Metode Bonitate (2) [609306]

Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013
191VioricaIOAN
Dunarea de Jos University of Galati, Faculty of Economics and Business Administration
MODELE BANCARE
DE DETERMINARE
A BONITĂ ȚIIPractical
study
Keywords
Creditworthiness
Performance
Risk
Management
Profit
Credit
JEL Classification
E51, E58, G21
Abstract
Inthe current economic situation ,the issue of the bank risk management is becoming more
present,and the notion of "risk"getsincreasingly complicated and controversial meanings .Credit
analysisimplies,the bank, based on information provided by the accounting documents provided
by theclientand relevant information from different sources to assess whether the client has the
creditworthiness neededfor credit ,if he has the capacity to pay their debts and toassumethemby
signing the credit.Thus, the bank aims to limit themaximum exposure to credit risk. Given the
complexity of risks inbanking activity ,customer creditworthiness isanimportant area ofresearch
and application. We considered extremely important inanalyzing the creditworthiness of customers
bothlendingdecision anddetermining banking and financial performance , focusing on the
relationship risk-banking performance. Thisrelationship is relavantfora trader whosespecific
activityinvolves a degree of riskin proportion to the potential gainfromthe operation undertaken ..

Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013
1921.Introducere
Dată fiind complexitatea riscurilor
existente în activitatea bancară, bonitatea
clienților reprezintă un domeniu important, de
cercetare și de aplicare, ținând cont de
prevederile impuse la nivel european.Una din problemele im portante
analizate în această lucrare, problemă care
apare în determinarea bonității, este alegerea
indicatorilor pentru evaluarea posibilității
debitorului de a -și onora obligațiile. Fiecare
bancă și -a creat un sistem propriu de
determinare a bonității p e baza indicatorilor
considerați relevanți pentru activitatea curentă
și evoluția viitoare a firmelor.
În prezenta lucrare am analizat
bonitatea aceleiași firme prin metode
specifice mai multor bănci din sistemul
românesc pentru a ajunge la o concluzie
generală: operațiunile de calcul a bonității
solicitantului de credit, deși sunt diferite de
la o instituție de credit la alta, sunt utile și
indispensabile în analiza riscului de creditare.
Toate activitățile desfășurate de bănci
implică un potențial câștig din operațiunea
întreprinsă și de asemenea un anumit risc
proporțional implicat. Băncile,adoptă măsuri
de minimizare a riscului din activitatea de
creditare, pentru a putea să -și maximizeze
rentabilitatea activităților desfășurate.
Pentru a exista într -o economie de
piață competițională întreprinderile trebuie să
fie foarte eficiente. Acesta este motivul
pentru care toți partenerii unei întreprinderi
(investitori, creditori, bănci) sunt interesați să
găsească și să aplice metode de p redicție a
riscului de faliment. Numai utilizând aceste
metode este posibilă canalizarea eficientă a
resurselor financiare si evitarea pierderilor
(Negoescu, Gheorghe, ”Managementul
riscului prin proiecte”, Ed. Didactică și
Pedagogică, București, 2003, pag . 70).
Riscul de credit, denumit și riscul de
rambursare, este o consecință a unor întârzieri
sau neplăți integrale a ratelor la împrumutul
contractat, ca urmare a unor dificultăți pe care
debitorul le întâmpină, dar și ca urmare a
unor conjuncturi sau dif icultăți sectoriale .
Incapacitatea de rambursare a
creditului poate proveni și din cauza unor
factori interni ai firmei, cum ar fi: calitatea șimoralitatea managementului, incapacitatea
întreprinderii (referitor la tehnologie dar și
mentalitate) de a se adapta pieței sau noului,
timpul în care se încasează creanțele de la
beneficiari poate determina blocaje financiare
și deci dereglări în activitatea firmei (Badiu
Popa, Doinița Simona, „Banking și
performanță bancară: metodologii
manageriale moderne”, Ed. Europlus, Galați,
2010, pag. 127) .
Pentru a acoperi riscul de
nerambursare a creditelor, banca utilizează în
politica sa de creditare și unele restricții,
menite să elimine riscul acestora. Dintre
acestea cea mai importantă este decizia de a
nu acorda cr edite: agenților economici cu
management defectuos, fără perspectiva de
redresare, agenților economici care nu
contribuie cu capital propriu la finanțarea
activelor circulante sau a investițiilor și
unităților economice în reorganizare sau
lichidare (Nețoi u, Maria Lavinia, ”Controlul
riscului de credit”, The Journal of the Faculty
of Economics, Craiova, 2005, pag. 381 ).
În vederea obținerii unei bune analize
a riscului în activitatea de creditare, banca
realizează, prin intermediul ofițerului de
credite, o analiză financiară și o analiză non –
financiară.
În cazul debitorilor persoane fizice,
evaluarea performanței financiare
(Regulament BNR nr. 3/2009, M.O. nr.
200/2009 )se realizează potrivit criteriilor
stabilite de instituțiile de credit prin norme
interne,pornindu -se de la procedura de
clasificare a clientelei pe categorii de risc de
nerambursare elaborată de acestea. Evaluarea
performanței financiare a unei entități
economice din afara sectorului instituțiilor de

Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013
193credit va conduce la încadrarea acesteia în
una din cele cinci categorii de performanță
financiară. Această evaluare se va realiza
potrivit normelor interne ale instituțiilor de
credit pe baza unui punctaj atribuit unor
factori cantitativi și calitativi.
2.Bonitatea -calități și performanțe ale
agentului economic
Bonitatea clienților este o stare de
încredere și arată calitatea activității
desfășurată de clienți într -o perioadă
precedentă, în prezent, dar mai ales în
perspectivă, apreciată ca urmare a efectuării
de către bănci a unei analize temeinice, atât
de natura economico -financiară, cât și de
natura nefinanciară (Bătrâncea Maria,
Bătrâncea Larisa, “Standing Financiar –
bancar”, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2006,
pag. 12).
Performanțele financiare reflectă
potențialul economic și soliditatea financiară
a unei ent ități economice, obținută în urma
analizării unui ansamblu de factori cantitativi
(indicatori economico -financiari calculați pe
baza datelor din situațiile financiare anuale și
periodice), și calitativi.
În procesul creditării conform
Regulamentului B.N.R. nr. 3/2009, factorii
cantitativi se referă la următorii indicatori:
lichiditate, solvabilitate, profitabilitate, risc,
inclusiv risc valutar, iar factorii cantitativi
vizează aspecte legate de modul de
administrare a entității economice, calitatea
acționa riatului, condițiile de piață în care
aceștia își desfășoară activitatea, garanțiile
primare (altele decât cele care sunt acceptate
ladiminuarea expunerii față de debitor)
(Regulament BNR nr.3/2009 –M.O.
200/2009) .
3.Categorii de bonitate
După calc ulul indicatorilor prezentați
pe baza situațiilor financiare, precum și aaltor indicatori, în funcție de bancă, fiecare
primește un anumit punctaj care va fi ulterior
luat în considerare la încadrarea într -o
anumită categorie de bonitate. Prin
însumarea punctajelor obținute de client
pentru fiecare indicator, stabilite de către
fiecare bancă în parte, în funcție de
metodologia proprie, se obține punctajul total
pe baza căruia se face încadrarea într -una din
cele 5 categorii de performanță.
Astfel conform regulamentului BNR
nr. 3 din 19 martie 2009, privind clasificarea
creditelor și plasamentelor, precum și
constituirea, regularizarea și utilizarea
provizioanelor specifice de risc de credit,
există:
Tabelul 1. Încadrarea pe categorii de
bonitate
Tip de categorie Definiția categoriei
A Standard
B În observație
C Substandard
D Îndoielnic
E Pierdere
Sursa: elaborat de autor pe baza
Regulamentului BNR nr. 3/2009
Interpretarea categoriilor de bonitate
se realizează astfel:
-Standard, categoria A, cuprinde clienții a
căror performanțe economice și financiare
sunt foarte bune și permit achitarea la
scadență a dobânzii și a ratelor. Totodată,
din analiza efectuată rezultă că se
prefigurează menținerea și în perspectivă
a perform anțelor financiare la un nivel
ridicat;
-În observație, categoria B, performanțele
financiare sunt bune sau foarte bune, dar
nu pot menține acest nivel în perspective
mai îndelungată;
-Substandard, categoria C, performanțele
financiare sunt satisfăcătoare, dar au o
evidentă tendință de înrăutățire;

Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013
194-Îndoielnic, categoria D, performanța
financiară este scăzută și cu o evidentă
ciclicitate la intervale scurte de timp;
-Pierdere, categoria E, performanțele
financiare arată pierderi și există
perspective clare că nu pot fi plătite nici
ratele, nici dobânzile.
4.Modele bancare de determinare a
bonității
Politicile de creditare ale instituțiilor
de credit sunt foarte diferite, fiecare bancă
utilizând o gamă largă de indicatori cantitativi
și calitativi, în vederea determinării bonității
potențialilor clienți, motiv pentru care un
agent economic poate fi în cadrat de diferite
bănci în categorii diferite de performanță
financiară, în funcție de severitatea condițiilor
impuse la acordarea de credite.
Pentru a evidenția acest aspect, am
determinat performanța financiară pentru
agentul economic S.C. Meda S.R.L, prin
prisma diferitelor condiții de creditare
practicate de bănci, prezentând limitele
diferite de încadrare precum și indicatorii
diferiți luați în calcul la determinarea
ratingului de credit pe baza criteriilor
cantitative, dar mai ales pe importanța di ferită
acordată de instituțiile de credit criteriilor
calitative, necuantificabile, ce pot sta de
asemenea la baza deciziei de creditare.
Modelul Băncii Comerciale
Modelul de evaluare a bonității unui
agent economic utilizat de Banca Comercială
Română, p une un accent deosebit pe
performanțele economice și financiare ale
acestuia. Informațiile înscrise de agentul
economic în documentul “Situația
patrimoniului” reprezintă baza de calcul a
principalilor indicatori economici și financiari
careredau performan ța firmei în cadrul
acestui model (Bran, Paul, “Relații financiar –
bancare ale societăților comerciale”, Ed.”Tribuna Economică”, Colecția Ghid
Personal, București, 1994, pag 261).
Principalii indicatori din cadrul
modelului sunt:
a. Lichiditatea patrimoni ală (Lp):
b. Solvabilitatea (S)
c. Rentabilitatea financiară (Rcp)
d. Rotația activelor circulante (Rac)
e. Dependența de piețele de aprovizionar e
șide desfacere.
f. Garanții.
Analiza performanțelor economico –
financiare a firmelor se realizează după
criteriile menționate mai sus, prin acordarea
de puncte la fiecare criteriu, astfel:
Tabelul 2. Criterii de evaluare a analizei
performanțelor economico -financiare
Nr.
crt.Criteriul de evaluare Limite de
valoriPuncte
1.Lichiditatea patrimonială
(Lp =Active
term.scurt/Pasive
term.scurt)<80 % -2
80-100 % -1
100-120 % +1
120-140 % +2
140-160 % +3
>160 % +4
2.Solvabilitatea
(S = Capital propriu/Pasiv)<30 % 0
30-40 % 1
40-50 % 2
50-60 % 3
60-70 % 4
70-80 % 5
>80 % 6
3.Rentabilitatea financiară
(Rf = Profit brut/Capital
propriu)<0 0
0-10 % 3
10-30 % 4
4.Rotația activelor circulante
(Nac = Cifra de
afaceri/Active circulante)<5 1
5-10 2
>10 4
5.Dependența de piețe
(aprovizionare -desfacere)
Aprovizionare: din țară
(At); din import (Ai)
Desfacere: în țară (Dt); la
export (De)At>50%;
De>50%4
Ai>50%;
De>50%3
At>50%;
Dt>50%2
Ai>50%;
Dt>50%1
6. GaranțiiDepozite
gajate4

Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013
195Gajuri,
ipoteci3
Achizitii din
credite2
Cesionare
creante1
Sursa: elaborat de autor după Norme
metodologice BCR
Analiza performanțelor economico –
financiare ale unei firme conduce la
încadrarea firmei, pe baza grilei BCR, în una
din categoriile:
Tabelul 3. Încadrarea firmei pe baza grilei
BCR
CategoriaTotal
puncteSituația economică –
financiară -gradul de risc
A >20 Foarte bună -se pot acorda
credite
B 16-20 Bună-se pot acorda credite
C 11-15 Oscilantă -prezintă risc ridicat
D 6-10 Risc deosebit -nu prezintă
garanții pentru acordare credite
E 0-5 Deosebit de precară -fără
garanții pentru acordare de
credite
Sursa: elaborat de autor după Norme
metodologice BCR
Se apreciază că firmele care
acumulează peste 16 puncte (categoriile A și
B) prezintă o situație economico -financiară
bună și, în consecință, se recomandă
acordarea unui credit. Firmele care
acumulează între 11 și 15 puncte prezintă un
grad ridicat de risc și, în consecință, un
eventual credit se poate acorda în condițiile
unei prime de risc relativ r idicată. De
asemenea, firmele respective vor trebui
urmărite atent din punct de vedere al
solvabilității și la primul semn de neîncredere
vor trebui luate măsuri care se impun pentru
recuperarea creditelor. Firmele care
acumulează până la 10 puncte (catego riile D
și E) nu prezintă suficiente garanții pentru
acordarea unui credit.Grila de punctaj privind bonitatea
conform modelului BCR a întreprinderii
analizate se calculează după cum urmează:
Tabelul 4. Încadrarea firmei S.C. Meda
S.R.L.
Criteriul de
performanțăAnul precedent
2011Anul curent 2012
Nivelul Puncte Nivelul Puncte
1. Lichiditate
patrimonială
(Lp)151,15 3253,84 4
2. Solvabilitate
(S)26,17 031,75 1
3. Rentabilitate
financiară brută
(Rfb)4,23 317,86 4
4. Rotația
activelor
circulante (Nac)321 4302 4
5. Dependența
de piețe (%)At>50%;
Dt>50%2At>50%;
Dt>50%2
6. Garanții Depozite,
gaj7Depozite,
gaj7
Total puncte 19 22
Sursa: elaborat de autor
În continuare am realizat un grafic în
care se poate observa evoluția indicatorilor de
bonitate ai întreprinderii analizate calculați
conform grilei BCR.
Figura 1. Evoluția indicatorilor de bonitate
S.C. Meda S.R.L.
Sursa: elaborat de autor
Punctajul acumulat este în creștere
având în vedere că în anul 2011
întreprinderea era încadrată în categoria B, cu
o situație economico -financiară bună, și
viabilă pentru acordarea unui împrumut, iar în
anul 2012 a fost încadrată într -o categorie

Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013
196superioa ră, A, cu un punctaj de 22 puncte și o
situație economică foarte bună, sigură pentru
bancherul ce va acorda creditul.
Modelul Băncii Române de Dezvoltare –
Groupe Société Generale
Banca Română de Dezvoltare
caracterizează calitatea bonității unui agent
economic prin prisma obligațiilor financiare
pe care acesta și le asumă în urma creditului
acordat de către bancă și a capacității acestuia
de a le achita la timp. Astfel, modelul elaborat
de Banca Română de dezvoltare se stabilește
pe baza unor indicator i care vizează aspectul
menționat anterior. ”
Indicatorii financiari utilizați în
prezent și formulele de calcul sunt:
solvabilitatea patrimonială, gradul de
îndatorare ,lichiditatea totală, lichiditatea
imediată, rentabilitatea ,gradul de acoperire a
cheltuielilor din venituri.
“Cuantificarea performanței financiare
a fiecărui client și încadrarea acestuia încategoria de performanță se efectuează în
funcție de limitele procentuale prevăzute pe
fiecare indicator, prezentate într -o anexă la
normele de creditare BRD -SG. Pentru fiecare
indicator de performanță financiară a
clientului, în funcție de încadrarea acestuia în
limitele stabilite, se acordă următoarele
punctaje:
10 puncte pentru indicatorii care se
încadrează la categoria A;
8 puncte la cei din categoria B;
5 puncte la cei din categoria C;
2 puncte la cei din categoria D;
0 puncte la cei din categoria E.”
Banca Română de Dezvoltare
grupează agenții economici pe cele cinci
tipuri de categorii de bonitate pe baza
indicatorilor de perfo rmanță financiară din
următorul tabel:
Tabelul 6. Criterii de performanță financiară ale BRD
Nr.
crt.Criterii de
apreciere %Categorii de credite
Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E
1.Rentabilitatea în
funcție de cifra de
afaceri> 5,2 2,1-5,01,31-2,000,0-1,30 Pierdere
2Lichiditatea
imediată> 110,0 85,1-110,065,1-85,050,1-65,0 < 50,0
3.Solvabilitatea
patrimonială> 50,0 40,1-50,030,1-40,020,1-30,0 < 20,0
4.Gradul de
îndatorare0-30,0 30,1-50,050,1-65,065,1-80,0 > 80
5.Gradul de acoperire
a cheltuielilor din
venituri> 105,1 103,1-105,0102,1-103,0100-102,0 >100,0
Total punctaj 41-50 26-40 11-25 1-10 0
Sursa: grila de creditare Norme metodologice BRD
“Fiecare categorie descrie performanțele agentului economic, în funcție de categoria de
performanță în care este încadrat, pe care le -am sintetizat în tabelul
următor:” (Grila de creditare Norme metodologice BRD)

Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013
197Tabelul 7. Clasificarea societăților în funcție de categoria de performanță
Categoria de
performanțăCaracteristici Punctaj total
A Performanțele financiare sunt
foarte buneîntre 41 și 50
B Performanțele financiare sunt
bune sau foarte bune, dar nu pot
menține acest nivel în
perspectivă mai îndelungatăîntre 26 și 40
C Performanțele financiare sunt
satisfăcătoare, dar au o evidentă
tendință de înrăutățireîntre 11 și 25
D Performanțele financiare sunt
scăzute și cu o evidentă
ciclicitate la intervale scurte de
timpîntre 1 și 10
E Performanțele financiare arată
pierderi0
Sursa: grila de creditare Norme metodologice BRD
În continuare, am aplicat modelul
Băncii Române de Dezvoltare pentru agentul
economic analizat S.C. Meda S.R.L., pentru
cei doi ani analizați 2011 si 2012, obținând
rezultatele prezentate în tabelul următor: În
evaluarea riscului în activitatea de creditare,analistul de risc va analiza atât aspectele non –
financiare, cât și pe cele financiare ale
clientului. Limitele procentuale ale
indicatorilor de performanță financiară sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabelul 8. Categorii de credite în funcție de indicatorii de bonitate
Nr.
crt.Criterii de apreciere
%Categorii de credite
Categ. A10 Categ. B8 Categ.C5Categ. D2 Categ. E0
1.Rentabilitatea în
funcție de cifra de
afaceri> 5,2 2,1-5,0 1,31-2,00 0,0-1,30 Pierdere
2Lichiditatea imediată > 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 < 50,0
3.Solvabilitatea
patrimonială > 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 <20,0
4.Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 > 80
5.Gradul de acoperire a
cheltuielilor din
venituri> 105,1 103,1-105,0102,1-103,0 100-102,0 Sub 100,0
Total punctaj 41-50 26-40 11-25 1-10 0
Sursa: grila de creditare Norme metodologice BRD
Indicatorii financiari necesari pentru
determinarea bonității agentului economic
S.C. Meda S.R.L., după metoda BRD, pentrucei doi ani consecutivi se calculează și
înregistrează următoarele valori:
1.Solvabilitatea patrimonială

Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013
19874.64100259704768647686KSP 
63.8510088525278552785KSP 
2. Gradul de îndatorare
32.51001662128852KGI25.1410018219225970KGI
  
3. Lichiditatea totală
84.253419780 10656015.151720140 108852

KltKlt
4. Lichiditatea imediată42.210041978105541 106560Kli25.210072014107230 108852Kli

5.Rentabilitatea
58.11003220805099KRr22.0100348435772KRr
  
6. Gradul de acoperire a cheltuielilor din
venituri
99.1021002622927015KGCVt57.1001002904729215KGCVt
  
Sintetizata această analiză a situației
financiare a firmei, este prezentată în tabelul
următor:
Tabelul 9. Analiza situației financiare a S.C. Meda S.R.L.
Criteriul de performanțăAnul precedent
2011Anul curent 2012
Nivelul Puncte Nivelul Puncte
1. Solvabilitatea patrimonială 64,74 A10 85,63 A10
2. Gradul de îndatorare 14,25 A10 5,32 A10
3. Lichiditatea totală 151,15 A10 253,84 A10
4. Lichiditatea imediată 2,25 B8 2,42 B8
5. Rentabilitatea 0,22 D2 1,58 C5
6. Gradul de acoperire a
cheltuielilor din venituri100,57 D2102,99 C5
Total puncte 42 48
Sursa: elaborat de autor folosind grila de creditare și Norme metodologice BRD
Graficul evoluției indicatorilor de
bonitate ai S.C. Meda S.R.L. calculați după
metoda de determinare a bonității BRD arată
o creștere semnificativă a fiecăruia dintre
aceștia după cum urmează:

Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013
199Figura 2. Evoluția indicatorilor de bonitate
Sursa: elaborat de autor
Având în vedere calculele realizate
prin intermediul metodologiei de determinare
a bonității prin BRD, se apreciază că
întreprinderea S.C. Meda S.R.L. se
încadrează în categoria A de bonitate, cu un
punctaj în creștere de la un an la altul, astfel
că poate fi apreciata, având performanțe
financiare foarte bune, cu tendințe evidente
de menținere a acestora și in perspectiva și
poate fi creditată fără restricții din partea
bancherului. Întreprinderea își poate îndeplini
astfel obligațiile, reprezentate de plata ratelor
și a dobânzilor aferente contractului de credit
semnat cu instituția de credit si a altor
obligații fiscale.
Din analiza bonității aceleiași firme
prin metode specifice celor doua bănci din
sistemul bancar românesc am ajuns la o
concluzie generală: firma are performanțe
bune și poate fi creditată, evoluția acesteia
este ascendentă și se prefig urează menținerea
acestora în viitor. Deși fiecare instituție de
credit, după analiza rezultatelor, are
certitudinea că S.C. Meda S.R.L. este un
client a cărei capacitate de îndeplinire a
obligațiilor este corespunzătoare, creditarea
se realizează în condi ții diferite în funcție de
sistemul de creditare propriu fiecăreia dintre
ele.Bibliografie
[1]Badiu Popa, D. S. (2010). Banking și performanță
bancară: metodologii manageriale moderne ,
Galați, Editura Europlus.
[2]Bătrâncea, M., Bătrâncea, L. (2006). Standing
Financiar -bancar, Cluj Napoca, Editura
Risoprint.
[3]Bran, P. (1994). Relații financiar -bancare ale
societăților comerciale, București, Editura
Tribuna Economică, Colecția Ghid Personal.
[4]Dumitrescu, G. (2010). Studii de cercetare cu
privire la riscul de faliment. Modele și metode de
previzionare, Revista de statistică, accesată on-
line la adresa
www.revistadestatistica.ro/Articole/2010/A7_ro_
4_2010.pdf (accesat 30 septembrie 2013).
[5]Hondler, M., Loeg, J., Portier, G. (1989). Le
score de l’entreprise, Nouvelles Editions
Fiduciaires.
[6]Imireanu, M. (1995) Tehnica și practica
operațiunilor bancare , București, Editura Tribuna
Economică.
[7]Mereuță, C., coord. (1994). Analiza diagnostică
ale societ ăților comerciale în economia de
tranziție , București, Editura Tehnică.
[8]Negoescu, G. (1995). Risc și incertitudine în
economia contemporană , Galați, Editura Alter
Ego Cristian.
[9]Negoescu, G. (1998). Bonitatea agenților
economici , Galați, Editura Algorithm.
[10]Negoescu, G. (2003). Managementul riscului prin
proiecte , București, Editura Didactică și
Pedagogică.050100150200250300350400450
solvabilitate
grad de
indatorare
lichiditate
totala
lichiditate
imediata
rentabilitate
grad de
acoperire a ch
din ven2012
2011

Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013
200[11]Nețoiu, M. L. (2005). Controlul riscului de credit,
The Journal of the Faculty of Economics ,
Craiova.
[12]Nețoiu, M. L. (2005). Controlul riscului de credit,
The Journal of the Faculty of Economics ,
Craiova.
[13]Petrescu, S. (2005). Analiză Financiară
Aprofundată , Iași, Editura Universității „Al. I.
Cuza”.
[14]Stancu, I. (1993). Gestiunea financiară a
agenților economici , București, Editura
Economică.
[15]Stancu, I. (1993) .Gestiunea financiară a
agenților economici , București, Editura
Economică.[16]Institutul Bancar Român (2006). Principii de
creditare. Analiza clientului, sesiunea 3.
[17]Institutul Bancar Român (2007). Analiza
financiară în creditare, sesiunea 3.
[18]Norme metodolo gice de creditare BRD.
[19]Norme metodologice de creditare BCR.
[20]O.U. 99/2006 privind instituțiile de credit și
adecvarea capitalului, completată și modificată
prin Legea 227/2007.
[21]Regulament BNR nr. 3/2009, M.O. nr. 200/2009.
[22]Regulament BNR nr. 3/2009, M.O. 2 00/2009.
[23]Regulament nr. 3 din 19 martie 2009 privind
clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și
constituirea, regularizarea și utilizarea
provizioanelor specifice de risc de credit, art. 15.