Metoda de Educatie Investigatia

Metodele alternative de evaluare sunt o expresie a schimbărilor de perspectivă din educație, ele mutând accentul pe evalurea formativă, capabilă să-i implice pe elevi în propria formare. De asemenea, acestea urmăresc crearea unor corelații interdisciplinare, dezvoltarea unor  competențe și schimbarea unor interese și atitudini.

Una dintre metodele complementare asupra cărora ne vom concentra atenția este investigația, „metodă de lucru ce constă în căutarea de informații pe o temă dată, în descoperirea a ceva nou sau în folosirea competențelor în situații noi.” (Marilena Pavelescu) Aceasta evaluează mai mult procesul decât produsul, desfășurându-se individual sau în grup. Ca timp, poate fi de lungă durată, dar se poate manifesta și într-o oră de curs, iar produsul se poate concretiza într-un raport privind rezultatele investigației.

Investigația, atât ca modalitate de învățare, cât și ca modalitate de evaluare, oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoștințele însușite, în situații noi și variate, pe parcursul unui interval mai lung sau mai scurt. Ea “constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o activitate practică pentru care elevul este nevoit să întreprindă o investigație (documentare, observarea unor fenomene, experimentarea etc.) pe un interval de timp stabilit.”

Îndeplinește mai multe funcții:

•acumularea de cunoștințe;

•exersarea unor abilități de investigare a fenomenelor (de proiectare a acțiunii, alegerea metodelor, emiterea unor ipoteze, culegerea și prelucrarea datelor, desprinderea concluziilor);

•exersarea abilităților de evaluare a capacității de a întreprinde asemenea demersuri.

Așa cum susține Ghidul de evaluare SNEE, prin această metodă, elevul va fi încurajat:

• să exerseze tehnicile de muncă intelectuală și metoda învățării prin descoperire;

• să coroboreze și să interpreteze diferite infomații;

• să-și cultive interesul pentru cercetare;

• să-și exprime o opinie sau o judecată de valoare asupra elementelor investigate;

• să-și restructureze permanent sistemul noțional propriu, prin integrarea informației nou obținute;

• să-și dezvolte spiritul de inițiativă;

• să-și cunoască limitele.

Cu ajutorul acestei metode profesorul poate să aprecieze:

•gradul în care elevii își definesc și înțeleg problema investigată;

•capacitatea de a identifica și a selecta procedeele de obținere a informațiilor,de colectare și organizare a datelor;

•abilitatea de a formula și testa ipotezele;

•felul în care elevul prezintă metodele de investigație folosite;

•conciziunea și validitatea raportului-analiză a rezultatelor obținute;

Toate acestea, corelate cu gradul de complexitate al sarcinii de lucru și cu natura disciplinei de studio, fac din metoda investigației un veritabil instrument de analiză și apreciere a cunoștințelor, capacităților și a personalității elevului.

Pentru buna desfășurare, profesorul trebuie să țină cont dacă sunt respectate etapele esențiale ale unui proces investigativ: definirea problemei, alegerea metodelor adecvate, identificarea soluțiilor. Acestea pot fi detaliate după cum urmează:

Stabilirea problemei de investigat.

Formularea ipotezei.

Identificarea aparaturii și materialelor necesare.

Modul de lucru

Colectarea datelor și înregistrarea acestora

Organizarea datelor și reprezentarea acestora

Stabilirea concluziilor

Verificarea/infirmarea ipotezei

Voi da spre exemplificare folosirea investigației la ora de științe la clasa a III-a.

Clasa: a III-a

Aria curriculară: Matematică și Științe

Disciplina: Științe

Unitatea de învățare: Influența omului și a factorilor de mediu asupra corpurilor

Subiectul lecției: Protejarea mediului

Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi

Scopul lecței:

formarea/dezvoltarea capacităților și abilităților de explorare/investigare a realității;

dezvoltarea interesului și a responsabilității pentru menținerea unui mediu natural echilibrat, propice vieții;

Obiective de referință:

2.4 – să aplice observația ca demers al cunoașterii de tip științific;

1.3 – să comunice în forme diverse observații și comparații asupra corpurilor studiate;

3.1 – să conștientizeze efecte ale activității omului asupra mediului înconjurător;

Strategia didactică :

Metode și procedee:

conversația, explicația, prezentarea orală, investigația.

Mijloace de învățământ:

fișe de evaluare prin observare sistematică, planșa cu copăcel, frunze, benzi de hârtie, laptop, videoproiector, coli de flipchard, coli colorate, aparat foto, cercuri colorate, simboluri.

Forme de organizare:

activitate frontală, activitate individuală, pe grupe.

Evaluarea la acestă metodă nu este deloc ușoară. Este nevoie de o evaluare a produsului și una a procesului. Cea mai bună metodă de evaluare este printr-o listă de control/verificare. Voi exemplifica cu un model.

GRILĂ DE OBSERVARE

LISTĂ DE CONTROL/VERIFICARE

Procesul de investigare nu este eficient dacă se oprește aici. Ar fi frumos să continue cu realizarea unor activități practice de îmbunătățire a rezultatelor investigației.

Resurse:

Bibliografice:

“Programa școlară pentru clasa a III-a, aprobată prin ordinul ministrului Nr.5198/01.11.2004;

“Strategii didactice interactive”, editura:DPH, 2010

“Metode activ-participative aplicate în învățământul primar”, editura DPH, 2010;

“Ghid metodologic de aplicare a programei școlare de științe ale naturii la clasele a III-a și a IV-a, București, 2001;

Ghidul de evaluare SNEE, 2001