Metoda Target Costingdoc

=== Metoda target costing ===

INTRODUCERE

Științific, scopul unei lucrări de disertație presupune cercetarea evaluativ – critică a unui caz concret sau transpunerea într-unul cât mai aproape de realitatea cotidiană prin utilizarea metodelor științifice adecvate domeniului propus spre a fi studiat.

Lucrarea de disertație își propune să optimizeze linia de fabricație a produselor “Rulmenți R4” și “Rulmenti R8”, în scopul utilizării și aplicării metodei target – costing din cadrul întreprinderii S.C. Rulment S.A. din orașul Bacău.

La stadiul entităților siderurgice, activitatea de bază constă în realizarea produselor specifice, cum ar fi oțelul în diferite feluri, benzi și table laminate, blocuri și bare forjate, profile laminate, feroaliaje, etc. există, adesea, și activitatea conexă în cadrul căreia se realizează produse siderurgice derivate cum ar fi: roți dințate, arbori, rulmenți, arcuri, scule, organe de asamblare, bolțuri, etc., produse obținute în cadrul unor secții care pot asigura realizarea operațiilor tehnice de tipul: prelucrări mecanice, construcții montaj, forjă, tratament termic.

Aceste produse, folosesc drept materie primă produsele sau semifabricatele siderurgice, în scopul de a aduce un raport semnificativ în creșterea cifrei de afaceri a entității siderurgice.

Aplicarea metodei costului „țintă” sau „obiectiv” în cadrul întreprinderilor siderurgice poate avea drept scop furnizarea unei metode mai riguroase de reducere a costurilor unor astfel de produse și de asigurare a unor marje suficiente, păstrând în același timp echilibrul cu calitatea produselor respective.

Costul țintă, devine astfel un instrument al managementului, iar această nouă abordare de analiză a costurilor și a performanțelor întreprinderii vizează câteva aspecte esențiale:

– luarea în calcul a mediului concurențial;

– integrarea competențelor diferitelor funcții ale întreprinderii (cercetarea-proiectarea, funcția tehnică-tehnologică, funcția de producție, funcția comercială, gestiunea resurselor umane);

– impactul deciziilor prezente asupra rezultatelor viitoare (în special cele privind conceperea produselor) și crearea unor legături strânse între planificarea și controlul activităților cotidiene.

Obiectivele lucrării sunt acelea de a soluționa problemele unor produse la nivel de producție și de a valorifica volumul vânzărilor în scopul creșterii profitului,astfel:

reducerea costurilor cu menținerea aceleiași calitați superioare ale produselor;

reducerea timpului de fabricație și de livrare;

creșterea clientelei cu cel putin 10 % pe an;

creșterea flexibilității producției prin achiziționarea unor utilaje performante.

În contextul condițiilor tehnice existente, studiul de caz privind procesul practic de aplicare a metodei Target – Costing se poate efectua pe exemplul entității S.C. Rulment S.A, din Bacău, având următoarele etape:

Studiul oportunității introducerii în portofoliu a unui produs nou;

Determinarea prețului țintă pentru produsul respectiv;

Stabilirea costului țintă.

Pentru fiecare etapă s-au determinat o serie de acțiuni bine delimitate și orientate în scopul atingerii obictivului final, și anume acela de introducere pe piață a produsului nou.

PARTEA I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND METODA TARGET – COSTING

Încă de la începutul secolului trecut, în Statele Unite, s-au dezvoltat o serie de caracteristici privind costurile țintă. O abordare totală a costurilor însă, a apărut în timpul perioadei de după al doilea război mondial unde americanii au construit o nouă noțiune de maximizare a atributelor dorite dar și o micșorare a costurilor produselor.

Cooper definește metoda “ca un proces disciplinat pentru determinarea și realizarea costurilor totale la care trebuie fabricat un anumit produs pentru a genera profitabilitatea dorită la prețurile anticipate de vânzare din viitor.”

“Takao Tanaka preciza despre target costing ca este  efortul realizat in etapele de planificare si dezvoltare pentru atingerea unei tinte de cost pentru management. Este utilizata pentru a absorbi diferenta dintre costul-tinta si costul-estimat pentru o mai buna concepere si mai bune specificatii ale produsului„ – din aceasta definitie, metoda target costing preia dimensiunea unei metode de management.

Dupa Peter Horvath si Werner Seidenschwarz, target costing este un instrument de gestiune strategica a costurilor care uneste produsele, pietele si resursele intr-o baza strategica, si de transformare a acestor informatii in masuri operationale cantitative „

Target – costing- ul garantează faptul că agenții de dezvoltare prezintă în portofoliul lor produse profitabile nu numai la un nivel al calității cât și al funcționalității, dar și prin prețuri de vânzare normale pentru segmentul de piață țintit. Metoda are o viziune asupra piețelor din viitor în sensul că selectează cele mai rentabile segmente de piață și le pun într-o lumină favorabilă, de

unde sunt determinate nivelurile de calitate și funcționalitate. Entitatea are rolul de a organiza procesele de aprovizionare, de fabricație și de distribuție care vor conduce la obținerea unui profit bun pentru acest obiectiv – țintă.

În practica tradițională de caculație a prețurilor se pleacă de la costuri,deoarece se gândea că pentru lansarea de noi produse pe piață se vor obține profituri din generațiile succesive de produse, crezându-se că cel mai important lucru este să fii primul pe piață. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv echipele de proiectare aveau datoria de a se focusa numai pe selectarea și execuția celor mai bune caracteristici ale produselor, astfel obținându-se un profit rezonabil.

Metoda target- costing se preocupă mai mult de cerințele clienților și de modalitățile lor de plată. Pe segmentele de piață cu un număr limitat de vânzători, aceștia își pot mării costurile pentru a stabili prețuri care să le aducă profituri consistente,folosind metodele cost – plus de stabilire a prețurilor, numai în cazul în care cererea depășește oferta. În cazul piețelor competitive prețurile sunt orientate de forța pieței iar comercianții trebuie să țină cont de prezența altor firme mai puternice, de produsele și serviciile alternative dar și de prețul acestora.

Costul – țintă este prevăzut sub forma a două situații: nivelul marjei de profit și prețul impus de piața entității:

Cost – țintă = preț de vânzare – marjă

Metoda costului obiectiv este un proces de ameliorare și corectare continuă a performanțelor de-a lungul ciclului de viață al produsului și de micșorare a costurilor din faza de concepere a produselor. Această tehnică țintește integrarea a patru caracteristici în managementul unei firme și anume:

-integrarea competențelor diferitelor funcții ale entității;

– luarea în considerare a mediului concurențial;

– crearea de legături strânse între planificarea și controlul activităților zilnice;

– previziunea efectelor deciziilor prezente asupra rezultatelor viitoare.

Aplicarea acestei tehnici presupune:

– recunoașterea diferitelor faze ale vieții unui produs;

– reducerea termenelor de concepere a produselor pentru a permite emiteri mai dese de noi produse;

– analiza costurilor fazelor de realizare a produselor în funcție de caracteristicile lor și de prețurile de vânzare prevăzute;

– organizarea mai bună a relațiilor cu furnizorii și clienții.

Acestă metodă este înregistrată într-un proiect managerial strategic al produselor, cu ajutorul căruia cel care suportă costurile este urmărit pe toată durata fazei de realizare.

Un astfel de sistem are următoarele caracteristici:

se menține pe întregul ciclu de viață al produsului, iar calculul și analiza costurilor se face pe produs pentru că fiecare produs constituie sursa de profit pentru entitate;

urmărește costurile încă din faza de dezvoltare a produsului. Metoda costurilor țintă se realizează pe faptul că în medie de 80% din costurile unui produs sunt supuse chiar de la concepția sa ;

baza de evaluare este reprezentată de costurile complete ; piața nu este interesată în

clasificarea costurilor în directe si indirecte sau în fixe si variabile. Astfel, prețurile de vânzare obtenabile ale fiecărui produs trebuie să asigure acoperirea costurilor complete și o cotă de profit ;

costul țintă poate fi definit ca un cost de producție estimat, care se realizează după un preț de vânzare previzionat ;

este întâlnită informația de prețuri dinspre piață, de unde metoda target – costing măsoară rezistența unui produs în raport cu piața, astfel îndeplinindu-și scopul de a satisface clienții și de a avea un preț competitiv.

Caracteristicile metodei Target Costing

Metoda target – costing pune accent pe caracteristicile de bază ale costurilor, astfel, remarcându-se următoarele caracteristici:

reprezintă o metodă de calculație a costurilor condusă de piață, ceea ce determină în primul rând prețul pieței după care se scade rata profitului de realizat;

este o metodă ce folosește echipamente multifuncționale pentru fabricanții și pentru proiectanții din cadrul entității cât și pentru clienți, furnizori sau distribuitorii din afara acesteia;

are în componența sa un lanț de creare a valorii ce implică la micșorarea costurilor produselor;

reprezintă o direcție spre proiect, care are ca scop diminuarea costurilor și proiectarea simultană a proceselor de fabricație și livrare cu produsele;

reprezintă o direcție spre clienți, care urmărește dorințele clienților asupra calității și a prețului de vânzare a produselor dar ține cont și de termenii de livrare ale acestora;

reprezintă o direcție spre ciclul de viață, care are ca scop readucerea costurilor de posesie pentru clienți.

Etapele metodei Target Costing

Metoda target – costing se bazează pe trei principale etape in determinarea costurilor.

O primă etapă este aceea de poziționare a prețului – țintă, care prin aplicarea unor metode de studiu a pieței, care are ca rezultat, deterinarea perioadei de viață a produselor. Această etapă reprezintă o strategie în determinarea caracterului dimanic al metodei target – costing, ceea ce implică mai multe forme și grade, raportate cu segmentele de piață și dezvoltarea în timp a cererii și a ofertei.

Etapa a doua face referire la poziționarea profitului – țintă, care reiese din planificarea strategică a entității pentru o perioadă de timp medie cât și din portofoliul ei de produse. Dimensiunea prețului – țintă nu reprezintă o sumă fixă, ci în funcție de ciclul de viață al produselor și de studiile privind volumul desfacerilor , acesta se poate modifica oricând, aici, având o implicație și analizele financiare sau profitul adus de către produsul sau produsele respective.

În etapa a treia se stabilește costul – țintă care este cunoscut din calculele anterioare prin simple scăderi în funcție de componentele și subansamblele produsului, iar evaluarea nu se realizează la nivel global ci la nivel analitic pe tipurile de costuri parțiale.

Din cele trei etape se evidențiază relația valoare – cost, care constă în posibilitatea entității de a fabrica produsul dorit având în vedere și cerințele costurilor – țintă care are ca scop final cererea de reducere a costului.

PARTEA A II –A

APLICAREA PRACTICĂ A METODEI TARGET – COSTING

2.1. Prezentarea generală a S.C. Rulment S.A.

Denumirea societății: S.C.Rulment S.A.

Sediul social: Strada Libertății , nr.10

Număr telefon: 0234/ 575 070

Cod unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului Bacău: 950 459

Capital social subscris și vărsat: 30.000.000,00 lei

Cod CAEN unic: 2420 – Producția de tuburi, țevi, profile tabulare și accesorii pentru acestea, din oțel.

Obiectul de activitate

Principalul domeniu de activitate al entității S.C. Rulment S.A. este producția de rulmenți, conform codului CAEN.

Scurt istoric

Firma a fost înființată în anul 1998, în Bacău, iar pănă în present și-a deschis mai multe puncte de lucru și de vânzare în Târgoviște, Iași, Piatra Neamț și Buzău. Acestea eforturi au fost completate cu mărirea portofoliului de produse oferite clienților, de la întreprinderi de renume, recunoscute și pe plan mondial, ceea ce a făcut ca entitatea noastră să se mențină de-alungul timpului pe piața economică.

Societatea funcționează sub formă juridică de societate pe acțiuni, conform prevederilor Legii nr. 15/1990, privind reorganizarea unităților economice de stat ca societăți comerciale.

Gama de servicii oferită clienților, a suportat de-alungul timpului îmbunătățiri periodice datorită specialiștilor noștri, care prin competențele profesionale și calificarea în domeniul metalurgiei au reușit să proiecteze cele mai bune produse. Pe lângă producția rulmenților, entitatea asigură și asistenta tehnică cu o aparatură ultramodern pentru montarea sau demontarea rulmenților, proiectarea în domeniu, monitorizarea în funcționare, cursuri de instruire.

Structura organizatorică

S.C. Rulment S.A. este organizată în divizii de operații și anume: Divizia de Sistem, Divizia de Producție și Divizia Logistică.

În ultimii 3 ani (2013 – 2015), numărul angajaților a ajuns la 500, entitatea preluând 100 de persoane prin transfer de la alte societăți aflate în faliment. În această perioadă analizată, angajații au participat la diferite programe de formare și de perfecționare profesională în diferite domenii, conform cerințelor tehnice și de calitate ce sunt implementate în entitate.

Odată cu participarea la aceste cursuri de perfecționare, angajații și-au dezvoltat abilitățile în ceea ce privesc procesele din secțiile și altelierele societății, astfel calitatea produselor s-a îmbunătățit considerabil.

În fiecare ramură a organigramei este desemnată o persoană care prin abilitățile și cunoștiințele dobândite de-alungul timpului,poate răspunde direct de problemele apărute în timp, și poate veni cu soluții pentru remediere lor. Deciziile privind societatea se iau conform organigramei, plecând de la nivelul superior al acesteia până la nivelurile inferioare, informațiile și deciziile pentru anumite probleme transmițându-se prin directorii de devizii.

Structura organizatorică a S.C. Rulment S.A.

Figura nr.1

2.2. Aplicarea practică a metodei target – costing la S.C. Rulment S.A.

Pornind de la condițiile tehnice existente, studiul de caz privind procesul practic de aplicare a metodei Target-Costing se poate realiza pe exemplul întreprinderii S.C. Rulment S.A.

Etapele necesare punerii în practică a metodei costului „țintă” sau Target-Costing sunt:

I. Studiul oportunității introducerii în portofoliu a unor produse noi sau modificarea unui produs existent;

II. Fixarea prețului țintă pentru produsele reținute în etapa precedentă;

III. Stabilirea costului țintă.

În cadrul fiecăreia dintre aceste etape sunt necesare însă, o serie de acțiuni bine delimitate și orientate spre realizarea obiectivului final.

Etapa I – Studiul oportunității introducerii în portofoliu a unor produse noi sau modificarea unui produs existent

În cadrul acestei etape sunt necesare următoarele acțiuni:

a) Previziunea strategică privind produsele noi sau a unui ce se dorește a fi modificat

Pornind de la un studiu de bază privind mediul economic extern al întreprinderii și luând în considerare aspecte esențiale ale concurenței în domeniul vizat, alături de analiza condițiilor existente în cadrul entității, s-a reținut ca oportun pentru studiul privind acceptarea în portofoliul propriu a unor produse noi, respectiv: „Rulmenți R2” și . „Rulmenți R9”.

Planul strategic are ca scopuri esențiale: minimizarea potențialelor efecte negative induse de către amenințările existente pe piață și exploatarea oportunităților oferite de piață, având în vedere, bineînțeles, resursele interne existente sau potențiale.

Se elaborează previziuni pe termen mediu și lung, în cadrul acestora prioritară fiind fundamentarea generală a bugetului de vânzări privind produsele reținute pentru studiu.

Sunt luați în considerare următorii factorii esențiali: evoluția cererii pe piață pentru produsele respective; situația generală a ofertei existente; nivelul prețului practicat pe piață; posibilitățile de investiții și programul de amortizare a investițiilor respective.

Cunoscând tendința cererii,a ofertei și nivelul ridicat al prețului pe piață, se consideră că alegerea este justificată și că produsele respective se vor vinde bine și vor putea beneficia de economia de scară, într-un timp relativ scurt. Pe de altă parte, se apreciază că entitatea are posibilități de adaptare a tehnologiei de fabricație, fără investiții suplimentare semnificative.

b) Elaborarea studiului specific de rentabilitate privind noile produse

În cadrul acestei acțiuni, produsele noi reținute fac obiectul unui prim studiu specific de rentabilitate.

Serviciul „ANALIZE ECONOMICE, COSTURI, PREȚURI, PLAN” existent în entitate procedează la estimarea costurilor de angajat și verifică dacă obiectivele de profit sunt realiste. În funcție de nevoile de piață și de condițiile interne, rentabilitatea produselor este calculată pe durata lor de viață.

Se impune estimarea vânzărilor nouilor produse și realizarea unei comparații cu previziunea exclusivă a vânzărilor produselor deja existente sau tradiționale.

Dat fiind faptul că estimările arată că produsele noi aduc pentru perioada previzionată de cinci ani o creștere a curbei vânzărilor și implicit, permite obținerea unei marje semnificative mai cu seamă în perioada 2011-2015, studiul privind produsul „Rulment R2” și produsul „Rulment R9” poate fi continuat. De asemenea, previziunea arată că după anul 2015 curba vânzărilor începe să scadă, ceea ce poate reprezenta terminarea ciclului de viață al produselor, altele noi sau ameliorate urmând să le ia locul.

Etapa a II-a – Fixarea prețului țintă pentru produsul „Rulment R2” reținut în etapa precedentă

Pentru fabricarea produsului nou, entitatea a estimat, următorii indicatori economici pentru anul curent și următorii doi ani:

Produsul se descompune în trei părți component pentru care s-au calculate următoarele costuri, după o metodă de calculație de tip absorbant:

Este cunoscut faptul că valoarea unui produs poate crește odată cu creșterea satisfacției clientului, satisfacție apreciată din punct de vedere al utilității acordate funcțiilor sau elementelor componente ale produsului.

Astfel, pentru stabilirea valorii produsului se vor urmări, în primul rând, aspecte legate de utilitatea acordată funcțiilor acestuia de către clienți.

Se stabilește nomenclatorul de funcții și caracteristicile tehnice ale acestora, după cum urmează:

III.Etapa III – Stabilirea costului țintă.

Proiectanții au determinat măsura în care componentele produsului „Rulmenți R2“ contribuie la realizarea funcțiilor acestuia, astfel:

Pe toată durata de vânzare a prodului, se stabilește prețul de vânzare mediu (pv):

pv = = = = 485 lei/ buc.

Proiectanții stabilesc și marja medie de profit (mp) pe toată durata de viață a produsului,astfel:

Profit Anul 2016 = CA × Rata profit = 550.000 × 15% = 82.500 lei/ buc.

Profit Anul 2017 = CA × Rata profit = 520.000 × 10% = 52.000 lei/ buc.

Profit Anul 2018 = CA × Rata profit = 560.000 × 9% = 50.400 lei/ buc.

mp = = = 30.81 lei/buc.

Astfel, aflând marja de profit se poate determina costul țintă:

Cost țintă = Preț țintă – Marja de profit

Cost țintă = 485 – 30.81 = 454.19 lei/ buc.

Repartizarea costurilor țintă ale fiecărei funcții pe operații s-a efectuat ținând cont de ponderea contribuției fiecărei operații la asigurarea funcțiilor produsului:

Pentru funcția Estetică, ponderea a fost calculata astfel:

Grad de importanță : 14 × 100 → 2 : 14 × 100 = 14.28%

Pentru funcția Funcționalitate, ponderea a fost calculata astfel:

Grad de importanță : 14 × 100 → 4 : 14 × 100 = 28.57%

Pentru funcția Fiabilitate, ponderea a fost calculata astfel:

Grad de importanță : 14 × 100 → 3 : 14 × 100 = 21.42%

Pentru funcția Rezistență, ponderea a fost calculata astfel:

Grad de importanță : 14 × 100 → 5 : 14 × 100 = 35.71%

Costul țintă pe funcții de asemenea a fost calculat ținând cont de costul țintă inmulțit cu ponderea funcțiilor:

Pentru funcția Estetică, costul țintă pe funcții a fost calculat astfel:

Cost țintă pe funcții: 454.19 × 14.28% = 64.85

Pentru funcția Funcționalitate, costul țintă pe funcții a fost calculat astfel:

Cost țintă pe funcții: 454.19 × 28.57%= 129.76

Pentru funcția Fiabilitate, costul țintă pe funcții a fost calculat astfel:

Cost țintă pe funcții: 454.19 × 21.42% = 97.28

Pentru funcția Rezistență, costul țintă pe funcții a fost calculat astfel:

Cost țintă pe funcții: 454.19 × 35.71% = 161.19

Repartizarea ponderilor fiecarei funcții pentru fiecare componentă în parte, s-a efectuat ținând cont de calculele precedente pentru produsul „Rulmenți R2“:

Pentru funcția Estetică , se va calcula costul țintă pe fruncție înmulțit cu ponderea atribuită fiecărei componente, aflate precedent:

Componenta 1 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 1 = 64.85 × 10% = 6.48

Componenta 2 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 2 = 64.85 × 30% = 19.45

Componenta 3 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 3 = 64.85 × 60% = 38.91

Pentru funcția Funcționalitate, se va calcula costul țintă pe fruncție înmulțit cu ponderea atribuită fiecărei componente, aflate precedent:

Componenta 1 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 1 = 129.76 × 80% = 103.80

Componenta 2 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 2 = 129.76 × 10% = 12.97

Componenta 3 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 3 = 129.76 × 10% = 12.97

Pentru funcția Fiabilitate, se va calcula costul țintă pe fruncție înmulțit cu ponderea atribuită fiecărei componente, aflate precedent:

Componenta 1 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 1 = 97.28 × 50% = 48.64

Componenta 2 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 2 = 97.28 × 30% = 29.18

Componenta 3 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 3 = 97.28 × 20% = 19.45

Pentru funcția Rezistență, se va calcula costul țintă pe fruncție înmulțit cu ponderea atribuită fiecărei componente, aflate precedent:

Componenta 1 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 1 = 161.19 × 40% = 64,47

Componenta 2 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 2 = 161.19 × 10% = 16.11

Componenta 3 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 3 = 161.19 × 50% = 80.59

Un pas important în cadrul stabilirii costului țintă al unui produs îl poate avea stabilirea costurilor parțiale în funcție de elementele de cheltuieli aferente. Pornind de la aceste costuri parțiale se poate organiza activitatea de aprovizionare și de producție, astfel încât entitatea să se încadreze în limitele costurilor stabilite drept obiective.

Dat fiind specificul activității, pentru stabilirea costurilor țintă parțiale se pot utiliza următoarele ponderi aproximative ale cheltuielilor ce formează costul complet al produselor siderurgice similare, și anume:

materii prime, materiale consumabile + combustibil, energie … 60%

manoperă directă …………………………………………….… 15%

cheltuieli indirecte de producție (de secție) ……………………. 20%

cheltuieli generale de administrație ………………………….…. 5%

Total ………………………………………………………….. 100%

Pornind de la aceste ponderi se determină costurile țintă pe componente de cheltuieli și pe fiecare operație, conform tabelului:

Pentru materiile prime aferente Componentei 1, s-a calculat costul componentei, în corelație cu fiecare funcție înmulțit cu ponderea aproximativă atribuită fiecăreia:

Pentru Componenta 1, materiile prime au fost calculate astfel: 223.39 × 60% = 134.03 lei/buc.

Pentru Componenta 1, manopera a fost calculată astfel: 223.39 × 15% = 33.50 lei/buc.

Pentru Componenta 1, cheltuielile indirecte de producție au fost calculate astfel: 223.39 × 20% = 44.64 lei/buc.

Pentru Componenta 1, cheltuielile generale de administrație au fost calculate astfel: 223.39 × 5% = 11.16 lei/buc.

Pentru Componenta 2, materiile prime au fost calculate astfel: 77.71 × 60% = 46.62 lei/buc.

Pentru Componenta 2, manopera a fost calculată astfel: 77.71× 15% = 11.65 lei/buc.

Pentru Componenta 2, cheltuielile indirecte de producție au fost calculate astfel: 77.71 × 20% = 15.54 lei/buc.

Pentru Componenta 2, cheltuielile generale de administrație au fost calculate astfel: 77.71 × 5% = 3.88 lei/buc.

Pentru Componenta 3, materiile prime au fost calculate astfel: 151.92 × 60% = 91.15 lei/buc.

Pentru Componenta 3, manopera a fost calculată astfel: 151.92 × 15% = 22.78 lei/buc.

Pentru Componenta 3, cheltuielile indirecte de producție au fost calculate astfel: 151.92 × 20% = 30.38 lei/buc.

Pentru Componenta 3, cheltuielile generale de administrație au fost calculate astfel: 151.92 × 5% = 7.59 lei/buc.

Pentru produsul al doilea, „Rulmenți R9“ se vor calcula aceiași indicatori și costuri după cum urmează:

Produsul se descompune în trei părți component pentru care s-au calculate următoarele costuri, după o metodă de calculație de tip absorbant:

Este cunoscut faptul că valoarea unui produs poate crește odată cu creșterea satisfacției clientului, satisfacție apreciată din punct de vedere al utilității acordate funcțiilor sau elementelor componente ale produsului.

Astfel, pentru stabilirea valorii produsului se vor urmări, în primul rând, aspecte legate de utilitatea acordată funcțiilor acestuia de către clienți.

Se stabilește nomenclatorul de funcții și caracteristicile tehnice ale acestora, după cum urmează:

Proiectanții au determinat măsura în care componentele produsului „Rulmenți R9“ contribuie la realizarea funcțiilor acestuia, astfel:

Pe toată durata de vânzare a prodului, se stabilește prețul de vânzare mediu (pv):

pv = = = = 358.49 lei/ buc.

Proiectanții stabilesc și marja medie de profit (mp) pe toată durata de viață a produsului,astfel:

Profit Anul 2016 = CA × Rata profit = 410.000 × 9% = 36.900 lei/ buc.

Profit Anul 2017 = CA × Rata profit = 450.000 ×20% = 90.000 lei/ buc.

Profit Anul 2018 = CA × Rata profit = 510.000× 15% = 76.500 lei/ buc.

mp = = = 17.002 lei/buc.

Astfel, aflând marja de profit se poate determina costul țintă:

Cost țintă = Preț țintă – Marja de profit

Cost țintă = 358.49 – 17.002 = 341.48 lei/ buc.

Repartizarea costurilor țintă ale fiecărei funcții pe operații s-a efectuat ținând cont de ponderea contribuției fiecărei operații la asigurarea funcțiilor produsului:

Pentru funcția Estetică, ponderea a fost calculata astfel:

Grad de importanță : 14 × 100 → 2 : 14 × 100 = 14.28%

Pentru funcția Funcționalitate, ponderea a fost calculata astfel:

Grad de importanță : 14 × 100 → 3 : 14 × 100 = 21.42%

Pentru funcția Fiabilitate, ponderea a fost calculata astfel:

Grad de importanță : 14 × 100 → 4 : 14 × 100 = 28.57%

Pentru funcția Rezistență, ponderea a fost calculata astfel:

Grad de importanță : 14 × 100 → 5 : 14 × 100 = 35.71%

Costul țintă pe funcții de asemenea a fost calculat ținând cont de costul țintă inmulțit cu ponderea funcțiilor:

Pentru funcția Estetică, costul țintă pe funcții a fost calculat astfel:

Cost țintă pe funcții: 341.48 × 14.28% = 48.76

Pentru funcția Funcționalitate, costul țintă pe funcții a fost calculat astfel:

Cost țintă pe funcții: 341.48 × 21.42% = 73.14

Pentru funcția Fiabilitate, costul țintă pe funcții a fost calculat astfel:

Cost țintă pe funcții: 341.48 × 28.57% = 97.35

Pentru funcția Rezistență, costul țintă pe funcții a fost calculat astfel:

Cost țintă pe funcții: 341.48 × 35.71% = 121.94

Repartizarea ponderilor fiecarei funcții pentru fiecare componentă în parte, s-a efectuat ținând cont de calculele precedente pentru produsul „Rulmenți R9“:

Pentru funcția Estetică , se va calcula costul țintă pe fruncție înmulțit cu ponderea atribuită fiecărei componente, aflate precedent:

Componenta 1 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 1 = 48.76 × 20% = 9.75

Componenta 2 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 2 = 48.76 × 50% = 24.38

Componenta 3 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 3 = 48.76 × 30% = 14.62

Pentru funcția Funcționalitate, se va calcula costul țintă pe fruncție înmulțit cu ponderea atribuită fiecărei componente, aflate precedent:

Componenta 1 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 1 = 73.14 × 30% = 21.94

Componenta 2 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 2 = 73.14 × 30% = 21.94

Componenta 3 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 3 = 73.14 × 40% = 29.25

Pentru funcția Fiabilitate, se va calcula costul țintă pe fruncție înmulțit cu ponderea atribuită fiecărei componente, aflate precedent:

Componenta 1 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 1 = 97.35 × 10% = 9.73

Componenta 2 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 2 = 97.35 × 60% = 58.41

Componenta 3 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 3 = 97.35 × 30% = 29.20

Pentru funcția Rezistență, se va calcula costul țintă pe fruncție înmulțit cu ponderea atribuită fiecărei componente, aflate precedent:

Componenta 1 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 1 =121.94 × 20% = 24.38

Componenta 2 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 2 = 121.94 × 40% = 48.77

Componenta 3 → cost țintă pe funcții × ponderea

Componenta 3 = 121.94 × 40% = 48.77

Un pas important în cadrul stabilirii costului țintă al unui produs îl poate avea stabilirea costurilor parțiale în funcție de elementele de cheltuieli aferente. Pornind de la aceste costuri parțiale se poate organiza activitatea de aprovizionare și de producție, astfel încât entitatea să se încadreze în limitele costurilor stabilite drept obiective.

Dat fiind specificul activității, pentru stabilirea costurilor țintă parțiale se pot utiliza următoarele ponderi aproximative ale cheltuielilor ce formează costul complet al produselor siderurgice similare, și anume:

materii prime, materiale consumabile + combustibil, energie … 40%

manoperă directă …………………………………………….… 20%

cheltuieli indirecte de producție (de secție) ……………………. 30%

cheltuieli generale de administrație ………………………….…. 10%

Total ………………………………………………………….. 100%

Pornind de la aceste ponderi se determină costurile țintă pe componente de cheltuieli și pe fiecare operație, conform tabelului:

Pentru materiile prime aferente Componentei 1, s-a calculat costul componentei, în corelație cu fiecare funcție înmulțit cu ponderea aproximativă atribuită fiecăreia:

Pentru Componenta 1, materiile prime au fost calculate astfel: 285.30 × 40% = 114.12 lei/buc.

Pentru Componenta 1, manopera a fost calculată astfel: 285.30 × 20% = 57.06 lei/buc.

Pentru Componenta 1, cheltuielile indirecte de producție au fost calculate astfel: 285.30 × 30% = 85.59 lei/buc.

Pentru Componenta 1, cheltuielile generale de administrație au fost calculate astfel: 285.30 × 10% = 28.53 lei/buc.

Pentru Componenta 2, materiile prime au fost calculate astfel: 153.50 × 40% = 61.40 lei/buc.

Pentru Componenta 2, manopera a fost calculată astfel: 153.50 × 20% = 30.70 lei/buc.

Pentru Componenta 2, cheltuielile indirecte de producție au fost calculate astfel: 153.50 × 30% = 85.59 lei/buc.

Pentru Componenta 2, cheltuielile generale de administrație au fost calculate astfel: 153.50 × 10% = 15.35 lei/buc.

Pentru Componenta 3, materiile prime au fost calculate astfel: 121.84 × 40% = 48.73 lei/buc.

Pentru Componenta 3, manopera a fost calculată astfel: 121.84 × 20% = 24.36 lei/buc.

Pentru Componenta 3, cheltuielile indirecte de producție au fost calculate astfel: 121.84 × 30% = 46.05 lei/buc.

Pentru Componenta 3, cheltuielile generale de administrație au fost calculate astfel: 121.84 × 10% =12.18 lei/buc.

Pornind de la aceste costuri țintă parțiale, entitatea va încerca să se încadreze în limitele consumurilor astfel stabilite. Se impun cu prioritate următoarele acțiuni:

organizarea atentă a activității de aprovizionare cu materii prime și materiale auxiliare, dată fiind ponderea semnificativă a costului acestor elemente în costul total;

gestiunea eficientă a consumului de materii prime, materiale auxiliare, cu precădere în cadrul operației de prelucrare primară;

eficientizarea consumului de combustibili și energie, cu precădere în cadrul operației tratament termic;

bună orientare a gestiunii resurselor umane direct implicate în obținerea producției;

repartizarea judicioasă a cheltuielilor indirecte de producție.

BIBLIOGRAFIE

Oprea Călin, Viorica Nedelcu – Contabilitate managerială – Ed. Didactică și Pedagogică,București, 2008.

Cîrstea Gheorghe, Oprea Călin – Contabilitatea de gestiune și calculația costurilor, București, 2003.

Briciu Sorin – Contabilitate managerială-Aspecte teoretice și practice, București, 2006.

Papai Emese – Perfecționarea calculației costurilor prin utilizarea unor metode moderne, București, 2007.

Mărgulescu D. – Analiza economico-financiară a întreprinderii- metode și tehnici, București,1994.

Tabără N. – Contabilitate și control de gestiune – Studii și cercetări, Iași,2004.

Legea nr.82/1991 – Legea contabilității (republicată).

Legea 31/1990 privind organizarea și funcționarea societăților comerciale, cu completările ulterioare.