Mentha Longifolia

Capitolul I

Notiuni introductive

INTRODUCERE

[NUME_REDACTAT] ( familia Lamiaceae ), care cuprinde mai mult de 25 de specii, crește pe scară largă în regiunile cu climă temperată a lumii .1 Mentha arvensis, M. piperita, M. longifolia și M. spicata, cunoscut sub numele de mentol, mentă , mentă sălbatică și respectiv izmă, sunt frecvent cultivate în multe țări din Asia de Est , Europa, America și Australia pentru producția de uleiuri esențiale. 1,2 Uleiurile esențiale și extractele din speciile Mentha au fost folosite încă din antichitate pentru tratamentul multor boli ale tractului digestiv și în rețete culinare. 3 Uleiurile esențiale ale unor specii de Mentha, inclusiv M. arvensis, M. piperita, M. longifolia și M. spicata, sunt potențiali candidați pentru expunerea antimicrobiană , antioxidantă, activități citostatice și îndepărtarea radicalilor . 1, 2, 4, 5 Aceste multiple activități biologice ale uleiurilor esențiale de Mentha pot fi atribuite prezenței unor componente chimice, cum ar fi menthone, oxid piperitone , camfor și linalool. 6 – 8 Compoziția chimică a plantelor este cunoscută a fi influențată de o serie de factori externi, inclusiv climatice, că unii compuși pot fi acumulați într-o anumită perioadă pentru a răspunde la compoziția chimică ce este similar supusă variației. Materialul colectat din plante în diferite perioade ale anului poate conține compuși noi diferiți cu alte prrincipii biochimice. 10 Efectele variațiilor sezoniere asupra caracteristicilor chimice și biologice ale unor uleiuri esențiale ale familiei Lamiaceae au fost raportate în literatură. 8, 11, 12 Așa dar, nu existt studii maii recente raportate sunt disponibile în compoziția chimică detaliată și activități biologice ale uleiurilor esențiale din M.arvensis, M.piperita, M. longifolia și M. spicata originar din regiunea subcontinentală. În studiul prezent, am investigat pentru prima dată efectele de recoltare pe două sezoane diferite pe biosinteza uleiurilor esențiale din frunze de patru specii native Mentha în Pakistan, și, ulterior, impactul lor asupra citotoxicității și asupra potențialului antimicrobian.

(www.interscience.wiley.com) DOI 10.1002/jsfa.4021

Seasonal variation in content, chemical

composition and antimicrobial and cytotoxic

activities of essential oils from four Mentha

species

Abdullah I Hussain,a,b [NUME_REDACTAT],b∗ Poonam S Nigam,c

[NUME_REDACTAT],e and Anwarul H [NUME_REDACTAT] le deosebim
MENTA COMUNA sau VERDE (MENTHA VIRIDIS sau SPICATA)
Este o planta perena indigena. Radacina are forma de rizomi taratori si tulpini erecte, ramificate spre varf. Lastarii cresc orizontali, etalati. Frunzele sunt aproape sesile (fara codite), ascutit – lanceolate, putin rotunjite la baza si larg dintate la margini. Ele sunt usor intoarse si au nervuri foarte pronuntate. Florile roz sau liliachii sunt adunate intr-un spic cilindric. Infloreste din iulie pana in septembrie. Cand face seminte, destul de rar, acestea sunt foarte fine, rotunjite, de culoare cafenie. Se inmulteste de obicei prin despartirea tufelor, primavara, preferand un sol reavan. Plantatia poate dura mai multi ani daca se iau toamna masuri de protejare, tunzand tufele si acoperind partile bazale cu pamant gras sau mranita.

MENTA ENGLEZEASCA (MENTHA PIPERITA)
Menta englezeasca sau "piperat" a aparut ca un hibrid spontan intre speciile Mentha viridis si Mentha aquatica, semnalat pentru prima data in 1675 de un cultivator englez, de unde i se trage si numele. Exista doua varietati:
-Mentha piperita var. rubescens, numita si izma neagra
-Mentha piperita var. palescens, izma alba.

Planta ierboasa perena, dezvolta in primul an de vegetatie o radacina pivotanta, care incepand cu cel de al doilea an (sau chiar mai devreme) dispare, iar in partea subterana a tulpinii se formeaza radacini adventive ce ramifica puternic, avand un aspect fascilular.
Ea devine un rizom gros format din noduri si internoduri. De la noduri pornesc stolonii, iar din nodurile acestora pornesc radacini si lastari aerieni. Tulpina aeriana, inalta de 60-80 cm, este dreapta, ramificata. Frunzele sunt opuse, oval – lanceolate, cu marginea limbului ascutit si acoperite cu perisori secretori ai uleiului eteric. Florile de culoare roz-violacee sunt grupate in verticile, la extremitatea tulpinilor si ramurilor, in buna parte sterile. Se inmulteste prin portiuni de tulpina care se inradacineaza extrem de usor.

Cu cat se culeg mai multe frunze si ramuri, cu atat menta va creste mai puternic, mai ales ca acest lucru poate fi facut pe toata perioada de dezvoltare a plantei. Recoltarea in cantitati mai mari se va face atunci cand planta incepe sa infloreasca si cand frunzele de la baza plantei incep sa se ingalbeneasca. Pentru aceasta se taie menta cu totul, la 5-10 cm deasupra nivelului solului.

Pentru a se obtine doar frunze, acestea se rup de pe ramuri si se lasa sa se usuce intr-o camera calda, la umbra, apoi se pot pastra intr-un borcan inchis. Din 1 kg de menta cruda rezulta aproximativ 200 g de menta uscata, care se pastreaza in pungi de hartie, in camere lipsite de umiditate si racoroase. I se spune "piperita", adica iute, piperata, datorita gustului si mirosului intepator care se pot simti daca tulpina sau frunzele sunt taiate.

In ciuda numelui sau, menta piperata nu are nimic din iuteala condimentului la care se face referire, din contra, este racoritoare, dar in schimb are in mireasma sa o nuanta care aduce aminte de cea a piperului. Mirosul este fin, patrunzator, specific, iar gustul este aromatic, puternic, lasand in gura senzatia de racoare placuta.

A fost cultivata in scopuri medicinale, in anul 1760 in Anglia. Primele culturi de menta piperata din Europa au fost realizate la Hertfordshire, in Anglia, de catre Easles. De aici cultura mentei s-a raspandit mai intai in Anglia, si apoi in toata lumea. Aceasta specie de menta nu creste spontan la noi in tara, prima cultura de Mentha piperita a fost infiintata de Pater in 1908, la Cluj.

MENTA FRANTUZEASCA (MENTHA PULEGIUM)
Este o planta europeana perena. Tulpinile sale culcate, care prind usor radacini in contact cu solul sunt garnisite cu frunze oval – rotunjite, usor pubescente, de un verde cenusiu.

Florile sunt mici, de un albastru-liliachiu, reunite in glomerule sferice, dispuse verticilat si etajate pe tulpina, unele deasupra altora, in numar de 12- 15. Semintele sunt extreme de marunte, ovale, de culoare cafenie deschisa. Toata planta degaja un miros agreabil, dar mai putin puternic ca al celorlalte specii de menta. Creste bine in soluri compacte si reavene, dar poate fi intalnita, tot atat de bine si pe cele doua tarmuri ale Mediteranei, cel european si cel african, in locuri relativ lipsite de umezeala, cum ar fi de pilda in Algeria, pana la limita Saharei. Cand creste bine expusa la soare, continutul frunzelor sale in uleiuri eterice este mai ridicat. Menta frantuzeasca este printre cele mai apreciate dintre toate felurile de menta, ca planta aromatica culinara, din Pirinei pana in Caucaz si din Pind pana in Tassili, lasand fanteziei camp larg de manifestare in privinta utilizarii ei.

MENTA CREATA (MENTHA CRISPA)
Este o planta ierbacee perena, avand frunze foarte incretite si cu margine dintata ce sunt lipsite de petiol. Florile sunt mici, roze – liliachii si formeaza verticile la baza frunzelor din zona de varf a tulpinii si ramurilor. Intreaga planta are un miros aromatic care este caracteristic mentei. Este o planta hibrida si se cultiva frecvent prin gradinile taranesti, alaturi de busuioc. De la izma creata se recolteaza inainte de inflorire frunzele (Folium menthae crispae), dar si ramurile tinere.

Menta, in orice forma, este placuta si incanta privirea cu frunzele lor de un verde viu, cu robustetea cu care cresc, dar se remarca mai ales prin parfumul racoritor, variat si nuantat de la o specie la alta, pe care-l degaja de cum le atingi. Si in casa, ca planta de ghiveci, menta este ornamentala si in acelasi timp folositoare. Pe pervazul ferestrei de la bucatarie sau pe un balcon, tufa de izma racoreste aerul din jur cu prospetimea aromei sale si pune oricand la dispozitie cateva frunzulite proaspete pentru un ceai reconfortant si stimulant.
Vara, un buchetel de ramuri verzi de menta pe masa din sufragerie, mai ales daca poarta si cateva spice de flori liliachii, constitue un fundal festiv pentru orice cina.

De la izma se folosesc frunzele (Folia menthae) sau intreaga planta aeriana (Herba menthae) care in stare uscata contine 0,2- 3,5 % ulei volatil cu largi intrebuintari in industria alimentara, farmaceutica si cosmetica. Cand se recolteaza "herba" plantele cosite fie se introduc in distilerii in stare proaspata, fie se usuca in brazde si se aduna in capite. Recoltarea "foliei" se face manual prin desprinderea frunzelor de pe ramuri, iar uscarea se face in strat subtire, la umbra si-n locuri bine aerisite.

Momentul optim de recoltare coincide cu faza in care 50-70% din plante sunt inflorite. Caracteristic mentei este mirosul pur si inviorator, patrunzator si cu gust arzator. Proaspata, rezista doua zile la temperatura camerei si o saptamana la frigider, iar uscata – mai multe luni, la adapost de lumina si umezeala.

http://www.reteteculinare.ro/ghid_alimente/M/menta/

Menta (Mentha, din greacă: míntha) este un gen de aproximativ 25-30 specii de plante (aromatice și unele medicinale)[1] din familia Lamiaceae, răspândite la nivel mondial, șapte în Australia, una în America de Nord și celelalte în Europa și Asia; există și hibrizi. Face parte dintr-o familie extinsă, alături de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbrișorul, măghiranul, salvia și levănțica.

Denumiri populare

Borsnită, broastil, brosnită, camfor, diană, ferent, ghiazmă, giugiumă, ghintă, iarbă creață, iarbă neagră, iasmă, izmă bătrânească, izmă bună, izmă de gradină, izmă de leac, izmă de leș, mintă, mintă creață, mintă moldovenească, mintă neagră, mintă de gradină, nina de camfor, nintă, nintă rece, piperiță, izmă,[2] voieștniță, menta broaștei, mentă creață, izmă creață

Tipuri de mentă

Plicuri conținând mentă pentru prepararea ceaiurilor

Menta face parte din familia Lamiaceae.

Mentha aquatica

Mentha arvensis

Mentha arvensis var. sachalinensis"

Mentha asiatica

Mentha australis

Mentha canadensis (syn. M. arvensis var. canadensis)

Mentha cervina

Mentha citrata (syn. M. odorata)

Mentha crispata

Mentha cunninghamii

Mentha dahurica

Mentha diemenica

Mentha gattefossei

Mentha grandiflora

Mentha haplocalyx

Mentha japonica

Mentha kopetdaghensis

Mentha laxiflora

Mentha longifolia

Mentha pulegium

Mentha requienii

Mentha sachalinensis

Mentha satureioides

Mentha spicata (syn. M. viridis)

Mentha suaveolens (syn. M. rotundifolia)

Mentha vagans

Sursa: http://www.formula-as.ro/2009/876/medicina-naturii-44/menta-11317

Capitolul II

Mentha longifolia

Mentha longifolia herba este formată din părțile aeriene uscate de Mentha longifolia (L.) Huds. subsp. capensis (Thunb.) Briq. și subsp. polyadena (Briq.) Briq. (Lamiaceae).

Subspecii capensis

M. capensis Thunb.

M. longifolia (L.).L. subsp. bouvieri (Briq.) Briq.

M. longifolia (L.).L. subsp. capensis (Thunb.) Briq. var. cooperi Briq. ex Cooke

M. longifolia (L.).L. subsp. capensis (Thunb.) Briq. var. doratophylla Briq.

M. longifolia (L.).L. subsp. capensis (Thunb.) Briq. var. obscuriceps Briq.

M. longifolia (L.).L. subsp. capensis (Thunb.) Briq. var. salicina Burch ex Benth.

Subspecii polyadena

M. sylvestris L. subsp. polyadena Briq.

Alte denumiri

Wilde kruistement, balderjan (A); koena (S); inxina (Xh); menta sălbatică.

[NUME_REDACTAT] perenă cu rizomi, cu tulpini în erecte împrăștiate, pătrate în secțiune transversală, fine pufoase și de până la 1,5 m lungime; Frunze simple, opuse, sesile sau subsessile, lanceolate (capensis subsp.) sau alungite-lanceolate (subsp. polyadena), până la 90mm × 22mm lățime lung, pufoase fine pe una sau pe ambele suprafețe (capensis subsp.) sau spân (subsp. polyadena), cu întreaga sa margine fin crestată și cu capăt ascuțit; flori mici (corolă 3-5mm lung), de culoare albă până la mov, în grupuri care formează o racemă cilindrică îngustă până la 100mm lungime × 14mm lățime.

Caracteristicile sunt : numeroase firi subțiri care acoperă frunzele și / sau tulpina sunt de două tipuri : 1-2 celule , cu bază largă și se îngustează brusc la vârf , până la 50μ fire lungi și curbate , uniseriate , multicelulare , până la 140μ lungime , uneori cu o celulă ; de tricom glandular ale suprafaței frunzelor de jos cu ax unicelular și numeroase celule globulare( 8-12 celule ) , până la 80μ în diametru ; stomate doar la suprafața inferioară a frunzei ; celulele epidermice ale suprafeței frunzei inferioare cu pereți fini și mai mult sau mai puține celule poligonale ale epidermei frunzelor superioare ;

Stratul palisadă unic sub epiderma suprafeței superioară a frunzei ; cele sferocristale de oxalat de calciu în celulele epidermice ale ambelor suprafețe superioare și inferioare , frunze mici în stratul epidermic inferior .

1 . Celule poligonale ale epidermei superioare frunze cu 1-2 celule învelite în peri subțiri curbați , până la 50μ lungime-

2 . Uniseriate , cu înveliș de peri multicelulari , până la 140μ lungime.

3 . Tricomi glandulari de suprafață frunze mai mici cu tulpină unicelulară și globulare 8-12 celule , până la 80μ în diametru

4 . Celulele epidermice de suprafață ale frunzelor mai mici , cu pereți sinuoși

5 . Lamina frunzelor ( T / S ) arată cristalele sferice de oxalat de calciu în celulele epidermice

6 . Lamina frunzelor ( T / S )

Distribuție georgafică

O specie extrem de variabilă, cu o distribuție pe scară largă în Africa de Sud, Europa, regiunea mediteraneană și est în Asia. Subspecii capensis apare în habitate umede, în 5 din cele 9 provincii din Africa de Sud: de Vest, de Est și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] State și KwaZulu-Natal și, de asemenea, în țara vecină, Lesotho. Subspeciia polyadena are o distribuție mai restrânsă și disjuncție:

a) la granița provinciilor occidentale și de [NUME_REDACTAT] între Riversdale și Humansdorp

b) [NUME_REDACTAT] State, nordul KwaZulu-Natal, Mpumalanga și [NUME_REDACTAT], extinderea în Swaziland și Lesotho.

O a treia subspecie, subsp. wissii (nu este inclusă aici), este limitată la zona Garies de Namaqualand și Namibia și se caracterizează prin frunzele sale extrem de înguste, dublate pe ambele suprafețe.

Standarde de calitate.

Teste de identificare.

Cromatografia în strat subțire pe silicagel, utilizând ca solvent un amestec de toluen: eter etilic: 1.75M acid acetic (01:01:1). Mentolul ca și compus de referință (0,1% în cloroform).

Compuși majori.

[NUME_REDACTAT]: 0,34 (galben); 0,53 (violet); 0,74 (roz); 0,87 (mov); mentol 0,62 (violet).

HPLC pe coloană C18.

Fig. 1 .

Fig. 2 –spectrul MeOH HPLC

Fig.3. spectrul DCM HPLC

Extract de metanol (fig 2):

Timpii de retenție (min): 20.52; 22,37;

23,15; 24,87; 26.94

Extract de diclormetan (fig.3): Timpii de retenție (min): 4,48; 7,07

Etanol (70%), valoarea extractivă solubil: nu <8,0% (interval: 7.89 – 17.47%)

Conținut de ulei volatil: nu <1,5% V / W (interval: 1.33 – 2.0%)

http://www.plantzafrica.com/medmonographs/menthlong.pdf

Compozitie chimica:

Frunzele si toate partile plantei contin ulei eteric, lipide, acizi oleanolic, ursolic, melisie, sitosterol, orgocalciferol, amestec de parafine, acizi fenolici: cafeic, crargenic, ferulic, cumaric, lobiatenic. Taninuri, flavonoide: hesperitina, hesperitina. Glucide: ramnoza, galactoza, glucoza, fructoza, zaharoza, rafinoza, stachinoza, verbascoza. Carotenoide: radovantina, eripoxantina, violoxantina, carotina. Enzime: catalaza, peroxidaza, polifenol, oxidaza, etc. Vitaminele: C, D2, tocoferoli, acid nicotinic, saruri minerale cu elementele: potasiu, calciu, fosfor, magneziu, natriu, fier, mangan, zinc, bor, cupru, molibden. Uleiul eteric este format din mentol 52,6-63,2%, mentona, mentofuran, hidrocarburi terpenice (pinen, terpine, felandrone, limonen, camfor, fenchen, terpinollum, sahinea, cimen, mircen, cadinen, etc. Florile contin mai mult ulei eteric decat frunzele. Radacinile sunt lipsite de ulei eteric.

http://iasi365.com/sanatate2/141-plante-medicinale/8186-menta#

Compozitie chimica

http://dieta.romedic.ro/aliment/menta

Efecte terapeutice

Pansament pentru stomac

In zilele fierbinti, cum sunt acestea pe care le traversam acum, ceaiul de menta, cald, in care ai strecurat si cateva picaturi de zeama de lamaie, racoreste, hidrateaza si-i ofera organismului energie. In caz de probleme digestive, ceaiul este si pansament pentru stomac.

Toarna o cana de apa clocotita peste doua lingurite de planta bine uscata si maruntita, acopera vasul si lasa sa se infuzeze 10 – 15 minute, apoi filtreaza si bea ceaiul cald. Este gresita ideea ca e bine sa se consume alimente foarte reci pe vreme calda.

Nu cumpara ceai gata preparat din comert. Este asezonat cu diferite chimicale care sa-i pastreze culoarea, limpezimea, prospetimea si gustul. Cu un simplu fierbator iti poti prepara un ceai de menta racoritor si energizant la birou, in deplasare sau in concediu.

Ca sa te convingi ca ceaiul cumparat are conservanti in compozitie, care nu sunt altceva decat otravuri pentru organism, fa un ceai dupa toate regulile stiute si lasa-l pe masa, in bucatarie, timp de trei zile. Uita-te apoi cum arata si ce pluteste deasupra lichidului.

Buna in caz de ameteli si migrene

Infuzia de menta se recomanda in caz de ameteli, migrene, dureri de cap, inflamatii ale gatului, respiratie urat mirositoare. Cu infuzie se poate face si gargara de trei, patru ori pe zi.

Apa de menta, de asemenea excelenta pentru zilele fierbinti, se prepara dintr-o tulpina de planta proaspata, bine spalata, taiata nu prea marunt si pusa de seara pana dimineata intr-o sticla de apa minerala. Se obtine o bautura excelenta pentru o zi de vara.

Menta este si un detoxifiant deosebit, recunoscut, dar nu trebuie consumata in exces deoarece constipa. Cel mult doua ceaiuri de menta pe zi sunt suficiente chiar si cand se bea impotriva crampelor intestinale, a indigestiei ori balonarii.

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/ceai/ceaiul-de-menta-racoritor-si-energizant-excelent-in-aceasta-perioada-1164838

Menta are proprietati digestive si antispastice, datorate in special flavonoidelor si uleiului esential;

Este administrata intern pt tratarea problemelor precum aerofagia, digestia lenesa,, eructatia persistenta, flatulenta si secretia biliara inadecvata;

Uleiul esential de menta este eficient in calmarea crampelor intestinale, cauzate de sindromul colonului iritabil;

In doze mici menta are efect sedativ, iar in doze mari efect tonic;

De asemenea uleiul esential de menta ajuta la calmarea iritatiilor pielii si a muscaturilor de insecte;

Este util in tratarea racelilor si gripei;

Poate fi folosit ca apa de gura in tratarea infectiilor orale;

Calmeaza durerile de cap;

Are o usoara actiune antifermentativa si dezinfectanta, fiind indicata in tratamentul colitei fermentative, diareei si toxiinfectiilor alimentare.

In urma fierberii, frunzele de menta, elibereaza peste 12 compusi chimici instabili volatili, care inhiba centrii agresivitatii;

Ceaiul de ment� este foarte util în st�rile de oboseal�, cauzat� în special de suprasolicitare intelectual�, stres sau epuizare;

Extern, poate fi un bun tratament impotriva acneei;

http://www.patrunjel.ro/articole/?articol=13

Componente din [NUME_REDACTAT]

Componente chimice majore

(+)-Pulegone (-)-[NUME_REDACTAT] știe foarte puțin de chimia secundară a subspeciilor de [NUME_REDACTAT] de Mentha longifolia. Testele microchimice în laboratoarele noastre au indicat prezența taninurilor , saponinelor și flavonoide, dar nu de alcaloizi. Flavonoidele comune de exemplu, acacetina, hesperidina, precum și luteolina și apigenina glucuronizi au fost raportate la populațiile europene .

Părțile supraterane ale plantei produc 2,4% 3 (laboratoarele noastre: 1,33-2,0%) de ulei de esențial, a cărui componentă principală apare a fi carvone4 monoterpen cetonă (70% într-o singură probă de ulei din Africa de Sud și până la 77% din populații, subspecii sau soiuri de altă parte). Mentha longifolia se apropie astfel de mentă (Mentha spicata), mai degrabă decât de mentă (M. piperita) în compoziția uleiului . Alte componente majore ale uleiului esențial, în funcție de diverse studii, includ piperitenona și un oxid al acestuia, piperitona și oxid și pulegonele sale.

Formele de dozare

Utilizată în principal sub formă de infuzie apoasă, oral, pe rect sau ca o aplicare topică. Se fabrică un unguent din frunze. Frunzele proaspete pot fi introduse în nări sau adăugate în apă clocotită și vaporii sunt inhalați.

http://www.plantzafrica.com/medmonographs/menthlong.pdf

Principalii composi chimici prezenti in [NUME_REDACTAT]

Menta contine:

Este bogata in compusi fenolici (7%), acestia avand actiuni antivirale, antiinflamatorii si antioxidante;

Contine cantitati mari de flavonoide si tanini;

Are un nivel ridicat de ulei esential 10-15 ml/kg de planta uscata;

Constituentii principali ai uleiului esential de menta sunt: mentolul (30-50%) si acetatul de metil (10 %);

Frunzele mai contin cantitati apreciabile de, acizi organici, vitamina C, saruri minerale (in special calciu si potasiu) si substante antibiotice;

http://www.patrunjel.ro/articole/?articol=13

Capitolul III

Proprietăți terapeutice

Speciile de mentă care se folosesc în vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor sălbatice nu au calitățile medicinale ale asa-numitei "mente bune". Prin "mentă bună" se înțelege, de fapt, o serie de trei specii de menta (care la rândul lor au sute de varietăți). Acestea sunt menta de apa (Mentha aquatica), menta dulce (Mentha viridis sau Mentha spicata) și hibridul primelor două: menta pipărată (Mentha piperita) care este cea mai folosita specie în prezent. În aceeași categorie amintim și menta creață (Mentha crispa), menta franțuzească (Mentha pulegium). Toate speciile de mentă sunt foarte aromate. În general, Mentha piperita poate substitui orice tip de mentă, dar nu și invers. Ea are un gust puternic și mentolat, mai puternic la planta proaspătă decât la cea uscată. Ceaiul de mentă are efect calmant și stimulează digestia.

Sursa: http://www.formula-as.ro/2009/876/medicina-naturii-44/menta-11317

Tratamente interne cu menta

* Sindromul colonului iritabil, colon spastic – doua studii realizate in China, in 1997, si in Spania, in 2007, arata ca uleiul de menta administrat intern reduce simptomele si elimina chiar aceste afectiuni ale colonului. Pacientii care au luat cate 2 picaturi de ulei volatil, de 3 ori pe zi, in cure de 4 saptamani, au raportat o frecventa mult mai mica a crampelor abdominale, a balonarii, a tulburarilor de tranzit intestinal. De asemenea, bolnavii care au facut tratament cu menta au prezentat, gradat, o mult mai mare toleranta la alimentele considerate pana atunci iritante.
* Indigestie, dispepsie – se administreaza o combinatie in proportii egale de tinctura de menta si de chimen (Carum carvi), din care se ia cate o lingurita, de trei-sase ori pe zi, inainte si – daca simtiti nevoia – dupa masa. Testele clinice facute in Germania, in 1999, sub conducerea dr. A. Madisch, au aratat ca aceasta combinatie de plante are efecte comparabile in dispepsie cu cisaprida, un medicament de sinteza folosit frecvent in aceasta afectiune. Diferenta este ca menta si cu chimenul nu au efectele adverse ale cisapridei, nu dau dependenta, iar efectele lor ca tonice digestive sunt mai ample.
* Gastrita – se bea infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi, in cure de 2-3 saptamani. Are efecte calmante, antiinflamatoare, reduce intensitatea durerilor de tip arsura, dar si frecventa crizelor de gastrita. Pentru efecte mai puternice, puteti adauga in infuzia combinata de menta si flori de tei (Tilia argentea), pentru efectul anti-stres, ori de musetel (Matricaria chamomilla), pentru amplificarea actiunii antiinflamatoare.
* Infectie cu Helicobacter pylori – se face o cura de 3 saptamani, timp in care se administreaza zilnic o combinatie de uleiuri volatile de menta si de cimbru (Thymmus vulgaris), in proportia de 2:1. Pe timpul tratamentului, se iau cate 4 picaturi din aceasta combinatie, de 3 ori pe zi, cu putina apa. Uleiul esential de menta stopeaza diviziunea bacteriei Helicobacter pylori si amelioreaza simptomele infectiei (arsurile la stomac, refluxul gastric, senzatia de jena gastrica inainte sau dupa masa etc.).
* Sughit, spasme gastro-intestinale – pentru a opri accesele de sughit se bea repede, dar cu inghitituri mici, un pahar de apa in care au fost puse 2-3 picaturi de ulei esential de menta. Este un tratament ce poate parea banal, dar care este foarte bine documentat stiintific. Un colectiv de medici japonezi, sub conducerea dr. N. Hiki, a constatat prin experimentele pe pacienti efectul puternic antispastic digestiv si anti-vomitiv al uleiului de menta. Studiul lor, publicat in anul 2003, deja este aplicat in spitale din toata lumea pentru a usura gastroendoscopiile ori unele interventii stomatologice, unde efectul antispastic digestiv al mentei este foarte necesar.
* Voma, stari de greata – tot un studiu japonez, de data aceasta facut in 1997, sub conducerea dr. M. Inamori, arata ca pacientii cu interventii chirurgicale recente au mult mai rar accese de voma sau stari de greata daca le este administrata menta. Se recomanda tratamentul cu pulbere de menta (4 lingurite rase pe zi) ori cu infuzie combinata (un litru pe zi, consumat in 4-6 reprize). Efecte terapeutice surprinzator de bune s-au obtinut si cu… mestecarea indelungata de guma mentolata, de catre pacientii cu interventii chirurgicale recente pe colon.
* Cistita, nefrita, pielonefrita – se face un tratament cu o combinatie clasica in fitoterapie, si anume, cea dintre uleiul volatil de menta si cel de cimbru (Thymmus vulgaris), in proportii egale. Se iau cate 5 picaturi, de 4 ori pe zi, la intervale de 6 ore, in cure de 10 zile. Menta are proprietati antibacteriene (contra Staphylococcus aureus, in special), reduce inflamatia epiteliilor urinare, reduce senzatia de arsura si de jena la urinare. Pentru sporirea diurezei, se poate bea si infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi.
* Adjuvant in febra – una-doua cani de infuzie combinata de menta au un usor efect de scadere a temperaturii organismului si, cel mai important, face accesele de febra mai suportabile, reducand senzatia de vertij si de confuzie mentala. Se foloseste mai ales in accesele de febra asociate infectiilor acute.

Mentha arvensis

* Astm bronsic – se inhaleaza uleiul de menta pus pe o batista, atunci cand simtim ca este iminent un atac de astm. Se face si un tratament intern, in care se iau, de 3 ori pe zi, cate 2 picaturi de ulei esential de menta, impreuna cu jumatate de cana din infuzia combinata, obtinuta din aceasta planta. Acelasi tratament este recomandat si in rinita infectioasa si alergica.
* Sinuzita, adjuvant in raceala si gripa – se administreaza combinatia de ulei volatil de menta si de busuioc (Ocimum basilicum), in proportii egale. Se iau cate 3-5 picaturi, de patru ori pe zi. Este un tratament simplu, cu o durata de maximum 14 zile, care elimina in mare parte simptomele neplacute ale virozelor respiratorii, decongestioneaza sinusurile, previne si combate foarte eficient infectiile bacteriene.
* Migrena, cefalee – se administreaza 1-1,5 litri de infuzie de menta pe zi. Calmeaza durerile, reduce intensitatea starilor de greata care insotesc migrena. Studiile arata ca menta nu "prinde" la toate categoriile de pacienti cu migrena, dar la cei care au afinitati cu aceasta planta, dispar durerile de cap, ca luate cu mana.
* Recuperare dupa accident vascular – se administreaza o combinatie in proportii egale de uleiuri volatile de menta piperata, de lavanda (Lavandula officinalis) si rozmarin (Rosmarinus officinalis). Din acest amestec se iau cate 3-4 picaturi, de 3 ori pe zi, in cure de doua luni. Un studiu publicat in anul 2007 arata ca pacientii tratati cu aceasta combinatie de uleiuri volatile si cu acupresura au prezentat o recuperare a functiilor motorii si cognitive mult mai rapida decat pacientii tratati prin metodele conventionale.
* Micoze – se face un tratament cu o durata de 2-4 saptamani cu combinatia de ulei volatil de menta si de busuioc (Ocimum basilicum), in proportii egale. Se iau cate 3-5 picaturi de amestec, de 4 ori pe zi. Este un tratament cu puternice efecte antifungice.
* Adjuvant in cancerul de pancreas, mamar si hepatic – mai multe studii facute la Universitatea de Medicina din Indianapolis au aratat ca administrarea de menta piparata induce celulelor canceroase dezvoltate pe respectivele organe un asa-numit program de autodistrugere (apoptoza). Administrarea de infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi, in care se pun si 3-5 picaturi de ulei volatil, este de natura sa ajute in lupta cu boala canceroasa. In afara de efectul antitumoral direct, menta mai are darul de a elimina, in buna masura, inapetenta si accesele de voma, de a proteja organismul la cumplitele efecte secundare ale chimioterapiei.

Tratamente externe

* Mancarimi ale pielii, arsuri usoare – se pun comprese reci cu infuzie combinata de menta, in care se adauga si o picatura de ulei volatil din aceasta planta. Menta are efecte calmante locale asupra mancarimilor, avand si o actiune antiinflamatoare, utila in eczemele alergice, urticarie etc.
* Respiratie urat mirositoare – se fac de 5-6 ori pe zi clatiri ale gurii cu cate jumatate de pahar de infuzie combinata de menta si ceai verde, in care s-au adaugat cate doua picaturi de ulei volatil de menta si de lamaie. Un studiu american, publicat in "[NUME_REDACTAT]", din iulie 2007, a aratat ca acest tratament natural da rezultate foarte bune, dupa doar doua saptamani de aplicare.

Mentha aquatica

 * Ragade mamelonare (crapaturi ale sanilor) – se pun pe sani comprese cu infuzie combinata de menta sau, daca gasiti in comert, faceti aplicatii pe zona afectata cu gel de menta. Un studiu publicat in "[NUME_REDACTAT] Monitor" din septembrie 2007 a aratat ca pacientele care folosesc acest gel au obtinut rezultate mult mai bune in vindecare decat cu unguentele cu lanolina sau cu unguentele placebo.
* Dureri de cap – se dilueaza 3 picaturi de ulei eteric de menta cu o lingura de alcool, iar cu preparatul rezultat se pun comprese pe tample si pe frunte, care se acopera cu un nailon, pentru a nu se evapora substantele volatile. Inca nu se stie exact mecanismul de actiune, dar este cert efectul de diminuare al intensitatii durerilor, cu ajutorul acestei proceduri simple.
* Adjuvant in tuberculoza – un studiu rusesc a aratat ca pacientii care fac inhalatii si aromatizari in incaperile in care dorm cu ulei volatil de menta se vindeca mai repede si fara sechele de aceasta afectiune decat pacientii care iau doar medicatia clasica.
* Paduchi – se fac frectii la radacina parului cu ulei volatil de menta, diluat cu alcool (in proportia 1:25), dupa care se pune pe cap un fes, care se tine vreme de minimum 4 ore. Procedura se face vreme de 2 saptamani si are efecte insecticide foarte bune.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ment%C4%83

Utilizări medicinale

[NUME_REDACTAT] tratamentul colicilor, tulburări menstruale, indigestie, flatulență, infecții pulmonare și congestionarea, dureri de cap, febra, tuse, răceli și infecții ale tractului urinar. Un decoct de frunze este folosit ca un inembe (un preparat tradițional luat în al treilea trimestru de sarcină, pentru a facilita travaliul, sau la termen pentru a induce travaliul).

[NUME_REDACTAT] ameliorarea edemelor și pentru a trata leziunile sau răni minore. Frunzele / tulpina pot fi adăugate în apă clocotită și vaporii se inhalaează pentru ameliorarea congestiei nazale sau bronșice.

Farmacologie / bioactivitate

Bioactivitatea subspeciei a Africii de [NUME_REDACTAT] longifolia nu pare să fi fost obiectul studiului științific. Investigație a populațiilor în altă parte a demonstrat:

Activitatea antimicrobiană:

Față de următoarele microorganisme: [NUME_REDACTAT] (extract apos) 6, Bacillus subtilis, Streptococcus sobrinus (extract de acetat de etil), Staphylococcus epidermidis, Escherichia coli (extract cu etanol 95%) 7, Staphylococcus aureus (95% etanol și extracte de apa) 8. În aceste și alte studii nici o activitate nu a putut fi demonstrată împotriva:

1. Fungi : Aspergillus flavus , A. fumigatus , brevicaulis Scopulariopsis ( extract de apă )

2 Drojdii : . Candida albicans , C. krusei , C. parapsilosis , C. pseudotropicalis , C. stellatoidea , C. vaginalis , C. tropicalis , Cryptococcus neoformans ( extract de apă )

3 Bacterii : . Bacillus subtilis, Escherichia coli , Proteus vulgaris , Pseudomonas aeruginosa , Staphylococcus aureus , Salmonella typhosa , Shigella dysenteriae , Mycobacterium tuberculosis ( apă , 80 % etanol , 95 % extracte de etanol ).

Extractele apoase din populațiile [NUME_REDACTAT] de Mentha longifolia , testate in laboratoarele noastre , a arătat nici o activitate împotriva Staphylococcus aureus , Pseudomonas aeruginosa, Candida albicans sau smegmatis Mycobacterium în concentrațiile utilizate .

În activitatea antimicrobiană in vitro a uleiului esențial ( conc. 20,0 % ) obținută din plante a fost evaluată în raport cu o serie de organisme . Rezultatele nesigure s-au obținut pentru următoarele specii bacteriene :

Bacillus subtilis , Escherichia coli , Micrococcus flavus , Salmonella enteriditis , S. typhi Sarcina lutea , Shigella sonnei , Staphylococcus aureus , S. epidermidis , Pseudomonas aeruginosa .

Activitatea a fost demonstrată în același studiu de 5 specii de ciuperci : Epidermophyton floccosum , Microsporum canis , Trichophyton mentagrophytes, T. rubrum si T. tonsurans și una de drojdie (Candida albicans) (MIC în toate cazurile 8,0̸ µml).

Activitatea mutagenă

Etanolul (95%) extrage la o concentrație de 10,0 mg / placă și indică o activitate slabă împotriva Salmonella typhimurium TA98 (Număr de coloniile care produc inversarea 2-10) și activitate moderată împotriva S. typhimurium TA100 (număr de coloniile care produc inversarea 100-200)

[NUME_REDACTAT] a putut fi demonstrat citotoxicitate față de celulele de hamster chinez V79, folosind extractele metanolice la o concentrație de 100mcg/ml. 13

Efecte asupra tractului gastrointestinal

O fracțiune fenolică obținută în timpul extracției părților aeriene uscate a stimulat secreția bilei și motilitatea intestinală inhibată la masculii de rozătoare , atunci când este administrat intraperitoneal la o doză de 10,0 ml / kg. Fracția glicozide, la o doză similară, stimulează motilitatea intestinală.

Activitatea antioxidantă

Extractele apos-alcoolice ale inflorescențelor uscate care au indicat o activitate antioxidantă (LC50 29,0 mcg / ml), și activitatea antioxidantă in vitro a uleiului (12.5μg.ml) nu a fost demonstrată.

[NUME_REDACTAT] esențial obținut dintr-o colecție spaniolă de Mentha longifolia , administrată intraperitoneal la șoareci , a avut un LD 50 de 437,4 mg/kg16 , dar informațiile toxicologice referitoare la întreaga planta lipsesc .

Având în vedere apariția comună de curse chimice din Lamiaceae și detectarea pulegonei ca un constituent major al uleiurilor esențiale obținute din anumite populații de Mentha longifolia , studii ale compoziției uleiurilor de M. Longifolia sud-africane sunt urgent necesare . Cercetări recente sugerează ca pulegone ( d – izomer ) este " metabolizat în ficat la mentofuran , printr- un metabolit extrem de reactiv care se leagă ireversibil la componentele de celule hepatice , în care are loc metabolismul , distrugând rapid ficatul " .

Pulegonele ( d – izomer ), în plus s-au dovedit a distruge rapid citocromul P450 în rat19 . Prin urmare, ar fi prudent , pentru moment, s-a descurajat utilizarea, în Africa de Sud de Mentha longifolia , de către pacienții cu antecedente de boli de ficat sau cei care iau medicamente care induc citocromul P450 de exemplu, etanol , progestative, fenobarbital, fenitoina, nitrazepam, carbamazepina și difenhidramina. Medicamente cu potențial hepatotoxic, cum ar fi paracetamolul, izoniazida, metildopa și indometacinul nu ar trebui administrate concomitent cu preparate Mentha longifolia.

http://www.plantzafrica.com/medmonographs/menthlong.pdf

PRECAUTII SI CONTRAINDICATII LA TRATAMENTUL CU MENTA

Sirop de menta

 
Administrarea unor doze de ulei volatil de menta mai mari decat cele precizate este ferm contraindicata. Desi poate parea un produs inofensiv la prima vedere, o cantitate de 17 ml de ulei volatil de menta administrata dintr-o data poate produce decesul, prin paralizia centrilor nervosi care coordoneaza respiratia. La unele persoane, menta si, mai ales, uleiul de menta, pot da reactii alergice, motiv pentru care la inceput vor fi folosite in doze foarte mici si vor fi supravegheate, vreme de 24 de ore, toate simptomele. Daca apar mancarimi ale pielii, inflamatii ale gingiilor sau ale mucoasei bucale, tratamentul va fi oprit.
De asemenea, sunt mentionate in literatura de specialitate si cazuri foarte rare de intoleranta, innascuta sau dobandita prin supra-utilizare, la menta si la uleiul sau volatil. Ele se manifesta sub forma de dureri de stomac, crampe abdominale, tulburari de ritm cardiac, dureri de cap si ameteli.

FRUMUSETE

* Acnee – se pun pe zonele afectate comprese cu infuzie combinata de menta. Are efecte antiinflamatoare si antiiritative, elimina anumite bacterii de la nivelul pielii.
* Ten iritat – se oparesc 2 lingurite de flori de menta si 1 lingurita de flori de musetel, cu un pahar cu lapte fierbinte. Se lasa vreme de 10 minute, apoi se filtreaza si se aplica sub forma de compresa pe locurile afectate.
* Albirea dintilor – se freaca dintii si gingiile cu frunze proaspete de menta. Este un tratament stravechi, cu care se obtin rezultate notabile si care a dat ideea folosirii mentolului, un principiu activ din uleiul volatil de menta, in pastele de dinti.

PROPRIETATILE MAGICE ALE MENTEI

* Galii puneau in loc de perna sub cap un snop de menta proaspata invelita in panza. Foloseau acest procedeu pentru a avea peste noapte vise limpezi si inspiratoare.
* Femeile slave purtau in ziua nuntii frunze de menta puse in par, pentru a avea o casnicie lunga, durabila, bazata pe fidelitate.
* [NUME_REDACTAT] Mijlociu, se consumau frunze fragede de menta amestecate cu miere, in mari cantitati, spunandu-se despre aceasta iarba ca imbunatateste performantele sexuale.
* Druizii, preotii celtilor, tineau o frunza de menta proaspat culeasa presata de cerul gurii, pentru a intra in comuniune cu lumile "de dincolo" si pentru a vedea viitorul.
* [NUME_REDACTAT], dar si in unele sate din Maramures si Bucovina, se maturau vara camerele de sapte ori cu maturi facute din tulpini de menta proaspata, pentru a alunga boala.

MENTA CA ALIMENT

* Uscata, menta este un condiment foarte apreciat, pusa in salatele de fructe (apreciata mai ales vara, datorita aromei sale racoritoare), in supe (mai ales cele de chimen), in diferite dulciuri (creme, dulceturi, prajituri, ciocolata).
* Amestecand menta taiata foarte fin cu iaurt si lasand 2 ore acest amestec sa se intrepatrunda, se obtine un sos foarte bun, care se consuma cu mancarurile picante.
* Frunze de patrunjel si de menta se taie foarte fin, se amesteca bine cu zeama de lamaie si cu felii mici de rosii, obtinandu-se "tabbouli", o salata arabeasca aromata, foarte apreciata de cunoscatori.
* O tulpina de menta proaspata se spala, se toaca nu foarte marunt si se pune intr-o sticla de apa minerala, unde se lasa de seara pana dimineata. Se bea continutul acestei sticle pe parcursul zilei, pentru hidratare. Mai ales vara, aceasta licoare simpla are un minunat efect racoritor si inviorator.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ment%C4%83

[NUME_REDACTAT] în momentul în care chimia secundară a populațiilor indigene de Mentha longifolia a fost elucidat, iar apariția de cantități mari de pulegone excluse , nu se recomandă auto-medicație în timpul sarcinii, cu preparate din această plantă .

Reacții adverse

Nici un document sau raport de către practicieni tradiționali ai plantelor medicinale.

[NUME_REDACTAT]

O infuzie se face prin adăugarea de o parte în volum de plantă proaspătă la patru părți în volum de apă clocotită. Se lasă să se răcească, și să se refrigereze. Dacă se folosește materialul uscat, infuzia trebuie făcută cu o parte în volum de planta la zece părți în volum de apă clocotită.

Adulți: o jumătate de ceașcă de ceai (90 ml) de trei ori pe zi

Copii 2-12 ani: un sfert de ceașcă de ceai (45 ml) de trei ori pe zi

Sugari: o lingură (10 ml), diluat cu apă fiartă răcită, de trei ori pe zi.

Extern

O infuzie, preparată așa cum este descrisă mai sus, poate fi aplicată pe piele. O mână de frunze proaspete, plasat într-un recipient cu apă fierbinte, poate fi folosită ca un inhalant. Tratamentul poate fi continuat timp de o săptămână. Dacă simptomele persistă, trebuie apelat la terapia suplimentară sau alternativă.

http://www.plantzafrica.com/medmonographs/menthlong.pdf

II [NUME_REDACTAT]

Capitolul IV

Conservarea mentei

In cazul legumelor vegetative, in alimentație se folosesc părțile vegetative ale

acestora: frunzele, rădacinile, tulpinile, mugurii, inflorescențele, tuberculii.

Această categorie cuprinde următoarele grupe:

– legume tuberculifere (cartof, batat, topinambur);

– legume rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstarnac, ridiche, țelină, sfeclă);

– legume frunzoase (spanac, salată, măcriș);

– legume bulbifere ( ceapă, usturoi, praz)

– legume perene (sparanghel, revent, anghinare);

– legume condimentare (mărar, pătrunjel, țelină, leuștean, cimbru, mentă).

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURA

[NUME_REDACTAT] prelucrarii produselor agroalimetare

TEHNOLOGIA CONSERVELOR SI SEMICONSERVELOR VEGETALE

SEF LUCRARI DR. ING. ADRIANA PAUCEAN

Păstrare/Conservare: Frunzele de mentă pot fi folosite proaspete și uscate. Frunzele se rup de pe ramuri și se lasă să se usuce într-o cameră caldă, la umbră. După ce s-au uscat se păstrează departe de umezeală și lumină. Proaspete au o aromă mult mai puternică.

Mentă

[NUME_REDACTAT] dupa recoltare, plantele se intind pe diferite folii, in aer liber,  sau in casa, intr-o camera foarte bine aerisita si ventilata, dar nu inainte de a se indeparta toate corpurile si plantele straine. 

Ele se pot taia marunt inainte de uscare sau se pot rupe in bucati mai mici, insa ideal este sa fie maruntite, mai ales daca urmeaza sa fie utilizate pe post de ceai. Exceptie fac florile (musetelul, de exemplu) si frunzele de tei.

Dupa uscare, plantele se ambaleaza in pungi de hartie , cutii de carton sau saci de panza. Evita sa depozitezi plantele in recipiente de plastic (pungi) pentru ca ele pot transpira si isi vor pierde astfel calitatile.

Dupa ambalare, recipientele se aseaza in locuri uscate, bine aerisite, ferite de razele directe ale soarelui, de umiditate si insecte.

http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/cum-se-conserva-plantele-medicinale-145266.html

[NUME_REDACTAT] de protectia muncii si igiena

Capitolul V

Uscarea plantelor condimentare

Solutii practice pentru uscarea ierburilor aromatice

Ierburile aromatice uscate isi pastreaza aroma pentru o perioada indelungata de timp si sunt, asadar, o sursa inepuizabila de condimente pentru prepararea celor mai gustoase mancaruri. Mai mult decat atat, ierburile aromatice uscate au multiple beneficii si asupra sanatatii, putand inlocui, uneori, chiar si cele mai scumpe medicamente.

In timpul iernii, cand ierburile aromatice sunt greu de gasit, este bine sa ai in camara o sursa sanatoasa de condimente. Asadar, este important sa stii cum sa usuci ierburile aromatice, astfel incat sa-si pastreze aroma si beneficiile pe care le au asupra sanatatii.

Inainte de a incepe uscarea ierburilor aromatice este important sa tii cont de cativa pasi.

Plantele aromatice se recolteaza dimineata inainte de rasarit sau pe timp noros. Nu se aduna niciodata pe ploaie sau la mai putin de 24 de ore după ploi abundente ori cand este ceata. Astfel, vei evita ca planta sa se ofileasca.

Se aduna numai plantele sanatoase, se spala, se scapa de excesul de apa si se pun pe prosoape de hartie pentru a se usca.

Uscarea ierburilor aromatice in mod natural

Uscarea ierburilor aromatice este cel mai eficient mod de a retine aroma naturala a plantelor. Desi acest proces dureaza destul de mult, rezultatele merita efortul.

Pentru a usca ierburile aromatice, se leaga aproximativ sase ramuri ale plantelor pe care vrei sa le usuci cu un elastic. In cazul plantelor care au un continut de apa mai ridicat, este recomandat sa fie legate mai putine ramuri intr-un buchet. Plantele prinse se pun intr-o punga de hartie perforata si se agata cu susul in jos intr-o camera bine luminata si ventilata.

Atentie insa ca plantele sa nu fie expuse direct la soare. Uscarea plantelor dureaza o saptamana sau doua, insa este indicat sa le verifici constant.

Uscarea ierburilor aromatice intr-un cuptor

Daca vrei ca plantele sa se usuce mai repede, poti folosi un cuptor. Aranjeaza ierburile intr-o tava, pe o hartie de copt, si pune-le in cuptor la o temperatura de 90 de grade, pentru trei – patru ore.

Daca folosesti cuptorul cu microunde, uscarea plantelor dureaza numai trei minute. Se invelesc intr-un prosop de hartie si se pun in cuptor la temperatura ridicata. La fiecare 30 de secunde trebuie oprit cuptorul pentru a evita deteriorarea ierburilor.

Desi uscarea ierburilor in cuptor este mai rapida decat alte metode, aroma nu se pastreaza in totalitate.

http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/solutii-practice-pentru-uscarea-ierburilor-aromatice-184520.html

Capitolul VI

Schema tehnologică a mentei

p=1%

p=2%

p=2%

p=0.5%

p=0.5%

p=1%

p=0.1%

Capitolul VII. Descrierea operațiilor tehnologice

Capitolul VIII. Bilanț de materiale

Capitolul IX.

Frunze de menta de înaltă calitate cu ajurotul uscarii prin microunde
Uscatoare de echipament

Scurtă introducere

1. Uscare rapida, economisi timp

2. Încălzire uniformă, uscare uniformă

3. De lucru continuu, tunel de tip banda transportoare

4. Poate steriliza produsul în același timp ce îț și usucă

5. Păstrează culoarea originală, nutriția și ingredientul

6. Temperatura de uscare poate fi ajustată, ușor de controlat și de siguranță

[NUME_REDACTAT] de uscare cu microunde sunt utilizate în principal pentru uscarea tuturor tipurilor de ceaiuri, plante, acanthopanax, tutun, frunze de menta, frunze, plante medicinale, galbenele, albăstrele, zmeură, blaeberry, frunze de oregano, mese de lemn dulce, frunze de măsline, frunze de stevie, flori, frunze verzi, cum ar fi florile sălbatice crizantema, frunzele foioase Holly, frunze de măsline, frunze de lotus, caprifoi, ceai verde, ceai negru, ceai puer și ceai de flori.

Principiul de uscare cu microunde

Cuptorul cu microunde este un fel echipament cu unde electromagnetice de frecvență care este de la 300MHz la 300 GHz. Molecula de apă din materiale este moleculă polară, sub efectul modificării rapide a câmpului electromagnetic, orientarea polaritatății va modifica cu fiecare modificare a câmpului electric extern de mare viteză, provocând mișcarea și frecarea moleculelor.
Energia câmpului de microunde poate fi transformată în energie de căldură în mediu pentru a crește temperatura materialelor efectuând încălzirea, umflarea și o serie de procese fizice și chimice, pentru a realiza încălzirea cu microunde.

Caracteristici

1. Utilizarea tehnologiilor avansate de producție, adoptarea de Pannasonic magnetron, viață îndelungată și cel mai bun efect.

2. Adoptarea de oțel inoxidabil 304 #, structură compactă, de a nu disipa energia și economisirea de energie.

3. Design-uri de tip tunel, acoperă zonele mici, uscarea rapidă și sterilizarea,fluxul de producție continuu.

4. Uscare și sterilizare în același timp, un echipament are multe utilizări.

5. Sterilizare la temperatură scăzută, menținea rețetei originale de nutritie, culoare și gust.

Caracteristică mașinii de uscare de cu microunde.

1. Încălzire rapidă.

Încălzirea cu microunde este complet diferită de modurile de încălzire tradiționale. Aceasta face ca mediu de încălzire să devină mai mult încălzit și nu au nevoie de proces de transfer de căldură. Deși conductivitatea termică este slabă din punct de vedere al materialului se poate realiza încălzirea temperatura într-un interval foarte scurt de timp.

2. Economisire de energie și eficiență.

Deoarece materialele conțin apă absorb radiațiile de microunde cu ușurință , astfel încât, în plus față de o cantitate mică de pierderi de transmisie exterior, fără nici o altă pierdere semnificativă, deoarece eficiență termică ridicată economisește energie.

3 . Încălzirea uniformă.

Nu contează forma fiecărei părți a corpului, încălzirea cu ajutorul cuptorului cu microunde poate face obiectul și chiar infiltrarea și lista undelor electromagnetice producătoare de căldură. Deci, încălzirea uniformă, nu va aparea ca un fenomen focal endogen .

4 . Acțiune antifungică, sterilizare , în stare proaspătă.

Încălzire cu microunde are un efect termic și biologic, se pot steriliza și mucegaiurile la temperatură scăzută. Datorită încălzirii rapide, timpul este scurt, se poate limita maxim la activitatea materiale și culoarea originală a vitaminelor, luciului ei și de nutriție a produselor alimentare.

 5 . Tehnologia este avansată, se poate controla cu ușurință.

Încălzirea cu microunde are doar condițiile de bază ale apei și electricității, atâta timp cât puterea de control poate realiza încălzireaa cu microunde sau a se rezilia imediat, se folosesc echipamentele ce au un control automatizat al procesului de încălzire și un caiet de sarcini al proceselor de încălzire.

6 . Acoperă o zonă mai restrânsă, sigură și inofensivă.

Deoarece cu ajutorul microundelor poate fi controlat modul de încălzire interioară, dar și a treptată a produselor metalice astfel încât scurgerea să fie cât mai mică, nici un risc de radiații si gaze nocive, nu produc poluare reziduală și praf, nu produc alimente poluate și nici nu poluează mediul înconjurător.

Din analiza eficienței economice, uscarea cu microunde are de asemenea avantaje față de metodele tradiționale, cum ar fi , comparativ cu uscarea cu infraroșu ce deobicei economisește energie mai mult de o treime.

Echipamentele de uscare și sterilizare a cuptorelor cu microunde folosesc deobicei umiditate scăzută ( umiditate sub 30 % ). De asemenea, poate fi utilizat pentru umidităși mari. În acest moment, metodele traditionale de uscare ( cu aer cald , cu ajutorul cuptorui electric ) cu rata de uscare redusă, consum de energie și metode de uscare cu microunde tip tunel de la început până la sfârșit care au nevoie de trei până la cinci minute . Metodelee tradiționale cu echipamente care acoperă o suprafață mare , mulți angajați , poluează mult mai mult, au nevoie de personal controlul incendiilor nu mai sunt profitabile.

Parametrii tehnici

Sursa de alimentare 380V ± 10% 50Hz ± 1%, cu trei faze de cinci fire

Frecvența cu microunde iesire 2450 ± 50MHz

Intrare cuptor cu microunde 56KVA puterii aparente

Ieșire cu microunde de putere 40kW

Gama de reglare a puterii de microunde 0-40kW (reglabil)

Temperatura mediului ambiant -5 la 40 ° C

Umiditate relativă de 80%, mediul înconjurător: gaz nu coroziv, praf conductoare și gaz exploziv

Dimensiuni generale (L * W * H) 10680 * 1440 * 1750 mm

0-10m/min viteza de transmisie (reglabil)

Înălțimea de intrarea și ieșirea de 60 mm

Scurgere cu microunde acord cu o țară standardele GB10436-89 (<5 MW / cm ^ 2)

Acord de siguranță echipament cu GB-5226 standard de siguranță electrică; acord cu o țară GB16798-1997 utilaje alimentare de securitate de sănătate.

http://jnadasen.en.alibaba.com/product/1561640768-212678961/High_quality_microwave_mint_leaves_drying_drier_machinery_equipment.html

Linie tehnologica de uscare , sortare, maruntire, si ambalare

http://www.mycotrade.com/english/machine/production%20lines/famoustea/image/techflow.gif