Metode Creative de Predare

Plecând de la citatul lui Abraham Maslow, ”Ceea ce un om poate fi, el trebuie să fie”, și plasând educația, ca mijloc de dezvoltare psihoindividuală și de grup, în contextul dezvoltării științifice extraordinare și a asaltului informațional, se impune găsirea unor noi metode și tehnici care sa susțină adaptarea omului la condițiile și cerințele societății actuale. Așa cum observă și E. Bernea (2002), omul de azi se află într-un impas: ”Viața intelectuală și sufletească a omului contemporan este afectată profund de această forță exterioară a vieții.[…] …el este solicitat continuu și plural”, astfel că, pentru a nu fi depășit de condiția exterioară, el trebuie să fie format încă de mic, trebuie educat astfel încât să dobândească cunoștințe, abilități și competențe, să fie creativ și apt să susțină progresul.

Astfel, metodele expozitiv-receptive ajung să fie înlocuite treptat cu metodele activ-participative, deși continuă să fie totuși folosite pentru anumite conținuturi, momente, situații în care se dovedesc a fi avantajoase. ”Metodele tradiționale înnoite, modernizate (experimentul didactic simulat cu ajutorul computerului, demonstrațiile multi-media, expunerea cu oponent, prelegerea-dezbatere, etc.)- se îmbină judicios cu cele sociocentrice, cu inovațiile metodologice euristice și interactive, cum ar fi fishbowl, reuniunea Philips 6/6 etc.”(Bulzan, Ciobanu, Ilie, 2009). În continuare vom prezenta câteva dintre aceste metode creative:

Modelul celor 5 E

Propune parcurgerea a 5 etape în învățare, corespunzătoare celor 5 de E care dau și numele modelului, și anume: angajarea (engage), explorarea (explore), argumentarea (explain), elaborarea, aplicarea (elaborate) și evaluarea (evaluate).

Metoda conversației

          Constă în interacțiunea activă dintre elevi și profesori, respectiv elevi-elevi, prin aceasta clarificându-se cunoștintele și achiziționându-se mai ușor altele noi, aprofundându-se înțelegerea și integrarea acestora, sistematizarea și verificarea lor.

R. Iucu (2008) prezintă mai multe forme ale conversației:

1. conversația euristică-conduce la descoperirea de noi implicații, însușirea de noi cunoștințe;

2. conversația de consolidare și sistematizare a cunoștințelor;

3. conversația de verificare și control-folosită pentru evaluare;

4. conversația formativă-de sensibilizare, de influențare a opiniilor si atitudinilor, de întărire a convingerilor.

Metoda instruirii ancorate

 Este o metodă bazată pe punerea în situații de construire a cunoașterii și formării competențelor rezolutive și se axează pe explorarea și rezolvarea unei anumite probleme. Construcția problemei pornește, așa cum notează E. Joița (2006), de la prezentarea/simularea video a unor situații din realitate, iar elevii sunt încurajați să abordeze euristic și să formuleze soluții de rezolvare, valorificând învățarea situațională. ”Ancora” este reprezentată de găsirea, utilizarea punctelor tari ale problemei, situației, în jurul cărora se conturează alternative de rezolvare.

Metoda cubului

Pleacă de la realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele cheie: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Se propune apoi o temă de discuție și se împarte clasa în 6 grupe corespunzătoare uneia dintre cele 6 fațete și implicit sarcini.

Rezultatele fiecărei grupe sunt transmise celorlalte grupe, iar rezultatele finale sunt puse apoi pe tablă.

Modelul procesării cognitive a informațiilor

Propune redarea concisă a relațiilor dintre idei și concepte sub formă grafică, cu sublinierea nodurilor (conceptele de bază) și arcelor (legăturilor) dintre acestea. Reprezentarea grafică pleacă de la descoperirile referitoare la memorie și modalitățile de procesare a informațiilor din psihologia cognitivă și ia forma hărților cognitive. Ca tehnică de predare și învățare, ea arată care este conținutul unui concept sau al unei teme, punctele cele mai importante, relațiile dintre acestea, dezvoltările, implicațiile, precum și poziția în raport cu alte concepte înrudite sau derivate.

Conform Elenei Joița (2006), modelele de reprezentare pot lua mai multe forme:

Ierarhică (arbore de derivare)

Circulară

În ciorchine (clustering)

Radială

Dispunere pe coloane

Multiplu colorată

Semne grafice variate etc.

Exemplu de concept map:

Metoda  SCAMPER

          Constă în formularea unor întrebări referitoare la o problemă care trebuie rezolvată. Esențial este să fie adresate cât mai multe întrebări, chiar dacă ele par lipsite de importanță pentru subiectul discutat.(Stoica-Constantin, 2004):

Tehnica acvariului sau metoda interacțiunii observate

Aceasta ,,urmărește ca elevii/studenții implicați să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte participanți activi la o dezbatere, pe de altă parte, observatori ai interacțiunilor care se produc”(Pânișoară, 2008, 360). Se așaza elevii în doua cercuri și se propune o idee pe care cei din cercul interior trebuie să o dezbată. Un profesor va modera activitatea, el fiind așezat în afara celor două cercuri, având totodată rol de observator, alături de elevii dispuși în cercul din exterior. Elevii din cercul interior vor dezbate timp de 8-10 minute, o problemă controversată pe baza căreia va avea loc ulterior o dezbatere Ulterior se vor schimba locurile, iar la final se vor completa fișe de observație.

Grupul de observatori: observă, ascultă, analizează, compară, descrie, reactualizează, sintetizează, evaluează, formulează aprecieri, expune, explică.

Grupul de discuție: ascultă activ, reflectează, analizează, compară, combină, continuă, formulează, argumentează, rezolvă, asociază, reacționează, dezvoltă, explică, mediază, sintetizează, concluzionează.

Profesor: observator, motivator, ghid, facilitator, consultant, suporter, mediator, coordonator etc.

Bibliografie

1.Anucuța, L., Anucuța, P. (2005). “Cunoașterea și educarea creativității la elevi.” Editura Excelsior Art, Timișoara.
2. Bernea, E. (2002). “Trilogia pedagogică.” Editura Dacia, Cluj-Napoca.
3. Bulzan, C., Iancu Ciobanu, M., & Ilie, R.L.(2009). “Ghid de practică pedagogică.” Editura didactică și pedagogică, București.
4. Joița, E. (2006). “Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii.” Editura Aramis, București.
5. Stoica-Constantin, A. (2004). “Creativitate pentru elevi și profesori.” Editura Institutul European, București.
6. http://innerspacejournal.wordpress.com/2012/10/17/metode-si-tehnici-de-invatare-prin-colaborare-interactive-fishbowl-tehnica-acvariului/
7. http://multitouch.wikispaces.com/1.15++CUBUL
8. http://cmap.ihmc.us/docs/conceptmap.html

Elevi: Anghel Andreea-Simona

Chinde Mureșan Alexandra-Maria

Profesor coordonator:

Vlăsceanu Florin