Metode de Business Intelligence Pentru Sistemele de Logistica

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E

1 ASPECTE TEORETICEPRIVIND METODELE DE BUSINESS INTELIGENCE PENTRU LOGISTICĂ (HEADING 1)

1.1 CONCEPTUL DE LOGISTICĂ (HEADING 2)

1.1.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

1.1.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

1.1.3 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

1.2 PREZENTAREA INSTRUMENTELOR MICROSOFT PENTRU BUSINESS INTELLIGENCE (HEADING 2)

1.2.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

1.2.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

2 STUDIU DE CAZ. APLICAREA METODELOR DE BUSINESS INTELLIGENCE LA SC LOGISTIC SRL (HEADING 1)

2.1 PREZENTAREA SC LOGISTIC SRL (HEADING 2)

2.1.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

2.1.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

2.2 SISTEMUL INFORMATIC AL SC LOGISTIC SRL (HEADING 2)

2.2.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

2.2.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

2.3 APLICATIE POWER PIVOT – POWER MAP LA SC LOGISTIC SRL

3 CONCLUZII (HEADING 1)

3.1 CONCLUZII SI PROPUNERI (HEADING 2)

3.1.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

3.1.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

3.2 DIRECTII DE CONTINUARE A CERCETARILOR (HEADING 2)

3.2.1 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

3.2.2 Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

B I B L I O G R A F I E

A N E X E

LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1 – Denumirea tabelului 2

Tabelul 2.1 – Denumirea tabelului 4

Tabelul 2.2 – Denumirea tabelului 5

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1 – Denumirea figurii 1.1 3

Figura 1.2– Denumirea figurii 1.2 3

Figura 2.1 – Denumirea figurii 2.1 4

Figura 2.2 – Denumirea figurii 2.2 5

I N T R O D U C E R E

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

ASPECTE TEORETICE PRIVIND METODELE DE BUSINESS INTELLIGENCE PENTRU LOGISTICA

1.1.CONCEPTUL DE LOGISTICA

1.1.1 Definiții generale ale logisticii

Logistica înseamnă a avea un lucru bun, la locul potrivit, la momentul potrivit

Opinia predominantă în ceea ce privește originea termenului „logisticii" și domeniile în carea a fost utilizată sunt contraversate. Majoritatea cercetărilor dau ca origine Grecia Antică, unde cuvîntul ”logistike" însemna „arta calculelor" sau „arta gândirii". În timpul Imperiului Roman, prin logistică se subînțelegea „modalitățile de distribuire a produselor alimentare". În timpul împăratului bizantin Leon VI, logistica este considerată ca „arta aprovizionării și mișcării trupelor militare".

Logistica ca disciplină și instrument al businessului în activități civile a început să se formeze la începutul anilor 1950, mai întâi, în SUA, Evoluția logisticii este însă strâns legată de istoria și evoluția relațiilor de piață în țările dezvoltate industrial,chiar însuși termenul „logistică" a început să fie utilizat pe scară largă în activități economice la sfârșitul anilor 1970.

În ceea ce privește și însăși definirea conceptelor de distribuție fizică și logistică, în literatura de specialitate, găsim o multitudine de interpretări.

Conform Asociației Americane de Marketing (definiție propusă în 1948) distribuția fizică constă în „mișcarea și manipularea bunurilor de la locul unde acestea sunt produse la cel în care sunt consumate sau utilizate".

O altă definiție este dată de specialistul american Donald J. Bowersox. În viziunea sa, managementul distribuției fizice poate fi definit ca „responsabilitatea proiectării și administrării sistemelor corporatiste, pentru controlul fluxului de materii prime și produse finite".

Conform National Council of Physical Distribution Management (NCPDM)), distribuția fizică este un termen „care descrie integrarea a două sau mai multe activități, în scopul planificării, desfășurării și controlării unui flux eficient de materii prime, produse semifinite și produse finite, de la punctul de origine la punctul de consum".

Majoritatea definițiilor au multe puncte comune cu definiția formulată de Philip Kotler, care consideră că „distribuția fizică implică planificarea, realizarea și controlul fluxului fizic al materialelor și produselor finite, de la punctele de origine la punctele de utilizare, în vederea satisfacerii necesităților consumatorilor în condițiile obținerii de profit".

In anul 1991, prestigioasa organizație profesională americană Council of Logistics Management (începând cu anul 1986, noua denumire a National Council of Physical Distribution Management din SUA) recunoștea importanța unui nou concept, cel de logistică. În conformitate cu definiția formulată de această organizație, „logistica este o parte a supply chain management, un proces care constă în planificarea, realizarea și controlul fluxului și stocării eficiente și eficace a materiilor prime, produselor în curs de prelucrare, produselor finite și informațiilor conexe, de la punctul de origine la cel de consum, în scopul adaptării la cerințele clientului".

Conform Asociației Italiene de Logistică (AILOG) „logistica reprezintă o totalitate de activități organizative, gestionare și strategice care guvernează în cadrul întreprinderii fluxurile de materiale de la achiziționarea materiilor prime de la furnizori până la oferirea produselor finite clienților și serviciului post-vânzare".

Asociația Europeană de Logistică (ELA) definește logistica ca „reprezentând organizarea, planificarea, execuția și controlul fluxurilor de bunuri și informații de la apariție și aprovizionare, producție și distribuție până la clientul final cu obiectivul de a satisface cererea pieței cu cost minim și cu o implicație minimă a capitalului".

Pe baza definițiilor referitoare la domeniul logisticii mărfurilor, putem conchide că misiunea logisticianului constă în aducerea bunurilor și serviciilor potrivite la locul potrivit, la timpul potrivit, în condițiile cerute, precum și în asigurarea celei mai mari contribuții la profitul firmei.

Pornind de la acest considerent, Eduard Grosvenor Plowman consideră că sistemul logistic are 5 condiții juste: produsul just, locul just, timpul just, condiții juste și cost just.

Logistica trebuie sa imbine două elemente – calitatea serviciilor si costul redus.

Managementul lanțului de aprovizionare reprezinta “Integrarea acestor activități, prin îmbunătățirea relațiilor lanțului de aprovizionare, pentru a obține un avantaj competitiv durabil "

1.1.2. Evolutia istorica a logisticii

O etapizare de referință pentru SUA, de exemplu, este cea sugerată de profesorul Donald J. Bowersox, conform căruia principalele etape sunt:

coordonarea operațiunilor;

regruparea personalului.;

logistica integrată;

logistica strategică.

Evoluția istorică a logisticii pe alte piețe a fost relativ asemănătoare, sub influența conceptelor importate din SUA. În cazul Marii Britanii, de exemplu, se consideră că stadiile procesului de dezvoltare a distribuției și logisticii, în secolul XX, au fost următoarele:

a. Deceniul al Vl-lea și începutul deceniului al Vll-lea. Sistemele de distribuție din această perioadă nu erau planificate. Distribuția mărfurilor se realiza prin intermediul transportatorilor și parcului de mijloace de transport aflat în proprietatea producătorilor. Nu existau legături reale între variatele funcții legate de distribuție.

b. Deceniul al Vll-lea și începutul deceniului al VlII-lea. In anii '60, este preluat din SUA conceptul de distribuție fizică. Pentru tot mai multe firme, distribuția devine un domeniu în care este necesară implicarea managementului. Avantajele reconsiderării distribuției sunt recunoscute inițial de producătorii care își dezvoltă operațiuni de distribuție.

c. Deceniul al VlII-lea. Pentru Marea Britanie, anii 70 reprezintă o etapă deosebit de importantă în privința dezvoltării conceptului de distribuție. S-au produs două mutații majore – includerea distribuției în structura managementului funcțional al organizației și modificarea raportului de forțe dintre producători și detailiști. Spre deosebire de etapa anterioară, puterea principalilor detailiști crește în defavoarea producătorilor, ca urmare a faptului că marile lanțuri de magazine își creează propriile structuri de distribuție, la început bazate pe depozite regionale sau locale, pentru aprovizionarea magazinelor.

d. Deceniul al IX-Iea. începând din anii '80, se constată o creștere a profesionalismului în domeniul distribuției, concretizat în planificarea pe termen lung și în preocuparea de identificare și aplicare a unor măsuri de reducere a costurilor. Tendințele majore care au marcat această perioadă includ centralizarea distribuției, reducerea drastică a stocurilor, utilizarea calculatoarelor pentru asigurarea informațiilor necesare și pentru control, dezvoltarea operatorilor specializați în desfășurarea activităților logistice.

Creșterea progresivă a importanței logisticii a fost generată de diverse tendințe manifestate la nivel operațional și conceptual.

Reevaluarea rolului logisticii a fost determinat, în principal, de următorii factori:

sporirea în ritm rapid a cheltuielilor de transport.

posibilitățile limitate de creștere a eficienței producției;

mutațiile înregistrate în gestiunea stocurilor;

înnoirea și diversificarea fără precedent a producției de mărfuri;

necesitatea organizării și coordonării adecvate a fluxurilor informaționale;

utilizarea pe scară tot mai largă a calculatoarelor și revoluția informațională;

inițiativele referitoare la calitate;

preocupările de protejare a mediului.

1.1.3. Sistemul informational in logistică

Sistemul informațional logistic al unei organizații constă în resursele umane,

echipamentele, soluțiile informatice, metodele și procedurile utilizate pentru asigurarea

datelor și informațiilor necesare pentru adoptarea deciziilor strategice și operaționale referitoare la activitățile logistice ale organizației. Activitățile pe care le presupune îndeplinirea rolului SIL constau în specificarea, culegerea, prelucrarea, analiza, interpretarea, raportarea și distribuirea informațiilor. Pentru a fi utile procesului decizional logistic, informațiile trebuie să aibă următoarele caracteristici: actualitate, relevanță, acuratețe, accesibilitate.

Informațiile perimate nu sunt capabile să fundamenteze decizii adecvate în domeniul logistic. Modul în care piața a evoluat întro perioadă anterioară nu reflectă cu certitudine evoluția sa actuală și viitoare. Managerii lipsiți de informații actuale referitoare la piață, organizațiile partenere, competitori și propriul sistem logistic își asumă riscuri majore în privința nivelului performanțelor viitoare ale organizației.

Utilitatea informațiilor furnizate de sistemul informațional logistic este determinată de măsura în care sunt concordante cu nevoile specifice ale decidenților. Sistemul informațional logistic este o parte a sistemului informațional al organizației, care, la rândul său, în cadrul lanțului de aprovizionarelivrare, este corelat cu sistemele specifice ale organizațiilor partenere.

Un sistem informațional logistic eficace asigură comunicarea pe două niveluri, respectiv intraorganizațional și interorganizațional. Din perspectivă intraorganizațională, este necesară realiza rolului SIL constau în specificarea, culegerea, prelucrarea, analiza, interpretarea, raportarea și distribuirea informațiilor. Pentru a fi utile procesului decizional logistic, informațiile trebuie să aibă următoarele caracteristici: actualitate, relevanță, acuratețe, accesibilitate.

Informațiile perimate nu sunt capabile să fundamenteze decizii adecvate în domeniul logistic. Modul în care piața a evoluat întro perioadă anterioară nu reflectă cu certitudine evoluția sa actuală și viitoare. Managerii lipsiți de informații actuale referitoare la piață, organizațiile partenere, competitori și propriul sistem logistic își asumă riscuri majore în privința nivelului performanțelor viitoare ale organizației.

Utilitatea informațiilor furnizate de sistemul informațional logistic este determinată de măsura în care sunt concordante cu nevoile specifice ale decidenților. Sistemul informațional logistic este o parte a sistemului informațional al organizației, care, la rândul său, în cadrul lanțului de aprovizionarelivrare, este corelat cu sistemele specifice ale organizațiilor partenere.

Un sistem informațional logistic eficace asigură comunicarea pe două niveluri, respectiv intraorganizațional și interorganizațional. Din perspectivă intraorganizațională, este necesară realizarea schimburilor de informații între logistică și celelalte arii funcționale: marketing, producție, financiară etc. Din perspectivă interorganizațională, sistemul informațional asigură armonizarea organizației cu ceilalți parteneri ai lanțului de aprovizionarelivrare, mai precis cu furnizorii de bunuri sau servicii și cu clienții.

Esența lanțului de aprovizionarelivrare sporește importanța sistemului informațional în privința coordonării strategiilor și operațiunilor organizațiilor partenere. Exemple de informații care pot face obiectul accesării comune de către părți sunt cele referitoare la disponibilitatea produselor în stoc, stadiul onorării comenzilor, livrări, programarea producției, vânzări.

Procesul de management logistic

Fig. 1 – Corelația dintre sistemul informațional logistic și etapele procesului de management logistic

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Tabelul 1.1 – Denumirea tabelului

(Sursa: Sursa de date – dacă este cazul)

SUBTILU CAPITOLUL 1 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Figura 1.1 – Denumirea figurii 1.1

(Sursa bibliografică – dacă este cazul)

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Figura 1.2– Denumirea figurii 1.2

(Sursa bibliografică – dacă este cazul)

TITLUL CAPITOLULUI 2 (HEADING 1)

SUBTILU CAPITOLUL 2 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Tabelul 2.2 – Denumirea tabelului

(Sursa: Sursa de date – dacă este cazul)

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Figura 2.3 – Denumirea figurii 2.1

(Sursa bibliografică – dacă este cazul)

SUBTILU CAPITOLUL 2 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Tabelul 2.3 – Denumirea tabelului

(Sursa: Sursa de date – dacă este cazul)

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Figura 2.4 – Denumirea figurii 2.2

(Sursa bibliografică – dacă este cazul)

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

TITLUL CAPITOLULUI 3 (HEADING 1)

SUBTILU CAPITOLUL 3 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

SUBTILU CAPITOLUL 3 (HEADING 2)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Titlu subcapitol nivel 3 (Heading 3)

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

B I B L I O G R A F I E

Bârsan-Pipu, Nicolae, și Ion Popescu. Managementul riscului. Concepte, metode, aplicații. Brașov: Editura Universității "Transilvania", 2003.

Numele autorului, Prenumele. Titlul cărții. Orașul: Editura Numele editurii, 2013.

Suciu, Gheorghe. Analiză economic-financiară. Brașov: Editura Infomarket, 2009.

B I B L I O G R A F I E

Bârsan-Pipu, Nicolae, și Ion Popescu. Managementul riscului. Concepte, metode, aplicații. Brașov: Editura Universității "Transilvania", 2003.

Numele autorului, Prenumele. Titlul cărții. Orașul: Editura Numele editurii, 2013.

Suciu, Gheorghe. Analiză economic-financiară. Brașov: Editura Infomarket, 2009.