Mesajul Radiofonic Intre Informare Si Manipulare
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I-CARACTERISTICILE COMUNICĂRII RADIOFONICE
Mesajul radiofonic- Caracteristici și scop
Caracteristicile presei radiofonice și efectele comunicării de masă
Funcțiile comunicării radiofonice
Contractul de informare și discursul informativ
CAPITOLUL II-TENDINȚE DE MANIPULARE ÎN PRESA RADIOFONICĂ
2.1 Mecanismul manipulării-Definire și clasificare
2.2 Forme și moduri generale de manipulare radiofonică
2.3 Tipuri de manipulare radiofonică
2.4 Manipularea pozitivă în presa radiofonică
CAPITOLUL III- STUDIU DE CAZ
Informare vs.manipulare la Radio Oltenia Craiova
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
„Poți oare să faci într-adevăr distincție între mass-media ca un instrument de informare și de divertisment și ca un agent de manipulare și de îndoctrinare?”
(Herbert Marcuse, L’uomo a una dimensione)
Prin intermediul lucrării de față, Mesajul radiofonic între informare și manipulare, mi-am propus să prezint, cu ajutorul unor lucrări de specialitate, caracterul informativ al radioului, precum și efectele sesizabile pe care le produce manipularea radiofonică asupra întregii comunități.
Oamenii ascultă radio dintr-o multitudine de motive: din dorința de a fi informați și de a nu fi excluși ca urmare a eventualei lipse de informare, din nevoia de a fi la curent cu tot ceea ce se întâmplă, dar și pentru divertisment.
Am ales această temă pentru lucrare întrucât, se pare că radioul a devenit un instrument rapid, eficace și la îndemână de a manipula mulțimile. În paginile ce urmează am identificat trăsăturile radioului care contribuie la transformarea acestuia într-un mijloc de informare, dar și de influențare și manipulare.
Consider că tema lucrării de licență este una actuală, de interes public și, în același timp, prezentată într-un mod obiectiv, concis, prin intermediul celor 3 capitole, atent elaborate, care surprind în ce constă informarea, dar și manipularea radiofonică și modul în care aceasta se răsfrânge asupra populației.
În acest sens, primul capitol, intitulat Caracteristicile comunicării radiofonice, face referire la la scopul și trăsăturile mesajului radiofonic, la caracteristicile presei radiofonice și efectele comunicării de masă, la funcțiile multiple ale radioului și nu în ultimul rând la contractul de informare și discursul informativ.
Cel de-al doilea capitol, Tendințe de manipulare în presa radiofonică, este mult mai amplu, având scopul de a explicita mecanismul manipulării. Am realizat o clasificare generală a manipulării ca un subcapitol introductiv, urmând, apoi, să prezint formele și modurile generale de manipulare radiofonică, tipurile de manipulare radiofonică, precum și manipularea pozitivă existentă la radio, toate acestea contribuind la transformarea radioului într-un mijloc de manipulare a opiniei publice.
Ultimul capitol, Informare vs. Manipulare la Radio Oltenia Craiova, este conceput sub forma unui studiu de caz în care am prezentat în ce constă informarea și manipularea în cadrul emisiunii sociale Pulsul zilei, difuzată de către postul regional de radio Oltenia Craiova, între orele 11:00-14:00.
Metodologia lucrarii de licență constă în utilizarea analizei de conținut și a monitorizării emisiunii Pulsul zilei-caleidoscop social, timp de două săptămâni, în vederea identificării elementelor informative și a tipurilor de manipulare a ascultătorilor acestui post de radio.
Dacă mesajul radiofonic ar avea doar un scop informativ, atunci opinia publică nu ar mai fi dezinformată.
CAPITOLUL I
CARACTERISTICILE COMUNICĂRII RADIOFONICE
Mesajul radiofonic- Caracteristici și scop
Radioul, ca mijloc de comunicare în masă, a apărut datorită numeroaselor preocupări ale unor oameni de știință care, prin descoperiri teoretice și prin construirea unor aparate adecvate, au reușit să transmită cu ajutorul unor unde electromagnetice mesaje sonore și semnale la distanță.
Radioul reprezintă un spațiu mediatic ce presupune cunoașterea strategiilor și politicilor de programe, a unor tehnici de elaborare a emisiunilor, a profilului publicurilor-țintă și a unor efecte imediate și la distanță ale unor astfel de producții.
Totodată, radioul este presa vorbită ce dispune de multe valențe datorită multitudinii de programe difuzate: secvențe muzicale ce alternează cu scurte secvențe de informații; emisiuni informative, precum radiojurnalele; emisiuni interactive; emisiuni de divertisment; emisiuni culturale, de divertisment, științifice, informative pe spații ce depășesc 15 minute. Aceste valențe pot aparține unui aceluiași post radiofonic pe fluxuri orare definite în consecință și care au determinat un fel de obișnuință a ascultării.
Viața radioului este percepută, prin intermediul producției radiofonice, drept emisiunile transmise în eter. Intensitatea impactului asupra ascultătorilor este tradusă prin durată și prin reiterare, dar și printr-un efect de catalizare asupra unei noi generații.
Comunicarea audio-vizuală reprezintă un proces mai complex decât complexitatea unei esențe a comunicării, mesajul. Aceasta presupune imperativul captării atenției, transmiterea unui mesaj clar, precum și voința receptorului de a păstra o relație de co-participare în actul comunicării.
Cu toate acestea, se impune ca informațiile să fie formulate cu un grad ridicat de generalitate, adică pe înțelesul ascultătorilor, dar și cu un grad ridicat de specificitate, în funcție de nivelul de cultură și înțelegere de care dă dovadă publicul ascultător.
Gabriela Rusu-Păsărin afirmă: „ Mesajul radiofonic trebuie să aibă calități distincte, specifice, ele vor asigura receptarea promptă și corectă a corpus-ului de informații, comentarii în alternanță cu secvențele de divertisment, muzicale, un univers sonor, același și totuși altul la fiecare nouă ediție”.
Trebuie menționat faptul că mesajul radiofonic se supune unui bruiaj creat de anumiți factori: subiectivitatea și intenționalitatea. Conținutul acestui tip de mesaj va fi însoțit de o amprentă a mijlocului de comunicare.
Mesajul radiofonic prezintă o serie de caracteristici:
corect din punct de vedere gramatical, dar și fidel realitații prezentate;
concis prin excluderea atributelor și a complementelor și prin surprinderea unor detalii semnificative;
clar în emisia verbală;
actual;
credibil prin corectitudinea informațiilor transmise, prin precizia exprimării și pertinența informațiilor;
atractiv;
complex prin folosirea unor moduri inventive de a insufla sensuri noi, dar și prin utilizarea unor exprimări plastice.
Un mesaj radiofonic menține contactul cu ascultătorul prin folosirea unui limbaj pertinent și accesibil, adecvat temei în discuție; prin construcția textului, în acord cu formatul emisiunii; prin durata optimă a mesajului, în funcție de formatul emisiunii. Un studiu realizat de către psihologi demonstrează că atenția nu poate fi captată în totalitate decât maxim 7 minute. În formularea acestuia trebuie evitate greșelile de conținut, pleonasmele, dezacordurile, rimele involuntare, ticurile verbale, formulările cu ironie involuntară.
Scopul unui mesaj radiofonic este acela de a transmite un corpus informativ sau cultural-educativ. Practic, pentru a capta atenția este necesar să se mențină în permanență un contact auditiv cu destinatarul printr-o noutate în fond și o selecție a materialului lingvistic utilizat.
Mesajul radiofonic este perceput diferit de către oameni, în funcție de influențele mediului, de experiențe, mesajul putând căpăta semnificații ușor diferite. Este necesar ca radioul să se adapteze la cerințele audienței pentru a oferi publicului ceea ce caută atunci când este disponibil pentru receptare, pentru ca audiența să crească.
Caracteristicile presei radiofonice și efectele comunicării de masă
Comunicarea orală se prezintă ca un sistem complex de norme și reguli datorită unei influențe decisive a unui cadru situațional și a unor factori extra și paralingvistici.
Formele comunicării necesită un fel de artă a vorbirii dobândită prin acumulări de cunoștințe de cultură generală care asigură calitatea actului vorbirii.
În cadrul mass-media, radioul se remarcă prin intermediul unor calități specifice, având o serie de avantaje oferite de posibilitățile date de suplețea tehnică. Totodată, specificul radioului este oferit și de unele particularități de stil, întrucât un jurnalist radio trebuie neapărat să beneficieze de câteva calități în plus față de cel care lucrează în presa scrisă sau în televiziune.
Pentru a se produce un act radiofonic difuzabil în anumite condiții optime, pentru o receptare corectă a mesajului, este necesar ca jurnalistul să conștientizeze caracteristicile presei radiofonice.
În Jurnalism radio, Vasile Traciuc afirmă: „În radio se poate spune că se înregistrează un flux informațional continuu, pentru că în permanență aici se aude ceva, pauzele fiind foarte scurte. Materialele vorbite sunt alternate cu muzica, fiecare conținând informație”.
Un alt aspect al presei vorbite îl reprezintă efemeritatea. Efemeritatea unui mesaj radiofonic poate rezulta din simplul fapt că o informație auzită este, cu siguranță, mult mai greu de reținut decât o informație citită. Factorii externi sau redactarea defectuoasă pot perturba receptarea corectă a mesajului. Tocmai din această cauză, de multe ori, în buletinele de știri sunt repetate anumite informații prezentate în buletinul anterior.
Cea de-a doua caracteristică a presei radiofonice este accesabilitatea. Aceasta constă în faptul că radioul devine un mijloc accesibil și persoanelor cu un handicap fizic, precum cei imobilizați sau cei nevăzători. Radioul reprezintă pentru ei un mijloc de comunicare în masă eficient, un prieten fidel, capabil să umple un gol resimțit de cei singuri.
Conținutul mediatic este important pentru informația la zi de care avem nevoie pentru a acționa într-o societate guvernată de legi. Pierderea importanței acestui conținut mediatic reprezintă rezultatul unei alte caracteristici a presei radiofonice, și anume rapiditatea difuzării.
Radioul primează în fața televiziunii și a presei scrise. Acesta prezintă posibilitatea cea mai rapidă de transmitere de la locul evenimentului. Formula specifică radioului, și anume intrarea în emisie prin telefon, este o modalitate modernă de a comunica. Există posibilitatea ca în timpul difuzării unei emisiuni montajate, discursul moderatorului să fie întrerupt pentru a se interveni cu o relatare de la eveniment. Deși televiziunea dispune de modalități moderne de intervenție în direct, corelarea între imagine și sunet costă minute în plus și de aceea radioul dispune de un avantaj pe piața media. Totodată, în presa scrisă, evenimentul va fi, cu siguranță, mediatizat în numărul din ziua următoare sau în ediția de după-amiază a ziarului.
Receptarea informației de ultimă oră de categorii diferite de ascultători generează o altă caracteristică a presei radiofonice, și anume comoditatea receptării. Această caracteristică se referă la faptul că radioul poate fi ascultat în orice mediu: la serviciu, acasă, în mașină, dar și desfășurând în același timp o altă activitate. O altă caracteristică necesară și utilă a presei radiofonice este redundanța. Se poate reveni asupra textului scris printr-o re-lecturare integrală sau fragmentară. Cu toate acestea, această repetare presupune apelarea la anumite abilități de repunere în discuție a subiectului într-un context care îl motivează.
Odată cu apariția și dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă, procesul social al comunicării s-a dinamizat. Radioul reprezintă un reper în parcursul diacronic al comunicării, care folosește o serie de mijloace tehnice pentru a disemina informațiile.
Comunicarea de masă este o comunicare publică ce se adresează mai multor indivizi și prezintă elemente similare cu comunicarea interpersonală, de care se deosebește. Este un proces social organizat; este orientată spre mase și ajunge la dispoziția maselor, iar esența sa este reprezentată abilități de repunere în discuție a subiectului într-un context care îl motivează.
Odată cu apariția și dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă, procesul social al comunicării s-a dinamizat. Radioul reprezintă un reper în parcursul diacronic al comunicării, care folosește o serie de mijloace tehnice pentru a disemina informațiile.
Comunicarea de masă este o comunicare publică ce se adresează mai multor indivizi și prezintă elemente similare cu comunicarea interpersonală, de care se deosebește. Este un proces social organizat; este orientată spre mase și ajunge la dispoziția maselor, iar esența sa este reprezentată de mediumul folosit.
În ceea ce privește comunicarea de masă, sursa principală este o organizație de comunicare sau o persoană instituționalizată, în cazul de față postul de radio. Radioul are un rol de decodificare a unor mesaje pe care le receptează și le transmite publicului, destinatarilor sau maselor.
Comunicarea de masă prezintă următoarele trăsături:
Caracterul public;
Folosește o serie de medium-uri (canale și mijloace tehnice de difuzare);
Este indirectă (există o distanță spațială și temporală între parteneri);
Este destinată unei audiențe largi;
Este unilaterală (dinspre sursă spre un anumit receptor);
Este publică (adică nu exclude pe nimeni de la mesaje).
Ioan Drăgan, în volumul Paradigme ale comunicării de masă, a analizat profund specificitățile comunicării de masă dintr-o perspectivă sociologică și a ajuns la concluzia că „un model general al comunicării este dificil de elaborat”.
Sistemul comunicării de masă s-a manifestat precum un actor activ al jocului social care modelează subsistemele societății. De aceea, una dintre preocupările majore ale cercetătorilor mass-media a fost analiza modului în care presa influențează societatea.
Efectele mass-media pot fi resimțite în diferite zone ale societății. Mass-media pot acționa asupra grupurilor, indivizilor, instituțiilor, precum și asupra întregii societăți. De asemenea, ele pot afecta personalitatea umană în dimensiunea afectivă (crearea sau modificarea unor sentimente sau atitudini), dimensiunea cognitivă (modificarea imaginii despre lume), dar și dimensiunea comportamentală (fenomene de mobilizare socială, modificări ale modului cum acționează indivizii). Dintr-o altă perspectivă, influența mass-media poate avea loc într-un interval mai scurt de timp, sau un interval mai amplu. Efectele presei pot crea atât schimbări dorite, cât și nedorite: ele pot fi rezultatul unui proces controlat sau al unor ocurențe neașteptate.
Acordul se referă la acceptarea în mod conștient a influenței unui mesaj. Individul aderă rațional la conținutul acestuia datorită faptului că între valorile promovate și opiniile pe care le are mesajul respectiv există o convergență. Trebuie menționat faptul că adeziunea nu durează, este critică, ea putând fi supusă reevaluărilor și, nu în ultimul rând, este conjuncturală și nu atinge structura profundă a personalității individului în cauză. Cercetările au arătat că dacă o personalitate este mediatizată excesiv, ea poate crea un efect nedorit, numit și „efect bumerang”, conducând la plictisirea, iritarea, sau chiar la dezinteresul publicului față de figura, obiectul sau ideea care intră mult prea des în viața sa cotidiană.
Identificarea implică asumarea unor valori promovate de sau prin mass-media și imitarea comportamentului pe care acestea il promovează. Creatorii de mesaje transmise prin intermediul mass-media încearcă să atragă și să determine publicul să obțină fidelizarea audienței, din motive economice sau politice.
Internalizarea presupune asimilarea unor semnificații, valori și a unor modele de comportament pe care mass-media le difuzează. Prin intermediul acestui fenomen se atinge un maxim de eficacitate în cadrul acțiunii de influențare. Potrivit lui Mihai Coman, „internalizarea reprezintă punctul terminus al unui proces de influențare, sau, în termeni mai direcți, al unei campanii de persuasiune.”
Efectele mass-media nu urmăresc schimbarea atitudinilor, ci mai degrabă activarea predispozițiilor latente și a atitudinilor preexistente.
Un post de radio prezintă două posibilități de adresare: să întâmpine orizontul de așteptare al oamenilor și să îl exploateze și să încerce să modifice acest orizont sau să creeze unul nou. Practic, postul public trebuie să opteze pentru cea de-a doua modalitate, avand în vedere că postul privat exploatează orizontul de așteptare al publicului.
Specificitatea jurnalismului radio implică transmiterii mesajului și receptării în mod simultan, folosindu-se mecanisme relațional-afective pentru a persuada publicul. Poate fi vorba despre o persuadare în regim pozitiv, de comprehensiune, fie în regim negativ, de abandonare prin închiderea radioului sau ascultarea unui alt post de radio. Totodată, repetarea este o tehnică persuasivă, reținându-se imaginea radiofonică a personajului propus, a evenimentului evocat.
Există o serie de tehnici radiofonice care conduc atât la persuadarea publicului, cât și la crearea fidelitații în ascultarea postului de radio. Printre acestea se numără: prioritizarea transmiterii informațiilor de proximitate; o prezență radiofonică decentă, fără apelarea la jargon sau limbaj ermetic; respectarea curbei de intensitate/relaxare și consecvența fluxurilor informative.
Potrivit Gabrielei Rusu-Păsărin, „radioul rămâne mijlocul de comunicare cu impact major asupra publicurilor, pentru că la Început a fost Cuvântul, adaugăm noi cuvântul rostit și transmis unui receptor avid de informația pe baza careia să-și definească sau să-și redefinească rolul în univers, citim noi azi, în spațiul public”.
Funcțiile comunicării radiofonice
Intensitatea impactului producției radiofonice asupra ascultătorilor se traduce printr-un efect de catalizare asupra unei noi generații. Practic, conceperea, creația și execuția (etapele esențiale ale producerii unui fapt radiofonic) implică diferite grade de realizare, de performare, la care contribuie factori precum cel uman și cel material.
În audio-vizual publicul are un acces total, el avand posibilitatea să asculte mai multe posturi radio sau mai multe televiziuni. În afirmația „radioul anunță, televiziunea arată și presa comentează” există foarte mult adevăr. De aici reiese rolul pe care îl are fiecare canal: radioul este cel care redă informația cu operativitate, televiziunea o completează cu imagini, iar presa scrisă urmărește explicarea și comentarea informațiilor transmise.
Cercetătorii, sociologii și teoreticienii au stabilit o serie de tipologii complexe ale funcțiilor mass-media, fiecare aducând anumite elemente noi sau eliminându-le pe cele ale predecesorilor.
În Introducere în sistemul mass-media, autorul, Mihai Coman, a sintetizat funcțiile mass-media în: funcția de informare; funcția de interpretare; funcția de legătură; funcția culturalizatoare și funcția de divertisment.
Vasile Traciuc identifică câteva funcții ale radioului:
Funcția de informare
Aceasta este prima și una dintre cele mai importante funcții ale radioului. Radioul are rolul de a transmite cât mai multe informații despre lumea înconjurătoare și reușește acest lucru cu eficiență, spre deosebire de alte mijloace care nu beneficiază de această posibilitate. În programele radiofonice, o pondere mult mai mare și un public relativ numeros o au emisiunile informative. În SUA și în alte state dezvoltate au fost efectuate o serie de sondaje care au evidențiat faptul că publicul larg ascultă radioul numai atunci când dorește să se informeze și acordă radioului o încredere mai mare decât altor tipuri de media.
Caracterul de instantaneitate și prioritatea difuzării mesajului transmis de radio sunt elemente noi ce apar la radio. Gradul de credibilitate este sporit de transmisiile directe de la locul evenimentului aflat în desfășurare, declarații ale martorilor la eveniment sau ale oamenilor politici făcute în direct.
Un alt element care contribuie la creșterea gradului de credibilitate în ceea ce privește radioul este și faptul că mesajele care se transmit la radio acoperă o varietate de domenii: știința, economicul, cultura, politicul, în așa fel încât ascultătorul devine în același timp și martor și participant la evenimente.
Funcția de interpretare
Jurnalistul are rolul de a prezenta faptele după ce au fost selectate atent și ierarhizate coerent. Cele mai importante evenimente sunt plasate la începutul jurnalelor de știri și sunt prezentate în buletinele informative. La editarea unui jurnal, cea mai dificilă informație cu care se confruntă colectivul redacțional este alegerea unei știri care să ocupe primul loc. Această alegere se face în funcție de câteva criterii: politica postului, tipul postului (public, privat, regional, local, național).
Diferența dintre postul local și postul public este că postul public plasează informația care prezintă un interes major pentru zona de acoperire pe primul loc, în timp ce un post local plasează pe primul loc informația care prezintă interes doar pentru locuitorii din zona respectivă.
Funcția de legătură
Cercetătorii consideră că cea mai importantă funcție a mass-media este aceea de a crea un public, mai exact, un ansamblu de oameni care nu sunt legați prin dependențe economice, dar care împart preocuparea de a fi în contact cu presa și, prin aceasta, cu milioane de oameni.
Sunt oameni care, atunci când ascultă în același timp mesajul radiofonic, rămân pe ganduri sau se simt emoționați în momentul în care descoperă că au receptat aceeași informație.
Postul de radio poate crea o anumită stare sufletească sau chiar o solidaritate din partea ascultătorilor prin transmiterea informațiilor, dar și prin vocea prezentatorului.
Funcția de educație (culturalizare)
O mare parte a emisiunilor radiofonice deschid ascultătorilor drumul către educație. Acest lucru este posibil numai prin cultură. Radioul are un rol important în evoluția noțiunilor de frumos și bun gust și rămâne un mijloc de propagare a culturii și a educației. Benzile magnetice care cuprind recitaluri de poezie, mărturisiri de creație și lucrări ale creatorilor care au dispărut dintre noi sunt doar câteva exemple care întăresc afirmația potrivit căreia radioul este un depozitar de cultură și care permite generațiilor să identifice creațiile predecesorilor pentru a adauga creația proprie la patrimoniul nostru cultural.
5. Funcția de divertisment
Omul simte nevoia de a asculta în timpul liber și emisiuni care sa-i destindă și să-i relaxeze. Grilele de programe ale radioului cuprind emisiuni de varietăți, muzicale sau de umor. În general, emisiunile realizate de către redacțiile specializate pe divertisment, muzică, concursuri sunt difuzate la sfârșitul săptămânii.
Potrivit Gabrielei Rusu-Păsărin, funcțiile radioului pot fi împărțite astfel:
Funcții de comunicare intelectuală
informarea (furnizarea informațiilor de actualitate și de context general);
formarea (educația prin organizarea sistematică și obiectivă a faptelor de informație);
expresia ( funcții de civilizație și cultură).
Funcții psiho-sociale
sociabilitatea (comunicarea cu ceilalți);
divertisment (distracție, recreere, relaxare, introducerea unei stări de placere auditivă);
psihoterapie socială (eliberarea de tensiuni).
Trebuie menționat faptul că la baza funcțiilor radioului există o serie de principii suplimentare, precum: raportul dintre direct-indirect; raportul dintre formal-informal; valori emoționale de intensități diferite.
Diversitatea formelor jurnalistice, multitudinea mass-media, dar și difuzarea în același timp a ziarelor care au un profil asemănător sau a emisiunilor radiofonice de tip informativ au oferit publicului posibilitatea de a alege în conformitate cu pregătirea profesională, orizontul de așteptare, mentalități.
Contractul de informare și discursul informativ
Secolul XXI este numit secolul informării. De aici rezultă faptul că informația prezintă o importanță majoră, devenind o necesitate fără de care lumea nu poate evolua. La dezvoltarea și maturizarea societății au contribuit mesajele de tip propagandistic, precum și știrile cu un caracter senzațional.
Informația reprezintă o necesitate vitală a omului, iar nevoia de a se informa constituie una dintre caracteristicile distinctive ale speciei umane. Omul modern este un creator și un receptor de informație și reușește să țină în permanență legătură cu lumea și să își coordoneze propriile acțiuni într-un mod optim.
Termenul de contract de comunicare a fost formulat de către A.J Greimas și dezvoltat de către lingvistul francez Patrick Charadeau.
Multitudinea canalelor de difuzare și receptare a informației a căpătat noi dimensiuni. Trecerea de la presa scrisă la cea radiofonică, apoi la televiziune a condus la creșterea gradului de interes pentru informație, dar totodată s-au mărit atât cantitatea și calitatea, cât și viteza de transmisie a informației.
Comunicarea se produce în contexte ce impun respectarea unor constrângeri, fapt ce conferă specificitate discursului publicistic.
Dezvoltarea radioului, ca mijloc electronic de informare, a dus la o răspândire pe scara largă a informației. Această dezvoltare reprezintă rezultatul dorinței oamenilor de a fi informați, informația putând fi transmisă foarte ușor individului. Funcția de informare a radioului cuprinde informațiile generale, reprezentând conectarea la complexitatea fenomenelor din societatea modernă, ce face referire la un anumit tip de agendă intrată în conștiința opiniei publice; informațiile de prevenire, precum datele referitoare la starea vremii, prognozele economico-financiare, informațiile despre prevenirea unor boli, accidente rutiere sau incendii, noi legi și proceduri legale, noi trasee și orare ale transportului în comun.
Interesul oamenilor pentru informație a crescut considerabil pentru că ceea ce se întâmplă în jurul său îl poate influența și afecta, în așa fel încât să își poată direcționa și coordona acțiunile pentru realizarea obiectivelor sale.
Genuri cu funcția de informare:
– Știrea
Vasile Traciuc definește știrea drept „un gen jurnalistic în care se relatează un eveniment actual, semnificativ care interesează și afectează publicul. Știrea se regăsește în majoritatea mass-media și reprezintă genul de bază în jurnalism” .
Totodată, știrea reprezintă o creație jurnalistică întrucât după ce a cules informațiile, reporterul le selectează, le prelucrează și le așază într-o ordine firească pentru a redacta un text clar și ușor de receptat. O știre radiofonică se caracterizează prin cantitate, varietate și viteză de obținere. Un post local trebuie să transmită o știre care să conțină informații în legătură cu zona respectivă, deoarece publicul este mult mai interesat de ce se întâmplă în imediata lui apropiere.
Știrea radiofonică trebuie să aibă o serie de caracteristici, valabile și în cazul altor tipuri de media. În cazul radioului, aceste caracteristici reprezintă elemente importante în funcție de care redactorul determină valoarea știrii. Totodată, aceste caracteristici contribuie la stabilirea criteriilor de alegere a informației: noutatea, operativitatea, acuratețea, proeminența, amploarea, raritatea, interesul uman, concretețea, conflictul și competiția, dinamismul, proximitatea și efemeritatea.
Cercetătorii au evidențiat o serie de disfuncții ale știrilor: excesul de supraveghere (bombardamentul informațional, povara informațională, invadarea vieții private); excesul de interpretare (atenuarea abilităților critice ale publicului, dependența de interpretările mass-media, blocarea accesului la fapte); telesocializarea (condiționarea judecății doar prin prisma categoriilor de superficial, trecător, efemer, actual).
Elaborarea unei știri presupune prezența informației, aceasta putând fi obținută de către reporter prin observare directă sau apelând la alte surse. Atunci când reporterul nu este prezent la eveniment, el este nevoit să contacteze alte surse pentru a obține informația. Atunci când se află la fața locului, el trebuie să obțină și o serie de informații suplimentare, deoarece nu dispune de capacitatea de observare a întregului eveniment. Pentru a culege informații poate fi folosită și intervievarea. Informația trebuie să fie culeasă din surse multiple, în așa fel încât reporterul să aibă posibilitatea de a confrunta mai multe surse.
Interviul
În radio, interviul este considerat un gen jurnalistic fundamental, folosindu-se în marea majoritate a emisiunilor. Cel mai eficient mijloc de a obține și de a transmite o informație către public este dialogul dintre un jurnalist și interlocutor. Informația primită direct de la intervievat conferă credibilitate și convinge mult mai mult ascultătorul.
Interviurile sunt clasificate în cinci categorii: tip pâlnie (specific pentru activitatea polițiștilor și politicienilor); tip pâlnie inversată; tip tunel (o serie de întrebări cu final deschis, cu final închis, pentru a determina formularea de comentarii referitoare la evenimentul în discuție); cu ordine mascată; cu formă liberă (interviu cu specialiști).
– Reportajul
Reportajul oferă iluzia participării la eveniment. Dacă este o prezentare graduală cu efect și implicații afective se poate crea iluzia participării, adică o identificare cu personajul respectiv, cadrul sau evenimentul. Valoarea sa narativă este conferită de funcția descriptivă a genului. Reportajul se referă numai la un eveniment și transmite rapid esențialul evenimentului. Există mai multe tipuri de reportaj: reportaj la fața locului; reportajul sub formă de comentariu; reportajul de la locul evenimentului cu interlocutori.
Relatarea reprezintă consemnarea aspectelor definitorii ale unei situații sau ale unui eveniment, inducând concluzia, formularea ei explicită putând lipsi. Comentariul prezintă un grup de fapte într-o succesiune cauzală, folosind metoda analizei și apelând la forța argumentelor.
Dezbateri. Talk-shows
În audio-vizualul românesc, talk-show-ul și-a menținut rigorile științifice ale comunicării cu axa interesului interlocutorului, toate acestea între instanța de recepție și cea de producție. Cercetătorii definesc talk-show-ul drept un paradox, întrucât el este oferit, prezentat, justificat, legitimat ca angajându-se într-un contract de interacțiune cu ascultătorul, acestuia din urmă confiscându-i-se cuvântul. Talk-show-urile se caracterizează prin: orientarea emisiunii către divertisment și dramatizare; utilizează amestecul genurilor pentru crearea unei atmosfere propice receptării; tehnica predilectă este suscitarea antagonismelor și provocarea participanților.
O emisiune numită „talk-show” presupune o dezbatere aprinsă, polemică. Acest gen de emisiune a luat naștere din necesitatea unei societăți deschise, în care nu există o singură opinie, infailibilă.
În Jurnalism radio, Vasile Traciuc afirmă: „Dezbaterea este un tip de emisiune în care prezentatorul devine moderatorul unei discuții cu unul sau mai mulți invitați. Această discuție nu trebuie să fie sterilă, ci să capete aspectul unei dezbateri între moderatori și invitați, și chiar între invitați”.
CAPITOLUL II
TENDINȚE DE MANIPULARE ÎN PRESA RADIOFONICĂ
2.1 Mecanismul manipulării- definire și clasificare
Conform Dicționarului de Sociologie, manipularea se definește ca fiind „acțiunea de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate etc.) să gândească și să acționeze într-un mod compatibil cu interesele inițiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsionează intenționat adevărul, lasând impresia libertății de gândire și decizie”.
Manipularea nu urmărește o întelegere profundă a situației, ci o înțelegere convenabilă, prin inducerea în eroare cu argumente falsificate . În acest caz, adevăratele intenții ale celui care transmite un mesaj rămân insesizabile pentru cel manipulat.
Acțiunea de a manipula reprezintă o formă de influență persuasivă ce utilizează înșelătoria ca operator de tehnologie informațională. Scopul acesteia este ca prin intermediul manipulaților să fie obținute efectele influensive care sunt fie în afara obiectivelor accestora din urmă, fie în dezavantajul lor sau contrare dorințelor lor.
Ștefan Vlăduțescu afirmă: „Manipularea constituie o intervenție influensivă de tip persuasivă, organizată și planificată, prin intermediul căreia un manipulator, utilizând proceduri și operații, precum minciuna și seducția, în principal, și mitul și ficțiunea în subsidiar, induce manipulatului opinii, atitudini și comportamente care în proiectul său aduc la îndeplinire scopuri și satisfac interese care rămân străine și necunoscute manipulatului”.
Trebuie menționat faptul că manipularea este un fenomen prezent în toate spațiile geografice, dar și mediatice. Manipularea își face simțită prezența în toate ramurile mass-media, de multe ori fiind involuntară.
În psihologia socială experimentală pot fi regasite o serie de experimente în care oamenii sunt determinați să se comporte în totală libertate diferit față de comportamentul lor spontan. Posibilitatea manipulării apare ca un efect al deciziei luate. După ce au luat o decizie, oamenii au tendința să o și păstreze, descoperire ce constituie baza formulării teoriei angajamentului.
Manipularea se practică în mod discret și invizibil pe parcursul unei perioade mai mari de timp (putem vorbi aici despre o manipulare strategică, o investiție pe termen mai lung; este vorba despre o manipulare periculoasă, întrucât persoana manipulată își poate da seama de ceea ce se întâmplă), dar și în mod vizibil și intens în anumite momente de criză, pentru ca o persoană sau un grup să fie favorizate în sens pozitiv sau negativ sau în situația în care apare o situație de necesitate.
Potrivit lui Bernard Raquin, „există foarte multe forme de manipulare, atât pentru persoane individuale, cât și pentru grupuri. Tehnicile cele mai eficiente se bazează pe sentimentele noastre sau pe cele mai importante variații ale acestora: frica, furia, suferința, placerea, ca să nu mai vorbim despre confuzie, nesiguranță, vanitate, dorința de afirmare și teama de refuz”.
Manipulările se pot clasifica în funcție de diferite criterii. După amplitudinea modificărilor realizate într-o anumită situație socială, Bogdan Ficeac consideră că există trei tipuri de manipulari:
Manipulările mici
Acest tip de manipulare poate avea efecte ample. Ele sunt rezultatul unei mici modificări a unei situații sociale. Regăsim printre acestea procedurile: „piciorul-în-ușă” și „trântitul-ușii-în-față”.
Scott Fraser și Jonathan Freedman au pus la cale un experiment cu scopul de a demonstra obiectivitatea tehnicilor de manipulare minoră. Într-un anumit cartier, casele au fost luate la rând și proprietarii au primit propunerea sa-și instaleze, în fața curții, un panou cu mesajul Conduceți cu prudență. În urma propunerilor, numai 17 % dintre locuitorii cartierului au fost de acord sa monteze un astfel de panou. O altă echipă de experimentatori a mers într-o altă zonă a cartierului și le-a cerut proprietarilor să semneze o petiție pentru ca noi reguli stricte de circulație preventivă să fie introduse. Aproape toți au acceptat să semneze această petiție. După două săptămâni, echipa a vizitat din nou proprietarii care au semnat petiția și le-a propus instalarea panoului. De data aceasta, însă, procentul celor care au acceptat a fost mult mai mare decât în cazul anterior.
Practic, pentru a determina oamenii să accepte o concesie majoră, trebuie să li se prezinte la început o cerere minoră., dar de aceeași natură.
Rezultatele experimentului anterior subliniază faptul că șansele de reușită se pot tripla utilizând tehnica numită de psihologi, „piciorul-în-ușă”. Efectele unei astfel de tehnici pot avea efecte majore la nivelul unei societăți întregi.
O altă tehnică de manipulare este „trântitul-ușii-în-față”. Aceasta este opusă tehnicii anterioare, însă rezultatele sunt aceleași.
Bogdan Ficeac afirmă: „Prin această tehnică, oamenii sunt determinați să accepte o anume concesie, prezentându-li-se în prealabil o cerere mult mai mare, de aceeași natură, care are toate șansele să fie refuzată. Abia după aceea se vine cu cererea avută în vedere de la bun început. Aceasta are toate șansele să fie acceptată, deoarece, prin comparație cu solicitarea inacceptabilă de dinainte, pare foarte rezonabilă”.
Ca o concluzie, „Piciorul-în-ușă” implică obținerea prealabilă a unei mici concesii care să determine creșterea disponibilității celui vizat de a accepta o concesie mult mai mare, iar „Trântitul-ușii-în-față” constă în prezentarea unei cereri imposibil de acceptat, după care este prezentată o altă solicitare, mult mai rezonabilă, cu șanse foarte mari de a fi acceptată.
2. Manipulările medii
Acestea implică modificări destul de importante ale situațiilor sociale, cu efecte care depășesc așteptările, în mod dramatic, întrucât marea putere de influență a acestor situații sociale asupra comportamentului uman este de cele mai multe ori subevaluată.
Un material de excepție pentru identificarea anumitor tehnici de manipulare ce au funcționat perfect îl reprezintă revoluția română , de la războiul radioelectronic și până la rolul televiziunii de a mangnetiza masele. După șase ani, identificarea celor care au declanșat acest mecanism lipsește. Păstrarea unei încordări permanente este o tactică care îl face pe individ mai vulnerabil si ușor de manipulat.
Pe langă tehnicile care induc sentimentul de supunere față de autorități sau care declanșează revolte puternice, în categoria manipulărilor medii pot intra și tehnicile prin care se urmărește dezindividualizarea atacatorilor și dezumanizarea victimelor, pentru a încuraja spiritul agresiv. Aceste tehnici pot fi considerate manipulări medii datorită faptului că au efecte care depășesc așteptările, în ciuda faptului că sunt relativ simple.
Scopul principal al acestor tehnici de dezumanizare a inamicului constă în curățarea imaginii acestuia de orice fel de trăsătură umană și prezentarea acestuia ca un monstru periculos pentru specia umană, precum și identificarea acestuia prin porecle sau denumiri care nu prezintă conotație omenească. În propaganda de dezumanizare sunt folosite metode precum impunerea prin mass-media a unor caricaturi oribile, sloganuri agresive și o serie de materiale de presă falsificate, în cadrul cărora inamicii erau prezentați drept indivizi violenți, prericuloși, agresivi.
3. Manipulările mari
Acestea sunt reprezentate de o influență a culturii în cadrul căreia trăiește individul. Normele scrise și nescrise ale societății, precum și subculturile cu care intră în contact influențează comportamentul, felul de a gandi al individului, precum și sistemul acestuia de valori. Neacordând importanță acestei influențe, individul poate fi mult mai ușor de manipulat.
Cei mai mulți remarcă manipulări mici, de tipul trucurilor electorale, în locul manipulărilor mari, precum rolul școlii de a transmite elevilor cunoștințe cât mai multe, prin care copilul, respectiv adolescentul, se folosește de ele pentru a se integra în societate.
Specialiștii au afirmat faptul că școala îl obișnuiește pe elev cu spiritul de subordonare față de autorități, cu simțul responsabilității, și nu în ultimul rând cu necesitatea respectării unui program. Analizând sistemul de învățământ ca instrument de manipulare majoră, trebuie sesizată chiar și structura subiectivă a programelor de studiu și a manualelor școlare. De exemplu, regimurile totalitare politizează programa începând cu primele clase, prin introducerea unor obiecte de învățământ care urmăresc inocularea unei astfel de doctrine.
Gândirea și comportamentul cetățenilor obișnuiți sunt modelate în așa fel încât să accepte concepțiile și standardele care definesc ce anume este bine și ce este rau, permis și interzis, moral și imoral, adevărat și fals.
Trebuie menționat faptul că un efect grav al manipulării mari realizate prin integrarea individului într-un sistem, este fenomenul de anomie care apare în cazul seismului social-politic de anvergură, când sistemul de valori se prăbușește deodată.
2.2 Forme și moduri generale de manipulare radiofonică
Radioul este un canal care influențează, orientează și dirijează opinia publică, cunoștințele, motivațiile și interesele oamenilor, dincolo de granițele propriilor voințe. Devenim din ce în ce mai dependenți de această rețea globală și dorim să fim la curent cu absolut tot ce se întâmplă în lume. Afirmațiile de genul am auzit la radio se invocă pentru a argumenta un anumit punct de vedere. Din acest motiv ne bazăm pe credibilitatea și integritatea mijloacelor de informare.
Se întâlnesc următoarele forme și moduri generale de manipulare radiofonică:
1. Persuasiunea
Persuasiunea reprezintă un element ce poate fi întâlnit de la primele contacte dintre ființele umane, fiind folosit în politică, afaceri, economie, religie, precum și în relațiile interpersonale. Ea este și un act simbolic atât pentru cei care îi resimt efectele, cât și pentru cei care o practică, la baza acesteia aflându-se o încercare umanistă de a-i influența pe ceilalți. Altfel spus, persuasiunea oferă o serie de argumente culturale, logice și emoționale în sprijinul asumării acțiunii săvârșite.
Există o diferență între persuasiune și manipulare. Ea constă în faptul că actorul social persuadat cunoaște intenția celui care se folosește de această tehnică pentru a convinge, în timp ce, în manipulare, persoana manipulată nu este conștientă de intenția celui care folosește acest proces de convingere.
Ștefan Vladuțescu afirmă: „Persuasiunea este o formă de influență. În raport cu convicțiunea, ea se individualizează ca o influență insidioasă realizată prin proceduri în cadrul cărora sunt utilizate operațional minciuna, seducția, mitul ori ficțiunea. Dupa criteriul tipului de influență, persuasiunea este interpersonală, grupală, ori colectiv-socială”.
Mesajul radiofonic este mult mai persuasiv decât cel al televiziunii care are avantajul utilizării unor imagini, întrucât limbajul folosit la radio și structura acestuia combină cuvântul cu tonul și expresivitatea de care vocea dă dovadă.
Dezinformarea
Conform Dicționarului de Sociologie, „dezinformarea reprezintă orice intervenție asupra elementelor de bază ale unui proces de comunicare, intervenție ce modifică deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina în receptori anumite atitudini, reacții, acțiuni dorite de un anumit agent social”.
Potrivit Gabrielei Rusu-Păsărin, „Dezinformarea prin imaginea radiofonică implică textul, contextul, ilustrarea muzicală, accente prin jingle (secvență sonoră scurtă- 3-5 secunde), având rol de „subliniere”, captarea atenției prin întreruperea fluxului verbal se difuzează după secvența vorbită ce se dorește a fi pusă în evidență sau dupa cuvântul „cheie”). Toate concură la denaturarea deplină a mesajului, obținând opusul sensului, o altă lume, un alt înțeles al acestei lumi”.
De-a lungul timpului, radioul a fost supus unor ingerințe ale organelor în politica editorială și a luat parte la acțiuni de prelucrare a informațiilor, manipulând astfel opinia publică.
În Comunicarea radiofonică. Provocările prezentului, Gabriela Rusu-Păsărin ne oferă un exemplu memorabil în registrul afectiv-emoțional al radioascultătorilor, ce prezintă o conotație negativă, dezinformare, purtând numele de epopeea cărbunelui.
Economia românească s-a lansat într-o politică energetică decăzută, cu scopul de a asigura independența în domeniu, fiind nevoită să apeleze la zăcămintele de lignit din Mehedinți, Gorj și Vâlcea. Această exploatare a avut anumite consecințe sociale incredibil de mari. Mii de hectare au fost degradate, au fost strămutate satele, au fost defrișate pădurile, s-au creat colonii de muncitori, orașe noi (Motru) , cartiere noi în vechile orașe, localități noi, etc. Infracționalitatea, proliferarea bolilor și a consumului de alcool au fost interpretate drept suportabile față de nevoile urgente ale economiei. Dezinformarea, ca tehnică de manipulare a opiniei publice în scopuri politice, nu mai poate funcționa în perioada democratică a radioului românesc întrucât aceasta ar putea compromite credibilitatea și cota de audiență a radioului respectiv.
În grila de programe a radioului Oltenia Craiova, o serie de emisiuni speciale au avut ca țintă denaturarea acestor realități și conceperea altora, idilice. Genericul unei asemenea emisiuni a fost „Patriei – mai mult cărbune”. Acesta este un caz tipic de manipulare a conținutului mesajului prin falsificarea intenționată a anumitor fapte.
La rândul ei, dezinformarea prezintă două dimensiuni: una neintențională, iar alta intențională ce vizează un anumit segment de opinie. Sub aspect intenționat, dezinformarea se poate analiza în funcție de formele simbolice prin care sunt codificate informațiile din mesaj.
Există, de asemenea, o serie de categorii ale dezinformării: prin cuvânt; prin număr; prin repetiție; prin zvon; prin clișee și prin imagine.
Intoxicarea
Vladimir Volkoff, în Tratat de dezinformare, susține că intoxicarea, ca neologism semantic, este de origine militară. Intoxicarea vizează în special adversarul și urmărește furnizarea unor informații eronate, informații ce îl vor determina să ia anumite decizii favorabile pentru noi și dezavantajoase pentru el.
Totodată, acesta afirmă că „intoxicarea nu este rezervată însă doar domeniului militar: un partid politic, o bancă, un fabricant poate profita de pe urma intoxicării concurenților. Spre deosebire de dezinformare, scopul intoxicării este acela de a determina să gresească una sau mai multe persoane, și nu o colectivitate”.
Intoxicarea are ca instrumente de bază bârfele, zvonurile și comunicatele tendențioase. Aceasta este un fel de instrument de anesteziere a publicului larg, cu scopul de a-l face să accepte o anumită diversiune sau de a-l face neîncrezător.în fața unui adevăr care urmează să fie comunicat.
În cazul radioului, intoxicarea poate să producă adevărate razboaie ale imaginii, învingător ieșind cel care a investit cel mai mult în imaginea proprie și care a denaturat cel mai bine imaginea celuilalt.
Zvonul
Conform Dicționarului de Sociologie, „zvonul este o afirmație prezentată drept adevărată fără a exista posibilitatea să i se verifice corectitudinea. Zvonurile sunt puse în circulație pentru că au o dublă funcție de a explica și de a atenua anumite tensiuni emoționale. De exemplu, calomnierea unei persoane are ca efect atenuarea urii ce i se poartă”.
Circulația zvonurilor depinde de contextele societale, de nevoile psihologice ale indivizilor și nu în ultimul rând de trăsăturile de personalitate ale indivizilor, grupurilor sau comunităților. Pentru specialiștii din media lipsa de control a zvonului ilustrează spectrul unei defecțiuni a transmiterii informației, defecțiune care trebuie eliminată. Lipsa controlului reflectă pentru cetățean, dar și pentru omul politic, o lipsă a cenzurii și a accesului la o relalitate ascunsă.
Ioan Mihăilescu afirmă: „Circulația zvonurilor apare ca un sistem de canalizare a fricii și incertitudinii în fața unor situații ambigue. Circulația zvonurilor este corelată cu forme, cantitatea, calitatea și credibilitatea informației oficiale sau formale. Cu cât aceasta din urmă este mai săracă, incompletă sau puțin credibilă, cu atât se intensifică propagarea”.
Difuzarea zvonului este una orală și se sprijină pe un joc al relațiilor interpersonale. Zvonul este susținut de către un sentiment de evidență ce face ca orice verificare să devină utilă.
În ceea ce privește manipularea radiofonică, este foarte importantă identificarea zvonurilor, a căror apariție este gândită.
Propaganda
Termenul propagandă a apărut pentru prima dată în anul 1689, provenind din expresia latinească congregatio de propaganda fide, care se traduce „congregație de propagare a credinței”. Potrivit lui Vladimir Volkoff, termenul presupune transmiterea către public a unei informații, informație ce trebuie să fie salutară și să nu fie percepută de informator ca neadevărată, ci ca expresie a unui singur adevăr.
Totodată, Gilles Ferréol definește propaganda drept: „acțiune exercitată asupra opiniei, cu scopul ca aceasta să sprijine un anumit proiect sau o anumită politică”.
În prezent, propaganda politică este considerată a fi cea mai importanta formă de propagandă. Acest tip de propagandă presupune convingerea unor interlocutori potențiali sau reali, și nu descoperirea unor adevăruri. În acest sens, există patru factori principali de convingere:
afirmația fără probe;
prestigiul sursei;
repetarea;
influențarea mentală.
Acțiunile de propagandă conferă un sens negativ acțiunilor defensive ale populației. În general, propagandiștii atacă personalitățile și responsabilii politici, discreditându-i în fața populației prin scandaluri fabricate și prin evidențierea unor comportamente „scandaloase”. Este evident faptul că mesajele de acest gen relevă o imagine negativă a personalităților politice.
În Tratat de dezinformare. De la Calul Troian la Internet, Vladimir Volkoff afirmă: „O trăsătură majoră a propagandei este aceea că simulează încercarea de a ne convinge inteligența, dar în realitate, când își atinge eficacitatea maximă, se adresează celor mai iraționale facultăți ale noastre”.
Radioul a fost primul mijloc de propagandă, utilizat, în special în cel de-al doilea război mondial.
Există o serie de exemple de propagandă radiofonică:
a) Cea care s-a folosit pentru prima dată de radio ca mijloc de propagandă a fost Uniunea sovietică. Aceasta încerca din răsputeri să limiteze difuzarea unor posturi străine. În anul 1935 emisiunile de radio au devenit mai restrânse, emisiunile muzicale și informaționale au fost înlocuite cu cele politice, radioul având astfel un rol exclusiv propagandistic. Multe dintre emisiunile radioului sovietic au fost dedicate fondatorului realismului-socialist și autorului sovietic, Maxim Gorki.
b) Radioul a servit ca purtător de cuvânt al lui Mussolini, în Italia fascistă. Radioul era folosit frecvent de către Mussolini pentru a se adresa poporului poporului italian , dar și pentru a întări puterea sa. De trei ori pe săptămână era difuzată o cronică fascistă care promova eroismul, violența și puterea din Mediterană. Radioul Italian difuza și emisiuni dedicate tineretului și muncitorilor.
c) În Germania, naziștii au reușit să se infiltreze în organismele radio înainte de a ajunge la putere. Încă de la numirea lui Hitler cancelar, au fost difuzate programe de propaganda pentru a influența alegerile din data de 5 martie. Toate programele radio erau manipulate în așa fel încât să promoveze nazismul. Astfel, datorită radioului națiunea germană era îndoctrinată cu mesajele lui Hitler, acesta reușind astfel să-și impună cultul personalității.
2.3 Tipuri de manipulare radiofonică
Pe lângă modurile generale de manipulare radiofonică menționate mai sus întâlnim și următoarele tipuri de manipulare a conținutului mesajului radiofonic: generalizarea, selecția, amalgamul, comparația, manipularea afectelor, dar și manipularea raționalității, interesului și obiectivității.
Generalizarea se prezintă ca o tehnică de manipulare folosită în special în perioada de dictatură întrucât radioul nu putea fi sustras din cadrul strategiei partidului comunist de prezentare triumfalistă a realității social-economice. Informațiile cu privire la planurile de dezvoltare au fost difuzate în exces, creându-se imaginea unei țări aflate în expansiune economică. Se exagera destul de mult în prezentarea unor parametri sau cifre fără elemente de referință, de aici rezultând o serie de imagini aberante. Ca și celelalte mijloace de comunicare în masă, radioul a fost obligat să difuzeze aberații de acest gen.
Ca procedeu manipulator, comparația prezintă o serie de funcții, precum: funcția de minimalizare, de argumentare și de a obține o trunchiere a informației, care, din cauza faptului că este abandonată, nu poate fi reținută, fiind ilogică. Un exemplu în acest sens amintește despre evenimentele din decembrie 1989, care au fost prezentate argumentat prin folosirea unui termen de referință în istoria lumii: „Tien An Men a fost nimic, comparat cu împușcăturile din Timișoara”, declarație dată agenției Tanjung de către un diplomat occidental.
Un alt tip de manipulare a conținutului mesajului radiofonic, este selecția. Aceasta trimite la tehnica amorsajului și se definește ca modul de concepere a jurnalelor, dar și a buletinelor de știri. Informațiile despre traficul de persoane, traficul de influență, catastrofele aviatice și cataclismele naturale nu ar fi trebuit să fie mediatizate, pentru a nu stârni agitație în rândul populației. Practic, „bunul de difuzare” purta semnătura redactorului șef la nivelul radioului regional și era obligatoriu.
Manipularea afectelor constă în provocarea intenționată a unor emoții, în așa fel încât să motiveze preferințele pentru posturile de radio. O parte din formele manipulării afectelor au fost și continuă să fie definitorii pentru un anumit tip de comunicare radiofonică.
Dacă se observă lipsa unor abateri în conținut și formă, precum și a credibilității sau dozei de seducție, putem vorbi despre trei tipuri de manipulare radiofonică:
Manipularea obiectivității
Obiectivitatea presupune ilustrarea unor evenimente petrecute în realitate, aflate în legătură cu realitatea respectivă, corespunzând argumentabilității și acceptabilității. Astfel de caracteristici îi garantează o foarte mare credibilitate în rândul receptorilor. Astfel de calități, urmate de impactul puternic, determină o posibilă manipulare a ascultătorilor. Manipulările specifice discursului radiofonic apar din cauza denaturării realității în ansamblu, manipulări ce se realizează prin intermediul unor tehnici potrivite încălcării acestor caracteristici identificate prin obiectivitate.
Există o serie de încălcări ale unor astfel de caracteristici:
Prezentarea unor evenimente ce nu au avut loc în realitate, prin intermediul minciunii sau amalgamului adevăr-fals;
O prezentare ce nu corespunde realității prin intermediul unor tehnici de manipulare precum: orientarea știrilor; selecția neobiectivă (sunt valorizate amănuntele neesențiale).
Abandonarea argumentabilității, ceea ce dă naștere unor sofisme de argumentare. Caracteristica se referă la lipsa argumentării unui citat sau text, de regulă considerat defăimător.
Abandonarea caracterului de acceptabilitate. În momentul în care un text jurnalistic conține anumite elemente defăimătoare, acceptabilitatea acestuia dispare.
Manipularea raționalității
În radio, raționalitatea presupune necesitatea ca anumite tehnici de argumentare folosite să fie considerate valide. Dacă aceste norme de corectitudine logică sunt încălcate, atunci există riscul să se producă amestecul tehnicilor de manipulare. În ceea ce privește raționalitatea, prin încălcarea normelor de corectitudine formală a tehnicilor de manipulare se produc sofismele. Acestea se împart în două clase:
1. sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire. ( exemple: sofismul falsei dileme, sofismul negării antecedentelor, sofismul generalizării pripite);
sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj ( exemple: sofismul compoziției).
Manipularea interesului
Interesul ascultătorilor este menținut, în primul rând, printr-un discurs bine construit. De aceea, pentru ascultătorii radio temele trebuie să fie interesante și captivante. Caracteristicile actualității și completitudinii prezentării și comentării spațiului public ilustrează un caracter seducător al conținutului.
Atunci cand se micșorează sau exagerează importanța unor informații există riscul apariției unor tehnici de manipulare precum suprasolicitarea și minimalizarea unor evenimente și evenimențialitatea și tabloidizarea.
Suprasolicitarea face referire la mărirea exagerată a unei informații în cadrul unui articol, în timp ce minimalizarea presupune o folosire opusă mecanismelor suprasolicitării. Cea de-a doua tehnică de manipulare pune accentul pe seducție care are rolul de a reduce informația în așa fel încât aceasta să fie accesibilă unui numar mare de receptori. În acest caz, imaginea asupra realității este una deformată. Seducția devine o formă de manipulare, întrucât spațiul public este falsificat.
Evenimențialitatea presupune exagerarea unor aspecte importante din spațiul public. Cu toate că știrile sunt de interes public, de cele mai multe ori sunt canalizate la radio numai pe spectaculos.
Alte tipuri de manipulare radiofonică pot fi și manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare prin mesaj, emoții, ton, volum și ritmul vocii; manipularea prin jurnaliști, aceștia fiind în multe cazuri cei mai importanți actori ai manipulării; manipularea prin cenzură, întrucât și asupra radioului fac presiune o mulțime de factori socio-economici, precum constrângerile comerciale, lacunele din informații, stereotipurile moștenite, mediile sociale și etnice.
2.4 Manipularea pozitivă în presa radiofonică
Intenționalitatea reprezintă resortul psihologic al manipulării. Dacă această intenționalitate este negativă, atunci manipularea va purta amprenta unei manipulări negative. În cazul în care manipulatorul are intenția de a deturna de la o situație socială, psihologică , cu efecte negative, către o altă perspectivă de interpretare a unor contexte circumstanțiale, atunci intenția se situează într-o zonă a pozitivului, iar manipularea va fi una pozitivă.
Este adevărat faptul că atâta timp cât intenționalitatea este una cameleonică, granițele între influență, manipulare și persuasiune sunt greu de stabilit. Trebuie menționat faptul că la nivelul conceperii grilei de programe radiofonice, intenționalitatea este evidentă.
Există junaliști neconformiști acceptați de către conducerea postului de radio pentru faptul că au o atitudine neconformistă care conduce la creșterea cotei de piață și dau impresia unei prese independente.
Radio-participarea este o modalitate comportamentală ce poate fi manipulată, însă în funcție de domeniul deontologiei profesionale se poate sau nu plasa în sfera pozitivului. Dacă se intervine pentru ca un sinucigaș să nu ducă gestul la bun sfârșit și dacă radioul intervine în reconfigurarea orizontului de așteptare al publicului, atunci vorbim despre o manipulare pozitivă.
Media trebuie sa fie animată atât de principiul libertății de exprimare, cât și de cel al pluralismului. Serviciul public de radio nu trebuie să fie însă sclavul sondajelor de audiență sau al preferințelor unui segment de public. Radioul trebuie să prezinte emisiuni care se plasează în serviciul public și care, totodată, stabilesc normele de calitate pentru auditoriu. A fi persuasiv prin calitate poate reprezenta o manipulare pozitivă.
Gabriela Rusu-Păsărin afirmă: „O manipulare este o atitudine profund umană. Comunicarea radiofonică va fi mereu supusă atracției extremelor: a informa și a influența, a persuada și a manipula. Ecoul acestei lupte surde ramâne sentimentul libertății resimțit de publicul care va avea impresia ca a ales conform propriilor convingeri”.
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
INFORMARE VS. MANIPULARE LA RADIO OLTENIA CRAIOVA
Studioul Teritorial Radio România Oltenia este o unitate autonomă, funcțională și face parte din Rețeaua Studiourilor Teritoriale. Este un post de radio regional, ce se receptează pe o arie extinsă: cea a județelor din regiunea Oltenia (Dolj, Olt, Mehedinți, Vâlcea și Gorj), dar poate fi recepționat și în județele Argeș, Giurgiu, Teleorman, regiunile din Nord-Vestul Bulgariei și Valea Timocului Sârbesc.
Postul de radio Oltenia Craiova are o misiune importantă, și anume de a informa cetățenii într-un mod obiectiv și echilibrat, de a difuza în eter emisiuni de divertisment, cultural-educative, de a păstra valorile de patrimoniu și nu în ultimul rând de a dezbate problemele cele mai importante cu care se confruntă cetățenii.
Acesta are implicații în mai multe domenii, precum: domeniul social, economic, politic, cultural.
Pentru a înțelege mult mai bine cum s-a format acest post de radio și cum a evoluat, am prezentat un scurt istoric al radioului Oltenia Craiova.
Asociația Prietenii Radiofoniei s-a constituit la Craiova, în data de 25 februarie 1926. Prima emisiune radiofonică din Craiova s-a transmis în eter în septembrie 1926, fiind una dintre primele din țară. Emisiunea a durat o jumătate de oră, cuprinzând știri și un miniconcert de muzică populară. Trebuie menționat faptul că stația avea o putere de 100 de wați și a fost recepționată pe circa 100 de kilometri.
Prima transmisie din Craiova a fost confirmată în octombrie și de către românii de pe Valea Timocului. În anul 1952, respectiv pe 13 decembrie, consiliul de Miniștri a autorizat înființarea unor comitete regionale de radio, pe măsura intrării în funcție a unor noi emițătoare. În ianuarie 1953, Comitetul de Radio a decis amenajarea Casei Radioului Craiova, în imobilul din strada Știrbei Vodă, numarul 3. În luna mai s-a amenajat și adaptat cladirea cu un studio pentru întregistrări muzicale, un studio pentru crainici, cabine de regie, comutator de rețea, fonotecă.
În anul 1956, pe data de 6 iunie, ora 15:00, s-a transmis emisiunea inaugurală, care a durat o oră. Programul Radio Craiova a fost transmis și pe stația de unde medii, cu lungimea de undă de 228 metri, amplasată în cartierul Belcineanu, din Craiova. În luna iulie, s-au făcut primele înregistrări muzicale pe teren, cu soliști, formații, tarafuri și ansambluri folclorice din diferite localități.
Denumirea de Radio Oltenia Craiova a început să fie folosită în luna septembrie, anul 1990, iar în luna octombrie a fost introdusă în grila de programe emisiunea „Aven amentza”, destinată minorității de romi din zonă. A urmat apoi dotarea studioului cu mobilier și covoare, creându-se astfel condiții rezonabile pentru lucrătorii din redacție și celelalte activități.
În luna ianuarie, 1991, durata programului radioului a ajuns la 12 ore (7-19), iar activitatea a fost organizată pe secții actualități, social-economic, cultură-învățământ-artă, muzical. Generalizarea studioului pieței audio prin sondajele de audiență au relevat o creștere memorabilă a notorietății postului în anul 1992, iar în septembrie 1993 a fost introdusă în grila de programe emisiunea „La fântâna dorului”, destinată românilor din afara granițelor.
Prima înregistrare pe minidisc s-a utilizat pentru prima oară în anul 2000. În același an a avut loc racordarea studioului la Internet. În luna iunie, anul 2001, Radio Oltenia Craiova a fost primul studio din țară care a atins performanța unei înregistrări primare, realizată pe un suport digital, prin achiziționarea a 24 de reportofoane cu minidisc.
Președintele Ion Iliescu a vizitat studioul pe data de 26 februarie 2002, iar în luna martie a aceluiași an a avut loc prima ediție a Târgului de carte Gaudeamus. În luna martie, a fost realizat primul duplex radiofonic între Radio Oltenia Craiova și ostașii de la Brigada 2 mecanizată Rovine, aflați în Irak.
Modernizarea masivă a aparaturii și echipamentelor de studio pentru prelucrarea audio-digitală s-a realizat în anul 2006, iar în anul 2007 s-a încheiat un acord de colaborare între Radio Oltenia Craiova și radio Plovdiv (Bulgaria). Achiziția și punerea în funcțiune a unor sisteme electronice de control, acces și supravegherea video a incintei studioului au fost realizate în anul 2010, iar în anul 2011 a fost extins corpul de clădire aparținând Radio Oltenia, în vederea asigurării unor condiții mai bune pentru desfășurarea activității.
În anul 2013 a fost desfășurată cea de-a XII-a ediție a Caravanei Gaudeamus- Radio Oltenia Craiova, iar site-ul a început să aibă nouă configurație, pe 22 mai lansându-se și pagina de facebook Radio România Oltenia Craiova.
Toată această expunere se bazează pe datele făcute publice de către conducerea postului în anul 2013.
Actualitate
În prezent, Radio Oltenia Craiova emite un program de 18 ore, de luni până duminică, de la ora 06:00 la ora 24:00, pe frecvențele 603 și 1314 AM cât și 102,9 FM pentru Craiova și 105,0 FM pentru toată Oltenia.
La Radio Oltenia Craiova, în momentul de față, sunt angajate 68 de persoane, dintre care: 4- personal de execuție și 64- angajați pe o perioadă de timp nedeterminată.
Ca orice post de radio, Studioul Teritorial Radio România Oltenia prezintă o serie de obiective propuse, cu caracter general. Printre acestea se numără educarea, divertismentul, dar și informarea. Potrivit Legii 41/1994, postul are obligația de a prezenta, în mod obiectiv și imparțial, realitățile vieții social-politice și economice interne și internaționale, să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice, să promoveze, cu competență și exigență, valorile limbii române, ale creației autentice românești, culturale, științifice, naționale și universale, ale minorităților naționale, precum și valorile democratice, morale și sportive, să militeze pentru unitatea națională și independența țării, precum și pentru cultivarea demnității umane, a adevărului și a justiției.
Principalii competitori ai Studioului Teritorial sunt: Kiss Fm, Pro Fm, Radio România Actualități și Radio Zu. Trebuie menționat faptul că în anul 2012 a fost realizat un studiu de audiență radio, efectuat de către Asociația Radio Audiență.
Potrivit rezultatelor unui studiu de audiență urban-rural, Radio Oltenia Craiova apare ca lider de audiență în zonă, având cota de piață 29,9% (Figura 1). În comparație cu anul 2011, se remarcă o creștere de 3,2% (Figura 2).
Fig. 1 Audiență 2012- Radio Oltenia Craiova
Fig. 2 Comparație între valul de audiență 2011 și valul de audiență 2012
Institutul de Sondare a Opiniei Publice al SC Beladi SRL Craiova a realizat o altă analiză a emisiunilor pe care Studioul Teritorial Radio România Oltenia le difuzează, dar și a locului pe care postul îl ocupă în preferințele ascultătorilor. În cadrul focus-grupului au participat 10 persoane care ascultă diferite posturi de radio, printre care și Radio Oltenia Craiova. Întrebările care le-au fost adresate erau strâns legate de obiceiurile acestora de ascultare (prezentatori, mod de ascultare, emisiuni, tronsoare orare). Totodată, persoanele au fost solicitate să realizeze o analiză SWOT a postului de radio, să conceapă profilul ascultătorului, dar și să facă sugestii și recomandări pentru ca emisiunile să fie îmbunătățite.
Concluziile care au fost desprinse în urma analizei raspunsurilor participanților la focus-grup au fost următoarele: persoanele cu vârsta peste 40 de ani ascultă radio pentru a se informa și relaxa, iar persoanele tinere ascultă postul de radio pentru muzică, dar și pentru știri. S-a constatat faptul că audiența este mai mare în rândul celor peste 40 de ani.
Informare vs. manipulare în cadrul emisiunii Pulsul zilei-caleidoscop social
Studiul meu de caz constă în identificarea informării, dar și a manipulării in cadrul emisiunii sociale „Pulsul zilei- caleidoscop social”, difuzată de luni până vineri, între orele 11-14. Emisiunea este realizată atât de Andrada Cojocaru, cât și de Luminița Barbu.
Pulsul zilei este o emisiune socială ce difuzează în eter cele mai importante informații ale zilei din regiunea Olteniei, respectiv județele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinți. Emisiunea are un caracter informativ, cultural, dar și de divertisment.
Emisiunea se compune din secvențe informative, precum buletine de știri, știri pe scurt, jurnale de știri, interviuri cu diferiți invitați, rubricile Alb sau negru, Viața Oștirii, Mapamond, Medalion folcloric, Animalul de companie, Aven Amenza, secvențe publicitare, intervenții ale moderatorului, dar și secvențe muzicale, inserate înainte de fiecare secvență informativă, având un pronunțat rol de divertisment.
Fiecare ediție a emisiunii difuzează atât secvențe informative, cât și secvențe muzicale. Din totalul de 180 de minute, procentajul fiecarei secvențe este vizibil în graficul următor:
Fig.3 Procentaj secvențe informative și muzicale în cadrul emisiunii Pulsul zilei
Un grafic mai detaliat relevă care este procentul pe care îl au următoarele secvențe, din totalul de 180 de minute (100%):
Fig. 4 Structurarea emisiunii Pulsul zilei
Am realizat un grafic de monitorizare a emisiunii, timp de zece zile, cu temele, invitații, dar și întrebările adresate acestora de către moderator pentru a depista informarea, dar și manipularea din cadrul emisiunii Pulsul zilei. Graficul este împărțit în două părți, fiecare parte constând în cinci zile supuse unei analize detaliate, perfect verificabilă.
Caracterul informativ al emisiunii Pulsul zilei în prima săptămână de monitorizare
În prima parte a monitorizării, emisiunile de joi, vineri ,luni și marți au fost prezentate de către moderatoarea Andrada Cojocaru, iar în ultima zi, miercuri, emisiunea a fost prezentată de către Luminița Barbu.
Întrucât analiza a fost făcută în luna mai, perioada campaniilor pentru alegerile europarlamentare, chiar înainte de începerea propriu-zisă a emisiunii Pulsul zilei, respectiv la ora 11:00, se difuza Agenda electorală, prezentată de Ioana Cristina Lădaru, care transmitea în eter cele mai noi informații despre candidații la aceste alegeri. Marea majoritate erau însoțite de declarații ale acestor candidați, tocmai pentru a spori gradul de credibilitate în rândul ascultătorilor.
Am remarcat faptul că tonul prezentatoarelor este cald, apropiat de starea de spirit a ascultătorilor. Fiind o emisiune informativă, socială, structura sa înregistrează o serie de schimbări în ceea ce privește subiectele alese. În fiecare zi supusă analizei, tema emisiunii se afla în strânsă concordanță cu subiectele abordate pe parcursul zilei.
Emisiunea Pulsul zilei-caleidoscop social prezintă un puternic caracter informativ, întrucât principalul rol al radioului este acela de a transmite cât mai multe date despre lumea înconjurătoare. Pulsul zilei plasează pe primul loc informația, ce prezintă un interes major pentru întreaga regiune a Olteniei și are grijă să selecteze și să ierarhizeze adecvat informația, în așa fel încât publicul să interpreteze corect evenimentele.
Așa cum am menționat anterior, informarea din cadrul acestei emisiuni se realizează prin știri, rubrici informative și intervenții ale moderatorului.
În primele cinci zile de monitorizare am sesizat faptul că intervențiile moderatorului constau, în mare parte, în convorbiri telefonice cu diferiți invitați. Cele două moderatoare, Andrada Cojocaru și Luminița Barbu, au adresat întrebări cu caracter informativ, în vederea informării tuturor ascultătorilor. Pentru a spori credibilitatea în rândul ascultătorilor, în emisiune, informațiile sunt oferite de diferiți specialiști în domenii variate.
Numărul persoanelor invitate în primele cinci emisiuni este destul de mare. Printre aceștia se numără: Sabin Cornoiu, șeful Serviciului Salvamont Gorj, oferind informații despre activitățile ce pot fi practicate de către turiști în stațiunea montană Rânca; președintele Asociației „Tinerii luptă împotriva viciilor mileniului III”, Dora Fercheluc, care descrie activitățile desfășurate de membrii asociației; Silviu Poenaru, membru oficial al Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj, a oferit declarații cu privire la decesul unui muncitor aflat la locul de muncă, precum și Ionel Dumitrescu, președintele patrimoniului local al întreprinderilor mici și mijlocii Calafat, care a oferit informații despre forumul de investiții Calafat-Vidin.
Alți invitați, la fel de influenți, au fost: Liviu Ionescu, directorul Centrului de educare canină, care a vorbit despre expoziția canină desfășurată în Parcul Nicolae Romanescu, pe data de 4 mai; Ion Tudor, directorul secției Drumuri Naționale Gorj, a oferit ascultătorilor informații despre circulația pe Defileul Jiului; Mihai Adrian Oprescu, prefectul Județului Argeș, a vorbit despre pagubele înregistrate în județ, cauzate de ploile îndelungate.
De asemenea, informații deosebit de importante pentru toți ascultătorii Radio Oltenia Craiova a oferit și Daniela Bică, medic primar pneumolog la Spitalul de boli infecțioase „Victor Babeș” din Craiova, cu privire la Campania gratuită de depistare a astmului, desfașurată în Parcul Nicolae Romanescu, precum și Alina Ionescu, directorul Direcției Județene de Sport și Tineret Dolj, despre organizarea concursului „Crosul Tineretului”, susținut în Parcul Tineretului.
În perioada celor cinci zile de ascultare se întâlnesc rubricile informative, inserate strategic în intervalul 11:00-14:00. Printre acestea se numără rubrica despre semnificația zilei de 1 mai, sărbătoarea internațională a muncii, în care Simona Lica oferă o serie de date cu caracter informativ; rubrica Medalion folcloric, probabil una din rubricile cele mai îndrăgite de persoanele cu vârsta peste 40 de ani, în cadrul căreia Emi Busuioc prezintă detalii despre anumiți artiști muzicali consacrați, însoțite de melodii ale acestora. S-a vorbit despre Daniela Condurache și Paula Butușină.
De asemenea, o altă rubrică cu caracter informativ este Viața Oștirii și, bineînțeles, vestita rubrică Animalul de companie, rubrică aflată sub semnătura Andradei Cojocaru, ce a oferit tuturor ascultătorilor detalii cu privire la păsări, numite și prietenii înaripați, dar și despre câini și pisici. Ultima rubrică întâlnită în decursul celor cinci zile este Aven Amenza, o rubrică în care se vorbește despre comunitatea romilor din regiunea Oltenia.
Secvențe informative sunt și știrile, inserate în cadrul fiecărei emisiuni analizate, sub formă de buletin de știri pe scurt (1 minut), buletine de știri (3 minute) și jurnal Radio Oltenia (10 minute).
Graficul următor arată care este procentul știrilor pe scurt, buletinelor de știri și jurnalelor radio din totalul de 900 minute, respectiv din cele 5 emisiuni monitorizate:
Fig.6 Procentul ocupat de știri din prima săptămână de monitorizare
În general se caută transmiterea rapidă a informației către individ, iar emisiunea Pulsul zilei reușește să transmită cât mai multe informații de interes public, într-un interval relativ scurt de timp, respectiv 3ore.
Practic, în zilele noastre, cuvântul cheie îl reprezintă informarea. O informare adecvată a populației conduce la clarificarea anumitor adevăruri, a dilemelor, sau a problemelor cu care ne confruntăm zilnic. Cu alte cuvinte, selectată în mod corect, informația transmisă la radio, sau în alte mijloace mass-media, are un rol pozitiv în rândul ascultătorilor.
Caracterul informativ al emisiunii Pulsul zilei în cea de-a doua parte a monitorizării
În continuare voi prezenta analiza informativă a următoarelor cinci zile de monitorizare, de vineri până joi, respectiv 9-15 mai.
Emisiunea Pulsul zilei continuă cu aceeași structură, iar în cazul de față voi prezenta invitații emisiunii, cărora Luminița Barbu și Andrada Cojocaru le adresează întrebări cu caracter informativ. Răspunsurile acestora ajută la o buna informare a tuturor ascultătorilor.
Printre invitații emisiunii din aceste zile supuse analizei, se numără purtătorul de cuvânt al Agenției Județene pentru ocuparea forței de muncă Dolj, care oferă detalii referitoare la rata șomajului în județul Dolj, precum și Maiorul Adrian Sandu, de la Inspectorul pentru situațiile de urgență Dolj, care nu a ezitat să vorbească despre intervențiile frecvente din județ, dar și să ofere tuturor ascultătorilor o serie de măsuri preventive, în așa fel încât să fie evitată incendierea locuinței
De asemenea, Ramona Evulescu, purtător de cuvânt al primăriei municipiului Târgu-Jiu, anunță faptul că orașul va primi locul I la Competiția Națională de Reciclări, informație de interes public pentru toți ascultătorii, locuitori ai orașului Târgu-Jiu, dar și pentru ceilalți ascultători. Despre înființarea primului cabinet de educație rutieră din orașul Râmnicu-Vâlcea vorbește Alina Teodorescu, subinspector și purtător de cuvânt la Inspectoratul Județean de Poliție Vâlcea. Cu ocazia zilelor orașului Râmnicu-Vâlcea, Daniel Ionescu, purtător de cuvânt al primăriei, informează cetățenii ascultători despre programul interesant al manifestărilor derulate pe parcursul aniversării.
Totodată, despre un nou proiect prin care se va derula bursa locurilor de muncă online, oferă detalii Ana-Maria Niculescu, director adjunct la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă Gorj. Proiectul va începe de la 1 iunie 2014 și se va desfășura pe o perioadă de 18 luni. Nu a lipsit nici Octavian Popa, consilier relații cu presa la Agenția Regională pentru Protecția Mediului Craiova, ce a oferit informații cu privire la măsurile luate pentru protejarea bujorului, în cadrul sarbătorii cu același nume.
Alți invitați, la fel de importanți, au fost Alina Ghercioiu, purtător de cuvânt la Agenția Județeană pentru ocuparea forței de muncă, ce informează ascultătorii despre cursurile de formare profesională desfășurate în cadrul agenției; Marius Simcelescu, director la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj, oferind detalii despre faptul că sute de persoane nu mai primesc ajutor social; Camelia Bărbuțu, purtător de cuvânt la Administrația Bazinală de Apă Jiu, care informează cetățenii cu privire la noi coduri galbene și portocalii, precum și Marius Stroescu, director al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură Argeș, prezentând informații despre ziua depunerii declarațiilor de cotă de lapte.
La fel de importante au fost și declarațiile oferite de Gheorghe Zisu, director al Direcției Generale si Asistență Socială a Copilului, în legătură cu manifestările desfășurate cu ocazia zilei familiei din acest an; cele oferite de Alin Băsășteanu, inspector pentru situații de urgență Olt, cu privire la codul portocaliu înregistrat în perioada 14 mai 2014, precum și cele oferite de Andrei Butaru, directorul Direcției Sanitar-Veterinare Dolj, în legătură cu problemele pe care trebuie să le depășească medicii veterinari.
Așa cum am menționat anterior, toate aceste convorbiri cu invitați specializați în diverse domenii au un puternic caracter informativ. Toate acestea necesită o concentrare considerabilă din partea ascultătorilor pentru a putea primi informația.
În cele cinci zile de monitorizare am remarcat faptul că toate aceste intervenții ale moderatorului în care poartă un dialog cu invitații emisiunii au un procent de 15% din totalul de 100% (900 minute).
Fig. 7 Procentul ocupat de dialogurile purtate cu invitații emisiunii în prima săptămână de monitorizare
Un puternic caracter informativ îl prezintă și rubricile inserate în desfășurătorul emisiunii. În fiecare emisiune, sunt prezentate 3 rubrici informative diferite. Acestea variază în funcție de zile.
În cea de-a doua parte a monitorizării, au fost prezentate următoarele rubrici informative:
Animalul de companie, rubrică ce aparține realizatoarei emisiunii, Andrada Cojocaru, ce a fost difuzată în fiecare din cele cinci zile supuse analizei, în care s-a discutat despre responsabilitatea deținerii unui animal de companie; despre castrarea animalului și riscurile ce pot aparea în urma operației; despre pisică, animal ce poate fi și el dresat să execute comenzile; despre broaștele țestoase, dar și despre îngrijirea câinilor și pisicilor
Rubrica Mapamond oferă o serie de informații cu privire la diferite țări ce pot fi vizitate de către ascultătorii interesați. A fost difuzată doar în ziua de vineri, fiind destinată unei singure țări, și anume Elveția. O altă rubrică interesantă, difuzată în fiecare zi, este cea numită Medalion folcloric. Artiștii muzicali români de muzică populară despre care s-a vorbit sunt: Ileana Greculescu, Maria Deaconu, Mihai Mihalache, Rodica Mitran, Mirela Dobre;
O altă rubrică cu un caracter informativ este Alb sau Negru, rubrică în care realizatoarea emisiunii, Luminița Barbu, a purtat un dialog cu Simona Emandi, avocatul poporului din partea Biroului Teritorial Craiova. Discuția a avut ca teme principale etapele ce trebuie urmate pentru a face o petiție către avocatul poporului și calendarul cu audiențe;
4. Viața oștirii este o altă rubrică difuzată în cea de-a doua parte a analizei, în două zile din cinci, în care s-a discutat despre plecarea unui nou detașament în Afganistan. Ultima rubrică, Aven Amenza, a fost difuzată o singură dată, pe data de 15 mai. În cadrul acesteia, Ludovic Vâlea a discutat despre comunitatea de romi din cartierul Popoveni din Craiova.
Din cele 5 zile de monitorizare, procentul rubricilor informative este prezentat în graficul următor:
Fig 8. Procentajul ocupat de rubricile informative în prima săptămână monitorizată
Un puternic caracter informațional îl prezintă și știrile, împarțite în buletine de știri (5%), știri pe scurt (2%) și Jurnalul Radio Oltenia (6%).
Importantă este și valoarea de divertisment pe care o prezintă emisiunea socială Pulsul zilei.
În acest sens, divertismentul reprezintă una dintre temele principale ale radioului. Prin divertisment nu se înțelege faptul că ascultătorii se amuză continuu, ci capacitatea de a le face tuturor ascultătorilor audiția plăcută.
Emisiunea Pulsul zilei face ca informația transmisă sa fie distractivă, prin inserarea unor secvențe muzicale după fiecare intervenție, rubrică sau buletin de știri. Trebuie reamintit faptul că muzica din fiecare emisiune difuzată prezintă un procentaj de 43% din totalul de 180 de minute. Concluzia ce reiese de aici este că secvențele muzicale ocupă aproape jumătate din timpul destinat emisiunii.
Difuzarea continuă de informații poate face ca ascultătorul să obosească și să nu mai acorde o importanță majoră rubricilor. Tocmai de aceea muzica are rolul de a-l face pe ascultător să se relaxeze, fiind inserată strategic în desfășurătorul emisiunii.
Așa cum am menționat mai sus, emisiunea difuzează și o rubrică despre viața muzicală regională. Aceasta nu trebuie confundată cu muzica din program, întrucât sunt două lucruri total diferite. Radio Oltenia Craiova este un post de radio ce se adresează cu precadere grupei de peste 35 de ani. În această situație, ascultătorii acceptă muzica populară, mai mult decât cei cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, care preferă muzica ușoară.
Cu toate acestea, muzica populară este un gen ce oferă o gamă variată de melodii apte pentru a putea fi transmise la radio întrucât sunt foarte ușor de recunoscut și pot fi transmise în toată regiunea Oltenia, și nu numai.
Așadar, includerea în programul emisiunii a unor melodii total nepotrivite difuzării la radio poate avea consecințe negative pentru un post de radio regional.
Fiecare post de radio încearcă să-și să își mențină cât mai mult timp ascultătorii, adică să mărească durata de ascultare a postului. La fel se întâmplă și în cadrul postului de radio Oltenia Craiova.
Tendințe de manipulare în cadrul emisiunii Pulsul zilei-caleidoscop social
Manipularea radiofonică reprezintă acțiunea de a influența opinia publică prin mijloace specifice, în așa fel încât persoanele manipulate să creadă că acționează potrivit intereselor și ideilor proprii. În realitate, acestea preiau o părere ce nu le aparține, ce le-a fost indusă prin diverse mijloace.
Ca parte importantă a mass-mediei, radioul oferă posibilitatea celor care conduc din umbră să manipuleze informația pentru a-și exprima ideile. Din păcate, recurgerea la manipulare se întâlnește tot mai frecvent în societatea actuală.
În cazul manipulării, intențiile reale ale manipulatorului nu sunt sesizabile de către cel manipulat. Manipularea se întâlnește în toate spațiile mediatice, de multe ori fiind involuntară.
Prin intermediul radioului, ascultătorii îșî însușesc spiritul general al unei persoane sau realități. Această modelare a subconștientului uman îi oferă radioului capacitatea de a influența puternic gândirea și stilul de viață al oamenilor. Așa se întâmplă și în cazul postului de radio regional Radio Oltenia Craiova.
Putem afirma faptul că radioul poate forma, dar și deforma. Programele radio oferă informații care dispun de o capacitate puternică de a influența modul de gândire , dar și de comportament al ascultătorilor.
În perioada de monitorizare a emisiunii Pulsul zilei, am constatat faptul că manipularea este subtilă și se produce în subsidiar. Aceasta se întâlnește sub diferite forme, având scopul de a-i influența pe ascultători.
Manipularea prin intermediul știrilor
. La radio, așa cum am menționat anterior, știrile au un puternic caracter informativ. Cu toate acestea, există o serie de tehnici de manipulare prin intermediul știrilor. În cazul știrilor la radio, stârnirea interesului ascultătorilor se realizează prin intermediul primei propoziții care trebuie să fie foarte bine construită. Numai în felul acesta ascultătorul devine curios și interesat de informațiile prezentate.
În cadrul emisiunii Pulsul zilei, în timpul buletinelor de știri, jurnalelor, dar și știrilor pe scurt se evită începerea știrilor cu o întrebare, întrucât prezentatorul are rolul de a informa ascultătorul, nu de a-i adresa întrebări.
Am constatat faptul că, în cadrul știrilor prezentate în cele 10 zile de monitorizare, cele mai importante informații relatate sunt obținute încă de la început de către publicul ascultător.
În cadrul emisiunii Pulsul zilei-caleidoscop social au fost folosite și diverse tehnici de manipulare prin intermediul știrilor. Acestea sunt:
– selectarea știrilor ce urmează a fi difuzate, care reprezintă cea mai potrivită și eficace metodă de a influența, în cadrul emisiunii fiind selectate doar informațiile ce nu afectează interesele celor ce au o influență în structura socială;
– influențarea prin intermediul plasării știrilor presupune faptul că dacă un fapt oarecare este așezat la începutul unui buletin de știri, acest lucru îl va situa în sfera evenimențialului;
– influențarea prin intermediul titlurilor se manifestă, în cadrul emisiunii Pulsul zilei, prin faptul că sinteza titlului știrii reprezintă o evaluare a știrii ce urmează a fi prezentată. În acest sens, înainte de începerea jurnalului de știri, emisiunea acordă 1 minut prezentării celor mai importante știri ce urmează a fi difuzate;
– selectarea evenimentelor cu o putere mare de influențare. Întrucât monitorizarea a fost făcută în timpul alegerilor europarlamentare, au fost difuzate foarte multe știri din zona politicului, cu o puternică influență asupra ascultătorilor.
Manipularea prin publicitate
O alta modalitate de manipulare ce se regăsește în cadrul emisiunii Pulsul zilei este manipularea prin publicitate.
Publicitatea la radio prezintă o serie de avantaje și este mult mai ieftină în comparație cu alte mijloace mass-media.
Se cunoaște foarte bine faptul că, deși aparent prezintă un caracter informativ, publicitatea are ca scop atragerea clienților, mai mult decât convingerea lor. Acest lucru determină apariția unei nevoi de a cumpăra lucrul sau a folosi serviciile companiei căreia i se face publicitate.
În cadrul publicității putem vorbi despre diverse tipuri de manipulare, precum manipularea emoțiilor, manipularea intereselor publicului, dar și apelul la diverse stereotipuri. În cele mai multe cazuri, reclamele înșală și exagerează, reușind de multe ori să convingă ascultătorii să devină clienți ai produsului respectiv. Practic, fiecare persoană a cumpărat un produs de care nu a avut neapărată nevoie doar fiindcă a auzit sau a vizionat reclama respectivă.
Din totalul de 30 de ore de monitorizare, procentajul pe care îl ocupă publicitatea este prezentat în graficul următor:
Fig. 9 Procentul ocupat de publicitate în cele două săptămâni monitorizate
În ciuda faptului că publicitatea ocupă un procent de doar 2%, aceasta urmărește influențarea ascultătorilor. Practic, încearcă să declanșeze o nevoie prin folosirea unor reflexe condiționate, ascunse.
Ca orice alt mijloc mass-media, emisiunea Pulsul zilei difuzează strategic reclame publicitare.
Manipularea prin slogan
Începând cu luna martie a acestui an, Radio Oltenia Craiova a inițiat desfășurarea unei campanii de adopții în direct, în cadrul rubricii Animalul de companie, rubrică ce aparține emisiunii analizate, Pulsul zilei.
Motivul desfășurării unei astfel de campanii este unul pur social: aplicarea legii privind gestionarea câinilor comunitari nu trebuie să însemne doar eutanasierea acestora, ci și măsuri în vederea salvării și adopției lor.
Dacă ascultătorii doresc gratuit un pui de cățel sau de pisică, vor putea suna la numerele de telefon menționate, de luni până vineri, între orele 12:35 și 14:00 și vor beneficia de animalul dorit, dar și de o mapă ce conține o serie de recomandări de îngrijire și hrănire.
Trebuie menționat faptul că în fiecare dintre cele 10 emisiuni monitorizate s-au difuzat date despre această campanie, mereu aceleași: „Oricare din oamenii buni care ne ascultă poate adopta un câine în direct”.
Din punctul meu de vedere, această campanie de adopție în direct a unor animale are un slogan mult prea dur: „Arată că ești om. Adoptă un câine”. Așa cum se poate observa din construcția acestuia, pot afirma cu certitudine că rolul principal al sloganului este de a influența ascultătorii fiecarei emisiuni, de a-i determina să adopte un animal. Este vorba despre o manipulare printr-un mesaj subliminal, dar și o manipulare a afectelor.
Dacă privim cu atenție, sloganul poate pune pe gânduri unii ascultători iubitori de animale, care vor să demonstreze contrariul, și anume că sunt oameni și doresc să facă un bine. În concluzie, îi poate convinge sigur și rapid.
În fiecare emisiune sunt destinate promovării acestei campanii în jur de 60 de secunde. La acestea se adaugă și mențiunile făcute de către moderator, care amintește ascultătorilor despre campania aflată în derulare.
De la începutul campaniei și până în prezent au fost salvați de pe stradă 28 de câini și oferiți spre adopție unor ascultători care, în urma campaniei, au telefonat în acest sens. Totodată, prin intermediul Radio Oltenia au fost adoptați din padocul de la Breasta alți 11 câini adulți. Au fost oferiți spre adopție și 3 pui de pisică.
În prezent, în fiecare săptămână apelează telefonic câte un ascultător din Craiova sau din zonele limitrofe care dorește să adopte un câine.
Rezultatele de până acum ale campaniei „Adopții în direct” demonstrează faptul că aceasta a avut un impact puternic asupra ascultătorilor. O contribuție majoră în obținerea efectelor pozitive o are, fără îndoială, sloganul campaniei, conceput cu scopul de a manipula ascultătorii.
Din totalul de 180 de minute ale emisiunii, manipularea prin intermediul campaniei de adopție ocupă doar un procent de 1%, însă cu mare impact asupra ascultătorilor. Acest procent poate fi vizualizat în graficul următor:
Fig. 10 Procentul ocupat de manipularea prin campania de Adopții în direct
Concluziile studiului de caz
Din cele prezentate anterior reiese faptul că emisiunea socială Pulsul zilei-caleidoscop social informează, dar și manipulează ascultătorii prin tehnici subtile, dar cu o influență puternică asupra ascultătorilor.
În prezent, dacă am încerca să acordăm procentaje informației corecte și informației manipulate, eronate, mai mult de jumătate din totalul informațiilor vehiculate de mass-media ar face parte din cea de-a doua categorie.
Monitorizând emisiunea Pulsul zilei am constat faptul că aceasta, cu siguranță, are o funcție de informare, în sensul că tratează și difuzează știri, fapte, dar și date importante, oferind comentariile necesare pentru ca înțelegerea să se poată realiza. Utilizează de asemenea discuția și dialogul, cu scopul de a facilita sau clarifica diferite puncte de vedere asupra unor probleme de interes public.
Importantă este și funcția educativă. Prin intermediul rubricilor emisiunii se realizează transmiterea unor cunoștințe ce pot contribui la îmbogățirea spirituală a tuturor ascultătorilor.
Pe de altă parte, putem afirma cu certitudine faptul că mass-media manipulează mulțimile. În acest sens, în cadrul emisiunii Pulsul Zilei întâlnim tendințe de manipulare, fie prin mesaje de interes public, fie prin intermediul campaniei de adopții, știri sau publicitate.
Este greu de stabilit un procentaj exact al informării și al manipularii din cele 10 zile de monitorizare. Așa cum am menționat în paginile anterioare, manipularea nu este una evidentă, ci se produce în subsidiar. Cu siguranță, procentul informării este mult mai ridicat decât cel al manipulării întrucât emisiunea este una socială, informativă, educativă și de divertisment.
CONCLUZII
Radioul reprezintă un puternic mijloc de informare la nivel mondial, național sau regional, dar și un mijloc de manipulare.
Una dintre funcțiile cele mai importante ale mass-media este cea de informare. Radioul este un instrument eficient și la îndemână de a informa ascultătorii, adică de a le oferi cât mai multe informații de interes public prin intermediul buletinelor de știri, prin discuții, dialoguri cu persoane care au o notorietate mare în spațiul public, tocmai pentru a crește credibilitatea în rândul ascultătorilor.
Toate aceste elemente conduc la creșterea audienței unui post de radio. Pentru a atrage un public larg, un radio trebuie să știe să-și mențină ascultătorii interesați printr-o varietate de genuri de emisiuni, dar și prin divertisment. În acest sens, un exemplu interesant este afirmația făcută de Lenin: „Spuneți-le ceea ce vor să audă”.
Prin manipulare înțelegem acțiunea de a determina un individ sau o colectivitate să gândească și să acționeze în conformitate cu interesele celui care manipulează, în așa fel încât acesta să considere că acționează potrivit propriilor intenții și decizii.
În societatea actuală, manipularea radiofonică este bine dezvoltată și nu încetează să evolueze, devenind un instrument util care încearcă să impună anumite idei, concepte, să promoveze anumite personalități și nu numai.
În capitolele acestei lucrări de licență am abordat toate aceste aspecte prezentate mai sus și modul în care acestea se răsfrâng asupra ascultătorilor. De asemenea, consider ca tema aleasă, Mesajul radiofonic între informare și manipulare, este una cât se poate de actuală, având în vedere faptul că manipularea este un termen din ce în ce mai prezent în limbajul curent.
Scopul lucrării a fost de a atinge toate aspectele, punctele importante, precum și trăsăturile care fac din radio un instrument la îndemână de a informa și în același timp manipula opinia publică. În acest sens, în primul capitol am evidențiat câteva aspecte importante ale radioului ca mijloc de comunicare în masă, respectiv caracteristicile, scopul, funcțiile, dar și contractul de informare.
În cadrul celui de-al doilea capitol m-am oprit asupra tendințelor de manipulare întâlnite în presa radiofonică. Definirea mecanismului manipulării, formele și modurile generale de manipulare, tipurile de manipulare radiofonică, precum și manipularea pozitivă întâlnită la radio demonstrează faptul că radioul reprezintă un mod eficace de a manipula ascultătorii unui anumit post de radio.
Toate aceste aspecte mi-au servit ca bază în conceperea ultimului capitol sub forma unui studiu de caz. În urma monitorizării emisiunii sociale Pulsul zilei timp de două săptămâni, între orele 11:00 și 14:00, am constat faptul că aceasta informează, dar și manipulează ascultătorii prin tehnici subtile, dar cu o influență puternică asupra ascultătorilor.
BIBLIOGRAFIE
Balaban, Delia, Comunicare mediatică, Ed. Tritonic, București, 2009.
Bârgăoanu, Alina, Tirania Actualității – o introducere în istoria și teoria știrilor, Ed. Tritonic, București, 2006.
Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Ed. Polirom, Iași, 2004.
Coman, Mihai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare. Volumul I, Ediția a II-a revăzută, Ed. Polirom, Iași, 2001.
Coman, Mihai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare. Volumul II, Ed. Polirom, Iași, 1999.
Drăgan, Ioan, Comunicarea.Paradigme și teorii, Ed. RAO, București, 2007.
Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Ed. Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1996.
Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare , Ed. Nemira, București, 2004.
Ferréol, Gilles (coord.), Dicționar de sociologie, Traducere: Lia Decei, Radu Gârmacea, Ed. Polirom, Iași, 1998.
Herjeu, Radu, Oglinzi mișcătoare. Tehnici de propagandă, manipulare și persuasiune în televiziune, Ed. Fundației România de mâine, București, 2000.
Joule, R.V., Beauvois, J.L, Tratat de manipulare, Ed. Antet, București, 1997.
Larson, Charles U., Persuasiunea. Receptare și responsabilitate, Ed. Polirom, Iași, 2003.
Muchielli, Alex, Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare, Ed. Polirom, București, 2002.
Raquin, Bernard, Nu te lăsa manipulat pentru a trai liber, Ed. Cosmos, București,
2003.
Rusu-Păsărin, Gabriela, Comunicare audio-vizuală, Ed. Universitaria, Craiova, 2008.
Rusu-Păsărin, Gabriela, Comunicarea radiofonică. Provocările prezentului, Ed. Tritonic, București, 2012.
Rusu-Păsărin, Gabriela, Munteanu, Cristina, Fundamentele comunicării, Ed. Independența economică, Pitești, 2010.
Rusu-Păsărin, Gabriela, Prolegomene la o istorie a mass-media, Ed. Universitaria, Craiova, 2006.
Traciuc, Vasile, Jurnalism radio, Ed. Tritonic, București, 2003.
Teodorescu, Oreste, Demonii puterii în democrație. Manipularea, dezinformarea și agresiunea info-energetică, Ed. Taso, București, 2011.
Volkoff, Vladimir, Tratat de dezinformare. De la Calul Troian la Internet, traducere Mihnea Columbeanu, s.a, Ed. Antet, București, 2009.
Vlăduțescu, Ștefan, Comunicare jurnalistică negativă, Ed. Academia Română, București, 2010.
Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Ed. Babel, București, 1998.
SURSE INTERNET
http://www.radiocraiova.ro/istoric/
http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_televiziunea_romana_srv.php
http://www.scritube.com/jurnalism/Massmedia-ca-mijloc-de-informa61613.php
http://www.slideshare.net/RANAH11/2296981-tehniciledemanipularesimassmedia-15122105
http://all-about-life.ucoz.ro/CARTI/Tehnicile-de-Manipulare-si-Mass-Media.pdf
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/radioul-mijloc-propaganda-preferat-marii-dictatori-ai-lumii
http://ro.scribd.com/doc/25329657/Manipularea-mediatic%C4%83
http://www.srr.ro/files/CY1923/01%20RESURSE%20UMANE/proiecte%20-%20radio%20oltenia%20craiova/proiectCojocaruAndradaMadalina.pdf.pdf
BIBLIOGRAFIE
Balaban, Delia, Comunicare mediatică, Ed. Tritonic, București, 2009.
Bârgăoanu, Alina, Tirania Actualității – o introducere în istoria și teoria știrilor, Ed. Tritonic, București, 2006.
Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Ed. Polirom, Iași, 2004.
Coman, Mihai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare. Volumul I, Ediția a II-a revăzută, Ed. Polirom, Iași, 2001.
Coman, Mihai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare. Volumul II, Ed. Polirom, Iași, 1999.
Drăgan, Ioan, Comunicarea.Paradigme și teorii, Ed. RAO, București, 2007.
Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Ed. Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1996.
Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare , Ed. Nemira, București, 2004.
Ferréol, Gilles (coord.), Dicționar de sociologie, Traducere: Lia Decei, Radu Gârmacea, Ed. Polirom, Iași, 1998.
Herjeu, Radu, Oglinzi mișcătoare. Tehnici de propagandă, manipulare și persuasiune în televiziune, Ed. Fundației România de mâine, București, 2000.
Joule, R.V., Beauvois, J.L, Tratat de manipulare, Ed. Antet, București, 1997.
Larson, Charles U., Persuasiunea. Receptare și responsabilitate, Ed. Polirom, Iași, 2003.
Muchielli, Alex, Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare, Ed. Polirom, București, 2002.
Raquin, Bernard, Nu te lăsa manipulat pentru a trai liber, Ed. Cosmos, București,
2003.
Rusu-Păsărin, Gabriela, Comunicare audio-vizuală, Ed. Universitaria, Craiova, 2008.
Rusu-Păsărin, Gabriela, Comunicarea radiofonică. Provocările prezentului, Ed. Tritonic, București, 2012.
Rusu-Păsărin, Gabriela, Munteanu, Cristina, Fundamentele comunicării, Ed. Independența economică, Pitești, 2010.
Rusu-Păsărin, Gabriela, Prolegomene la o istorie a mass-media, Ed. Universitaria, Craiova, 2006.
Traciuc, Vasile, Jurnalism radio, Ed. Tritonic, București, 2003.
Teodorescu, Oreste, Demonii puterii în democrație. Manipularea, dezinformarea și agresiunea info-energetică, Ed. Taso, București, 2011.
Volkoff, Vladimir, Tratat de dezinformare. De la Calul Troian la Internet, traducere Mihnea Columbeanu, s.a, Ed. Antet, București, 2009.
Vlăduțescu, Ștefan, Comunicare jurnalistică negativă, Ed. Academia Română, București, 2010.
Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Ed. Babel, București, 1998.
SURSE INTERNET
http://www.radiocraiova.ro/istoric/
http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_televiziunea_romana_srv.php
http://www.scritube.com/jurnalism/Massmedia-ca-mijloc-de-informa61613.php
http://www.slideshare.net/RANAH11/2296981-tehniciledemanipularesimassmedia-15122105
http://all-about-life.ucoz.ro/CARTI/Tehnicile-de-Manipulare-si-Mass-Media.pdf
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/radioul-mijloc-propaganda-preferat-marii-dictatori-ai-lumii
http://ro.scribd.com/doc/25329657/Manipularea-mediatic%C4%83
http://www.srr.ro/files/CY1923/01%20RESURSE%20UMANE/proiecte%20-%20radio%20oltenia%20craiova/proiectCojocaruAndradaMadalina.pdf.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Mesajul Radiofonic Intre Informare Si Manipulare (ID: 107346)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.