Metode de Cercetare Educationala

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

PROF. UNIV. DR. CORNELIA ȘTEFĂNESCU

MASTERAND:

Ramona Bănică (Linte), Anul II

2016

CUPRINS

ALEGEREA ȘI DEFINIREA TEMEI DE CERCETARE ……….…… 3

Definirea temei de cercetare ………………………………………… 3

PREZENTAREA CONTEXTULUI TEORETIC AL PROBLEMEI CERCETATE, OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR ……… 5

II.1 Creativitatea ………………………………………………… 5

II.1.1 Definirea creativității …………………….………………………… 5

II.2 Educația nonformală ……………………………………………… 8

II.2 Metode și tehnici specifice în educația nonformală …………….… 14

FORMULAREA OBIECTIVELOR ȘI A IPOTEZEI CERCETĂRII ……………………………………………………………………….18

PREZENTAREA METODICII CERCETĂRII ………………….…22

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………. 25

Anexa 1 ……………………………………………………………… 27

Anexa 2 …………………………………………………………… 32

ALEGEREA ȘI DEFINIREA TEMEI DE CERCETARE

Tema este de actualitate și se înscrie în domeniul științelor educației, abordarea fiind de tip practic-aplicativ, vizând punerea în practică în cadrul educației nonformale a activității centrate pe elev, caracteristică pedagogiilor alternative, dar și a educației nonformale, prin folosirea unor metode specifice, în vederea dezvoltării creativității copiilor. Experimentul propus este restrâns, vizând stimularea creativității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală.

Definirea temei de cercetat

Viitorii profesori au nevoie de un mentor care să le îndrume pașii pe cărările nedescoperite ale educației din postura de educator.

În calitate de profesor, studentul trebuie să știe că activitatea sa nu se rezumă doar la activitățile planificate în programa școlară obligatorie, respectiv în planificarea anuală sau semestrială a materiei. Un profesor bun își depășește limitele și își organizează întreaga muncă în funcție de cerințele elevilor săi, de abilitățile pe care dorește să le dezvolte educabililor săi.

Activitățile extrașcolare dau posibilitatea cadrului didactic să reconsidere modul de abordare a materiei dintr-o perspectivă plăcută și utilă, ușor asimilabilă de către elevi. Acestea pot fi aplicate atât în mediul educativ formal, cât și în cel nonformal.

Am ales această temă deoarece consider că activitățile extrașcolare, indiferent de felul lor, reprezintă o parte foarte importantă din activitatea unui cadru didactic. În timp ce participă la realizarea unui proiect educațional, elevii au posibilitatea să se descopere, să observe că dețin abilități despre care nu puteau afirma că le au, să se vizualizeze în situații diverse, provocatoare ale creativității, comunicării, conlucrării și să conștientizeze valori noi, modele reale ale viitorului proiectat.

Importanța acestei teme este maximă bazându-mă în această afirmație pe cele enumerate mai sus. Conștientizarea beneficiilor este la un nivel superior abia după ce ai realizat un proiect educațional și ai descoperit rezultatele pe mai multe planuri ale acestuia.

Până în acest moment nu există cărți sau ghiduri care să-i îndrume pe viitorii profesori cum să abordeze activitățile extrașcolare, ce tipuri de activități pot aborda și cum să le realizeze, cum să le transpună în scris, ce etape trebuie să urmărească, cum să încheie un parteneriat complementar proiectului educațional propus și ce rol au acestea. De asemenea, ei trebuie să conștientizeze modul în care se dezvoltă cultura instituțională datorită proiectelor educaționale și a parteneriatelor încheiate.

Proiecte și parteneriate au existat de foarte mult timp, dar nu erau conștientizate, nu erau subliniate prin realizarea în scris a acestora, prin legalizarea tuturor pașilor inițiați. Și domnul Trandafir își depășea limitele lecțiilor prin ceea ce făcea, dar aceste activități nescrise în planificări nu se numeau proiecte. Și atunci exista cooperare între școli și instituții, dar nu se încheiau protocoale sau parteneriate între școală, societate și familie. Scopurile erau aceleași, dar nu erau evidențiate clar în documente școlare. Existau obiective, grupuri țintă, cadre didactice implicate, finalități, dar nu erau dezvoltate în scris și susținute prin documente, ci doar se realizau.

Această temă este de foarte mare actualitate atât pentru cadre didactice, cât și pentru elevi deoarece acum se pune un accent deosebit în cariera didactică pe activitățile extrașcolare susținute, contribuind la acordarea unui calificativ bun, respectiv la delimitarea profesorilor merituoși de cei care nu-și depășesc condiția și se limitează la noțiunile obligatorii pe care trebuie să le predea. De asemenea, elevii au numeroase beneficii: sunt promovați prin activitățile desfășurate, pot intra mai ușor la facultate sau la liceu dacă au rezultate remarcabile în cadrul proiectelor educaționale, își schimbă modul de abordare a materiilor, au o posibilitate plăcută de a-și petrece timpul liber în mod eficient, realizându-se o coeziune a grupului școlar din care fac parte și nu în ultimul rând, creativitatea copiilor este dezvoltată considerabil.

Neexistând cărți numeroase în care să se prezinte pe larg importanța, modul de abordare a proiectelor educaționale și a parteneriatelor educative, dar și felul în care se realizează acestea, structura și etapele pe care trebuie să le respecte, cum să integreze metodele eficiente de dezvoltare a cretivității în cadrul educației nonformale, lucrarea de față reprezintă un model de care viitorii profesori ar putea ține cont în dezvoltarea personală. Studenții primesc modele funcționale ale proiectelor și ale parteneriatelor educaționale, dar și ale tehnicilor de stimulare a cretivității copiilor de 9-10 ani, tipologia și pașii urmați spre realizarea lor de la idee la concret.

PREZENTAREA CONTEXTULUI TEORETIC AL PROBLEMEI CERCETATE, OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR

II.1 Creativitatea

II.1.1 Definirea creativității

,,Dacă te-ai așezat în viață în condiții absolute, practică absolutul: CREAȚIA”

Constantin Noica

Școala contemporană centrată pe elev are un rol bine precizat în dezvoltarea uriașului potențial intelectual, reprezentat de inteligență și creativitate care, pus în valoare, va asigura neîntrerupt progresul socio-uman.

Termenul creativitate provine din latinescul ,,creare”, ceea ce înseamnă a ,,zămisli”, „a făuri”, ,,a naște”. În limbajul psihologic termenul a fost adaptat inițial pentru a defini capacitatea de creație (artistic), dar conform „Dicționarului explicativ al limbii române”, creativitatea este o caracteristică a personalității incluzând aptitudini, motive, aspirații și atitudini a căror notă definitorie este originalitatea, producerea a ceva nou, deosebit de ceea ce era cunoscut și uzual.

Dezvoltarea societății contemporane, tehnologizarea și informatizarea rapidă a condus la necesitatea rezolvării unor probleme tot mai diferite în toate sectoarele de activitate ceea ce a determinat reevaluarea rolului educării creativității, apreciată unanim ca o prioritate și ca o necesitate pentru continuarea cercetărilor specifice în domeniul creativității.

Educarea gândirii creatoare a elevilor este o preocupare generată nu de o modă didactică, ci de necesitățile timpului actual. Dinamica extraordinară în domeniul activității umane, cu dezvoltări ale științei și tehnicii, cu apariții de noi direcții ale cercetării, reclamă oameni creatori, rapid adaptabili unei societăți în continuu progres.

Creativitatea nu înseamnă numai capacitatea de a realiza produse originale, noi. În învățământ nu se pune problema de a forma creatori de valori originale, ci de a forma și cultiva trăsături care vor permite manifestări creatoare: inițiativă, perseverență în căutarea de soluții, curiozitate, originalitate în punctele de vedere afirmate.

A fi creativ este rezultatul unui antrenament creativ individual sau de grup, care presupune existența unui conținut specific, a unor metode și tehnici de creativitate, ceea ce determină abordarea educației prin creativitate.

Educarea creativității elevilor a devenit o preocupare de prim ordin a școlii de pretutindeni. „Progresul omenirii nu este disponibil fără activitatea creatoare, teoretică și practică a oamenilor. Din acest motiv este firesc ca activitatea creatoare să fie considerată ca forma cea mai înaltă a activității omenești”. Creator poate fi considerat oricine nu rămâne la ceea ce a moștenit, la ceea ce a învățat și apoi reproduce în chip mecanic, ci încearcă să aducă o contribuție personală, să progreseze, să-și expună ideile proprii asupra unui anume subiect.

Multă vreme creația a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorități restrânse, dar astăzi nu se mai face o separare între omul obișnuit și creator. Orice om normal poate realiza o îmbunătățire în munca sa, o mică inovație sau invenție, astfel că în multe țări numărul inventatorilor este foarte mare. Pentru a se ajunge la o astfel de performanță, e nevoie de preocupare specială, de condiții favorabile dezvoltării imaginației. Edison considera că actul creativ se compune din 99% transpirație și 1% inspirație, deci crearea unui produs reprezintă rezultatul unui proces complex, care necesită multă muncă.

Creativitatea reprezintă pentru lumea contemporană o provocare cu totul specială, un fenomen unic, cu caracter complex și interdisciplinar. Sintagma „formarea personalității creative” este prezentă în însăși idealul educațional actual al școlii românești. „Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative”.

Noile cerințe ale elevilor și ale societății impun ca sistemul de instruire și de metodologie didactică să fie suplu și permisiv la dinamica schimbărilor care au loc în componentele procesului instructiv-educativ. Pentru a implementa aceste idealuri societății de dezvoltare a creativității elevilor, este nevoie de noi metode și mijloace care să asigure acest lucru.

Formarea prin creativitate este un drum al schimbării, drum care nu este un traseu impus, ci este ca un labirint cu mai multe ieșiri, în care fiecare își caută calea. Fiecare va câștiga în măsura în care va ști să-și valorifice propriul potențial în scopul interiorizării unor abilități creative.

Schimbarea copiilor de astăzi în creatorii de mâine nu se realizează numai pentru a le permite să se adapteze schimbărilor rapide, dar și pentru a le oferi mijloacele de a se ocupa de calitatea vieții lor.

Activitatea de stimulare a creativității prin joc, prin desen presupune nu numai o blocare momentană a judecății critice și, mai ales a confirmării la real, ci și o întemeiere pe datele obiective ale regulilor jocului. A avea nu numai o atentă preocupare față de lucrările altora, ci și o întoarcere permanentă către sine, deci nu doar încercarea de a valida pe alții, iată atitudinea pe care o putem numi necontenita nemulțumire creatoare.

Creativitatea este o capacitate mai complexă ce face posibilă crearea de produse reale sau ireale, constitund un progres în planul social. Componenta principală a creativității o constituie imaginația, dar creația de valoare reală mai presupune și o motivație, dorința de a realiza ceva nou, voința, perseverența în a face numeroase încercări și verificări.

Imaginația, deci și creativitatea, presupun trei însușiri: fluiditate – posibilitatea de a ne imagina în scurt timp un mare număr de imagini, idei, situații etc ; plasticitate – ușurința de a schimba punctul de vedere, modul de abordare ; originalitatea – expresia noutății, a inovației. Fiecare dintre aceste însușiri are însemnătatea ei, dar principala trăsătură este originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare.

Un elev își manifestă spiritul creativ atunci când se implică activ în procesul de formare – învățare și adoptă o atitudine activă, interactivă, atunci când gândește critic, are deprinderi de gândire critică, când acționează în totală libertate în planul alegerilor pe care le face, când explorează mediul și găsește soluții personale, când preferă gândirea divergentă, imaginativă și creativă; când își valorifică și dezvoltă imaginația, originalitatea, inventivitatea, fantezia, creativitatea; când problematizează conținuturile și face descoperiri, își exercită liberul arbitru; are încredere în forțele proprii și dorința de autodepășire; nu se descurajează în fața frustrării și ambiguului, ci perseverează; devine responsabil, elaborând produse intelectuale unice și originale. Toate acestea se datorează factorilor creativității, care sunt de natură intelectuali, caracteriali sau sociali.

Toate progresele știintei, tehnicii și artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare, existente în diferite trepte de creativitate. C.W. Taylor descrie cinci „planuri” ale creativității:

Creativitatea expresivă se manifestă liber și spontan în desenele sau construcțiile copiilor mici și reprezintă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinele creatoare ce se vor manifesta ulterior.

Planul productiv este planul creării de obiecte, specific muncilor obișnuite, conform unei tradiții, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus.

Planul inventiv este accesibil unei minorități foarte importante. E vorba de inventatori, acele persoane ce reușesc să aducă ameliorări parțiale unei unelte sau unei teorii controversate.

Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizați ca fiind „talente” și care realizează opere de originalitate remarcată cel puțin pe plan național.

Creativitatea emergentă este caracteristica geniului, a omului care aduce schimbări radicale, revoluționare într-un domeniu și a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generații.

Pentru stimularea creativității trebuie să fim conștienți și să combatem piedicile din calea manifestării imaginației, creativității. Blocajele creativității pot fi:

1) blocaje culturale: conformismul (dorința oamenilor ca toți să gândească și să se poarte la fel duce la descurajare), neîncredere în fantezie (o prețuire exagerată a rațiunii logice).

2) blocaje metodologice ce rezultă din procedeele de gândire (rigiditatea algoritmilor, fixitate funcțională, critică prematură).

3) blocaje emotive: teama de a nu greși, de a nu se face de râs, graba de a accepta prima idee, descurajarea, tendința exagerată de a-i întrece pe alții.

II.2 Educația nonformală

Proiectele și parteneriatele educaționale pot fi realizate oricând, de către oricine pentru că nu presupun o limitare a persoanelor care le pot propune sau o anumită etapă a anului în care se pot desfășura. Există și proiecte europene cu finanțare care impun termene de depunere, dar acest tip de proiect nu face obiectul prezentului studiu de cercetare.

Mulți studenți ar putea considera că proiectele educaționale și parteneriatele ar trebui să se realizeze numai în mediul nonformal sau informal deoarece mediul formal este limitat în timpul educațional, programele încărcate și planificările determinându-i să se aplece numai asupra materiei, asupra examenului vizat care trebuie promovat. Nimic mai fals! Chiar dacă elevul este supraaglomerat de materia care trebuie asimilată, el va avea întotdeauna disponibilitatea și plăcerea să participe la proiectele propuse sau la parteneriatele educaționale. Prin această participare el vede partea plăcută și distractivă a participării sale visând la noi oportunități ce apar în dezvoltarea sa personală și interpersonală. Mulți dintre ei se gândesc la portofoliul personal pe care trebuie să-l îmbogățească permanent deoarece este un posibil mod de evaluare a competențelor sale dezvoltate pe parcursul anilor de studiu. Proiectele ce impun activități de voluntariat sunt apreciate atât în țară, cât și în afara ei, devenind o emblemă cu greutate a elevilor.

Chiar dacă unii părinți consideră că sunt prea multe activități extrașcolare cuprinse în proiecte locale, județene, interjudețene, regionale, naționale și internaționale, elevii au posibilitatea să aleagă ce proiecte ating standardele minime personale și să participe cu drag, nefiind constrânși în niciun fel să aleagă sau să participe la un proiect educațional. De multe ori, ei sunt cei care vin cu inițiative, cu idei de proiecte ce sunt puse în practică de profesori receptivi.

Profesorii sunt deschiși noilor modele de proiecte impuse de curentul modern, participă la cursuri pentru a-și dezvolta abilitățile și competențele astfel încât să poată iniția sau participa la proiecte noi, ce dezvoltă creativitatea educabililor.

În urma unui studiu inițiat de mine în perioada aprilie-mai 2012 în unități școlare din mediul urban și rural din Județul Argeș am observat că toate cadrele didactice au o deschidere deosebită spre proiectele și parteneriatele educaționale. Chestionarul aplicat a avut în vedere modul în care cadrele didactice participă sau inițiază proiecte și parteneriate (Anexa 1). Acest chestionar s-a adresat unui număr de 50 de cadre didactice din unități școlare diferite, de niveluri diferite, din mediul urban și rural. Chestionarul din Anexa 2 a fost aplicat pe un număr de 50 de elevi din învățământul preuniversitar din mediul urban și rural. Elevii s-au dovedit foarte repectivi la proiectele și parteneriatele educaționale și consideră că acestea sunt necesare în evoluția lor, dar și în valorizarea lor prin îmbunătățirea portofoliului.

S-a dovedit că toate cadrele didactice sunt deschise să participe la activități extrașcolare sau să inițieze măcar un proiect sau un parteneriat educațional anual.

Figura nr.1

De asemenea, toate cadrele didactice chestionate au inițiat măcar un proiect educativ în acest an școlar și un parteneriat educațional. Aceste chestionare au stat la baza cercetării perspectivei proiectelor educaționale și a parteneriatelor. Procentul de 100% pe care l-au atins cadrele didactice este realist și concludent în ceea ce privește impactul pe care proiectele și parteneriatele l-au avut asupra cadrelor didactice. Aceste răspunsuri au dovedit faptul că nu există niciun cadru didactic care să nu participe anual la un proiect didactic. Cum este posibil? Fiecare face măcar o serbare anual, o excursie sau o vizită de lucru. Așadar, acestea sunt activități minime care sunt făcute anual, depășind clar activitatea necesară răspunsului pozitiv. De asemenea, procentul de 100% a fost posibil și în cazul elevilor pentru că și ei participă măcar la o serbare anual, o vizită de lucru, o excursie sau un concurs.

Aproximativ 90% dintre cadrele didactice chestionate consideră că participarea la proiecte educaționale este necesară pentru o activitate educativă superioară. Aici răspunsul nu a atins cotele celorlate răspunsuri enumerate mai sus pentru că unii dintre ei au motivat faptul că pe elevii mai puțini pregătiți nu îi ajută foarte mult participarea la o serbare unde rolul lor de regulă este minimalizat la nivelul posibilității și receptivității elevului respectiv.

Figura nr.2

Ca orice activitate și proiectele trebuie să îndeplinească niște criterii, niște norme stabilite ce asigură calitatea impusă. După cum aminteam în capitelele precedente, proiecte au existat de foarte mult timp, dar nu erau și materializate în scris, ci doar se făceau și eventual se încheia un proces-verbal ce atesta faptul că activitatea respectivă a avut loc.

La Palatul Copiilor Pitești au existat proiecte locale numite acțiuni de masă la care erau invitați din localitate sau din județ. Aceste acțiuni de masă sau de amploare erau organizate pe diferite domenii, elevii putând participa la competiții, spectacole, expoziții, concursuri pe anumite teme anunțate: sportive, cultural-artistice, tehnico-științifice etc. Invitații pregăteau în parteneriat (verbal inițial) cu organizatorii gazdă activități în conformitate cu tema anunțată. În urma acestor activități propuse, organizatorii ofereau diplome de participare ce atestau activitatea respectivă.

Acțiunile de masă se constituiau într-un program al activităților anuale, unde erau detaliate pe luni toate activitățile anului școlar respectiv. Acest calendar al acțiunilor de masă se realiza din anul școlar precedent și se depunea la Inspectoratul Școlar Argeș în luna iunie a anului precedent graficului predat. În acest calendar apăreau detalii despre cum se numește activitatea propusă, când are loc, unde se desfășoară și cine o coordonează.

În prezent aceste acțiuni de masă au loc în continuare, singurele modificări fiind că respectivul calendar se transmite la inspectorat la începutul fiecărui semestru, iar activitățile se desfășoară după un proiect depus conducerii unității înainte cu câteva zile de a avea loc activitatea. Acum se încheie parteneriate cu toți colaboratorii activităților propuse și se delimitează foarte clar ce are de făcut fiecare partener.

Aceste activități de amploare ale Palatului Copiilor Pitești sunt anexate Calendarului Activităților Extrașcolare Județene emis de Inspectoratul Școlar Județean Argeș.

Alte tipuri de proiecte sunt cele județene, interjudețene, regionale, naționale și internaționale. Acestea se întocmesc după un model standard și se depun la un termen limită anunțat. Toate tipurile de proiecte trebuie să fie înregistrate, semnate și ștampilate de directorul unității și trebuie să fie însoțite de parteneriate care se anexează documentelor care formează proiectul.

Proiectele județene se realizează după modelul standard și se depun la Inspectoratul Școlar Județean Argeș până la începutul lunii noiembrie pentru semestrul I sau până la începutul lunii ianuarie pentru al doilea semestru, pentru a fi verificate, aprobate și adăugate în Calendarul Activităților Extrașcolare al Județului Argeș. Prezența proiectului în acest calendar atestă faptul că activitatea este avizată și punctată în evaluările cadrelor didactice și în portofoliile elevilor.

Proiectele interjudețene sunt avizate de Inspectoratul Școlar Județean Argeș și expediate la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru a fi incluse în Calendarul Activităților Extrașcolare Interjudețene. Formularul de aplicație standard și regulamentul anexat la care se adaugă parteneriatele încheiate pentru desfășurarea concursului sunt documentele oficiale ce trebuie expediate pentru a fi aprobat proiectul educativ.

Fiecare tip de proiect se dorește a fi aprobat și inclus în calendarul aferent etapei, dar modul în care este conceput, domeniul de activitate, originalitatea sunt doar câteva dintre criteriile care fac diferența între a fi sau a nu fi în calendarul dorit sau inclus într-o treaptă inferioară sau în cel mai nefericit caz, exclus. Spre exemplu, un concurs propus pentru CAEN (Calendarul Activităților Extrașcolare Național) poate fi ”descalificat” și ”retrogradat” în CAER (Calendarul Activităților Extrașcolare Regional) sau interjudețean. În acest caz, am putea spune că e bine că se află în calendar și nu este exclus…

Proiectele pot fi pe teme variate, creativitatea propunătorului fiind cea care face diferența. Ele pot avea o adresabilitate largă sau restrânsă, pot fi pe un anumit domeniu sau pot include mai multe domenii și atunci sunt interdiciplinare, pot fi de cultură generală sau să vizeze competențe specifice unui anumit domeniu. Perioada pe care se întinde un proiect nu este impusă, la fel ca și termenele de înscriere sau desfășurare a activităților propuse. Nu sunt impuse anumite activități standard și nici un număr minim.

În realizarea activităților extrașcolare trebuie să ținem cont de faptul că fiecare copil este unic și are un anume potențial de dezvoltare și de învățare. Școala și comunitatea asigură șanse egale de acces la educație pentru toți copiii. De aceea, se impune corelarea tipurilor de educație și a formelor de școlarizare în funcție de scopul educației, obiectivele generale și specifice, precum și de finalitățile educației. Se urmărește asigurarea conexiunii educaționale prin activități complexe.

Dacă ținem cont de toate aceste considerente, putem crea un proiect care are o adresabilitate largă, copiii fiind egali în fața oportunității apărute. Propunătorul de proiect educațional trebuie să realizeze un studiu în urma căruia să poată constata care sunt nevoile educabililor, respectiv ale societății din care fac parte. După identificarea nevoilor, propunătorul începe să se gândească la tipul de proiect care ar satisface nevoile identificate.

În urma realizării proiectelor educaționale și a încheierii parteneriatelor, cadrele didactice și elevii beneficiază de experiența colegilor participanți, se leagă prietenii ce pot încolți prin noi proiecte și parteneriate, se dezvoltă abilități și competențe, se depășesc limite, se îmbogățesc portofoliile personale și ale instituției participante, se descoperă noi perspective educaționale de abordare a materiei sau de petrecere a timpului liber și un în ultimul rând, se dezvoltă creativitatea tututror participanților.

Rezultatele proiectelor educaționale și ale parteneriatelor pot fi pe termen lung sau scurt, în funcție de ce își propune fiecare proiect sau protocol de colaborare.

Cultura organizațională se îmbunătățește, creativitatea este stimulată, elevii, cadrele didactice, familiile persoanelor implicate beneficiază de toate rezultatele pozitive, elevii organizându-se mai eficient, învață să aprecieze timpul liber și să-l petreacă în mod plăcut și util alături de colectivul educațional din care fac parte, transmițând în mod direct emoțiile și trăirile, socializând și comunicând în mod real și nu virtual cum fac cei mai mulți dintre tineri în mod frecvent.

Orice proiect și orice parteneriat educațional înseamnă o provocare pentru participanți, o depășire a condiției sau a sinelui. Răspunzând unor astfel de provocări în mod constant timpul se cronometrează altfel, în ritmul premiilor și al câștigurilor permanente care nu se lasă așteptate, ci se materializează printr-o nouă echipă, un nou gând creator, un impuls creativ, un zâmbet sau un prieten.

II.2 Metode și tehnici specifice în educația nonformală

Scrierea imaginativă oglindește gradul de stăpânire și folosire a limbii de către elevi, capacitatea de exprimare în scris, respectarea ortografiei punctuației, topicii, angajează în mod efectiv capacitățile intelectual – creative ale elevilor și oferă terenul de valorificare în practică a cunoștințelor, deprinderilor și capacităților însușite în școală la toate disciplinele de învățământ.

Cele mai bune scrieri imaginative le vor realiza elevii ai căror învățători își cultivă ei înșiși potențialul creator, în virtutea principiului bipolarității actului pedagogic, care iubesc originalitatea și urăsc șabloanele, care asigură în sala de clasă un climat favorabil caracterizat printr-o tonalitate afectiv-pozitivă de exigență și înțelegere, de responsabilitate.

Scrierea imaginativă include:

*compunere narativă după o ilustrație sau un șir de ilustrații;

*compunere după planul de idei;

*compunere cu început dat;

*compunere după benzi desenate;

*compunere pe baza unor cuvinte de sprijin;

*compunerea narativă în care se introduce dialogul;

*compunerea pe baza unor cuvinte și expresii date;

*compunerea narativă liberă;

*compuneri care înfățișează o ființă sau un colț de natură.

Compunerea școlară este o întreprindere dificilă, migăloasă și pretențioasă care se bazează, însă, pe abilități învățate anterior. În lecțiile ce vizează dezvoltarea creativității literare, elevii își însușesc multe instrumente care devin operaționale în tehnica și conținutul compunerii:

îmbogățirea, activizarea, precizarea și nuanțarea vocabularului;

alcătuirea planului de idei;

povestirea unui text literar narativ;

redactarea rezumatului;

realizarea unor descrieri sau caracterizări;

exersarea dialogului prin citire pe roluri și transformarea dialogului în povestire.

Alături de literatură, educația plastică și științele naturii oferă cadrul adecvat observării sistematice a obiectelor, tablourilor, ilustrațiilor și sintetizării observațiilor efectuate.

Elevii sunt îndrumați să-și confecționeze mape tematice incluzând materiale de sprijin, cum ar fi: seturi de ilustrații aflate în reviste sau cărți pentru copii, desene tematice personale, fișe cu expresii poetice culese din textele literare studiate sau din lectura suplimentară, fișe cu poezii pentru copii etc.

Pentru ca elevii să-și manifeste personalitatea, în activitatea de elaborare a compunerilor am pus un mare accent pe utilizarea acestor materiale și, mai ales, am încurajat crearea unor expresii unice, individuale.

La documentația adunată cu trudă și bucurie de către elevi, se adaugă cea din portofoliul învățătorului, cuprinzând materiale didactice, materiale bibliografice, fișe de lucru sau de evaluare, consemnarea unor succese sau insuccese în activitatea de creație, lucrări ale elevilor.

Etapele de elaborare ale unei compuneri sunt:

*stabilirea temei;

*documentarea (strângerea materialului);

*invențiunea(căutarea ideilor);

*dispozițiunea și diviziunea (alcătuirea planului și dozarea proporțională a părților, dispunerea logică și ordonată a ideilor);

*elocuțiunea, cel mai important moment al compunerii ce constă în redactarea sau dezvoltarea în scris a ideilor din plan;

*redactarea propriu-zisă ce trebuie să respecte cîteva cerințe legate de: așezare estetică și funcțională a textului în pagină, grafie lizibilă, frumoasă, corectitudine gramaticală, vocabular adecvat, respectarea normelor ortografice și de punctuație, adaptarea stilului la subiectul tratat, utilizarea corectă a timpurilor verbale.

Din paleta bogată de scrieri imaginative ce se realizează la ciclul primar, mă voi referi, în cele ce urmează, la două dintre ele, pentru a ilustra modul creativ în care în care le-am abordat în vederea dezvoltării personalității elevilor:compuneri narative după o ilustrație sau un șir de ilustrații șicompuneri narative libere.

În redactarea compunerilor narative după o ilustrație, un șir de ilustrații sau diapozitive, am acordat o atenție deosebită calității imaginilor utilizate: să fie realizate corespunzător din punct de vedere artistic, să aibă un conținut clar, accesibil elevilor, să fie de mărime potrivită pentru a putea fi urmărite.

Am constatat că elevilor le este mai ușor să alcătuiască o compunere după un plan de imagini (dându-i fiecărui tablou un titlu), decât după un plan scris, iar o acțiune este urmărită foarte bine de elevi pe un șir de tablouri după care alcătuiesc compunerea.

Deși, fiecare din ilustrații redă un moment esențial din succesiunea momentelor ce marchează conținutul de bază al unei narațiuni, ilustrațiile nu redau direct, prin cuvinte, narațiunea sau peisajul din natură, ci doar le sugerează. Pus în fața lor, elevul reflectează asupra fiecărei ilustrații, pentru ca apoi, urmărind succesiunea, să poată stabili înlănțuirea ideilor pe baza cărora se va alcătui compunerea.

Redactarea compunerii va fi rezultatul unor idei creatoare ale elevilor, iar elevii vor depune efort intelectual pentru a găsi cele mai potrivite forme de exprimare.

Trecerea de la un șir de ilustrații la compuneri pe baza ilustrației unice se face treptat. După ce elevii reușesc să observe ce idee dezvoltă fiecare imagine și alcătuiesc compuneri după acestea, în activitățile următoare nu se mai folosește un întreg șir, ci doar o parte din materiale, ajungându-se, apoi, la o singură ilustrație. De aici, elevul dezvoltă acțiunea cu forțe proprii și-i conferă o interpretare creatoare. El trebuie să-și imagineze ce s-a petrecut înainte și după momentul înfățișat în tablou, să descifreze tabloul prezentat, să stabilească succesiunea secvențelor compunerii, precum și eventualele semnificații ale unor detalii ale tabloului respectiv.

Cu mult succes, am utilizat, în special la clasa a IV-a, tablouri pretext care să reprezinte un singur moment al acțiunii, în rest, se apelează la imaginația creatoare și la cunoștințele elevilor, sau personaje ori obiecte, fie static, fie în acțiune, urmând ca, pe baza lor, elevii să imagineze întâmplări ai căror eroi sunt obiectele sau personajele prezentate. Înainte de redactarea compunerilor, am reactualizat normele referitoare la dozarea proporțională a părților compunerii, dispunerea logică și ordonată a ideilor principale, am întărit regulile de scriere grafică, ortografică și de punctuație, așezarea în pagină, acuratețea. În cazul introducerii dialogului, s-au reactualizat formulele specifice, scrierea replicilor utilizând linia de dialog, redactarea la persoana corespunzătoare.

Jocuri de creativitate

a) Cât de mult vă amintiți?

Se pune accent pe citit și ascultat. Se fac perechi în care un elev este cititor, iar celălalt ascultător.

Cititorul citește un text, în timp ce ascultătorul îi povestește un incident fără nicio legătură cu textul. Înaintea inversării rolurilor, cititorul ii spune ascultătorului ceea ce a citit și ce a reținut din povestirea ascultătorului.

b) Radioul

Elevii sunt așezați în cerc și scot un sunet ca de bruiaj al radiolui, iar un elev stă în centru. El prinde frecvența radioului în timp ce se oprește în fața unui copil. Atunci bruiajul se oprește și cel care este radioul activ începe să emită. El redă ce se emite în acel moment la radio: o știre, o reclamă, un reportaj, un cântec, o poezie, o poveste etc. Cel care a emis va trece în mijloc și jocul se reia.

b) Campania publicitară

Este un exercițiu de tip colaborativ ce se joacă în echipe. Fiecare echipă are la dispozilie cinci minute pentru a crea o campanie publicitară a unui produs obișnuit, dar cu calități neobișnuite.

Exemplu: Stiloul care scrie mai subțire când elevul este liniștit și mai gros când este nervos, supărat.

Se vor stabili: numele produsului, un design pentru ambalaj, un slogan, un cântec al spotului publicitar, grupul țintă de clienți. Se vor împărți roluri pentru fiecare membru al echipei.

III.FORMULAREA OBIECTIVELOR ȘI A IPOTEZEI CERCETĂRII

METODE DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII COPIILOR DE 9-10 ANI PRIN EDUCAȚIA NONFORMALĂ

Obiective generale:

Proiectarea unui model funcțional pentru stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală.

Definirea creativității educaționale în România.

Analiza și evaluarea științifică a validității și funcționalității modelului de stimulare a cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală.

Obiectivele specifice:

Identificarea percepțiilor și a reprezentărilor studenților, mentorilor, cadrelor didactice asupra educației nonformale și a modului în care poate fi stimulată creativitatea copiilor de 9-10 ani în acest mediu educațional prin aplicarea unor chestionare specifice, adaptate la cerințele concrete ale actului educativ șI ale societății actuale.

Culegerea, prelucrarea si interpretarea datelor.

Clasificarea obiectivelor școlare.

Însușirea de noi concepții și idei privind îmbunătățirea activității de predare –învățare cu ajutorul activităților extrașcolare.

Identificarea clasificării cretivității.

Realizarea unui profil al cadrului didactic implicat în activitățile extrașcolare și a proiectelor educaționale, dar și a profilului copilului de 9-10 ani ce participă la activități extrașcolare.

Asigurarea unor resurse educaționale variate și utilizarea acestora în vederea sporirii cunoștințelor de management al clasei, a perfecționării strategiilor de instruire, a metodelor de predare și evaluare;

Asigurarea suportului necesar pentru proiectarea și implementarea de noi metode ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală.

ARGUMENT

Educația nonformală a primit o altă valoare în ultimul timp, când latura aplicativă a noțiunilor a luat amploare. Proiectele educaționale dau posibilitatea redimensionării orelor de curs, reconfigurarea percepției asupra lecțiilor atât din partea elevului cât și din partea părinților, societății și nu în ultimul rând, a profesorului. Lecțiile devin mult mai atractive dacă se bazează pe experiențe trăite în cadrul orelor realizate într-un spațiu nonformal sau a orelor care nu dau senzația elevului că învață ceva, ci că se simte bine cu colegii lui în timp ce face lucruri atractive, utile, moderne.

Din aceste experiențe ale profesorului ce predă în mediul specific educației nonformale trebuie să învețe și elevul, să cunoască faptul că lecția nu se poate desfășura doar în sala de curs, în băncile așezate clasic și abordând doar teme consacrate în învățământul românesc, moștenite de-a lungul tradiției.

Beneficiile stimulării creativității elevilor cu ajutorul proiectelor și parteneriatelor educaționale sunt pe termen lung și vizează elevii, părinții, profesorii și întreaga societate din care fac parte și pe care o pot influența în mod direct în permanență. Experiențele trăite în cadrul proiectelor educative sunt mult mai relevante, aplicațiile realizate aici fiind adevăratele pregătiri ale elevului și ale îndrumîtorului său pentru viață. Puși în fața unui moment aplicativ subiecții pot reacționa total diferit față de situații similare, dar teoretice petrecute în cadrul formal, în timpul orelor de curs.

Proiectele educaționale și parteneriatele școlare au un rol important în dezvoltarea personală și profesională a celor implicați în realizarea lor, în stimularea cretivității copiilor prin educația nonformală.

Standardele de calitate impuse în realizarea proiectelor educaționale la nivel local, județean, interjudețean, regional, național și internațional clasifică instituțiile implicate în coordonarea unor astfel de proiecte, dar în același timp acordă o altă imagine, un alt statut celor care sunt implicați în realizarea proiectelor în funcție de amploarea și ritmicitatea realizării acestora. Acestea etalează abilitățile copiilor și nivelul de dezvoltare al creativității.

Activități extrașcolare s-au realizat întotdeauna, dar nu mereu au fost însoțite și de urmărirea dezvoltării creativității elevilor. Și acum, există persoane care preferă să realizeze serbări, excursii, competiții etc, dar nu au ca prioritate stimularea cretivității copiilor prin educația nonformală.

Prin această lucrare, debutanții vor înțelege atât importanța susținerii activităților extrașcolare, cât și rolul observării în ce grad se realizează stimularea cretivității copiilor prin educația nonformală.

Ipotezele cercetării

Ipoteza1. Dacă profesorii debutanți beneficiază de un program structurat de mentorat, care cuprinde formare directă, dialoguri profesionale și aplicare, de modele de proiecte educaționale și de parteneriate școlare ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală, crește gradul de probabilitate ca ei să realizeze o schimbare benefică din punct de vedere conceptual și practic-aplicativ, a modalităților de realizare și susținere a creativității prin educația nonformală.

Ipoteza 2. Dacă profesorii vor parcurge un program de mentorat structurat și vor realiza o schimbare benefică din punct de vedere conceptual și practic-aplicativ, a modalităților de realizare și susținere a activităților extrașcolare, la nivelul elevilor se va produce o schimbare a atitudinilor față de învățare, a motivației pentru învățare, a modului de comunicare și relaționare.

Pentru verificarea ipotezelor am optat pentru o cercetare cantitativă în complementaritate cu cea calitativă. Frecvent cele două tipuri de cercetare, calitativă și cantitativă, s-au întrepătruns, s-au sprijinit și potențat reciproc, devenind complementare.

Complexitatea problemei investigate și a scopului urmărit, multitudinea de variabile care intervin, diversitatea metodologiei valorificate, nu lasă posibilitatea identificării unui tip de cercetare pur, ci o combinație a variate tipuri, după diferite criterii taxonomice. Este o cercetare longitudinală, practic aplicativă, observațională, calitativ-participativă, experimental-formativă, descriptiv-analitică, explicativă, operațională, proiectivă, combinată

Cercetarea s-a realizat în cadrul activității desfășurate de către practicianul implicat în proces, profesorul mentor și s-a desfășurat secvențial, cu intervenții pentru ameliorarea și îmbunătățirea calitativă a activității didactice

În condițiile în care ipotezele se confirmă, obiectivul post-studiu va fi proiectarea și realizarea unor instrumente de lucru, utile mentorilor în realizarea unui program de mentorat, pentru dezvoltarea profesorilor stagiari ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală.

Universul populației și eșantionarea

În cercetarea noastră, eșantionul este constituit din 50 profesori din Scoala P. cu clasele I-VIII, din județul A, cuprins .A.

Am apelat la tehnica eșantionului -grupul unic- care se bazează pe utilizarea unui singur grup-căruia i se aplică variabila independentă-parcurgerea – parcurgerea programului de mentorat, în etape diferite. Acestei tehnici îi corespunde un design experimental intrasubiecți, care presupune urmărirea grupului în toate etapele experimentului și analiza evoluției sale.

IV. PREZENTAREA METODICII CERCETĂRII

Metode de colectare și analiză a datelor

Cercetarea s-a desfășurat folosind o gamă de metode: studiul bibliografic, interviul, observația directă și observația participativă, chestionarul, metoda analizei documentelor și produselor, metoda studiului de caz

Am folosit instrumentele proprii programului de mentorat și unele special realizate pentru această cercetare.

Chestionarul inițial pentru profesori, Anexa B1 și Chestionarul inițial pentru elevi, Anexa B2, investighează și ne dau informații despre:

– concepția profesorilor cu referire la proiectele educaționale și la parteneriatele școlare eficiente;

– proiectele educaționale și parteneriatele școlare cele mai frecvent folosite;

– frecvența cu care sunt folosite proiectele educaționale și parteneriatele școlare ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală;

– modalitățile frecvente de organizare a activităților cu ajutorul proiectelor educaționale și a parteneriatelor școlare.

Informațiile culese în etapa experimentală, desfășurarea propriu-zisă a proiectelor educaționale, în urma observației și autoobservației, a focus grupurilor, a răspunsurilor la întrebările deschise din chestionare, a studiilor de caz, a analizei intermediare a produselor din portofolii au fost folosite pentru realizarea evaluării de proces și a evaluării de impact a stimularii cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală. Aprecierile profesorilor cu referire la utilitatea proiectelor sunt în concordanță cu nevoile profesionale exprimate în analiza de nevoi și cu țintele profesionale pe care profesorii și le-au fixat. Profesorii menționează în problematica utilă, găsită în proiecte, teme orientate spre practicile didactice din cadrul activităților extrașcolare, spre practici care sporesc eficiența procesului de predare –învățare și sporesc nivelul de motivație al elevilor.

Etapele cercetării

etapa preexperimentală în care s-au stabilit coordonatele definitorii pentru practicile didactice inițial utilizate de către cadrele didactice din învățământul românesc în cadrul activităților extrașcolare.

identificarea nevoilor de formare a profesorilor din învățământul românesc pentru stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală.

realizarea activităților extrașcolare.

S-au folosit ca și instrumente de colectare a datelor:

Chestionarul inițial pentru profesori,

etapa experimentală a constat în desfășurarea activităților extrașcolare: formare directă a profesorilor debutanți, dialoguri profesionale

etapa postexperimentală în care s-a realizat evaluarea proiectelor educaționale și a parteneriatelor realizate, evaluare din perspectiva impactului asupra carierei didactice ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală.

Desfășurarea în timp a etapelor cercetării este prezentată în Tabelul 1

Tabelul 1. Etapele cercetării

Descrierea programului experimental; variabila independentă

În funcție de specificul școlilor, mentorii au petrecut în medie 10-12 zile în școală, timp în care profesorii au desfășurat următoarele activități:

formare directă ;

proiectare a parteneriatelor;

aplicare a cunoștințelor.

În etapa preexperimentală, în prima secvență, s-a administrat profesorilor Chestionarul inițial pentru profesori, iar elevilor Chestionarul inițial pentru elevi, , instrumente folosite pentru analiza inițială a practicilor didactice utilizate de cadre didactice, obiectivul unu al cercetării.

După prezentarea programului, a cadrului general de desfășurare, a obiectivelor și conținuturilor propuse, cadrele didactice și-au exprimat în scris așteptările. În aceeași secvență, sub îndrumarea mentorilor, folosind ca instrument de lucru Analiza nevoilor de formare, cadrele didactice și-au:

stabilit domeniile de competență în care se consideră bine pregătite, Secvența A;

identificat prioritățile de dezvoltare profesională, Secvența B;

structurat meniul individual, Secvența C, pentru prima parte a formării, din domenii de competență care formează tematica modulelor generale și specifice oferite în cadrul programului de formare.

În cadrul Planului personal de dezvoltare profesională, fiecare cadru didactic și-a fixat maxim trei ținte profesionale, din domenii de competență care formează tematica modulelor generale și specifice oferite în cadrul programului de formare. Toate activitățile desfășurate: studiu individual, aplicarea celor învățate, dialogurile profesionale, interasistențele au fost orientate spre exersarea capacităților specificate în țintele profesionale fixate și urmărite pe parcursul întregului program. Planul personal de dezvoltare profesională a fost actualizat și analizat în mod continuu cu sprijinul mentorului, pe tot parcursul programului, reprezentând unul dintre produsele care au fost folosite în cadrul cercetării pentru realizarea obiectivelor

Informațiile culese, analizate și interpretate în această etapă a cercetării, au oferit o imagine a concepțiilor și practicilor didactice utilizate, precum și imaginea nevoilor de formare. Sunt datele inițiale necesare pentru analiza și evaluarea impactului la nivelul concepției și a practicilor profesorilor din mediul rural, pentru realizarea unei examinări științifice a acestui model de mentorat.

Chestionarul inițial pentru profesori, Anexa B1 și Chestionarul inițial pentru elevi, Anexa B2, investighează și ne dau informații despre:

– concepția profesorilor cu referire la proiectele didactice eficiente;

– frecvența cu care sunt folosite proiectele didactice;

– modalitățile frecvente de organizare a proiectelor și a parteneriatelor.

Evaluarea de impact (faza postexperimentală): concepție și practici ale profesorilor; atitudini ale elevilor

Eficacitatea și eficiența proiectelor

Evaluarea programului realizată de profesorii participanți

CONCLUZII, RECOMANDĂRI ȘI PERSPECTIVE

Bibliografie selectivă:

Agabrian, Mircea, (2006), Școala, familia, comunitatea, Iași: Institutul European

Băran-Pescaru, Adina, (2004), Parteneriat în educație: familie-școală-comunitate, București: Aramis.

Bocoș, Mușata, Instruire interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune. Ed. a II-a, revăzută, Editura Presa Universitară Clujeană, 2002.

Coteanu, Ion, (coord), (1996), Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția a II-a, București: Ed. Univers Enciclopedic.

Cristea, Sorin, (2002), Dicționar de pedagogie, Chișinău: Ed. LITERA EDUCAȚIONAL.

Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și licee, Editura Emia – Deva, 2007.

Ezechil, Liliana, Neacșu, Mihaela (2010) – Caiet de practică pedagogică, Nivel I, Pitești: Universitatea din Pitești.

Ezechil, L., Dănescu, E.,coordonatori, (2009) – Caiet de practică pedagogică, Nivel II, Pitești: Ed. Paralela 45, Colecția UNIVERSITARIA, Seria Științele educației.

Ezechil, Liliana, coordonator, (2009) – Ghidul mentorului, Pitești: Ed. Paralela 45, Colecția UNIVERSITARIA, Seria Științele educației.

Ezechil, Liliana, coordonator, (2008) – Calitate în mentoratul educațional, București: Ed. V&I INTEGRAL.

Jinga, I., Istrate E. (coord.), (2006), Manual de pedagogie: manual destinat studenților de la Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, București: Ed. BIC ALL.

Joița, Elena, (coord.), (2003), Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Craiova: Arves.

Matei, Nicolae, Constantin, Educarea capacităților creatoare în procesul de învățământ, E.D.P. București, 1982.

Roșca, Al, Creativitatea, Ed. Enciclopedică Română, București, 1972

Ungureanu, Adalmina, Metodica studierii limbii și literaturii române, Ed. As’s, Iași, 2003.

Păiși-Lăzărescu, Mihaela, Tudor, L., Stan, M, (2011), Elaborarea redactarea și prezentarealucrării de licență/disertație în domeniul științelor educației, Pitești: Editura Universității din Pitești.

Potolea, D., Noveanu, E., (2008), Dicționar enciclopedic. Științele educației, București: Ed. Sigma.

Radu, T. Ion (2002) – Pedagogie. Fundamente teoretice, București: Ed. V&I INTEGRAL.

Radu, T. Ion, Ezechil, L., (2006) – Didactica. Teoria instruirii, Pitești: Ed. Paralela 45, Colecția UNIVERSITARIA, Seria Științele educației.

Ștefan, Mircea, (2003), Teoria situațiilor educative, București: Ed. Aramis.

Anexa 1

CHESTIONAR

privind analiza aplicabilității proiectelor și parteneriatelor educaționale în cadrul activității cadrelor didactice din învățământul preuniversitar ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală.

Ați participat măcar o dată în acest an școlar la un proiect educațional ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală ?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

DA

NU

Ați încheiat măcar un parteneriat educațional anul școlar curent în vederea realizării unor proiecte ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

DA

NU

Ați inițiat un proiect educativ în acest an școlar?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

DA

NU

Ați inițiat un parteneriat educațional anul școlar curent?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

DA

NU

În ce măsură considerați necesară participarea la proiecte educaționale pentru a avea o activitate educativă superioară ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

În ce măsură apreciați că participarea la parteneriate educaționale asigură o activitate educativă superioară?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

În ce măsură considerați că elevii au fost încântați de participarea la proiecte educaționale ?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

În ce măsură credeți că elevii au fost încântați să contribuie la realizarea parteneriatelor educaționale ?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

Cât de frecvent apar în școala/liceul dvs. următoarele aspecte:

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită pentru situațiile de mai jos

Vă rugăm să analizați indicatorii pedagogici de mai jos și să precizați valoarea numerică corespunzătoare următoarele aspecte educative:

5- foarte înalt, 4-nivel înalt, 3-nivel mediu, 2-nivel suficient, 1-nivel scăzut

Ce fel de activităților extrașcolare preferați să organizați?

Excursii

Serbări

Concursuri cu participare directă

Concursuri cu participare indirectă 

Concursuri cu taxă pentru că asigură un premiu

Concursuri fără taxă

Vizite de lucru

Activități sportive

Activități literare

Activități culturale

Activități practice

Ateliere de lucru

Dezbateri / mese rotunde

Date de identificare:

Școala/Liceul :

Funcția didactică:

Nivelul de învățământ:

Specialitatea

Mediul de proveniență:

Urban

Rural

Genul:

Feminin

Masculin

Vârsta:

Vă mulțumim pentru colaborare!

Anexa 2

CHESTIONAR

privind analiza aplicabilității proiectelor și parteneriatelor educaționale în cadrul elevilor din învățământul preuniversitar ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală

Ați participat măcar o dată la un proiect educațional în acest an școlar ce vizează stimularea cretivității copiilor de 9-10 ani prin educația nonformală?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

DA

NU

Ați propus vreodată un proiect educativ ?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

DA

NU

În ce măsură considerați necesară participarea la proiecte educaționale pentru a avea rezultate foarte bune?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

În ce măsură apreciați că participarea la parteneriate educaționale asigură o activitate educativă superioară?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

În ce măsură ați fost încântați de participarea la proiecte educaționale ?

Marcați cu "x" varianta de răspuns pe care o considerați potrivită

Vă rugăm să analizați indicatorii pedagogici de mai jos și să precizați valoarea numerică corespunzătoare următoarele aspecte educative:

5- foarte înalt, 4-nivel înalt, 3-nivel mediu, 2-nivel suficient, 1-nivel scăzut

La ce fel de activităților extrașcolare preferați să participați?

Excursii

Serbări

Concursuri cu participare directă

Concursuri cu participare indirectă 

Concursuri cu taxă pentru că asigură un premiu

Concursuri fără taxă

Vizite de lucru

Activități sportive

Activități literare

Activități culturale

Activități practice

Ateliere de lucru

Dezbateri / mese rotunde

Date de identificare:

Școala/Liceul :

Clasa:

Mediul de proveniență:

Urban

Rural

Genul:

Feminin

Masculin

Vârsta:

Vă mulțumim pentru colaborare!