Metode De Combatere Transrontaliera A Evaziunii Fiscal [615494]

1

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: ECONOMIE

Dorică STANCIU

TEZĂ DE DOCTORAT

(Rezumat)

ANALIZA ȘI PERFECȚIONAREA
METODELOR DE COMB ATERE
A EVAZIUNII FISCALE TRANSFRONTALIERE

Conducător științific:
Prof. univ. dr. Mihai BERINDE

ORADEA
2015

2
CUPRINS

LISTĂ DE ABREVIERI
LISTĂ DE GRAFICE
LISTĂ DE TABELE
LISTĂ DE FIGURI

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CONSI DERAȚII GENERALE PRI VIND
FISCA LITATEA ȘI EVAZIUNEA FISCALĂ
1.1.Formarea și evoluția sistemului fiscal
1.1.1. Abordarea conceptului de fiscalitate
1.1.2. Clasificarea fiscalității
1.2. Definirea evaziunii fiscale
1.2.1. Termenul de evaziune fiscală
1.2.2. Exemplificări privind operațiu nile transfrontaliere
1.3. Cauzele apariției și evoluției evaziunii fiscale
1.3.1. Instabilitatea și incoerența cadrului legislativ
1.3.2. Presiunea fiscală, conținut și mod de exprimare
1.3.3. Nivelul și evoluția economiei subterane, formă de manifesta re a
evaziunii fiscale
1.4. Reducerea resurselor bugetare ale statului – consecință a evaziunii
fiscale
1.5. Influența evaziunii fiscale asupra mediului de afaceri din România
Concluzii parțiale

CAPITOLUL 2. EVOLU ȚIA EVAZIUNII FISC ALE
TRANSFRONTALIER E
2.1. Evaziunea fiscală la nivel național și internațional
2.1.1. Evaziunea fiscală la nivel național
2.1.2. Evaziunea fiscală la nivel internațional
2.2. Evaziunea fiscală după modul de săvârșire
2.2.1. Evaziunea fiscală legală
2.2.2. Evaziunea fiscală i licită
2.2.3. Evaziunea fiscală intenționată
2.2.4. Alte tipuri de evaziune fiscală
2.3. Fapte de evaziune fiscală pe categorii de venituri
2.4. Evaziunea fiscală transfrontalieră
2.4.1. Taxa pe valoarea adăugată pentru operațiunile intracomunitare
2.4.2. Evaziunea fiscală frauduloasă la regimul TVA

3
2.4.3. Lanțul evaziunii TVA din operațiunile intracomunitare
2.4.3.1 .Evaziunea fiscală prin livrări transfrontaliere false
2.4.3.2.Evaziunea fiscală prin circuit paralel fictiv
2.4.3.3 Evaziunea fiscală simplă
2.4.3.4.Evaziunea fiscală cu furnizor fantomă
2.4.3.5.Evaziunea fiscală prin operațiuni triunghiulare
2.4.3.6.Evaziunea fiscală la operațiunile de import
2.4.4. Accizele
2.4.5. Evaziunea fiscală în domeniul produselor accizabile
2.4.6. Taxele vamale
2.4.7. Fraudarea taxelor vamale și a TVA la import
2.4.8. Aspecte juridice privind stabilirea taxelor și impozitelor pentru
bunurile introduse în țară prin contrabandă
2.5. Statistici privind evaziunea fiscală
Concluzii parțiale

CAPITOLUL 3. REGLE MENTĂRI ÎN DOM ENIUL FISCALITĂȚII Ș I
EVAZIUNII FISCALE
3.1. Legislația fiscală și contabilă
3.2. Evoluția reglementărilor adoptate în vederea combaterii evaziunii
fiscale
3.3. Infracțiunile de evaziune fiscală
3.3.1. Ascunderea sursei impozabile sau taxabile
3.3.2. O misiunea evidențierii operațiunilor comerciale
3.3.3. Evidențierea unor operațiuni fictive
3.3.4. Alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile
3.3.5. Executarea de evidențe contabile duble
3.3.6. Sustragerea de la efectuarea verificărilor f inanciare
3.3.7. Substituirea, degradarea sau înstrăinarea bunurilor legal
sechestrate
3.3.8.Variante
3.4. Dimensiuni conceptuale privind prevenirea și combaterea evaziunii
fiscale
3.5. Politica fiscală și politica de administrare a veniturilor statului
3.6. Inspecția fiscală
3.6.1. Conceptul de inspecție fiscală
3.6.2. Obiectul inspecției fiscale
3.6.3. Documente supuse controlului fiscal
Concluzii parțiale

4
CAPITOLUL 4. METOD E DE PREVENIRE ȘI CO MBATERE A
FENOMENULUI DE EVAZI UNE FISCALĂ TRANSFRO NTAL IERĂ
4.1. Considerații introductive
4.2. Determinarea cauzelor și estimarea evaziunii fiscale
4.3. Strategii privind combaterea evaziunii fiscale
4.3.1. Combaterea evaziunii fiscale în România
4.3.2.Practici și strategii internaționale privind combatere a fenomenului
de evaziune fiscală în materie de TVA intracomunitar
4.4. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale în țările UE
4.4.1. Aspecte generale privind combaterea evaziunii fiscale în țările UE
4.4.2. Protecția intereselor financiare ale UE
4.4.2.1. Susținerea intereselor financiare la nivelul UE
4.4.2.2. Buna guvernanță în domeniul fiscal
4.4.3. Măsuri pentru eficientizarea luptei împotriva evaziunii fiscale la
nivelul UE
4.4.3.1. Aspecte generale privind lupta împotriva evaziunii
fiscale
4.4.3.2. Instrumente destinate luptei împotriva evaziunii fiscale
4.4.4. Reglementări privind combaterea evaziunii fiscale în țările
UE
4.4.5. Instituții menite să controleze fenomenul de evaziune fiscală
Concluzii parțiale

CAPITOLUL 5. MODALIT ĂȚI PRACTICE DE MANI FESTARE A
EVAZIUNII FISCALE ÎN CAZUL OPERAȚIUNILOR
TRANSFRONTALIERE . STUDII DE CAZ
5.1. Evaziunea fiscală la produsele petroliere
5.1.1.Frauda privind accizele la produsele petroliere, pentru operațiunile
transfrontaliere
5.1.2. Calcularea prejudiciului
Concluzii parțiale privind fraudarea accizelor la produsele petroliere
5.2. Fraudarea fondurilor bugetului U.E.
5.2.1. Frauda privind fondurile buget ului consolidat al UE, în cazul
operațiunilor transfrontaliere
5.2.2. Calcularea prejudiciului
Concluzii parțiale privind fraudarea taxelor vamale
5.3. Contrabanda transfrontalieră cu țigări
5.3.1. Fraudarea drepturilor de import la contrabanda cu țigări
5.3.2. Calcularea prejudiciului
Concluzii parțiale privind contrabanda cu țigări
Concluzii privind studiile de caz

5
CONCLUZII FINALE ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

A. Cărți de specialitate
B. Lucrări și articole de specialitate
C. Documente, regulamente , acorduri și rapoarte oficiale, legislație
D. Periodice, reviste, statistici

SITOGRAFIE

ANEXE

6
INTRODUCERE
Fenomen deosebit de vătămător, neobișnuit și condamnabil, evaziunea
fiscală a fost și este o prezență nedorită, c u direcții de evoluție și incidențe
diferite, în orice țară, indiferent de mărime, nivel de dezvoltare, sistem politic
sau mecanisme de guvernare.
În multiplele sale forme de manifestare, evaziunea fiscală reprezintă din
ce în ce mai mult o amenințare a p rocesului de formare a veniturilor statului.
Scopul lucrării este acela de a prezenta și analiza diferite probleme
conceptuale și metodologice,de fiscalitate și evaziune fiscală în context național
și european și de evidențiere a unor politici și strategii de prevenire și
combatere a evaziunii fiscale, precum și de eliminare a interpretărilor
contradictorii ale dispozițiilor legale.
Totodată, în această lucrare ne -am propus să analizăm cauzele care au
favorizat apariția și proliferarea acestui fenomen și s ă lămurim, pe cât posibil,
legătura strânsă dintre sistemul fiscal și evaziunea fiscală, locul evaziunii fiscale
frauduloase din activitățile transfrontaliere în evoluția evaziunii fiscale, având
în același timp propuneri pertinente care să determine schim bări de opinie în
elaborarea actelor normative cu caracter fiscal, precum și clarificarea unor
aspecte care privesc faptele de natură penală din domeniul evaziunii fiscale
transfrontaliere, cu repercusiuni directe asupra modalității de interpretare și
aplicare efectivă a dispozițiilor legale de către organele de justiție penală și
implicit asupra activității desfășurate de agenții economici.
Cu toate că, evaziunea fiscală este unul dintre aspectele căruia doctrina de
specialitate îi acordă o atenție deosebi tă în studierea materiei dreptului fiscal,
terminologia utilizată pentru a desemna acest fenomen este imprecisă, iar
domeniul pe care îl explorează, în special din activitățile transfrontaliere, este
incert.
În aceste condiții, având în vedere pe de o par te, problemele pe care le
ridică reglementările legale referitoare la prevenirea și combaterea evaziunii
fiscale, iar pe de altă parte, condițiile economico -juridice actuale, în care se
pune accent pe importanța prevenirii fenomenului evaziunii fiscale, am
considerat că se impune o cunoaștere mai aprofundată a acestei materii a
infracțiunilor de evaziune fiscală transfrontalieră.
Un astfel de demers poate servi la găsirea unor soluții eficiente de
combatere a acestui fenomen infracțional precum și la clarif icarea, în măsura în
care este posibil, a aspectelor care au primit o interpretare sau soluționare
neuniformă în literatura și practica judiciară penală, în condițiile în care
legislația în materia evaziunii fiscale este supusă unei dinamici determinate at ât
de evoluția generală a societății, cu care trebuie să țină pasul, cât și de nevoia de
armonizare cu legislația europeană în domeniu.
Lucrarea pune în discuție o temă de actualitate, dar reprezintă și un
deziderat necesar în orice economie, se dorește a fi un demers de cercetare și de

7
furnizare de soluții la o serie de aspecte cu care se confruntă România, privind
combaterea evaziunii fiscale transfrontaliere în condițiile actuale, în care încă se
fac simțite efectele crizei economico -financiare.
Strateg iile de așezare a impozitelor, pe baza obiectivelor politicii statului
în domeniul fiscalității, influența disciplinei fiscale în combaterea economiei
subterane și a evaziunii fiscale, perfecționarea metodelor și procedeelor folosite
de aparatul fiscal în așezarea, perceperea și controlul impozitelor, sunt
probleme de maximă importanță pentru asigurarea alimentării sistemului de
bugete publice cu resursele minime necesare.
Fraudarea fiscului comportă două elemente obligatorii: un element
material – încălcar ea legii fiscale și unul intențional – dorința de a eluda
impozitul, efectul major al evaziunii fiscale este privarea statului de veniturile
cuvenite.
Astfel, absența unor lucrări care să analizeze politicile și strategiile de
prevenire și combatere a evaz iunii fiscale în context european, relația între
instituțiile naționale și internaționale, performanțele sistemelor de control din
acest domeniu, stadiul lacunar în care se găsește cercetarea de specialitate în
acest moment în privința celor mai importante concepte utilizate în domeniu,
sunt aspecte ce se impun a fi evidențiate.
Totodată, mediul de afaceri este distorsionat de practicile evazioniste, prin
săvârșirea faptelor de evaziune fiscală producându -se o diferență între
capacitatea de plată a contribu abililor și cuantumul impozitelor plătite de către
aceste persoane, diferență ce reprezintă resursele obținute de contribuabil fără a
suporta costul finanțării.
Obiectivul general al proiectului de cercetare științifică, este acela de a
identifica contextu l în care apare și se manifestă fiscalitatea.
Obiectivele specifice , pe care mi le -am propus, în cadrul acestui proiect
sunt:
• Delimitări conceptuale și aspecte practice privind conceptul de
fiscalitate, suveranitate fiscală, politică fiscală, evaziune fi scală, evaziune
fiscală transfrontalieră;
• Stabilirea cadrului juridic creat în domeniul prevenirii și combaterii
evaziunii fiscale;
• Identificarea formelor de manifestare a fiscalității și evaziunii fiscale
transfrontaliere;
• Stabilirea cauzelor gener atoare și condițiilor ce favorizează infracțiunile
de evaziune fiscală transfrontalieră;
• Prezentarea unor considerații cu privire la managementul prevenirii și
combaterii evaziunii fiscale;
• Analizarea unor aspecte de jurisprudență relevante în domeniu.
În ceea ce privește prezentarea și analiza conceptelor de fiscalitate și
evaziune fiscală în context național și european, am avut în vedere:

8
 aspecte privind evaziunea fiscală în societatea contemporană în
contextul fenomenului de globalizare;
 formele de manifestare ale criminalității financiar -fiscale;
 instrumentele juridice de prevenire și combatere a evaziunii fiscale
transfrontaliere;
 evaziunea fiscală în cadrul criminalității afacerilor și evoluția cadrului
legislativ;
 necesitatea combaterii fenomenu lui evaziunii fiscale transfrontaliere;
 analiza celor mai frecvente metode folosite în schemele de evaziune
fiscală atât la nivel național cât și la nivel european, în special cele specifice
activităților intracomunitare, cu accent pe TVA și accize;
 cele m ai frecvente metode folosite la frontiera comunitară privind
faptele de contrabandă și disimulare.
În același timp, în cadrul prezentei lucrări am stăruit asupra prevederilor
naționale în domeniul prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, având în
veder e: analiza infracțiunilor de evaziune fiscală și a elementelor de practică
judiciară în domeniu, exploatarea experienței legislative a statelor membre ale
Uniunii Europene în domeniul prevenirii și combaterii evaziunii fiscale.
De asemenea, am analizat niv elul de implementare a prevederilor
europene în legislația română, dacă aceste prevederi pot fi îmbunătățite, precum
și aspecte metodologice specifice infracțiunilor de evaziune fiscală.
Formele de manifestare a fraudelor cu TVA cu ocazia tranzacțiilor
intracomunitare sunt multiple, nu există o inventariere a acestora ci numai
câteva analize pe cazuri concrete, în cadrul discuțiilor privind aceste fraude
există denumirea de fraude tip ,,carusel” , specific acestora fiind înlănțuirea
operațiunilor și tranzacț iilor comerciale, exact ca un carusel.
În opinia noastră, raportarea la jurisprudența Curții Europene de Justiție
cu privire la deductibilitatea TVA este garantul unei interpretări uniforme și
unei aplicări unitare a reglementărilor comunitare, având în ve dere faptul că
Deciziile Curții Europene de Justiție sunt obligatorii pentru statele membre,
acestea prevalând asupra dispozițiilor interne.
Sunt prezentate și analizate rezultatele obținute în prevenirea și
combaterea evaziunii fiscale în România, precum și evoluția infracțiunilor de
evaziune fiscală, concluzionând că principalul mijloc de combatere a fraudei
fiscale rămâne controlul, dar pentru aceasta el trebuie să se bazeze pe o
planificare riguroasă a acțiunilor, stabilirea unor obiective clare și prec ise,
eliminarea abordărilor prea nominale orientate spre verificarea unui număr
minim de contribuabili și descoperirea unei anumite sume a debitului, primând
realizarea acțiunilor simple și rapide față de controalele de fond.
Comisia Europeană a atras aten ția, în nenumărate ocazii, asupra faptului
că evaziunea fiscală frauduloasă, și în special, cea în materie de TVA, provoacă

9
dereglări ale pieței interne, favorizează concurența neloială și pe cale de
consecință reduce simțitor veniturile publice.
Plecând d e la ideea că experiența țărilor dezvoltate acumulată în domeniul
cunoașterii tuturor mecanismelor presupuse de economia de piață, inclusiv în
ceea ce privește manifestările evaziunii fiscale, ar putea constitui un exemplu de
urmat și pentru legislația noa stră, am acordat un important spațiu din lucrare
cunoașterii legislației specifice din mai multe state din Uniunea Europeană.
Prin studiile de caz prezentate am arătat că indiferent de forma evaziunii
fiscale săvârșite de contribuabili se produce și o con curență neloială între
subiecții din economie, prin obținerea de resurse financiare în mod gratuit de
către contribuabilii care se sustrag de la plata impozitelor sub adăpostul legii
sau prin evaziune fiscală frauduloasă, existând riscul de a suporta impoz ite mai
mari sau impozite noi de către contribuabilii care se conformează voluntar.
Totodată, contribuabilii care săvârșesc fapte de evaziune fiscală
frauduloasă au posibilitatea vânzării produselor la prețuri mult mai mici,
datorită costurilor reduse cu finanțarea activității economice.

Metodologia cercetării
Lucrarea este fundamentată pe o largă consultare a literaturii de
specialitate în domeniul fiscal, începând cu cărțile de specialitate de referință în
domeniul fiscal și al evaziunii fiscale, având în vedere, de asemenea, și
consultarea unor baze de date științifice reprezentative.
Analiza literaturii de specialitate a fost posibilă prin consultarea cărților și
lucrărilor disponibile în cadrul Bibliotecii Universității din Oradea și a
Universității din Cluj -Napoca.
Analiza legislației a fost posibilă prin consultarea EUR -lex, baza de date
electronică a UE, care permite consultarea on -line a întregii legislații europene,
precum și consultarea legislației din domeniul evaziunii fiscale disponibilă pe
site-ul Ministerului Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Ministerului
Afacerilor Interne.
În ceea ce privește analiza datelor statistice, acestea au fost culese de pe
Eurostat, baza de date statistice a UE, site -urile Direcției Generale a Vămilor,
Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Consiliului Fiscal și Institutului
Național de Statistică. În funcție de specificul datelor statistice am realizat o
serie de analize concomitent cu reprezentarea grafică și cu interpretarea
rezultatelor obținut e în urma analizelor efectuate.
Pe parcursul cercetării, pentru o bună documentare, am consultat
legislația fiscală specifică reglementată la nivel național și comunitar, efectuând
analize comparative în dinamică, conform rapoartelor oficiale ale instituți ilor
publice, care se găsesc pe site -urile lor.
Am analizat cauzele apariției și evoluției evaziunii fiscale și cele mai
frecvente metode folosite în schemele de evaziune fiscală atât la nivel național

10
cât și la nivel european, frauda de tip ,,carusel” pri vind TVA -ul intracomunitar
și accizele, cuantificând evaziunea privind TVA, precum și aspectele
metodologice specifice infracțiunilor de evaziune fiscală.
În prezenta lucrare, intitulată Analiza și perfecționarea metodelor de
combatere a evaziunii fiscale transfrontaliere am abordat conceptul de
evaziune fiscală din punct de vedere teoretic, surprinzând evoluția și cauzele
apariției acestui fenomen precum și punctele de vedere apărute de -a lungul
timpului, ale unor autori consacrați și specialiști în acest domeniu.
Prin această lucrare tragem un semnal de alarmă, asupra implicațiilor pe
care le are evaziunea fiscală, atât la nivel național cât și internațional, arătând
totodată că factorii principali care duc la eludarea obligațiilor fiscale, sunt :
fiscali tatea excesivă, o legislație imperfectă și metode neadecvate de aplicare a
legislației fiscale.
Lucrarea prezintă diverse modalități de fraudare în materie de TVA,
accize și taxe vamale, specifice tranzacțiilor transfrontaliere, cu precădere
pentru produse petroliere, produse alimentare și țigări.

STRUCTURA TEZEI
Lucrarea, Analiza și perfecționarea metodelor de combatere a evaziunii
fiscale transfrontaliere este structurată pe cinci capitole. Fiecare capitol este
completat de Concluzii parțiale. Lucrarea î ncepe cu prezenta Introducere,
aceasta fiind precedată de Lista de Abrevieri, de Lista de Grafice, de Lista de
Tabele și de Lista de Figuri. Teza de doctorat se încheie cu o serie de Concluzii
finale și recomandări, urmate de Bibliografie, Sitografie și An exe.
Primul capitol, Considerații generale privind fiscalitatea și evaziunea
fiscală, începe cu abordarea conceptului de fiscalitate, pornind de la cărțile de
referință din literatura economică și fiscală internațională și națională, din punct
de vedere a l evoluției conceptului ca definiție, obiectiv principal și obiective
specifice, criterii de clasificare. După definirea conceptului de fiscalitate s -a
făcut o trecere în revistă a celor mai importante teorii economice cu privire la
principiile generale al e fiscalității, conceptele tradiționale și moderne privind
impozitele și impunerea, particularitățile veniturilor și cheltuielilor.
De asemenea am definit evaziunea fiscală prin care se înțelege, în cel mai
abstract mod, sustragerea de la impunere a materi ei impozabile, în tot sau în
parte, obligațiile fiscale pe care și le asumă statul fiind fundamentul pe care se
întemeiază administrația fiscală, contribuabilul fiind considerat un subiect de
drept de bună credință.
De la polemica electorală, doctrină, pra ctică de specialitate și mass -media,
legislația privind evaziunea fiscală a produs și încă produce numeroase
dezbateri.
Încercarea de definire și combatere a evaziunii fiscale, inclusiv prin
mijloace de drept penal, printr -un act normativ, a avut loc în an ul 1994, prin

11
Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale după abrogarea căreia,
sediul materiei l -a constituit Legea pentru prevenirea și combaterea evaziunii
fiscale cu nr. 241/2005 .
Totodată, în acest capitol am încercat să delimităm cei doi t ermeni de
evaziune legală și evaziune ilegală, încadrarea comportamentului unui
contribuabil în sfera legală sau a ilicitului penal reprezentând o problemă
majoră în practica de specialitate.
Evoluția evaziunii fiscale transfrontaliere , cel de -al doilea c apitol al
lucrării, începe prin prezentarea modalităților prin care se încearcă evitarea
căderii sub incidența legii fiscale precum și exemplificarea metodelor de
evaziune fiscală. Am arătat că acțiunile de eludare a dispozițiilor fiscale s -au
mutat în afa ra cadrului legal național, din interiorul sistemelor fiscale naționale
către exterior, ceea ce, în funcție de spațiul de referință a dus la identificarea
fenomenului de evaziune fiscală la nivel național și evaziune fiscală la nivel
internațional.
Dacă i nițial, am privit evaziunea fiscală din perspectiva spațiului de
referință, pornind de la modul în care este săvârșită, în continuare, am abordat
formele de manifestare ca evaziune legală, realizată la adăpostul legii și ca
evaziune frauduloasă, cu încălca rea legii. În demersul realizat, am pornit de la
încercarea de a surprinde cele mai importante definiri ale conceptului de
evaziune legală și evaziune frauduloasă, încercând în continuare o delimitare a
evitării legale a impozitului, de evaziunea fiscală frauduloasă.
Ulterior, am abordat faptele de evaziune fiscală pe categorii de venituri,
practic demonstrând că există o multitudine de fapte care duc în final la
eludarea legislației fiscale în privința impozitului pe profit, taxei pe valoarea
adăugată, ta xelor vamale, impozitului pe venitul din salarii precum și în ceea ce
privește accizele. Dacă inițial, am privit evaziunea fiscală din perspectiva
veniturilor principale în privința cărora are loc fraudarea, în continuare am
studiat și analizat evaziunea fiscală transfrontalieră, în special având în vedere
regimul de impozitare a schimburilor intracomunitare după intrarea României în
UE.
În acest capitol am arătat modul în care se concretizează evaziunea fiscală
în domeniul TVA și accizelor, în cazul opera țiunilor transfrontaliere, acest gen
de fraudă presupunând un lanț de operațiuni succesive de vânzare -cumpărare,
efectuate în interiorul pieței comunitare cât și pe teritoriul României, scopul
principal fiind ieftinirea bunurilor ce fac obiectul acestor t ranzacții, recurgând la
folosirea unor firme de tip „fantomă” atât pe circuitul documentar, cât și pe cel
bancar. În acest sens am abordat lanțul evaziunii TVA din operațiunile
intracomunitare, arătând principalele forme de manifestare a evaziunii pe acest
segment, exemplificând cazurile prin care unii operatori economici nu -și
declară veniturile. Ulterior, am descris principalele sisteme de fraudare
specifice operațiunilor transfrontaliere, iar după o analiză minuțioasă a practicii

12
fiscale și judiciare din România am arătat că există o tipologie a acestora. Tot în
cadrul acestui capitol, am analizat accizele și taxele vamale, atât din punct de
tehnic , cât și din punct legislativ , arătând cum se concretizează frauda fiscală în
domeniul produselor accizabile și care sunt principalele metode de evaziune în
materia accizelor și taxelor vamale .
Capitolul se încheie prin prezentarea consecințelor pe care le are
fenomenul de evaziune fiscală, arătând că potrivit datelor disponibile aferente
anului 2012, România s -a situat pe locul 6 în rândul statelor europene noi
membre ale UE la eficiența colectării TVA, cu o eficiență a taxării de numai
57%.
Cel de -al treilea capitol, Reglementări în domeniul fiscalității și
evaziunii fiscale, surprinde în prima parte principalel e obligații fiscale ale
agenților economici și politica fiscală a României în perioada de tranziție,
analizând cele mai importante prevederi legislative care guvernează politica
fiscală și evoluția reglementărilor adoptate privind combaterea evaziunii fisc ale.
Tot în această parte am analizat și interpretat regimul juridic actual
privind evaziunea fiscală, aducând în prim plan faptele incriminate de legea
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
În ceea ce privește regimul juridic, am analizat m ăsurile de combatere a
evaziunii fiscale, subiectele, obiectul evaziunii fiscale precum și latura
subiectivă și cea obiectivă a infracțiunii de evaziune fiscală, textul de
incriminare fiind Legea pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale nr.
241/20 05.
În partea a doua a acestui capitol am abordat comportamentul fiscal al
contribuabililor precum și principalii factori care fac aproape imposibilă și
dificilă îndeplinirea spontană a obligațiilor fiscale, precum și măsurile concrete
necesare pentru cre șterea conformării voluntare. Tot în cadrul acestui capitol
am analizat politica fiscală și politica de administrare a veniturilor statului,
efectele pe care le produce evaziunea fiscală atât asupra formării veniturilor
statului cât și asupra economicului, socialului și politicului precum și
actualizarea cadrului legislativ privind politica fiscală și politica de administrare
a veniturilor statului.
Capitolul se încheie prin analizarea conceptului de inspecție fiscală prin
prisma codului fiscal, arătând că obiectul principal al acestei activități este
investigația fiscală și constatarea actelor și faptelor efectuate de contribuabili, în
desfășurarea activității acestora.
Capitolul patru, Metode de prevenire și combatere a fenomenului de
evaziune fiscală tran sfrontalieră, prezintă, pe de o parte, determinarea cauzelor
și strategiilor de combatere a evaziunii fiscale în România, iar pe de altă parte,
prevenirea și combaterea acestui fenomen în țările UE. Inițial au fost surprinse
cele mai semnificative cauze al e evaziunii fiscale, prezentând, totodată,
principalele metode și instrumente de combatere a acestui fenomen . Din

13
analiza efectuată se desprinde concluzia că problema majoră întâmpinată de
autoritățile fiscale este dificultatea de a descoperi la timp, și în mai mare
măsură, evenimentele și faptele relevante, din punct de vedere fiscal.
Conform calculelor Consiliului fiscal, pe baza datelor furnizate de INS,
evaziunea fiscală pentru anul 2013 a fost de 16,2% din PIB, din care 12,2% din
PIB provine doar din TVA, în timp ce gradul de colectare al obligațiilor
bugetare este foarte scăzut.
Pe baza datelor analizate, s -au putut face aprecieri în legătură cu creșterea
taxei pe valoarea adăugată în România, de la 19% la 24%. Astfel, această
creștere pe timp de cri ză a dus la o inflație crescută, prețuri mari pentru
combustibili și, prin urmare, la o slăbire economică accentuată de o puternică
evaziune fiscală. După ce s -a constatat că reducerea TVA la pâine a fost
binevenită ca și componentă socială, ajutând, totod ată, și la reducerea evaziunii
fiscale, reducerea TVA pentru produsele alimentare de la 24% la 9%, începând
cu data de 1 iunie 2015, va reduce cu siguranță povara fiscală, existând șanse
reale de deblocare a pieței muncii. Referitor la reducerea cotei sta ndard de
TVA de la 24% la 20%, începând din data de 1 ianuarie 2016, opinăm că este
un semnal bun pentru relansarea consumului intern, iar extinderea aplicării cotei
reduse de TVA de 9% va genera efecte pozitive semnificative asupra mediului
de afaceri.
Tot în această parte, s -a alocat un spațiu important analizei principalelor
practici și strategii internaționale privind combaterea fenomenului de evaziune
fiscală în materie de TVA intracomunitar, cu accent pe frauda tip ,,carusel”,
precum și aspectelor gen erale privind combaterea evaziunii fiscale în țările
membre UE.
În partea a doua a acestui capitol a fost analizată situația implementării
măsurilor de drept penal și măsurilor administrative la nivelul UE privind
protecția intereselor financiare, dezvolta rea organismelor de drept administrativ
pentru combaterea activităților ilegale îndreptate împotriva intereselor
financiare ale Uniunii, precum și a normelor administrative referitoare la aceste
activități ilegale. În partea finală a capitolului, a fost an alizat fenomenul de
evaziune fiscală în legislația europeană, evidențiind faptul că în ultima perioadă
de timp a existat o tendință crescătoare a puterilor legislative, agențiilor și
organizațiilor interguvernamentale de a se concentra asupra fenomenului d e
evaziune fiscală frauduloasă în UE, prezentând principalele instrumente
elaborate de Uniunea Europeană destinate luptei împotriva acestui fenomen.
Capitolul se încheie cu analiza faptelor de evaziune fiscală, a modului în
care acestea sunt soluționate, exemplificând situația existentă în mai multe state
membre UE, prezentând, totodată, și principalele i nstituții menite să controleze
fenomenul de evaziune fiscală la acest nivel.
Ultimul capitol, Modalități practice de manifestare a evaziunii fiscale
în cazul operațiunilor transfrontaliere . Studii de caz , prezintă cercetările

14
întreprinse cu scopul de a analiza modul de fraudare în materie de TVA, accize
și taxe vamale, specific tranzacțiilor transfrontaliere cu produse petroliere,
contrabanda cu țigări pre cum și frauda privind fondurile bugetului consolidat al
UE, exemplificând modul concret de calculare a prejudiciului în aceste cazuri .
Domeniile studiate sunt relevante și datorită faptului că în ultimii cinci
ani, majoritatea cazurilor ajunse în fața inst anțelor de judecată se referă la
fraudarea TVA -ului și accizelor la produse energetice și țigări, precum și
fraudarea fondurilor bugetului consolidat al UE, toate fiind specifice
operațiunilor transfrontaliere.
Pornind de la ipoteza de lucru descrisă în pr imul studiu de caz, Evaziunea
fiscală la produsele petroliere, a fost evidențiat modul în care neplata accizelor
influențează bugetul de stat și ce efecte negative produce în lanț asupra
resurselor bugetare, evaziunea fiscală prin circuit paralel fictiv, a ferentă
achizițiilor intracomunitare de produse petroliere, fiind metoda cea mai utilizată
de către evazioniști.
Astfel, se poate concluziona că în baza unor documente care atestă
operațiuni nereale, societatea organizatoare a circuitului evazionist a deț inut și
comercializat produse accizabile, fără a se putea stabili de unde provin acestea
și fără a înregistra obligația de plată a accizelor, fapte prin care s -a sustras de la
plata accizelor aferente cantității de produse petroliere comercializate drept
carburant auto, fraudând astfel bugetul statului cu suma totală de 14.007.575
euro.
Prin cel de -al doilea studiu de caz, Fraudarea fondurilor bugetului UE, a
fost evidențiat modul în care f raudarea taxelor vamale și altor taxe speciale a
luat amploare după intrarea României în UE, respectiv după 1 ianuarie 2007.
Din cercetare a efectuată se constată că prin confirmarea în fals a ieșirii
din țară a celor 54 mijloace de transport încărcate cu mărfuri extracomunitare,
înregistrate inițial ca având un regim de t ranzit vamal și, în consecință,
exceptate de la plata taxelor vamale, aceste mărfuri au rămas pe teritoriul vamal
comunitar, fiind puse ilegal în liberă circulație, bugetul consolidat al UE fiind
prejudiciat astfel, cu contravaloarea taxelor vamale și taxe lor speciale
neachitate.
Cel de -al treilea studiu de caz, Contrabanda transfrontalieră cu țigări,
vine să demonstreze că România a înregistrat în anul 2014 cea mai mare
creștere a comerțului ilicit cu țigarete la nivelul Uniunii Europene, iar în UE,
pierde rile generate de acest gen de contrabandă se ridică în prezent la 11
miliarde euro, numărul estimat al țigărilor de contrabandă, care ajung la
consumatori, fiind de 60 miliarde țigarete.
Fenomenul de contrabandă s -a amplificat și mai mult în condițiile în care,
atât în Ucraina, cât și în Moldova, se produc țigări în fabrici clandestine, prețul
țigărilor produse astfel fiind și mai scăzut, situație în care contrabandiștii au
devenit mai interesați de câștiguri mari.

15
Datele analizate, în acest studiu de caz, arată că în țările terțe aflate la
granița cu România, respectiv Ucraina, Moldova, Serbia, prețul țigărilor este
foarte mic, între doi și cinci lei, spre deosebire de statele membre, unde,
accizele și taxa pe valoarea adăugată reprezintă 80 % din prețul de vânzare cu
amănuntul. Cauza principală a acestor diferențe este politica de aplicare a
accizelor, ale căror cote au crescut de la an la an, inclusiv cursul de schimb
care a avut o influență mare în creșterea acestora.
Aceste studii demonstrează că efecte le vătămătoare provocate de
evaziunea fiscală transfrontalieră pot anula beneficiile generate de liberalizarea
comerțului intracomunitar, situație în care este nevoie și de un efort coordonat
la nivel ul UE în vederea combaterii evaziunii fiscale, fiind viz ată în principal o
mai strânsă cooperare între autorități și îmbunătățirea schimbului de informații
relevante. Cunoașterea cauzelor și condițiilor favorizante ale evaziunii fiscale
creează posibilitatea luării de măsuri pertinente, rapide și eficiente de î nlăturare
sau cel puțin de limitare a acestui fenomen nedorit.

CONCLUZII FINALE ȘI RECOMANDĂRI
Pentru mulți analiști, evaziunea fiscală este una dintre bolile societăților
moderne, alături de economia subterană, corupție și altele, iar pentru alții, puțin i
la număr, ea este o atitudine, o manifestare a democrației. Ca orice fenomen
complex, evaziunea fiscală nu poate fi ușor explicată și cu atât mai mult
eradicată.
Prezenta lucrare și -a propus să îmbine atât elemente de teorie economică
generală, cât și mă suri eficace, de utilitate practică, de combatere a evaziunii
fiscale, care să conducă la inversarea tendințelor economiei nefiscalizate.
În literatura juridică, evaziunea fiscală este considerată ca fiind rezultatul
logic al defectelor și inadvertențelor unei legislații fiscale imperfecte, al
metodelor defectuoase prin care se aplică această legislație, precum și al unor
neprevederi și nepriceperi ale legiuitorului, în condițiile unei fiscalități excesive
care este la fel de vinovată ca și cei care săvârșe sc faptele de evaziune.
Indiferent de modul în care a fost definit acest fenomen, evaziunea fiscală
reprezintă, de fapt, neîndeplinirea de către contribuabil a obligațiilor fiscale
stabilite prin lege.
Indiferent de metoda adoptată, la nivel macroeconomic evaziunea fiscală
produce dezechilibre majore, având un impact hotărâtor asupra evoluției
economiei oricărei țări.
Importanța diminuării fenomenului de evaziune fiscală derivă, în primul
rând, din faptul că veniturile publice se constituie din taxele și i mpozitele plătite
către stat, iar din aceste venituri sunt finanțate cheltuielile publice, adică:
 Sănătate;
 Educație;
 Activități culturale;

16
 Siguranță națională;
 Activități sociale;
 Alte servicii publice.
Fenomenul de evaziune fiscală a existat dintotdeaun a și cu siguranță va
exista și în viitor, însă, dimensiunile acestuia, considerate foarte mari, din cauza
informațiilor și datelor mult prea relative, nu vor putea fi stabilite cu exactitate
niciodată.
Pentru a realiza ce înseamnă acest fenomen încă de la începuturile istoriei,
arătăm că în sec. III e. n., romanii își îngropau obiectele din aur și bijuteriile,
pentru a evita plata taxelor impuse pentru astfel de bunuri.
Evaziunea fiscală este o noțiune foarte dificil de precizat, în plus nu există
o definiț ie legală a evaziunii fiscale frauduloase. Dacă se vorbește de evaziune
fiscală, ne gândim în aceeași măsură atât la evaziune fiscală legală sau legitimă
precum și la cea ilegală, la evaziune internațională, la paradisuri fiscale sau alte
refugii, la abuzu l dreptului de a fugi din fața impozitului precum și la libertatea
alegerii căii celei mai puțin impozitate sau de subestimare fiscală și nu, în
ultimul rând, la economia subterană.
De cele mai multe ori, frauda fiscală (evaziunea fiscală frauduloasă)
desemnează o infracțiune la lege și se deosebește radical de evaziunea fiscală
definită ca o utilizare subtilă a posibilităților oferite de lege.
Cu toate acestea, evaziunea fiscală este un termen generic care
desemnează manifestarea de fugă din fața impozit elor. Aceasta este definiția în
sens larg a evaziunii fiscale care ajunge să înglobeze și frauda.
Evaziunea fiscală ilicită are, obligatoriu, un caracter fraudulos, prin
aceasta înțelegându -se acțiunea contribuabilului care încalcă o prevedere legală,
scopul fiind de a nu plăti impozitul datorat.
Evaziunea fiscală este frauduloasă atunci când contribuabilii, obligați să
furnizeze date care să sprijine declarațiile acestora, recurg la disimularea
obiectului impozabil, subevaluând cuantumul materiei impozabi le sau folosind
alte căi de sustragere de la plata impozitului datorat.
În general, e greu să se poată determina toate formele de evaziune de
acest gen. Evaziunea legală sau mai bine spus acceptată sau tolerată exprimă
acțiunea contribuabililor de a ocoli unele obligații de plată prevăzute de lege,
recurgând la diverse combinații neprevăzute de legiuitor. Ea nu poate fi posibilă
decât datorită unor neconcordanțe sau lipsuri ale legii și e frecventă mai ales
atunci când apar noi forme de entități (contribua bili) sau noi categorii de taxe și
impozite.
În prezent, pentru a se sustrage de la plata taxelor și a impozitelor sunt
folosite metode diversificate și sofisticate cum ar fi: firmele fantomă, firmele
conductă, firmele butoi, firmele off -shore, frauda tip carusel.

17
În ecuația fiscalității una dintre variabilele ce trebuie luate în considerare
este înclinația contribuabilului spre evaziune fiscală. Cu cât înclinația este mai
mare, cu atât bugetul statului va înregistra pierderi mai mari de venituri fiscale.
Pe termen scurt, se poate trage concluzia că evazioniștii înregistrează
câștiguri însemnate, în timp ce bugetul statului are de pierdut. Pe termen lung
au de pierdut contribuabilii care nu recurg la evaziune fiscală, prin faptul că
pentru completarea re surselor financiare necesare statului este posibilă ridicarea
fiscalității.
În funcție de efectele evaziunii fiscale, putem constata că în fața acestui
fenomen avem cele două părți active – statul și evazioniștii și contribuabilul
corect, ca parte pasivă. Dacă cele două părți active înregistrează pierderi,
respectiv câștiguri datorită acestui fenomen, contribuabilul corect, aparent, nu
are nici ce pierde și nici ce câștiga din evaziunea fiscală a altora.
Pe termen lung însă, contribuabilul corect care nu r ecurge la evaziune
fiscală va trebui să suporte o creștere a obligațiilor sale fiscale, de plată,
datorate creșterii sarcinii fiscale, ca urmare a sumelor diminuate încasate la
bugetul de stat. Totodată, contribuabilul neevazionist va beneficia, de
aseme nea, de serviciile publice într -o măsură tot mai mică și va deveni și mai
puțin competitiv în raport cu concurenții săi.
Nemulțumirile cetățenilor determinate de sentimentul inechității sociale și
economice, adică condiții economice inegale pentru diferiț i operatori
economici, ce sunt produse sau cel puțin amplificate de ponderea crescută a
fenomenului de evaziune fiscală, pot avea o importanță deosebit de crescută
asupra evoluției sistemului politic, mai ales într -o țară ca România, unde nivelul
de trai ș i puterea de cumpărare pe care o dețin cetățenii sunt destul de reduse.
Ca o concluzie, trebuie menționat faptul că impozitul este o prelevare
exclusiv pecuniară impusă de stat, asupra persoanelor fizice sau juridice, având
drept scop acoperirea tuturor ch eltuielilor publice. În opinia noastră, reducerea
cotelor fiscalității ar asigura ritmicitatea plăților datorate bugetului de stat,
acesta fiind de altfel, sensul reformelor fiscale din țările dezvoltate din Europa,
SUA, Canada.
Indiferent ce măsuri au fo st luate, România a rămas o țară a impozitelor,
fiind denumită de către ziariști „țara lui impozit vodă", prin faptul, că în
continuare avem un număr prea mare de impozite și taxe locale.
În perioada ac tuală evaziunea fiscală reprezintă un fenomen de proporții,
cu implicații reale și alarmante în viața economico -socială. Cauzele care au dus
la acest lucru sunt numeroase, dintre care menționăm:
 Mărimea excesivă a sarcinii fiscale;
 Educația insuficientă a contribuabililor, pe de o parte, și excesul de zel
al organelor fiscale, pe de altă parte;
 O legislație defectuoasă care permite sustragerea de la plata impozitelor.

18
Măsurile de combatere a evaziunii fiscale trebuie să acționeze în
următoarele domenii: leg islativ, administrativ și educațional. În domeniul
legislativ trebuie să se urmărească elaborarea unei legislații fiscale
corespunzătoare, clare, stabile, concise și coerente. De asemenea, este necesară
eliminarea sau anularea reducerilor, deducerilor și e xonerărilor, care sunt
exploatate și dau naștere unor interpretări multiple.
Și România a luat măsuri împotriva evaziunii fiscale frauduloase, dar
acest lucru nu a împiedicat evazioniștii să se oprească. În opinia noastră, factorii
de decizie politică și g uvernul ar trebui să lupte împreună în problema evaziunii
fiscale. Prin punerea în aplicare a măsurilor și obiectivelor enumerate în
prezenta lucrare se pot vedea rezultate concrete și când ne referim la rezultate,
nu avem în vedere eradicarea evaziunii fi scale, pentru că acest lucru nu este cu
putință, ci diminuarea în măsură cât mai mare a acesteia.
Evaziunea fiscală face ca la bugetul României să se strângă mai puțin de
jumătate din taxa pe valoarea adăugată ce s -ar cuveni statului, astfel în anul
2012 î n loc de 19,6 miliarde euro s -a încasat doar 11,2 miliarde euro, iar în anul
2013 în loc de 20,2 miliarde euro s -a încasat doar 11,91 miliarde euro.
Creșterea TVA a făcut evaziunea și mai profitabilă, mai ales în zonele de
graniță cu Bulgaria, Ungaria, Mo ldova și Ucraina.
Evaziunea fiscală este vizibilă în România la nivelul său micro, însă
sumele uriașe se regăsesc la tranzacțiile dintre firmele mari. Acestea speculează
lipsurile legislative și fac evaziune direct, sub protecția autorităților de control
și a factorilor de decizie de la nivel politic.
Evaziunea fiscală poate fi redusă în condițiile unor legi eficiente și ,
bineînțeles, pedepse care să descurajeze manifestarea acestui fenomen.
Economia va avea de câștigat datorită reducerii TVA, va fi stimula tă
creșterea consumului, intensificarea comerțului și a producției de bunuri. De
asemenea, o cotă redusă de TVA va deveni mai puțin tentantă. Totodată,
reducerea TVA va determina crearea de locuri de muncă, ducând implicit la
scăderea șomajului.
Reducerea TVA va avea o contribuție esențială la reducerea evaziunii
fiscale, iar prin efectele imediate de relansare a consumului intern (prin
scăderea prețurilor), devine o pârghie de o importanță majoră pentru
dezvoltarea economiei naționale.
Totodată, noile pre vederi cuprinse în Codul fiscal, aplicabile de la 1
ianuarie 2016, în special privind reducerea cotei de TVA, constituie o măsură
ce duce la creșterea echității, printr -o mai bună distribuție a veniturilor și prin
faptul că multe bunuri devin mai accesibil e, pentru populația cu venituri mici.
Așa cum am arătat mai sus, metoda clasică de evaziune în cazul TVA este
cea referitoare la achizițiile intracomunitare. Practic, anumite firme cumpără
mărfuri din Uniunea Europeană fără TVA, după care vând în piața int ernă cu

19
TVA. Prin urmare, aceste societăți colectează taxa pe valoarea adăugată, dar nu
o mai virează la buget.
O altă metodă de evaziune la tranzacțiile între statele membre ale UE
vizează exporturile fictive, care presupun rambursarea necuvenită a TVA de la
bugetul de stat.
Firmele ,,fantomă” care desfășoară exporturi fictive sau achiziții la prețuri
majorate artificial și ulterior exporturi reprezintă principalele metode prin care
statul este fraudat.
Aceste operațiuni costă România în fiecare an peste 10 miliarde euro,
alături de folosirea și înregistrarea facturilor false, prin care statul este obligat să
acorde rambursări de TVA.
Cât privește evaziunea fiscală frauduloasă cu furnizor fantomă, sistemul
presupune livrări succesive, ajungând la așa numit ul broker, care înregistrează
atât achizițiile, cât și livrările, întocmind pe lângă facturi și documente de
transport, aceasta fiind firma care rămâne cu întreaga sumă reprezentând TVA
ca profit, combinațiile fiind nelimitate.
Din analiza datelor și infor mațiilor din practica judiciară rezultă că acest
tip de evaziune este practicat, în general, pentru produse petroliere, echipamente
IT, cereale, legume, fructe.
Opinăm că dezvoltarea operațiunilor intracomunitare a adus în paralel
multiplicarea sistemelor de evaziune fiscală transfrontalieră. În urma unei
analize minuțioase a practicilor identificate în România am structurat o anumită
tipologie a acestora, arătând că acestea nu sunt limitative, existând posibilități
multiple de organizare și concepere a uno r scheme complexe, prin îmbinarea
unor acțiuni practicate la nivel intracomunitar, extracomunitar, în paralel cu
cele uzitate la nivel intern (pe teritoriul național).
Cum am mai arătat, lucrarea este structurată pe analiza operațiunilor
comerciale transfr ontaliere cu precădere între statele membre, respectiv
achizițiile și livrările intracomunitare, precum și a operațiunilor transfrontaliere
cu terții, cu accent pe mărfurile accizabile specifice operațiunilor de import și
export.
Pe lângă analiza legislaț iei fiscale și a particularităților operațiunilor
intracomunitare, am considerat oportun să imprimăm lucrării și un pronunțat
caracter practic cu exemple și cazuri concrete din practica administrației fiscale
și din jurisprudența comunitară. Totodată, am î ncercat să identificăm și să
interpretăm anumite aspecte fiscale și juridice controversate ce pot reprezenta
sursa fenomenului de evaziune fiscală.
Evaziunea fiscală reprezintă, fără îndoială, direcția principală a economiei
subterane. Acest fenomen este î n interacțiune și în interdependență cu celelalte
componente care caracterizează crimina litatea economico -financiară și redă
adevărata dimensiune a nivelului economiei.

20
Manifestarea fenomenului de evaziune fiscală în forme cât mai
diversificate, derulare a afacerilor subterane într -un mod cât mai organizat, fac
ca acest fenomen să devină o amenințare directă la buna funcționare a
instituțiilor democratice ale statului de drept.
În condițiile extinderii fenomenului de internaționalizare a
infracționalității economico – financiare, evaziunea fiscală devine o problemă
de actualitate aflată în atenția organismelor din diferite state, dar și în vizorul
organismelor internaționale, în special, datorită componentei transfrontaliere a
fenomenului.
Acțiunile desfăș urate de structuri ale crimei organizate din domeniul
economic, favorizate de lipsa de claritate legislativă, precum și de slăbiciunile
administrațiilor fiscale, conduc la mari dezechilibre între cerere și ofertă pe
piețele oficiale, mai ales prin intermed iul piețelor și prețurilor paralele. Astfel,
resursele financiare publice sunt mult diminuate, ceea ce duce la influențarea
deficitului bugetar, în sens negativ. Totodată, contul curent este dezechilibrat
prin transferurile ilegale de capital în afara țări i, ca urmare a operațiunilor
transfrontaliere ilicite.
Pe lângă modalitățile descrise, precizez că în tentația lor de a pl ăti taxe și
impozite mai mici sau de a nu plăti nimic, contribuabilii încearc ă să beneficieze
și de avantajele oferite de c ătre centre le off -shore, care le asigură, totodată,
confiden țialitatea cu privire la rezultatele financiare și identitatea proprietarilor
societ ăților. Aceste zone sunt căutate mai ales de către evazioni ști și afaceri ști
din economiile subterane, din aproape toate ță rile lumii.
Evoluția accizelor încasate la buget, în perioada 2004 -2013 arată că
gradul de colectare este departe de a fi cel ce trebuia să rezulte ca urmare a
creșterii cotelor de accize la principalele produse supuse acestei taxe, precum și
ca urmare a c reșterii consumului la aceste produse.
În această lucrare am îmbinat partea de fiscalitate cu cea juridică pentru o
mai bună înțelegere a fenomenului de evaziune fiscală cât și a modalităților de
comitere a infracțiunilor, folosind în acest sens mai multe exemple.
Practica fiscală internațională a demonstrat că un sistem fiscal modern
trebuie să aibă și componente care să permită educarea și informarea rapidă a
contribuabililor privitor la obligațiile lor, în legătură cu întocmirea corectă a
declarațiilor de impunere, a înregistrării corecte în evidențe, a veniturilor și
cheltuielilor aferente activității desfășurate precum și referitor la pedepsele și
sancțiunile aplicabile în situația încălcării prevederilor legale.
Din punct de vedere administrativ este obligatorie asigurarea structurilor
și instrumentelor administrative adecvate combaterii eficiente a evaziunii
fiscale, crearea unui sistem informațional complex și operativ, precum și
formarea de specialiști de un înalt profesionalism și cu o moralitate impuse de
formele și dimensiunile evaziunii fiscale.

21
Înregistrarea de creșteri la majoritatea posturilor de venituri, în anii 2012
și 2013, arată că România continuă să se bazeze pe impozite indirecte mari, pe
contribuții sociale foarte mari, dar foarte s lab colectate. Încă și mai puțin se
discută de efectele, pozitive sau negative, pe care diversele politici fiscale le
induc în economie, dar și în modelarea comportamentului plătitorilor de taxe.
Din cele arătate, se desprinde concluzia că este necesară c ât mai urgent
restructurarea fiscalității românești și a modului în care se face administrarea,
în așa fel încât sistemul de impozite și taxe să funcționeze mai eficient și să
conducă la creșterea încasărilor acestora, ceea ce ar avea un impact hotărâtor
asupra creșterii resurselor bugetare cu impact pozitiv asupra creșterii
economice.
Politica fiscală în România trebuie regândită. Promisiunea făcută de toate
echipele guvernamentale a vizat inclusiv simplificarea sistemului fiscal, și cu
toate acestea, Ro mânia încă are prea multe taxe iar politica fiscală se bazează
încă pe taxele mari, CAS și TVA.
Strategiile de așezare a impozitelor pe baza obiectivelor politicii statului
în domeniul fiscalității, influența disciplinei fiscale în combaterea economiei
subterane și a evaziunii fiscale frauduloase, perfecționarea metodelor și
procedeelor folosite de aparatul fiscal în așezarea, perceperea și controlul
impozitelor, sunt probleme de maximă importanță pentru asigurarea alimentării
sistemului de bugete publice c u resursele minime necesare.
Administrația fiscală are nevoie să se bazeze în combaterea evaziunii
fiscale frauduloase pe trei faze diferite ale tratamentului contribuabilului:
prevenirea evaziunii prin asigurarea serviciilor adecvate, intensificarea
verificărilor generale și depistarea evaziunii fiscale într -un mod specializat.
Dacă inițial, am privit evaziunea fiscală din punct de vedere al încadrării
în sfera legalului sau ilegalului, pornind de la încadrarea comportamentului
contribuabililor, ulterior , am abordat evaziunea fiscală frauduloasă
transfrontalieră prin exemplificarea metodelor de fraudare a accizei în cazul
produselor energetice precum și fraudarea TVA aferentă tranzacțiilor
transfrontaliere.
Politica fiscală, utilizând impozitele, genereaz ă efecte de natură
psihologică, financiară, economică și socială asupra mediului economico -social.
Puterea publică care își dă seama de realitatea consecințelor acțiunii
impozitelor adoptă, ca soluție, modificări ale structurii sistemului fiscal, în
scopu l modulării efectelor în concordanță cu finalitățile dorite. În consecință,
amploarea finalităților urmărite influențează asupra caracteristicilor tehnice ale
impozitelor, iar acestea asupra efectelor micro și macroeconomice.
În acest sens, este de preciza t că, disciplina financiară permite crearea
resurselor bugetare necesare alocării de fonduri pentru creșterea economică, în
special prin impozitele directe și indirecte.

22
Pentru înțelegerea acestui fenomen a fost necesar să se scoată în evidență
care dintre aceste impozite au o contribuție mai mare în cazul României și care
este dinamica acestora în comparație cu alte state.
Impozitele indirecte sunt folosite ca pârghii de influențare asupra
activității agenților economici, realizându -se în principal, sub fo rma impozitelor
pe consum, percepându -se la vânzarea anumitor mărfuri sau la efectuarea
anumitor servicii. Ele se realizează de la toți cei care consumă bunuri din
categoria celor impuse de veniturile, averea sau situația personală a acestora.
În România, veniturile fiscale și bugetare sunt dependente de veniturile
din taxele și impozitele indirecte (TVA, accize), în timp ce, în Uniunea
Europeană, contribuțiile celor trei mari categorii de impozite și taxe (impozite
directe, indirecte și contribuții social e) la formarea veniturilor, sunt relativ
apropiate.
Impunerea de constrângeri rău -platnicilor și diminuarea nivelului nominal
al impozitelor pe partea de venituri ar trebui să ducă la lărgirea bazei de aplicare
și creșterea eficienței în colectare.
Dezvolt area și implementarea unei strategii fiscale moderne și predictibile
pe termen mediu și lung ar fi esențială în contextul concurenței ce se manifestă
între statele europene pentru atragerea de noi investiții și crearea de noi locuri
de muncă.
Situația actu ală relevă vulnerabilitatea crescută a economiei României în
fața crizei mondiale din cauza economiei subterane, a ratei scăzute de colectare
a taxelor și impozitelor, precum și a lipsei de predictibilitate fiscală, situație în
care s -ar impune reducerea e conomiei subterane prin pedepse severe pentru cei
care fac evaziune fiscală, inclusiv reformarea instituțiilor de control și alte
măsuri necesare pentru descurajarea acestor fapte.
Conform calculelor Consiliului fiscal pe baza datelor INS, evaziunea
fiscal ă are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 16,2% din
PIB în anul 2013. Dacă România ar colecta impozitele și taxele pe care le are la
maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană, în
condițiile în care, nivelul legal al principalelor taxe și impozite în România este
mai mare decât media europeană (la nivel european, România are a 3 -a cea mai
mare cotă standard de TVA și a 7 -a cea mai mare povară fiscală pe muncă –
generată în special de CAS).
Creșterea pe timp de criză a taxei pe valoarea adăugată în România (de la
19% la 24%) a dus la o inflație crescută, prețuri mari pentru combustibili și,
prin urmare, la o slăbire economică accentuată de o puternică evaziune fiscală.
Atunci când sarcinile fiscale asupra unei materii impozabile sunt
împovărătoare contribuabilii vor încerca cu siguranță să evite impunerea,
folosind diferite metode.
În primul studiu de caz cu produse petroliere am arătat că p e lângă
fraudarea TVA aferentă tranzacțiilor transfrontaliere începută odată cu

23
integrarea României în UE, o prezență de necontestat a devenit frauda privind
accizele, la început, la produsele alcoolice și tutun, culminând cu produsele
petroliere.
Acești operatori economici, nu numai că nu au achitat acciza aferentă
cantități lor achiziționate de la furnizori și livrată în realitate către beneficiari din
țară, dar, au întocmit și documente specifice neconforme cu realitatea, din care
rezultă că motorina aprovizionată a fost livrată în totalitate către alte state
membre, în regi m de antrepozitare, prin urmare tot în regim suspensiv de la
plata accizelor aferente și a TVA.
Așa cum am arătat mai sus, metodele sunt multiple, dar cele mai uzitate
sunt cele aferente achizițiilor intracomunitare de produse petroliere slab
accizate și m imarea producției unor astfel de produse în antrepozite autorizate,
situație în care lucrarea de față a analizat datele publice referitoare la astfel de
situații, acestea având ponderea cea mai mare în frauda cu produse petroliere.
Din cercetarea efectuată s-a ajuns la concluzia că după aderare, una dintre
metodele rafinate de fraudare a taxelor vamale a devenit vămuirea în regim
simplificat, metodă folosită și în alte state membre UE.
Metoda se bazează, în principal, pe solicitarea unui regim vamal de
import, care presupune efectuarea formalităților vamale pentru mărfurile
importate de către importator într -un stat membru, folosind codul de înregistrare
în scopuri de TVA al altui operator, care este, în fapt, beneficiarul final al
bunurilor importate, și c are, de regulă, se află în alt stat membru, pentru ca
acesta să declare și să plătească TVA – ul pentru aceste mărfuri de import,
ulterior. Am arătat că scopul acestor operațiuni este fraudarea TVA aferentă
operațiunilor de import.
De asemenea, referitor la intrarea neregulată a unor mărfuri pe teritoriul
comunitar, s -a concluzionat că punerea sub sechestru a mărfurilor introduse în
spațiul vamal comunitar cu încălcarea formalităților vamale, care are loc după
ce mărfurile au trecut de cel mai apropiat punct vamal ce se află în interiorul
acestui teritoriu și care intervine practic din întâmplare, nu poate determina
stingerea datoriei vamale, și prin urmare, pentru acestea se datorează taxele
vamale prevăzute în tariful vamal comunitar, accizele și taxa pe va loarea
adăugată, aferente.
În vederea identificării cazurilor de nedeclarare sau declarare parțială a
tranzacțiilor la TVA, este necesară analizarea datelor din declarațiile 390 și 394.
În acest sens, organele de control trebuie să efectueze controale
încrucișate, folosind metodele de analiză asistată de sistemele informatice
specializate pentru TVA.
Exprimăm opinia că strategiile de control vor trebui să se bazeze,
exclusiv, pe analiza de risc, pentru îmbunătățirea selecției contribuabililor și a
sectoar elor cu risc ridicat. Este o orientare absolut necesară, având în vedere că
toate statele membre ale Uniunii Europene utilizează această metodă.

24
Deși există și au personal suficient, oficiile fiscale locale nu au eficiența
așteptată, în multe situații dato rită sistemului de funcționare al acestor instituții,
iar datorită întârzierilor în ceea ce privește controlul și eficientizarea actelor de
impunere este necesară utilizarea și îmbunătățirea sistemelor informatice.
Pentru creșterea gradului de colectare a taxelor este absolut necesară o
reformă profundă a administrării taxelor și impozitelor.
Apreciem că prin înființarea unui departament de informații financiare,
Agenția Națională de Administrare Fiscală va putea să prevină și să combată cu
succes evaziu nea fiscală din ce în ce mai complexă, desfășurată prin moduri de
operare din ce în ce mai sofisticate, foarte greu de depistat prin metodele clasice
de verificare.
Totodată, considerăm că se impune înființarea unui Institut specializat în
pregătirea și fo rmarea de personal calificat pentru Agenția Națională de
Administrare Fiscală.
Ne exprimăm opinia că strategiile de control pe viitor vor trebui să se
bazeze, exclusiv, pe analiza de risc, pentru îmbunătățirea selecției operatorilor
economici și a domeniil or de activitate cu risc ridicat, având în vedere eficiența
utilizării acestei metode la nivel european.
Analiza de risc îmbunătățită va permite reproiectarea procedurilor de
programare a acțiunilor de control. Procesul de informatizare a activității de
inspecție fiscală va continua prin achiziționarea de noi licențe pentru controlul
electronic și dezvoltarea aplicațiilor informatice, pentru emiterea și valorificarea
documentelor utilizate în cadrul inspecției fiscale.
Pentru a putea efectua analize fiabil e și pentru o mai bună fundamentare a
deciziilor, Agenția Națională de Administrare Fiscală va trebui să deruleze pe
viitor un proces de estimare a dimensiunii decalajului fiscal, ce reprezintă
diferența dintre valoarea totală a impozitelor ce pot fi gener ate în economie și
impozitele efectiv declarate și încasate.
Supravegherea mișcării produselor accizabile și a antrepozitelor fiscale,
inclusiv în zonele limitrofe, este o activitate prioritară pentru control. Totodată,
este necesară monitorizarea în cont inuare a livrărilor intracomunitare pe
domenii de risc, prin sistemul „trafic control”.
O altă direcție de acțiune este monitorizarea contribuabililor nou înființați,
înregistrați în scopuri de TVA, dacă dețin capacitatea de a desfășura activitatea
economi că pentru care au fost autorizați.
Identificarea și atragerea răspunderii solidare a persoanelor care creează
firme ,,fantomă”, în vederea evitării plății taxei pe valoarea adăugată,
reprezintă, de asemenea, un element important, care prin eliminare, va co nduce
la creșterea considerabilă a conformării voluntare în domeniul taxei pe valoarea
adăugată.

25
Trebuie acordată o atenție specială situațiilor în care contribuabilii au
dreptul la rambursarea TVA, dar nu solicită rambursarea sumelor cuvenite în
vederea eliminării subiectivismului.
Pentru îmbunătățirea imaginii publice a activității de inspecție fiscală este
obligatorie dezvoltarea capacității de coordonare a inspecției fiscale de la nivel
central. Totodată, trebuie să continue procesul de extindere a in formatizării
activității de inspecție fiscală, prin automatizarea și integrarea procesului de
analiză de risc, în vederea selectării, planificării și analizării rezultatelor.
Se impune crearea unui sistem de control, în care să fie evitate în totalitate
relațiile de orice fel între organele de control și operatorii economici, astfel
încât, în practică să prevaleze în mod obligatoriu independența organelor de
control. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar ca mecanismele de
control să se bazeze pe cel puțin patru principii: independență, promptitudine,
adecvare și control public.
Personalul specializat în control electronic trebuie să -și perfecționeze
cunoștințele tehnice prin participarea la cursuri și schimburi de bune practici
atât în străinătate , prin inițierea de schimburi de experiență, cât și în țară.
Statele zonei euro au nevoie de îmbunătățirea disciplinei fiscale și a
mecanismelor comunitare prin care sunt sancționate țările care încalcă regulile
bugetare, în viitorul apropiat fiind nereali st să se înfăptuiască o politică fiscală
comună a zonei euro, dar pot fi întreprinse măsuri pentru a asigura stabilitatea
politicilor fiscale individuale, plecând chiar de la aplicarea de sancțiuni în cazul
țărilor care încalcă regulile de disciplină buget ară.
Printre cele mai importante metode de combatere a evaziunii fiscale
amintesc: asigurarea unui cadru stimulativ pentru dezvoltarea mediului
economic privat și public, prin simplificarea sistemului de taxe și promovarea
unor măsuri de consolidare a tran sparenței, stabilității și predictibilității;
eficientizarea sistemului fiscal și continuarea procesului de armonizare a
legislației naționale cu legislația comunitară, prin transpunerea în legislația
națională a directivelor adoptate la nivel european în domeniile TVA și accize.
Combaterea evaziunii fiscale este importantă pentru a se asigura, atât
protecția veniturilor, cât și încrederea cetățenilor în corectitudinea și eficacitatea
sistemelor de impozitare.
Pentru a răspunde acestor provocări, cât și pen tru a ajunge la un acord
asupra aspectelor ce trebuie puse în aplicare la nivelul UE, în privința cărora nu
s-a ajuns încă la un acord, statele membre trebuie să întreprindă reforme în
acest sens, o abordare coordonată la nivelul UE putând crește capacitat ea
colectivă de a combate evaziunea fiscală și de a promova standarde ridicate de
guvernanță fiscală.
Conform datelor deținute de Comisia Europeană, statele membre nu
colectează decât aproximativ jumătate din veniturile din TVA pe care le au la
dispoziție. Studiile efectuate privind deficitul de colectare a TVA face parte din

26
eforturile Comisiei de a reforma strângerea acestor taxe în Europa și de a reduce
evaziunea fiscală.
Evaziunea fiscală constituie un fenomen economico -social extrem de
nociv, iar permi sivitatea legislativă precum și cea a autorităților competente,
coroborate cu un grad al fiscalității extrem de ridicat, mai ales pentru o țară în
tranziție către economia de piață autentică, reală și viabilă, au condus la crearea
unui mediu propice dezvol tării practicilor evazioniste.
Corupția instituționalizată, premiză a evaziunii fiscale, nu doar că oferă
protecție acestei maladii economice și sociale, ba chiar o susține, o încurajează,
profită de pe urma ei, obținând atât foloase materiale, cât și câș tigând capital
electoral, amânând măsuri drastice în privința unor firme cu datorii extrem de
mari.
În perioada post -revoluționară, în România, s -au cristalizat grupuri
infracționale formate din politicieni, oameni de afaceri și persoane din
administrație, care au acționat pentru influențarea deciziilor economice
semnificative la nivel național, județean și local, în scopul obținerii unor foloase
necuvenite pentru membrii săi.
Profitând de funcțiile deținute, unii oameni politici împreună cu alte
persoane i nfluente din mediul economic, și -au subordonat administrația publică
locală, mult prea politizată, care a devenit un instrument de promovare a
intereselor acestora, în disprețul și în dauna interesului public.
Odată cu acumularea de experiență infracțional ă, grupurile au folosit
moduri de operare tot mai sofisticate pentru încasarea foloaselor necuvenite,
prin disimularea acestora în prețul de achiziție a unor mărfuri, utilaje și servicii,
pe care plătitorii foloaselor necuvenite le -au cumpărat, prin interm ediul unor
societății off -shore, puse la dispoziție de persoanele atrase în aceste grupuri.
Apreciez că pentru a avea o reglementare coerentă și eficientă a măsurilor
de combatere a evaziunii fiscale trebuie avute în vedere câteva aspecte
esențiale:
 Reglem entarea taxelor și impozitelor, în așa fel, încât să fie
suportabile pentru contribuabili;
 Accentuarea descoperirii faptelor de evaziune fiscală, cu impact
asupra contribuabililor comparativ cu sancțiunile penale în sine;
 Identificarea unor mecanisme care să determine contribuabilul să -și
îndeplinească obligațiile fiscale constrâns de necesitatea desfășurării activității;
 Realizarea unui sistem de evidență public, al persoanelor fizice și
juridice care sunt implicate în activități de evaziune fiscală;
 Regl ementarea cât mai clară și accesibilă a faptelor de evaziune
fiscală, astfel încât să fie evitate problemele de interpretare a legii;
 Creșterea nivelului de pregătire profesională a funcționarilor din
cadrul organelor de control fiscal și stabilirea unui s istem transparent și
echitabil de stimulente pentru aceștia;

27
 Comunicarea permanentă la nivel comunitar cu autoritățile din
statele membre;
 Perfecționarea permanentă a sistemelor informatice interconectate;
 Supravegherea informatică și analiza de risc pentr u operațiunile
intracomunitare.

Contribuțiile aduse prin prezenta lucrare pot fi sintetizate, după cum
urmează:
 Analizarea literaturii de specialitate în vederea clarificării
conceptelor de fiscalitate, suveranitate fiscală, politică fiscală, evaziune fis cală,
evaziune fiscală frauduloasă și expunerea teoriilor economice care au abordat
aceste concepte;
 Analizarea c onceptelor de fiscalitate în context național și european,
având în vedere aspectele privind evaziunea fiscală în societatea contemporană
în co ntextul fenomenului de globalizare ;
 Clarificarea conceptelor de evaziune fiscală legală și evaziune
fiscală frauduloasă;
 Analizarea faptelor de evaziune fiscală pe categorii de venituri;
 Descrierea evoluției obligațiilor fiscale datorate, în urma
desfășur ării activităților economice, cu precădere a derulării operațiunilor
transfrontaliere;
 Identificarea cadrului legislativ actual care creează dificultăți în
situația depozitării unor produse în regim suspensiv de accize;
 Stabilirea importanței tranzacțiilor electronice în cadrul economiei
subterane;
 Explicitarea mecanismului prin care evaziunea fiscală conduce
direct și obligatoriu la diminuarea substanțială a veniturilor bugetului statului;
 Descrierea mecanismului fraudei de tip carusel;
 Identificarea princ ipalelor tipuri de evaziune fiscală frauduloasă la
regimul TVA și explicitarea acestora;
 Descrierea l anțului evaziunii TVA din operațiunile intracomunitare;
 Explicitarea mecanismului evaziunii fiscale frauduloase cu furnizor
fantomă, circuit paralel fictiv și altor modalități utilizate pe scară largă atât în
România cât și în alte state membre;
 Analizarea, din punct de vedere legislativ, a politicii fiscale a
României și a politicii fiscale la nivel european, respectiv a modului în care UE
și România partic ipă la combaterea fenomenului de evaziune fiscală
frauduloasă, a economiei subterane, a fenomenului de contrabandă și spălare a
banilor;
 Analizarea conceptelor de accize și taxe vamale, precum și
prezentarea evoluției acestora în perioada 2004 -2013;

28
 Ident ificarea și explicitarea modului în care se concretizează
evaziunea fiscală frauduloasă în domeniul produselor accizabile și care sunt
principalele metode de fraudare în cazul produselor energetice;
 Identificarea și explicitarea modului în care se concreti zează frauda
la import și a principalelor metode de fraudare a taxelor vamale;
 Explicitarea unor aspecte juridice privind stabilirea taxelor și
impozitelor pentru bunurile introduse în țară prin contrabandă;
 Identificarea cadrului legislativ pentru preveni rea și combaterea
evaziunii fiscale, clasificarea infracțiunilor de evaziune fiscală, urmată de
observații pe marginea modalității de reglementare a acestora;
 Clarificarea distincției între infracțiune și contravenție, în funcție de
perioada fiscală aplica bilă și de durata întârzierii;
 Analizarea măsurilor de creștere a conformării voluntare a
contribuabililor;
 Explicitarea obiectivelor principale ale activității de inspecție fiscală
cât și a modului de desfășurare a controlului fiscal;
 Analizarea măsurilor de reformare a administrației fiscale;
 Stabilirea principiilor pe care să se bazeze controlul fiscal
(independență, promptitudine, adecvare și control public), astfel încât, în
practică să prevaleze în mod obligatoriu independența organelor de control;
 Identificarea celor mai semnificative cauze și efecte ale evaziunii
fiscale;
 Identificarea și analizarea celor mai eficiente măsuri de combatere a
evaziunii fiscale pornind de la cunoașterea cauzelor acestui fenomen, luând în
considerare toate implicațiile economice, sociale, financiare și morale pe care le
impune existența faptelor de sustragere de la plata obligațiilor fiscale legale;
 Clarificarea rolului Agenției Naționale de Administrare Fiscală în
prevenirea, descoperirea și combaterea evaziunii fiscale frauduloase și fraudei
vamale;
 Analizarea metodelor de combatere a evaziunii fiscale în alte state
membre ale UE;
 Identificarea principalelor instrumente ale UE și definirea rolului
Instituțiilor Europene cu privire la detecția și monitorizarea evaziunii fiscale
frauduloase cât și la lupta împotriva corupției și oricărei activități ilegale care
dăunează intereselor financiare ale Comunității;
 Realizarea unui studiu de caz cu privire la fraudarea accizelor la
produsele petroliere, la nivelul României, prin care s -a demonstrat impactul pe
care îl are acest fenomen asupra veniturilor bugetului de stat;
 Realizarea unui studiu de caz cu privire la fraudarea fondurilor
bugetului consolidat al UE, prin care s -a demonstrat impactul pe care îl are
acest fenomen asu pra veniturilor acestui buget;

29
 Realizarea unui studiu de caz cu privire la contrabanda
transfrontalieră cu țigări, la nivelul României, prin care s -a demonstrat impactul
pe care îl are acest fenomen asupra bugetului de stat.
Legile fiscale trebuie să fie s imple, precise și relativ stabile, să se facă o
deosebire clară între cazurile când legile sunt încălcate cu intenția de fraudare
sau când sunt încălcate din culpă, din neglijență, sau din cauze independente de
voința contribuabilului, fiind necesar să se reorganizeze controlul și verificările
fiscale. Totodată, este necesar ca BNR să elaboreze norme clare cu privire la
documentele și condițiile de plată ce trebuiesc îndeplinite de către persoanele
fizice.
În urma studiilor și analizelor efectuate, în lucra rea de față, considerăm
oportună prezentarea următoarelor recomandări și propuneri:
 Sistematizarea și corelarea legislației fiscale cu ansamblul cadrului
legislativ din economie;
 Asigurarea stabilității legislației fiscale de bază, deoarece
schimbarea fr ecventă a acesteia creează posibilitatea manifestării fenomenului
evazionist;
 Adoptarea unei politici fiscale în raport cu tratamentul care trebuie
aplicat contribuabilului, bazat pe profilul fiscal și riscul acestuia;
 Promovarea de către administrația fis cală a unui alt tip de control,
bazat pe controlul situației curente a activităților, în momentul în care acestea
au loc;
 Organizarea de structuri specializate în controlul contribuabililor cu
risc ridicat, atât în momentul înregistrării fiscale, cât și ul terior;
 Efectuarea cu prioritate a controlului prin sondaj, bazat pe o analiză
eficientă a factorilor de risc și pe un plan secundar a controlului permanent,
excesiv;
 Evaluarea permanentă a indicatorilor de eficiență și calitate a
activității efectuate de către organele de control fiscal:
 Stabilirea unui raport optim între salariu și stimulente, pentru
reprezentanții aparatului fiscal;
 Efectuarea controlului încrucișat la regimul TVA, cu utilizarea
obligatorie a bazelor de date și sistemele informatice int erconectate;
 Operaționalizarea verificărilor ANAF prin programe automatizate
de analiză a informațiilor obținute în urma analizei de risc;
 Eliminarea regimurilor de favoare și o mai bună corelare a
facilităților fiscale;
 Sancționarea și descurajarea pr acticilor evazioniste prin acțiuni
ferme ale autorităților publice;
 Acordarea unui interes sporit al autorităților de control asupra
inducerii stării de insolvență a unor societăți comerciale și al înființării sau

30
preluării prin interpuși a părților social e ale unor societăți comerciale „curate”,
înregistrate ca plătitoare de TVA;
 Adaptarea organelor de control ale ANAF la noile manifestări ale
fenomenului de evaziune fiscală transfrontalieră și implicarea acestora în
activitatea judiciară în ceea ce priveș te identificarea infracțiunilor și a
autorilor acestora;
 Orientarea într -un grad cât mai mare a capacității de inspecție a
organelor de control către domeniile de activitate cu risc fiscal ridicat;
 Editarea periodică a unor publicații specializate privind
interpretarea unitară a cadrului normativ, în ceea ce privește identificarea și
combaterea evaziunii fiscale;
 Efectuarea de controale eficiente privind circulația și depozitarea
produselor accizabile, cu prioritate a produselor petroliere, produselor alco olice
și produselor din tutun;
 Intensificarea și concentrarea acțiunilor de control pe anumite
grupări infracționale, pe anumite produse pretabile la evaziune sau metode de
evaziune fiscală, în vederea descurajării afacerilor ilicite;
 Dezvoltarea capacită ții administrative a României, în domeniul
combaterii evaziunii fiscale, astfel încât să poată coordona și asigura calcularea,
colectarea, plata și controlul corect al resurselor financiare proprii.
Așa cum am arătat mai sus, evaziunea fiscală face ca la b ugetul României
să se strângă mai puțin de jumătate din taxa pe valoarea adăugată ce s -ar cuveni
statului. În acest sens, o reformă profundă a administrării taxelor și impozitelor
în România țintită în direcția creșterii gradului de colectare a taxelor est e
absolut necesară, fiind și de natură să creeze spațiul fiscal necesar pentru
reducerea poverii fiscale pe munca salarială, aflată încă la un nivel foarte înalt.
Lucrarea lansează o serie de provocări în ceea ce privește cercetarea
ulterioară, astfel ne propunem următoarele direcții viitoare de cercetare :
 Depistarea incipientă a evaziunii fiscale frauduloase, condiție de
bază în prevenirea și combaterea corupției în lanțul evaziunii fiscale;
 Jurisprudența Curții Europene de Justiție, privind abuzul legisl ației
comunitare în legătură cu evaziunea fiscală la impozitul pe venit;
 Analiza rambursărilor de TVA pentru operatorii economici
implicați în lanțul de evaziune fiscală frauduloasă prin firme legate, prin
controale încrucișate în baza declarațiilor inform ative.
În final, dorim să accentuăm ideea conform căreia, o biectivul principal
al administrației fiscale privind taxa pe valoarea adăugată trebuie să fie
combaterea evaziunii fiscale frauduloase, în scopul aducerii tuturor
operațiunilor economice în spațiu l impunerii fiscale și al creșterii gradului de
colectare a sumelor la bugetul general consolidat al statului.

31
BLIOGRAFIE SELECTIVĂ

A. Cărți de specialitate
1. Bîrle, Vasile, Frauda fiscală, Editura Teora, 2005;
2. Brezeanu, Petre, Fiscalitate: concepte, m odele, teorii, mecanisme și practici
fiscale , Editura W.K., 2010 ;
3. Costea, Ioana -Maria, Combaterea evaziunii fiscale și frauda comunitară,
Editura C. H. Beck, București, 2010;
4. Cristuș, Nicoleta, Evaziunea fiscală și spălarea banilor , Ediția a III -a,
Editur a Hamangiu, București, 2011;
5. Florescu, Dumitru A.P.; Bucur, Dan; Mrejeru, Theodor; Pantea, Marius;
Martinescu, Andreea; Manea, Vasile, Evaziunea fiscală , Editura Universul
Juridic, București, 2013;
6. Hoanță, Nicolaie, Economie și finanțe publice , Editura Pol irom, Iași, 2000;
7. Hoanță, Nicolaie, Evaziunea fiscală , Editura Tribuna Economică, București,
1997;
8. Hoanță, Nicolaie, Evaziunea fiscală , Ediția a II -a, Editura C. H. Beck,
București, 2010;
9. Hopfel, Frank, National Report of Austria , în M. Delmas Marty, M.;
Vervaele, J.A.E. (coord.), The implementation of the Corpus Iuris in
thememberstates , Editura Intersentia, Antwerp / Groningen / Oxford, 2000;
10. Martinez, Jean -Claude, La fraude fiscale , Editura PUF, Paris, 1990;
11. Mehl, Lucien; Beltrame, Pierre, Le sisteme f iscal francais , PUF, Paris,
1992;
12. Șaguna, Dan Drosu, Drept financiar și fiscal , Editura All Beck, București,
2003;
13. Vîrjan, Bogdan, Infracțiunile de evaziune fiscală , Editura C. H. Beck,
București, 2011;
B. Lucrări și articole de specialitate ;
1. Pantea, Mari us; Șanta, Ovidiu; Orza, Carla Nicoleta, articol Evaziunea
fiscală în domeniul economico -financiar în România țară membră a Uniunii
Europene. Studiu de drept comparat , publicat în „Revista de Investigare a
Criminalității”, vol. IV, nr. 2/iulie -decembrie 20 11, Editura Universul
Juridic,;
2. Study to quantify and analyse the VAT Gap in the EU -27 Member States ,
2012 , document disponibil on -line www.europarl.europa.eu/meetdocs/
2014_2019/…/pr/…/1039468ro .
C. Documente, regulamente, acorduri și rapoarte oficiale, legislație
1. ***, Legea 241 din 15.07.2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii
fiscale;

32
2. ***, Legea 571/2003 privind Codul fiscal, modificată și completată;
D. Pe riodice, reviste, statistici
1. Baza de date a Uniunii Europene, disponibilă on -line: http://epp.eurostat.
ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
2. Baza de date statistice a Comisiei Europene, disponibilă on -line:
http://ec.europa . eu/competition/cartels/statistics/statistics.pdf
SITOGRAFIE
1. European Commission, http://ec.europa.eu/romania/new s/23102014_pierderi
_de_ miliarde de euro_din_cauza_deficitului_de_incasare_a_ tva ro.htm ;
2. European Commission, Taxatin Customs, http ://ec.europa.
eu/taxation_customs /dds2/taric/ taricconsultation .;
3. European Commission, http://eur -lex.europa.eu/ro/index.htm ;
4. Consiliul Fiscal, http://www.consiliulfiscal.ro/ ra-2013.pdf ;
5. Institutul Național de Statistică, http://www.insse.ro/cms/rw/pages
/index.ro.do ;
6. Ministerul Finanțelor Publice, www.mfinante.ro/ ;