulo Freire și pedagogia critică

Capitolul IV. Metode de lucru devised /colaborativ

IV.1. Analiza atelierelor din punct de vedere psihopedagogic (cu elevii Colegiului N ațional
,,Andrei Șaguna”, Brașov)
IV.1.1. Caracterizarea vârstei adolescenței
I.V.1.2. Structura atelierelor
IV.2. Analiza pieselor scurte colaborative scrise alături de elevii Colegiului Național ,,Andrei
Șaguna”, Brașov
IV.3. Analiza și prezentarea proie ctului de Teatru devised /colaborativ (în cadrul Facultății de
Teatru, U.N.A.T.C. ,,I.L. Caragiale”, București)
IV.3.1. Caracterizarea vârstei tinereții
IV.3.2. Structura proiectului
IV.4.Analiza pieselor colaborative din cadrul proiectului de Teatru devise d/colaborativ

Capitolul V. Studii de caz – experiență personală

V.1. Teatrul devised/colaborativ ca metodă terapeutică pentru autism

CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

4
RAPORT DE CERCETARE (3)

CAPITOLUL IV. Metode de lucru devised/colaborativ

IV.1. Anal iza atelierelor din punct de vedere psihopedagogic (cu elevii Colegiului Național
,,Andrei Șaguna”, Brașov)

IV.1.1 Caracterizare vârstei adolescenței

Cunoașterea particularitățolor vârstei adolescenței din punct de vedere psihic, fizic și
cunoașterea i ntereselor, capacităților și limitele specificei perioadei sunt esențiale pentru
construcția atelierelor și pentru o bună desfășurare a procesului de lucru.
Adolescența reprezintă perioada dezvoltării personalității. ,,Gândirea a intrat în ultimul ei
stadi u, cel al inteligenței formal -operaționale, așa că tânărul dispune de instrumentația intelectuală
necesară pentru a fi capabil să mediteze asupra propriei identități și asupra propriului viitor. Sunt
tot mai dese momentele de analiză introspectivă, în timp ul cărora încearcă să găsească răspunsuri
la întrebări, în care revin obsesiv cele trei predicate definitorii pentru propria sa personalitate: a fi,
a avea, a putea să facă. (Cine este și cine va fi?; Ce are, ce -și dorește să aibă ? Ce este capabil să
facă mai bine, ce va face? )” 1 Adolescența se împarte în două etape: preadolescența și adolescența
propriu -zisă sau marea adolescență ( 16 -20 de ani).
Preadolescența este o etapă a maturizării, se dezvoltă caracteristicile conștiinței și ale
conștiinței d e sine, dar se intensifică și individualizarea atât pe plan intelectual cât și pe cel social.
Părerile personale încep să fie argumentate, crește interesul pentru problemele abstracte și de
sinteză, dar și interesul pentru participare la roluri mai deosebi te (spre exemplu participarea în
trupa de teatru a liceului).
Adolescența propriu -zisă sau marea adolescență. Această perioadă se caracterizează printr –
o intelectualizare intensă (dezvoltare a gândirii abstracte), adolescentul caută mijloace personale
de a fi și de a apărea în societate. Devine mai responsabil și caută să își exprime originalitatea.

1 Diaconu, Mihai, Educația și dezvoltarea copilului, Editura ASE, București, 2007, p.59

5
Gustul personal este foarte important, tânărul începe să aibă aspirații, iar profesionalizarea se
conturează treptat. Tânărul este pregătit psihologic și se pre gătește moral și aptitudinal, îl atrag
cunoștințe pentru confruntări sociale complexe (examene, probe, concursuri etc.) pentru a se
exprima ca atare.
Din punct de vedere fizic, adolescentul se confruntă cu schimbări bruște de creștere, atât
în greutate, câ t și în înălțime. În această perioadă de dezvoltare, el ajunge la deplină maturitate
biologică și devine mai preocupat de aspectul său fizic, astfel imaginea de sine devine un punct
esențial în viața acestuia.
Din punct de vedere psihologic , adolescentul s e află într -un proces de căutare a identității.
Această perioadă este caracterizată de interese diverse, comportamente schimbătoare, dar și de
implicarea în numeroase activități. Studiile de psihologia vârstelor subliniază faptul că adolescența
reprezintă vârsta în care adolescentul devine interesat de cunoaștere (științifică, tehnică, artistică,
politică, s ocială, filosofică ). În această etapă, elevul urmărește să își găsească propriile valori și
propria identitate. Din punct de vedere cognitiv , tânărul do bândește abilități și capacități
superioare de percepție si reprezentare, permițându -i să aibă o gândire sistematică și logică. ,,El
folosește raționamente de tip ipotetico -deductiv, care implică relevarea ipotezelor de rezolvare a
unei situații problemati ce și formularea logică, sistematică, a unui plan pentru identificarea soluției
corecte.”2 Din punct de vedere afectiv , adolescentul începe să experimentez roluri sociale pentru
a se putea descoperi pe sine. Relațiile de prietenie sunt foarte importante pe ntru dezvoltarea sa
emoțională, iar identitatea și stima de sine pot crea probleme emoționale. ,,Stima de sine reflectă
raționamentul tânărului în ceea ce privește competența profesională, activitatea sa, acceptarea sa
de către ceilalți, succesul școlar, s portiv și interpersonal.”3
Adolescența este caracterizată de curiozitate și de dorința de cunoaștere. Astfel, din punct
de vedere senzorial (percepția, observația, reprezentări) remarcăm următoarele:
● Creșterea rapidității explorărilor perceptive
● Tinerii î și organizează și autocontrolează mai bine propriile observații
● Apar reprezentări bogate în detalii sau unele cu un grad mare de generalitate

2 Popa, Camelia, Noțiuni de Psihologia Educației și Management al Clasei de Elevi, Editura UNATC Press,
București, 2017, p. 93
3 Ibid., p. 94

6
● Organizare reprezentărilor în jurul unor idei sau concepte centrale dintr -un câmp
cognitiv.

Pe parcursul anilor î n care am lucrat alături de adolescenți am pus accentul pe următoarele
aspecte:
● Pe tineri îi supără moralizarea, educația nu se realizează prin decrete, ci prin
convingere, astfel actele impuse creează rezistență (pasivă sau activă). Nu am
încercat să mă j ustific, am fost sinceră cu ei.
● Stimularea inițiativei, a autonomiei se leagă firesc de nevoile spirituale ale elevilor
de această vârstă și constituie o metodă de dezvoltare a personalității prin educație
și autoeducație.
● Comunicare eficientă este foarte importantă. Ceea ce înseamnă să îi și asculți, nu
doar să vorbești. Arătându -le că părerea lor contează, devin mai încrezători în ei.
● Importa nt este și feedback -ul între ei și trainer.
● În teatru nu există corect sau greșit. Încurajarea să gândească mai mul t, să își
dezvolte ideile, să nu se lase inhibați de greșeli, le permite să se dezvolte pe plan
afectiv, dar să își dezvolte și gândirea critică, argumentată.

7
IV.1.2. Structura atelierelor

Am ales să lucrez cu adolescenții folosind metoda colaborativă/devised deoare ce am vrut
să le dau o voce tinerilor pentru a -și exprima interesele și problemele, să exploreze adaptarea
textului prin metode creative, să se documenteze despre situațiile contemporane, să exploreze și
să își analizeze ideile și opiniile prin teatru, dar și posibilitatea de a se dezvolta, de a se cunoaște
pe sine și pe cei din jurul lor fără prejudecăți.
Ceea ce am urmărit pe parcursul atelierelor și în construcția acestora sunt: dezvoltarea
lucrului în echipă; dezvoltarea capac ității de observare și de concentrare a atenției; dezvoltarea
imaginației și creativității; dezvoltarea memoriei, a inteligenței emoționale; dezvoltarea
aptitudinilor de exprimare în public.
Lucrul în echipă este esențial în dezvoltarea individului. Omul t răiește într -o societate și
trebuie să se adapteze pentru a -și afirima personalitatea și individualitatea . Pe parcursul vieții,
adoles centul în evoluția sa se confruntă cu situații în care trebuie să lucreze alături de ceilalți (la
școală, la facultate, la locul de muncă). Astfel, viitorul adult, de -a lungul formării sale va face parte
din echipe, micro -grupuri de prieteni sau colegi care îi vor influența gândirea și dezvoltarea
personală. După cum sublinia și Aristotel4, omul este un animal politic, iar me nirea sa este de a
trăi printre oameni, într -o societate. Din păcate, odată cu evoluția tehnologiei și a social media ,
tinerii devin din ce în ce mai retrași în universul virtual și comunică superficial (din spatele
ecranului). Astfel, în cadrul atelierelo r, le-am oferit elevilor oportunitatea de a relaționa, de a
comunica față în față, învățând să lucreze ca o echipă, să se accepte și să se înțeleagă unii pe
ceilalți. Aceste abilități pe care le deprind îi vor ajuta în dezvoltarea lor ca viitori adulți.
Observarea este una dintre metodele prin care omul cercetează și cunoaște mediul
înconjurător și natura umană (îi cunoaște pe ceilalți și pe sine). ,,Observația este o formă superioară
a percepției, o percepție premeditată, dirijată, planificată și selectivă , întreprinsă cu un anumit
scop. Observarea înseamnă cercetarea și studierea obiectului perceput.”5 Prin procesul observării
se activează procesele de gândire, limbaj și imaginația. Auto -observația este un proces prin care
elevii se cunosc și se antrenează pe sine. În cadrul atelierelor, observarea este un proces important

4 Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001
5 Chircev, Anatole; Mare, Valer; Popescu -Neveanu, Paul; Radu, Ion; Roșca, Alexandru; Tucicov, Ana; Zorgo,
Beniamin, Psihologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București , 1977, p. 213

8
deoarece elevii trebuie să analizeze și să înțeleagă ceea ce se întâmplă cu ei, dar și cu cei din jur
pentru a -și putea apoi găsi propria voce.
,,Atenția constă așadar, în orientarea și c oncentrarea activității psihice asupra unor obiecte
sau fenomene, ceea ce are ca efect reflectarea lor mail clară și mai completă, precum și creșterea
eficienței activității.”6 În psihologie, atenția este clasificată ca fiind atenție involuntară și atenție
voluntară. Atenția involuntară este cea de scurtă durată, fiind direct proporțională cu stimulii noi
la care este supus subiectul: ,,În general atrag atenția acei stimuli care au o influență fie pozitivă,
fie negativă asupra integrității organismului, cei care au o legătură cu interesele și preocupările
permanente ale unei persoane, cu activitatea sa actuală sau de perspectivă.”7 Atenția voluntară
presupune intenția de a fi atent și un efort pentru a face aceasta. Calitățile atenției sunt:
● Stabilitatea – un obiect privit din mai multe unghiuri poate să păstreze atenția
trează 15 -20 de minute; totodată, viteza și mișcarea pot păstra atenția trează
● Volumul – cantitatea de obiecte sau fenomene pe care un om le poate înregistra în
câmpul său vizual sau de cunoa ștere
● Flexibilitatea – e o schimbare voluntară a punctului de concentrare de pe un
fenomen sau obiect pe altul
● Distribuția – capacitatea de a executa două sau mai multe acțiuni simultan sau
alternativ
Konstantin Stanislavski descrie în cartea sa Munca acto rului cu sine însuși8 trei cercuri de
atenție:
1. Cercul mic al atenției reprezintă spațiul intim, din jurul individului
2. Cercul mijlociu al atenției reprezintă spațiul scenic în care activează actorul
3. Cercul mare al atenției reprezintă sala de spectacol, tot ceea ce cuprinde actorul
cu privirea .
Cele trei cercuri reprezintă un exercițiu foarte bun și eficient pentru elevi deoarece le
formează și le dezvoltă atenția distributivă.
Punctul de concentrare (PDC) ,,acționează ca un catalizator între actor și actor, dar și
între actor și problemă.”9 Lucrând cu punctul de concentrare, elevii vor învăța să lucreze în echipă,

6 Ibid., p. 324
7 Ibid., p . 326
8 Stanislavski, Konstantin Sergheevici, Munca actorului cu sine însuși 1, Editura Nemira, București, 2013
9 Spolin, Viola, Improvizație pentru teatru, Editura UNATC Press, București, 2008, p.70

9
să rezolve o problemă sau să dezvolte o scenă. Exercițiile Violei Spolin descrise în cartea sa sunt
un bun ajutor pentru coordonarea exercițiilor d e improvizație.
,,Imaginația este definită drept un proces psihic cognitiv de prelucrare a impresiilor trăite
sau ca o capacitate de combinare a reprezentărilor și de configurare a lor în forme noi.”10
Imaginație este de două tipuri, imaginație reproductiv ă și imaginație creatoare. Imaginația
reproductivă reprezintă capacitatea de a reproduce o realitate a lumii cunoscute, pe când cea
creatoare reprezintă crearea unor noi imagini, care nu există în realitatea cunoscută. Folosirea
imaginației este un instrum ent necesar în societatea noastră deoarece îl ajută pe individ să găsească
soluții pentru probleme dificile. Dar totodată, în cadrul atelierelor, reprezintă și un instrument al
cunoașterii. Prin intermediul exercițiilor de improvizație, elevii își testea ză capacitatea de a
acționa în situații extreme sau de criză.
,,Creativitatea include facultatea de a înțelege, reproduce și rezolva numeroase probleme
impuse de viață, profesiune, mediu, etc. și exprimă un ansamblu complex de calități care conduce
la gen erarea noului, la originalitate.”11 După cum observă și pedagogul britanic Robina Shaheen
în articolul Creativity and Education12, creativitatea a devenit un punct important în sistemul
educativ din lume. Spre exemplu, în Canada gândirea creativă reprezintă unul dintre elementele
esențiale ale procesului de învățare; în Japonia, a fost introdusă în curricula școlară dezvoltarea
creativității încă din timpul celui de -al Doilea Război Mondial, în Germania și Olanda, educarea
elevilor pune accentul pe dezvoltare a abilităților creative. Așadar, putem observa că integrarea
abilităților de gândire creativă și a creativității sunt elemente cruciale pentru formarea viitorilor
adulți, pentru formarea viitoarelor reforme și orientări în zonele culturale, economice, dar și
politice. Din păcate, în societatea de azi există numeroși factori care inhibă creativitatea. Spre
exemplu: supravegherea excesivă (le scade încrederea în sine și nu au curajul să experimenteze);
evaluări le (elevii devin mai preocupați pe cum să își sat isfacă părinții, profesorii); controlul
excesiv (spunându -le constant ce trebuie să facă sau cum să facă fără a înțelege de ce), presiunea
succesului (mai ales cea din partea părinților, îl inhibă pe elev să caute și să descopere ceea ce își
dorește cu ade vărat). În cadrul atelierelor colaborative/devised este necesar să se creeze un mediu
în care elevii să se simtă în siguranță pentru a -și exersa și dezvolta creativitatea.

10 Popa, Camelia, Noțiuni de Psihologia Educației și Mana gement al Clasei de Elevi, Editura UNATC Press,
București, 2017, p. 71
11 Ibid., p. 67
12 Shaheen, Robina, Creativity and Education, în ,,Creative Education”, Vol.1, Nr..3, 2010, p 166 -169

10
,,Prin memorie omul întipărește, conservă și reutilizează atât propria sa experienț ă de
viață, cât și experiența întregii omeniri. Înțeleasă în acest mod, memoria apare ca fiind o formă de
cunoaștere; și anume cunoașterea trecutului. ”13 Procesul de memorare este constituit din trei etape:
etapa reactualizării (memorarea), etapa reținerii (păstrarea informației) și etapa de reactualizare
(recunoașterea și reproducerea informației sau a experienței memorate). Datorită internetului,
elevii au acces mult mai ușor la informație, dar de cele mai multe ori ajung să învețe mecanic. Din
această cau ză este important să își exerseze memoria de lungă durată. În cadrul atelierelor, elevii
ajung să memoreze mai ușor textul pentru că, în primul rând, scriem textul împreună și, în al doilea
rând, pentru că îl repetă de mai multe ori în cadrul exercițiilor de improvizație. Totodată, aceștia
înțeleg mecanismele din spatele construcției textului, înțeleg cum și de ce personaju l spune o
anumită replică . Aceștia învață experimentând. Aceste exerciții îi pot ajuta și cu învățarea pentru
școală, înțelegând anumite mecanisme, se pot organiza mai bine și încep să învețe logic, nu doar
mecanic.
Daniel Goleman14 descrie inteligența emoțională ca fiind ,,capacitatea omului de a se
motiva și de a persevera în fața frustrărilor; de a -și stăpâni impulsurile și de a amâna sa tisfacțiile;
de a-și regla stările de spirit și de a împiedica necazurile să -i întunece gândirea; de a fi stăruitor și
de a spera.”15 De asemenea, el subliniază faptul că inteligența emoțională, spre deosebire de IQ
este o competență mai puternică decât IQ -ul. În vederea obținerii succesului nu mai este suficient
să fii doar inteligent, trebuie să fii pregătit și emoțional pentru provocările vieții adulte: ,,[…] un
număr tot mai mare de psihologi au ajuns la concluzii, fiind de acord cu Gardner, și anume c ă
vechiul concept de IQ se concentrează pe abilitățile lingvistice și matematice și care reprezenta un
factor predictiv al succesului la școală sau ca profesor, în cazul în care testul IQ era trecut cu bine,
s-a dovedit că este din ce în ce mai ineficient, fiindcă nu ține cont de faptul că viața își continuă
cursul dincolo de porțile instituțiilor de învățământ.”16
Psihologul american Peter Salovey extinde inteligența emoțională la cinci domenii
principale:
1. Cunoașterea emoțiilor personale – subliniază fapt ul că recunoașterea unui sentiment
atunci când apare sau când se schimbă este crucială pentru înțelegerea de sine

13 Zlate, Mielu, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, I ași, 1999, p. 345
14 Psiholog și cercetător în domeniul psihologiei clinice și al științelor comportamentale
15 Goleman, Daniel, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, București, 2017, p. 77
16 Ibid., p. 89 -90

11
2. Gestionarea emoțiilor – reprezintă stăpânirea emoțiilor în diferite situații, fapt care îl
ajută pe individ să se reechilibreze și să treacă m ai ușor peste obstacolele apărute pe
parcursul vieții
3. Motivarea de sine – folosirea emoțiilor cu un scop și autocontrolul îl ajută pe individ
să fie mai productiv și mai eficient în acțiunile pe care le întreprinde
4. Recunoașterea emoțiilor în ceilalți – activează empatia și altruismul
5. Manevrarea relațiilor – pentru a putea stabili relații sănătoase omul trebuie să învețe
să își gestioneze propriile emoții, dar și emoțiile celor din jurul său.
Pentru o mai bună înțelegere a inteligenței emoționale și cum acea sta poate să fie
dezvoltată, trebuie să pornim de la elementul cheie și acela este emoția. Daniel Goleman oferă o
definiție simplă și foarte clară a acesteia: ,, […] emoția se referă la un sentiment și la gândurile pe
care acesta le antrenează, la stări ps ihologice și biologice și la măsura în care suntem înclinați să
acționăm.”17 Deși cercetătorii continuă să discute o clasificare a emoțiilor primare, unii
teoreticieni propun următoarele emoții ca fiind principale: mânia, tristețea, frica, bucuria,
iubirea , surpriza, dezgustul și rușinea.
În 1967, psiholoaga americană Karen Stone McCown a fondat școala privată Nueva School
în San Francisco. Ce este deosebit la această școală este faptul că a introdus materia Științei Sinelui
și este un curs model de intelig ență emoțională. Subiectul acestui curs îl reprezintă sentimentele
(cele individuale, dar și cele care apar relaționând cu cei din jur). Fondatoare a afirmat că
,,învățătura nu se poate face izolat de sentimentele copiilor. Alfabetizarea emoțională este la fel de
importantă ca și învățarea matematicii și a cititului.”18 Principalele componente ale programei
cursului pe care le -am abordat în construirea și desfășurarea atelierelor sunt următoarele:
● Conștientizare de sine – recunoașterea propriilor sentimente; cunoașterea relației gând –
sentiment -reacție
● Luare de hotărâri personale – analizarea acțiunilor și a consecințelor
● Administarea sentimentelor – analizarea propriilor sentimente și înțelegerea a ceea ce se
întâmplă în spatele lor
● Stăpânirea stresului – cu ajutorul exercițiilor care provoacă activarea și folosirea
imaginației

17 Ibid., p. 448
18 Ibid., p. 410

12
● Empatia – înțelegerea sentimentelor celorlalți
● Comunicarea – capacitatea de a -l asculta și de a -l înțelege pe celălalt, fără a -l judeca
● Autodezvăluirea – crearea unui mediu sigur, în c are elevul își poate dezvălui sentimentele
și emoțiile sincer
● Perspectiva – recunoașterea tiparelor din viața emoțională (personală, dar și din cea a celor
din jur)
● Acceptarea de sine – recunoașterea punctelor tari și slabe fără teama de a fi judecat
● Răsp underea personală – asumarea responsabilității
● Afirmarea – recunoașterea sentimentelor și a preocupărilor.
● Dinamica de grup – capacitatea de a coopera, de a lucra în echipă
● Rezolvarea conflictelor – conștientizarea conflictului și posibilele rezolvări.
Prin dezvoltarea inteligenței emoționale, adolescenții dobândesc mecanisme de înțelegere
și de adaptare la societate. Dar este de asemenea și o modalitate de preveni situațiile de bullying,
depresia, tulburările de alimentația sau dependențele (alcoo l, drog uri)
Prin exercițiile pe care le fac în cadrul atelierelor, tinerii încep să capete încredere în ei și
învață să își controleze emoțiile în fața unui public (fie că este format din colegii lor, părinții lor
sau străini). Prin toate acestea ei dobândesc libertatea de exprimare în public ce le este de folos
atât la școală, în ac tivitățile extrașcolare sau în viața de zi cu zi.
Pe lângă toate acestea, în cadrul atelierelor colaborative/devised, am introdus și
componenta teoretică teatrală .
Așadar, în cadrul activității mele de la Colegiul Național ,,Andrei Șaguna”, lucrez cu 17
elevi și doi profesori ai liceului. Pentru o mai bună înțelegere a acesteia, am formulat o schiță a
atelierelor astfel:
Scopul educațional : dezvoltarea lucrului în echipă; dezvoltarea capacității de observare și
de concentrare a atenției; dezvoltarea imaginației și creativității; dezvoltarea memoriei, a
inteligenței emoționale; dezvoltarea aptitudinilor de exprimare în public. Înțelegerea și însușirea
unor termeni ș i concepte teatrale.

Obiective educaționale:
● Obiective generale : Dezvoltare personală și însușirea unor termeni și concepte teatrale
prin jocuri teatrale și de scriere.

13
● Obiective specifice/ intermediare :
1. Utilizarea corectă a termenilor și a conceptelor t eatrale.
2. Identificarea, în diferite spectacole și texte, a conceptelor: personaj, relație,
conflict, premisă, acțiune, timp și spațiu teatral.
● Obiective operaționale:
1. La sfârșitul atelierelor, elevii vor fi capabili să construiască singuri un
personaj de b ază al unui text dramatic.
2. La sfârșitul atelierelor, elevii vor fi obișnuiți cu munca în echipă.
3. Pe parcursul atelierelor, elevii își vor exersa imaginația și creativitatea prin
jocuri colective sau individuale.

Atelierele sunt împărțite în patru module d e lucru:
Modulul 1 – Prezentarea unor termeni cheie ai textului teatral (conflict, premisă, acțiune, personaj,
loc, timp). Exerciții practice (atât de actorie, cât și de scriere) pentru a înțelege termenii,
dar și pentru cunoaștere.

Modulul 2 – Construcț ia personajului pornind de la fiecare elev; dezvoltarea acestuia prin diferite
tehnici de scriere și jocuri. Lucrul pentru personaj va fi atât individual cât și colectiv.

Modulul 3 – Crearea unei linii a poveștii pornind de la personajele conturate. Exer ciții de
improvizație pe această linie. Exerciții ce vor fi filmare pentru a ajuta la scriere textelor
finale.

Modulul 4 – Corectarea și modificarea textelor transcrise pe baza materialelor vizuale (în echipă).
Prezentarea momentelor în fața părinților, a prietenilor și a profesorilor

Momentan ne aflăm încă în lucru, dar voi descrie și analiza atelierele pe care le -am susținut
până în luna ianuarie 2020.

14
Primele două întâlniri au fost scurte și formale. Le -am prezentat ceea ce urmează să lucrăm
și am că utat împreună o temă pe care să o abordăm. Din cauza numărului foarte mare de elevi, am
ales să îi împart în echipe de patru, maxim cinci elevi pentru ca procesul de lucru să fie eficient.
Am stabilit tema: Adolescenți. Rebeli sau conformiști? , am decis că fiecare echipă va lucra la
propriul moment colaborativ/devised și că doi elevi vor lucra alături de doi profesori pentru un
moment separat. M omentele se vor desfășura și vor fi prezentante în clădirea liceului.

Obiective: Mi-am propus să îi cunosc, să descopăr cine e interesat să lucreze alături de
mine și să le explic pe scurt ce înseamnă procesul colaborativ. Stabilirea unei teme. Stabilirea
unui program.
Observații: Elevii au fost foarte receptivi și încântați de a lucra alături de mine. S -au
organiz at foarte bin e, au comunicat eficient punându -mi întrebări și implicându -se activ în
stabilirea temei și împărțirea echipelor

Atelierul 1 – Durata: trei ore
În cadrul acestui atelier am lucrat separat cu fiecare echipă, pe aceeași structură.
În prima parte a atelierului le -am prezentat un slide cu următoarele concepte teatrale:
conflict, premisă, personaj, timp și spațiu teatral. Am adaptat limbajul explicațiilor astfel încât să
le fie ușor de înțeles. Rezumând informația, ceea ce au avut de înțeles su nt următoarele:
● Conflictul reprezintă motorul piesei de teatru și este format din acțiune și reacțiune, mai
simplu formulat, acțiune și consecință
● Premisa reprezintă mesajul central și clar al textului, ceea ce vor ei să transmită publicului
● Personajul est e un om, cu calități și defecte, cu un trecut, prezent și viitor, cu dorințe și
visuri
● Timpul și spațiul teatral reprezintă locul unde momentul se va petrece și când se va petrece.
După această prezentare, am făcut două exerciții de improvizație pentru a î nțelege mai bine
aceste concepte. În cadrul acestor exerciții am folosit termenul de personaj ca asumarea unei
identități. Elevii au ales modele de personaje precum prințe sa, colega de bancă, hoțul.
Exercițiul 1 : un pătrat format din patru elevi, se joacă câte o scenetă pe fiecare latură a
pătratului prin rotație. Prima latură: cei doi elevi își aleg personajul/ identitatea, iar restul trupei le
alege timpul și locul. Latura a doua: cei doi elevi își aleg timpul, iar restul trupei le alege locul și

15
personaj ele. Latura a treia: cei doi elevi își aleg locul, iar restul trupei le alege timpul și
personajele/identitatea. Latura a patra: restul trupei alege timpul, locul și personajele/ identitatea.

Exercițiul 2 : Schimbarea conflictului. Doi elevi aleg să improv izeze o scenă pe orice temă
vor și aleg un conflict. La un moment dat, un alt elev va bate din palme și va intra în joc cu un alt
conflict și o altă poveste. Se repetă același joc până când ajung la ultima scenă în care sunt toți din
trupă jucând o scenă. Jocul continuă cu rezolvarea conflictelor propuse de la sfârșit spre început.

Obiective: Înțelegerea și învățarea termenilor cheie teatrali. Aprofundarea înțelegerii
legăturii dintre personaj, loc și timp. Antrenarea atenției și comunicării pe scenă.

Observații: Am reușit să creez un mediu în care să se simtă în siguranță și s -au simțit foarte
bine, după cum se observ ă și în fotografiile din Anexa 3. Au fost receptivi și nu le -a fost teamă să
îmi pună întrebări atunci când nu au înțeles. Am reușit să le câștig încrederea.

Atelierul 2 – Durata: două ore
În cadrul acestui atelier am lucrat separat cu fiecare echipă, pe aceeași structură.
La începutul atelierului, fiecare echipă a stabilit, de comun acord, premisa momentului.
Acestea sunt mesajele stabilit e: Viața noastră e complicată!; Nu ne mai etichetați!; Normalitatea
este relativă; Stop bullying!
Apoi, am început să lucrăm la fișa personajului pe modelul personajului tridimensional al
lui Egri Lajos, pe care l -am descris detaliat în cadrul Capitolului I. Fiecare elev a avut libertatea
de a adăuga și imagini.

Obiective: Construcția personajului pornind de la experiențele și credințele proprii.

Observații: Elevii și -au dorit să construiască personaje total diferite de ei, dar în urma
discuțiilor și -au dat seama că cel mai important este să construiască un personaj pe care să îl
poată înțelege și interpreta.

16
Atelierul 3 – Durata: două ore
În cadrul acestui atelier am lucrat separat cu fiecare echipă, pe aceeași structură.
În cadrul acestui atelier, am încercat să finalizăm fișa personajului. Elevii au primit teme
de a scrie povești despre familia, trecutul, viața sau do rințele personajului. În Anexa 4 sunt trei
exemple ale fișelor scrise de elevi.

Obiective: Finalizarea fișelor de personaje pentru a le putea folosi în exercițiile de
improvizație.

Observații:Elevii și -au folosit imaginația și creativitatea pentru a construi personaje cât
mai realiste, gândindu -se să empatizeze și ceilalți colegi cu aceste personaje.

În atelierele pe care urmează să le susțin, voi crea alături de elevi o poveste a momentului,
și vom contura o linie clară pentru improvizații. Vom filma improvizațiile, iar la sfârșitul lunii mai
vom scrie textele. La începutul lunii iunie vom repeta în spațiile alese din liceu (le vom ale ge în
funcție de acțiunea momentului, exemple de spații pe care le vom folosi: curtea școlii, cancelaria,
holurile liceului, săli de clasă). Înainte de vacanța de vară, elevii vor prezenta părinților, prietenilor,
profesorilor și celorlalți colegi momentel e pe care le -au construit. Am intitulat întregul proiect
Ziua Artfel (după numele trupei de teatru a liceului). Momentele vor avea în jur de 15 minute și le
voi organiza astfel încât să fie un spectacol itinerant, având aceeași temă.

17
IV.3. Anali za și prezentarea proiectului de Teatru devised /colaborativ (în cadrul Facultății
de Teatru, U.N.A.T.C. ,,I.L. Caragiale”, București)

IV.3.1. Caracterizarea vârstei tinereții

Vârsta tinereții reprezintă un stadiu important în evoluția umană. Pe parcursu l acestei
perioade tinerii își construiesc dimensiunile integrării profesionale, familiale, în viață, dar mai ales,
în societate. În societate contemporană, tinerii sunt mai receptivi și mai deschiși către nou, către
progress, remarcându -se următoarele dom inante în acest stadiu de dezvoltare:
● Vigoare fizică și psihică
● Construirea identității profesionale, sociale, familiale
● Dorința de rezolvare a proiectelor de viață, obținerea succesului
● Învățarea practică
● Se accentuează conștientizare apartenenței la gene rație; tânărul devin mai acti v social
● Se accentuează modul personal de manifestare
● Dorința de a -și construi un statut profesional propriu.
Psihologul și psihanalistul danez Erik Erikson19 a dezvoltat una dintre cele mai populare și
influente teorii ale dez voltării psihosociale. Acesta considera că fiecare etapă este caracterizată
prin conflicte, evenimente, sarcini specific de care copilul, adolescentul și adultul tre buie să le
parcurgă și să le rez olve adecvat pentru etapa specifică în care se află. Fiecar e dintre această
etapă este importantă deoarece pavează drumul către următoarea. Rezolvând aceste conflicte
specifice perioadei de dezvoltare, Erikson considera că individual va căpăta noi abilități care
îl vor ajuta pe tot parcursul vieții. Cele opt etape pe care le descrie în teo ria sa sunt următoarele
(ANEXA 1):
1. Încredere versus neîncredere (perioada infantilă)
2. Autonomie versus îndoială și rușine ( copilăria mică)
3. Inițiativă versus culpabilitate (copilăria mijlocie)
4. Competență versus inferioritate (copil ăria mare)
5. Identitate versus confuzie (adolescența)
6. Intimitate versus izolare (perioada tineriții)

19 Erikson, Erik, Life Cycle Completed, Editura W.W. Norton & Company, New York și Londra, 1998

18
7. Productivitate versus stagnare (perioada vârstei adulte)
8. Integritate versus disperare (perioada vârstelor de regresie)
Așadar, conform teoriei lui Erikson, t ânărul se află în etapa a șasea, intimitate versus
confuzie. Conflictul major ce descrie această perioadă se concentrează pe formare de relații intime
cu alte persoane. Succesul în această etapă duce la împlinirea relațiilor, pe când eșecul, poate duce
la sentimente de izolare și singurătate.
Capacitățile senzoriale, perceptive și de observație se manifestă mai avansat comparativ
cu etapa adolescenței. Tinerii percep mai clar proprietățile obiectelor, le diferențiază și
recepționează foarte mulți stimuli di n mediul înconjurător. Capacitățile senzoriale și perceptive
sunt puternic influențate de mediul profesional și devin mai eficiente, iar capacitățile de observare
sunt modelate și perfecționate în funcție de profesia aleasă. Totodată, în această perioadă
motricitatea atinge vârfuri: forță musculară bine dezvoltată, viteză de reacție rapidă, mișcări fine
și eficiente , pot dobândi abilități motorii cu ușurință.
Din punctul de vedere al proceselor cognitive și al învățării, în această etapă tinerii își
manifes tă capacitatea de prelucrare cognitivă, operativitatea gândirii se păstrează, gândirea este
sistematică, profundă, riguroasă; tânărul se adaptează ușor la sarcini profesionale specifice;
dezvoltarea gândirii critice. În ceea ce privește capacitatea memorie i, cercetările au relevat câteva
aspecte care diferențiază vârsta tinereții de cea a adolescenței:
● Tinerii care în adolescență au avut o memorie bună o păstrează și în acest stadiu
● Memoria continuă să fie solicitată și după terminarea studiilor
● În această perioade se atinge gradul cel mai înalt de păstrare a informațiilor
memorate
Imaginația se poate manifesta pe deplin, având următoarele caracteristici:
● Se maturizează din punct de vedere func țional modul în care se combină gândirea
rațională cu imaginația
● Procesul imaginativ este adaptat scopurilor și este mai echilibrat .
Procesul de învățare devine mai selectiv deoarece tânărul este cel care va decide ce, cum
și cât va învăța, accentuându -se astfel învățarea voluntară și conștientă. Strategiile de învățare se
dezvoltă, iar învățarea independentă și cea practică devin mai ample.
Viața afectivă se manifestă mai intens mai ales în aspectele interpersonale. Tinerii sunt
mai implicați în evenimente și reacționează intens din punct de vedere afectiv. Spre deosebi re de

19
perioada adolescenței, în această perioadă, tinerii sunt mai atenți în manifest area răspunsurilor
afective, sunt sociabili și fac investiții afective în activitatea profesională. Motivația și voința sunt
accentuate, căutând să se afirme profesional.

20
IV.3.2. Structura proiectului

Teatrul devised/colaborativ se bazează foarte mult pe improvizație, astfel fiecare spectacol
sau performance este original (nepornind de la un text) și vorbește despre probleme reale, actuale.
De a ceea din ce în ce mai multe țări din lume folosește această metodă de lucru, pentru a putea
aborda teme sensibile și pentru a atrage atenția asupra pro blemelor sociale, politice.
Structura proiectului am gândit -o ca pe o structură a unui curs opțional inte rdisciplinar din
dorința de a crea o punte de legătură între diferite secții ale universității, mai ales că după
terminarea studiilor vor fi nevoiți să lucreze în echipă.
Așadar, proiectul este compus din două părți: o parte teoretică, dar susținută de exe rciții
practice, iar cealaltă parte este una practică, în care studenții, sunt îndrumarea mea, își vor construi
propriile momente și texte scurte pornind de la cele discutate anterior. Pentru partea teoretică am
pregătit un suport de curs online (prezentăr i slide ce pot fi accesate prin Google Drive ) – acest curs
are toate elementele teoretice pe care le vom discuta, dar și bibliografia pe care o pot accesa online
(le-am creat o mică bibliotecă virtuală). Acestea sunt temele pe care le -am parcurs teoretic:

1. Termenii și conceptele teatrale: premisă, conflictul, acțiunea, punctul de atac, tranziția,
climaxul, rezolvarea, personajul tridimensional, spațiul teatral, timpul teatral. – Mi-
am propus să clarific acești termeni și concepte cu ei deoarece de cele mai multe ori
explicarea acestora este foarte vagă sau uneori nu există, iar uneori mulți practicieni îi
consideră termeni cheie doar pentru textul dramatic, ceea ce este total fals.
2. Precursori ai Teatrului devised/colaborativ – O trecere în revistă a acestor momente
din viața teatrală pentru a înțelege punctele de pornire și de inspirație care au dus la
nașterea aceste metode de lucru și de teatru.
3. Regizorul, actorul, dramaturgul și scenograful în Teatrul devised/colaborativ – Mi s-a
părut important să discut ăm despre cele patru mari roluri din spațiul teatral și despre
felul în care aceste roluri se transformă în Teatrul devised/colaborativ , tocmai pentru
a încerca să le răspund la toate întrebările și nelămuririle despre acest tip de teatru.
4. Companii de Teatru devised/colaborativ – Analiză a meto dele de lucru ale unor
companii (material scris și vizual), astfel se vor clarifica anumiți termeni și anumite

21
definiții discutate anterior. Fiecare echipă se poate inspira și își poate construi o metodă
de lucru.
5. Structura unei piese. – Am decis să discutăm aceste aspecte pentru a le veni în ajutor
în construcția momentelor de improvizație, dar și pentru a le dezvolta o gândire mai
logică și ordonată.

În partea practică, am lucrat cu opt studenți: două studente de la secția de Regie – Licență,
patru studenți d e la secția Păpuși și Marionete – Licență, o studentă de la secția Actorie -Licență și
o studentă de la secția Scriere Dramatică – Master.

Consider că această metodă de lucru aduce foarte multe beneficii:
● Este o metodă de lucru interdisciplinară, unde studenții de la toat e secțiile pot lucra
împreună.
● Studenții au ocazia să învețe prin practică, iar astfel informațiile se asimilează mult
mai ușor și pe o perioadă de timp mult mai lungă.
● Se obișnuiesc cu regimul de lucru în echipă pe care oricum îl vor aborda după
terminarea studiilor, în teatre.
● Este o metodă nouă de lucru ce încurajează creativitatea, spontaneitatea și
exprimarea liberă.
● Le oferă studenților posibilitatea de a aborda teme și subiecte care îi i nteresează.
● Toate informațiile pe care le capătă pe parcursul acestui curs le vor fi utile pe viitor,
fie la alte discipline pe parcursul anilor de studiu, fie când ei înșiși vor deveni
profesioniști.

Competențele pe care le -am urmărit să le dobândească p e parcursul procesului de lucru
sunt următoarele:
1. Competențe profesionale:
● Selectarea și utilizarea adecvată a teoriilor și a conceptelor de bază specifice.
● Gândirea creativă în derularea proiectelor.
● Lucrul în echipă.
● Abilitatea de a improviza pe scenă.

22
● Abilitatea de a se adapta grupului cu care lucrează.
● Abilitatea de a asculta activ și de a interacționa cu colegii din echipă.
● Abilitatea de a scrie un text dramatic simplu, cu elemente de bază.
● Abilitatea de a crea o fișă de personaj pentru orice piesă de teatru citită.
● Abilitatea de a descifra sensurile și înțelesurile profunde ale textului dramatic.

2. Competențe transversale:
● Utilizarea interdisciplinară a cunoștințelor și aptitudinilor dobândite.
● Abilitatea de a lucra într -o echipă interdisciplinară și a schimba idei cu colegii.
● Abilitatea de a formula propuneri noi cu aplicabilitate în contextul artei sociale
contemporane.
● Dezvoltarea personalității studentului, posibilitatea de a evolua pe alte coordonate
extra scenice , precum filmul artistic, filmul doc umentar, prezentator, moderator,
manager de spectacol, manager de echipa artistică , coordonator de echipa, regizor,
scenograf, creator costume.
● Identificarea rolurilor și responsabilităților într -o echipă plurispecializată și
aplicarea de tehnici de relați onare și muncă eficientă în cadrul echipei.
● Identificarea oportunităților de formare continuă și valorificarea eficientă a
resurselor și a tehnicilor de învățare pentru propria dezvoltare .

Obiectivul general : Însușirea și înțelegerea termenilor și concept elor teatrale și din Teatrul
devised/colaborativ , utilizarea și aplicarea lor corectă într -o metodă proprie, dezvoltată de echipă
și prezentarea acesteia (un moment de 15 – 20 de minute , însoțit de piesa scris ă în urma exercițiilor
de improvizație).

Obiective de referință:
● Utilizarea în mod corect și creativ a termenilor și concepte lor teatrale
● Construcția unui personaj teatral tridimensional – prin documentare sau pornind de la
ei înșiși
● Dezvoltarea unei fișe de personaj complexe, aplicabilă oricărui text dra matic
● Capacitatea de a identifica precursorii Teatrului devised/colaborativ

23
● Însușirea metodelor de lucru ale companiilor de Teatru devised/colaborativ prezentate
● Capacitatea de a utiliza lucrul colaborativ în actorie, regie, dramaturgie, scnografie
● Dobândi rea abilităților de documentare și improvizație
● Capacitatea de a se adapta și de a lucra într -o echipă interdisciplinară
● Capacitatea de a prezenta, în echipă, un text și un moment de Teatru
devised/colaborativ

Proiectul s -a desfășurat în perioada octombri e 2018 – iunie 2019 astfel: etapa teoretică în
perioada octombrie 2018 – februarie 2019; etapa practică în perioada februarie – iunie 2019.

Etapa teoretică
În această perioadă am avut zece întâlniri a câte două ore și ne -am întâlnit cu toții, urmând
ca în etapa practică să ne împărțim în două echipe.

Întâlnirea 1 – Prezentarea de pe slide a conceptelor de premisă, conflict, acțiune, punct de
atac, tranziția și discutarea acestora.

Obiective: Înțelegerea și învățarea conceptelor teatrale.

Observații: Deși operează cu aceste concepte, nu știau o definiție clară a acestora sau pe
unele dintre ele nu le cunoșteau deloc.
Întâlnirea 2 – Prezentarea de pe slide a conceptelor de climax, rezolvare, personaj
tridimensional, spațiu și timp teatral.

Obiective: Înțel egerea și învățarea conceptelor teatrale.

Observații: Studenții au fost foarte dornici să înțeleagă și să învețe cum să construiască o
fișă de personaj, atât pentru unul pe care îl construiesc, dar și pentru un personaj dintr -un text
dramatic.

24
Întâlnirea 3 și 4 – Prezentarea precursorilor Teatrului devised/colaborativ . Vizionare de
interviuri cu Eugenio Barba, Jacques Lecoq, Joan Littlewood, Ariane Mnouchkine și spectacole
înregistrate ale unor precursori.

Obiective: Înțelegerea evoluției acestui tip de teatru. Materiale ce pot fi folosite ca sursă
de inspirație.

Observații: Studenții au fost foarte dornici să afle cât mai multe, o parte dintre ei m -au
rugat să le recomand o bibliografie pe care să o poată aprofunda sau mi -au pus nenumărate
întrebări des pre diferiți artiști și procese de lucru, în special despre Jacques Lecoq, The Living
Theatre și Ariane Mnouchkine.

Întâlnirea 5 și 6 – Prezentare de pe slide a rolului regizorului, actorului, dramaturgului și
scenografului în Teatrul devised/colaborativ . În cadrul acestei întâlniri, am încercat să facem
împreună o comparație între rolurile din teatrul tradițional și Teatrul devised/colaborativ .

Obiective: Înțelegerea modului de abordare a acestor roluri în Teatrul
devised/colaborativ.

Observații: Discutâ nd doar la nivel teoretic, studenții au înțeles destul de greu cum
funcționează aceste roluri, dar s -au clarificat pe parcursul părții practice.

Întâlnirea 7 și 8 – Am vizualizat și analizat de pe materiale vizuale (slide -uri și înregistrări
de pe intern et) metode de lucru ale companiilor de Teatru devised/colaborativ.

Obiective: Înțelegerea faptului că metodele de lucru pot fi diverse și diferite. Surse de
inspirație pentru procesul lor de lucru.

Observații: Faptul că am avut un suport vizual, mai ale s înregistrări ale fragmentelor din
spectacole, i -a ajutat pe studenți să înțeleagă mai bine acest proces colaborativ de lucru.

25
Întâlnirea 9 și 10 – Prezentarea structurii dramatice de pe slide -uri. Mai exact: tipuri de
piese, ce este un act, o scenă, ce reprezintă indicațiile scenice, ce este o structură liniară și o
structură fragmentară, particularitățile unui monolog, solilocviu, aparté, dialog. Pentru
exemplificarea împărțirii în acte am folosit imaginile din Anexa 2.

Obiective: Înțelegerea unei str ucturi dramatice pe care să o poată utiliza și în cadrul
momentelor de improvizație.

Observații: Am observat că nu stăpâneau foarte bine informațiile privind diferențele și
particularitățile monologului, solilocviului, aparté -ului și dialogului. Am decis să lucrăm mai mult
la aprofundarea acestora în partea practică.

Etapa practică
În această etapă ne -am împărțit în echipe, astfel încât fiecare echipă să fie formată dintr -un
dramaturg, un regizor, doi sau trei actori (am lucrat și eu ca dramaturg cu una d intre echipe). Cu
fiecare echipă am avut în total treisprezece întâlniri care au durat între două și patru ore, în funcție
de ceea ce am avut de lucrat. În mare parte procesul de lucru a fost la fel, cu mici diferențe.

Întâlnirea 1 – Deoarece nu toți stud enții se cunoșteau între ei, am ales să începem cu niște
exerciții de cunoaștere (scrie 10 lucruri despre tine, spune o minciună și două adevăruri, scrie un
dicteu automat). Apoi am făcut niște exerciții de improvizație ( improvizează 60 de secunde singur
pe scenă; pornind de la un spațiu dat, improvizați împreună; pornind de la o situație reală,
improvizați împreună). La finalul, întâlnirii am discutat despre cum s -au simțit improvizând, ce nu
a funcționat, dacă reacțiile au fost potrivite, care ar fi fost reacțiile mai potrivite.

Obiective: Formarea unei echipe capabilă să colaboreze. Observarea și înțelegerea
procesului de improvizație.

Observații: Studenții au fost foarte neîncrezători în ei și nu au fost atenți la propunerea
partenerului în scenă în c adrul improvizațiilor. S -a observat lipsa lucrului cu improvizația.

26
Întâlnirea 2 – În cadrul acestei întâlniri am stat la masă și am discutat despre subiectele
de interes ale fiecăruia. Fiecare a scris pe bilețele teme pe care și -ar dori să le abordăm, a poi am
extras doar patru sau cinci teme (în funcție de câți membrii au fost în echipă). Temele extrase au
fost următoarele: Echipa 1 – lipsa de cultură , egalita te în drepturi, boli venerice; Echipa 2 – lumea
orientală versus lumea europeană, singurătatea, depresia, nedreptatea. Fiecare membru al echipei
și-a ales o temă pentru care a avut la dispoziție o săptămână să o documenteze (articole științifice,
cărți, interviuri, imagini, tablouri, muzică ). Aceste materiale au fost puse pe un grup online, unde
toți membrii au putut să le acceseze.

Obiective: Găsirea punctelor de interes comune pe care să le putem aprofunda și apoi
transforma într -un moment teatral.

Observații: Studenții s -au temut de partea de documentare, dar l e-am explicat că această
etapă este important ă pentru a aduna cât mai multe materiale care vor deveni sursă de inspirație
în procesul de lucru colaborativ .
.
Întâlnirea 3 – Pe baza materialelor strânse am început să facem exerciții de scriere sau de
improvizație. Spre exemplu, în Echipa 1 fiecare membru a trebuit să scrie un scurt monolog
pornind de la una dintre imaginile puse pe grupul online și apoi au avut de organizat două dezbateri
cu argumente pro și contra pentru afirmațiile lipsa de cultură e benefică și egalitatea în drepturi
nu poa te fi atinsă; în Echipa 2 fiecare membru a trebuit să scrie un monolog din diferite perspective
(din perspectiva unui zid, din perspectiva unei pisici, etc) și un monolog despre una dintre temele
pe care nu le -a avut de documentat. Tot în această întâlnire , am făcut un brainstorming pentru a
găsi posibile mesaje pe care să le abordăm.
Lista mesajelor pe care am făcut -o:
Echipa 1 :
● Nu fii prost!
● Extremismul , în toate înțelesurile lui, are o șansă de 50% de succes.
● Toată lumea are păreri despre orice.
● Oferă locuri de muncă bine plătite!
● Lipsa de cultură ne poate îmbolnăvi.

27
● În societate de multe ori ne simțim superiori unii față de alții.
● Egalitatea în drepturi e un joc de orgolii.
● Banii nu aduc fericirea!

Echipa 2:
● Joacă -te!
● Nu tot ce e negru e negru.
● Dacă a scunzi, ascunde cu tact.
● Nu te rușina de adevărul tău.
● Banii nu acoperă totul.
● Ce se întâmplă când ușile sunt închise?
● Nedreptatea e în orice spațiu.
● Totul se face scrum.
● Nu te întinde mai mult decât ți -e plapuma.
● Ai încredere în tine!

Obiective: Utilizar ea materialelor documentare ca suport pentru inspirație și creativitate,
nu neapărat ca materiale care trebuiesc învățate pe de rost. Căutarea unei mesaj care să îi
intereseze atât pe membrii echipei, dar care să fie relevant și de interes și pentru public .

Observații: Găsirea mesajelor a durat destul de mult timp din cauza faptului că studenții
nu erau siguri pe ideile lor sau pentru că se chinuiau prea mult să formuleze mesaje complexe și
complicate. Utilizarea materialelor din documentare pentru exerciț ii de imaginație le -a plăcut
foarte mult și i -a ajutat să se exprime creativ.

Întâlnirea 4 – La începutul acestei întâlniri studenții au făcut câteva exerciții de
improvizație pe o situație aleasă de ei. Am început să schițăm fișele de personaj după model ul
personajului tr idimensional (din punct de vedere psihologic, fiziologic și social) al lui Egri Lajos.20

20 Lajos, Egri, The Art of Dramatic Writing, Editura Simon & Schuster, New York, 1960

28

Obiective: Construcția personajelor pentru textul colaborativ final.

Observații: Deși au avut schema personajului tridimensional, studenții au completat -o
fără a fi atenți la detalii sau la legături le dintre informațiile pe care le -au scris. Din fericire, au
observat singuri în momentul în care am discutat în echipă, neconcordanțele personajului, pe care
ulterior le -au modificat.

Întâlnirea 5 – Finalizarea fișelor de personaj ( ANEXA 5) și a poveștil or acestora. Pentru
a se acomoda cu personajul, fiecare interpret a scris un scurt monolog pe care apoi l -a interpretat
(pe teme primite de regizor și dramaturg).

Obiective: Finalizarea construcției personajului. Înțelegerea modului de gândire și de
comp ortament a personajului creat.

Observații: Spre surprinderea mea, studenții au reținut foarte multe detalii despre
personaj, ceea ce înseamnă că în momentul rescrierii l -au analizat mai în profunzime. Regizorii
și dramaturgii au lucrat foarte bine împreun ă, nu au fost neînțelegeri.

Întâlnirea 6 – Am stabilit mesajul textului final. Am început să căutăm și să improvizăm
situații pe ntru acest mesaj.
Echipa 1 a ales mesajul Banii aduc orgoliul și aparența de superioritate, dar ne
îndepărtează de fericire. Au improvizat o scenă, la propunerea regizorului și a dramaturgului,
pornind de la situația părinții voștri au pus la cale un blind date. Am înregistrat video această
improvizație.
Echipa 2 a ales mesajul Ineficiența comunicării într -o relație de prietenie p oate duce la
senzația de singurătate. Au improvizat, la propunerea regizorului și a dramaturgului, pornind de
la situația ora de yoga. Am înregistrat video această improvizație

29
Obiective: Găsirea de situații potrivite mesajului. Începerea construcției mom entului
devised/colaborativ .

Observații: Deși am pornit de la o serie de teme, prin exerciții și discuții ne -am îndepărtat
de la acele teme, dar totuși am găsit mesaje relevante și importante pe care să le explorăm prin
improvizație.

Întâlnirea 7 – Am r eluat situația anterioară, iar interpreții au încercat să o abordeze diferit.
Interpreții din Echipa 1 au avut de scris un monolog pornind de la diferite mir osuri. După
care eu în calitate de dramaturg și regizorul le -am pus o serie de întrebări la care să răspundă din
perspectiva personajului:
1. De ce părinții au pus la cale o ,,întâlnire cu ochii închiși” (blind date) ?
Sofia: Deoarece părinții mei consideră că mă simt singură.
Traian: Părinții mei vor s ă mă însoare cu o fată dintr -o familie ,,bună”.

2. De ce v-ați dus la întâlnire?
Sofia: Din curiozitate.
Traian: Părinții m-au forțat.

3. De ce v -ați comportat așa?
Sofia: Pentru că eram emoționată, stresată, curioasă…
Traian: Pentru că sunt sătul. Nu a fost prima întâlnire organizat ă de părinții mei.

4. Care a f ost prima impresie la întâlnire cu partenerul/partenera ?
Sofia: Traian mi s -a părut un adevărat gentleman.
Traian: Sofia era o fată energică și prea entuziastă pentru gustul meu.

5. Cum v-ați simțit împreună ?
Sofia: F oarte stresată din cauza situației.
Traia n: Foarte plictisit.

30
6. Există posibilitatea unei a doua întâlniri?
Sofia: Da, de ce nu?
Traian: Nu, pentru că sunt îndrăgostit de o altă fată.
Echipa 2 au lucrat împreună cu dramaturgul Amalia Iorgoiu (studentă Master Scriere
Dramatică) la al doilea moment devised/ colaborativ. Împreună au construit poveștile personajelor
Vasi și Daria.

Obiective: Aprofundarea și conturarea personajului. Crearea unui început pentru
povestea momentului teatral.

Observații: Studenții au lucrat foarte bine în echipă. Au cerut și au oferit feedback, fără a
le sugera eu acest lucru.

Întâlnirea 8 – Membrii Echipei 1 au stat la masă și au discutat ce alte situații pot urma
după scena cu întâlnirea. A u încercat să găsească o poveste care să lege cele trei personaje. La
finalul zilei au ajuns la următoarea schemă:
1. Scena 1 – Sofia și Traian sunt într -o cafenea din cauza întâlnirii puse la cale de părinții
lui Traian. Situația e ciudată, dar apare Cezara prietena cea mai bună a Sofiei. Traian
primește un telefon de la mama lui – monolog despre rel ația lui cu părinții. Traian
pleacă de la masă după ce primește un mesaj.
2. Scena 2 – Cezara și Sofia rămân singure la masă. Discută despre ,,întâlnirea cu ochii
închiși” cu Traian. Cezara pleacă de la masă . Sofia – monolog despre ce e iubirea.
3. Scena 3 – Cezara și cu Traian la telefon, se ceartă. Cezara – monolog despre firea ei
rațional ă.
Membrii Echipei 2 au început să improvizeze o nouă situație. C ele două personaje ,Vasi și
Daria, se află într -o cafenea și pun la cale un plan de răzbuna re. La sugestia regizorului, ei au
improvizat fiecare un monolog despre momentul în care s -au cunoscut. Toate aceste materiale au
fost înregistrate video.

Obiective: Dezvoltarea și găsirea unor noi situații.

31
Observații: Studenții au început să lucreze mai bine unii cu ceilalți. Regizorii au început
să comunice și cu dramaturgii, dar și cu actorii. Nimeni nu a simțit nevoia de a se impune, toate
deciziile au fost luate cu calm, pe baza argumentelor logice.

Întâlnirea 9 – Membrii din Echipa 1 au început improvizațiile pentru scena 2 din schemă.
Alături de regizor și de dramaturg au ajustat această scenă și au găsit noi conflicte și rezolvări.
Aceste improvizații au fost înregistrate video.
Membrii din Echipa 2 au stat la masă și au început să caute situaț ii noi. La finalul zilei, au
propus următoarea schemă de improvizație:
Scena 1 – Daria este în vestiarul studioului de yoga. Vasi vine după terminarea orei, nervos.
Scena 2 – Cei doi merg la badminton în parc. Cei doi se ceartă .
Scena 3 – Vasi pregătește o surpriză pentru Daria cu ocazia aniversării prieteniei lor.
Fiind atâtea schimbări de decor, regizorul a încercat să găsească alături de ceilalți membrii ai
echipei soluții cât mai utile și mai rapide pentru aceste schimbări.

Obiective: Stabilirea unor repere clare atât pentru actori, dar și pentru dramaturg și
regizor.

Observații: Studenții au început să improvizeze din în ce mai bine. Personajele le sunt
foarte clare. S -a instalat un obicei de a se da feedback la finalul zilei. Toată lumea și -a lua t notițe
și mulți dintre ei au început să lucreze și acasă.

Întâlnirea 10 – Membrii Echipei 1 au improvizat ultima scenă, iar apoi fiecare a stat și a
scris propria variantă de monolog care să fie adăugată în text. La această întâlnire au încercat să
lege cele trei scene și cele trei monoloage sub îndrumarea regizorului și a dramaturgului. Aceste
materiale au fost înregistrate video. La finalul zilei, au decis ca dramaturgul să vină la următoarea
întâlnire cu o primă variantă scrisă a textului.
Membrii Echipei 2 au improvizat ultima scenă. La această întâlnire au încercat să lege cele
trei scene sub îndrumarea regizorului și a dramaturgului și au mai făcut ultimele ajustări ale
poveștii. Aceste materiale au fost înregistrate video. La finalul zilei, au de cis ca dramaturgul să
vină la următoarea întâlnire cu o primă variantă scrisă a textului

32

Obiective: Stabilirea unei structuri clare a textului. Strângerea ultimelor materiale video
pentru prima schiță a textului dramatic.

Observații: Studenții au fost în cântați de rezultatele obținute. Regizorul și actorii l -au
ajutat pe dramaturg cu sugestii pentru prima schiță. Dat fiind faptul că eu am fost unul dintre
dramaturgi, a fost ușor să aleg metoda prin care voi scrie textul. Celălalt dramaturg a mai avut
întrebări și puțină nevoie de ajutor pentru a începe să scrie textul.

Întâlnirea 11 – Ambele echipe au citit prima schiță a textului adus de dramaturg. Actorii
au improvizat momentul, ținând cont de textul citit și cu mici întreruperi din partea regizorului.
Materialele au fost înregistrate video.

Obiective: Finalizarea momentului și a textului dramatic.

Observații: Dramaturgii au avut la dispoziție două săptămâni pentru a veni cu varianta
finală a textului. Au avut posibilitatea de a se întâlni și lucra la text cu regizorul.

Întâlnirea 12 – Dramaturgii au venit cu varianta finală a textului. Actorii au încercat prima
repetiție cu textul sub îndrumarea regizorului.

Obiective: Am urmărit ca s tudenții să realizeze dacă au nevoie sau nu de text. Cât de
import antă este partitura scrisă în procesul de lucru.

Observații: Ambele texte nu au fost foarte diferite de ceea ce au lucrat. Interpreții și -au
dat seama că practic deja știu textul.

Întâlnirea 13 – Ne-am întâlnit cu toții și fiecare echipă a citit textul f inal. Fiecare echipă
și-a spus părerea despre textul celeilalte echipe. Studenții și -au oferit feedback între ei, dar mi -au
oferit feedback și mie.

33
Obiective: Aprecierea procesului de lucru și rezultatul colegilor. Oferirea unui feedback
constructiv.

Observații: Studenții au fost foarte deschiși și sinceri unul față de celălalt. Pe parcursul
lucrului au început să lucreze din ce în ce mai bine în echipă, să fie atenți cu partenerii de scenă,
cu dramaturgul și regizorul. Cu acest prilej, mulți dintre ei au legat și relații de prietenie.

Pentru a finaliza proiectul, ne -am porpus să prezentăm rezultatele în cadrul unui spectacol
în UNATC pentru a vedea reacțiile publicului.

34
IV.4. Analiza pieselor colaborative din cadrul proiectului d e Teatru devised/colaborativ

În urma procesului de lucru devised/colaborativ , cele două texte care au fost scrise sunt
Fără limite (scris de mine) și De ce iubire? (scris de Amalia Iorgoiu studentă la Masterul de
Scriere D ramatică ).

Analiza piesei colaborative s Fără limite

Mesajul de la care membrii Echipei 1 au pornit construcția acestei piese este: Banii aduc
orgoliul și aparența de superioritate, dar ne îndepărtează de fericire.
Cele trei personaje prezente în acest tex t sunt: Sofi a, Cezara și Traian. Sofia este studentă
la psihologie, are o familie de iubitoare și este o fire foarte caldă. Cezara este studentă la Medicină,
este o fire rațională, ușor impulsivă. Traian este băiatul tipic de bani gata, arogant, cu nasul p e sus,
însă acestea sunt doar aparențele. El în sinea lui caută iubire și înțelegere. Sofia și Cezara sunt cele
mai bune prietene, se cunosc din liceu. Cele două nu se cunosc cu Traian.
Un scurt rezumat al textului este: Sofia și Traian ies la o întâlnire organizată de părinții lor,
întâlnire întreruptă de prietena cea mai bună a Sofiei, Cezara. După acest moment, cele două fete
bănuiesc că Traian este de fapt iubitul prietenei lor, Lia și nu știu dacă să îi spună acesteia adevărul.
Cezara, dorind să își pr otejeze prietena, încearcă să discute cu Traian, dar acesta nu o ascultă,
obligând -o pe Cezara să îi spună ea adevărul prietenei ei și să o rănească.
Modul de lucru prin care am ales să scriu textul a fost să transcriu de pe materialul video
replicile, iar monologurile dintre scene le -am scris pornind de la materialele scrise de studenți. Am
modificat foarte puțin replicile, adăugându -le mici nuanțe. Am ales să redau succesiunea
cronologică a evenimentelor, acțiunea nefiind întreruptă de monologurile interc alate.

35
Scena 1 – ,,Întâlnirea cu ochii închiși” ( blind date )
● Situația: Sofia și Traian se află într -o cafenea din cauza unei întâln iri puse la cale de
părinții lor. Își face apariția neașteptat și Cezara, prietena Sofiei
● De ce sunt pe scenă/ ce fac pe scenă: personajele sunt prezente la o întâlnire și nu se
cunosc, situație este puțin ciudată
● Punctul de atac (un punct de decizie): părinții celor doi au decis că cei doi ar face o
pereche bună
● Punctul de cotitură: Traian nu vrea să fie aici, nu este pr ima lui experiență de genul
acesta, dar în același timp știe că Sofia nu are nicio vină și încearcă să fie un gentleman
● Problemele aduse în discuție de personaje: problema părinților; problema iubirii
● Limbajul: este adecvat vârstei și clasei sociale ale personajelor
● Modul de acționa și de a reacționa al personajelor: Putem observa că personajele
interacționează în conformitate cu personalitatea, caracterul, temperamentul și
background -ul construit de studenți

O cafenea. Intră Traian și Sofia.
TRAIAN: Bună, Traian!
SOFIA: Bună! Sofia, îmi pare bine!
Traian îi trage scaunul. Sofia se așează. Se așează și Traian lângă ea. Tăcere.
TRAIAN: Știu. E… ciudat.
SOFIA: Da…puțin…
TRAIAN: Putem să facem totuși să fie plăcut.
SOFIA: Atâta timp cât nu stăm cu telefoanele în mână… ( râde nervos)
TRAIAN ( serios) : Nu, e în regulă. Eu mi -l opresc pe al meu și tu ți -l oprești pe al tău, dacă vrei.
SOFIA: Nu, e ok. Putem să le dăm eventual pe silent…
TRAIAN: Ok.
Amândoi își dau telefoanele pe silent.
SOFIA: Ai mai fost vreodată aici?
TRAIAN: Nu, în zona asta, nu. Un prieten mi -a recomandat cafeneaua asta. A zis că e drăguță, dar
văd că nu vine nimeni să ne servească. ( se uită în jur) Tu?
SOFIA: Nici eu nu am mai fost niciodată aici. Eu nu ies prea des… Da…

36
TRAIAN: Te deranjează dacă fumez o țigară?
SOFIA: Nu, te rog nu fuma… Încerc să mă las.
TRAIAN: Ok, nu e nicio problemă. Nu fumez nici eu atunci.
SOFIA: Mulțumesc, apreciez. Știi care e faza? Fumul ăla de țigară se impregnează în pereți… Și
nu mai suport… Bucătăria mea este toa tă galbenă…( râde) Și tu ce faci?
TRAIAN: În general sau acum?
SOFIA: Hahaha… Captain Obvious. Mă refer în general… Cu ce te ocupi?
TRAIAN: Ahm. Sunt investitor.
SOFIA: Interesant. Să înțeleg că ai făcut o facultate în domeniul afacerilor sau… ( o întrerupe)
TRAIAN: Am făcut economia.
SOFIA: Am înțeles.
TRAIAN: Tu?
SOFIA: Eu momentan sunt studentă.
TRAIAN: Ce studiezi?
SOFIA: Psihologia.
TRAIAN: Drăguț.
SOFIA: Da. Și mai fac și voluntariat. Am zis că vreau o perioadă să mă dezvolt mai mult pe mine.
TRAIAN: Și nu te gândești că ți -ar fi greu pe viitor?
SOFIA: Cu psihologia?
TRAIAN: Da.
SOFIA: Ăăă… Ai mei au zis că o să mă susțină pe perioada facultății. Dar aș vrea ca mai apoi să
fac totul prin puterile mele. Nu să mă bazez tot pe ai mei.
TRAIAN: Da… Uite… Nu vreau să par bădăran sau dezinteresat sau să te jignesc în vreun fel…
Ăăă… Iartă -mi puțin starea, dar știi că toată situația asta în care ne aflăm e cam anormală… Nu
știu dacă ai tăi au mai făcut chestia asta înainte.
SOFIA ( timidă): Nu… e prima oară.
TRA IAN: Ei, te saturi la un moment dat când fac asta în continuu.
SOFIA: Să înțeleg că la tine nu e prima oară…
TRAIAN: Nu e. Și de asta, am zis să facem chestia cât mai plăcută posibil… ( îl întrerupe)
SOFIA: Scuze că te întrerup. Dar de ce fac ai tăi chestia asta?

37
TRAIAN: Ăă… Dacă ești aici, înseamnă automat că ești dintr -o familie ,,bună”. Și părinții mei au
o mentalitate arhaică, medieval ă chiar… Vor să îmi găsească o fată de viță nobilă cum s -ar zice.
Le e teamă că eu o să aleg o fată prea simplă pentru g usturile lor. Dar ai tăi de ce au făcut chestia
asta?
SOFIA: Ai mei nu sunt așa. Nu au fost tot timpul o familie ,,bună”. Ai mei sunt medici și au reușit
să se ridice de jos pe propriile puteri. Au lucrat foarte mult… Sunt împreună din liceu. S -au
căsători t din iubire. Deci niciodată nu mă vor oblige să mă căsătoresc cu cineva… Cred că au făcut
chestia asta pentru că m -au văzut că mă simt singură. ( îl analizează) Ce? Să nu -mi spui că nu crezi
în iubire.
TRAIAN: Nu știu… E un concept complicat.
SOFIA: Adic ă nu ai iubit niciodată.
TRAIAN ( iritat) : De obicei ești așa de băgăcioasă când cunoști un om?
Tăcere.
SOFIA: Am o mică problemă… Încerc să citesc oamenii și dacă nu reușesc din prima, ceea ce nu
mi se întâmplă des, vreau să aflu cât mai multe. Iartă -mă, nu am vrut să fiu băgăcioasă.
TRAIAN: Uite, ți -am zis, nu vreau să te jignesc. Am mai trecut prin situația asta de o grămadă de
ori… Sper să înțelegi de ce am atitudinea și starea astea… Nu vreau să te fac să te simți și tu prost.
Dar decât să intrăm în subiecte din astea, mai bine am vorbi despre chestii mai superficiale. Așa
trece și timpul și le facem pe plac și părinților noștri și gata. Dar nu vreau să intrăm în subiecte
personale.
SOFIA: Iartă -mă, te rog…
TRAIAN: E în regulă.
SOFIA: Hobby -uri? Sau e un subiect prea personal?
TRAIAN ( zâmbește): Ești o fire glumeață.
SOFIA: Te -ai uitat vreodată la Friends? La serial?
TRAIAN: Nu.
SOFIA: Acolo e un personaj care atunci când nu se simte bine, face glume. Nu că nu m -aș simți
bine acum… Când e pus în tr-o situație un pic mai… Hobby -urile mele sunt muzica… Eu când la
pian. Care sunt ale tale?
TRAIAN: Scrima ar fi unul.
SOFIA: Serios?

38
TRAIAN: Fac scrimă de la 5 ani.
SOFIA: Ai încercat să îi faci pe ai tăi să… ( o întrerupe)
TRAIAN: Hai să nu intrăm în sub iectul ăsta.
SOFIA: Scuze.
TRAIAN: E ok, e în regulă…
SOFIA: Nu cred că ne ia nimeni comanda.
TRAIAN: Hai că mă duc eu să dau comanda. Ce vrei?
SOFIA: Un capucino. Merci.
Traian își ia telefonul cu el. Telefonul îi sună. Vine în fața scenei, Sofia e la ma să, nu -l aude.
TRAIAN: Da, mamă… Da, încă sunt aici. De ce? Nu, nu îmi face plăcere, ți -am spus de mai multe
ori că nu îmi face plăcere. Ce vrei?! …. Nu, mamă, nu. Ți -am mai zis de un milion de ori, nu! …
Nu îmi place fata asta!… Nu, nu pot să înțeleg de ce de fiecare data când îți explic… Bine, mamă…
(ironic) Dacă nu te superi, am o întâlnire la care trebuie să mă întorc. Pa! (închide telefonul, singur)
Situația cu părinții mei nu a fost niciodată complicată. O câmpie verde, întinsă și cam doar atât.
Probabil ar fi fost niște părinți mult mai implicați dacă aș fi fost un copil care căca aur. Dar ăsta
nu a fost cazul. Au fost mult mai implicați în afacerile lor și în ceea ce este de fapt prestanța lor în
toată societatea asta în care trăim… Nu pot să mă plâng de nimic, la urma urmei. M -au crescut cum
au știut ei și mi -au dat tot ceea ce am avut nevoie. Fiecare moft, fiecare petrecere, fiecare haină
scumpă, fiecare oportunitate, absolut orice de fapt! Discuțiile cu ai mei sunt destul de previzibile,
aș put ea să spun. Cu tata vorbesc doar despre afaceri. Cu mama mă mai întâlnesc din când în când
în salon și când îi vine pofta de o țigară îmi reamintește că eu trebuie să mă căsătoresc cu o fată
dintr -o familie ,,bună” pentru că prestigiul familiei noastre ne cere asta. ÎMI cere asta! E ciudat
cum orice copil sărac își dorește să aibă toți banii din lume… E ciudat că m -au făcut să cred că eu
nu îmi mai doresc de fapt nimic… Cine știe… Traian iese din scenă.

39
Scena 2 – Ciudat

● Situația: Sofia rămâne singură cu Cezara la cafenea, Cezara își dă seama că ceva nu
este în regulă cu Traian
● De ce sunt pe scenă/ ce fac pe scenă: personajele rămân singure după plecarea lui Traian
● Punctul de atac (un punct de decizie): după ce Traian primește un mesaj, acesta d ecide
să plece
● Punctul de cotitură: Traian nu se simte bine alături de cele două fete, dar nu vrea să le
jignească
● Problemele aduse în discuție de personaje: a spune sau a nu spune adevărul, dorința de
a găsi un băiat sincer și cinstit în societatea noastr ă plină de aparențe și falsuri
● Cu ajutorul limbajului putem înțelege atât relația dintre personaje, dar și atmosfera:
Fetele sunt foarte calde una cu cealaltă, comunică ușor, însă amândouă sunt mai reci
cu Traian, iar el la rândul lui este destul de formal cu ele; atmosfera este una de
disconfort
● Modul de acționa și de a reacționa al personajelor ne dezvăluie personalitatea și modul
în care gândește fiecare: Traian pare ușor arogant și se observă că nu se simte bine
alături de cele două fete; Cezara este o fire practică, știe foarte bine ce are de făcut și
ceea ce vrea; Sofia este o visătoare, crede că există bine în fiecare

Sofia e singură la masă. Apare Cezara, una din prietenele ei.
CEZARA: Sofi, ce faci?
SOFIA ( se ridică, cele două se îmbrățișează): Cezara! Uite bine. Sunt la un… blind date ( râde) da,
s-au hotărât ai mei să îmi facă o surpriză.
CEZARA ( râde): Oook. De ce s -au gândit fix la asta?
SOFIA: Pentru că au văzut că nu prea ies cu băieți și s -au gândit că mă simt singură.
Intră Traian cu două c ăni în mână.
SOFIA: Mulțumesc. Traian, ea e Cezara, prietena mea ce mai bună.
CEZARA: Salut, Cezara, îmi pare bine!
TRAIAN: Bună, Traian, încântat!
CEZARA: Mi se pare că te știu de undeva.

40
TRAIAN: Cred că mă confuzi…
SOFIA: Ei, dacă tot vă știți, poți să rămâi cu noi. Ai treabă?
CEZARA: Nu… am venit să beau și eu o cafea…
TRAIAN: Nu ne cunoaștem, dar nu mă deranjează. Ia un loc.
Cezara se așează și ea la masă cu ei.
SOFIA: Tot cu cărțile după tine ești?
CEZARA: Ce să -i fac? Nu am de ales… ( se uită l a ceas) Am pauză doar o oră. După aia am
anatomie…
TRAIAN: Medicină, deci?
CEZARA: Da, anul 3.
TRAIAN: Spor la învățat!
CEZARA: Merci.
SOFIA: Și voi cum v -ați cunoscut?
CEZARA: Nu mai știu… E posibil să îl fi confundat cu cineva.
TRAIAN: Probabil.
CEZ ARA: Aaa, ba nu, știu. Ai fost acum doi la majoratul Anei, nu -i așa?
TRAIAN: Nu cred… Nu cunosc nicio Ana…
CEZARA: Ok… ( scoate o carte din ghiozdan) Scuze, eu trebuie să mai citesc ceva înainte de curs.
Nu vă deranjează, nu?
TRAIAN: Nu, stai liniștit ă.
SOFIA: Ești ok?
TRAIAN: Da, sunt bine… ( către Cezara) Nu ți -ar fi mai ușor să înveți într -o bibliotecă?
CEZARA: M -am obișnuit să învăț oriunde. În cafenele, în metrou, în autobuz. Profit de puținul
timp liber pe care îl am, că altfel nu apuc niciodată să termin tot ce am de învățat.
TRAIAN: Am înțeles. Eu unul nu aș putea să învăț așa.
CEZARA: Dar dacă vă deranjez, mă pot duce eu la altă masă.
TRAIAN: Nu, stai liniștită, nu e nicio problemă.
CEZARA: Aaa, Sofi, mi -a dat mesaj Lia și a zis că vrea să ne vedem diseară pe la 9. Să îl
cunoaștem și noi pe prietenul ei, într -un final!
SOFIA: Nu știu dacă o să mai ies azi… Dar o să fac tot posibilul să ajung. Vreau să îl cunosc.
Traian înghite în sec.

41
CEZARA: Ok.
SOFIA: Ce face Mirciulică?
CEZARA: E bine, ce să facă? Mănâncă, doarme…
SOFIA ( către Traian): Are un pisoi minunat!
TRAIAN: Ahm… Nu îmi plac pisicile.
SOFIA: Îți plac câinii?
TRAIAN: Nu.
SOFIA: Nu îți plac animalele?
TRAIAN: Îmi plac caii.
Tăcere. Traian își verifică telefonul, dă un mesaj, două.
TRAIAN: Fetelor, eu vă las. Este deja târziu, mai am treabă. Mi -a părut bine!
SOFIA: Și mie!
CEZARA: Pa, Traian!
TRAIAN: Pa!
Traian iese din scenă. Pauză.
SOFIA: Parcă îmi pare rău cumva că a plecat.
CEZARA: De ce?
SOFIA: Nu știu… E drăguț… Deși nu a f ost cea mai reușită întâlnire… A fost gentleman cu mine
și sincer… E primul tip care a fost sincer cu mine!
CEZARA: Gândește -te că are o familie bună, normal că a fost un gentleman. Probabil e așa cu
toate fetele.
SOFIA: Da…
CEZARA: Dar fi atentă… Tu ai observat cât de agitat a devenit după ce a auzit de Lia?
SOFIA: Am observat ceva…
CEZARA: Oare de ce?
SOFIA: Habar n -am… Poate ni s -a părut.
CEZARA ( își aduce aminte de ceva): Vai, nu cred! Tu mai ții minte cum îl chema pe prietenul
Liei?
SOFIA ( se gândește): Nu mai știu… I -am uitat numele… Fir -ar… Dar ne -a povestit așa rar de el…
CEZARA: Îți spun eu: Traian!
SOFIA: Ce? Nu crezi că e același tip nu?

42
CEZARA: E foarte posibil să da.
SOFIA: Mamă… nu pot să cred că am ieșit cu iubitul priete nei mele… Crezi că o să se supere?
CEZARA: Nu e ca și cum știai cine e! Nu e vina ta!
SOFIA: Dar oare Lia știe de fazele astea? Chestia e că eu nu sunt singura tipă cu care părinții lui
l-au obligat să iasă…
CEZARA: Nu știu… Deși nu cred că Lia știe ceva… Ne -ar fi zis până acum…
SOFIA: Vai ce situație împuțită…
CEZARA: Da… Dar nu îți face griji. O rezolvăm noi cumva…
SOFIA: Nu vreau să se supere pe mine Lia.
CEZARA: Nu are de ce să se supere pe tine… Problema e… cum îi spunem toate astea ? Că de aflat
trebuie să afle. Nu e corect față de ea.
SOFIA: Ai dreptate… Of, mă simt prost… și îmi pare rău…
CEZARA: Nu e vina ta. E vina lui că e prost! Putea să le zică alor lui că are o iubită sau putea să
fie sincer cu Lia.
SOFIA: Ce aiurea… și chiar părea un tip sincer…
CEZARA: Hai să gândim logic. Cum facem? Eu sunt sigură că diseară craiul nu o să apară.
SOFIA: Da, nici eu nu cred asta.
CEZARA: Și noi trebuie să ne vedem cu Lia neapărat.
SOFIA: Băi și dacă nu e același tip? Dacă îi băgăm filme aiurea Liei în cap?
CEZARA: Uite, facem așa: Ne comportăm ca și cum nimic nu s -ar fi întâmplat nimic. Îi zicem
Liei că ieșim diseară cu ea și cu iubitul ei și vedem atunci dacă apare Traian. Dacă apare și e un
alt tip, super bine, dacă apare și e ace lași Traian, vorbim toți patru, dacă nu apare deloc, îi cerem
o poză Liei, ca să fim sigure și îi povestim tot ce știm.
SOFIA: Doamne, cât de repede le rezolvi tu pe toate…
CEZARA: Eee, de asta suntem noi prietene!
SOFIA: Of, crezi că o să îmi găsesc vre odată și eu pe cineva?
CEZARA: Da, măi, termină. Ți -am mai zis, nu mai fugi după toți tipii ca proasta. O să apară și el
Făt-Frumos când te aștepți mai puțin. ( Sofia râde) Și mai ieși din casă ca să te găsească săracu
băiat. ( râd amândouă, Cezara primește un mesaj) Sofi, trebuie să mă văd cu Bogdan. Și -a uitat
cheile și trebuie să i le dau pe ale mele.
SOFIA: Fugi, nu e nicio problemă. O să plec și eu imediat.

43
CEZARA: Ne vedem diseară!
Se îmbrățișează. Cezara iese.
SOFIA: Mă întreb cum dracu ai mei s -au gă sit și încă se iubesc atât de mult? Toate prietenele
mele, pardon cunoștințele mele se mândresc cu relații serioase sau cu… prieteni cu beneficii. Iar
eu… Eu mai ies din când în când la câte o întâlnire cu băieți i care au două opțiuni. Opțiunea
numărul unu: își dă seama că sunt studentă la psihologie și că mă pricep la oameni și încep să îmi
turuie problemele… Și eu nu pot să nu îi ascult și uite așa intrăm direct în friend zone. Sau opțiunea
numărul doi, dau peste tipi care sunt pe principiul ,,Pisi, la mine sau la tine?” Da… Foarte drăguț,
ce să mai zic… Mi -aș dori și eu ca măcar o dată în viața mea să dau peste băiatul ăla care atunci
când mă privește să nu vadă doar o simplă bucată de carne… Să aibă strălucirea aia în ochi… Să
simt și eu că … mă iubește… Aaaa , plus că pentru ei prima întâlnire mai nou înseamnă Netflix and
chill21… Nu mai suport chestia asta… Vreau și eu să mă scoată la o întâlnire frumoasă, să mă ia de
mână, să ne plimbăm prin parc… Să mă ducă la operă… sau la un r estaurant… la teatru… Să știe și
el să danseze… Să știe cine e Chopin! Și să nu vină la întâlnire într -o cămașă călcată mai mult în
picioare… Să știe ce înseamnă să fie elegant, să stea drept… Să știe că atunci când intră într -un
restaurant, bărb atul deschide frumos ușa, intră și după aia intră femeia. Că așa scrie în codul
bunelor maniere… Dar ce să ști u dobitocii? Poate sunt eu de modă veche… Nu știu… Cred că
bărbații ar trebui să înțeleagă că noi nu suntem făcute doar să îi protejăm.
Își strânge lucrurile și iese din scenă.

21 Netflix and chill: Această expresie este folosită atunci când inviți pe cineva la tine pentru ceva mai mult decât un
film sau un pa har de vin.

44

Scena 3 – Prietenie

● Situația: Cezara decide să îl sune pe Traian după ce a analizat foarte bine acțiunile lui;
a ajuns la concluzia că el este iubitul prietenei lor Lia și că o minte pe aceasta
● De ce sunt p e scenă/ ce fac pe scenă: pentru o conversație telefonică
● Punctul de atac (un punct de decizie): Cezara vrea să le ajute pe prietenele ei
● Punctul de cotitură: Traian nu recunoaște adevărul
● Problemele aduse în discuție de personaje: problema minciunii și a sincerității,
problema prieteniei
● Limbajul: specific unei conversații la telefon; conturează personalitățile puternice ale
celor două personaje
● Modul de acționa și de a reacționa al personajelor: amândoi devin puțini agresivi,
Cezara din dorința de a -și proteja prietenele , Traian din dorința de a nu mai fi judecat

Traian și Cezara sunt pe două scaune așezați spate în spate. Cezara formează un număr. Telefonul
lui Traian sună. Răspunde. Conversația se petrece la telefon.

CEZARA: Alo, Traian?
TRAIAN: Da… Cu cine vorbesc?
CEZARA: Cezara sunt… Ne -am întâlnit azi la cafenea…
TRAIAN: Cred că ai greșit numărul.
CEZARA: Nu cred. Nu erai tu cu Sofia la cafenea azi?
TRAIAN: Nu știu despre ce vorbești. Cred că ai greșit numărul ( vrea să închidă)
CEZARA: Stai, v reau să vorbim despre Lia!
TRAIAN: Ți -am mai spus o dată, confuzi persoana!
CEZARA: Nu, nu cred.
TRAIAN: Ce vrei?
CEZARA: Vreau să îți spun că… din cauză că nu ai venit în seara asta Lia a fost foarte îngrijorată…
Și eu cu Sofia am vrut să îi povestim de toată faza, dar am zis să vorbim prima oară cu tine.

45
TRAIAN: Uite, nu ai vrea să îți vezi de treaba ta și să mă lași pe mine în pace?
CEZARA: Vreau să te ajut!
TRAIAN: Cu ce?
CEZARA: Cu Lia. Din ce ne -a povestit despre tine, ne -am dat seama că e îndrăgo stită de tine și
că și tu ții la ea…
TRAIAN: Bine. Nu ai cu ce să mă ajuți. Și telefonul ăsta doar mă irită… Poți să mă lași în pace?
CEZARA: Te rog, e datoria mea de prietenă să o ajut pe Lia și pe Sofia! Lia bănuiește deja ceva
și noi nu o mai putem minți!
TRAIAN: Ok, te ascult!
CEZARA: Ea știe că te -ai văzut azi cu Sofia la prânz?
TRAIAN: Da, i -am zis că am ieșit cu cineva la prânz…
CEZARA: Adică nu știe că te -ai văzut cu Sofi… Sau de ce te -ai văzut cu ea…
TRAIAN: Uite, viața mea personală este viața mea personală. Nu este nimic public, da? E
problema mea și a Liei!
CEZARA: Stai un pic! Nu e vorba doar de viața ta personală aici… Suntem prietenele ei cele mai
bune și nu e deloc plăcută situația asta… Eu vreau doar să vă ajut. Pe amândoi.
TRA IAN: Lia știe foarte bine situația mea…
CEZARA: Și de ce nu i -ai zis că ai tăi de obligă să ieși cu fete din familii bune? Sau că ai ieșit cu
prietena ei?
TRAIAN: Pe bune?
CEZARA: Atunci de ce nu ai venit în seara asta? Să rezolvi personal problema?
TRAI AN: Asta nu e treaba ta!
CEZARA: Este treaba mea pentru că este prietena mea cea mai bună! Plus că Sofi se simte super
vinovată și nu vreau să fie prinsă la mijloc. Nu a fost vina ei. Nici măcar nu știa cine ești…
TRAIAN: Ok. Eu te asigur că o să rezolv problema cu Lia. Dar relația noastră e problema noastră.
Ok? Nu te privește pe tine!
CEZARA: Atunci nu îmi rămâne decât să îi spunem noi Liei toată povestea. Noi nu putem să o
mințim…
TRAIAN ( amenințător) : Eu te -aș sfătui să îți vezi de treaba ta! ( îi închide telefonul în nas)
Pauză.

46
CEZARA: Mă trezesc în fiecare dimineață cam pe la ora 8. Am cursuri de la 10. Asta în timpul
săptămânii că în weekend pot să mă trezesc și mai târziu. Am cursuri de la 10 în fiecare dimineață
și am cam 4 -5 cursuri pe zi. Depi nde de orar… Și, din păcate, între cursuri am doar o oră pauză.
Timp în care poate apuc și eu să mănânc. Dar după ce într -un final mă trezesc, pentru că dau amân
alarma de cel puțin două ori, reușesc să mă ridic din pat, mă spăl, mănânc, îi dau de mâncar e lui
Mirciulică, mă îmbrac și plec. Până la facultate fac cam o oră că nu stau așa de aproape. Mă duc
cu metroul că autobuzele sunt prea aglomerate. La facultate scriu de îmi cade mâna… Scap de la
facultate, ajung acasă, mănânc, fac duș… Uneori Bogdan , prietenul meu, mă ajută cu învățatul. De
relaxat, mă relaxez ieșind cu fetele. Am două prietene bune, Sofia și Lia. Suntem prietene din liceu.
Țin foarte mult la ele și ele la mine. Suntem în stare să facem orice una pentru cealaltă. Ele două
sunt mai ae riene, mai boeme așa… Eu sunt aia mai realistă. Dar cumva faptul că suntem atât de
diferite, ne apropie și mai mult… Orice s -ar întâmpla suntem acolo una pentru alta, fie că e vorba
de o petrecere, de mers la spa sau dacă e o problemă. Suntem ca cei tr ei mușchetari ( râde). Aaa și
nu ne ascundem nimic. Ne spunem orice. Asta este singura noastră regulă: nu ne mințim orice ar
fi!

47

Analiza piesei colaborative De ce iubire?

Mesajul de la care membrii Echipei 2 au pornit construcția acestei piese este: Ineficiența
comunicării într -o relație de prietenie poate duce la senzația de singurătate
Cele două personaje prezente în acest text sunt: Vasi și Daria. Vasi este un tânăr cu multe
probleme pe care așteaptă să i le rezolve ceilalți, cu multe f rustrări și frici, este o fire impulsivă.
Daria este studentă la medicină, este o tânără caldă, însă din cauza suferințelor din trecut alege mai
mult să viseze decât să acționeze . Cei doi sunt prieteni buni, însă relația lor este una toxică deoarece
nu reu șesc să comunice și de cele mai multe ori să rănesc neintenționat, fapt ce îi îndepărtează fără
ca măcar să își dea seama.
Un scurt rezumat al textului este: Vasi și Daria au obiceiul să meargă împreună la yoga,
însă Vasi ratează din nou întâlnirea din cau za problemelor cu Carol, iubitul lui. Daria îl iartă ca de
obicei și decid să iasă la badminton ca revanșă. Vasi îi povestește Dariei despre o petrecere la care
a fost și despre un alt tânăr, fapt care pe Daria o face să viseze la o nouă relație pentru pri etenul ei
cel mai bun și încearcă să îl ajute, deși acesta nu îi cere ajutorul. După câteva zile cei doi se văd
pentru a sărbători trei ani de prietenie. Daria îi mărturisește lui Vasi că l -a urmărit pe iubitul lui și
că a descoperit că îl înșeală. Vasi cu mva bănuia și își varsă furia pe Daria. Conflictul nu este
rezolvat, ci este înghițit de o stare de bine aparent (la fel ca și relația lor de prietenie).
Modul de lucru prin care Amalia Iorgoiu a scris textul a fost acela de a transcrie de pe
materialele v ideo, de a se folosi de materialele scrise de colegii ei și de notițe luate pe parcursul
repetițiilor. În timpul procesului de lucru, aceasta a venit cu variante asupra cărora a intervenit mai
mult dramaturgic, dar apoi a decis ca pentru varianta finală do ar să nuanțeze anumite replici și
situații, majoritatea replicilor fiind preluate din materialele create în cadrul improvizațiilor.

48
Scena 1 – yoga fără yoga

● Situația: Daria este în vestiar, se schimbă după ora de yoga la care Vasi nu a ajuns.
Aces ta intră nervos în vestiar, vorbind la telefon.
● De ce sunt pe scenă/ ce fac pe scenă: Daria se pregătește de plecare, Vasi doar ce a
ajuns
● Punctul de atac (un punct de decizie): Vasi a ales să lipsească de l a ora de yoga,
supărând -o pe Daria
● Punctul de cot itură: Daria se supără și vrea să plece
● Problemele aduse în discuție de personaje: relații toxice, prietenie
● Limbajul specific a doi prieteni care se cunosc de ceva timp; putem observa că niciunul
dintre personaje nu gândește prea mult înainte să vorbească
● Modul de acționa și de a reacționa al personajelor: Vasi este impulsiv, nu se gândește
la consecințele vorbelor și faptelor sale, Daria este mult prea permisivă, iartă prea ușor,
fiind ușor de rănit
EA (bucuroasă ): Bună!
EL: (vorbind la telefon) Ce tot vr ei de la mine? Ce vrei? Pleci iar? Ia spune -mi! Spune -mi! Cine
dracu te așteaptă la Ploiești? Auzi? … Nu mă interesează! (închide telefonul. tăcere.)
EA: Ai întârziat! … De ce accepți toate astea?
EL: Nu accept nimic! Mă despart de el!
EA: Da?! Foarte bine ! În sfârșit o decizie bună!
EL:Ce vrei să zici? Că până acum am fost prost? Ce tot zici?
EA: Nu! Dar era cazul să o faci! Eu nu mai suport să te văd așa… tot timpul certându -te, neștiind
ce să faci… așteptând după…
EL: Și ce? Ce e treaba ta? Te -am rugat e u să suporți? Lasă-mă frate! (scurtă pauză)
EA: Vasi? Pentru ce sunt prietenii?
EL: Ce, acum începem cu filozofiile?
EA: De ce ne întâlnim noi?
EL: Să facem yoga, de aia!
EA: Ce crezi? Prietenii ar trebui să -ți spună când ceva nu e ok? Nu?!
EL: …

49
EA: NU E OK! Adică E FOARTE BINE CĂ TE DESPARȚI!
EL: Serios? Ești o egoistă? Tu nu ești prietenă… EGOISTĂ! Asta ești! Te gândești doar la tine!
EA: Nu prostule, la tine mă gândesc!
EL: Da? Adică mă vrei pe străzi, unul din aurolacii ăia pe care -i luați voi noapte a cu salvarea și
nu știți ce să faceți cu ei.
EA: Nu Vasi! O să stai cu mine! Vom călători, vom face yoga, ne vom reveni, o să vezi ce…
EL: Dacă ești așa deșteaptă de ce te -ai lăsat înșelată? Cu un bărbat? Hm? Ia zi!
EA (tace, începe să -și strângă lucruril e)
EL: Taci? Nu zici nimic? E ușor să fii părăsit, nu? E simplu, nu? Nu, nu… Nu pot să -i fac asta!
Ar trebui să înțelegi, să te pui în locul lui… Ești o… Va fi distrus!
EA: Sunt o distrusă? Da! Și ce? Dar nu e același lucru! Eu l -am iubit!
EL: Adică eu nu -l iubesc? Asta zici? Că stau cu el doar așa… că are bani? Sau el nu mă iubește?!
EA: Asta se vede!
EL: Adică ce?
EA:(vrea să iasă. el nu o lasă) Lasa -mă!
EL: Spune! (se pune în dreptul ușii, tăcere) Cum am ajuns așa? (după un timp făcând pe beatul)
“Șaorm a cu de toate? E bine?” …Hai măi… uite! Îți amintești ?
EA: (zâmbind trist) Wow… da! “…e mai bună decât îmi aminteam”
EL:“E cu de toate… cartofi… salată … pui”
EA: Și viețile noastre, tot o șaorma cu de toate…
EL: Da! ( tăcere)
EA: Să mă faci să mănânc carne… nici acum nu pot să cred… eu o vegetariană în Vamă
mâncând șaorma cu pui… Câți ani au trecut?
EL: 3? Dar eu n -am făcut nimic… doar ți -am luat -o!
EA: 3, da!
EL: Să mă despart de el? Zici că e mai bine așa…?!
EA: Eu doar te încurajam… eram alături de tine… dar acum… e alegerea ta Vasi!
EL: Dacă l -aș avea la mână cu ceva…
EA: Adică ți -ar fi mai ușor dacă te -ar înșela?
EL: Nu asta! Hai să… Ziceai că am întârziat?

50
EA: Ai ratat toată ora! Și -or să închidă pentru renovare! … ar trebui să facem altceva în loc de
yoga! Ce zici?
EL: Da… să fumăm…
EA: NU! Să jucăm badminton…. ca să uit, ca să te iert! Nu, nu poți spune nu! Sâmbătă! Vii și
mă iei! La 11.

51
Scena 2 – badminton și planuri

● Situația: Cei doi prieteni sunt în parc la badminton pen tru a se distra. Din discuții
normale și bârfe, Daria ajunge să facă planuri de viitor pentru Vasi, acesta se enervează
● De ce sunt pe scenă/ ce fac pe scenă: pentru a juca badminton
● Punctul de atac (un punct de decizie): Daria a decis ca badmintonul să fie un fel de
pedeapsă pentru comportamentul anterior al lui Vasi
● Problemele aduse în discuție de personaje: sentimentul de îndrăgostire, căsătoria între
persoane de același sex
● Limbajul descrie relația dintre personaje și modul acestora de a se comporta
● Modu l de acționa și de a reacționa al personajelor: Vasi rămâne același tânăr impulsiv,
Daria devine ușor enervantă din cauza intențiilor ei bune

Cei doi se joacă badminton o perioadă. El obosește.

EL: Mai jucăm mult?
EA: Abia am început! Ce crezi că te iert dacă ai dat și tu de trei ori cu paleta în fluturele ăsta?
Mai bine spune -mi… sau nu…
EL: Vrei să știi cum e cu Carol? Tot așa! A lipsit mult… drumuri la Ploiești…
EA: Auzi? Nu vrei să -l urmărești odată? Te ajut eu! Îl urmărim la Ploiești, ce zici?
EL: N u! Ai niște idei? De unde ți -or veni?
EA: Păi… vine logic, ideea! Vrei să -l ai la mână cu ceva… atunci faci ceva!
EL: Ia nu te mai băga tu! E foarte bine cu Carol, week -end-ul ăsta chiar ne -am distrat! De fapt…
EA: De fapt?
EL: M -a lăsat singur la petrece rea aia ținută de nu știu ce coleg de -al lui. M -a dus acolo și apoi…
A primit un telefon și…
EA: Și ai rămas? Printre snobii ăia? Nu ziceai că nu -ți plac petrecerile alea?
EL: Ei… da… petrecerea a fost low… dar… mamă, mamă…
EA: Mamă, mamă, ce? Și dă frate către mine, ce mă alergi așa?
EL: Scuze, dar e prima dată când joc. Zi mersi că mai nimeresc mingea…
EA: Fluturele! Deci ce mamă, mamă? Zi mai departe!

52
EL: Ei… Am flirtat toată noaptea… ba am și plecat cu același taxi… wow! Voiam să nu se mai
termine cursa aia… Dacă l -ai fi văzut?
EA: (Se oprește din joc) Te-ai îndrăgostit! WOW!
EL: Ei na! Hai, jucăm sau … fumăm ceva?
EA: Jucăm, jucăm! Dar zi -mi tot!
EL: Aici?!
EA: Pai ce? Ați făcut și lucruri indecente?
EL: Ah. Taci! Nu mă stârni! Dacă -l vedeai! Brunet, cu părul până aici (arată la baza gâtului) ș i
niște ochi albaștri. Nu! Trebuie să ne oprim!
EA: Nu, spune și joacă. Hai, cât nu e vânt!
EL: Mai bine era vânt. ( Se oprește și vorbește cu vântul, îl caută). Vântule, unde ești? Hai. Am
nevoie de o țigară!
EA: Și? Când te mai vezi cu el? Vasi, îți dai seama? Te -ai îndrăgostit! Îți schimbi viața! Hai să
fumăm! Am nevoie!
EL: Ce? Ziceai că…
EA: (îi întinde lui o țigară, dar i -o ia repede înpoi și o repune în cutie) Nu pot să cred, o să te
măriți înaintea mea … cu un brunet cu ochi albaștri…
EL: Ce faci? Ce zici?
EA: O să te măriți și… gata cu Carol. E așa un sentiment… mă bucur pentru tine… da, mi -e și
milă de mine… Tu te măriți, o să fii fericit… nu o să mai ai nevoie de mine sa -ți plângi relația,
sărăcia… O să te pierd și pe tine…
EL: Aloo! Aloo! Trezește -te! Nu pierzi nimic! Nebuno! Nu va fi nici o nuntă!
EA: Nu acum! Dar îți zic eu! Am citit în ochii tăi, tu -l vrei pe brunetu ăla! Și nu doar pentru o
noapte, pentru toată viața… Brunet cu ochi albaștri…
EL: Ni ci nu știu cine e?
EA: Cum nu ști? Pai n -ai fost cu el cu taxiul?
EL: Eram mai mulți, eu am coborât primul… Și în seara aia am făcut dragoste cu Carol. Îl
iubesc!
EA: Pe brunet, cred și eu!
EL: Pe Carol!
EA: Păi nu ziceai că dacă -l ai la mână…

53
EL: Îl iube sc dar mă face prea mult să sufăr…
EA: Deci tot l -ai părăsi și l -ai căuta pe băiatul ăla, dacă l -ai avea cu ceva la mână? O să fie o
nuntă…
EL: Termină! Da. Poate! Da! Auzi, noi mai jucăm sau…
Amândoi ies din scenă vorbind.

54

Scena 3 – adevărul

● Situația: Vasi pregătește un picnic surpriză în apartamentul lui pentru aniversarea
prietenei cu Daria. Daria crede că urmează să meargă în club
● De ce sunt pe scenă/ ce fac pe scenă: Vasi pregătește ultimele detalii, Daria vine să îl
ia pe Vasi pentru a pleca în club
● Punctul de atac (un punct de decizie): Vasi decide să îi facă o petrecere surpriză
● Punctul de cotitură: Daria nu știe cum să îi spună adevărul lui Vasi
● Problemele aduse în discuție de personaje: prietenie, iubire, corectitudine
● Limbajul subliniază faptul că relația dintre cei doi este din ce în ce mai slabă, vorbesc
repede, trec de la un subiect la altul repede, nu se mai ascultă activ unul pe celălalt
● Modul de acționa și de a reacționa al personajelor: Vasi explodează fiind săt ul de modul
în care Daria ia decizii pentru el (Daria a decis să îl urmărească singură pe Carol), Daria
nu înțelege de ce a greșit și preferă să ascundă problema cu distracție, în loc să o rezolve
El pregătește o pătură pentru picnic, așează cu grijă două farfurii cu shaorma, două pahare și
diverse sticle de băuturi. Se aude interfonul. Iese și după câteva clipe intră amândoi.

EA: (după ce a ajuns pe terasă): Ce vrei să -mi arăți de m -ai adus până aici? Arată -mi repede și
să mergem. Am un chef de dans. Îți place? (se rotește să -i arate hainele)
EL: Păi asta! Facem un picnic…. nu e pe plajă, nu aveam cum să aduc marea… daar…
EA: Picnic? Aici? Păi eu…
EL: Daaa! Doar noi doi! Și am comandat deliciul întâlnirii noastre! Cum am putea sărbătorii 3
ani de când n e știm fără…? mmmm? fără….?
EA: Fără ce? Că fără mare văd că se poate? Fără ce?
EL: Șaorma cu de toate! Bine, bine, de data asta, pentru tine fără carne! Hai! Fă -te comodă!
EA: Tu vorbești serios? Chiar rămânem aici? Serios? Păi! Nu, nu! Mi -ai promis că me rgem într –
un club, cu luminițe, muzică rave…
EL: Avem luminițe, muzică de toate felurile, uite… punem o manea!
EA: Adică tu vrei să dansez manele îmbrăcată așa? E o jignire nu doar pentru mine dar și pentru
hainele mele…

55
EL: Eu zic să le dai jos! Uite niș te șalvari. (oprește maneaua și pune altceva arăbesc.) Maneaua
era așa, ca exemplificare că putem pune orice.
Ea tace.
EL:(începe să danseze pe muzica arăbească) Hai!

(Încet, încet, începe și ea să se miște. Își scoate pantofii, își pune șalvarii)
EA: Șt ii? Voiam să -ți spun ceva. Dar … aici e greu.
EL: De ce? Ce e greu?
EA: Păi așa, aici simt prezența lui Carol. Aș fi vrut un loc, unde el…
EL: Dar azi nu vine, a plecat la Ploiești! Și să știi că de câteva zile, e mai grijuliu cu mine, pleacă
din ce în ce mai rar. Azi a zis că pleacă pentru noi, să fim liberi, să ne simțim bine! E chiar bine
cu el acum. Dar știi, tot trebuie să -l am la mână cu ceva!
EA: Păi da! Dar nu te superi nu? Promiți?
EL: De ce să mă supăr?
EA: Promite!
EL: Promit!
EA: L -am urmărit!
EL: Ce? Pe cine?
EA: Pe Carol. (turuind) Ca să te ajut să -l ai cu ceva la mână… și să vezi că el nu te iubește… și
să te poți căsători cu băiatul ăla …
EL: Tu ești nebună! Iar începi cu căsătoria? Nici nu știu cine e, băiatul ăla!…Și? Ai descoperit
ceva? Îl pot avea la mână?
EA: Da! Dar nu cred că -ți va plăcea!
EL: Ascult!
EA: Știi că are o garsonieră? Și că el merge de fapt acolo, nu la Ploiești! L -am urmărit de trei ori,
când tu ziceai că el merge la Ploiești… ei bine NU! El merge în Progresului, la gar soniera aia!
EL: Aaaa, da? (râde) E garsoniera lu ’ maică -sa! Merge să -i ude florile! Ce descoperire ai făcut și
tu!
EA: Da? Râzi? Și de ce nu merge singur? De ce merge mereu cu…
EL: Cu cine?
EA: N -o să-ți placă!

56
EL: Spune!
EA: O femeie!
EL: O femeie? Cum arată?
EA: O îmbrățișa…. I -am văzut și sărutându -se!
EL: Cum arată?!
EA: E una bine! Sheherezada! Și eu m -aș îndrăgosti de ea!
EL: Cum arată?
EA:Da ce mai contează! Înțelege că trebuie să pleci de aici! Și trebuie să -l găsim pe tânărul
acela. O să te aj ut! O să ai o nuntăăă…
EL: Termină! Ești dusă! De ce trebuie să te bagi tu în viața mea? De ce trebuie s ă-mi spui toate
astea ? Pe mine m -ai întrebat dacă vreau să știu? Tu ești chiar tâmpită! Tu nu înțelegi că îl iubesc!
Că știu toate astea de trei luni! Și nu pot, nu pot să fac nimic! Aștept să -i treacă. Și a început să -i
tracă! Și vii tu, acum, să -mi spui… De ce vrei tu mereu să -mi spui cum să -mi trăiesc viața? De
ce?
(Pauză. Tăcere.)
EA: (după ce bea două/trei pahare de tărie) Îmi pare rău! Trebuia! Îț i face rău! Eu zic să vii la
mine!
EL: N -am vrut! Nu vreau! Îl iubesc!
EA: Și eu încă îl iubesc pe …. (Începe să râdă) Tu realizezi? Amândoi am fost înșelați … tu cu o
femeie , eu cu un bărbat…
Râd și -și pun de băut, petrec.

57
ANEXE

ANEXA 1 – Erik Erikson – etapele dezvoltării psihosociale

Sursă: https://www.verywellmind.com/erik -eriksons -stages -of-psychosocial -development –
2795740

58

ANEXA 2 – Exemple de imagini folosite pentru exemplificarea împărțirii unui text dramatic în acte

William Shakespeare – Romeo și Julieta

Sursă: https://www.storyboardthat.com/lesson -plans/romeo -and-juliet -by-william -shakespeare/five -act-structure

59

Willi am Shakespeare – Macbeth

Sursă: https://www.storyboardthat.com/lesson -plans/macbeth -by-william -shakespeare/five -act-structure

60

ANEXA 3 – Fotografii din cadrul atelierelor cu elevii

61

62
ANEXA 4 – Exemple de fișe de personaj realizate de elevi

Nume personaj Sara Avram
Vârsta 15 ani
Data nașterii 5 decembrie 2004
Aspect fizic Scundă, puțin plinu ță, poartă haine largi și
confortabile, culorile predominante fiind
albul,negrul și roz p udră, cel mai des poartă
hanorace
Culoarea ochilor Căprui
Semne distinctive Cel mai mare semn distinctiv al ei este
înălțimea, Sara fiind destul de scundă,
nedorind să iasă în evidență; ceea ce o
deosebește mult de restul lumii sunt ochii,
care spun povești în locul ei
Clasa socială Medie
Situația școlară Profil uman, specializ area „științe sociale”,
medii de la 8 în sus
Materiile preferate Sara preferă materiile care o ajută să își
dezvolte imaginația, cum ar fi literatura,
limbile străine și logica, geografia de
asemenea este o materie pe care nu s -ar
plictisi niciodată să o studieze
Materiile care nu îi plac Fizica
Familie Sara și -a pierdut mama într -un accident de
mașină când ea avea 5 ani, acest lucru a

63
apropiat -o foarte mult de tatăl ei, care este
unul din puținii oameni în care ea are
încredere. Tatăl ei s -a recăsător it recent.
Sara se înțelege bine cu noua soție a tatălui
și cu copiii acestora (2 gemeni), dar simte
că ea nu mai are loc în noua familie. Din
acest motiv caută să iasă cât mai mult în
oraș și să își evite noua familie.
Prieteni Deși se înțelege bine cu toate cunoștințele
pe care le are, Sara preferă să aibă în jurul
ei un cerc mic de prieteni, în care știe că
poate să își pună încrederea.
Hobby -uri Cel mai mare hobby al Sarei este vorbitul în
public, de la debate până la actorie. Îi place
să își exprime ideile în fața oamenilor, să le
ofere din emoția ei și să le vadă reacția. Pe
lângă asta, îi mai place să studieze
astronomia. Nu că s -ar si pricepe, dar pur și
simplu stelele și planetele o fascinează. Îi
place să gătească și să mănânce mâncarea
pe care o gătește și îi mai place să scrie
poezii. Scrisul o ajută foarte mult atunci
când simte ca nimeni nu o înțelege.
Ce nu îi place Sarei nu îi place s ă facă sport, nu ii place să
tocească lucruri care ei i se par inutile și nu
suportă ideea de bullying.
Caracter Este o fată foarte sinceră în absolut toate
privințele, în afară de un singur subiect:
mama ei. Când este întrebată de mama ei,

64
zâmbește larg și spune că totul este bine și
că ea a trecut peste. În realitate, faptul că a
pierdut -o o roade pe interior. Faptul că a
trecut prin acest episod nefericit a făcut -o să
devină mai puternică și nu se lasă doborâtă
de orice. Chiar dacă pare mai firavă, are o
putere de neimaginat. Este gata să ajute
cum poate și nu îi este frică de asumare sau
de părerea celorlalți.
Calități Putere, empatie, sinceritate, fire calmă, nu îi
place să se certe, cu picioarele pe pământ,
de încredere
Defecte Paranoică, ia lucr urile prea personal,
perfecționistă, nehotărâtă
Frici Cea mai mare teamă a ei e să nu îi
dezamăgească pe cei din jur, și desigur,
frici precum avioane, mașini, să meargă
singură pe stradă noaptea, insecte, șobolani
și șerpi.
Planuri de viitor Nu are ceva bine pus la punct, dar știe ca i –
ar plăcea să meargă pe partea de psihologie.
Își dorește să lucreze cu oamenii și să facă
lumea un loc mai bun.

65
Nume personaj : Ioana
Fiziologic Social Psihologic
Vârstă 17 Clasa socială: Medie Cum este ea? Respectuoasă, cu
bun simț (atunci
când trebuie),
sinceră (chiar și
atunci când nu
trebuie), atentă cu
cei din jur, nu stă
de vorbă cu
oricine
Postură Impună toare,mereu
cu spatele drept,
puțin arogantă Ocupația Elevă Ambiții Să ajungă cea mai
bună , să fie
renumită pentru ce
va face pe viitor,
să fie admirată
Înălțime 1.70m Atitudinea
față de colegi Indiferentă , dar
politicoasa Temperamet:
coleric,
sangvinic,
flegmatic,
melancolic Coleric, secundar
sangvinic
Greutate 60kg Ce aptitudini
are? E bună î n orice face,
se prinde extrem de
repede de orice Atitudinea față
de viață Are așteptări
foarte mari de la
viață , de m ulte ori
este rănită din
cauza asta.
Culoarea
părului Brunet Ce materii îi
plac? Chimia,
matematica,
sportul, geografia Complexe:
obsesii,
inhibiții, Nu crede în
superstiț ii, are
fobie de insecte
mari.

66

supersiții, fobii,
etc
Culoarea
ochilor Căprui, spre verzi La ce materii e
slabă? Biologia , fizica Ambivertă
Aparențe Pare grasă din
cauza musculaturii,
cu capul mare,
puțin pă trat. Viața de
acasă: Relația cu părinții
este proastă de
obicei, mai mereu
se ceartă cu ei din
orice. Abilități Se pricepe la orice
face. Are abilități
bune de a vorbi în
public, ș tie
engleza destul de
bine.
Defecte Gâtul prea scurt,
degete groase. Hobb y-uri Înotul, volley -ul,
cântatul la pian și
din voce, să asculte
muzică clasică, să
iasă cu prietenul ei
în oraș, să se uite la
documentare despre
planete, univers,
creierul uman,
religie, geografie Calități Are o imaginație
uneori ciudată, dar
foarte bo gată.
Judecă lucrur ile
precum un adult
matur care știe ce
vrea de la viața lui.
Îi merge mintea
foarte ager .
Gatul prea scurt,
degete groase.
Ered itate O ureche turtită,
păr des

67
Haine caracterizante pentru personaj

Ținuta 1: Ieșire în oraș cu prietenii

Ținuta 2: Pentru petreceri sau ocazii speciale

68
Nume personaj : Karina
1. FIZIC
● VÂRSTĂ : 16 ani
● CUM ARATĂ
o CÂND FACE SPORT:

o CÂND MERGE LA LICEU:

69
o CÂND TREBUIE SĂ FIE ELEGANTĂ (*nu i -am putut pune accesorii,
iar tocurile sunt între 10 și 18 cm întotdeauna*):

o DE OBICEI:

● DEFECTE : Deviația de sept

2. PSIHIC
● AMBIȚIA PERSONALĂ : Vrea să evolueze pe toate planurile și într -un timp cât
mai scurt posibil, să își transforme ideile în lucruri practice, să își îndeplinească
visurile, să facă ceva nou în fiecare zi, să evite monotonia. Vrea sa devină inginer
● OBSESII : E obsedată de reu șită și de aspectul fizic

70
● DEZAMĂGIRI : Mereu își face speranțe, încearcă deși știe că nu va merge, iar la
final când munca ei nu a dat roade, e dezamăgită de faptul că nu a reușit. Pentru ea,
o nereușită înseamnă o dezamăgire ce o demotivează să mai încerce .
● TEMERI : Îi e teamă să piardă persoanele la care ține, să aibă încredere (ca apoi să
nu fie trădată și să sufere), îi e teamă să nu fie umilită.
● CALITĂȚI : Punctuală, de fiecare dată dă tot ce are mai bun într -o prietenie sau
relație, e răbdătoare, amabi lă, are simțul umorului, se integrează ușor, e optimistă,
vede mereu partea plină a paharului
● ABILITĂȚI : Reține ușor, vorbește lejer în public
● A,I,E : E genul de om ambivert ce tinde spre extrovertit
● FRUSTRĂRI : Când ia o notă mai mică decât se aștepta, căc i a greșit din neatenție,
dar știa să rezolve corect tot. Cand nu i se recunosc meritele.
3. SOCIAL
● CLASA SOCIALĂ : Face parte din clasa de mijloc
● ȘCOALĂ : Este elevă în clasa a 10 -a pe mate -info. Materia preferată este
matematica, la care excelează și pe care vrea să se bazeze în meseria din viitor.
Materia pe care o detestă este franceza. Este o eleva model, cu cea mai mare medie
din generația ei.
● VIAȚA DE ACASĂ : Părinții sunt ca la prima tinerețe, dar stricți în materie de
băieți și ieșiri, de aceea Karina le -a ascuns părinților ei relațiile pe care le -a avut și
pe aproape toți băieții cu care vorbește.
Are o soră mai mare decât ea cu 3 ani, care este la medicină și cu care se înțelege super
bine, se ajută reciproc, și care o acoperă pe Karina în cazul în care vrea să iasă în
oraș, iar părinții nu o lasă. Are un motan pe nume Whiskey.
● VIAȚA PERSONALĂ : Îi plac băieții mai mari, cu experiență și care sunt siguri pe
ei, cu până la 4 ani diferență. Aceasta lucrează ca ursitoare la botezuri și ca DJ, face
remixuri și beat -uri.
● HOBBY -URI: Îi place să se plimbe, în special noaptea și singură, să picteze, să
danseze, să cânte, să citească (cărți de dragoste, acțiune, criminalistică), să scrie
povești de dragoste adolescentină, cum ar vrea ea să îi fie relația.

71
ANEXA 5 – Fișele de personaj realizate de studenți

Nume personaj : Sofia
Fiziologic:
– 19 ani
– Înalțime: 1.65 m, 55 kg
– Se îmbracă în haine lejere, având totuși o eleganță. Este feminină. Nu poartă culori
țipătoare/neon, nu îi place culoarea roz. Se îmbracă în general cu gust, nu este adepta
hainelor de firmă, rareo ri poartă tocuri. Machiajul est e simplu, în culori calde, dar îi place
rujul roșu/grena
– Poartă ochelari
– Are un semn din naștere pe genunchiul stâng, vizibil atunci când poartă fuste/rochii

Social:
– Provine dintr -o familie înstărită
– Studentă în anul I la Facultatea de Psihologie, voluntar la Crucea Rosie, pe partea socială
– Apolitică
– Agnostică, dar cu anumite principii ,,budiste” (iubește foarte mult oamenii și crede că
iubirea este foarte importantă)
– Printre cele mai importante hobby -uri: cântă la pian (în special muzică clasică), știe să
cânte la chitară și are și voce. Îi place să citească și să scrie, mai ales când are o stare proastă
– Viața de familie: Provine dintr -o familie în care iubirea a fost mereu cea mai importantă.
Este singură la părinți. Părinții ei au muncit din greu pentru tot ceea ce au construit. Oameni
foarte inteligenți: tatăl este neurochirurg, iar mama sa este medic pediatru și are propriul
cabinet. Mediul de acasă este calm, plin de iubire. Primii ani din viață și i -a petrecut mai
mult alături de bunica din partea mamei, care a murit când aceasta avea 6 ani (traumă).
– În prezent, locuiește singură într -un apartament cu 2 camere, în București.

Psihologic:
– Este virgină

72
– Merge pe premi sele: Ce ție nu -ți place, altuia nu -i face și Iubește -ți aproapele ca pe tine
însuți
– Nu crede în superstiții/noroc (norocul ți -l faci singur), cu toate astea nu începe să spargă
oglinzile din casă
– Are abilități de lider, dar are multe momente în care se si mte deprimată
– Este foarte ambițioasă și își dorește să își deschidă singură propriul cabinet de psihologie,
în care dorește să facă inclusiv ședințe de hipnoză. De asemenea, își dorește foarte tare o
familie, să se mărite cu un om bun la suflet și să aibă 2 copii, preferabil gemeni, deoarece
îi este frică de durere.
– Este obsedată de ordine și curățenie
– Este complexată de felul în care arată, se vede grasă, urâtă și cu trăsături de tocilară
– Este pudică din cauza complexelor sale
– Abilități: pe lângă talentul muzical și scrisul, are o abilitate fantastică în a citi oamenii (îi
este foarte ușor să facă profilul psihologic oricui)
– Frustrări: ,,De ce dracu’ nu găsesc un om pe care să îl iubesc și care să mă iubească pentru
ceea ce sunt?”
– Este blândă, calculată, da r totuși oricând pregătită să își asume anumite riscuri. Dă dovadă
de mare putere de sacrificiu. Se enervează destul de greu și este omul pe care îl poți suna
la orice ora din zi și din noapte, pentru că mereu îți va răspunde.
– Îi este frică de singurătate și de eșec, dar și de ideea morții, nu a ei, ci a celor dragi.

73
Nume personaj : Cezara
Fiziologic :
– 22 ani
– înaltă slabă, mers relaxat dar hotărât
– roșcată, ochi căprui
– ochelari (la nevoie), ușor cocoșată, îmbracaminte – relaxată sau după cheful zilei

Social
– clasa socială: medie
– ocupația: studentă la medicină
– mutată cu prietenul ei de aproape un an, se înțelege bine cu părinții, îi vizitează cam de
două ori pe lună din cauza programului, părinții au o relație strânsă și frumoasă, nu mai
are bunici; ea și prie tenul ei au o pisică neagră pe nume Mirciulică
– ortodoxă; crede că teoria creației și teoria evoluției au legătură
– apolitica
– hobby -uri: muzica, arte plastice, drumeții montane, înot, petreceri, ieșiri cu prietenii;
uneori merge la facultate pe role

Psihologic :
– ambiții: medic cardiolog pediatru
– complexe și frustrări: nu are forme și nu vede bine, frustrată de facultate
– dezamăgiri: nu a intrat din prima la facultate; cel care i -a luat virginitatea a înșelat -o la o
lună după ce s -a întâmplat
– temperament : coleric -sangvinic,
– obsesii: curățenie în casă, mai ales pe biroul la care lucrează
– inhibiții: vorbitul în public, ușor pudică
– superstiții: crede în cele tradiționale românești (busuiocului sub pernă la Sânziene)
– fobii: întuneric, moarte
– abilități: se de scurcă foarte bine la capitolul tehnic
– talente: vocea
– calități: descurcăreață, înțelegătoare, simț practic, seriozitate

74
Nume personaj : Traian
Fiziologic:

– 20 ani
– postură cavalerească
– cicatrice pe încheietură ca urmare a unui duel
– ochii tatălui

Social

– moștenitor al unei averi imense
– investitor
– studii absolvite: liceu, F acultatea de D rept și Facultatea de Economie,
– poliglot
– nu are prieteni
– locuiește într -un conac, părinții dezinteresați, are mulți servitori
– ateu
– aprobă capitalismul
– hobby -uri: pescuit , șah, galeriile de artă, echit ație, scrimă

Psihologic

– este punitiv
– se simte singur, are nevoie de iubire (resimte lipsa părinților din copilărie)
– este impulsiv
– pare indiferent față de ceilalți, dar este foarte atent; îi analizează
– caută activități pentru umplerea golului pe care îl lasă singurătatea
– nu are inhibiții
– persuasiv
– are o voce bună, este inteligent, talentat la scrimă

75
Nume personaj : Vasi
Fiziologic:

– 24 ani
– doarme în chiloți cu iepurași roz
– îi place să poarte pantaloni sport/blugi rupți, tricouri mulate sau bluze orientale
– crăcănat

Social

– clasă socială: medie
– nu are ocupație
– studii: 12 clase, fără bacalaureat luat
– locuiește cu prietenul lui care are 35 de ani (Carol), locuiesc într -un apartament cu 2
camere lângă Cișmigiu
– mama lui e moartă pentru el, nu și -a cunoscut tatăl
– interacțiunea dintre el și prietenul este una matură
– ateu dar ar vrea să treacă la islam
– organizează petreceri la el acasă
– nu înțelege politica în viața omului
– îi place să meargă sală, îi plac tatuajele budiste și se uită la telenovele

Psihologic

– calcă și pe cadavre ca să obțină ce vrea
– vrea să își depășească condiția dar să fie ajutat de cineva drag
– este frustrat din cauza faptului că nu îl are cu ceva la mână pe Carol
– dezamăgiri superficiale de zi cu zi care se adună
– viața este oribilă, ar vrea să poată să o privească cu alți ochi
– complexat de buzele lui și de faptul că are barbă
– îi e frică de pisicile negre

76
Nume personaj : Daria
Fiziologic

– 21 de ani
– Poartă haine co lorate, rochii, fuste, tocuri subțiri, decolt eu, tot timpul machiată, asortată,
cu părul aranjat
– sigură pe ea
– scundă

Social
– clasă socială: înaltă
– studentă la medicină
– relație de prietenie cu mama, în care mama îi povestește lucruri, iar ea îi spune doar
părțile fericite, iar cu tatăl se ceartă des, dar se iubesc foarte tare
– crede în puterea universului și a energiei, face Reiki
– voluntar pe am bulanță
– Hobby -uri: călătorii, plimbări prin parc, plimbări cu bicicleta, cititul, jocul de că rți, yoga

Psihologic
– este feministă
– dorința ei este să ajungă un medic chirurg renumit
– marea ei dezamăgire: bărbatul pe care l -a iubit cel mai mult a înșelat -o
– premisa personală: totul este posibil, trebuie doar să vrei
– este aritmică dar iubește dansul
– superstiții: zbaterea de ochi, mâncărime în palmă
– frici: întuneric și singurătate
– inhibiții: sexuale
– Abilități: gătește bine, știe tehnici de prim ajutor

77

BIBLIOGRAFIE

1. Top 20 principles from psychology for preK -12 teaching and learning , American
Psychological Association, 2015: https://www.apa.org/ed/schools/teaching -learning/top –
twenty -principles.pdf
2. Ackr oyod, Judith (ed.), Research Methodologies for Drama Education, Editura Trentham
Books, Londra, 2006
3. Adams, Kenn, How to improvise a Full -Length Play, Editura Allworth, New York, 2007
4. Aristotel, Politica , Editura IRI, București, 2001
5. Bolton, Gavin, Drama a s education: an argument for placing drama at the centre of the
curriculum, Editura Longman, Harlow, 1984
6. Chircev, Anatole; Mare, Valer; Popescu -Neveanu, Paul; Radu, Ion; Roșca, Alexandru;
Tucicov, Ana; Zorgo, Beniamin, Psihologie generală, Editura Didacti că și Pedagogică,
București , 1977
7. Diaconu, Mihai, Educația și dezvoltarea copilului, Editura ASE, București, 2007
8. Erikson, Erik, Life Cycle Completed, Editura W.W. Norton & Company, New York și
Londra, 1998
9. Farmer, David, 101 Drama Games and Activities, Editura Space independent Publishing
Platform, 2012
10. Gabora, Liane, Research on Creativity, în Encyclopedia of Creativity, Invention,
Innovation and Entrepreneurship (Ed. Elias G. Carayannis) – p. 1548 -1558, Editura
Springer, New Delhi, 2013
11. Goleman, Daniel, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, București, 2017
12. Greig, Noël, Playwriting – A Practical Guide, Editura Routledge, Londra și New York,
2005
13. Hornbrook , David, Education and Dramatic Art, Editura Routledge, Londra și New York,
1989
14. Jackson, Tony (ed.), Learning through theatre. New perspectives on Theatre In
Education, Editura Routledge, Londra și New York, 1993

78
15. Johnstone, Keith, Impro. Improvisation and the Theatre, Editura Methuen Drama,
Londra, 1987
16. Lajos, Egri, The Art of Dramatic Writing, Editura Simon & Schuster, New York, 1960
17. Landy, Robert, Handbook of educational drama and theatre, Editura Greenwood Press,
Londra, 1982
18. Levy, Gavin, 112 Acting Games , Editura Meriwether, Colorado, 2005
19. Mermikides, Alex; Smart, Jackie, Devising in Process, Editura Palgrave Macmillan,
Basingstoke, 2010
20. Oddey, Alison, Devising theatre – A pra ctical and theoretical handbook, Editura
Routledge, Londra, 1994
21. Popa, Camelia, Noțiuni de Psihologia Educației și Management al Clasei de Elevi,
Editura UNATC Press, București, 2017
22. Sas-Marinescu, Raluca, Dramaturg & Dramaturgie. Metode, tehnici, studii d e caz, Editura
Eikon, București, 2017
23. Schonmann, Shifra (ed.), Key Concepts in Theatre/Drama education, Editura Sense
Publishers, Rotterdam, 2011
24. Sigal, Sarah, Writing in Collaborative Theatre – Making, Editura Palgrave, Londra, 2017
25. Spolin, Viola, Improviz ație pentru teatru, Editura UNATC Press, București, 2008
26. Stanislavski, Konstantin Sergheevici, Munca actorului cu sine însuși 1, Editura Nemira,
București, 2013
27. Stone -McCown, Karen, Self-Science: The Emotional Intelligence Curriculum, Editura
Six Seconds, California, 1998
28. Șchiopu, Ursula; Verza, Emil, Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții. Ediția a III -a
revizuită , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
29. Wooster, Roger, Contemporary Theatre in Education, Editura intellect, Bristol și
Chicago, 2007
30. Zlate, Mielu, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iași, 1999
Articole și studii de specialitate

79
31. Asio, John Mark R.; Riego de Dios, Erin E., The college students’ perspective on what
makes an educator well -qualified, în ,,Journal of Pedagog ical research”, Vol. 3, Nr.3,
2019, p.126 -138
32. Gomez, Jose, What do we know about creativity? , în ,, The Journal of Effective
Teaching”, Vol. 7, Nr.1, 2007, p. 31 -43
33. Iyer, N. Ishwarya; Ramachandran, Sridhar, Diversity consciousness in the classroom: A
case for opening new spaces and generating ‘new’ knowledge for critical literacy using
imaginative practices, în ,,Journal of Pedagogical Research, Vol. 3., Nr.2, 2019
34. Shaheen, Robina, Creativity and Education, în ,,Creative Education”, Vol.1, Nr..3, 2010,
p. 166-169