Metode de Atenuare a Sezonalitatii

Capitolul III. Metode de atenuare a sezonalității

În vederea diminuării efectelor sezonalității se vor fi menționa diferite posibilități, care prin aplicarea lor corespunzătoare vor avea rezultate pozitive, și anume:

extinderea sezonului de vârf prin oferirea unor facilități de tarife și prețuri atractive pentru servicii turistice în perioadele de pre și post sezon;

intensificarea preocupărilor pentru sporirea gradului de atractivitate al obiectivelor turistice în perioadele de extrasezon;

diversificarea ofertei turistice în perioadele de extrasezon prin oferirea unor sejururi combinate, cu utilizarea și altor elemente de atracție din zonele aflate în apropiere sau alte zone de interes turistic;

lansarea și continuarea acțiunilor de publicitate turistică pentru promovarea turismului în extrasezon.

Referitor la turismul litoral din România, o cale importantă pentru creșterea eficienței economice a activității turistice, o constituie mărirea perioadei de sezon, astfel ca aceasta să depășească granița celor 120 de zile, precum și exploatarea corespunzătoare a spațiilor încălzite în perioada extrasezonului.

Prin mărirea perioadei de sezon ne referim la lunile mai, septembrie și octombrie, luni în care coeficientul de ocupare a spațiilor de cazare este scăzut. Pentru folosirea eficientă a spațiilor de cazare în aceste perioade, s-ar putea realiza două variante. Prima variantă este reprezentată de utilizarea capacității tuturor stațiunilor, deschizând și închizând treptat unitățile pe măsura sosirii (respectiv plecării) turiștilor. A doua variantă constă în utilizarea la încărcătura maximă a anumitor stațiuni, în mod eșalonat, în primul rând cele care au spații încălzite.

Prima variantă prezintă unele dezavantaje în sensul că oferă posibilități limitate de agrement, ceea ce influențează buna dispoziție a turiștilor, mai ales cu timpul nefavorabil. Are însă avantajul ca personalul poate fi ocupat chiar la un volum redus de activitate.

A doua variantă este mai avantajoasă și din punct de vedere economic, dar numai pentru acele stațiuni care sunt deschise, ea oferind posibilitatea de a se utiliza integral mijloacele de agrement, ambianță agreabilă necesară în stațiune. Această variantă va fi posibil de realizat în momentul în care contractele cu firmele partenere vor prevedea clauze de nenominalizare pe hotel în perioada lunilor mai, septembrie și octombrie.

Necesitatea pregătirii sezonului este determinată de considerentele economice impuse de tarife-cheltuieli, ceea ce înseamnă cheltuieli mereu crescânde, pe de o parte, și limitările impuse la formarea tarifelor de concurență din ce în ce mai mare a ofertei ce se manifestă pe plan internațional, pe de altă parte. Astfel apare necesitatea reducerii pe cât posibil a cheltuielilor conventional-constante pe fiecare unitate.

Analizând factorii care influențează prelungirea sezonului turistic, se pot clasifica în două categorii distincte. Prima categorie cuprinde factorii exogeni:

venitul național și individual;

structura consumului populației;

structura socio-profesională a populației;

gradul de urbanizare;

volumul de timp liber;

structura și calitatea ofertei turistice primare.

A doua categorie este reprezentată de factorii endogeni:

măsuri economico-organizatorice;

politica de prețuri și tarife;

politica comercială;

publicitate și informare turistică.

Factorii exogeni au o acțiune generală asupra prelungirii sezonului turistic pe litoral și nu pot fi influențați prin măsuri luate de către conducătorii hotelurilor și restaurantelor. Astfel, venitul național și individual contribuie la creșterea bugetelor de familie și a posibilităților statului de a investi noi fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii turismului pe litoral.

Odată cu creșterea venitului omul tindă să devină turist sau își suplimentează o parte din buget turismului. El va utiliza la început forma turismului organizat, apoi a celui neorganizat, stabilizându-și traseul turistic din ce în ce mai mult, în țară și peste graniță. Legat de structura consumului populației este și factorul referitor la structura socio-profesională. Creșterea gradului de civilizație este determinată și de transformarea profesiunilor mai grele, cu un grad mai redus de calificare, în profesiuni din ce în ce mai avansate, mai moderne, impuse de noile cuceriri ale democrației. Dorința omului de a cunoaște din ce în ce mai mult se extinde și în sfera turismului, determinând populația să apeleze tot mai mult la serviciile acestuia.

În condițiile unei civilizații din ce în ce mai avansate, gradul de urbanizare va fi mai ridicat, multe localități rurale se vor transforma în orașe, fapt ce va influența negativ liniștea, aerul curat, gradul de aglomerare și desfășurarea activității oamenilor în bune condiții. Apare deci necesitatea de a evada din acest mediu, fie pentru destindere și odihnă, fie pentru refacerea sănătății. Acest lucru este posibil cu atât mai mult cu cât multă lume are sfârșitul de săptămână liber, ceea ce conduce la creșterea volumului de timp liber. Oamenii au posibilitatea, chiar în afara concediului de odihnă anual, să-și rezerve două zile pe săptămână pentru destindere, efectuând excursii în zonele preferate , în funcție de posibilitățile bugetare proprii.

Singurul factor lipsit de o structură dinamică, este oferta turistică primară. În cazul litoralului, aceasta se referă la mare, plajă, nămol și aerosoli.

Dacă ne referim la perioada de extrasezon nu putem vorbi de mare și plajă, în schimb se poate vorbi de valorificarea în condiții optime a nămolului, apelor minerale, aerosolilor marini, într-un cuvânt, a posibilităților de tratament balnear.

Ținând seama de influența generală a tuturor factorilor analizați mai sus, se poate arăta cum societățile de turism de pe litoral pot influența, prin forțe proprii, opțiunile potențialilor turiști. Astfel, prin măsuri economico-organizatorice luate de Ministerul Turismului, se poate întări și dezvolta infrastructura, se poate spori gradul de atractivitate a obiectivelor turistice, se pot diversifica serviciile, venind astfel în întâmpinarea gusturilor și preferintelor diferitelor segmente de turiști. Cele amintite anterior pot contribui și la reducerea caracterului sezonier al litoralului.

De asemenea, printr-o politică comercială adecvată, se pot diferenția tarifele, dând posibilitatea tuturor categoriilor de oameni, și in special a celor cu un venit sub medie, să beneficieze de odihnă și tratament în condiții asemănătoare celor din timpul sezonului estival. Diferențierea tarifelor nu trebuie să presupună însă condiții inferioare de cazare și masă, ci lipsa condițiilor naturale din timpul verii. Mai mult, această lipsă a condițiilor naturale trebuie compensată de îmbunătățirea confortului și a sejurului în general.

Toate măsurile prezentate anterior trebuie popularizate, printr-o informare largă a oamenilor, prin toate mijloacele posibile, astfel încât să trezească dorința de a vizita și a beneficia de condițiile create în cadrul zonelor turistice preferate de pe litoralul Mării Negre.

III. 1. Prelungirea sezonului turistic prin diferențierea tarifelor

Prima metodă aplicabilă pentru reducerea sezonalității, atât în cazul turismului litoral cât și cel montan, constă în diferențierea tarifelor în perioada de extrasezon.

Cererea și oferta se găsesc și în cadrul pieței turistice în relații de cauzalitate reciprocă, ele situându-se una în raport cu cealaltă, atât pe poziție de factor determinant, cât și pe aceea de rezultantă. Oferta acționează asupra cererii prin volumul și structura sa, iar cererea influențează dezvoltarea ofertei prin creșterea consumului, diversificarea acestuia, ca urmare a creșterii nevoilor.

Tendința de echilibrare a cererii cu oferta este caracteristică și pieței turistice. Este de apreciat că raportul dintre cerere și ofertă prezintă trei situații particulare: penuria, echilibrul și abundența.

Penuria corespunde situației în care volumul ofertei este inferior cererii și nevoilor pieței, iar realizarea produsului turistic este asigurată. În cazul litoralului și al spațiului montan, acesta corespunde cu perioada de vârf a sezonului, 1 iulie – 20 august, și sfârșitul lui noiembrie și martie, perioadă în care unitățile de cazare sunt suprasolicitate atingând coeficientul de utilizare de 100%. Unitățile de alimentație publică fac eforturi pentru satisfacerea nevoilor turiștilor, iar mijloacele de distracție și de agrement sunt solicitate la maximum.

Situația de echilibru corespunde dimensiunilor sensibil egale ale ofertei și cererii. În acest caz trebuie intensificate preocupările pentru realizarea produsului turistic, deoarece , uneori, această perioadă prezintă un anumit grad de incertitudine. Situația ar corespunde perioadei intermediare a sezonului: pe litoral ( 16 mai-30 iunie, 21 august-30 septembrie) iar pe munte ( 1 octombrie- 30 noiembrie, 1-30 aprilie).

Abundența corespunde situației în care oferta are dimensiuni foarte mari, acoperind sub aspect cantitativ cererea. Rolul determinant revine cererii, prin realizarea produsului turistic.

Trebuie luate, de asemenea, o serie de măsuri de către ofertanți, pe linia facilitării consumului turistiv, ca de exemplu: reduceri de tarife , vânzări pe credit, aranjamente total inclus, etc. Această situație corespunde , în cazul litoralului și a muntelui cu perioadei de extrasezon.

Pentru echilibrarea cererii cu oferta , mai bine zis pentru apropierea cererii de ofertă, în cazul sezonului intermediar și al extrasezonului, trebuie stabilite direcțiile și proporțiile de dezvoltare ale ofertei turistice, infrastructura, prestările de servicii și dimensiunile cererii prin planificarea veniturilor bănești ale populației și încasările valutare ce urmează a fi realizate din activitatea de turism intern și internațional. De asemenea, pentru echilibrarea ofertei cu cererea este utilizată o politică de prețuri și de tarife elastică. Sub influența tarifelor și prețurilor, cererea și oferta au orientări diferite.

Ofertanul de produs turistic este interesat să ofere cantități tot mai mari pentru a compensa astfel tariful mai scăzut. Comparativ cu piața de mărfuri, rolul tarifelor este mar mare din cauza, pe de o parte, caracterului pronunțat sezonier al activității turistice, iar pe de altă parte, tendinței de creștere a competivității pe piața turistică.

Cunoscut fiind faptul că produsul turistic nu se poate stoca, deci, neutralizarea lui la timp reprezintă o pierdere irecuperabilă , apare și mai evidentă necesitatea folosirii raționale a pârghiei tarifelor și prețurilor în rândul pieței turistice.

În cazul turismului litoral și cel montan se pot diferenția trei perioade relativ distincte în care cererea și oferta se află în raporturi diferite ( extrasezon, sezon intermediar și sezon de vârf ). În cadrul acestor perioade se pot diferenția tarifele de sejur, cât și de alimentație publică. Astfel, dacă în sezonul de vârf prețul unei vacanțe este de 100% , incluzând transport, masă și alte servicii, în sezonul intermediar prețul s-ar putea reduce la 75-80% , iar în extrasezon ar avea o valoare egală cu 50%.

Transportul se va păstra întreg în cele două perioade (de vârf și intermediar ) și va fi redus numai în extrasezon.

Prin diferențierea tarifelor, raportul cerere – ofertă poate fi modificat în așa fel încât el să ia valori cât mai aproape de unitate.

Atragerea unui număr mai mare de turiști în extrasezon, chiar cu un tarif inferior, va aduce un spor de încasări suplimentar, fără să mai vorbim de celelalte avantaje, cum sunt: permanentizarea unei părți a personalului, continuitatea în exploatare a infrastructurii și altele.

Trebuie avut în vedere ca diferențierea tarifelor în extrasezon atrage nu numai turiștii cu venituri superioare care doresc, pe lângă tratament, și un mod plăcut de petrecere a timpului liber sau odihnă , ci și aceea categorie care poate în sezon nu are posibilitatea materială necesară petrecerii unei vacanțe “ de vis”.

Astfel, dacă s-ar oferi turiștiilor piscine acoperite, cu apă de mare încălzită și cu lămpi speciale generatoare de raze ultraviolete și infraroșii, valuri artificiale, săli pentru proiecții cinematografice , spectacole de teatru sau revistă, cluburi bine dotate și organizate, săli de gimnastică, programe distractive și alte asemenea atracții, atunci nu vor putea există pretexte împotriva petrecerii unei vacanțe pe litoral, în extrasezon. În cazul turismului montan, chiar dacă lipsește apa de mare, nu înseamnă ca aceste modalități de agrement vor fi imposibil de realizate, din contră, chiar ar înseamna un succes pe termen lung, datorită faptului că vara multă lume poate ar opta pentru munte, și nu pentru mare, având la dispoziție mai multe tipuri de agremente care ar înlocui litoralul.

III. 2. Investiții și modernizări a infrastructurii existente

Acestă metodă de atenuare a sezonalității reprezintă dezvoltarea și diversificarea agrementului, cu preponderență pentru perioada de extrasezon.

Rezolvarea acestei probleme este de o importanță hotărâtoare pentru prelungirea sezonului estival dar, mai ales, pentru folosirea eficientă a infrastructurii societăților cornerciale de pe litoralul Mării Negre și din stațiunile montane și balneoclimaterice pe durata întregului an calendaristic.

Se urmareste prinaceasta modificarea favorabila a optiunii turistilor potentiali pentru cumpararea de vacante pe litoral, in extrasezon, exclusiv pentru odihna. Astfel, dace turistului i se pot oferi conditii optime de confort si recreere in aceasta perioada, el va fi dispus sa prefere litoraiul oricarei alte zone turistice a Orli.

in prezent, exists foarte putine sali de sport sau de spectacole. Aceste activitati legate de agrement si distractie se practice, in timpul verii, pe terenurile descoperite (tenis, volei, rninigolf, etc.) si in gradinile de yard ale statiunilor.

Pentru aceasta este necesară construirea a două sau trei

de sport în stațiunile Saturn și Jupiter echipate cu panouri și coșuri de baschet, fileu pentru volei, spaliere pentru gimnastică, mese pentru tenis de masă, bicicletă medicală și câteva aparate de gimnastică simple.

De asemenea, se pot executa câteva compartimentări pentru tenis de perete; toate aceste dotări trebuie astfel realizate încât să fie accesibile turiștilor amatori de sport, indiferent de vârsta sau aptitudinile lor.

Sălile de sport vor fi dotate, în mod obligatoriu, cu vestiare și dușuri cu apă caldă și rece, eventual cu saune, holuri pentru odihnă la ieșirea din complexul sportiv. Ar fi necesar să existe chiar unul sau doi instructori pentru inițierea amatorilor privind invățarea unor sporturi: tenis de masă, gimnastică, baschet, etc.

Aceste săli 'de sport vor fi amplasate, pe câț posibil, în apropierea unor piscine acoperite și a hotelurilor unde sunt cazați turiștii. Astfel, turistul venit la odihnă va avea posibilitatea de a-și petrece orele de dimineață într-un mod plăcut și sănătos.

sfârșitul săptămânii de lucru, locuitorii orașelor Mangalia, Eforie și Constanța vor fi atrasi de aceste centre recreative, tinând seama că foarte mulți oamern evită sedentarismul.

Având în vedere creșterea democrației, a gradului de civilizație, a volumului de activitate sedentară, este necesar să oferim .tuturor cetățenilor nu numai locuri de distracție cum sunt barurile, discotecile, restaurantele, dar și locuri de distracție și agrement, cum ar fi: săli de sport publice, parcuri de distracție mari și moderne în care recreerea se impletește cu sănătatea.

in cazul in care numărul turiștilor ar crește substanțial în extrasezon, ar fi necesară existența unei săli de spectacole amplasată centrul de greutate al stațiunilor. Așa cum, în timpul sezonului estival au loc o serie de turnee ale diferitelor instituții de artă din țară, și in extrasezon se pot practica aceste deplasări, evident, ținând seama de rentabili.tatea lor.

in urma calculelor preliminare, această sală ar avea o capacitate de circa 600-700 locuitori, fiind echipată cu aparate pe proiecție cinematografică scenă pentru spectacole.

in condițiile de confort sporit și de agrement modern, pot fi atrase colective artistice din întreaga țară, se pot organiza concursuri, simpozioane, manifestări științifice sau artistice.

Legat de perioada sezonului estival, în cadrul agrementului pe apă, posibilitățile de distracție si recreere sunt insuficiente.

Pentru diversificarea lor, se pot amenaja în stațiuni mici porturi de agrement dotate cu: vaporașe, șalupe, teleschi, yole, etc.

in prezent, dotarea stațiunilor se rezumă la bărci cu rame și hidrobiciclete, care sunt în număr mic față de cerințe. Pentru o. plimbare de o jumătate de oră sau o oră cu barca turistul trebuie să aștepte circa o oră la rând.

Ar fi necesară inițierea de acțiuni privind acest agrement, astfel: plimbări scurte cu șalupa sau cu vaporașul in larg, de-a lungul coastei marine, curse regulate între stațiuni și orașul Constanța, seri distractive rnării. Plăcerea plimbării pe mare, ineditul, recreerea constituie motive sigure pentru solicitarea acestor acț.iuni de agrement.

Foarte mulți turiști români sau străini veniți se

deplasează cel puțin o dată sau de două ori să viziteze orașul Constanța sau stațiunea Mamaia. Ei sunt nevoiți să aștepte autobuzul în stații și să suporte aglomerația și căldura din autobuz. O cursă regulată cu vaporașul spre Constanța ar elimina to.ate aceste incoveniente, deplasarea transformându-se

excursie ieftină și plăcută.

Un alt aspect al plimbărilor cu vaporașul, al serilor distractive în largul mării, îl constituie faptul că foarte puțini oameni din întreaga țară au posibilitatea să beneficieze de o croazieră pe mare, știind că aceasta are un preț mai ridicat și este limitată de numărul de locuitori și de intervalul de .timp .care se efectuează. Turistul român venit pe litoral ar avea posibilitatea să

beneficieze de o • astfel de minicroazieră la un preț accesibil, satisfăcâ-ndu-și astfel pracerea și curiozitatea. Amintirea acestei piimbari îi va influența opțiunea turistică în anii următori.

in ceea ce privește întreținerea șî repararea acestor mijloace

e agrement (vaporașe, șalupe, barci etc.), aceasta s-ar putea execuia în hangare centralizate într-un.a din stațiuni sau chiar în portui Mangalia.

Lei mai important motiv pentru care turiștii vin pe iitoral îl constituie apa marii soareie. Daca s-ar reuși oferirea turiștilor potențiali a acestor doua elemente ale litoralului și în extrasezon, atunci cererea de pe piata turistică s-ar orienta în mai mare măsură spre această zonă a țării. Pentru aceasta, este necesar sa se cons ruiască se reamenajeze piscine acoperite, noi sau să. se ibnbJnatățească condifiile existente. Asțfel, o piscină modernă trebuie fie executată. i‘n așa fel ineât să fie spațioasa, luminoasă, foarte curată, s;ă_ fie.alin-ientată cu apă de mare încălzită și schimbată des,

in cele ce urmează, vorn prezenta câteva tipuri de astfel de construcții care ar putea satisface în mare Măsură preferințele turiștilor potentiali; de exemplu: o piscină acoperită, o construcție modernă, din sticlă, oțel și beton. Ea poate fi arriplasată în sistemul arhitectonic al sta.țiunii, cons'tituind. un plăcut obiectiv arhitectural. Această. piscină ar putea fi construită pentru fi folosită, în special, în extrasezon. Un alt tip de piscină este cea cu posibilități de

sezonul estivai, indiferent de condițiile meteorologice.

Atunci când timpul este nefavorabil (vânt, ploaie, apamării este rece etc.), această piscină are posibilitatea de a fi acoperită, într-un timp foarte scurt.

»Construcția acestui tip de piscină poate fi redUsă numai la dispozitivul de acoperire, ținând seama că există nurneroase piscineIn aer liber pe lângă rnarile hoteluri, care nu pot fi utilizatepe nefavorabil. Folosirea acestei piscine ar prelungî cu mult sezon.ul .estival, mai ales primăvara când apa mării este rece sau țoarnna; când aerul nu mai este -destul de cald.

in extrasezon, elementul de acoperire (foaie de cort sau țesături sintetice) va fi demontat și conservat până în sezonul următor.

Un alt tip de piscină necesită o execuție mai pretențioasă mai modernă, dar mult mai ușoară din punct de vedere constructiv. Utilizarea acestui tip de piscină (gonflabilă) se poate face atât în extrasezon, cât și în timpul sezonului. Este indicat să fie montată la inceputul extrasezonului 1 octombrie) și demontată la începutul sezonului (15 mai — 1 iunie

Avantajele unei asemenea piscine rezidă din faptul că ea se poate monta destul de ușor, se poate conserva bine în perioada sezonului, este bine aerisită, creează, o senzație de spațiu imens și foarte luminos (în interior), necesită o intreținere simplă și ușoară.. Un pas bine executat și eficient, la intrare, va contribui .la reducerea cât mai mare a aerului pierdut din interior. Fiind o construcție modernă ș,i plăcută, pe lângă utilitatea ce o prezintă, ea va atrage turistul prin noutate, curiozitate, inedit.

Vom prezenta alt tip de piscină, Tournesol.

Așa cum arată și denumirea, se poate orienta în permanență după razele soarelui. Construcția este mai greoaie, dar utilitatea este mai mare. Ea poate fi parțial deschisă, prezentând posibilități de adăpostire împotriva vântului, atunci când pe plajă nu se poate sta. Glisarea 'elementelor mobile se poate realiza destul de ușor, pe șine metalice, cu ajutortil unor motoare electrice. in timpul verii, există posibilitatea de a o deschide complet, piscina fiind în plin soare. De asemenea, în extrasezon, ea poate fi inchisă complet și incălzită corespunzător. Interiorul este foarte spațios și destul de bine luminat. Amplasarea poate fi făcută printre elementele arhitecturale ale stațiunii, ea reprezentând o construcție modernă și deosebit de plăcută.

Indiferent de tipul piscinelor prezentate mai sus, un element nou, plă.cut și dorit de turiști este realizarea valurilor artificiale. Acest lucru are două avantaje:

— creează senzația de natural a mării;

produce aerosoli marini (picături fine de apă în aer). Senzația, plăcerea și utilul se vor impleti în mod armonios, ceea ce va atrage mai mulți turiști.

Un altfel de piscină, mai modernă, dotată cu trambulină, mai luminoasă și mai spațioasă, poate fi folosită ca piscină olimpică pentru concursuri sportive, naționale și internaționale.

0 altă piscină, placată în interior cu faianță sau ceramică, de dimensiuni mai mici, este mai bine încălzi-tă. și adăpostită. Ea poate fi utilizată. și pe Iângă un sanatoriu balnear, îmbunătățind condițiile de temperatură ale apei și ale aerului sau înlocuind apa de rnare cu: apă din izvoarele mezotermale din. zona Mangaliei. Aceasta ar însemna o valorificare superioară a resurselor naturale ale zonei litorale, cât si un obiectiv de mare atracție atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini.

Un impediment in solicitarea de către masa de turiș dornici să viziteze o piscină îl constituie faptul câ mulți dintre ei nu stiu să inoate. Ori, majoritatea piscinelor existente la noi în țară au un singur bazin cu apă, care are un nivel inaccesibil acestora. Din această cauză solicitările se limitează numai la înotători. De aceea, este necesar de cel puțin unul sau mai multe bazine:, diferențiate între ele, atât prin nivelul apei, cât și prin dimensiuni.

Alt tip de piscină complexă este dotată cu două bazine mari pentru adulți, unul cu nivelul apei între 2 – 3 m, iar celălalt cu nivelul reglabil sau constant ,de 1 – 1,5 m și două bazine pentru copii, cu nivelul apei intre 0,4 – 1 m. Această segmentare a spațiului interior al piscinei ar permite un acces al diferitelor categorii de turiști, inclusiv al celor care nu știu s înoate. i

ă.n plus,

s-ar crea posibilitatea de a aduce și copiii la piscină, deci ar facilita deplasarea turistului la sfârșit de săptămână intr-un loc de agrement plăcut și sănătos, împreună culntreaga familie.

De asemenea, o măsură necesară ar fi angajarea unui instrUctor .de înot, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Lecțiile de înot pot fi efectuate intr-un bazin separat pentru a nu-i s ânjeni pe ceilalți turiști.

Acest tip de piscină va fi Mult solicitat de către turiștii veniți la odihnă cu întreaga familie sau de localnicii din Mangalia și Constanța, la sfârșit de săptămână.

S-a arătat până acum modul cum putern oferi turiștilor în extrasezon unul dintre elementele principale a1e litoralului marea.

Al doilea element, la fel de important, este soarele.

Dacă apa mării se poate aduce în interior, păstrându-i aceleași calități, uneori chiar îmbunătățite, cu razele soarelui nu se poate face acela.și lucru. Totuși, pentru a crea o ambianță plăcută, însă cu un efect mai redus decât cel natural, se pot amenaja instalații și dotări, care să combine cele două, elemente: marea si soarele. Astfel, este indicată o anexă a piscinei cu lămpi tip solarii. Aceste lămpi pot furniza raze infraroșii sau ultraviolete de o intensitate relativă și controlabilă. Ele pot fi montate în plafon sau pe suporți speciali, ficși sau reglabili.

Anexa prezentată poate fi amplasată în interiorul piscinei, în imediata apropiere a bazinului cu apă sau despărțită printr-un perete protector sau ornamental, de sala bazinului.

La piscinele de mică capacitate aceste lămpi pot fi amplasate pe suporți mobili, chiar lângă bazin. Ele pot funcționa pe principiul automatului (introducând o fisă pe o anumită perioadă de expunere) sau cu ajutorul personalului calificat al piscinei respective. in acest fel, piscina ar fi solicitată atât pentru apa de mare cât și pentru razele artificiale furnizate.

Ar fi de dorit ca toate piscinele să fie dotate cu astfel de lămpi generatoare de raze ultraviolete sau infraroșii Dar, ținând seama de costul ridicat al lor, este suficient deocarndată să echipăm una sau două piscine, experimental.

Am văzut, deci, că se pot crea condiții asemănătoare sezonului estival și în extrasezon. Toate aceste piscine trebuie însă bine intreținute, foarte curate aerisite, dotate cu mobilier și