Metode DE Decontare Inter Si Intra Bancare Si Reflectrea Lor In Contabilitate

CUPRINS

Capitolul I. Abordari teoretice si practice ale decontarilor intra si

interbancare

1. 1. Cadrul legal si contabil

1.2. Clasificarea decontarilor

1.3. Societatea de Transfer de Fonduri – STFD TRANSFOND S.A. – pilon al infrastructurii financiar-bancare din Romania

2. Evidenta si gestionarea decontarilor intra si interbancare

2.1. Aspecte generale privind instrumente de plata(documentele) utilizate in cadrul decontarilor intra si interbancare

2.2. Sisteme de decontari intra si interbancare

2.2.1. Sistemul de decontare intrabancara

2.2.1.1.Contabilizarea operațiunilor de transfer credit lei intrabancar

2.2.1.2.Contabilizarea operațiunilor de decontare intrabancar în baza instrumentelor de plată de debit – cecuri, cambii, bilete la ordin

2.2.2. Sistemul de decontare interbancara

2.2.2.1. Sistemul Electronic de Plati (SEP)

2.2.2.1.1. Sistemul ReGIS

2.2.2.1.2. Sistemul SENT

2.2.2.1.3. Sistemul SaFIR

2.2.2.1.4. Contabilizarea operațiunilor de transfer credit lei interbancar

2.2.2.2. Sistemul de compensare multilaterala a platilor interbancare fara numerar, pe suport hartie, pe baza neta

2.2.2.2.1. Procesarea instrumentelor de debit si controlul bancar asupra instrumentelor de debit la prezentarea acestora spre incasare la unitatea bancara initiatoare si la plata la unitatea bancara destinatara.

2.2.2.2.2. Fluxul operational si documentar privind decontarea intrabancara si interbancara a instrumentelor de debit.

2.2.2.2.3. Contabilizarea operațiunilor de decontare interbancara în baza instrumentelor de plată de debit- cecuri, cambii, bilete la ordin

Capitolul II – Tendinte in evolutia sistemului bancar de decontare

1. Analiza evolutiei volumului si valorii operatiunilor procesate prin intermediul sistemelor operate de catre STFD TRANSFOND S.A.

2. Concluzii privind implementarea SEP

3. Tendinte in evolutia sistemului bancar de decontare

Pagini 58

=== METODE DE DECONTARE INTER SI INTRA BANCARE SI REFLECTREA LOR IN CONTABILITATE ===

CUPRINS

Capitolul I. Abordari teoretice si practice ale decontarilor intra si

interbancare

1. 1. Cadrul legal si contabil

1.2. Clasificarea decontarilor

1.3. Societatea de Transfer de Fonduri – STFD TRANSFOND S.A. – pilon al infrastructurii financiar-bancare din Romania

2. Evidenta si gestionarea decontarilor intra si interbancare

2.1. Aspecte generale privind instrumente de plata(documentele) utilizate in cadrul decontarilor intra si interbancare

2.2. Sisteme de decontari intra si interbancare

2.2.1. Sistemul de decontare intrabancara

2.2.1.1.Contabilizarea operațiunilor de transfer credit lei intrabancar

2.2.1.2.Contabilizarea operațiunilor de decontare intrabancar în baza instrumentelor de plată de debit – cecuri, cambii, bilete la ordin

2.2.2. Sistemul de decontare interbancara

2.2.2.1. Sistemul Electronic de Plati (SEP)

2.2.2.1.1. Sistemul ReGIS

2.2.2.1.2. Sistemul SENT

2.2.2.1.3. Sistemul SaFIR

2.2.2.1.4. Contabilizarea operațiunilor de transfer credit lei interbancar

2.2.2.2. Sistemul de compensare multilaterala a platilor interbancare fara numerar, pe suport hartie, pe baza neta

2.2.2.2.1. Procesarea instrumentelor de debit si controlul bancar asupra instrumentelor de debit la prezentarea acestora spre incasare la unitatea bancara initiatoare si la plata la unitatea bancara destinatara.

2.2.2.2.2. Fluxul operational si documentar privind decontarea intrabancara si interbancara a instrumentelor de debit.

2.2.2.2.3. Contabilizarea operațiunilor de decontare interbancara în baza instrumentelor de plată de debit- cecuri, cambii, bilete la ordin

Capitolul II – Tendinte in evolutia sistemului bancar de decontare

1. Analiza evolutiei volumului si valorii operatiunilor procesate prin intermediul sistemelor operate de catre STFD TRANSFOND S.A.

2. Concluzii privind implementarea SEP

3. Tendinte in evolutia sistemului bancar de decontare

Capitolul I. Abordari teoretice si practice ale decontarilor intra si

interbancare

1.1. Cadrul legal si contabil

In economia de piata latura cea mai semnificativa si cea mai vizibila pentru fiecare entitate economica este capacitatea de plata. In spiritul acestei economii de piata fiecare entitate economica trebuie sa-si modeleze resursele materiale, umane si de alta natura in functie de posibilitatile sale de a asigura echivalentul banesc, de a stinge obligatiile fata de terti prin plata in bani.

In conditiile tarilor dezvoltate cu un grad inalt de diversificare a proceselor economice, sub incidenta dezvoltarii tehnologice stiintifice, operatiunile de plati reprezinta un circuit vital, fluxurile platilor reprezentand, de fapt fluxul resurselor ce revin sau sunt atribuite oricarei entitati economice sau sociale, functie de care depinde evolutia, mentinerea sau eliminarea, diminurea sau dezvoltarea activitatilor sau potentialului lor.

Desfasurarea fluxurilor de plati, oportunitatea , incetinirea sau accelerarea lor depind de capacitatea de plata a entitatilor economice, de eficienta tehnologiilor si capacitatilor organizatoare ale sistemelor de plati derulate de banci.

Pe masura introducerii tehnologiilor noi, respectiv prin imbinarea metodelor de telecomunicatii moderne cu informatica, au fost reconsiderate intrumentele traditionale de plata, cecul si cambia prin alinierea lor la cerintele transferului electronic de fonduri.

Astfel, cerintele circuitelor informatizate de plati duc la utilizarea unor metode de rezumare prin redarea elementelor esentiale, prin caractere cu cerneala magnetica in scopul de a inlocui circuitul propriu zis al documentelor pe suport hartie.

In spiritul celor mentionate mai sus, dupa crearea pietei europene unice si introducerea Euro, Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana au lansat ideea transformarii diversitatii de instrumente de plata Euro intr-o zona integrata de plati Single Euro Payment Area(SEPA), o piata a platilor domestice in zona Euro, avand ca obiectiv crearea unei piete financiare integrate, deschise si eficiente in Uniunea Europeana si eliminarea barierelor semnificative din punct de vedere economic. In acest sens, la nivel european proiectul SEPA constituie un proiect de armonizare si restructurare majora cu impact asupra pietelor de plati nationale, care vor implementa noi reguli comune de procesare.

Revenind la nivel national, trebuie mentionat ca Banca Nationala (BNR) este cea care reglementează, autorizeaza și supraveghează sistemele de plati în scopul asigurării functionarii acestora în conformitate cu standardele internaționale în acest domeniu. Totodata BNR emite si reglementări in acest domeniu, reglementari care stabilesc :

– condițiile și modalitatea de organizare a sistemelor de plati;

– condițiile și procedura de autorizare, cazurile în care autorizația poate fi revocată;

– criteriile și regulile pentru supravegherea sistemelor de plati, inclusiv a participanților la aceste sisteme și a administratorilor acestora;

– informațiile și raportarile care trebuie furnizate Băncii Naționale a României;

– cerințele minime referitoare la funcționarea, auditul operational și administrarea riscurilor unui sistem de plati și cele referitoare la situațiile financiare și auditul intern ale participanților și ale administratorului unui sistem de plati;

– orice alte cerințe specifice necesare bunei funcționari a unui sistem de plati.

In anexa nr. 1 este prezentata ,,Lista celor mai importante reglementarilor legale, in vigoare, in baza carora se desfasoara activitatea de decontari in plan national.

In ceea ce priveste cadrul contabil, acesta este asigurat de Ordinul 5/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile institutiilor de credit, modificate si completate prin Ordinul BNR nr. 24/2006. Aceste reglementări prevăd forma și conținutul situațiilor financiare anuale, principiile contabile generale și regulile de evaluare a elementelor prezentate în situațiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare și publicare a situațiilor financiare anuale și a situațiilor financiare anuale consolidate ale instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, regulile de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare efectuate, planul de conturi aplicabil instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare și precizări privind documentele, formularele și registrele de contabilitate, precum și normele de întocmire și utilizare a acestora.

1.2. Clasificarea decontarilor

Decontarea reprezinta o operațiune prin care sunt stinse obligațiile legate de transferul de fonduri între doua sau mai multe părți.

In functie de participantii la tranferul de fonduri decontarile pot fi intrabancare si interbancare, iar in functie de moneda de decontare acestea pot fi in lei sau valuta.

In cadrul Sistemului electronic de plati interbancare decontarea are loc prin debitarea contului de decontare al participantului plătitor și creditarea contului de decontare al participantului beneficiar.

In cadrul sistemului de decontare intrabancar al unei societati bancare decontarea are are loc prin debitarea contului plătitor și creditarea contului beneficiar, aceasta putandu-se efectua electronic, letric sau telex.

Societatea de Transfer de Fonduri – STFD TRANSFOND S.A. – pilon al infrastructurii financiar-bancare din Romania

STFD- TRANSFOND SA este o companie privata, infiintata de comunitatea financiar-bancara din Romania, ai carei actionari sunt Banca Nationala a Romaniei si 24 banci comerciale care detin 33.33 si respectiv 66,67% din capitalul social al acesteia.

Domeniul principal de activitate il constituie furnizarea de servicii de compensare si decontare a platilor fara numerar in moneda nationala , pentru institutiile de credit , Banca Nationala a Romaniei , Trezoreria Statului si alte institutii financiare (Bursa de Valori Bucuresti, Societatea Nationala de Compensare, Decontarea si Depozitarea pentru valori imobiliare, CreditCoop Casa Centrala) .

Principalele atributii ale STDF – TRANSFOND S.A in calitate de operator al Sistemului Electronic de Plati sunt:

– administrarea si operarea sistemului SENT (casa automata de compensare);

– Administrarea tehnica si operarea REGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real), conform mandatului acordat de către Banca Națională a României;

– operarea tehnică a sistemului SaFIR (sistemul de depozitare și decontare a operațiunilor cu titluri de stat);

– asigurarea de servicii de suport pentru participanții la cele trei sisteme.

In calitate de agent autorizat al Băncii Naționale a României, STFD – TRANSFOND S.A. realizează prin intermediul celor 42 de sucursale, compensarea instrumentelor de plată debit pe suport hârtie (cec-uri, cambii, bilete la ordin) și decontarea în sistemul ReGIS a pozițiilor nete rezultate.

Pe lângă activitățile principale enumerate mai sus, STFD – TRANSFOND S.A. realizează și alte activități:

– monitorizează constituirea de garanții colaterale pentru decontare, ca agent al Băncii Naționale a României;

gestionează componentele de infrastructură;

– asigură instruirea și certificarea utilizatorilor participanților pentru sistemele SENT și ReGIS;

– furnizează rapoarte și statistici legate de plățile proprii participanților la Sistemul Electronic de Plăți.

Trebuie remarcat faptul ca TRANSFOND are capacitate de continuitate operațională, societatea utilizand două sedii distincte, aflate în zone geografice diferite, care alterneaza în calitatea de “centru principal” și “centru alternativ”, ca o modalitate eficientă de asigurare a continuității serviciilor în caz de dezastru sau disfuncții majore ale furnizării de utilități.

Cele mai importante zile in istoricul societatii pot fi considerate:

-21.07.2000 – data de infiintare a Societatii de Transfer de Fonduri și Decontări – TRANSFOND S.A. ca urmare a angajamentelor României privind modernizarea infrastructurii financiar-bancare românești asumate față de Uniunea Europeană. La momentul infiintarii STFD-TRANSFOND S.A. avea ca acționari Banca Națională a României și 28 bănci comerciale. În prezent, datorită fuziunilor, TRANSFOND S.A. are 24 de actionari.

– 1.05. 2001: STFD – TRANSFOND S.A. a devenit operațională, preluand în regim de mandat activitatea de operare a sistemului de plati pe suport hartie, externalizată de banca centrală.

– 14.01.2003- 8.04.2005: Implementarea Sistemului Electronic de Plati . In această perioada a avut loc dezvoltarea și implementarea proiectului Sistemului Electronic de Plăți . Punerea în funcțiune a acestuia s-a realizat în trei etape distincte:

– 8 aprilie 2005: Sistemul de procesare în timp real a plăților de mare valoare și/sau urgente – sistem RTGS (Real-Time Gross Settlement System) și denumit în Romania, ReGIS, intră în funcțiune

– 13 mai 2005 reprezinta prima zi de compensare automată prin sistemul SENT. Componenta ACH (Automated Clearing House), înregistrată în Romania cu numele de marcă SENT este lansată în producție la numai o lună după lansarea sistemului ReGIS. Trezoreria Statului se alătură celorlalalți participați la sistemul de compensare multilaterală.

– 3 octombrie 2005: Este lansată si cea de-a treia componentă a SEP, SaFIR care asigură depozitarea și decontarea operațiunilor cu titluri de stat. Cu aceasta, implementarea proiectului SEP este considerată încheiată. În cadrul acestui sistem, STFD – TRANSFOND S.A. are rol de operator tehnic.

Referitor la serviciile prestate de SFD – TRANSFOND S.A. se poate mentiona faptul ca aceasta societate este:

– principalul furnizor de servicii de plăți interbancare fără numerar de mică valoare. Exceptând plățile cu carduri (compensate de Visa și Mastercard), toate plățile de mică valoare sunt compensate prin intermediul unui sistem operat de STFD – TRANSFOND S.A., respectiv SENT și sistemul caselor de compensare pe suport hârtie;

– operatorul sistemului ReGIS, administrat de B.N.R., în limita mandatului oferit de banca centrală; operatorul tehnic pentru toate cele 3 componente ale SEP. Infrastructura tehnică, informatică, aplicațiile, rețelele de comunicații aferente sistemelor și infrastructura de asigurarea securității sunt gestionate de STFD – TRANSFOND S.A. direct sau prin partenerii săi.Intrarea în funcțiune a noului sistem electronic SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăților interbancare de mică valoare transmise între participanți, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice.

Acest sistem se distinge prin numărul mare al instrucțiunilor procesate zilnic (peste 90% din totalul plăților interbancare) și valoarea individuală redusă a acestora, precum și utilizarea rețelei virtuale TFDNet pentru schimbul de mesaje între participanți și sistem;

In ceea ce priveste participanții la SENT, acestia sunt:

– Bănci;

– Casele centrale ale cooperativelor de credit sau alte instituții de credit (ex: societățile de credit ipotecar) autorizate de BNR;

– Trezoreria Statului,

tipurile de tranzacții procesate fiind: ordine de plată de mică valoare; Debit Direct interbancar

2. Evidenta si gestionarea decontarilor intra si interbancare

2.1. Aspecte generale privind instrumente de plata(documentele) utilizate in cadrul decontarilor intra si interbancare

Instrumentele de plata fara numerar pot fi instrumente de plata de credit, la care platitorul are initiativa platii (ordinul de plata) si instrumente de plata de debit (cecul, biletul la ordin ‚cambia) care genereaza o siguranta mai mare privind incasarea sumelor inscrise pe ele si presupun o instructiune de plata initiata de banca beneficiarului catre banca platitorului, cerand sa fie debitat contul acestuia din urma.

Ordinul de plata

Ordinul de plata este o instructiune neconditionata, data in orice forma de emitent institutiei receptoare, in mod direct sau prin intermediul unui sistem de plati, in scopul punerii la dispozitia unui beneficiar a sumei de plata indicate in ordinul de plata, prin creditarea unui cont al acestuia deschis la institutia destinatara sau, dupa caz, prin eliberarea sumei respective in numerar, in conditiile in care:

– institutia receptoare dispune de fondurile corespunzatoare sumei de bani prevazute in ordinal de plata fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea in numerar a sumei respective de la emitent;

– institutia nu prevede ca plata trebuie sa fie efectuata la cererea beneficiarului.

O serie de operatiuni care incep prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata dat unei institutii de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani si care se finalizeaza prin acceptarea respectivului ordin de plata de catre institutia destinatara reprezinta transferul credit.

Ordinul de plata poate fi emis pe suport clasic (hartie) sau pe suporturi neconventionale (magnetic, electronic) si se poate utiliza atât de catre persoanele juridice, cât și de cele fizice cu cont deschis la o institutie de credit.

Pentru platile efectuate in cadrul unui transfer credit, in moneda nationala pe teritoriul Romaniei, se utilizeaza urmatoarele tipuri de ordine de plata /documente:

ordin de plata pentru Trezoreria Statului (OPT) utilizat pentru efectuarea de plati catre si de la Trezoreria Statului care se supun prevederilor Regulamentului BNR nr.2/2005 si Normelor metodologice privind utilizarea si completarea ordinului de plata pentru Trezoreria Statului (OPT). Formularul OPT se genereaza prin programul de asistenta pus la dispozitie de Ministerul Finantelor Publice, putand fi completat automat sau manual. Modul de completare a informatiilor privind beneficiarul si codul de identificare fiscala al beneficiarului pentru instructiunile de plata initiate in raport cu Trezoreria Statului este prezentat in Anexa nr. 2.

ordin de plata tip OP personalizat de catre institutia de credit – utilizat pentru celelalte tipuri de plati efectuate in moneda nationala pe teritoriul Romaniei, in conformitate cu prevederile Regulamentului BNR nr. 2/2005., Elementele obligatorii, elementele suplimentare, obligatiile platitorilor precum si Formatul OP utilizat in BCR sunt prezentate in Anexa nr. 3.

pentru plățile dispuse din conturile clienților și cele inițiate de unitățile băncii în nume propriu în favoarea terților, inclusiv cele în relație cu Trezoreria Statului, se vor utiliza formatele electronice ale OP furnizate de aplicații de tip electronic banking (Multicash, e-banking, etc.).

Pentru platile prin virament efectuate de clienti, altele decat cele in relatia cu Trezoreria Statului, clientii pot utiliza si alte formulare nepersonalizate ale ordinului de plata, care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de forma si de fond prevazute de reglementarile legale in vigoare in ceea ce priveste acest instrument. Formularele nepersonalizate trebuie sa contina elementele obligatorii/suplimentare ale OP.

Nota contabila se utilizeaza :

– in cazul virarii (la cererea clientilor si potrivit conventiilor incheiate cu acestia) soldurilor subconturilor deschise de clienti la alte unitati teritoriale ale aceleasi institutii bancare in contul sau curent.

– in cazul decontării parțiale a unor titluri executorii, virărilor de solduri și al unor operațiuni proprii ale băncii, cu condiția completării în grila de preluare a tuturor informațiilor obligatorii.

Pentru platile in valuta se utilizeaza urmatoarele tipuri de ordine de plata :

Pentru platile externe efectuate in favoarea nerezidentilor de catre clientii rezidenti se utilizeaza formularul Dispozitie/declaratie de plata externa (DPE), pus la dispozitie de unitatea teritoriala a bancii prin intermediul careia se efectueaza plata, sau prezentat de catre ordonatorul platii.

Formularul DPE, elementele obligatorii, precum si obligatiile platitorului sunt prezentate in Anexa nr. 4 . In cazul platilor ordonate prin sistem computerizat sau prin alte modalitati de teletransmisie, clientii ordonatori au obligatia punerii la dispozitia unitatii bancare a formularului DPE completat in max.10 zile calendaristice de la efectuarea platii.

Formularul DPE se completeaza pentru toate tipurile de plati externe de catre ordonatorii acestora, persoane fizice sau juridice, indiferent de suma de plata.

Se mentioneaza ca, in cazul ridicarilor de valuta in numerar din conturi bancare pentru plati externe, inclusiv cheltuielile pentru deplasari externe, formularul DPE se completeaza numai de catre persoanele juridice.

In situatia in care clientul prezinta bancii DPE pe alte formulare decat cele puse la dispozitie de catre banca, functionarul bancar trebuie sa verifice daca formularele respective sunt conforme cu reglementarile legale in vigoare in domeniul valutar, inclusiv in ce a ce priveste instructiunile de completare.

Pentru platile in valuta intre rezidenti pe teritoriul Romaniei si pentru cele ordonate de nerezidenti, ordonatorul completeaza formularul Dispozitie de transfer (DT). Formularul DT este prezentat in Anexa nr.5.

In cazul incasarilor externe (in contul clientului) se completeaza Declaratie de incasare externa (DIE):

de catre clientii rezidenti, la creditarea conturilor, datele utilizandu-se in elaborarea balantei de plati externe. Formatul DIE, elementele obligatorii, precum si obligatiile emitentului sunt prezentate in Anexa nr.6.

lizibil, manual cu majuscule sau computerizat, în două exemplare (un exemplar pentru bancă și un exemplar pentru beneficiar).

centralizat pe tipuri de tranzactii, daca tranzactiile sunt exprimate in aceeasi valuta, la aceeasi data a valutei si pentru aceeasi tara.

daca in urma calatoriilor efectuate in strainatate, reprezentantii persoanelor juridice depun sume neutilizate, acestia vor completa un formular DIE, indicand la rubrica ,,Descrierea tranzactiei pentru care s-a incasat suma’’ codul 129010 – calatorii de afaceri .

rezidentii care primesc sume de bani din strainatate trebuie sa completeze formularul DIE la creditarea conturilor cu sumele aferente, chiar daca acestea provin de la rezidenti aflati in strainatate. Se considera ca sumele respective au fost obtinute ca urmare a unor activitati prestate de acestia in economia respectiva (deci relatie cu nerezidenti) raportandu-se in balanta de plati.

Cec-ul

Cecul este un instrument de plată, un înscris prin care trăgătorul, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiționat băncii sale care se află în poziția de tras, să plătească la prezentare o sumă de bani determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului emitent aflat în postura de beneficiar. Cecul se materializeaza intr-o fila de cec inseriata, iar carnetul de cecuri se materializeaza in numarul filelor de cec inseriate, numerotate etc., care compun un carnet.

Dupa modul de incasare cecul poate fi:

– cec simplu (se poate plati in numerar, devenind cec numerar, in condițiile legii, sau in cont; se poate transforma in cec barat si in cec certificat);

– cec barat (se utilizeaza pentru plata in cont bancar; poate fi cu barare generala sau barare speciala);

– cec certificat (reprezinta cecul pe care o societate bancara aflata in poziția de tras confirma, inaintea remiterii cecului catre beneficiar, existența fondurilor necesare efectuarii plații ordonate prin respectivul instrument de plata; certificarea poate fi solicitata societații bancare de catre tragatorul emitent sau un posesor ulterior, beneficiar al cecului, inainte de a-l da la plata;

– cec de calatorie (in momentul emiterii unui cec, tragatorul poate condiționa plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul si semnatura persoanei care incaseaza respectivul cec la prezentare).

Termene de prezentare la plata

Cecul poate fi platit numai la vedere (la prezentare). Orice mențiune redactata pe cec privind o anumita scadența fixa sau o anumita perioada de timp admisa intre data prezentarii si data plații cecului este considerata ca si cum nu ar fi scrisa.

Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si platibile in Romania sunt:

– 8 zile, in cazul cecului platibil chiar in localitatea in care a fost emis (daca domiciliul bancii trase se afla in localitatea in care a fost emis);

– 15 zile, in cazul cecului platibil intre localitați diferite (daca respectivul cec a fost emis in alta localitate decat domiciliul bancii trase);

– 30 zile in cazul cecului circular (emis de catre o societate bancara asupra unitaților sale teritoriale sau asupra altei societați bancare);

– cecul emis intr-o țara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat in termen de 30 zile, iar daca este emis intr-un stat din afara Europei in termen de 70 de zile. Cecul emis in Romania si platibil intr-o alta țara are ca termen de prezentare termenul prevazut in legislația țarii in care urmeaza a se efectua plata.

Termenele prezentate mai sus sunt exprimate in zile calendaristice si se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii cecului de catre tragator. In cazul in care termenul prevazut de lege privind diferitele operațiuni cu cecuri are, ca ultima zi, o zi de sarbatoare legala, acesta se prelungeste pana in prima zi lucratoare care urmeaza. Zilele de sarbatoare legala sunt cuprinse in calculul termenelor legale prevazute mai sus. 

Intrucat dupa expirarea termenelor de prezentare la incasare tragatorul are dreptul de a revoca plata cecului, in cazul in care clientul, in calitate de posesor al cecurilor, solicita remiterea lor la banca trasa prin circuitul bancar, acesta se obliga sa prezinte cecurile respective la banca ce il deserveste in timp util, cunoscand ca banca nu raspunde de nesosirea cecurilor la termen la banca trasa.

Se pot primi cecuri in vederea remiterii spre incasare la banca trasa si dupa expirarea termenelor prevazute mai sus, banca neasumandu-si nici o raspundere daca acestea ajung la banca trasa si tragatorul a revocat ordinul de plata.

In anexa nr. 7 este prezentat un studiu de caz privind remiterea spre incasare si plata partiala a unui cec barat.

Cambia

Cambia reprezintă un titlu de credit negociabil și instrument de plată, care exprimă obligația debitorului (tras) de a plăti la vedere sau la termen o sumă de bani determinată la o dată fixă unei persoane numită beneficiar, la ordinul unei persoane numită trăgător (creditor).

Cambia poate deveni nula, in lipsa unuia din urmatoarele elemente:

– denumirea de cambie;

– ordinul neconditionat, imperativ “platiti”;

– numele sau denumirea trasului;

– beneficiarul;

– numele sau denumirea celui care emite cambia.

Mentiuni care pot lipsi:

– scadenta (se plateste la vedere);

– locul de plata (se ia in considerare locul de langa Tras);

– locul emiterii (se ia in considerare locul de langa Tragator).

In cazul cambiei, intre tragator si beneficiar poate sa nu existe o relatie directa, intre ei interpunandu-se un tert care nu este expres indicat pe cambie, dar fata de care tragatorul are o obligatie de plata.

Cambia poate fi DOMICILIATA, atunci cand fie tragatorul cu ocazia emiterii, fie trasul cu ocazia acceptarii cambiei, pot sa indice ca loc al platii domiciliul unui tert din aceeasi localitate cu trasul sau din alta localitate. Clauza domicilierii poate fi inscrisa pe cambie numai de catre tragator sau de catre tras, domicilierea facuta de un girant considerandu-se inexistenta.

Completarea mentiunilor de pe o cambie emisa in alb de catre posesorii succesivi, nu poate depasi 3 ani de la data reala a emiterii cambiei, astfel incat in momentul prezentarii la plata, titlul sa contina in mod obligatoriu toate elementele cerute de lege si sa aiba completat numele ultimului posesor.

Pe cambie se poate indica o clauza referitoare la faptul ca suma inscrisa pe cambie este purtatoare de dobanda, nivelul (%) acesteia pe an si data de la care curge.

Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita. Ea trebuie sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. In concluzie, scadenta trebuie sa fie unica, certa si posibila. De mentionat este faptul ca titlul cu scadente succesive, imposibile sau anterioare emiterii este nul. Scadenta poate fi:

– la vedere (pana la 1 an de la data emiterii sale);

– la un anume timp de la vedere (zile, sapatamani, luni sau ani calculate de la data acceptarii);

– la un anume timp de la data emiterii (calculul termenului incepe cu ziua urmatoare datei emiterii);

– la o data fixa (an, luna, zi) fiind posibila scrierea cu litere sau cu cifre.

Cambia cu scadenta la un anumit timp de la data emiterii sau la o data fixa, trebuie platita in ziua scadentei sau in cel mult doua zile lucratoare dupa scadenta. Cambia cu scadenta nescrisa este considerate platibila la vedere.

Referitor la plata cambiei trebuie mentionat faptul ca posesorul cambiei care nu este platibila la vedere trebuie sa o prezinte la plata in ziua scadentei sale, sau la cel mult doua zile de la aceasta. Aceasta prezentare trebuie efectuata in locul desemnat pe cambie. Cel care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de posesor.

Studiul de caz privind circulatia si decontarea unei cambii pe circuit intrabacar este prevazut in anexa nr. 8.

Biletul la ordin

Biletul la ordin este un instrument de plată și titlu de credit negociabil prin care o persoană numită subscriitor sau emitent, în calitate de debitor, se obligă să plătească unei persoane numită beneficiar, în calitate de creditor, o sumă fixă de bani, la un anumit termen sau la prezentare.

Obligația emitentului unui bilet la ordin este identică cu aceea a trasului acceptant al unei cambii, în sensul că se obligă personal și în mod necondiționat să plătească la scadență suma înscrisă pe titlu.

Ca urmare, biletul la ordin pune in legatura in procesul crearii sale, doua persoane (parti):

– persoana fizica sau juridica in calitate de debitor, care emite biletul la ordin denumita SUBSCRIITOR;

– persoana care in calitate de creditor, incaseaza suma inscrisa in biletul la ordin numita BENEFICIAR.

Pentru a fi valabil, biletul la ordin trebuie sa contina mentiunile obligatorii cuprinse in Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletul la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994.

O persoana care primeste un bilet la ordin in calitate de beneficiar va avea urmatoarele posibilitati:

– daca scadenta este la un anumit timp de la vedere trebuie sa se prezinte cu biletul la ordin emitentului pentru avizare, deoarece dupa avizare curge termenul de scadenta. Avizarea consta in inscrierea pe fata biletului la ordin la rubrica “vazut” a numelui si prenumelui emitentului, datei, semnaturii si stampilei;

– sa-l prezinte trasului la incasare;

– sa-l gireze in favoarea altei persoane;

– sa-l sconteze la o banca inainte de scadenta, pentru care va primi valoarea efectului, mai putin comisionul bancar si scontul (agio).

Deosebirea intre cambie si bilet la ordin consta numai in faptul ca biletul la ordin este emis la initiativa celui dator (debitorului), iar cambia la initiativa beneficiarului (creditorului).

2.2. Sisteme de decontari intra si interbancare

Sistemele de decontari pot fi sisteme de decontari intrabancare si sisteme de decontari interbancare.

Referitor la sistemele de decontari (plati) interbancare trebuie mentionat faptul ca in conformitate pct. 25, art. 3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara,cu modificarile si completarile ulterioare sistemul de plati reprezinta ,,aranjamentul colectiv formalizat, cuprinzând reguli și proceduri standardizate comune cu privire la executarea ordinelor de transfer între participanți, precum și infrastructura corespunzătoare prin care se realizează toate sau o parte din activitățile de procesare, manipulare, compensare și decontare a oricăror mijloace de plata și/sau plata oricăror sume de bani prin intermediul mijloacelor de plata, aranjament intervenit între cel puțin 3 participanți, care pot fi: instituții de credit, societăți de servicii de investiții financiare, Trezoreria Statului sau alte entități din străinătate care desfășoară activități specifice instituțiilor de credit sau societăților de servicii de investiții financiare’’.

2.2.1. Sistemul de decontare intrabancara

Acest sistem asigura schimbul de instrucțiuni de plata intre doua unitați bancare ale aceleasi societati bancare, respectiv unitatea bancara inițiatoare si unitatea bancara destinatara. Decontarile intrabancare, se deruleaza on-line, in timpul programului de lucru la toate societatile bancare, sumele decontate inregistrandu-se in conturile clientilor beneficiari, in general, in ziua decontarii lor.

Evidentierea operatiunilor intre sediul central si subunitatile aceleiasi societati bancare , precum si intre subunitatile respective se efectueaza prin intermediul contului bifunctional 341 ,, Decontari intrabancare’’.

Acest cont

se debiteaza/crediteaza in corespondenta cu:

– contul 2511 ,,Conturi curente’’ reprezentand sumele virate de la/ la alte subunitati ale bancii in/din conturile clientilor;

– contul 1111,, Cont curent la BNR’’ pentru sumele platite/incasate pentru clientii altor subunitati ale bancii;

– 3556,3566 cu sumele primate/virate privind operatiuni intrabancare

se debiteaza in corespondenta cu;

– conturile 2531, 2532, 2533, 2541, 2542 reprezentand sumele virate de la alte subunitati ale bancii in conturile clientilor;

– 1621,2621 cu sumele datorate altor banci sau altor clienti privind operatiunile subunitatilor aceleiasi banci;

– conturile 2611, 2617 cu sumele recuperate de la alte subunitati ale bancii reprezentand valorile de recuperate si dobanzile aferente etc.

In general contul 341, care poate avea analitice distincte pe tipuri de operatiuni, trebuie sa fie inchis la sfarsitul zilei/lunii in functie de reglementarile interne ale fiecarei societati bancare. Eventualul sold existent trebuie sa reprezinte eventuale operatiuni in curs de lamurire.

2.2.1.1.Contabilizarea operațiunilor de transfer credit intrabancar

Transfer local din contul curent al platitorului in contul curent al beneficiarului in lei/valuta:

si concomitent se incaseaza comisionul aferent de la platitor/beneficiar

– in lei:

in valuta:

si concomitent:

Transfer intrabancar :

– initiere: debitarea contului curent al platitorului

– primire la unitatea bancara destinatara si creditarea contului current al beneficiarului:

In ceea ce priveste inregistrarile comisioanelor percepute de societatile bancare pentru transferurile intrabancare acestea sunt aceleasi ca si in cazul transferurilor locale.

2.2.1.2. Contabilizarea operațiunilor de decontare intrabancar în baza instrumentelor de plată de debit – cecuri, cambii, bilete la ordin

clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi deschise la aceeași unitate bancară care are calitatea de unitate bancară inițiatoare și unitate bancară destinatară:

    – la primirea instrumentelor de debit însoțite de borderoul de încasare, administratorul de cont introduce in sistem informatiile din instrumentele de debit – nu se efectueaza contabilizare.

– administratorul de cont care gestionează contul plătitorului efectuează plata totală sau parțială, după caz, a instrumentelor de debit:

     2511                        =           2511

    Conturi curente                           "Conturi curente

clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi deschise la unități bancare diferite ale aceleasi institutii de credit:

– la primirea instrumentelor de debit însoțite de borderoul de încasare, administratorul de cont al clientului beneficiar introduce in sistem informatiile din instrumentele de debit – nu se efectueaza contabilizare.

    – unitatea bancară destinatară, în calitate de bancă a plătitorului, în baza instrumentelor de plată de debit primite și însoțite de borderoul de încasare și scrisoarea de remitere, înregistrează:

    2511                          =         341

    Conturi curente                          Decontări intrabancare

analitic instrumente de plată de debit

    si concomitent:

    341                  =         2511                   

  Decontări intrabancare Conturi curente

analitic instrumente de plată de debit

In situația în care clientul beneficiar se prezinta la unitatea bancara a platitorului si solicita plata instrumentului de debit in cont sau in numerar:

– in cont (atat tragatorul cat si beneficiarul au conturi deschise la aceeasi unitate bancara):

    2511                              =         2511

    Conturi curente                               Conturi curente

– in numerar:

2511                              =         101

    Conturi curente                              Casa

2.2.2. Sistemul de decontare interbancara

Sistemul de decontari interbancare include doua variante de procesare a informatiilor difuzate de catre institutiile de credit, respectiv:

2.2.2.1. Sistemul Electronic de Plati (SEP), cu componentele sale:

– Sistemul ReGIS – (Romanian Electronic Gross Interbank Settlement) – sistem de decontare pe baza bruta in timp real care asigura schimbul electronic de instrucțiuni de plata intre participanți si decontarea finala (definitiva) a transferurilor de fonduri aferente acestora in mod continuu, tranzacție cu tranzacție, precum si decontarea finala (definitiva) a pozițiilor nete provenite de la sistemele cu decontare pe baza neta si a transferurilor de fonduri aferente operațiunilor cu instrumente financiare. Sistemul asigura finalitatea irevocabila a decontarii din punct de vedere al beneficiarului;

– SENT – (Sistemul Electronic cu decontare pe baza Neta administrat de TRANSFOND SA)  – sistem electronic de compensare multilaterala a plaților, care asigura schimbul de instrucțiuni de plata intre participanți, calculeaza pozițiile nete multilaterale ale participanților si inițiaza decontarea in sistemul ReGIS a unei instrucțiuni de decontare pe baza neta (IDN);

– SaFIR – (Sistemul de Inregistrare si Decontare a Titlurilor de Stat) – sistem electronic care ține evidența emisiunilor de titluri in circulație (funcție de registru primar), asigura decontarea operațiunilor cu titluri cu respectarea principiului, livrare contra plata'', gestioneaza garanțiile sub forma de titluri de stat aferente SENT, precum si operațiunile REPO intraday aferente ReGIS;

– Două rețele de comunicații securizate – una furnizată și operată de SWIFT, cealaltă, o Rețea Virtuală Privată (TFDNet) operată de către STFD-TRANSFOND S.A.

– Sistemul de back-up si recuperare in caz de dezastre.

Toate cele trei sisteme ReGIS, SENT si SaFIR sunt interfatate si comunică între ele în timp real. Aceasta relatie este prezentata în anexa nr. 9

Pentru decontarile derulate prin Sistemul Electronic de Plati, accesul unitaților teritoriale ale institutiilor de credit la sistemul interbancar se efectueaza centralizat prin intermediul centralei institutiei de credit in calitate de institutii colectoare si institutii platitoare, astfel:

– instrucțiunile de plata destinate decontarii prin sistemul ReGIS sunt transmise/primite prin intermediul rețelei SWIFT;

– instrucțiunile de plata decontarii prin sistemul SENT sunt transmise/primite prin intermediul rețelei proprietare a TransFonD denumita TFDnet.

Toate transferurile care se deruleaza in cadrul Sistemului Electronic de Plati sunt reglementate de Legea nr.58/1998 privind activitatea bancara, republicata, Legea nr. 222/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garantie financiara, Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare, Regulile de Sistem ale ReGIS/ SENT/SAFIR si Documentul tehnic pentru participantii la Sistemul Electronic de Plati.

2.2.2.1.1. Sistemul ReGIS

Prin intermediul sistemului ReGIS, BNR, in calitate de administratorul de sistem, asigura servicii de decontare prin conturile deschise in evidentele sale. Totodata gestioneaza si controleaza functionarea acestuia, stabileste si modifica regulile de sistem, urmareste respectarea acestora de catre participanti si aplica sanctiuni in cazul incalcarii lor.

Sistemul este operat pe parcursul zilei de catre Transfond, in calitate de agent al B.N.R. Odata inregistrata in contul de decontare o plata este finala si irevocabila.

Participanții la sistemul ReGIS sunt: Banca Națională a României, băncile (persoane juridice române sau sucursalele unor bănci străine care operează pe teritoriul României), Trezoreria Statului, casele centrale ale cooperativelor de credit și alte instituții de credit (societățile de credit ipotecar, autorizate de Banca Națională a României), sistemul SaFIR, casele de compensare autorizate de Banca Națională a României (SENT, BVB, SNCDD, casa de compensare interbancară a Băncii Naționale a României), VISA Internațional și MASTERCARD.

Fiecare participant, cu exceptia organizatiilor care furnizeaza servicii de compensare sau decontare si nu actioneaza in calitate de contraparte centrala, detine in Regis un cont de decontare. Pe parcursul zilei de operare a sistemului ReGIS, contul de decontare reprezinta contul curent al participantului deschis in evidenta BNR. Prin intermediul contului de decontare se efectueaza toate transferurile de fonduri aferente instructiunilor initiate de participanti. In cadrul contului de decontare, fiecare participat poate constitui rezerve atat in scopul garantarii decontarii cat si al gestiunii lichiditatii proprii.

De mentionat este faptul ca fiecare participant este conectat la sistem printr-un punct unic de acces.

Sistemul ReGIS are urmatoarele functionalitati:

– asigura decontarea finala pe baza bruta a instructiunilor de plata initiate de participanti, precum si a pozitiei nete aferente sistemelor cu decontare prestabilita:

– asigura si gestioneaza schimbul de instructiuni de plata intre participantii la sistem;

– asigura introducerea in coada de asteptare gestionata centralizat de sistem a instructiunilor de plata care nu pot fi decontate datorita insuficientei fondurilor din conturile de decontare;

– asigura gestionarea conturilor de decontare ale participantilor. Pentru fiecare participant, sistemul actualizeaza soldul contului acestuia dupa decontarea fiecarei instructiuni.

– permite transferul de disponibilitati intre conturile curente si conturile de decontare ale participantilor, inclusiv pe parcursul zilei de plata;

– asigura informarea participantilor privind propriile operatiuni astfel:

– transmiterea de mesaje S.W.I.F.T. prin care se notifica decontarea instructiunilor de plata introduse de participanti in sistem prin S.W.I.F.T sau de catre alte sisteme prin intefete specifice;

– furnizarea la cererea participantului de mesaje ce contin informatii privind contul de decontare(sold, extras de cont);

– informatii on-line a participantului privind situatia contului sau de decontare, a operatiunilor initiate, starea sistemului;

– rapoarte detaliate la sfarsitul zilei.

– asigura calculul automat al comisioanelor pentru serviciile prestate;

– permite monitorizarea de catre autoritatile competente a costurilor participantilor si a cozilor de asteptare ale acestora;

– asigura facilitati de arhivare a datelor aferente tranzactiilor procesate si prelucrarea ulterioara a acestora la costuri convenabile;

– permite implementarea unor proceduri bine definite privind managementul riscurilor de credit si lichiditate si de asigurare a lichiditatii.

Totusi, desi functionalitatile sunt multiple, principala functionalitate a ReGIS este de a procesa si deconta:

– instructiunile de plata de mare valoare sau urgente pe baza bruta in timp real;

– instructiunile de decontare pe baza neta receptionate de la casele de compensare si decontarea finala a pozitiilor nete ale participantilor;

– efectuarea decontarii tranferurilor de fonduri aferente operatiunilor cu titluri de stat pe pe baza bruta sau neta ( ca urmare a interfatarii on-line cu sistemul SaFIR).

Fluxul de procesare și decontare a acestor instrucțiuni este prezentat în diagrama din Anexa nr. 10.

Prin intermediul sistemului ReGIS sunt procesate urmatoarele tipuri de instructiuni: transfer credit(O.P.) si transfer debit.(instructiuni de debitare directa), accesul la informatiile referitoare la starea executiei instructiunilor fiind permis doar initiatorului instructiunii, in cazul instructiunilor de tip transfer credit si respectiv initiatorului si titularului de cont, in cazul instructiunilor de tip direct debit.

Sistemul proceseaza si deconteaza platile in limita disponibilitatilor existente in conturile de decontare ale participantilor.

Etapele parcurse in procesarea unei instructiuni de plata in sistemul ReGIS sunt urmatoarele:

– Initierea, respectiv transmiterea instructiunii de plata;

– Validarea, respectiv aplicarea de catre sistemul ReGIS a unei serii de proceduri operationale asupra instructiunii respective, al caror scop este validarea acesteia;

– Acceptarea tehnica, respectiv momentul din care, dat fiind faptul ca instructiunea de plata a fost validata cu succes, sistemul considera instructiunea ca fiind intrata in sistem;

– Verificarea disponibilitatii fondurilor in contul/conturile de decontare si introducerea instructiunii de plata in coada de asteptare daca nu exista suficiente disponibilitati in contul/conturile de decontare;

– Acceptarea instructiunii de plata spre decontare de catre ReGIS, daca exista suficiente fonduri disponibile in contul contul/conturile de decontare, care sa permita efectuarea decontarii;

– Decontarea imediata. Acceptarea spre decontare este urmata imediat de decontarea neconditionata si irevocabila, adica definitiva , respectiv platitorul este debitat si beneficiarul este creditat.

Pe parcursul zilei de operare, fiecare participant este obligat sa monitorizeze:

– procesul de decontare a instructiunilor de plata emise de el;

– instructiunile de plata existente in coada de asteptare;

– existenta si nivelul rezervelor constituite in propriul cont de decontare

Participantii sunt obligati sa evita sa introduca in sistem instructiuni de plata care nu pot fi decontate din cauza lipsei de fonduri .

Avand in vedere faptul ca in sistemul ReGIS o instructiune de plata este finala si irevocabila, orice returnare a unei plati se poate face numai pe baza acordului intre parti- beneficiar si initiator. In acest caz participantul beneficiar va initia o noua instructiune de plata egala, dar de sens invers celei initiate.

La sf. zilei de decontare fiecare participant va primi un mesaj electronic continand : extras de cont, care la solicitare poate fi remis si pe suport hartie in conditiile achitarii costurilor aferente si rapoarte de activitate detaliate continand mesaje anulate, rejectate, factura detaliata pentru serviciile prestate.

De mentionat este faptul ca ReGIS stocheaza datele aferente operatiunilor procesate pentru o perioada de 2 ani calendaristici, datele pentru ultimele trei luni putand fi interogate in aceleasi conditii in ceea ce priveste timpii de raspuns ca si datele curente.

2.2.2.1.2. Sistemul SENT

SENT(ACH) este un sistem electronic de compensare multilaterala a platilor interbancare de mica valoare transmise intre participanti, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice.Acest sistem se distinge prin numarul mare al intructiunilor procesate zilnic ( peste 90% din totalul platilor interbancare) si valoarea individuala redusa a acestora, precum si utilizarea retelei virtuale TFDNet pentru schimbul de mesaje intre participanti si sistem.

Acest sistem are urmatoarele componente:

– Sistemul central SENT care gestionează pozițiile nete ale Participanților în timp ce fișiere cu instrucțiuni de plată sunt trimise și primite în timpul sesiunii de compensare și apoi decontează pozițiile prin intermediul Sistemului de Decontare Brută în Timp Real (RTGS) înainte de sfârșitul fiecărei sesiuni,

– si Sistemul SENT de la participanti, care rulează în cadrul locației fiecărui Participant și dă posibilitatea Participanților să pregătească fișierele pentru a fi procesate de către Sistemul Central al SENT , precum și să trimită și să primească fișiere.

La sistemul SENT participa bancile, casele centrale ale cooperativelor de credit sau alte institutii de credit (ex. Societatile de credit ipotecar) autorizate de BNR si Trezoreria Statului.

Prin SENT pot fi procesate următoarele categorii de instrucțiuni de plată între participanți:

– transfer credit de mica valoare( ordine de plată cu o valoare mai mică de 50.000 RON)

– instructiuni de tip direct debit, indiferent de valoare, reprezentand instrucțiuni de transfer debit, inițiată de beneficiar prin intermediul băncii sale pentru a debita contul clientului unui participant și pentru a credita propriul lui cont.

urmand ca in viitorul destul de apropiat sa se execute si:

– compensarea platilor efectuate pe baza instrumentelor de plata de debit;

– compensarea operatiunilor cu carduri.

SENT accepta fisiere continand instructiuni de plata de tip transfer credit daca acestea sunt introduse in sistem in intervalul cuprins intre deschiderea si inchiderea sesiunii de compensare. Fisierele cu direct debit importate initial din sistemul intern al participantului in mediul SENT, pot avea date diferite de scadenta si banci destinatare diferite(platitoare). De mentionat este faptul ca schema de debit direct se bazează pe principiul procesării prin excepție (dacă nu este refuzată, o instrucțiune de debit direct este considerată ca acceptată de către participantul plătitor, nefiind nevoie de o confirmare explicită din partea acestuia în cazul acceptării).

Referitor la procesare și compensare in cadrul acestui sistem se pot mentiona urmatoarele:

operațiunile în SENT se desfășoară după un orar strict, configurat în sistem. În prezent sunt programate 3 sesiuni de compensare în fiecare zi de operare, la sfârșitul fiecărei sesiuni având loc decontarea rezultatelor compensării în sistemul ReGIS.

fiecare participant are un “cont tehnic” în cadrul sistemului SENT, cont care este utilizat pentru a calcula/actualiza poziția netă multilaterală a participantului în mod constant (dinamic) pe parcursul unei sesiuni de compensare, pe baza plăților și încasărilor acestuia. Ori de câte ori sistemul acceptă un fișier de la participant sau pentru participant, poziția netă a acestuia este actualizată în mod corespunzător. Sistemul SENT asigură în mod automat calculul zilnic și încasarea lunară a comisioanelor pentru fiecare participant.

In cadrul fiecarei sesiuni de compensare se parcurg urmatoarele etape:

– calcularea/actualizarea valorii garantiilor constituite de participanti in favoarea SENT pentru sedinta de compensare care urmeaza(calcularea plafoanelor de garantare unilaterala);

– comunicarea de catre SENT participantilor a valorii plafoanelor de garantare si a deschiderii sistemului pentru receptia fisierelor;

– primirea fisierelor in intervalul orar stabilit prin reglementari – se primesc atat fisiere de plata de tip transfer credit, cat si fisiere cu confirmari de plati de tip direct debit;

– validarea fisierelor pe masura primirii lor;

– notificarea participantilor asupra fisierelor respinse cu precizarea motivelor;

– inchiderea perioadei de receptie a fisierelor(notificarea participantilor);

– compensarea (stabilirea pozitiilor nete);

– informarea participantilor asupra pozitiilor nete in urma compensarii;

– initierea decontarii –transmiterea catre ReGIS;

La finalul fiecărei sesiuni de compensare, SENT înregistrează toate pozițiile nete ale fiecărui participant ca fiind definitive și generează o instrucțiune de decontare pe bază netă (care este, în fapt, un raport sau balanță conținând pozițiile tuturor participanților) pe care o transmite automat la sistemul ReGIS pentru decontarea finală în conturile de decontare ale participanților.

Dupa decontare, ReGIS notifica SENT privind efectuarea decontarii finale si irevocabile a pozitiilor nete ale participantilor, iar SENT notifica participantii asupra efectuarii decontarii finale si irevocabile si trimite raportul final al sedintei de compensare.

De mentionat este faptul ca decontarea pozitiei nete se face prin sistemul ReGIS in limita garantiilor constituite de participant sub forma de titluri de stat gajate de participant in sistemul SAFIR in favoarea SENT si/sau lichiditati transferate voluntar de catre participant in contul fondului de garantare SENT deschis in sistemul RTGS.

Constituirea garantiilor unilaterale se va face de catre participanti inaintea fiecarei sedinte de compensare, garantiile neputand fi modificate pe parcursul sedintei. Actualizarea garantiior respectiv cresterea sau diminuarea plafonului de garantare unilateral se efectueaza numai la inceputul zilei de operare sau intre sedintele de compensare.

Si in cadrul sistemului SENT o instructiune de plata acceptata de sistem nu va fi anulata. O returnare a unei instructiuni de plata decontate se poate efectua numai pe baza acordului intre parti, respectiv beneficiar si initiator. In acest caz participantul beneficiar va initia o noua plata de valoare egala dar de sens invers celei initiale.

2.2.2.1.3. Sistemul SaFIR

SaFIR este un sistem de depozitare și decontare a tranzacțiilor cu instrumente financiare, proiectat și dezvoltat special pentru a deservi piața titlurilor de stat din România. Acest sistem asigură înregistrarea titlurilor de stat în circulație, depozitarea acestora și decontarea operațiunilor cu acest tip de valori mobiliare.

Participanții la Sistemul de Înregistrare și Decontare a Titlurilor de Stat sunt: BNR, MFP in calitate de emitent, participant pe piata secundara in nume propriu, Societatile de investitii financiare admise pe piata primara si/secundara administrata de BNR, Bursa de Valori Bucuresti, institutiile de credit ( bancile) autorizate de catre BNR si Casele centrale ale cooperativelor de credit care tranzactioneaza pe piata secundara in nume propriu. Fiecare participant este conectat la sistemul SaFIR printr-un punct unic de acces la sistem, cu obligativitatea asigurării unei modalități alternative de acces la SWIFT și la rețeaua privată de date a TRANSFOND.

BNR in calitatea sa de depozitar central pentru titlurile de stat, mandatata de Ministerul Finantelor Publice , organizeaza si administreaza activitatea de inregistrare a drepturilor de proprietate si a altor drepturi asupra titlurilor de stat, respectiv activitatea de decontare finala si irevocabila a operatiunilor derulate cu acestea prin sistemul de depozitare si decontare SaFIR.

Banca centrală, în calitatea sa de administrator al sistemului deschide participantilor au unul sau mai multe conturi de evidență a instrumentelor financiare, corespunzător calității deținute de acestia în cadrul sistemului si anume:

– contul în nume propriu (0), respectiv contul de evidență a instrumentelor financiare deschis pe numele participantului, în care sunt evidențiate instrumentele financiare aflate în proprietatea acestuia;

– contul cumulat de clienți (1) reprezentand contul de evidență a instrumentelor financiare deschis pe numele participantului în care sunt evidențiate instrumentele financiare aflate în proprietatea clienților săi, persoane fizice și/sau juridice, rezidente sau nerezidente;

– contul via dealer (2), utilizat doar în cazul operațiunilor cu titluri de stat, pe numele participantului dealer primar în care sunt evidențiate titlurile de stat adjudecate pe piața primară de clienții săi, intermediari ai pieței secundare și/sau participanți în sistemul SaFIR care efectuează operațiuni cu titluri de stat exclusiv în nume și pe cont propriu;

– contul de emitent (9) – contul de evidență a instrumentelor financiare deschis pe numele emitentului în care sunt evidențiate instrumentele financiare emise de acesta.

Pe baza contractului de prestări servicii încheiat cu banca centrală, începând cu data operaționalizării, societății TRANSFOND i s-a încredințat rolul de operator tehnic și funcțional al sistemului SaFIR (în limita mandatului stabilit). .

In ceea ce priveste functionarea sistemului SaFIR, aceasta se bazeaza pe urmatoarele principii:

a) livrare contra plata (DvP – Delivery versus Payment);

b) transferuri fara plata in cadrul sistemului (FoP – Free of payment);

c) dubla notificare in procesarea instructiunilor in cadrul sistemului.

a) Sistemul asigură faptul că debitarea conturilor de evidență a instrumentelor financiare are loc dacă și numai dacă sistemul primește confirmarea decontării fondurilor, garantând participanților decontarea reciprocă a fondurilor și a instrumentelor financiare.

În cazul operațiunilor de piață primară și secundară derulate cu instrumente financiare denominate în lei, confirmarea decontării fondurilor este transmisă de către sistemul ReGIS, ca răspuns la solicitarea adresată acestuia de către sistemul SaFIR cu privire la debitarea contului de decontare al participantului plătitor. În ceea ce privește operațiunile derulate cu instrumente financiare denominate în valută, pentru operațiunile de piață primară, confirmarea decontării fondurilor este transmisă de emitent sau agentul de decontare al acestuia (în cazul titlurilor de stat de către banca centrală, în calitatea acesteia de agent de decontare al statului), iar pentru operațiunile de pe piața secundară, confirmarea decontării fondurilor este transmisă direct de către participantul vânzător.

Acest principiu utilizeaza doua modele si anume:

brut – brut, in care atat transferul de fonduri, cat si cel de titluri de stat se efectueaza pe baza bruta, respectiv tranzactie cu tranzactie. Acest model se aplica in cazul decontarii operatiunilor derulate pe piata secundara cu titluri de sta denominate in lei, licitatiilor cu decontare in aceeasi zi, tranzactiilor excluse din pozitia multilaterala neta a participantului calculata de sistem precum si in cazul decontarii tuturor operatiunilor de stat denominate in valuta

net – brut , in care fondurile se deconteaza pe baza neta, iar titlurile de stat se transfera pe baza bruta. Acest model se aplica numai in cazul decontarii rezultatelor pietei primare si respectiv al evenimentelor de plata aferente titlurilor de stat denominate in lei.

b) Un transfer fara plata in cadrul sistemului reprezinta acel transfer de titluri de stat care se efectueaza fara confirmarea prealabila a efectuarii transferurului de fonduri.

Un transfer fără plată poate fi efectuat la solicitarea participantilor pentru anumite operatiuni cum ar fi: transferuri ale portofoliilor clienților și/sau participanților, executarea garanțiilor prin apropriere, substitutii/apeluri în marjă în cadrul contractelor repo, operațiuni între participanți și clienții proprii, în care plata obligațiilor financiare se efectuează la nivelul băncii si operațiuni între societățile de servicii de investiții financiare, participanți în SaFIR care au același agent de decontare pe fonduri, sau poate fi initiat automat de catre sistem pentru: operatiunile de transfer al instrumentelor financiare din contul de emitent, în contul de investitor al emitentului, cu ocazia decontării subscripțiilor/licitațiilor, și în sens invers, cu ocazia răscumpărărilor totale și opționale, inregistrarea și decontarea emisiunilor speciale etc.

c) Procesarea instructiunilor in cadrul sistemului SaFIR respecta principiul dublei notificari, in sensul ca ambii participanti implicanti intr-o tranzactie vor transmite sistemului mesaje in format standard. Ca excepție de la principiul dublei notificări, următoarele operațiuni pot fi inițiate unilateral, prin transmiterea unui singur mesaj SWIFT: operațiuni de vânzare sau cumpărare între un participant și clienții proprii, inregistrarea de garanții pentru decontarea pozițiilor din cadrul sistemelor de plăți care asigură compensarea fondurilor, inclusiv cele aferente operațiunilor cu instrumente financiare și înregistrarea de garanții între un participant și clienții proprii sau între clienții aceluiași participant, executarea prin apropriere/prin vânzare a garanțiilor, în cazul în care cumpărătorul și beneficiarul garanției au cont deschis la același intermediar, etc.

Avand in vedere complexitatea sistemului, SaFir poate indeplini numeroase functii cum ar fi:

administrarea Registrului Principal al titlurilor de stat, prin evidenta emisiunilor de titluri de stat, evidenta participatiilor, evidenta operatiunilor cu titluri de stat, reconcilierea cu registrele secundare si BVB, reconcilierea cu MFP si BNR;

inregistrarea operatiunilor cu titluri de stat pe piata primara;

decontarea operatiunilor de pe piata secundara;

asigurarea constituirii, eliberarii precum si executarii autorizate a garantiilor;

evaluarea zilnica a titlurilor de stat in circulatie (valoarea de piata calculata);

calculul si distributia cupoanelor/dobanzilor si rascumpararea titlurilor de stat scadente;

furnizarea de informatii cu privire la mesajele transmise catre sistem, gajurile constituite pentru garantarea pozitiilor nete aferente caselor de compensare;

furnizarea de facilitati pentru monitorizarea operatiunilor.

2.2.2.1.4. Contabilizarea operațiunilor de transfer credit lei interbancar

Contabilizarea operațiunilor de transfer credit lei interbancar

transfer interbancar:

– la unitatea bancara

Si concomitent se incaseaza comisionul aferent de la clientul; platitor:

– la Centrala institutiei de credit

finalizare transferuri interbancare

transfer interbancar – instructiuni de plata respinse de SEP in situatia in care participantul beneficiar este blocat la incasare sau deconectat

transfer interbancar – refuzuri la incasare primite de la participantul beneficiar aferente instructiunilor de plata initiate de institutia de credit in SEP

Si

creditarea contului clientului (când refuzul se datorează acestuia)

sau

reinițierea plății (când refuzul se datorează erorilor de preluare)

– stornarea instrucțiunii de plată inițială cu referința aferentă

– reinițierea plății cu o noua referință

sau

blocare pentru investigații

iar dupa clarificare

sau returnare catre Centrala institutiei bancare:

– la unitatea bancara

– la Centrala institutiei bancare:

transfer interbancar – incasare acceptata in contul clientului beneficiar

Acceptarea încasărilor aferente operațiunilor cu clientela decontate în SEP.

Si concomitent retinerea comisionului daca este cazul:

– acceptarea încasărilor aferente operațiunilor proprii decontate în SEP

transfer interbancar – refuz la incasare aferente instructiunilor de plata primite si reinitiere

Contabilizarea operatiunilor proprii centralei institutiei de credit

Operatiuni proprii centralei – plata furnizori/ incasare clienti

contabilizarea încasărilor aferente operațiunilor proprii decontate interbancar prin codul IBAN (Cod BIC) al Centralei.

contabilizarea platilor aferente operațiunilor proprii decontate interbancar prin alt cont de contabilitate proprie cu cod IBAN.

Operatiuni proprii centralei societatii bancare – contabilizarea pozitiilor nete din sistemele de decontare

– pozitiei neta VISA si MASTERCARD – zilnic

sau

– Pozitie neta ACH – zilnic trei sesiuni

Sau

– inregistrare comisioane SENT/ REGIS/ VISA /MASTERCARD

2. Contabilizarea operațiunilor de transfer credit valuta interbancar

Ordine de plata emise la extern

Transferul sumelor la extern și încasarea comisionului aferent:

– din contul clientului

– plata sumelor la extern și reținerea comisionului la Centrala băncii

Recuperarea spezelor ulterioare percepute de băncile corespondente pentru ordinele de plată în valută emise:

– la Centrala societati bancare

Concomitent la unitatea bancara:

din contul clientului

sau, după caz

in lipsa disponibilităților în contul clientului

si ulterior recuperarea debitului inregistrat din contul curent sau prin depunere numerar :

OP emise în nume propriu BCR:

Inregistrarea spezelor ulterioare percepute de băncile corespondente pentru ordinele de plată emise în nume propriu – detalii comisionare “OUR”:

Si concomitent

Ordine de plată în valută primite de la extern

Incasarea sumelor de la extern

– Incasarea sumelor de la extern, fără reținere de comision și alimentarea directa a contului clientului deschis la unitatea teritorială (acceptare);

– Incasarea/plata sumelor de la extern fără reținere de comision , în cont tranzitoriu la unitatea teritorială, pentru neclienți;

– Restituirea sumei încasată de unitatea teritorială din contul clientului către Centrală și transferul acesteia la extern, ca urmare a anulării ordinului de plată de catre banca externă cu reținerea comisionului de anulare, în aceeași zi;

– la unitatea teritoriala:

– la Centrala societatii bancare:

Si concomitent:

Inregistrarea sume primite de la extern și restituite în ziua datei de valută la banca externă, fără reținere sau cu reținere de comision:

Si concomitent:

2.2.2.2. Sistemul de compensare multilaterala a platilor interbancare fara numerar, pe suport hartie, pe baza neta

Pana la generalizarea operatiunilor derulate prin Sistemul Electronic de Plati, prin Sistemul de compensare multilaterala a platilor interbancare fara numerar, pe suport hartie, pe baza neta, gestionat de TransFonD SA, se deruleaza operatiunile cu instrumente de plata de debit ( cecuri, cambia, bilete la ordin) indifferent de valoare.

Sistemul de compensare cu decontare pe baza neta functioneaza ca o retea formata din 42 de case de compensare teritoriale ( cate una in fiecare sucursala judeteana a STFD-TRANSFOND SA si o casa de compensare la centrala acesei societati ). In fiecare din aceste case se desfasoara zilnic o singura sesiune, pe parcursul careia are loc calculul pozitiilor nete si prezentarea la plata a instrumentelor de debit pe support hartie (schimb de instrumente) pentru ziua/zilele de compensare urmatoare.

Compensarea are loc pe baze multilaterale, iar soldurile (pozitiile) nete se deconteaza in conturile de decontare ale bancilor deschise in sistemul ReGIS, zilnic la ora 13:00.

Durata medie de decontare a instrumentelor de plata este de circa 5 zile pentru un instrument de plata de transfer debit, sistemul compensand un volum mediu zilnic de aproximativ 35.000 instrumente de plata.

Societatile bancare efectueaza operatiuni cu instrumente de debit conform reglementarilor din Normele cadru nr.7/08.03.1994 rivind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri, elaborate pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului cu modificarile ulterioare si Normele cadru nr. 6/08.03.1994 elaborate in baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin cu modificarile ulterioare.

2.2.2.2.1. Procesarea instrumentelor de debit si controlul bancar asupra instrumentelor de debit la prezentarea acestora spre incasare la unitatea bancara initiatoare si la plata la unitatea bancara destinatara.

Procesarea interbancara se efectueaza in baza Regulamentului BNR nr. 10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe suport hartie. Compensarea multilaterala interbancara reprezinta modalitatea de calcul a obligatiilor si creantelor fiecarei societati bancare fata de celelalte societati bancare participante la compensare, modalitate care sta la baza decontarii pe baza neta. Procesarea interbancara a instrumentelor de debit se efectueaza in mod obligatoriu conform schemelor de circuit prezentate in Regulamentul BNR nr. 10/1994. Termenele si intervalele de timp stabilite de regulament sunt obligatorii si se calculeaza in functie de ziua de compensare.

Procesarea intrabancara a intrumentelor de debit se efectueaza dupa norme proprii fiecarei societati bancare care au la baza reglementarile BNR mai sus mentionate.

In general procesarea bancara a instrumentelor de debit implica circulatia documentelor de la unitatea bancara a beneficiarului catre unitatea bancara a platitorului avand ca efect final debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului.

Unitatea bancara initiatoare a operatiunii reprezinta unitatea bancara care remite spre incasare instrumente de debit primite de la clientii sai in calitate de beneficiari, avand astfel initiativa inceperii unei operatiuni de plata fara numerar.

Unitatea bancara destinatara a operatiunii reprezinta unitatea bancara care primeste ordinul de a efectua plati fara numerar in baza unui instrument de debit, din contul unui client al sau in calitate de platitor, finalizand astfel o operatiune de plata fara numerar.

In cadrul decontarilor intrabancare care implica doua unitati ale aceleasi societati bancare operatiunile se efectueaza intre unitatea bancara initiatoare in calitate de unitatea a beneficiarului si unitatea bancara destinatara in calitate de unitate a platitorului.

Decontarea interbancara a instrumentelor de debit implica cel mult patru unitati bancare doua pentru fiecare societate bancara, respectiv unitatea bancara initiatoare care primeste instrumentele de debit de la beneficiar, unitatea bancara prezentatoare care prezinta in sedinta de verificare documentele catre unitatea bancara primitoare care la randul ei le transmite catre unitatea bancara destinatara in calitate de unitate bancara a platitorului.

Unitatea bancara primitoare (sucursala judeteana sau Centrala societatii bancare) reprezinta unitatea bancara care primeste in sedinta de verificare organizata de S.C. TransFonD S.A., in calitate de agent al Bancii Nationale a Romaniei, instrumentele de debit in vederea platii acestora in sedinta de compensare, destinate clientilor altei unitati bancare apartinand aceleasi societati bancare. Pentru clientii proprii sucursala judeteana a societatii bancare are calitate si de unitate bancara destinatara.

Unitatea bancara prezentatoare (sucursala judeteana sau Centrala societatii bancare) reprezinta unitatea bancara care introduce in sedinta de verificare organizata de S.C. TransFonD S.A., in calitate de agent al Bancii Nationale a Romaniei, instrumentele de debit primite de la o unitate bancara initiatoare apartinand aceleasi societati bancare in vederea incasarii acestora in sedinta de compensare. Pentru clientii proprii sucursala judeteana a societatii bancare are calitate si de unitate bancara initiatoare.

Instrumentele de plata de debit sunt primite spre incasare de unitatile bancare beneficiare insotite de un borderou de incasare care este completat de clientul beneficiar/ultimul giratar in maxim 4 exemplare in functie de modul de decontare propriu fiecarei societati bancare. Borderoului de incasare contine in mod obligatoriu, urmatoarele elemente:

a) numele sau denumirea beneficiarului;

b) codul IBAN al beneficiarului;

c) denumirea unitatii bancare a beneficiarului;

d) numarul si seria instrumentului de plata;

e) numele sau denumirea platitorului;

h) codul IBAN al platitorului;

g) denumirea unitatii bancare a platitorului;

h) suma;

i) semnatura autorizata si stampila beneficiarului; in cazul persoanelor fizice este suficienta numai semnatura beneficiarului;

j) data depunerii borderoului de incasare la unitatea bancara initatoare;

k) data remiterii cecului, de catre unitatea bancara prezentatoare, unitatii bancare primitoare, in cadrul sedintei de verificare a instrumentelor de plata de debit(in cazul operatiunilor interbancare).

Elementele obligatorii se completeaza astfel:

– punctele a – i, de catre beneficiar;

– punctul j, de catre unitatea bancara initiatoare.

– punctul k, de catre unitatea bancara prezentatoare.

In cazul in care posesorul instrumentului de plata de debit se prezinta la o unitate teritoriala a bancii pentru a-l depune in vederea incasarii sumei prin cont, destinatia borderourilor de incasare este urmatoarea:

a) un exemplar, in urma efectuarii verificarilor, datat, semnat si stampilat de catre banca,  este restituit clientului posesor legitim al instrumentului de plata de debit;

b) un exemplar se arhiveaza la unitatea teritoriala a bancii unde a fost depus spre incasare instrumentul de plata de debit;

c) doua exemplare vor fi remise in sistem, astfel:

c1) pe circuit intrabancar, unitatii bancare destinatare pentru a fi arhivat la actele zilei si respectiv atasat la extrasul de cont al clientului platitor;

c2) pe circuit interbancar, unitatii bancare prezentatoare spre a fi arhivat impreuna cu dispozitia centralizatoare de incasare si respectiv remis societatii bancare primitoare in cadrul sedintei de verificare.

Numarul de exemplare al borderoului de incasare poate fi redus in situatia in care societatea bancara in sistemul propriu intrabancar editeaza toate informatiile aferente transferurilor pe extrasul de cont al clientului, in acest caz nu mai este necesara circulatia documentelor in original intre unitatile bancare. In cazul operatiunilor interbancare este obligatorie remiterea unui exemplar din borderoul de incasare in cadrul sedintei de compensare.

2.2.2.2.2. Fluxul operational si documentar privind decontarea intrabancara si interbancara a instrumentelor de debit.

La unitatea bancara initiatoare dupa efectuarea controlului bancar asupra intrumentelor de debit se efectueaza operatiunea de introducere, respectiv de preluare a datelor din document in baza de date. Instrumentele de debit impreuna cu borderoul de incasare sunt astfel transmise prin posta in vederea incasarii de la unitatea bancara destinatara. Unitatea bancara initiatoare in calitate de banca a beneficiarului detine astfel evidenta cecurilor in curs de incasare, a celor incasate sau refuzate. Intervalul obligatoriu afectat circuitului postal este de 1 zi in cazul circuitelor locale si intrajudetene si de 2 zile in cazul circuitelor interjudetene.

In cazul cecurilor decontate interbancar unitatea bancara initiatoare (sucursala judeteana, sucursala, agentia) completeaza instrumentul de plata de debit la rubrica “Compensabil la….” astfel:

cu numele judetului respectiv ( resedinta de judet in care sunt situate cele 2 unitati bancare) in cazul circuitelor locale si a circuitelor intrajudetene a cecului;

cu numele judetului de destinatie, in cazul circuitelor interjudetene;

prin inscrierea cuvintelor “Centrala BNR ” in relatiile cu societatile bancare destinatare care nu au unitati teritoriale.

Totodata, unitatea bancara initiatoare completeaza, pe borderoul de incasare a instrumentului de plata de debit, data depunerii acestuia la unitatea bancara respectiva, dupa care un exemplar semnat si stampilat se restituie beneficiarului, ca dovada a primirii instrumentelor de plata de debit pe circuit bancar.

Unele societati bancare in reteaua intrabancara., avand softuri foarte performante care permit evidenta cecurilor eliberate clientilor, precum si posibilitatea accesarii specimenului de semnatura al clientilor din reteaua proprie, au posibilitatea efectuarii platii cecului in monentul prezentarii acestuia la unitatea bancara beneficiara, urmand ca remiterea documentului sa se efectueze ulterior sau in unele cazuri sa se arhiveze direct la unitatea bancara initiatoare.

La primirea cecului pe suport hartie si a borderoului aferent unitatea bancara destinatara dupa efectuarea controlului bancar asupra cecului venit la plata, debiteaza contul clientului platitor, creditand astfel contul clientului beneficiar. In cazul cecurilor certificate se debiteaza contul de depozite colaterale.

In cazul platilor partiale sau refuzului total se procedeaza la declararea incidentului de plata la Centrala Incidentelor de Plati (CIP), in conformitate cu Regulamentul BNR nr. 1/2001.

Refuzul partial al unui instrument de plata de debit se face numai pentru diferenta dintre suma inscrisa pe instrument si disponibilul existent in contul platitorului, completandu-se formularul de justificare a refuzului in 2 exemplare, avand urmatoarea destinatie:

exemplarul 1 – se remite unitatii bancare initiatoare impreuna cu instrumentul de plata de debit refuzat partial, mentionandu-se pe versoul acestuia suma acceptata la plata, in cifre si litere;

exemplarul 2 – se pastreaza de catre unitatea bancara destinatara.

In cazul refuzului total se completeaza formularul de justificare a refuzului, iar pe instrumentul de plata de debit si pe borderou se face mentiunea “Refuzat”.

Cecurile refuzate partial sau total, insotite de formularul de justificare a refuzului si borderoul de incasare, se transmit cu scrisoare unitatii bancare initiatoare pentru a fi returnate clientului beneficiar, in vederea exercitarii de catre acesta a dreptului de regres.

Suma acceptata in cifre si litere se va inscrie pe verso-ul instrumentului de plata de debit.

Unitatea bancara destinatara transmite pe circuit postal instrumentele de plata de debit refuzate total sau partial, insotite de scrisoarea de remitere si de justificarea de refuz, unitatii bancare primitoare.

Instrumentele de debit pot fi prezentate si direct la unitatea bancara a platitorului. In acest caz operatiunea se initiaza de unitatea bancara a platitorului similar unui ordin de plata cu efectuarea controlului bancar inaintea efectuarii platii.

In cazul decontarii interbancare instrumentele de debit primite de la beneficiari in vederea incasarii sunt prezentate de unitatea bancara prezentatoare in sedinta de verificare de la Transfond. Instrumentele de debit sunt introduse de aceasta, in baza dispozitiilor centralizatoare de incasare efectuate pentru fiecare societate bancara platitoare. Valoarea dispozitiei centralizatoare de incasare cuprinde suma tuturor instrumentelor de debit care sunt prezentate unei societati bancare in ziua compensarii.

La data compensarii, unitatea bancara prezentatoare introduce in sedinta de compensare dispozitiile centralizatoare de incasare, prezentate anterior, insotite de borderourile de incasare iar unitatea bancara primitoare introduce refuzurile la plata aferente documentelor primite cu aceea data de compensare. La data compensarii “c”, unitatea bancara prezentatoare completeaza formularul de compensare cu totalul sumelor din borderourile centralizatoare de incasare.

Dupa primirea operatiunilor acceptate si a celor refuzate unitatea bancara prezentatoare crediteaza conturile clientilor beneficiari si comunica operatiunile aferente refuzurile la plata unitatilor bancare initiatoare.

Unitatea bancara primitoare la primirea cecurilor in sedinta de verificare transmite documentele la plata, prin circuit postal, catre unitatea bancara destinatara. In cazul clientilor proprii debiteaza conturile platitorilor dupa efectuarea procedurilor de control si autentificare a documentelor.

La data compensarii unitatea bancara primitoare introduce in compensare numai refuzurile la plata aferente cecurilor completand formularul de compensare cu toatalul refuzurilor la plata. In cazul refuzurilor la plata odata cu refuzul total sau partial se preda si documentul in original unitatii bancare prezentatoare in vederea remiterii beneficiarului.

2.2.2.2.3. Contabilizarea operațiunilor de decontare interbancara în baza instrumentelor de plată de debit- cecuri, cambii, bilete la ordin

Unitățile institutiei de credit. reprezintă banca beneficiarului

– Clientul beneficiar are contul deschis la unitatea bancară care are calitate de unitate bancară inițiatoare și prezentatoare în compensare:

încasarea sumelor acceptate la plată:

    1111                             =     2511/341

    Cont curent la BNR-         Conturi curente/ Decontari intrabancare analitic instrumente

    analitic compensare               de plata de debit

multilaterala                                                      

si

    341                    =         2511

   Decontări intrabancare – Conturi curente

   analitic instrumente de

plată de debit"

Clientul beneficiar are contul deschis la o unitate bancară care are calitatea de unitate bancară inițiatoare:

     – unitatea bancară prezentatoare, la primirea sumelor din compensare, înregistrează:

    1111 =         2511/341

    Cont curent la BNR-                       Conturi curente/Decontări intrabancare -analitic

    analitic compensare                 instrumente de plată de debit

multilaterala

    – unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu sumele primite:

    341                     =         2511

    Decontari intrabancare Conturi curente

analitic instrumente

de plată de debit

Unitățile bancare reprezintă banca plătitorului

Clientul plătitor are contul deschis la o unitate bancară care are calitatea de unitate bancară primitoare și destinatară:

    – unitatea bancară primitoare, în calitate și de unitate bancară destinatară, în baza instrumentelor de debit primite din compensare înregistrează:

    2511 =         1621

    Conturi curente                   Alte sume datorate – decontări interbancare                                  neajunse la scadența

    – în ziua compensării se efectuează plata:

    1621                                   =         1111

    Alte sume datorate analitic decontări Cont curent la BNR analitic

    interbancare neajunse la scadență compensare multilaterala

Clientul plătitor are contul deschis la o unitate bancară care are calitatea de unitate bancară destinatară:

    – unitatea bancară destinatară, în baza instrumentelor de debit primite efectuează plata din contul plătitorului:

    2511                                     =         341

    Conturi curente                              Decontări intrabancare – analitic instrumente

de plată de debit

    – unitatea bancară primitoare înregistrează sumele acceptate la plată de unitatea bancară a plătitorului:

    341                      =         1621

    Decontări  intrabancare               Alte sume datorate – analitic decontări interbancare 

analitic instrumente de plată                             neajunse la scadență

    de debit"

    si în ziua compensării efectuează plata:

   1621                                     =         1111

   Alte sume datorate                         Cont curent la BNR-

    analitic decontări interbancare analitic compensare multilaterala”

    neajunse la scadență"

Capitolul II – Tendinte in evolutia sistemului bancar de decontare

Analiza evolutiei volumului si valorii operatiunilor procesate prin intermediul sistemelor operate de catre STFD TRANSFOND S.A ( Anexa nr. 11).

Functia de transfer reprezintă, alături de functia de intermediere financiara, principalul motor al dezvoltării economice a unei tari, in timp ce asigurarea unei circulații monetare sanatoase reprezinta una din conditiile modernizarii economiei nationale.

. Dacă activitatea de intermediere financiara este din ce în ce mai diversificata și este asigurată si de o serie de alte institutii financiare, ce concureză bancile in această piata, activitatea de decontare ramane în continuare o activitate specific bancara, chiar și în conditiile în care pe traseul decontarilor intervin anumite institutii specializate în transferuri rapide de fonduri (MoneyGram, Travelex, Western Union, etc).

Faptul ca motorul dezvoltarii economice este in functiune se reflecta si in continua crestere an de an a volumului de transferuri intra si interbancare cat si a valorii acestora.

Astfel in Sistemul REGIS – media zilnica a volumului transferurilor de fonduri interparticipanti, care se deconteaza prin sistemul REGIS a crescut in anul 2006 cu circa 27% fata de media zilnica a aceleiasi perioade din anul 2005. Valoarea medie zilnica a operatiunilor de transfer de fonduri la nivelul anului 2006 a scazut in acest sistem cu 31,70% fata de anul anterior, in principal datorita implicarii intr-o masura mai mica a bancii centrale in operatiuni de piata monetara-valutara.

In Sistemul SENT – media zilnica a volumului de operatiuni in sistemul SENT a crescut in anul 2006 cu 9,44% fata de media anului 2005. In ceea ce priveste valoarea medie zilnica a operatiunilor de transfer de fonduri prin acest sistem cresterea este de 12,25% fata de anul 2005. Trebuie mentionat faptul ca incepand cu data de 1 februarie 2006 au fost procesate de catre sistemul SENT primele fisiere cu instructiuni de debit direct. Volumul acestor instructiuni procesat prin intermediul sistemului sunt modeste, in cursul anului 2006 inregistrandu-se numai 135 de tranzactii in valoare de 4.872.758,8 mii lei.

In Sistemul SAFIR – volumul mediu zilnic al operatiunilor inregistrate de sistemul SAFIR a scazut cu peste 23,97%, iar valoarea medie zilnica a scazut cu 3,15%, scadere datorata activitatii restranse a emitentului pe aceasta piata in anul 2006.

Referitor la functionarea sistemului caselor teritoriale de compensare pe suport hartie, in cursul anului 2006, acesta si-a desfasurat activitatea exclusiv pentru asigurarea compensarii multilaterale a instrumentelor de plata de debit pe suport hartie, altele decat debitele directe si anume cecuri, cambii si bilete la ordin. Media zilnica a volumului instrumentelor de plata de debit procesate prin intermediul caselor de compensare pe suport hartie in anul 2006 a crescut cu circa 10% fata de anul 2005. In cursul anului 2006 evolutia acestui indicator a fost imprevizibila. Astfel, in trimestrul I 2006 volumul procesat al instrumentelor de plata de debit a scazut cu 10,7% fata de media zilnica a anului anterior, in trimestrul II media zilnica a crescut cu peste !0% fata de media zilnica a anului anterior, in trimestrul III media zilnica a crescut cu 14,75% fata de media zilnica a anului anterior, iar in trimestrul IV a crescut cu 25,21% fata de media zilnica a anului 2005. Valoarea medie a operatiunilor a crescut in anul 2006 cu peste 20% fata de anul 2005.

2. Concluzii privind implementarea SEP

Implementarea Sistemului Electronic de Plati (SEP) a impus modificarea si completarea cadrului legal si de reglementare in domeniul sistemelor de plati, in conformitate cu cerintele procesarii electronice, cu directivele Uniunii Europene in domeniu. Astfel, au fost adoptate legi si au fost emise regulamente si norme ale bancii centrale care sa asigure o baza legala sistemului electronic de plati. Cele mai importante modificari si/sau completari legislative si de reglementare au avut ca obiect dematerializarea instrumentelor de plata ( in principal a ordinului de plata) , implementarea codului IBAN la nivelul economiei romanesti, asigurarea caracterului definitiv al decontarii si protectia garantiilor constituite in legatura cu participarea la un sistem de plati.

Intrarea in functiune a noului sistem electronic de plati a generat o serie de avantaje majore pentru institutiile financiare si pentru clientii acestora si anume :

– o mai buna administrare a riscurilor si lichiditatilor;

– cresterea eficientei si operativitatii activitatii de plati prin reducerea perioadei de procesare si decontare a ordinelor de plata. Odata cu implementarea sistemului electonic viteza cu care platile interbancare sunt procesate a crescut semnificativ. In raport cu momentul receptionarii instructiunii de plata in SEP, decontarea finala poate avea loc intr-un interval de timp de ordinul secundelor ( in sistemul ReGIS si SaFIR ) sau orelor( in sistemul SENT ). Astfel, transferul fondurilor aferente din contul bancii platitorului in contul bancii beneficiarului are loc: in timp real si anume, imediat ce sunt primite de la participantul initiator, in cazul sistemelor ReGIS si SaFIR, si in maximum 2 ore de la receptionarea lor in SENT ( dupa compensare). Practic, sistemul SENT permite ca un ordin de plata prezentat de un client la banca la primele ore ale diminetii, sa fie transmis in aceeasi zi spre decontare, iar banca beneficiara ar trebui sa poata pune la dispozitia clientului sau suma de bani in cauza pana la sfarsitul zilei bancare;

– simplificarea activitatii bancilor comerciale. Automatizarea procesarii ordinelor de plata a permis simplificarea activitatii bancilor comerciale, simplificarea procedurilor de lucru prin implementarea unui singur circuit la nivel national pentru instrumentele de plata ( de la unitatea teritoriala catre centrala bancii respective) si renuntarea la toate circuitele existente in cazul sistemului de plati pe suport hartie;

– disponibilitate ridicata. In comparatie cu sistemul de plati precedent, SEP este disponibil pentru clienti un interval de timp mult mai mare. In acest moment, programul de operare se intinde, in functie de tipurile de tranzactii si sistemul ales pentru procesare, in intervalul orar 8:30-18:00;

– cresterea gradului de securizare al tranzactiilor interbancare. SEP asigura un nivel de securitate a datelor incomparabil mai ridicat fata de sistemul pe suport hartie. Securitatea este asigurata nu numai la nivel fizic ( control acces ), dar si la nivel virtual, prin utilizarea unei infrastructuri cu chei publice ( PKI ), utilizarea de parole;

– reducerea ponderii operatiunilor manuale in procesarea platilor si ca urmare reducerea riscului aparitiei de erori de natura umana, toate procesele ( cu exceptia operatiunilor de administrare a aplicatiilor si a celor in cazuri de urgenta ) fiind automatizate;

– reducerea costurilor si comisioanelor de procesare. Transmiterea si procesarea electronica a instructiunilor de plata a determinat o simplificare a activitatilor bancilor comerciale si TRANSFOND, o reducere a numarului de angajati implicati in procesarea instructiunilor, si, implicit o scadere a costurilor.

– Facilitarea aparitiei/promovarii unor noi produse si servicii bancare. Un exemplu relevant in acest caz il constituie debitul direct care este utilizat pe scara larga in tarile dezvoltate pentru o serie intreaga de operatiuni, cum ar fi cele de plati ale facturilor la utilitati sau ale ratelor la credite, dar care in Romania este utilizat mai mult pe circuit intrabancar decat pe cel interbancar.

Desi implementarea SEP a creat posibilitatea procesarii integrate a platilor de la initiator la beneficiar, generand un proces de reforma a sistemelor de plati ale institutiilor de credit, totusi diversificarea/dezvoltarea activitatii, imbunatatirea permanenta a calitatii serviciilor furnizate in prezent, concomitent cu reducerea costurilor si cresterea sigurantei in operarea SEP, trebuie sa constituie obiective permanente.

Avand in vedere ca automatizarea proceselor de decontare a căpătat noi dimensiuni datorita implementării la nivel național a Sistemului Electronic de Plăți, cât și datorita faptului ca societatile bancare introduc sisteme informatice performante, de evidență centralizată și în timp real, procesul de transfer de fonduri fiind în general automatizat, controlul asupra fluxurilor de decontare a fost supus validărilor informatice. In ceea ce privește operațiunile de inițiere a plăților și de finalizare încasărilor, specificul operatiunilor a determinat definirea unor mijloace particulare de validare și control.

Ca urmare pentru o mai buna administrare a riscului se recomanda implementarea controlului dual, astfel că la orice operațiune ce implică intervenție manuală sa se aplice regula validării de catre alta persoana.

3. Tendinte in evolutia sistemului bancar de decontare

Una dintre cele mai importante dezvoltari ale Sistemului Electronic de Plati avute in vedere de comunitatea bancara o constituie automatizarea procesarii instrumentelor de debit – cecuri, cambii, bilete la ordin – in sistemul SENT, dezvoltare aflata in faza de proiect.

Principalele obiective pe care TRANSFOND și le propune in cadrul proiectului referitor la procesarea instrumentelor de debit sunt:

– procesarea tuturor instrumentelor de plată de debit cu un grad de automatizare ridicat, minimizarea volumului de procesare manuală necesar și reducerea nivelului erorilor;

– reducerea costurilor de procesare a instrumentelor de debit pentru bănci (eliminarea procesării manuale) și TRANSFOND;

– asigurarea unui nivel ridicat al securității în concordanță cu cele mai bune practici în domeniu, inclusiv prin utilizarea semnăturii digitale, în același mod ca pentru celelalte instrucțiuni de plată procesate în SENT;

– reducerea ciclului de decontare în faza a II-a prin asigurarea facilității de transmitere de imagini, prin sistemul SENT;

– furnizarea de servicii de plăți operative și eficiente pentru participanți – bănci.

Totodata se are in vedere eliminarea totala a hartiei din circuitul interbancar prin folosirea imaginilor digitale, compensare si decontare automata, prin mesaje electronice. Solutia propusa initial in proiectul PHARE, ca solutie definitiva, presupune imobilizarea si dematerializarea instrumentului de debit la unitatea bancii beneficiarului unde este prezentat prima oara pentru incasare.

Dematerializarea consta in captarea si transferul tuturor informatiilor continute de instrumentul fizic, impreuna cu imaginea scanata a acestuia, intr-un mesaj electronic standardizat, care este transmis de banca beneficiarului in sistemul SENT si apoi catre unitatea bancara a platitorului, pentru verificare si compensare. Procesarea mesajului electronic se va realiza in baza unei proceduri similare cu cea aplicata instructiunilor de debitare directa in sistemul SENT. Mesajul electronic, securizat prin semnatura electronica, va avea aceeasi valoare legala ca si instrumentul fizic. Solutia asigura automatizarea procesarii, creeaza posibilitatea procesarii integrate a acestor instrumente si asigura un timp de procesare redus. Pentru a putea fi aplicata o astfel de solutie, este necesara modificarea cadrului legislativ privind cecul, cambia si biletul la ordin, care prevede obligativitatea prezentarii instrumentului fizic pentru plata.

Avand in vedere restrictiile actuale ale cadrului legal, TransFonD a propus o solutie in doua etape:

Prima etapa prevede circulatia instrumentelor de debit pe suport hartie la nivel central in paralel cu mesajele electronice, insotite optional de imaginea scanata a suportului fizic. Astfel, mesajul electronic nu va avea valoare probatorie echivalenta cu a instrumentului fizic, plata urmand a se efectua exclusiv in baza prezentarii acestuia.

In etapa a doua, dupa modificarea cadrului legal, ar urma sa fie implementata solutia finala, de procesare cu schimb de imagini digitale ale instrumentelor de debit.

Solutia de procesare a instrumentelor de debit cu schimb de imagini digitale este prezentata in anexa nr.

Dupa numeroase intalniri si dezbateri la nivelul comunitatii bancare, Asociatia Romana a Bancilor a formulat o propunere in doua etape:

Intr-o prima etapa, aplicabila imediat, sa se centralizeze la TransFonD schimbul fizic de instrumente de debit, iar decontarea sa se realizeze prin sistemul SENT, utilizand mecanismul de debit direct interbancar si formatele de mesaje XML (Extensible Markup Language) adaptate pentru fiecare instrument de plata in parte.

In etapa a doua, in baza unor studii care vor fi efectuate de un colectiv mixt format din specialisti ai Asociatiei Romane a Bancilor, Bancii Nationale a Romaniei si TransFonD, s-ar putea decide asupra modificarilor de natura legislativa si respectiv a investitiilor necesare pentru ca circuitul si procesarea instrumentelor de debit sa se faca de o maniera modernizata si eficienta sau, eventual, chiar asupra solutiei renuntarii totale sau partiale la utilizarea cecului in efectuarea de plati intre societatile comerciale.

In prezent, in cadrul proiectului s-a prevazut, pana la modificarea legislatiei, si posibilitatea optiunii pentru o soluție intermediară de procesare. Aceasta solutie presupune schimbul centralizat de instrumente de debit în București, informațiile aferente acestor instrumente circuland insa in format electronic, procesarea acestora făcându-se prin casa de compensare – SENT. Modificările aduse aplicației informatice a casei de compensare SENT vor avea în vedere soluția finala, care prevede și schimbul de imagini, însă această funcționalitate va fi activată numai din momentul în care va avea suport legal (legislația modificată astfel încât imaginea documentului să aibă putere legală) și bancile vor putea renunța la schimbul fizic de documente.

În dezvoltarea noilor funcționalități implementate pentru procesarea instrumentelor de debit se va avea în vedere respectarea cadrului legal și de reglementare din România. În prezent se desfășoară un amplu proces de adaptare a cadrului legislativ și de reglementare (legi, norme cadrul, norme tehnice), astfel încât prezentarea imaginilor să aibă valoare legală, scopul fiind acela de a permite participantului plătitor validarea datelor aferente instrumentului emis de clientul său pe baza acesteia (imaginii) și nu pe suportul hârtie.

Anexa nr. 1

Lista reglementarilor legale in vigoare

in baza carora se desfasoara activitatea de decontare

1. Legea nr. 59/1934 asupra cecului cu modificarile si completarile ulterioare;

2. Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin cu modificarile si completarile ulterioare;

3. Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, republicata cu modificarile ulterioare

4. Legea nr. 312/2004 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare

5. Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare

6. Manual de utilizare pentru participanti la Sistemul Electronic de Plati (EPS) – Casa de Compensare Automata (SENT)

7. Normele-cadru BNR nr. 6/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cambii si bilete la ordin, pe baza Legii nr.  58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin modificata prin OG nr. 11/1993 aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994

8. Normele-cadru BNR nr. 7/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului modificata prin OG nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994

9. Normele tehnice BNR nr. 9/1994 privind cecul

10. Regulamentul BNR nr. 10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe suport hartie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare

11. Regulamentul BNR nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati, cu modificarile si completarile ulterioare

12. Regulamentul BNR nr. 4/2002 privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii

13. Regulamentul BNR nr. 2/2005 privind ordinul de plată utilizat în operațiuni de transfer-credit

14. Regulamentul BNR nr.3/2005 privind debitarea directa executata prin casa de compensare automata cu rectificarile ulterioare;

15. Norma BNR nr. 1/2005 privind modul unitar de completare a mențiunilor din ordinele de plată în mesajele electronice utilizate în sistemul ReGIS și în casa de compensare automată;

16. Norma BNR nr. 2/2005 privind operațiunile de numerar ale instituțiilor de credit și Trezoreria Statului în relația cu BNR și decontarea acestor operațiuni;

17. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 246/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea și completarea Ordinului de Plată pentru Trezoreria Statului (OPT);

18. Manualul de utilizare a ReGIS pentru instituțiile de credit și Trezoreria Statului,

Anexa nr. 2

Modul de completare a informatiilor privind beneficiarul si codul de identificare fiscala al beneficiarului pentru instructiunile de plata initiate in raport cu

Trezoreria Statului

In cazul OP utilizate in relatia cu trezoreria statului (OPT), acestea vor contine suplimentar fata de elementele obligatorii OP si mentionate in anexa 4 urmatoarele elemente obligatorii:

– codul de identificare fiscala al platitorului;

– codul de identificare fiscala al beneficiarului;

– numarul de evidenta a platii, alocat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, daca este cazul;

– numarul OP dat de platitor;

– referinte privind continutul economic al operatiunii, si anume

pentru obligatiile bugetare denumirea completa a obligatiei bugetare achitate;

pentru celelalte categorii de plati natura economica a platii;

data debitarii contului platitorului de catre institutia initiatoare. Aceasta data se va completa de catre unitatea bancara initiatoare in momentul debitarii contului.

Anexa nr. 3

……………………………………………………………………………………………

Mentiuni obligatorii si mentiuni suplimentare

OP tip BCR contine urmatoarele elemente obligatorii:

– denumirea de „Ordin de plata”;

– identificarea platitorului, prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia initiatoare, codul IBAN atribuit centralei sau unitatii teritoriale a institutiei initiatoare sau, dupa caz, codul BIC) sau doar prin nume/denumire, in cazul in care platitorul nu are cont deschis la institutia initiatoare;

– identificarea beneficiarului, prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia destinatara, codul IBAN atribuit centralei sau unitatii teritoriale a institutiei destinatare sau, dupa caz, codul BIC) sau prin nume/denumire si adresa, in cazul in care beneficiarul nu are cont deschis la institutia destinatara;

– identificarea institutiei initiatoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC, in cazul in care platitorul difera de institutia initiatoare;

– identificarea institutiei receptoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC, in cazul in care beneficiarul difera de institutia receptoare;

– suma si denominarea sumei;

– data emiterii OP, care trebuie sa fie unica, posibila si certa;

– elementul sau elementele care sa permita verificarea autenticitatii OP de catre banca;

– exprimarea in litere a sumei prevazuta in OP.(element obligatoriu prevazut de catre BCR desi conform prevederilor Regulamentului BNR nr. 2/2005, acesta este considerat element suplimentar )

Mentiuni suplimentare

OP tip BCR contine elementele suplimentare prevazute de Regulamentul BNR nr. 2/2005 si anume : data platii, care reprezinta ziua bancara in care platitorul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului de catre institutia destinatara, in cazul in care aceasta data este prevazuta de platitor;

referinte privind continutul economic al operatiunii care a generat OP;

ordinul expres al platitorului ca institutia initiatoare sa execute OP printr-un anumit sistem de plati, prin bifarea rubricii mod de transfer urgent de pe OP, in cazul directionarii platilor interbancare de mica valoare prin sistemul de decontare ReGIS;

codul de identificare fiscala al platitorului.

mai putin exprimarea in litere a sumei prevazuta in OP care ete considerat element obligatoriu:

Obligatiile platitorului

Platitorul este raspunzator pentru instructiunile date bancii. In cazul unor instructiuni eronate date de catre client, care au determinat retrageri de sume din cont, banca va incerca recuperarea sumelor respective, fara ca prin aceasta sa-si creeze o obligatie fata de client.

Platitorul trebuie sa prezinte bancii OP pe suport hartie, completate cu toate mentiunile obligatorii si suplimentare daca este cazul, sa emita OP numai daca are disponibil suficient in cont, OP fiind semnate de persoanele autorizate si stampilate. Stampila se aplica in cazul persoanelor juridice.

Banca nu raspunde in cazul in care a receptionat, autentificat, acceptat si executat un OP, conform reglementarilor legale in vigoare, iar platitorul a decedat si banca nu a fost instiintata in timp util.

OP pe suport hartie prezentate la unitatea bancara initiatoare trebuie sa fie completate de catre emitent corect, cu toate datele solicitate, in maxim doua exemplare

Anexa nr. 4

DPE

DISPOZITIE / DECLARATIE DE PLATA EXTERNA

_________________________________________________________________________________________

1. Ordonator  Cod unic

de inregistrare _________________

Denumire/Nume si prenume _________________________________ CNP __________________________

Cod CAEN _____________________ Localitate ___________________ Str.____________________________ Nr. _______________ Telefon _________________ Fax __________ e-mail ___________________________

_________________________________________________________________________________________

2. Banca ordonatorului

Denumire _________________________________________________________________________________________

Sucursala/ Agentia/ … _______________________________ Cod ___________________________________

_________________________________________________________________________________________

3. Suma ordonata sau platita

________________________ _____________________________________________ Valuta ________

(in cifre) (in litere)

din care, plati pe tipuri de tranzactii:

In cazul in care numarul de randuri din tabel este insuficient, se vor anexa pagini suplimentare.

4. INSTRUCTIUNI ALE CLIENTULUI PRIVIND PLATA

 spot  SWIFT/telegrafic  numerar  cec  incasso

 urgent  confirmare a instructiunii  ordin de plata  acreditiv

telefonice/electronice

nr. _____________________________

Documente: Plata din cont nr.

 contracte _____________________________

 facturi _____________________________ ________________________

 DVI _____________________________

 Anexa continand lista altor documente necesare

efectuarii platii Comisioane si speze:  OUR  BEN  SHA

*) Optional, se completeaza de catre banca

Instructiuni pentru completare

Formularul DISPOZITIE / DECLARATIE DE PLATA (DPE) se utilizeaza, dupa caz, pentru ordonarea unei plati, respectiv pentru declararea unei plati efectuate in cadrul unui acreditiv.

DPE se completeaza lizibil, manual cu majuscule sau computerizat, in doua exemplare (un exemplar pentru banca si un exemplar pentru client). Datele din formular se utilizeaza si pentru elaborarea balantei de plati.

Caseta 1. La “Cod CAEN” se completeaza codul CAEN al activitatii principale din certificatul de inregistrare al persoanei juridice.

Caseta 3. Atat suma ordonata cat si cea platita in cadrul unui acreditiv se defalca pe tranzactii, completandu-se pentru fiecare tranzactie valoarea si, dupa caz, data livrarii si/sau numarul din Registrul datoriei externe (publice sau private). Suma poate face obiectul platii mai multor facturi, contracte etc. catre acelasi beneficiar.

Data livrarii se va completa numai in cazul importurilor de bunuri.

Exemple de tranzactii pentru care se dispune sau s-a efectuat plata:

Import de bunuri (avansuri, plati la livrare, plati dupa livrare);

Transport de bunuri sau persoane pe modalitati de transport: transport feroviar, auto, maritim, fluvial sau aerian;

Constructii si antreprenoriat in Romania sau in strainatate;

Investitii directe in capitalul social al unor firme strainatate (participare de capital social de 10% sau mai mult);

Lichidarea investitiilor nerezidentilor;

Donatii, mosteniri si alte transferuri fara contraprestatie;

Comisioane aferente creditelor primite de la nerezidenti;

Avans leasing financiar;

Dobanzi aferente creditelor primite de la nerezidenti;

Rate de capital aferente creditelor primite de la nerezidenti. Se va inscrie termenul (pana la un an inclusiv, sau peste un an) si tipul creditului (credit financiar sau comercial, leasing financiar s.a.);

Dividende;

Dobanzi aferente valorilor mobiliare (obligatiuni si altele) emise de rezidenti;

Credite acordate nerezidentilor. Se va specifica termenul (pana la un an inclusiv sau peste un an) si tipul creditului acordat (credit financiar); Se va completa “credit investitie directa” daca intre creditor si debitor exista o relatie de investitie directa (detinerea de 10% si peste din capitalul social);

Achizitionarea de valori mobiliare emise de nerezidenti, specifice pietei de capital (cumparare de actiuni reprezentand pana la 10% din capitalul social, obligatiuni sau alte titluri de credit cu scadenta initiala, de regula, mai mare de un an) sau ale pietei monetare (efecte de comert, instrumente derivate, titluri de stat, precum si orice alte valori mobiliare cu scadente initiale, de regula mai mici de un an);

Rascumparari de valori mobiliare romanesti, instrumente ale pietei de capital sau ale pietei monetare.

Caseta 7. Se completeaza in cazul in care tara partenerului din contractul extern difera de tara beneficiarului platii.

In situatia in care sunt vizitate mai multe tari se poate alege tara de destinatie (ultima) sau tara cu sederea cea mai lunga.

Anexa nr. 5

DISPOZITIE DE TRANSFER

*) Prin semnarea prezentei instructiuni de plata, clientul isi asuma raspunderea corectitudinii si realitatii datelor inscrise pe formular, precum si a incadrarii in prevederile reglementarilor legale in vigoare referitoare la regimul valutar

Anexa Nr. 6

  DIE

                                             ÚÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ¿

  DECLARAȚIE DE ÎNCASARE EXTERNĂ             ³Se va completa de către bancă³

                                             ÃÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ´

                                             ³Referința                    ³

                                             ³bancară                      ³

                                             ÀÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÙ

ÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

 1. Beneficiar                                   Cod unic de

                                                  înregistrare 

 Denumire/Nume și prenume ____________________   CNP _________________

 Cod CAEN ___________ Localitate _____________ Str. ___________________

 Nr. _______ Telefon ______________ Fax ____________ e-mail ___________ 

ÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

 2. Banca beneficiarului

 Denumire _____________________________________________________________

 Sucursala/Agenția/…. ___________________________ Cod _______________

ÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

 3. Suma încasată

 ___________________    ______________________    Valuta  ______________ 

     (în cifre)              (în litere)

  din care, încasări pe tipuri de tranzacții: 

ÄÄÄÄÄÂÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÂÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÂÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÂÄÄÄÄÄÄÄÄÂÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

 Nr. ³  Valoarea ³    Cod*   ³ Descrierea tranzacției ³  Data  ³  Nr. din

 crt.³tranzacției³tranzacție ³pentru care s-a încasat ³livrării³ Registrul

     ³           ³           ³          suma          ³        ³  datoriei

     ³           ³           ³                        ³        ³  externe

ÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

ÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

ÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

ÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

ÄÄÄÄÄÁÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÁÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÁÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÁÄÄÄÄÄÄÄÄÁÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

 În cazul în care numărul de rânduri din tabel este insuficient, se vor

anexa pagini suplimentare.

ÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

  *) Opțional, se completează de către bancă.

ÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÂÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

 4. Țara ordonatorului plății        ³5. Țara partenerului din contractul

                                     ³   extern

    ______________________________   ³   ______________________________

ÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÅÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

 6. Informațiile completate pe acest ³7. SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE BANCA

    formular sunt reale și complete. ³   BENEFICIARULUI

                                     ³

  Semnătura autorizată _____________ ³  Data valutei ____________

  a beneficiarului                   ³

                                     ³

  Data __________   Ștampila         ³  Data __________  Semnătura și 

                    beneficiarului   ³                   Ștampila    

                                     ³                   lucrătorului bancar

ÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÁÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ

                        Instrucțiuni pentru completare

  Formularul DECLARAȚIE DE ÎNCASARE EXTERNĂ (DIE) se completează lizibil, manual cu majuscule sau computerizat, în două exemplare (un exemplar pentru bancă și un exemplar pentru beneficiar). Datele din formular se utilizează pentru elaborarea balanței de plăți.

  Caseta 1. La "Cod CAEN" se completează codul CAEN al activității principale din certificatul de înregistrare al persoanei juridice.

  Caseta 3. Suma încasată se defalcă pe tranzacții, completându-se pentru fiecare tranzacție valoarea și după caz, data livrării și/sau numărul din Registrul datoriei externe (publice sau private). Suma încasată poate face obiectul încasării mai multor facturi, contracte etc. de către același beneficiar.

  Data livrării se va completa numai în cazul exporturilor de bunuri.

  Exemple de tranzacții pentru care se fac încasări:

  – Export de bunuri (avansuri, încasări la livrare, încasări după livrare);

  – Transport de bunuri sau persoane pe modalități de transport: transport feroviar, auto, maritim, fluvial sau aerian;

  – Construcții și antreprenoriat, în România sau în străinătate;

  – Servicii turistice oferite nerezidenților: cazare, masă etc.

  – Servicii juridice, de consultanță, de reclamă, de cercetare etc.

  – Investiții directe în capitalul social al firmelor din România (participare la capital social de 10% sau mai mult);

  – Lichidarea investițiilor rezidenților;

  – Donații, moșteniri, transferuri fără contraprestație;

  – Comisioane aferente creditelor acordate nerezidenților;

  – Dobânzi aferente creditelor acordate nerezidenților;

  – Rate de capital aferente creditelor acordate nerezidenților. Se va înscrie termenul (până la un an inclusiv sau peste un un) și tipul creditului acordat (credit financiar sau comercial);

  – Dividende;

  – Dobânzi aferente valorilor mobiliare (obligațiuni și altele) emise de nerezidenți;

  – Credite primite de la nerezidenți. Se va specifica termenul (până la un an inclusiv sau peste un an) și tipul creditului primit (credit financiar sau comercial). Se va completa "credit investiție directă" dacă între creditor și debitor există o relație de investiție directă (deținerea de 10% și peste din capitalul social);

  – Achiziționarea de valori mobiliare emise de rezidenți, specifice pieței de capital (cumpărare acțiuni reprezentând până la 10% din capitalul social, obligațiuni sau alte titluri de credit cu scadență inițială, de regulă mai mare de un an) sau ale pieței monetare (efecte de comerț, instrumente derivate, titluri de stat, precum și orice alte valori mobiliare cu scadențe inițiale, de regulă mai mici de un an);

  – Vânzări de valori mobiliare emise de nerezidenți, instrumente ale pieței de capital sau ale pieței monetare.

  Caseta 6. Se completează în cazul în care țara partenerului din contractul

extern diferă de țara ordonatorului plății.

Datele completate pe acest formular sunt confidențiale conform prevederilor legale în vigoare.

In cazul in care clientii platesc/incaseaza contravaloarea unui singur tip de produs (aceeasi natura a tranzactiei) care se livreaza in mai multe transe, se procedeaza dupa cum urmeaza:

Pentru incasare/plata in avans, se completeaza data de livrare aferenta ultimei transe

Pentru incasare/plata dupa livrarese completeaza data de livrare aferenta primei transe

In cazul incasarilor/platilor reprezentand angajamentele rezidentilor de natura datoriei private externe, se poate completa o singura suma, aferenta tranzactiilor de aceeasi natura, cu un singur numar din Registrul datoriei private externe.

Sintagmele: ,,la livrare’’si ,,dupa livrare’’ se vor utiliza in functie de raportul cronologic intre data valutei si data livrarii: de ex: o incasare a unui rezident cu data valutei 15.01.ac referitoare la o marfa livrata anterior datei de 15.01.ac se va considera o incasare dupa livrare.

Anexa nr. 7

Studiu de caz privind remiterea spre incasare si plata cecului barat

In luna octombrie anul 2006 S.C VEGAS SRL, s-a prezentat la agentia Iancului BCR din Bucuresti si a deschis un cont curent necesar derularii activitatii de incasari si plati.

In primele luni clientul a utilizat ca instrumente de plata ordinul de plata si biletul la ordin. Totodata, a depus la ghiseu in vederea remiterii spre incasare cecuri si bilete la ordin emise de catre partenerii sai.

In luna martie anul 2007 SC VEGAS SRL solicita agentiei bancare eliberarea unui carnet de cecuri barate pentru achitarea obligatiilor catre furnizori, conform prevederilor contractuale.

Din analiza efectuata de catre administratorul de cont se constata ca:

– urmare consultarii bazei de date a Centralei Incidentelor de Plati (CIP), SC VEGAS SRL nu figureaza in interdictie bancara;

– fluxul incasarilor si platilor reflecta o situatie stabila a clientului;

– in momentul solicitarii filelor de cec inregistreaza in sold un disponibil comparabil cu media platilor pe care clientul le efectua in mod curent;

– societatea si-a respectat obligatiile asumate prin emiterea biletelor la ordin,

si ca urmare i se elibereaza carnetul de cecuri.

In data de 26 februarie 2007 societatea livreaza produse catre societatea SC Plus SRL in suma de 12.000 RON. SC Plus SRL cu cont curent deschis la BCR Sucursala Obregia Bucuresti, emite cu data de 26 februarie o fila de cec pentru marfa primita pe care o inmaneaza reprezentantului SC VEGAS SRL in vederea remiterii spre incasare.

In data de 06 martie SC VEGAS SRL emite o fila de cec barat in suma de 10.000 RON catre principalul sau furnizor de servicii SC Beta SRL care are cont deschis la sucursala Berceni apartinand altei institutii de credit si anume, BancPost. In aceeasi zi furnizorul se prezinta la banca sa si depune la ghiseu (impreuna cu borderoul de incasare intocmit in 4 exemplare) cecul emis de SC VEGAS SRL in vederea remiterii acestuia spre incasare.Unitatea BancPost, in calitate de banca initiatoare preia instrumentul de plata si intocmeste scrisoarea de remitere.

In data de 07 martie trimite apoi cecul prin reteaua intrabancara, unitatii bancare prezentatoare (sucursala judeteana- BancPost SMB). De mentionat este faptul ca incepand cu 1.01.2007 la primirea instrumentelor de debit, valoarea acestora nu se mai inregistreaza in contabilitate in conturile de regularizare de la grupa 37 si ca urmare nu se mai efectueaza inregistrarea

3712 = 3716 10.000 RON

“Valori primite la incasare- “Conturi indisponibile

instr. de plata de debit” privind valori la incasare’’

conturile 3712/3716 nemaifigurand in planul de conturi pentru institutiile de credit incepand cu 1.01.2007.

In data de 08 martie unitatea bancara prezentatoare BancPost SMB prezinta cecurile unitatii bancare primitoare – BCR SMB, fara a le introduce in compensare, la sucursala Transfond din Bucuresti (aceasta operatiune se efectueaza intre orele 11.30-12.00).

In data de 09 martie unitatea bancara primitoare – BCR SMB trimite cecul , prin reteaua intrabancara unitatii bancare destinatare – BCR Agentia Iancului.

Tot in data de 09 martie SC VEGAS SRL se prezinta la BCR Agentia Iancului pentru a depune spre incasare cecul (impreuna cu borderoul intocmit in 4 exemplare) emis de SC Plus SRL caruia i-a furnizat marfa in data de 26 februarie 2006.

Administratorul de client verifica fila de cec daca indeplineste conditiile de forma si fond, constata ca termenul de prezentare la plata a expirat (8 zile de la data emiterii , cecul fiind platibil in localitatea in care a fost emis – Bucuresti) si avertizeaza clientul ca partenerul sau de afaceri poate revoca plata filei de cec. In acest caz banca remite fila de cec spre incasare, neasumandu-si nici o raspundere daca tragatorul revoca plata. Suma de 12.000 RON reprezentand valoarea cecului primit nu se inregistreaza in contabilitate.

In data de 10 martie unitatea bancara destinatara – BCR Agentia Iancului primeste cecul emis de clientul sau, SC VEGAS SRL.

La primire pe verso-ul fiecarui cec se scrie numarul si data de intrare in unitatea bancara platitoare, cecurile sosite la plata fiind astfel evidentiate intr-un Registru special intocmit pentru instrumentele de plata de debit. Aparent nesemnificativ, acest aspect nu trebuie deloc neglijat, intrucat data de intrare trebuie sa fie una si aceeasi cu data decontarii.

Cecul sosit la plata se verifica in baza de date CIP, atat in ceea ce priveste tragatorul (platitorul), verificare care se face dupa codul fiscal al societatilor(in urma acestei verificari se constatata ca SC VEGAS SRL nu este declarata in interdictie bancara de o alta societate bancara), cat si in ceea ce priveste pierderea, furtul, distrugerea filelor de cec (fila de cec emisa de SC VEGAS SRL nu figureaza nici in acest fisier).

Administratorul de client verifica apoi autenticitatea cecului, fila indeplinind conditiile de forma si fond, confrunta semnaturile si amprenta stampilei de pe fila de cec cu cele specificate in specimenul de semnaturi si nu se constatata abateri.

Administratorul de client procedeaza la verificarea soldului clientului si constata ca acesta nu are suficient disponibil in cont pentru onorarea instrumentului de plata. Clientul este contactat telefonic pentru evitarea inregistrarii in baza de date CIP. Din convorbirea telefonica reiese ca se baza pe incasarea sumei de 12.000 RON de la clientul BCR Obregia, insa acesta a revocat ordinul de plata, ca urmare a expirarii termenului de prezentare la plata.

Urmare situatiilor prezentate mai sus:

– unitatea bancara destinatara, in calitate de banca a platitorului, respective BCR Obregia in baza cecului primit dar revocat la plata ca urmare a depasirii termenului de prezentare la plata, declara clientul SC Plus SRL in data de 10 martie 2007, pentru a fi inregistrat in baza de date CIP, dar cu incident minor intrucat nu a fost din vina sa (a platitorului).

– Agentia Iancului inregistreaza refuzul partial al cecului in valoare de 10.000 RON, avand in vedere ca soldul contului curent este de numai 5.000 RON si ca urmare opereaza refuzul partial. In aceeasi zi se inregistreaza clientul in baza de date CIP cu motiv major „ lipsa partiala de disponibil in cazul prezentarii la plata la termen“, iar acesta intra in interdictie bancara pentru un an de zile (10.03.07-10.03.08). Administratorul de client pe langa anexa de refuz va intocmi si anexa 5 „SOMATIA“ prin care i se solicita clientului ca, in termen de 15 zile, sa restituie toate filele de cec care i-au fost eliberate.

Inregistrarea in contabilitate a platii partiale a cecului:

    – Agentia BCR Iancului, unitatea bancară destinatară, în baza instrumentului de debit primit efectuează plata partiala in suma de 5.000 RON din contul plătitorului SC VEGAS SRL:

    2511                                     =         341 5.000 RON

    Conturi curente                              Decontări intrabancare – analitic instrumente

de plată de debit

    – unitatea bancară primitoare (BCR Sucursala Municipiului Bucuresti înregistrează sumele acceptate la plată de unitatea bancară a plătitorului:

    341                      =         1621 5.000 RON

    Decontări  intrabancare               Alte sume datorate – analitic decontări interbancare 

analitic instrumente de plată                             neajunse la scadență

    de debit"

    si în ziua compensării efectuează plata:

   1621                                     =         1111

   Alte sume datorate                         Cont curent la BNR-

    analitic decontări interbancare analitic compensare multilaterala”

    neajunse la scadență"

– unitatea bancara prezentatoare (BancPost SMB), la primirea sumelor din compensare, inregistreaza:

1111 = 341

“Cont curent la BNR” “Decontari intrabancare’’

– iar BancPost Berceni inregistreaza punerea la dispozitia clientului beneficiar a sumei acceptate:

341 = 2511 5.000 RON

“Decontari intrabancare’’ “Conturi curente’’

Interpretare si analiza

Din analiza cazului prezentat anterior se constata ca nerespectarea termenelor de prezentare la plata poate avea un impact negativ asupra fluxului de incasari si plati al unei entitati.

Cecul, fiind un instrument de decontare de debit platibil la vedere (la prezentare) impune cunoasterea atat din partea clientilor cat si a lucratorilor de banca, a obligatiilor decurgand din termenele de prezentare la plata.

Acestea reprezinta perioada indicata de tragator pe fila de cec, calculabila intre data emiterii filei de cec- exclusiv- si data prezentarii la plata de catre beneficiar a respectivei file la banca acestuia insotiti de borderouri de remitere spre incasare, corelata cu locul emiterii filei rezpective. Este vorba de un termen calculat folosind zile calendaristice, inclusiv sambete si duminici.

Termenele de prezentare la plata reprezinta pentru platitor perioada in care acesta este obligat sa pastreze banii in contul indicat pe cec pentru decontare, fila cec decontandu-se in ziua intrarii in banca platitorului.

Lipsa totala sau partiala a disponibilului in contul tragatorului in cazul unui cec tras de acesta si prezentat la plata de beneficiar in cadrul termenului de prezentare la plata constituie incident de plata major si atrage pentru platitor regimul de interdictie bancara.

Platitorul risca de asemenea sanctiuni penale si civile.

Daca cecul a fost depus la banca beneficiarului in interiorul termenului de prezentare ( data de pe borderoul insotitor este deosebit de importanta-data prezentarii la plata) tragatorul este obligat la plata acestuia chiar daca, din cauza circuitului postal al documentelor fila ajunge la banca platitorului dupa expirarea termenului de prezentare la plata.

Este,in acelasi timp, perioada in care beneficiarul are drepturi din punct de vedere juridic asupra platitorului. ln acest sens, se recomanda introducerea cecului la incasare in timp util, rezevandu-se timp pentru intoarcerea eventualului refuz la plata de la banca platitorului si pentru dresarea protestului (in localitatea platitorului). Odata cu expirarea termenuiui de prezentare la plata expira si dreptul beneficiarului de a-si recupera banii pe cale juridica in cazul unui eventual refuz la plata.

Neutilizarea de catre beneficiar a termenului de prezentare la plata pentru depunerea cecului la incasare duce la pierderea de catre acesta a drepturilor legale de recuperare a banilor.

Intelegerea si respectarea de catre tragator a termenelor de prezentare la plata a cecurilor precum si a obligatiei de plata creata jn momentul emiterii acestuia reprezinta cheia bunulul mers al afacerii dar si al bunei colaborari cu banca.

Anexa nr. 8

Studiu de caz – circulatia unei cambii

S.C. OMEGA S.A. a livrat la 30 martie 2007 catre SC CAR SA utilaje in valoare de 150 mil. lei. Termenul de plata este 1 iunie 2007.

De asemenea, S.C. OMEGA S.A. trebuie sa achite societatii S.C. ALFA SRL la data de 2 iunie 2007 contravaloarea unor servicii prestate de catre aceasta in valoare totala de 150 mil. lei.

S.C. OMEGA S.A. emite o cambie cu termen de plata la vedere care trebuie platita de SC CAR SA direct S.C. ALFA SRL .

Din momentul completarii cambiei S.C. OMEGA S.A. are calitatea de tragator, SC CAR SA se afla in pozitia de tras, iar S.C. ALFA SRL este beneficiarul cambiei.

S.C. OMEGA S.A. remite cambia S.C. ALFA SRL .

S.C. ALFA SRL si SC CAR SA au conturi curente deschise la aceeasi institutie de credit, dar la unitati diferite.

La data de 1 iulie 2007 S.C. ALFA SRL incaseaza suma de pe cambie de la SC CAR SA. In acest fel se achita contravaloarea serviciilor prestate S.C. OMEGA S.A. de catre S.C. ALFA SRL si totodata datoria SC CAR SA fata de S.C. OMEGA S.A .

Inregistrarea in contabilitate a decontarii cambiei in sistem intrabancar:

– la primirea instrumentului de debit insoțit de borderoul de incasare, administratorul de cont al clientului beneficiar (S.C. ALFA SRL) introduce in sistem informatiile din instrumentul de debit (cambia) fara a se efectueaza contabilizare.

    – unitatea bancară destinatară, in calitate de bancă a plătitorului, în baza cambiei primite și insoțite de borderoul de încasare și scrisoarea de remitere, înregistrează:

    2511                          =         341 150 mil lei

    Conturi curente                          Decontări intrabancare

analitic instrumente de plată de debit

    si concomitent:

    341                  =         2511                    150 mil lei

  Decontări intrabancare Conturi curente

analitic instrumente de plată de debit

Anexa nr. 9

Anexa nr. 10

Fluxul de procesare și decontare a instrucțiunilor in ReGIS

Anexa nr. 11

Evolutia volumului si valorii operatiunilor procesate prin intermediul sistemelor operate de catre STFD TRANSFOND S.A

din care 0,06% tranzactii Debit Direct in anul 2006