Memorizarea Ca Metoda Didactica In Invatamantul Prescolar Si Primar
LUCRARE DE LICENȚĂ
Memorizarea ca metodă didactică în învățământul preșcolar și primar
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I. Importanța memorizării ca metodă didactică utilizată în învățământul preșcolar și primar
1.1. ,,Limba și literatura română”în ciclul preșcolar și primar
1.1.1. Cadrul de formare al competențelor de comunicare în ciclul preșcolar
1.1.2. Formarea competențelor de comunicare în învățământul primar
1.2.Metode didactice folosite în cadrul activităților de educarea limbajului și în cadrul orelor de limba și literatura română
1.2.1. Metode tradiționale
1.2.2. Metode moderne ..
1.2.3.Rolul metodelor didactice folosite în vederea dezvoltării limbajului și pregătirea pentru școală
1.3.Memorizarea ca metodă didactică în învățământul preșcolar și primar
1.3.1. Considerații generale despre memorare /memorizare
1.3.2.Valoarea instructiv-educativă a poeziilor
1.3.3.Organizarea activităților de memorizare în învățământul preșcolar și primar
CAPITOLUL II.Organizarea cercetării pedagogice
2.1. Obiectivele cercetării
2.2.Ipoteza cercetării
2.3.Variabilele cercetării
2.3.1.Variabile independente
2.3.2.Variabile dependente
2.4.Metodele de cercetare folosite
2.5.Eșantion de subiecți
2.6.Eșantion de conținut
2.7.Desfășurarea cercetării
2.7.1.Etapa constatativă
2.7.2.Etapa experimentală
2.7.3.Etapa de control
2.8.Evaluarea rezultatelor
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFI
ANEXE
ARGUMENT
În sistemul de învățământ românesc, cadrul didactic este și trebuie să fie o persoană specializată, care să le transmită preșcolarilor și școlarilor cunoștințe, să le formeze priceperi și deprinderi, să le dezvolte trăsături pozitive de caracter și voință. Astfel, cadrul didactic alege, în funcție de personalitatea și vocația lui, metodele, mijloacele și procedeele pe care le crede mai potrivite unei grupe sau clase de elevi, la un moment dat.
Vorbind despre poezie, aceasta poate lua forma unei activități de sine stătătoare, activitate care vizează dezvoltarea limbajului. Datorită faptului că în zilele noastre se pune accent tot mai mult pe interdisciplinaritate, atunci putem spune că poezia ar putea însoți preșcolarii și școlarii mici în orice moment al zilei, putând fi folosită în orice tip de activitate. Poezia se adresează afectivității copiilor prin faptul că produce multă plăcere prin muzicalitate și rimă. Poezia le oferă copiilor o ocazie să devină mai sensibili, le dezvoltă și le îmbogățește vocabularul, le dezvoltă capacitatea de a se exprima și de a-și exterioriza sentimentele și de asemenea le dezvoltă gustul pentru frumos.
Poezia este o operă de artă, care intră în sfera literaturii pentru copii, dacă ea are o formă artistică rafinată, un conținut cognitiv accesibil în funcție de particularitățile de vârstă și intelectuale ale elevilor și poate fi folosită ca activitate doar dacă ea corespunde acelor exigențe.
Poezia contribuie la dezvoltarea vocabularului copiilor, oferind modele de comportare civilizată, vocabularul devine mai bogat, fluent și expresiv. Poezia contribuie la corectarea limbajului din punct de vedere al expresivității, datorită faptului că preșcolarul recită poezia prin imitarea modelului oferit de cadru didactic(educatoarea sau învățătoarea).
Din poezii, copiii învață cum trebuie să se comporte în societate, cum să se comporte față de animale, care sunt regulile de igienă ale corpului uman, cine este Moș Crăciun, etc. Odată ce aude o poezie care-i place, copilul va încerca să o memoreze, astfel poeziile stimulează memoria, inducând dorința de a reține cât mai multe versuri.
Poeziile pentru copii îi incântă și îi atrag, astfel că ele pot fi folosite în activitatea didactică nu numai pentru simpla memorare și reproducere, ci și pentru a le stimula creativitatea, pentru a le dezvolta capacitatea de comunicare corectă și expresivă.
În vederea dezvoltării potențialului creativ, este nevoie de acțiuni continue și organizate în așa fel încât poezia să fie o prezență permanentă în viața copiilor.
Eu, ca mamă și ca învățătoare, sunt conștientă că poezia contribuie la dezvoltarea unei personalități complexe si armonioase a copilului, de aceea îndemn cadrele didactice să încerce să îi facă pe copii să fie mai buni, mai sensibili, învățându-i poezii. Astfel, am decis să aleg ca temă de licență „Memorizarea ca metodă didactică în învățământul primar și preșcolar“ pentru a demonstra rolul acestei metode în dezvoltarea limbajului și a memoriei, la vârsta preșcolară și școlară mică.
În lucrare voi evidenția locul și rolul disciplinei ,,Limba și literatura română,, în învățământul preșcolar și primar; aspectele principale ale comunicării și limbajului la vârsta preșcolară și școlară mică; metodele tradiționale si metode moderne folosite în procesul instructiv-educativ în cadrul activităților de educarea limbajului și în orele de limba și literatura română (exemplu : povestirea, repovestirea, lectura explicativă, lectura după imagini, jocul didactic, memorizarea, șezători literare ) și rolul acestora în dezvoltarea și activizarea vocabularului preșcolarului / școlarului. Voi reliefa importanța memorizării ca metodă didactică utilizată în învățământul preșcolar și primar, aspecte legate de contribuția memorizării la educarea intelectuală, morală, estetică a copilului; voi avea în vedere modul de organizare al activităților de memorizare în ceea ce privește activitatea de predare a unei poezii, activitatea de fixare și cea de verificare a învățării poeziilor.
1.1. ,,Limba și literatura română” în ciclul preșcolar și primar
Prin studiul disciplinei „Limba și literatura română” se urmărește dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă ale elevilor, dar și familiarizarea acestora cu texte literare și nonliterare.
Sensul etimologic al conceptului ,,comunicare” ( în latină ,,comunicare” înseamnă ,, a se asocia “), implică, în general, prezența unei relații, respectiv stabilirea unor legături între două sau mai multe entități. În mod curent, limbajul este definit ca un instrument de comunicare cu cei din jurul nostru.
Obiectivul major al comunicării educaționale realizate în procesul de învățământ este formarea și dezvoltarea capacităților generale de comunicare, de relaționare cu semenii și cu mediul din care fac parte. Astfel, disciplina „Limba și literatura română” ocupă un loc important printre disciplinele existente în planul –cadru de învățământ, ocupând prima poziție în toate planurile de învățământ din România, limba română fiind studiată ca limbă maternă în primul rând, dar și ca limba a doua, limbă națională pentru elevii care aparțin minorităților.
Putem evidenția faptul că această disciplină are alocată o treime din numărul total al orelor. Prin studierea limbii și literaturii române, cadrul didactic trebuie să-și propună formarea elevilor cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabili să comunice și să interacționeze cu cei din jur.
1.1.1. Cadrul de formare al competențelor de comunicare în ciclul preșcolar
„Când gândim, noi folosim limbajul, utilizând concepte verbale și structurând relații și secvențe în structuri verbale caracteristice. Astfel, conținutul și structura limbii influențează conținutul gândirii în mod indirect, prin influența lor asupra a ceea ce este înțeles și asupra a ceea ce oferă memoriei material de prelucrat.”
Limbajul este o aptitudine importantă pe care copilul preșcolar o achiziționează și care va fi cheia unei bune educații în școală. Dezvoltarea limbajului în plan fonetic, lexical, gramatical și semantic cunoaște o evoluție semnificativă la această vârstă. Preșcolarul este un bun partener de conversație, astfel că pune întrebări adultului, dar îi place de asemenea și să povestească. Această caracteristică este benefică în activitatea de dezvoltare a vocabularului copilului.
Limbajul nu este inventat de copii, ci le este transmis în forme elaborate. Copilul se străduiește să înțeleagă cuvintele, trăind un proces continuu de descoperire. De la vârsta de 3 ani, comunicarea și limbajul capătă forme mai avansate și mai complexe față de cele din perioada anterioară (perioada antepreșcolară). La intrarea în etapa preșcolară, copilul trebuie să fie capabil să folosească propoziții corecte din punct de vedere gramatical și să vorbească fluent. Tot de la vârsta de 3 ani, copilul ar trebui să fie capabil să înțeleagă și să urmeze instrucțiuni care presupun două activități consecutive. Până la intrarea în preșcolaritate, copilul învață o mulțime de cuvinte noi, cunoaște o mulțime de obiecte din jurul lui, își cunoaște numele lui și al părinților. De la această vârstă, limbajul și vorbirea încep să fie inteligibile; copilul învață să le pronunțe și să le articuleze corect.
Copiii trebuie să-și însușească , încă de la vârsta preșcolară, capacitatea de comunicare, capacitatea de a-și exprima ideile, trăirile, gândurile, ceea ce va constitui un punct de plecare în activitatea școlară de mai tarziu. Astfel putem spune că însușirea vorbirii în cadrul grădiniței este un pas important.
În procesul de învățământ, cu ajutorul limbajului se realizează transmiterea cunoștințelor, lărgirea orizontului cu noile prezentări. Deci, limbajul poate fi privit din două puncte de vedere și anume ca mijloc de comunicare și ca mijloc de cunoaștere.
Copilul folosește vorbirea în fiecare zi, în fiecare clipă a vieții sale pentru formularea cerințelor, trebuințelor, a bucuriilor, în organizarea vieții și activității lui. Însușindu-și limba, copilul dobândește mijlocul prin care poate realiza comunicarea cu cei din jur în forme superioare, poate ajunge la cunoașterea tot mai deplină a realității obiective.Cuvintele îl ajută pe copil să descopere și să aprecieze frumosul din natură și frumosul creat de om, contribuind astfel la educarea estetică a copilului.
Atunci când un copil nu poate comunica cu cei din jur, apare o barieră în ceea ce privește dezvoltarea personalității copilului și îl izolează de restul colegilor.
În etapa următoare, sub influența exercițiilor impuse de activitățile desfășurate în mediul organizat, a comunicării, are loc o asimilare rapidă a acțiunilor concrete și fixarea în plan mental a unor scheme de operare ce permit renunțarea la suportul material. În procesul de comunicare cu ceilalți, copilul transmite ceea ce a văzut și a auzit, ceea ce a trăit, a făcut și a gândit. Astfel se constituie limbajul contextual, fluent, mai coerent și mai expresiv.
Astfel, copilul se adresează unei persoane cu care poate susține o conversație. Preșcolarul este vorbăreț, dornic să comunice cu cei din jur, iar lipsa constantă a atenției din partea acestora, de cele mai multe ori are efecte negative asupra dezvoltării personalității copilului( devine negativ, timid, se închide în sine ori se manifestă violent).
În activitatea de comunicare cu copiii, educatoarea trebuie să se asigure că vorbele sale vor fi recepționate de copii, de aceea trebuie să respecte anumite cerințe:
Să folosească o dicție corectă și expresivă ;
să capteze interesul copiilor (privindu-i, zâmbindu-le, atenționându-i verbal ori prin gesturi, mimică);
să creeze o ambianță plăcută, propice bunei comunicări;
să manifeste siguranță în tot ceea ce spune;
– să formuleze frazele cu claritate logică ;
Pentru ca un copil să-și însușească limbajul, trebuie să i se vorbească. Fiecare clipă din viața copilului trebuie exploatată pentru a-i pune pe copii în situația de a povesti sau dialoga. Astfel, la debutul preșcolarității,copilul are un vocabular format din aproximativ 1000 de cuvinte.
Limbajul se dezvoltă în același timp cu gândirea, fiind implicat în toate activitățile formative ale grădiniței, participarea activă a preșcolarilor la toate acțiunile constituind adevărate exerciții de comunicit, ceea ce a trăit, a făcut și a gândit. Astfel se constituie limbajul contextual, fluent, mai coerent și mai expresiv.
Astfel, copilul se adresează unei persoane cu care poate susține o conversație. Preșcolarul este vorbăreț, dornic să comunice cu cei din jur, iar lipsa constantă a atenției din partea acestora, de cele mai multe ori are efecte negative asupra dezvoltării personalității copilului( devine negativ, timid, se închide în sine ori se manifestă violent).
În activitatea de comunicare cu copiii, educatoarea trebuie să se asigure că vorbele sale vor fi recepționate de copii, de aceea trebuie să respecte anumite cerințe:
Să folosească o dicție corectă și expresivă ;
să capteze interesul copiilor (privindu-i, zâmbindu-le, atenționându-i verbal ori prin gesturi, mimică);
să creeze o ambianță plăcută, propice bunei comunicări;
să manifeste siguranță în tot ceea ce spune;
– să formuleze frazele cu claritate logică ;
Pentru ca un copil să-și însușească limbajul, trebuie să i se vorbească. Fiecare clipă din viața copilului trebuie exploatată pentru a-i pune pe copii în situația de a povesti sau dialoga. Astfel, la debutul preșcolarității,copilul are un vocabular format din aproximativ 1000 de cuvinte.
Limbajul se dezvoltă în același timp cu gândirea, fiind implicat în toate activitățile formative ale grădiniței, participarea activă a preșcolarilor la toate acțiunile constituind adevărate exerciții de comunicare. Adultul (părinții sau educatoarea) trebuie să comunice constant cu copilul, să-i corecteze eventualele greșeli din vorbire, să lectureze împreună povești și poezii pentru copii, în vederea stimulării dezvoltării vorbirii și a limbajului.
Deci putem spune că activitățile de educare a limbajului, dacă sunt bine planificate și desfășurate, constituie premisa pentru evoluția armonioasă a personalității copilului, ducând la integrarea cu succes a preșcolarilor la școală, obiectivul major al activității grădiniței.
1.1.2. Formarea competențelor de comunicare în învățământul primar
Curriculum-ul de limba și literatura română reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învățare oferit elevilor în contextul școlarității obligatorii. Obiectivul fundamental al studierii limbii și literaturii române în învățământul primar îl constituie dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă ale elevilor, precum și familiarizarea acestora cu texte literare și nonliterare care să corespundă nivelului intelectual și de vârstă al acestora.
Comunicarea cuprinde procesele de receptare a mesajului oral și a celui scris (citirea/lectura), precum și cel de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă.
Comunicarea urmărește de asemenea și receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală și cea scrisă.
Curriculum-ul de limba română valabil în zilele noastre pune importanță pe formarea capacității de aplicare a limbii române în situații concrete de comunicare; structurează programa în obiective-cadru și de referință astfel încât să fie surprins esențialul în activitatea de predare-învățare. Conținuturile precizate pentru fiecare obiectiv de referință în parte, încurajează creativitatea învățătorului, lăsând la libera alegere a acestuia, temele care vor fi menționate în planificarea calendaristică orientativă și care vor respecta nivelul intelectual și de vârstă al elevilor.
Încă din clasa I, elevul va conștientiza faptul că vorbirea corectă are la bază câteva reguli care trebuie respectate și pe care el le va putea aplica fără dificultate, va fi capabil să formuleze propoziții coerente și corecte din punct de vedere gramatical, va putea să despartă propozițiile în cuvinte, cuvintele în silabe, iar silabele în sunete.
Disciplina „Limba și literatura română” are următoarele funcții:
– funcția instrumentală –care se realizează prin toate componentele limbii române: citire, scriere, lectura, comunicare;
– funcția informațională – care se realizează prin citirea informațiilor din manualele școlare și din alte cărți de lectură;
– functia informativ-educativă – care se realizeză prin activități de lectura și de comunicare.
Procesul de învățare în perioada școlarității obligatorii posedă ca și componentă fundamentală, curriculum-ul de limba și literatura română.
Studierea limbii române în școală este importantă datorită faptului că limba română este limba oficială a țării noastre; totodată asigură dobândirea cunoștintelor din toate ariile curriculare prevăzute în planul –cadru de învățământ pentru grupele de preșcolari și clasele primare; de asemenea, învățarea limbii române este utilă și necesară pentru comunicarea cu oamenii, studierea acesteia fiind un pas absolut necesar în dezvoltarea exprimării orale și scrise, contribuind și la dezvoltarea gândirii.
1.2. Diversitatea metodelor didactice utilizate în activitățile de educarea limbajului și în orele de limba și literatura română
În lucrarea „Metode de învățământ”, Ioan Cerghit definea cuvântul metodă ca fiind cuvânt „provenit din grecescul methodos(odos = cale, drum și metha = către, spre), înseamnă „cale care duce spre”… aflarea adevărului; „cale de urmat” în vederea descoperirii adevărului; un mod de „urmărire”, de cercetare a unui lucru, de căutare, de explorare a unui fenomen obiectiv în vederea aflării adevărului; drum de parcurs în vederea atingerii unui scop, a obținerii unui rezultat determinat.”
Constantin Cucoș completează cele spuse mai sus afirmând despre metodele de instruire că „se aseamănă cu metodele de cercetare (ale științei), însensul că ambele sunt căi ce duc la conturarea unor fapte, legități, descrieri, interpretări cât mai apropiate de realitate. Deosebirea fundamentală constă în aceea ce, în timp ce metodele de cercetare produc, elaborează, cunoștințe, metodele didactice – de regulă- prezintă, vehiculează, cunoașterea sedimentată la un moment dat. Primele metode servesc la descoperirea propriu-zisă a unor adevăruri, ultimele slujesc la comunicarea lor ori la conducerea eforturilor spre redescoperirea adevărurilor, noi pentru elevi, nu și pentru comunitatea științifică. Metoda didactică este o cale eficientă de organizare și desfășurare ale predării- învățării și se corelează cu celelalte componente ale instruirii.”
Astfel putem preciza faptul că metoda de învățământ reprezintă o modalitate aleasă de cadrul didactic pentru a fi aplicată în lecțiile desfășurate cu elevii, în funcție de specificul acestora.
„Metoda are un caracter polifunțional, în sensul că poate participa simultan sau succesiv la realizarea mai multor obiective instructiv-educative. Opțiunea profesorului pentru o anumită metodă de învățământ constituie o decizie de mare complexitate. Alegerea unei metode se face ținând cont de finalitățile educației, de conținutul procesului instructiv, de particularitățile de vârstă și de cele individuale ale elevilor, de psihosociologia grupuriloe școlare,de natura mijloacelor de învățământ, de experiența și comptetența didactică a profesorului.”
În sistemul de învățământ, metodologia didactică trebuie să fie în strânsă legătură cu modificările ce survin privind finalitățile educației, conținuturile și cerințele elevilor și ale societății. „O metodă nu este bună sau rea în sine, ci prin raportarea ei la situația didactică respectivă, criteriul oportunității sau adecvării la o anumită realitate fiind cel care o poate face mai mult sau mai puțin eficientă.”
„Metodele de învățământ utilizate în procesul de instruire din învățământul preșcolar constituie o variabilă ce răspunde în mod concret de rezultatele activității școlare. Ca cel mai activ aspect al didacticii, ele se cer adecvate scopurilor instrucției și educației, acestea fiind raportate la specificul fiecărei discipline din curriculum.”
Putem spune că metoda reprezintă pentru cadrul didactic un mod de a acționa în vederea punerii elevului în situații de învățare mai mult sau mai puțin dirijate, în vederea descoperirii adevărului. Metodele reprezintă și un element important al strategiei didactice, fiind în strânsă legătură cu mijloacele de învățământ utilizate, dar și cu nivelul intelectual al elevilor.
Procesul de învățământ este divers, de aceea necesită utilizarea unei game variate de metode.Pentru a alege metodele potrivite pentru o situație de învățare anume, cadrul didactic trebuie să țină cont de factorii obiectivi( finalitățile educației și conținutul învățării) și de cei subiectivi( nivelul intelectual al elevului,personalitatea, etc. )
Funcțiile metodelor de învățământ
Metodele de învățământ dețin următoarele funcții:
a)funcția cognitivă care presupune elaborarea unor structuri cognitive și operaționale,metoda devenind astfel „ o cale de acces la cunoașterea adevărurilor și a procedurilor de acțiune, la însușirea științei și tehnicii, a culturii și a comportamentelor umane, în general. Metoda devine pentru el un mod de a afla, de a cerceta, de a descoperi adevăruri; ea facilitează nașterea unor noi cunoștințe în mintea elevilor, deprinderea unor noi forme de acțiune; facilitează ănțelegerea relațiilor cauzale și logice între propoziții; înlesnește reținerea sensului și a semnificațiilor; asigură întipărirea în memorie a noilor informații,etc. ”
b)funcția formativ-educativă ,dat fiind faptul că utilizarea metodelor nu declanșează doar achiziții cognitive, ci și exerciții mentale și fizice.
c)funcția motivațională care presupune faptul că metodele au capacitatea de a stimula interesul, atenția, atracția pentru învățarea conținutului instructiv-educativ.
d)funcția instrumentală dată de menirea metodelor de învățământ de a fi mijloace de realizare a obiectivelor, tehnici de lucru, etc.
e)funcția normativă este specificată de faptul că metoda ne arată cum trebuie să procedăm, cum să predăm, cum să învățăm și cum să-i învățăm pe alții să învețe.
Clasificarea metodelor de învățământ
Știm că o bună clasificare a metodelor trebuie să țină cont de următoarele aspecte:
„a. criteriile de clasificare trebuie să fie unice, irepetabile;
b.clasificarea trebuie să fie completă, adică să epuizeze universul de discurs;
c.clasele care se decantează în urma clasificării trebuie să se excludă între ele;
d.suma claselor găsite trebuie să fie identică cu universul de discurs.”
Astfel distingem următoarele tipuri de metode:
a) din punct de vedere istoric:
– metode tradiționale;
– metode moderne;
b) în funcție de extensiunea sferei de aplicabilitate:
-metode generale;
-metode particulare sau speciale;
c) în funcție de modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor:
– metode verbale; – metode intuitive;
d) în funcție de gradul de angajare al elevilor la lecție:
– metode expozitive sau pasive;
– metode active;
e) după funcția didactică principală:
– cu funcția principală de predare și comunicare;
– cu funcția principală defixare și consolidare;
– cu funcția principală de verificare și apreciere ale rezultatelor muncii;
f) în funcție de modul de administrare a experienței :
– metode algoritmice;
– metode euristice;
g) după forma de organizare a activității:
– metode individuale;
– metode de predare –învățare în grupuri;
– metode frontale;
– metode combinate;
1.2.1. Metode tradiționale
Dintre metodele tradiționale utilizate în procesul instructiv-educativ în activitățile de educarea limbajului la vârsta preșcolară și în orele de limba și literatura romană la vârsta școlară mică amintim: observația, demonstrația, exercițiul, conversația, descrierea, povestirea, repovestirea, memorizarea, lectura după imagini, lectura explicativă, jocul de rol, jocul didactic, șezători literare, etc.
Observația este folosită în mod preponderent în cadrul activităților de lectură după imagini, povestiri, repovestiri, jocuri didactice și jocuri –exercițiu cum ar fi: „Ce știi despre mine? ”, „ Eu spun una, tu spui multe”, „ Să povestim o întâmplare din imagine!”,etc.
Demonstrația este una din metodele de bază ale activităților instructiv-educative. Ea este intuitivă, utilizată în activitățile de dobândire de noi cunoștințe, dar și de formare de priceperi și deprinderi. Întotdeauna demonstrația este însoțită de explicație, raportul dintre aceste două metode fiind determinat de nivelul intelectual și de viață al copiilor. Demonstrația se face cu ajutorul diferitelor obiecte demonstrative sau cu material didactic structurat. Materialul didactic asigură trecerea de la acțiunea materială la reprezentarea ei în plan mental. Ca să fie eficient, materialul didactic trebuie să permită perceperea prin cât mai multe simțuri, să fie sugestiv pentru tema respectivă în vederea atingerii obiectivelor educaționale, să fieviu colorat, să nu prezinte un pericol pentru copii, etc. Demonstrația, folosită cu măiestrie didactică, devine o metodă care asigură interesul copiilor pentru cunoaștere și înțelegere. Această metodă este folosită cu eficiență în cazul memorizărilor, al povestirilor, al corectării tulburărilor de vorbire, al jocurilor didactice.
Exercițiul „ constă în repetarea conștientă a unei acțiuni pentru a o perfecționa, având ca termen de comparație un model, cu scopul de a o automatiza, adică de a o putea desfășura cu un foarte redus control conștient.”Reușita acestei metode ține de calitatea modelului oferit, de motivația elevului de a repeta în vederea formării deprinderilor, de ajutorul dat de cadru didactic, dar și de respectarea ritmului de lucru al fiecărui elev. În activitatea didactică, exercițiul reprezintă o metodă fundamentală, atât în ciclul preșcolar, cât și în ciclul primar. Prin exercițiu își însușesc priceperi și deprinderi psiho-motrice, grafice, de numărare, de exprimare corectă, etc.
Conversația este o metodă bazată pe cuvânt, o metodă de învățare cu ajutorul întrebărilor și răspunsurilor. Această metodă îl conduce pe copil să descopere cunoștințe noi prin întrebări asupra altor cunoștințe deja dobândite. Întrebările adultului nu trebuie să fie prea simple, tocmai pentru a nu-i dirija răspunsurile copilului, ci trebuie să fie mai complexe,stimulându-i astfel efortul de înțelegere.
Descrierea este metoda care se folosește atunci când dorim a particulariza un obiect, o persoană, un fenomen al naturii, etc., prin prezentarea însușirilor. Această metodă este pusă în aplicare mai ales în cadrul activităților de lectură după imagini, repovestire, convorbiri tematice, jocuri didactice, etc.
Povestirea este o metodă de expunere orală a conținutului unui text literar. Ascultând povești sau basme, copiii sesizează mijloacele verbale folosite, rețin formulele de introducere și de încheiere ale basmelor, trăiesc emoțional scenariile poveștilor.
Repovestirea este o metodă foarte îndrăgită de copii pentru că le dă voie să intre în lumea imaginarului. Această metodă este introdusă în actul instructiv-educativ doar de la vârsta de 4 ani având în vedere posibilitățile de redare a poveștilor de către copii. Metoda repovestirii are ca scop formarea deprinderilor de exprimre corectă, fluentă, expresivă și logică.
Memorizarea ajută la dezvoltarea memoriei și funcțiilor acesteia, imaginației și gândirii, dar și la dezvoltarea vorbirii expresive.
Lectura după imagini este metoda care stimulează percepția prin succesiunea de întrebări și răspunsuri. Această metodă implică folosirea unor ilustrații, tablouri care să sugereze tema aleasă. Lectura după imagini este o formă comună, obligatorie de activitate instructiv- educativă, ce solicită intens reprezentările copilului, experiența lui de viață, capacitatea lui de a folosi în mod independent cunoștințele dobândite anterior, în diferite ocazii. Copilul este solicitat să citească imaginea, să se exprime și să comunice cu ajutorul ei, imaginea devenind astfel un mijloc de comunicare cu ajutorul căruia se exersează gândirea și operațiile acesteia. Procesul de formare a deprinderilor de comunicare verbală începe în momentul în care copilul recunoaște în imagine elementele percepute anterior, stabilind conexiuni între elementele descrise și propria experiență.
Lectura explicativă reprezintă citirea însoțită de explicarea conținutului citit, în vederea înțelegerii lui. Această metodă este folosită în lecțiile de citire în învățământul primar. Se desfășoară după următoarele etape:
-pregătirea pentru citire;
-lectura integrală a textului;
-conversație pe baza textului;
-citirea pe fragmente, analiza textului și extragerea ideilor principale din text;
-citirea integrală a planului de idei;
-conversația generalizatoare;
-refacerea sintezei textului.
Jocul de rol( dramatizarea) este varianta jocului de creație. Sub îndrumarea cadrului didactic, copilul interpretează un rol ceea ce îl face să trăiască momente deosebite.
Jocul didactic asigură înțelegerea, fixarea sau sistematizarea unor cunoștințe în mod plăcut. Pot fi desfășurate jocuri în vederea formării deprinderii de a pronunța corect sunetele, de a efectua analize fonetice, pentru consolidarea deprinderii de a folosi corect substantivele la singular și plural, de folosire corectă a adjectivului, etc.
Șezătorile literare au un farmec deosebit și de obicei se desfășoară cu elevii unei clase. În cadrul acestor șezători, elevii pot citi, povesti, cânta, pot spune ghicitori sau pot prezenta dramatizări. Rolul acestora este de a le forma capacitatea de comunicare a preșcolarilor și a școlarilor mici.
1.2.2. Metode moderne
Metodele moderne stimulează implicarea activă a elevilor în activitatea școlară, exersează capacitatea de analiză a unor momente și situații critice; antrenează elevul în luarea deciziilor oportune la momentul potrivit; asigură un climat interactiv de predare-învățare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare ale fiecărui elev; valorifică și stimulează potențialul creativ al elevilor și originalitatea acestora.
După funcția principală didactică, metodele active se clasifică în:
a) metode de predare interactivă în grup
-metoda „mozaicului”;
-metoda „Cascadei”;
-metoda învățării pe grupe mici;
-metoda „Piramidei”; etc.
b) metode de fixare, sistematizare și de verificare a cunoștințelor:
-„lanțurilecognitive”
-„Scheletul de pește”
-„Tehnica florii de nufăr”etc.
c) metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității:
-„Brainstorming”
-„Explozia stelară”
-„Metoda Pălăriilor Gânditoare”
-„Masa rotundă”
-„studiul de caz”
-„Tehnica acvariului”
„Patru colțuri”, etc.
d) metode de cercetare în grup:
-tema de cercetare în grup;
-experiment pe echipe;
-portofoliul de grup.
Voi prezenta în cele ce urmează două dintre metodele activ-participative și anume: „scheletul de pește” și „explozia stelară”.
„Metoda Scheletul de pește
Această metodă poartă și alte denumiri cum ar fi:
Diagrama Ishikawa
Diagrama os de pește
Diagrama cauză-efect
Poate fi folosită în următoarele tipuri de activitate:
de structurare, reprezentare grafică, clasificare, revizuire
dezvoltarea abilității de selectare, organizare, analiză, relaționare și sistematizare
interactivă
Obiective:
ilustrarea grafică a legăturii dintre un rezultat și factorii ce au dus la apariția acestuia
determinarea cauzelor de bază ale unei probleme
îndreptarea atenției către o problemă anume, fără a recurge la plângeri și discuții irelevante
identificarea zonelor cu informații insuficiente.
Timp didactic: 30-50 minute (în funcție de complexitatea problematicii)
Managementul clasei:
în grupe/perechi
în plen
Materiale: tablă și cretă/flipchart și marker
se folosește un tabel, așezat la vederea tuturor și se desenează șira spinării, apoi chenarul în care se va nota efectul. Se desenează o săgeată orizontală, îndreptată spre dreapta, aceasta este șira spinării. Se scrie în dreapta săgeții o descriere scurtă a efectului sau rezultatului. Se încadrează descrierea efectului într-un chenar.
Se identifică cauzele principale care au dus la apariția efectului în discuție. Acestea sunt denumirile principalelor ramificații ale diagramei și vor deveni categorii, în dreptul cărora se vor putea trece multe alte subcategorii.
se stabilesc cauzele sau categoriile principale, în dreptul cărora vor putea fi listate alte cauze posibile. Ar trebui să folosiți denumiri relevante pentru diagrama pe care o realizați;
se scriu categoriile principale în partea stângă a chenarului ce conține efectul, unele deasupra săgeții, altele dedesubt;
se încadrează fiecare categorie într-un chenar și se leagă toate chenarele de săgeată, printr-o linie diagonală.
Se discută despre fiecare cauză principală și se identifică ceilalți factori secundari, care pot avea legătură cu efectul. Se identifică cât de multe cauze și se notează ca subcategorii, în dreptul ramificațiilor principale. Fiecare cauză trebuie descrisă în detaliu. Dacă o cauză secundară determină mai multe cauze principale, se notează în dreptul fiecăreia.
Se identifică treptat tot mai multe cauze și se așază în dreptul subcategoriilor. Se poate face acest lucru punând o serie de întrebări care încep cu De ce… ?. S-ar putea să fie necesară împărțirea diagramei în câteva mai mici, în cazul în care o categorie are prea multe subcategorii. Oricare dintre cauzele principale poate fi retranscrisă ca efect.”
„ Metoda Explozia stelară
Altă denumire:
Starbursting
Tip de activitate:
de fixare, de evaluare, de recapitulare
dezvoltarea abilității de analiză, sistematizare și evaluare
interactivă
Obiective:
analizarea unei probleme date
demonstrarea asimilării corecte și complete a cunoștințelor
dezvoltarea competențelor sociale
Timp didactic: 10 – 30 minute
Managementul clasei:
în grupe restrânse
în plen
Materiale: flipchart și marker/tablă și cretă
Descrierea activității:
Starbursting (eng. „star” = stea; eng. „burst” = a exploda), este o metodă nouă de dezvoltare a creativității, similar brainstormingului.
Începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări, asemeni exploxiei stelare.
Cum se procedează:
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie și se înșiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?. • Lista de întrebări inițiale poate genera altele, neașteptate, care cer și o mai mare concentrare.
Scopul metodei este de a obține cât mai multe întrebări și astfel cât mai multe conexiuni înte concepte. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de grup.
Organizată în grup, starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția de idei pe idei.
• ETAPE:
1. Propunerea unei probleme;
2. Colectivul se poate organiza în grupuri preferențiale;
3. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări și cât mai diverse.
4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
5. Evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii în echipă.
Facultativ, se poate proceda și la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.
Metoda starbursting este ușor de aplicat oricărei vârste și unei palete largi de domenii. Nu este costisitoare și nici nu necesită explicații amănunțite. Participanții se prind repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare și, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri.
Mod de evaluare: observare, corectare reciprocă și autocorectare.”
Prin utilizarea acestor metode active, se creează o activitate de învățare mai profundă, sunt mai apreciate de elevi, se poate verifica nivelul de cunoștințe oferind feed-back direct asupra măsurii în care elevii au înteles materialul cognitiv,de asemenea sporesc participarea activă a elevilor, iar lecția este mai interesantă. De asemenea, metodele active îi educă pe copii să-și tolereze colegii de echipă.
1.2.3.Rolul metodelor didactice folosite în vederea dezvoltării limbajului și pregătirea pentru școală
Învățarea școlară se produce pe fondul utilizării achizițiilor din perioada preșcolară. Astfel, la vârsta preșcolarității, accentul se pune pe învățarea orală a limbii române, învățare care constituie un instrument indispensabil în învățarea citit-scrisului în ciclul primar. Învățarea comportamentelor civilizate, a regulilor morale și punerea lor în practică reprezintă un domeniu important al muncii educative din grădiniță, constituind temeiul intrării în colectivul clasei I. Jocul de rol este metoda cea mai des folosită de copil prin care învață să se comporte în societate. Copilul observă comportamentul celor din jur, bun sau rău, și îl imită în jocul său. La grupa mare și pregătitoare, jocul „de-a școala” devine centru de interes pentru aspecte exterioare și anume: rechizite, uniformă, ghiozdan, etc. Preșcolarul mare știe că un elev merge la școală ca să învețe, va avea teme pentru acasă, scrie în caiet-deci se familiarizează cu munca de elev și devine motivat pentru învățătură.
„Educatoarea și familia au un rol important în stimularea interesului pentru școală și învățătură și trebuie combătute afirmațiile amenințătoare ale părinților de genul „lasă că mergi tu la școală…acolo nu ai voie să…”, care pot determina teamă și respingere față de activitatea școlară.”
1.3 Memorizarea ca metodă în învățământul preșcolar și primar
1.3.1. Considerații generale despre memorare /memorizare
Alături de alte capacități de care dispune omul( a simți, a gândi, a vorbi, a-și imagina, a dori) stă capacitatea de a reține, conserva și reutiliza experiența proprie. Acest lucru este posibil datorită memoriei.
Memoria este capacitatea psihică a omului fără de care viața ar fi imposibilă. Fără memorie, omul ar trăi într-un continuu prezent,comportamentul lui ar fi spontan, fără stabilitate, fără durabilitate în timp. Toate obiectele cu care ar intra în contact ar fi noi, necunoscute; nu ar avea posibilitatea de a utiliza rezultatele cunoașterii; n-ar putea înțelege și învăța, n-ar putea rezolva problemele ivite.
Fără memorie, viața psihică a omului ar fi ca un prezent fără trecut și fără viitor.
Memoria este implicată în actele de cunoaștere și învățare, înțelegere și rezolvare de probleme, inteligență și creativitate. Memoria asigură continuitatea vieții psihice a copilului, dând posibilitatea reanalizării unor cunoștințe dobândite anterior și prin aceasta, facilitând asimilarea cunoștințelor noi.
Memoria are următoarele caraceristici care o individualizează în raport cu alte procese psihice: este activă, selectivă, situațională, relativ fidelă, mijlocită, inteligibilă. Mai ales prin caracteristicile de a fi mijlocită și inteligibilă,memoria devine un proces psihic uman.
Memoria este procesul psihic de stocare, acumulare și utilizare a informației cognitive. Memorarea informațiilor , cunoscută sub numele de întipărire, este primul proces pe care memoria îl pune în funcțiune.
După prezența sau absența scopului și a intenției de a memora, distingem două tipuri de memorie și anume:
-memorie involuntară( neintenționată)
-memorie voluntară( intenționată)
Memoria involuntară se realizează fără să ne propunem dinainte acest lucru, fără a se utiliza metode speciale; dar chiar și așa, ea este legată de activitatea elevului în sensul că se rețin mai bine, chiar fără voie, acele informații care se leagă, care corespund nevoilor și intereselor elevului.
Diverși autori consideră că memoriei involuntare îi datorăm cea mai mare parte din experiența achiziționată pe parcursul vieții. În memorarea involuntară contează gradul de interacțiune cu activitatea pe care o desfășoară și modul de implicare în desfășurarea ei. Memorarea involuntară este mai eficientă atunci când informațiile cu care intră subiectul în contact corespund intereselor, necesităților sauchiar profesiei.
Memoria voluntară necesită precizarea scopului și a efortului voluntar. Activitatea de memorare voluntară este programată, organizată, sistematică, productivă și face apel la un sistem de metode și procedee. De cele mai multe ori, memorarea voluntară este necesară în activitățile dificile, monotone sau neinteresante.
Etapele memorării voluntare sunt:
-stabilirea scopului;
-depunerea efortului voluntar în vederea atingerii obiectivului propus;
-utilizarea unor metode și procedee speciale în vederea memorării conținutului cognitiv.
În funcție de prezența sau absența gândirii și înțelegerii, putem diferenția două tipuri de memorare:
-memorare mecanică- este realizată în lipsa înțelegerii, de aceea nu va fi persistentă în timp;
-memorare logică-este bazată pe înțelegerea sensului conținutului ce urmează a fi memorat; este voluntară și absolut necesară în procesul instructiv-educativ.
Pentru ca memorarea să fie una logică, e importantă motivația subiectului, stabilirea obiectivelor memorării, înțelegerea textului ce urmează a fi memorat prin prelucrare rațională și semantică a textului. Înțelegerea textului favorizează trăinicia păstrării cunoștințelor. Alt factor favorizant pentru memorarea logică este voința și intenția de a memora.
Nu putem spune că există forme de memorare utile și inutile, fiecare dintre ele fiind la fel de necesare și utile, în funcție de condițiile concrete de învățare.
Rolul memoriei, în orice formă de învățare, este binecunoscut. În activitățile care urmăresc educarea limbajului și însușirea limbii române, exercițiile de memorare sunt printre cele mei eficiente. În primul rând sunt solicitate procesele memoriei într-o interacțiune echilibrată, deoarece dezvoltarea limbajului nu înseamnă doar memorare cantitativă a cuvintelor, ci și prelucrarea polisemantică a cuvintelor și expresiilor întâlnite în diferite texte, ceea ce dă o notă de suplețe vorbirii și gândirii elevului.
Păstrarea informațiilor reprezintă un proces activ, implicând organizarea și reorganizarea informațiilor memorate. Durata păstrării informațiilor depinde de particularitățile materialului de memorat. Dacă informațiile și cunoștințele ce urmează a fi memorate sunt sistematizate, atunci reușita memorării este asigurată.
Calitățile care valorizează la cel mai înalt grad memoria ca proces psihic sunt următoarele:
-volumul memoriei care reprezintă cantitatea informațiilor cu care putem opera( unii oameni uimesc prin cantitatea de informații ce o pot oferi);
-elasticitatea memoriei, care se referă la capacitatea de a acumula noi cunoștințe, de a le organiza și reorganiza pe cele vechi;
-rapiditatea memorării;
-trăinicia memorării;
-fidelitatea reactualizării celor memorate, ceea ce înseamnă corectitudinea și acuratețea reproducerii materialului;
-promptitudinea reactualizării ceea ce înseamnă realizarea rapidă a recunoașterii și reproducerii informațiilor.
Calitatea memorării, păstrării și actualizării fondului lexical determină latura semantică și prin urmare, limbajul își poate îndeplini cu succces rolul de instrument al cunoașterii.
Memorizarea (memorarea) constituie o formă specifică cu maximă eficiență formativ-educativă. Este acceptată ca fiind forma specifică de dezvoltare a limbajului și de însușire a limbii române pentru faptul că materialul ce urmează a fi memorat este constituit din texte în versuri( poezii, ghicitori, zicători ) care stimulează interesul și imaginația, iar conținutul informațional comunicat prin intermediul versurilor este mai accesibil și înlesnește formarea unor reprezentări și noțiuni morale și estetice.
1.3.2.Valoarea instructiv-educativă a poeziilor
Eficiența educativă și formativă a poeziei depinde, în primul rând de valoarea ei artistică. Mesajul artistic se prezintă ca un cod de norme morale (mesajul etic) și estetice (mesaj estetic), pe care copilul, sub conducerea cadrului didactic, le desprinde prin contactul direct cu opera poetică prin faptul că ascultă poezia, participă la discuțiile purtate pe baza textului poetic și descifrează semnificațiile versurilor și trăirilor emoționale. Cele mai multe poezii din sfera literaturii pentru copii sunt redate la persoana întâi, singular, luând forma unei confesiuni prin care autorul își exprimă sentimentele, trăirile, emoțiile.
„Teoria metodei a afirmat că poezia are o influență hotărâtoare asupra laturilor personalității copilului preșcolar, iar memorizarea ocupă un loc decisiv în activitatea instructiv-educativă din grădiniță, contribuind la dezvoltarea cognitivă, afectivă, la educarea limbajului, de cultivarea a sentimentelor morale, de exersare a memoriei și de stimulare a imaginației creatoare.”
Poezia oferă cadrului didactic prilejul de a dezvălui copiilor bogăția limbii române prin utilizarea sensului figurat al cuvintelor. Dar trebuie înțeles că nu sensul figurat al cuvântului este perceput de copil, ci doar faptul că este un cuvânt frumos.
Mai mult decât alte specii literare, poezia contribuie la corectarea și exersarea limbajului, dat fiind faptul că educatoarea sau învățătoarea recită poezia cu intonație. De aceea, trebuie să-i ajutăm pe copii să recite cât mai frumos poezia. Recitarea poeziei reprezintă un exercițiu eficient în vederea formării unor deprinderi de respirație corectă în timpul comunicării, de pronunțare corectă a tuturor silabelor (în special a celor finale).
În perioada preșcolară, poeziile sunt folosite și în scopul corectării și exersării pronunției și dezvoltării auzului fonematic. Din acestea fac parte poeziile care conțin onomatopee, paronime și aliterații.
Prin intermediul poeziilor, copiii învață formule de politețe precum Bună ziua, Mulțumesc sau Noapte bună, aceasta din urmă dând farmec atmosferei din poezia „Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu. Multe din poezii dezvăluie copiilor aspecte caracteristice ale anotimpurilor și frumusețea lor: „Primăvara”, de Vasile Alecsandri; „Iarna”, de Vasile Alecsandri; „Iarna pe uliță”, de George Coșbuc, etc. Sunt poezii care înfățișează aspecte de muncă: „Gospodina”, „Micul constructor”, etc. Unele poezii surprind trăsăturile caracteristice ale unor animale îndrăgite de copii: „Zdreanță”, de Tudor Arghezi, „Cățelușul șchiop”, de Elena Farago, etc. Prin unele poezii, copiii se familiarizează cu obiceiurile, datinile și tradițiile legate de sărbătorile de iarnă.
Poezia contribuie în mare măsură la educația morală a copiilor, dezvoltându-le o gamă bogată de sentimente cum ar fi:
– dragostea față de părinți: „Mama mea”, de V. Anițescu sau „Familia”, de E. Drăgan
-dragostea față de natură: „Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu, „Pentru tine primăvară”, de Otilia Cazimir, etc.
„Prin memorare de poezii, preșcolarii își lărgesc orizontul cognitiv, își îmbogățesc reprezentările despre natură, despre obiectele înconjurătoare, despre societate.”
Poezia le dezvoltă elevilor percepția estetică prin faptul că învață să înțeleagă frumosul din artă, să sesizeze muzicalitatea și frumusețea limbii române.
Poezia are influență asupra dezvoltării tuturor laturilor personalității preșcolarilor.
Valențele formativ-educative ale poeziilor studiate în activitatea școlară devin operaționale doar dacă educatoarea sau învățătoarea le valorifică, prin modelul oferit, prin capacitatea de a asigura percepția corectă a conținutului poeziei de către copii și prin priceperea de a face copilul să trăiască poezia, nu numai să o memoreze.
Pentru valențele sale formativ-educative, poezia trebuie să fie permanet prezentă în viața copiilor. În acest sens, memorizarea este metoda care vine în sprijinul cadrului didactic în vederea atingerii scopurilor educaționale.
1.3.3.Organizarea activităților de memorizare în învățământul preșcolar și primar
„Memorizarea este mijlocul prin care se realizează obiectivele educaționale în mod sistematic, organizat în detaliu, la care participă toți copiii grupei. Ele se pot organiza pe grupuri mici sau frontal, pe baza unor teme de interes comun și se pot desfășura fie sub forma lor tradițională, pe un singur domeniu, fie sub formă de activități integrate, cu caracter interdisciplinar.”
Memorizările sunt activități organizate în vederea însușirii conștiente a poeziilor de către copii. Memorizările sunt organizate în așa fel încât selecția textelor să fie realizată în funcție de grupele de vârstă cărora se adresează, poeziile trebuie să corespundă scopului educativ, trebuințelor cognitive și afective ale elevilor, iar materialul ilustrativ să fie pregătit pentru a facilita memorarea poeziei.
Memorizarea ca metodă didactică folosită în direcția dezvoltării limbajului, trebuie organizată conform regulilor și anume: pentru evitarea memorării mecanice, elevii trebuie pregătiți pentru activitatea de memorare (memorizare). În acest sens, înțelegerea conținutului poeziei se realizează cu ajutorul explicării prealabile a cuvintelor și expresiilor metaforice din text, fie printr-o conversație introductivă, fie prin utilizarea unui material intuitiv adecvat.
„Memorizarea- ca mijloc de îmbogățire și nuanțare a vocabularului, se concretizează prin jocuri-exercițiu cu omonime, sinonime și antonime, astfel activându-se vocabularul fundamental, prin recurgerea la imagini sugestive.”
Scopul memorizării constă în:
-dezvoltarea memoriei și gândirii logice a copilului;
-dezvoltarea limbajului oral și a exprimării orale;
– dezvoltarea atenției;
– dezvoltarea auzului fonematic prin imitarea onomatopeelor existente în poezii;
– dezvoltarea capacității de a reproduce cunoștințe;
-formarea deprinderilor de recitare corectă și expresivă.
Din punct de vedere al organizării activităților de memorizare, distingem trei tipuri și anume:
a)activități de predare în care are loc familiarizarea copiilor cu textul poeziei și învățarea lui de către copii;
b)activități de fixare prin care se asigură însușirea temeinică a poeziei studiate și se consolidează deprinderile de reproducere conștientă și expresivă a respectivei poezii;
c)activități de verificare a exactității reproducerii textului poeziei
a)Activitatea de predare a unei poezii deține următoarele etape de desfășurare:
Organizarea activității de memorizare în vederea desfășurării în bune condiții a activității.
Introducerea copiilor în activitate-în această etapă, copiii sunt familiarizați cu conținutul poeziei care urmează a fi predată, utilizând următoarele procedee:
-o scurtă convorbire introductivă legată de aspectele (tematica) poeziei;
-o ghicitoare;
-intuirea unui material adecvat;
-o scurtă narațiune.
Anunțarea temei și a obiectivelor, motivarea activității propuse
Predarea poeziei
-în această etapă, urmează recitarea –model a poeziei , pe care o face cadrul didactic;
-recitarea trebuie reluată de 2-3 ori, în mod expresiv, pentru a pune în valoare atât conținutul , cât și frumusețea artistică a poeziei;
-la grupa mare și la clasele primare urmează discuții de orientare în text, cu motivațiile necesare.
Învățarea poeziei de către copii
-în funcție numărul strofelor și conținutul poeziei, învățarea se poate realiza pe fragmente sau în întregime
-memorarea poeziei se face pe fragmente, chiar dacă acestea nu coincid întotdeauna cu numărul strofelor, ci sunt stabilite în funcție de ideile exprimate de autor;
-se recită prima strofă până când toți copiii o memorează, apoi se trece la recitarea strofei a doua împreună cu prima si se recită de către copii;
-se procedează în continuare la fel, cu celelalte strofe, pentru ca, la sfârșit, să se repete toată poezia;
Încheierea activității de predare a unei poezii se poate realiza prin:
-introducerea unor cuvinte noi din poezie în enunțuri proprii;
-recitarea corectă a poeziei predate;
-recitarea poeziei de către întreaga grupă/clasă;
-redarea unor onomatopee existente în poezia studiată;
-executarea unui cântec cu tematică asemănătoare cu cea a poeziei;
-aprecieri colective și individuale asupra felului în care a fost învățată poezia.
b)Activitatea de fixare a unei poezii se desfășoară după următoarea structură:
-anunțarea activității( a temei);
-reamintirea poeziei ce urmează a fi repetată;
-reproducerea poeziei propuse;
-încheierea activității; aprecieri colective și individuale.
c)Activitatea de verificare a învățării unei poezii
-numărul poeziilor repetate poate fi de patru sau cinci, grupate eventual după tema lor;
-pot fi repetate poeziile învățate în activitățile desfășurate anterior;
-se pot verifica poeziile care sunt recitate în cadrul unei serbări școlare;
-introducerea în activitate se realizează asemănător cu cea din cadrul activității de fixare;
-anunțarea temei și a obiectivelor se realizează prin comunicarea modului de desfășurare a acestei activități și poeziile care vor fi repetate;
-reproducerea poeziilor de către copii;
-încheierea activității prin care se fac aprecieri asupra rezultatelor obținute de elevi, cu evidențeri concrete.
CAP.II ORGANIZAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE
Cercetarea de față urmărește să pună în evidență importanța memorizării ca metodă didactică utilizată în învățământul preșcolar și primar, valențele formativ-educative ale acestei metode și importanța acesteia în însușirea și îmbogățirea vocabularului.
2.1.OBIECTIVELE CERCETĂRII
1.Evidențierea importanței însușirii limbajului la vârsta preșcolară și școlară mică;
2.Relevanța utilizării metodelor tradiționale și moderne în activitățile de educarea limbajului și orele de limba și literatura română din învățământul preșcolar și primar;
3.Identificarea influențelor pozitive ale memorării/ memorizării în vederea dezvoltării vieții psihice a copilului;
4.Reliefarea valorii instructiv-educative a poeziilor în rândul copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică;
5.Utilizarea memorizării în activități și lecții de predare- învățare; de fixare și de verificare.
2.2.IPOTEZA CERCETĂRII
Presupun că:
Utilizarea metodei memorizării în activități de educarea limbajului și în lecții de limba și literatura română contribuie la dezvoltarea memoriei, a gândirii logice, a limbajului, a auzului fonematic, a capacității de reproducere a cunoștințelor asimilate, a deprinderilor de recitare corectă și expresivă, în vederea adaptării copilului la cerințele educative actuale.
2.3.VARIABILELE CERCETĂRII
a)VARIABILE INDEPENDENTE
Implementarea unui program de activități și lecții în care să se îmbine metoda memorizării cu celelalte metode tradiționale sau moderne.
b) VARIABILE DEPENDENTE
– vârsta de dezvoltare și îmbogățire a vocabularului;
– nivelul de dezvoltare a inteligenței și a proceselor psihice la copilul preșcolar (grupa mare) și școlarul mic (clasa I-învățământ normal, clasa a III-a-învățământ special)
2.4.METODE UTILIZATE ÎN CADRUL CERCETĂRII
În cadrul cercetării pedagogice, am utilizat următoarele metode:
– metoda observației sistematice;
-experimentul didactic colectiv;
-metoda anchetei;
-metoda interviului nestructurat;
-metoda cercetării documentelor curriculare;
-metode de organizare, prezentare și prelucrare matematico- statistică a datelor cercetării;
Metoda observației sistematice constă în urmărirea metodică și sistematică a unui eveniment educațional, fără ca cercetătorul să intervină în vreun fel. Cercetătorul selectează datele, le înregistrează, interpretează rezultatele.
Experimentul didactic colectiv constă în verificarea unei ipoteze propuse de cercetător, prin modificarea intenționată a unor variabile.
Metoda anchetei este metoda de cercetare care presupune un schimb de informații între cercetător și subiecții propuși spre investigare.
Metoda interviului nestructurat care presupune discuții total libere, spontane, cu subiecții intervievați ( precizându-se problema care va fi discutată).
Metoda cercetării documentelor curriculare este metoda care presupune analiza documentelor curriculare oficiale, oferind datele personale necesare desfășurării activităților educaționale: planul- cadru de învățământ, programe școlare, planificări calendaristice, proiecte ale unităților de învățare, proiecte de activitate didactică, fișe de lucru, fișe psihopedagogice ale elevilor, regulamente de ordine interioară, cataloage, etc.
Metodele de organizare, prezentare și prelucrare matematico-statistică a datelor cercetării reprezintă calea prin care obținem un ansamblu de date referitoare la evoluția fenomenelor studiate în cadrul cercetării pedagogice.
2.5.EȘANTION DE SUBIECȚI
În vederea atingerii obiectivelor propuse și a ipotezei formulate în cercetare, am ales să cuprind un număr de 30 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani,care au frecventat grădinița și școala în anul școlar 2013/2014. Copiii de grupa mare aparțin Grădiniței cu program prelungit “ Scufița Roșie” Alba-Iulia, elevii clasei I aparțin Școlii Gimnaziale “ Toma Cocișiu” Blaj, iar elevii clasei a III-a aparțin Liceului Tehnologic “Timotei Cipariu” Blaj, unde îmi desfășor activitatea ca învățătoare.
Am selectat din:
– grupa mare- 10 copii;
– clasa I ( învățământ normal)- 12 copii
-clasa a III-a ( învățământ special)- 8 copii
Grupa experimentală (A) a cuprins un număr de 15 copii, după cum urmează:
-grupa mare: 2 fete, 3 băieți
-clasa I: 3 fete , 3 băieți
-clasa a III-a: 2 fete, 2 băieți
Grupa de control(B) a cuprins un număr de 15 copii, astfel:
-grupa mare: 3 fete, 2 băieți
-clasa I: 2 fete, 4 băieți
-clasa a III-a: 2 fete, 2 băieți
2.6.EȘANTION DE CONȚINUT
Activitățile de educarea limbajului și orele de limba și literatura română s-au desfășurat în conformitate cu metodologia de aplicare a planului de învățământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6/7 ani, în conformitate cu programa pentru clasa I (învățământ normal) și cu programa pentru clasa a III-a , pentru deficiențe ușoare, grave și/ sau asociate. Am respectat planificarea calendaristică orientativă pentru anul școlar 2013/2014, întocmind proiecte de activitate didactică pentru următoarele poezii utilizate în activitățile și orele de memorizare: „Scrisoare de la rândunică” de Elena Dragoș; „Pedeapsa mâței” de Elena Farago; „Furnica Fănica”; „Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu; „Dimineața “ de Vasile Alecsandri; „Primăvara “ de Vasile Alecsandri.
2.7.DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
2.7.1.ETAPA CONSTATATIVĂ
În cadrul acestei etape constatative, am stabilit cadrul cercetării pedagogice, am formulat ipoteza, am stabilit eșantionul de subiecți, eșantionul de conținut, metodele și procedeele pe care le voi utiliza în cadrul cercetării, am aplicat situația experimentală la grupele de subiecți, am stabilit strategia de desfășurare a experimentului propus, am înregistrat datele referitoare la tema de cercetare.
În urma evaluării inițiale orale( anexa 1), s-au înregistrat următoarele calificative:
Echipa de control:
FOARTE BINE- 3 rezultate
Grupa mare: BINE- 2 rezultate
SATISFĂCĂTOR- 0 rezultate
FOARTE BINE- 4 rezultate
Clasa I: BINE- 2 rezultate
SATISFĂCĂTOR- 0 rezultate
FOARTE BINE- 2 rezultate
Clasa a III-a: BINE- 1 rezultat
SATISFĂCĂTOR- 1 rezultat
Echipa experimentală:
FOARTE BINE- 3 rezultate
Grupa mare: BINE- 1 rezultat
SATISFĂCĂTOR- 1 rezultat
FOARTE BINE- 5 rezultate
Clasa I: BINE- 1 rezultat
SATISFĂCĂTOR- 0 rezultate
FOARTE BINE- 2 rezultate
Clasa a III-a: BINE- 1 rezultat
SATISFĂCĂTOR- 1 rezultat
Diagramele care reliefează rezultatele obținute atât la grupa de control, cât și la cea experimentală, în urma evaluării, sunt următoarele:
Fig. 1-Diagrama rezultatelor evaluării inițiale, la grupa de control
Fig2.Diagrama rezultatelor evaluării inițiale, la grupa experimentală
2.7.2.ETAPA EXPERIMENTALĂ
Această etapă s-a desfășurat pe parcursul semestrului II al anului școlar în curs. În această etapă, am introdus memorizarea ca metodă didactică fundamentală în cadrul activităților de educarea limbajului și în lecțiile de limba și literatura română, la elevii care constituie grupa experimentală. Precizez că și la grupa de control am acționat, predând aceleași poezii, dar am utilizat ca metode fundamentale ale lecției, lectura după imagini și lectura explicativă.
La grupa mare, am desfășurat activități de educarea limbajului pe baza următoarelor poezii: „Pedeapsa mâței” de Elena Farago(anexa 2), și „Scrisoare de la rândunică” de Elena Dragoș(anexa 4)- în cadrul acestei activități au fost invitați părinții să asiste la desfășurarea acesteia și au răspuns întrebărilor unui chestionar( anexa 7).
La clasa I (învățământ normal) am desfășurat lecții de limba și literatura română pentru poeziile: „Furnica Fănica”( anexa 8) și „Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu(anexa 12).
La clasa a III-a (învățământ special) am desfășurat lecții pentru poeziile: „Dimineața” și „Primăvara “ de Vasile Alecsandri.
Atât în cadrul grupei experimentale, cât și în cea de control, am utilizat material intuitiv, reprezentativ pentru fiecare poezie studiată, care să scoată în evidență ideile principale ale textului studiat.
2.7.3.ETAPA DE CONTROL
În această etapă am înregistrat rezultatele obținute de cele două eșantioane de subiecți (grupa experimentală și grupa de control), am stabilit nivelul de achiziții în urma acestui experiment, am prelucrat statistic datele obținute, interpretând rezultatele.
Evaluarea finală a copiilor/ elevilor participanți la experimentul didactic a constat în aplicarea unei probe orale(anexa ) prin care am urmărit nivelul de asimilare a cunoștințelor referitoare la poeziile învățate pe parcursul experimentului didactic, pronunția corectă a cuvintelor, intonația corespunzătoare a versurilor, etc.
Echipa de control:
FOARTE BINE- 4 rezultate
Grupa mare: BINE- 1 rezultate
SATISFĂCĂTOR- 0 rezultate
FOARTE BINE- 4 rezultate
Clasa I: BINE- 2 rezultate
SATISFĂCĂTOR- 0 rezultate
FOARTE BINE- 3 rezultate
Clasa a III-a: BINE- 1 rezultat
SATISFĂCĂTOR- 0 rezultate
Echipa experimentală:
FOARTE BINE- 5 rezultate
Grupa mare: BINE- 0 rezultate
SATISFĂCĂTOR- 0 rezultate
FOARTE BINE- 6 rezultate
Clasa I: BINE- 0 rezultate
SATISFĂCĂTOR- 0 rezultate
FOARTE BINE- 3 rezultate
Clasa a III-a: BINE- 1 rezultat
SATISFĂCĂTOR- 0 rezultate
Diagramele care reliefează rezultatele obținute atât la grupa de control, cât și la cea experimentală, în urma evaluării finale, sunt următoarele:
Fig.3-Diagrama rezultatelor evaluării finale ale grupei de control
Fig.4- Diagrama rezultatelor obținute la evaluarea finală de către grupa experimentală
2.8.EVALUAREA REZULTATELOR
În urma evaluării finale, am constatat că grupa experimentală a obținut rezultate superioare celor ale grupei de control. Rezultatele obținute în urma analizei comparative între grupa de control și cea experimentală, în etapa finală, confirmă ipoteza lucrării. S-a observat că majoritatea elevilor din grupa experimentală, unde a fost implementată metoda memorizării, au reținut textul poeziei mai bine decât cei din grupa de control, unde au fost studiate aceleași texte lirice, dar utilizând ca metodă principală lectura explicativă și lectura după imagini.
Copiii au reținut cuvinte și expresii noi, care pot fi utilizate în activitatea didactică următoare(compuneri, eseuri, scrisori ), iar poeziile învățate sunt un sprijin în organizarea activităților școlare și extrașcolare(serbări școlare, dramatizări, etc. ).
Li s-a îmbunătățit intonația, pronunția și sunt mai expresivi în comunicare. Diagramele prezentate de următoarele figuri, evidențiază progresele grupei experimentale în urma aplicării metodei memorizării în activitățile și orele de limba și literatura română.
Fig.5-Diagrama privind comparația între rezultatele evalării inițiale și cele finale ale grupei de control
Fig.6-Diagrama privind comparația între rezultatele evaluării inițiale și cele ale evaluării finale ale grupei experimentale
Fig.7-Diagrama privind comparația între rezultatele obținute la evaluarea finală, de către grupa de control și cea experimentală
Rezultatele chestionarului aplicat părinților sunt următoarele:
1. Sunteți de acord să vă exprimați părerea, sub formă de chestionar, referitor la activitățile/ situațiile/ problemele legate de copilul dumneavoastră?
2. Ați memorat poezii împreună cu copilul dumneavoastră?
3. Credeți că poeziile învățate de copilul dumneavoastră sunt potrivite vârstei lui?
4. Cum apreciați calitatea activității/ lecției desfășurate de educatoare/ învățătoare?
5. Considerați că lecția/ activitatea de memorizare contribuie la dezvoltarea memoriei și a limbajului copilului?
6. La ce tip de activități/ lecții ați dori să participați în perioada următoare?
Referitor la chestionarul aplicat părinților, se poate spune că aceștia sunt de acord cu introducerea poeziilor în activitatea didactică, atât la ciclul preșcolar, cât și la ciclul primar. O mare parte din părinți au declarat că au memorat poezii împreună cu copiii, considerând că astfel li se dezvoltă memoria și limbajul. Majoritatea părinților sunt dispuși să participe la activități desfășurate împreună cu copiii și se implică în activitatea școlară a acestora.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Însușirea limbajului este un proces complex, care se dezvoltă prin comunicarea cu ceilalți, sub influența împrejurărilor și a relațiilor mereu noi care se stabilesc între copil și mediul înconjurător. Capacitatea de comunicare redă posibilitatea dea interacționa cu semenii, dea realiza schimburi informaționale. Dezvoltarea capacității de comunicare este unul din obiectivele majore care se realizează în mod treptat, datorită manifestării curiozității copilului față de obiectele și fenomenele din mediul înconjurător.
Pe copil, învățarea unui cuvânt nou îl încântă o perioadă de timp, iar apoi, însușirea cuvintelor noi devine o pasiune. În vederea dezvoltării capacității de comunicare, cadrul didactic urmărește sporirea expresivității prin utilizarea figurilor de stil( epitete, metafore, comparații) pe care le identificăm cel mai adesea în poezii.
În urma cercetării pedagogice efectuate, am constatat că limbajul are un rol hotărâtor în dezvoltarea personalității copilului, în dezvoltarea capacității de a relaționa cu cei din jurul său ( copii sau adulți), de a interacționa cu mediul înconjurător.
Memorizarea ca metodă poate fi introdusă în orice activitate ce vizează dezvoltarea limbajului, dar poate fi introdusă și în alt tip de activitate, aici intervenind interdisciplinaritatea. Poate fi folosită cu ușurință în activitățile de cunoștințe despre om și mediu, în orele de dirigenție, istorie, educație civică, etc.
S-a demonstrat că memorizarea favorizează îmbogățirea vocabularului, corectarea limbajului din punct de vedere al expresivității și intonației.
Atât la grădiniță, cât și în învățământul primar, poeziile pot deveni un material utilizat în vederea corectării și exersării pronunției. Aceste poezii sunt cele care conțin aliterații, onomatopee, paronime. Sunt folosite pentru realizarea unei pronunții corecte a unor sunete și pentru formarea și dezvoltarea auzului fonematic.
În învățământul special, unde lucrez ca învățătoare, obișnuiesc să folosesc memorizarea poeziilor în orele de comunicare, poezii care să le formeze elevilor deprinderi corecte de reglare a respirației și de pronunțare clară a cuvintelor, să-i obișnuiesc să adopte un ritm care să le permită să pronunțe corect toate silabele cuvintelor. Elevilor din învățământul special le plac poeziile, care întotdeauna sunt alese în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
Prin studierea poeziilor, cadrul didactic îl face pe copil să trăiacă poezia, nu doar să o învețe. Poezia este o prezență utilă în viața copilului, chiar dacă înțelegerea și receptarea conștientă a acesteia sunt îngreunate atunci când limbajul poeziei este unul figurat. Cu ajutorul cadrului didactic, copiii/ elevii înțeleg semnificația figurilor de stil existente în poezia studiată, exprimându-și sentimentele și trăirile în legătură cu conținutul și personajele poeziilor. Astfel, copiii/ elevii își dezvoltă latura afectivă a personalității. Atât preșcolarii, cât și școlarii mici ( învățământ normal și învățământ special) „împrumută” modele de comportament ale personajelor din poeziile studiate, însușindu-și norme de conduită morală(hărnicie, curaj, sinceritate, bunătate, altruism, etc.)
Concluziile mele se opresc la următoarele idei: prin studierea poeziilor și utilizând ca metodă memorizarea, copilul deprinde obiceiul de a citi/ lectura o poezie; își formează deprinderea de exprimare orală corectă, expresivă, nuanțată; își îmbogățește vocabularul cu cuvinte și expresii noi, care le poate folosi în alte activități interdisciplinare și nu numai, în vederea stimulării potențialului creativ( le poate folosi în compuneri, eseuri, referate, scrisori, etc.). Prin desfășurarea acestui tip de activități care vizează memorizarea poeziilor, elevul este inițiat în lecturarea operelor literare, în vederea ocupării timpului liber în mod benefic. Prin studierea operelor literare( lirice sau epice), copilul preia modele de comportament întâlnite, dar și calități cum ar fi: iubire, prietenie, curaj, sacrificiu, etc.
În urma cercetării pedagogice, am ajuns la concluzia că preșcolarul și școlarul este încântat și atras de astfel de activități/ lecții; că acestea îi trezesc interesul pentru lectură, lărgindu-i orizontul de cunoaștere. Acest tip de activități îi învață pe elevi cum să învețe, cum să analizeze un text, cum să extragă ideile principale din text, să identifice binele și răul din lecturile studiate, le dezvoltă gândirea și memoria, limbajul, auzul fonematic.
Dezavantajul învățământului românesc este că metoda memorizării a pierdut teren în fața altor metode, care nu le dezvoltă gândirea și memoria suficient de bine. Dacă memoria nu este antrenată, ea nu se poate dezvolta corespunzător, iar acest fapt are urmări negative în ceea ce privește învățarea școlară.
Propun ca orice activitate desfășurată, atât la limba și literatura română, cât și la alte discipline, să se utilizeze memorizarea ca metodă didactică, fie că e vorba de ghicitori, proverbe sau scurte poezii care respectă tematica aleasă la disciplina respectivă.
BIBLIOGRAFIE
Boca-Miron, Elena; Elvira, Chichișan, Documentar metodic pentru activitățile de educare a limbajului, Ed. A 2-a, rev, Editura V&I Integral, București, 2002
Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Polirom, 2006
Colceriu, Laura, Metodica predării activității instructiv-educative în grădinițe, Editura Dacia, 2010
Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învățământul primar, Editura Emia, Deva, 2002
Cucoș, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2000
Damșa, I.; M. Toma-Damșa; Z. Ivănuș, Dezvoltarea vorbirii în grădinița de copii și în clasa I, Editura Didactică și Pedagogică R.A. , București, 1996
Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, Editura Compania, 1999
Farago, Elena, Cățelușul șchiop, Editura Ion Creangă, București,1974
Gherghina, Dumitru și alții, Metodica activităților instructiv-educative în învățământul preprimar, Editura Didactica Nova, Craiova, 2007
Goia, Vistian, Literatura pentru copii și tineret, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003
Ionescu, Miron; Ion, Radu, Didactica modernă, Editura Dacia, 1995
Jinga, I.; Elena, Istrate, Manual de pedagogie, Editura All, 2008
Mitu, Florica, Literatură pentru cei mici, Editura Humanitas Educațional, București, 2007
Mitu, Florica; Ș., Antonovici, Metodica activităților de educarea limbajului în învățământul preșcolar, Editura Humanitas Educațional, București, 2005
Mușata, Bocoș, Teoria și practica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003
Norel, Mariana, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar, Editura Art, Brașov, 2010
Palicica, Maria, Pedagogie, Editura Mirton, Timișoara, 2007
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Editura Polirom, Iași, 1999
Peneș, Marcela; Nicu, Ploscariu, Sărbătorile anotimpurilor, Editura Aramis, București, 1998
Peneș,Marcela, Abecedar-manual pentru clasa I, Editura Ana, București, 2000
Peneș,Marcela, Caiet de lectură, clasa a II-a, Editura Aramis, București, 1998
Peneș,Marcela, Caiet de lectură, clasa I, Editura Aramis, București, 1998
Popescu-Neveanu, Paul, Psihologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990
Sîrghie, Anca, Metodica predării limbii române în învățământul preșcolar și primar, Editura Alma Mater, Sibiu, 2009
Stancu, Adriana, Aspecte metodice ale predării literaturii în învățământul primar, Editura Sf. Ierarh Nicolae, 2010
Stoica, Cornelia; Eugenia, Vasilescu, Literatura pentru copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990
Șerdean, Ioan, Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991
Voiculescu, Elisabeta, Pedagogie preșcolară, Editura Aramis, 2003
***, Alecsandri, Vasile- Poezii, Editura 100+1 GRAMAR, București, 1998
***, Eminescu, Mihai, Poezii, Editura Litera, Chișinău, 1998
Caietul profesional al educatoarei, Editura Omfal Esențial, București, 2006
Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, București, M.E.N., 2000
Programe școlare revizuite-Limba și literatura română clasele I și a II-a, București, 2003
Surse internet:
http://www.didactic.ro
www.scribd.com
ANEXE
Anexa 1
Probă de evaluare inițială
Item 1. Cine recită mai frumos?
Item 2. Alcătuiți propoziții cu cuvintele: codru, primăvară, greiere, săpun, apă, veseli, grădiniță, școală, frunze, păsări, fluturi, copii, parc, flori, doctor.
Anexa 2
Proiect didactic
Grupa: mare
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema: Animale
Subtema: ”Curtea bunicilor”
Tema activității: “Pedeapsa mâței” de Elena Farago
Tipul activității: predare-învățare
Mijloc de realizare: memorizare
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-formative:
– să înțeleagă mesajul poeziei;
– să recite expresiv și nuanțat strofele poeziei;
– să alcătuiască propoziții cu cuvintele noi din poezie;
b) Afectiv- atitudinale:
– să manifeste interes pentru activitatea de memorizare;
c) Psihomotorii:
– să păstreze poziția corectă pe scăunele, ordinea și disciplina în timpul activității.
Strategia didactică: algoritmic- reproductivă;
Resurse procedurale: explicația, conversația, expunerea, problematizarea, exercițiul, demonstrația, memorizarea.
Resurse materiale: planșă sugestivă pentru conținutul poeziei, imagini cu o pisică, o păpușă, un cățel de pluș, o cușcă de carton.
Forme de organizare: frontală, individuală.
Modalități de evaluare: continuă, prin observarea comportamentului copiilor și analiza răspunsurilor.
Durata: 30 minute.
Bibliografie: Programa activităților instructiv- educative în grădinița de copii, Editura V& Integral, București, 2000
Anexa 3
Imagine sugestivă pentru poezia “Pedeapsa mâței”, de Elena Farago
Anexa 4
Proiect didactic
Grupa: mare
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema: Oaspeții primăverii
Tema activității: “Scrisoare de la rândunică” de Elena Dragoș
Tipul activității: predare-învățare
Mijloc de realizare: memorizare
Obiectiv fundamental: Dezvoltarea unei exprimări orale corecte fonetic, lexical și gramatical; dezvoltarea memoriei logice.
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-formative:
să memoreze poezia logic, pe baza modelului educatoarei și a unor ilustrații, reproducând-o corect, respectând intonația;
să-și însușească sensul cuvintelor și expresiilor: „cuibar”, „pui voinici”;
să alcătuiască propoziții cu cuvintele: „rândunică”, „cuib”, „cioc”, „streașină”;
să comunice (prin întrebări și răspunsuri) ceea ce au învățat.
b) Afectiv- atitudinale:
să-și exprime emoțiile și sentimentele față de rândunică.
c) Psihomotorii:
– să mânuiască materialul pus la dispoziție (plicuri, minge)
Strategia didactică: algoritmic- reproductivă;
Resurse procedurale: explicația, conversația, exercițiul, povestirea, demonstrația, problematizarea, metoda R.A.I. Răspunde-Aruncă-Interoghează (întrebări și răspunsuri prin joc), brainstorming-ul.
Resurse materiale: 3 imagini reprezentând fragmentele din poezie: un cuib de rândunică, rândunica hrănește puii, rândunica învață puii să zboare; plicuri conținând următoarele cuvinte: „rândunică”, „cuibar”, „cioc”, „streașină”; minge; un copil îmbrăcat „rândunică”; panou; ecusoane cu numere (1 – 4); buline.
Forme de organizare: frontală, individuală.
Modalități de evaluare: continuă, prin observarea comportamentului copiilor și analiza răspunsurilor.
Durata: 30 minute.
Bibliografie: Programa activităților instructiv- educative în grădinița de copii, Editura V& Integral, București, 2000
F.Mitu, Ș.Antonovici, Metodica activităților de educarea limbajului în învățământul preșcolar, Editura Humanitas, 2005
Scenariul activității
Anexa 5
Imagine sugestivă pentru poezia “Scrisoare de la rândunică” de Elena Farago
Anexa 6
SCRISOARE
DE LA RÂNDUNICĂ
de Elena Dragoș
Dragi copii, mi-e dor de voi,
În curând voi fi-napoi.
Cuibul vechi am să-l repar,
Ca să-mi fac din el cuibar.
Din 5 – 6 ouă mici,
O să iasă pui voinici,
Puii mamei rândunici.
Cât or fi ei mititei,
Grijă am să port de ei.
Să le pun în cioc mâncare
Rând pe rând la fiecare:
Gâze, muște, viermișori
Când or crește mărișori.
Am să-i învăț să zboare,
Dimineața pe răcoare.
Eu vă spun de pe acum
Că mă pregătesc de drum
Și în curând sosesc în zbor,
Duceți vestea tuturor!
P.S. Dar să nu afle pisica,
Vă salută, rândunica!
Anexa 7
Chestionar pentru părinți
1. Sunteți de acord să vă exprimați părerea, sub formă de chestionar, referitor la activitățile/ situațiile/ problemele legate de copilul dumneavoastră?
a) da;
b) nu;
c) nu am timp suficient.
2. Ați memorat poezii împreună cu copilul dumneavoastră?
a) da;
b) nu;
c) nu am timp suficient.
3. Credeți că poeziile învățate de copilul dumneavoastră sunt potrivite vârstei lui?
a) da;
b) nu;
c) nu știu.
4. Cum apreciați calitatea activității/ lecției desfășurate de educatoare/ învățătoare?
a) foarte bună;
b) bună;
c) satisfăcătoare;
d) nesatisfăcătoare.
5. Considerați că lecția/ activitatea de memorizare contribuie la dezvoltarea memoriei și a limbajului copilului?
a) da;
b) nu;
c) nu știu.
6. La ce tip de activități/ lecții ați dori să participați în perioada următoare?
a) serbări, proiecte, parteneriate;
b) ședințe/ lectorate cu părinții?;
c) lecții demonstrative;
d) nu am timp liber.
Data,
––––––––-
Vă mulțumim pentru colaborare!
Anexa 8
Clasa: I
Disciplina: Limba și literatura română
Tema: Furnica Fănica
Tipul activității: predare-învățare
Mijloc de realizare: memorizare
Obiectiv fundamental: dezvoltarea capacității de exprimare orală prin cultivarea unei vorbiri expresive( recitarea poeziei); îmbogățirea și activizarea vocabularului cu cuvinte și expresii noi; dezvoltarea spiritului de observație și a gândirii elevilor prin intuirea liberă a imaginilor prezentate.
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-formative:
să memoreze poezia logic, pe baza modelului educatoarei și a unor ilustrații, reproducând-o corect, respectând intonația;
să-și însușească sensul cuvintelor și expresiilor: „mușuroi”, „furnicească”;
să alcătuiască propoziții cu cuvintele: „furnică”, „mușuroi”, „furnicească”, „harnică”;
să comunice (prin întrebări și răspunsuri) ceea ce au învățat.
b) Afectiv- atitudinale:
să-și exprime emoțiile și sentimentele față de furnica cea harnică și iubitoare.
c) Psihomotorii:
– să identifice, în imaginile prezentate, aspectele redate prin versurile poeziei;
Strategia didactică: algoritmic- reproductivă;
Resurse procedurale: explicația, conversația, exercițiul, observarea, demonstrația, memorizarea.
Resurse materiale: imagine intuitivă pentru poezia „Furnica Fănica”
Bibliografie: Programe școlare revizuite-Limba și literatura română clasele I și a II-a, București, 2003
Peneș,Marcela, Abecedar-manual pentru clasa I, Editura Ana, București, 2000
Scenariul activității
Anexa 9
Furnica Fănica
(autor necunoscut)
Furnica hărnicuța
Cu sacii amândoi
Se duce pe carare
La ea în mușuroi.
Acolo este casa
Cu cămăruțe mici
Cu rafturi și sertare
Dulapuri, dormitoare
Și școala unde-nvață
Copiii de furnici.
Învață să citească
În limba furnicească.
Anexa 10
Imagine sugestivă pentru poezia „Furnica Fănica”- autor necunoscut
Anexa 11
Fișă de lucru
Anexa 12
Proiect de lecție
Clasa: I
Disciplina: Limba și literatura română
Tema: Somnoroase păsărele, de Mihai Eminescu
Tipul activității: predare-învățare
Mijloc de realizare: memorizare
Obiectiv fundamental: Dezvoltarea unei exprimări orale corecte fonetic, lexical și gramatical; dezvoltarea memoriei logice.
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-formative:
să memoreze poezia logic, pe baza modelului educatoarei și a unor ilustrații, reproducând-o corect, respectând intonația;
– să identifice 3 caracteristici ale anotimpului de primăvară;
– să integreze în enunțuri simple și corecte din punct de vedere gramatical cuvintele explicate( ”trestii”, ”feerie”,”armonie”);
– să formuleze răspunsuri la întrebările ce vizează informațiile esențiale despre text (titlu, autor, tema)
b) Afectiv- atitudinale:
să-și exprime emoțiile și sentimentele față de rândunică.
c) Psihomotorii:
– să mânuiască materialul pus la dispoziție (plicuri, minge)
Strategia didactică: algoritmic- reproductivă;
Resurse procedurale: explicația, conversația, exercițiul, povestirea, demonstrația, memorizarea
Resurse materiale: 1 imagine reprezentând fragmentele din poezie
Forme de organizare: frontală, individuală.
Modalități de evaluare: continuă, prin observarea comportamentului copiilor și analiza răspunsurilor.
Durata: 50 minute.
Scenariul didactic
Anexa 13
Planșă pentru memorizarea poeziei “Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu
Anexa 14
Somnoroase păsărele…
de Mihai Eminescu
„Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele –
Noapte bună!
Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm și florile-n grădină –
Dormi în pace!
Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce –
Fie-ți îngerii aproape,
Somnul dulce!
Peste-a nopții feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis și armonie –
Noapte bună!”
Anexa 15
Proiect didactic
Clasa: a III-a
Disciplina: Limba și literatura română
Tema: Primăvara, de Vasile Alecsandri
Tipul lecției: consolidare
Obiectivul fundamental: dezvoltarea capacității de exprimare orală prin cultivarea unei vorbiri expresive( recitarea poeziei); îmbogățirea și activizarea vocabularului cu cuvinte și expresii noi; dezvoltarea spiritului de observație și a gândirii elevilor prin intuirea liberă a imaginilor prezentate.
Obiective operaționale:
– să cunoască date biografice ale poetului, Vasile Alecsandri;
– să recite corect, expresiv și nuanțat textul poeziei;
– să introducă cuvinte noi în enunțuri proprii;
– să identifice cuvinte cu înțeles asemănător-diferit pentru cuvintele date;
– să-și exprime părerea, interpretând textul poeziei.
Resurse procedurale: conversația, explicația, exercițiul, observația, munca independentă, problematizarea, metoda cadranelor.
Resurse materiale: fișe de lucru
Anexa 16
Imagine sugestivă pentru poezia “Primăvara“ de Vasile Alecsandri
Anexa 17
Clasa: a III-a
Disciplina: Limba și literatura română
Tema: Dimineața, de Vasile Alecsandri
Tipul lecției: predare-învățare
Obiectivul fundamental: dezvoltarea capacității de exprimare orală prin cultivarea unei vorbiri expresive( recitarea poeziei); îmbogățirea și activizarea vocabularului cu cuvinte și expresii noi; dezvoltarea spiritului de observație și a gândirii elevilor prin intuirea liberă a imaginilor prezentate.
Obiective operaționale:
– să distingă tablourile pastelului;
– să deducă tema și ideea pastelului;
– să recite corect, expresiv și nuanțat textul poeziei;
– să introducă cuvinte noi în enunțuri proprii;
– să memoreze strofele poeziei;
– să asocieze imaginile reprezentative cu strofa aparținătoare.
Resurse procedurale: conversația, explicația, exercițiul, observația, problematizarea, memorizarea.
Resurse materiale: textul poeziei, portretul poetului, imagini reprezentative pentru strofele poeziei
Anexa 18
„Dimineața
de Vasile Alecsandri
Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,
Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură,
În curând și el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit.
El se-nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară
Și cu raze vii sărută june flori de primăvară,
Dediței și viorele, brebenei și toporași
Ce răzbat prin frunze-uscate și s-arată drăgălași.
Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.
Păsărelele-și dreg glasul prin huceagul de sub luncă.
În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene și prin vii
Ard movili buruienoase, scoțând fumuri cenușii.
Caii zburdă prin ceairuri; turma zbiară la pășune;
mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n repejune,
și o blândă copiliță, torcând lâna din fuior,
Paște bobocei de aur lâng-un limpede izvor.”
Planșă sugestivă pentru poezia “Dimineața” de Vasile Alecsandri
Tablou strofa I din poezia “Dimineața” de Vasile Alecsandri
Tablou strofa a II- a din poezia “Dimineața” de Vasile Alecsandri
Tablou strofa a III- a din poezia “Dimineața” de Vasile Alecsandri
Tablou strofa a IV-a din poezia “Dimineața” de Vasile Alecsandri
Anexa 19
Probă de evaluare finală
Item 1. Cine recită mai frumos?
Item 2. Alcătuiți propoziții cu cuvintele: somnoroase, primăvară, dimineața, furnici, harnică, cuibar, rândunică, streașină, scrisoare, coteț, pisică, lebădă, noaptea, călătoare, izvoare.
BIBLIOGRAFIE
Boca-Miron, Elena; Elvira, Chichișan, Documentar metodic pentru activitățile de educare a limbajului, Ed. A 2-a, rev, Editura V&I Integral, București, 2002
Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Polirom, 2006
Colceriu, Laura, Metodica predării activității instructiv-educative în grădinițe, Editura Dacia, 2010
Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învățământul primar, Editura Emia, Deva, 2002
Cucoș, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2000
Damșa, I.; M. Toma-Damșa; Z. Ivănuș, Dezvoltarea vorbirii în grădinița de copii și în clasa I, Editura Didactică și Pedagogică R.A. , București, 1996
Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, Editura Compania, 1999
Farago, Elena, Cățelușul șchiop, Editura Ion Creangă, București,1974
Gherghina, Dumitru și alții, Metodica activităților instructiv-educative în învățământul preprimar, Editura Didactica Nova, Craiova, 2007
Goia, Vistian, Literatura pentru copii și tineret, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003
Ionescu, Miron; Ion, Radu, Didactica modernă, Editura Dacia, 1995
Jinga, I.; Elena, Istrate, Manual de pedagogie, Editura All, 2008
Mitu, Florica, Literatură pentru cei mici, Editura Humanitas Educațional, București, 2007
Mitu, Florica; Ș., Antonovici, Metodica activităților de educarea limbajului în învățământul preșcolar, Editura Humanitas Educațional, București, 2005
Mușata, Bocoș, Teoria și practica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003
Norel, Mariana, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar, Editura Art, Brașov, 2010
Palicica, Maria, Pedagogie, Editura Mirton, Timișoara, 2007
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Editura Polirom, Iași, 1999
Peneș, Marcela; Nicu, Ploscariu, Sărbătorile anotimpurilor, Editura Aramis, București, 1998
Peneș,Marcela, Abecedar-manual pentru clasa I, Editura Ana, București, 2000
Peneș,Marcela, Caiet de lectură, clasa a II-a, Editura Aramis, București, 1998
Peneș,Marcela, Caiet de lectură, clasa I, Editura Aramis, București, 1998
Popescu-Neveanu, Paul, Psihologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990
Sîrghie, Anca, Metodica predării limbii române în învățământul preșcolar și primar, Editura Alma Mater, Sibiu, 2009
Stancu, Adriana, Aspecte metodice ale predării literaturii în învățământul primar, Editura Sf. Ierarh Nicolae, 2010
Stoica, Cornelia; Eugenia, Vasilescu, Literatura pentru copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990
Șerdean, Ioan, Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991
Voiculescu, Elisabeta, Pedagogie preșcolară, Editura Aramis, 2003
***, Alecsandri, Vasile- Poezii, Editura 100+1 GRAMAR, București, 1998
***, Eminescu, Mihai, Poezii, Editura Litera, Chișinău, 1998
Caietul profesional al educatoarei, Editura Omfal Esențial, București, 2006
Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, București, M.E.N., 2000
Programe școlare revizuite-Limba și literatura română clasele I și a II-a, București, 2003
Surse internet:
http://www.didactic.ro
www.scribd.com
ANEXE
Anexa 1
Probă de evaluare inițială
Item 1. Cine recită mai frumos?
Item 2. Alcătuiți propoziții cu cuvintele: codru, primăvară, greiere, săpun, apă, veseli, grădiniță, școală, frunze, păsări, fluturi, copii, parc, flori, doctor.
Anexa 2
Proiect didactic
Grupa: mare
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema: Animale
Subtema: ”Curtea bunicilor”
Tema activității: “Pedeapsa mâței” de Elena Farago
Tipul activității: predare-învățare
Mijloc de realizare: memorizare
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-formative:
– să înțeleagă mesajul poeziei;
– să recite expresiv și nuanțat strofele poeziei;
– să alcătuiască propoziții cu cuvintele noi din poezie;
b) Afectiv- atitudinale:
– să manifeste interes pentru activitatea de memorizare;
c) Psihomotorii:
– să păstreze poziția corectă pe scăunele, ordinea și disciplina în timpul activității.
Strategia didactică: algoritmic- reproductivă;
Resurse procedurale: explicația, conversația, expunerea, problematizarea, exercițiul, demonstrația, memorizarea.
Resurse materiale: planșă sugestivă pentru conținutul poeziei, imagini cu o pisică, o păpușă, un cățel de pluș, o cușcă de carton.
Forme de organizare: frontală, individuală.
Modalități de evaluare: continuă, prin observarea comportamentului copiilor și analiza răspunsurilor.
Durata: 30 minute.
Bibliografie: Programa activităților instructiv- educative în grădinița de copii, Editura V& Integral, București, 2000
Anexa 3
Imagine sugestivă pentru poezia “Pedeapsa mâței”, de Elena Farago
Anexa 4
Proiect didactic
Grupa: mare
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema: Oaspeții primăverii
Tema activității: “Scrisoare de la rândunică” de Elena Dragoș
Tipul activității: predare-învățare
Mijloc de realizare: memorizare
Obiectiv fundamental: Dezvoltarea unei exprimări orale corecte fonetic, lexical și gramatical; dezvoltarea memoriei logice.
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-formative:
să memoreze poezia logic, pe baza modelului educatoarei și a unor ilustrații, reproducând-o corect, respectând intonația;
să-și însușească sensul cuvintelor și expresiilor: „cuibar”, „pui voinici”;
să alcătuiască propoziții cu cuvintele: „rândunică”, „cuib”, „cioc”, „streașină”;
să comunice (prin întrebări și răspunsuri) ceea ce au învățat.
b) Afectiv- atitudinale:
să-și exprime emoțiile și sentimentele față de rândunică.
c) Psihomotorii:
– să mânuiască materialul pus la dispoziție (plicuri, minge)
Strategia didactică: algoritmic- reproductivă;
Resurse procedurale: explicația, conversația, exercițiul, povestirea, demonstrația, problematizarea, metoda R.A.I. Răspunde-Aruncă-Interoghează (întrebări și răspunsuri prin joc), brainstorming-ul.
Resurse materiale: 3 imagini reprezentând fragmentele din poezie: un cuib de rândunică, rândunica hrănește puii, rândunica învață puii să zboare; plicuri conținând următoarele cuvinte: „rândunică”, „cuibar”, „cioc”, „streașină”; minge; un copil îmbrăcat „rândunică”; panou; ecusoane cu numere (1 – 4); buline.
Forme de organizare: frontală, individuală.
Modalități de evaluare: continuă, prin observarea comportamentului copiilor și analiza răspunsurilor.
Durata: 30 minute.
Bibliografie: Programa activităților instructiv- educative în grădinița de copii, Editura V& Integral, București, 2000
F.Mitu, Ș.Antonovici, Metodica activităților de educarea limbajului în învățământul preșcolar, Editura Humanitas, 2005
Scenariul activității
Anexa 5
Imagine sugestivă pentru poezia “Scrisoare de la rândunică” de Elena Farago
Anexa 6
SCRISOARE
DE LA RÂNDUNICĂ
de Elena Dragoș
Dragi copii, mi-e dor de voi,
În curând voi fi-napoi.
Cuibul vechi am să-l repar,
Ca să-mi fac din el cuibar.
Din 5 – 6 ouă mici,
O să iasă pui voinici,
Puii mamei rândunici.
Cât or fi ei mititei,
Grijă am să port de ei.
Să le pun în cioc mâncare
Rând pe rând la fiecare:
Gâze, muște, viermișori
Când or crește mărișori.
Am să-i învăț să zboare,
Dimineața pe răcoare.
Eu vă spun de pe acum
Că mă pregătesc de drum
Și în curând sosesc în zbor,
Duceți vestea tuturor!
P.S. Dar să nu afle pisica,
Vă salută, rândunica!
Anexa 7
Chestionar pentru părinți
1. Sunteți de acord să vă exprimați părerea, sub formă de chestionar, referitor la activitățile/ situațiile/ problemele legate de copilul dumneavoastră?
a) da;
b) nu;
c) nu am timp suficient.
2. Ați memorat poezii împreună cu copilul dumneavoastră?
a) da;
b) nu;
c) nu am timp suficient.
3. Credeți că poeziile învățate de copilul dumneavoastră sunt potrivite vârstei lui?
a) da;
b) nu;
c) nu știu.
4. Cum apreciați calitatea activității/ lecției desfășurate de educatoare/ învățătoare?
a) foarte bună;
b) bună;
c) satisfăcătoare;
d) nesatisfăcătoare.
5. Considerați că lecția/ activitatea de memorizare contribuie la dezvoltarea memoriei și a limbajului copilului?
a) da;
b) nu;
c) nu știu.
6. La ce tip de activități/ lecții ați dori să participați în perioada următoare?
a) serbări, proiecte, parteneriate;
b) ședințe/ lectorate cu părinții?;
c) lecții demonstrative;
d) nu am timp liber.
Data,
––––––––-
Vă mulțumim pentru colaborare!
Anexa 8
Clasa: I
Disciplina: Limba și literatura română
Tema: Furnica Fănica
Tipul activității: predare-învățare
Mijloc de realizare: memorizare
Obiectiv fundamental: dezvoltarea capacității de exprimare orală prin cultivarea unei vorbiri expresive( recitarea poeziei); îmbogățirea și activizarea vocabularului cu cuvinte și expresii noi; dezvoltarea spiritului de observație și a gândirii elevilor prin intuirea liberă a imaginilor prezentate.
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-formative:
să memoreze poezia logic, pe baza modelului educatoarei și a unor ilustrații, reproducând-o corect, respectând intonația;
să-și însușească sensul cuvintelor și expresiilor: „mușuroi”, „furnicească”;
să alcătuiască propoziții cu cuvintele: „furnică”, „mușuroi”, „furnicească”, „harnică”;
să comunice (prin întrebări și răspunsuri) ceea ce au învățat.
b) Afectiv- atitudinale:
să-și exprime emoțiile și sentimentele față de furnica cea harnică și iubitoare.
c) Psihomotorii:
– să identifice, în imaginile prezentate, aspectele redate prin versurile poeziei;
Strategia didactică: algoritmic- reproductivă;
Resurse procedurale: explicația, conversația, exercițiul, observarea, demonstrația, memorizarea.
Resurse materiale: imagine intuitivă pentru poezia „Furnica Fănica”
Bibliografie: Programe școlare revizuite-Limba și literatura română clasele I și a II-a, București, 2003
Peneș,Marcela, Abecedar-manual pentru clasa I, Editura Ana, București, 2000
Scenariul activității
Anexa 9
Furnica Fănica
(autor necunoscut)
Furnica hărnicuța
Cu sacii amândoi
Se duce pe carare
La ea în mușuroi.
Acolo este casa
Cu cămăruțe mici
Cu rafturi și sertare
Dulapuri, dormitoare
Și școala unde-nvață
Copiii de furnici.
Învață să citească
În limba furnicească.
Anexa 10
Imagine sugestivă pentru poezia „Furnica Fănica”- autor necunoscut
Anexa 11
Fișă de lucru
Anexa 12
Proiect de lecție
Clasa: I
Disciplina: Limba și literatura română
Tema: Somnoroase păsărele, de Mihai Eminescu
Tipul activității: predare-învățare
Mijloc de realizare: memorizare
Obiectiv fundamental: Dezvoltarea unei exprimări orale corecte fonetic, lexical și gramatical; dezvoltarea memoriei logice.
Obiective operaționale:
a) Cognitiv-formative:
să memoreze poezia logic, pe baza modelului educatoarei și a unor ilustrații, reproducând-o corect, respectând intonația;
– să identifice 3 caracteristici ale anotimpului de primăvară;
– să integreze în enunțuri simple și corecte din punct de vedere gramatical cuvintele explicate( ”trestii”, ”feerie”,”armonie”);
– să formuleze răspunsuri la întrebările ce vizează informațiile esențiale despre text (titlu, autor, tema)
b) Afectiv- atitudinale:
să-și exprime emoțiile și sentimentele față de rândunică.
c) Psihomotorii:
– să mânuiască materialul pus la dispoziție (plicuri, minge)
Strategia didactică: algoritmic- reproductivă;
Resurse procedurale: explicația, conversația, exercițiul, povestirea, demonstrația, memorizarea
Resurse materiale: 1 imagine reprezentând fragmentele din poezie
Forme de organizare: frontală, individuală.
Modalități de evaluare: continuă, prin observarea comportamentului copiilor și analiza răspunsurilor.
Durata: 50 minute.
Scenariul didactic
Anexa 13
Planșă pentru memorizarea poeziei “Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu
Anexa 14
Somnoroase păsărele…
de Mihai Eminescu
„Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele –
Noapte bună!
Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm și florile-n grădină –
Dormi în pace!
Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce –
Fie-ți îngerii aproape,
Somnul dulce!
Peste-a nopții feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis și armonie –
Noapte bună!”
Anexa 15
Proiect didactic
Clasa: a III-a
Disciplina: Limba și literatura română
Tema: Primăvara, de Vasile Alecsandri
Tipul lecției: consolidare
Obiectivul fundamental: dezvoltarea capacității de exprimare orală prin cultivarea unei vorbiri expresive( recitarea poeziei); îmbogățirea și activizarea vocabularului cu cuvinte și expresii noi; dezvoltarea spiritului de observație și a gândirii elevilor prin intuirea liberă a imaginilor prezentate.
Obiective operaționale:
– să cunoască date biografice ale poetului, Vasile Alecsandri;
– să recite corect, expresiv și nuanțat textul poeziei;
– să introducă cuvinte noi în enunțuri proprii;
– să identifice cuvinte cu înțeles asemănător-diferit pentru cuvintele date;
– să-și exprime părerea, interpretând textul poeziei.
Resurse procedurale: conversația, explicația, exercițiul, observația, munca independentă, problematizarea, metoda cadranelor.
Resurse materiale: fișe de lucru
Anexa 16
Imagine sugestivă pentru poezia “Primăvara“ de Vasile Alecsandri
Anexa 17
Clasa: a III-a
Disciplina: Limba și literatura română
Tema: Dimineața, de Vasile Alecsandri
Tipul lecției: predare-învățare
Obiectivul fundamental: dezvoltarea capacității de exprimare orală prin cultivarea unei vorbiri expresive( recitarea poeziei); îmbogățirea și activizarea vocabularului cu cuvinte și expresii noi; dezvoltarea spiritului de observație și a gândirii elevilor prin intuirea liberă a imaginilor prezentate.
Obiective operaționale:
– să distingă tablourile pastelului;
– să deducă tema și ideea pastelului;
– să recite corect, expresiv și nuanțat textul poeziei;
– să introducă cuvinte noi în enunțuri proprii;
– să memoreze strofele poeziei;
– să asocieze imaginile reprezentative cu strofa aparținătoare.
Resurse procedurale: conversația, explicația, exercițiul, observația, problematizarea, memorizarea.
Resurse materiale: textul poeziei, portretul poetului, imagini reprezentative pentru strofele poeziei
Anexa 18
„Dimineața
de Vasile Alecsandri
Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,
Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură,
În curând și el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit.
El se-nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară
Și cu raze vii sărută june flori de primăvară,
Dediței și viorele, brebenei și toporași
Ce răzbat prin frunze-uscate și s-arată drăgălași.
Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.
Păsărelele-și dreg glasul prin huceagul de sub luncă.
În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene și prin vii
Ard movili buruienoase, scoțând fumuri cenușii.
Caii zburdă prin ceairuri; turma zbiară la pășune;
mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n repejune,
și o blândă copiliță, torcând lâna din fuior,
Paște bobocei de aur lâng-un limpede izvor.”
Planșă sugestivă pentru poezia “Dimineața” de Vasile Alecsandri
Tablou strofa I din poezia “Dimineața” de Vasile Alecsandri
Tablou strofa a II- a din poezia “Dimineața” de Vasile Alecsandri
Tablou strofa a III- a din poezia “Dimineața” de Vasile Alecsandri
Tablou strofa a IV-a din poezia “Dimineața” de Vasile Alecsandri
Anexa 19
Probă de evaluare finală
Item 1. Cine recită mai frumos?
Item 2. Alcătuiți propoziții cu cuvintele: somnoroase, primăvară, dimineața, furnici, harnică, cuibar, rândunică, streașină, scrisoare, coteț, pisică, lebădă, noaptea, călătoare, izvoare.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Memorizarea Ca Metoda Didactica In Invatamantul Prescolar Si Primar (ID: 159828)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.