MEMORIU JUSTIFICATIV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 2… [630638]

Cuprins
MEMORIU JUSTIFICATIV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 2
CAPITOLUL I -DESIGNȘI ISTORIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….3
1.1INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..3
1.2CONCEPTUL DE DESIGN ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
1.3STUDIU PRIVIND ISTORIA JUCĂRIILOR ………………………….. ……………………… 11
CAPITOLUL II -PRELUCRAREA LEMNULUI ………………………….. ………………………….. ………………………… 14
2.1. SISTEME DE GRAVARE ȘI TĂIERE ………………………….. ………………………….. ……14
2.2. FIBRA DE DENSITATE MEDIE ………………………….. ………………………….. ………….20
2.3. ADEZIVI ȘI MATERIALE DE FINISARE PENTRU LEMN ………………………….. ……..24
CAPITOLUL III -CONCEPTELE PROIECTĂRII ASISTATE ………………………….. ………………………….. ………….30
3.1. TIPURI DE SISTEME CAD ………………………….. ………………………….. ………………. 30
3.2. PREZENTAREA PROGRAMELOR CAD ………………………….. ………………………….. 33
3.3. MODULARITATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 38
CAPITOLUL IV -STRUCTURA FINANACIARĂ OPTIMĂ A UNEI FIRME ………………………….. ………………….. 48
4.1. OBICETIVUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂ ȚII………………………….. ….48
4.2. SELECTARE A STRUCTURII FINANCIARE A UNEI FIRME ………………………….. …..51
4.3. PERFORMAN ȚELE FINANCIARE ALE UNEI FIRME -RATELE DE APRECIERE A
PERFORMAN ȚELOR………………………….. ………………………….. ………………………….. .52
4.4. INFLUEN ȚA STRUCTURII FINANCIARE ASUPRA PERFORMANȚELOR FINANCIARE
55
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………..73
LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 74

MEMORIU JUSTIFICATIV
Tema lucrării de diplomă este “ Designul unui set de jucă rii modulare realizate din
material ecologice ”, este compusă din capitolele I, II, III și IV, concluzii și listă bibliografică.
În primul capitol se face o introduce re in Istoria Designului si Istoria J ucăriilor, unde
sunt detaliate conceptele și funcțiile designului, definiție și scurt istoric. Istoria designului este
ramura modernă a istoriei artei care tratează începuturile și evoluția designului în sec. al XX –
lea,înspecial în arhitectură, mobilie r, decorații interioare și exterioare , îmbrăcăminte șiarte
grafice.
În cel de-al doilea capitol sunt prezentate două dintre cele mai utile ș i mai accesibile
sisteme de gravare ș i tăiere precum ș i modalită ți de prelucra re a lemnului , mai exact a fibrei de
densitate medie (MDF) , dar șimaterialele cele mai indicate și utilizate pentru contactul cu
aceste s uprafețe.
După ce au fost alese materialele și sistemele ce vor fi utilizate î n crearea modelelor
fizice,se trece la alegerea programului ce v a fi folosit în proiectare, astfel î n capitolul trei se
descriu cele mai cunoscute programe CAD(Proiectar e Asistata pe Calculator), tot aici se pune
problema de modularitate și sunt detaliate co nceptele și funcțiile, definiția și un scurt istoric .
În ultimul capitol se discută depre înfiin țarea unei societăți ,ce se ocupă cu producerea
și comercializarea jucăriior din lemn ,și se pun în evidență aspecte privind structura de
finanțare a firmelor șimodalitatea de a găsi îmbinarea perfectăîntre capitalul propriu și cel
împrumutat, fapt ce duce la maximizarea pre țului de piață a acțiunilor întreprinderii respective .

CAPITOLUL I-DESIGN ȘI ISTORIE
1.1INTRODUCERE
De laînceputulanilor1980, designul acunoscutocreșterelanivelmondial.
Propulsatlacote nemaicunoscuteprincreșterea mișcăriipostmoderniste,începândcu
șfarsitulanilor1970,șimaiales pringrupulMemphisde laînceputulanilor1980, designul
vacontinuasăcreascășiînsecolulal XXI-lea.
Corporațiileșiinstituțiile dinîntreagalumerecunoscvaloareastrategicăadesignului
șisuntocupatesăocultivelaungradînaltde perfecțiune. Înzilele acestea,subiecteprecum
designulsuntcelemaidezbătute .
Astăzi existăunflux nesfârșitde publicații(cărțișicataloage),rapoartemedia,
prezentăride produselatârguri, expoziții,galeriișichiarmuzeeîntregidedicate
designului.De exemplu,NeueSammlungdinMunchenconținepeste70,000de obiecte,
făcandu-lunuldintrecelemaimarimuzeede designdinlume. Iar nesfârșitulinfluxglobal
debunurifacecaîntotdeaunasăexistemaimulteprodusenoicareașteaptăsăfieonorate
într-unastfel de muzeu.
Trebuiesăreținem următorulaspect,conceptultradiționalal“produsului”esteîn
curs detransformare.Designeriidinziua deazinusemaiocupădoarde partea hardware
(obiectulpropriu-zis),cișideceasoftware,subforma unorinterfețeoperatorșimediide
utilizare.Exemplulindustriei detelecomunicațiiaratăînmodclarcumatențiasemutădin
ceîncemaimultde laproduslaservicii,acesteatrebuieproiectatepentru acâstiga
acceptulpotențialilorutilizatori.
Astăzi, viațamajoritățiioamenilorarfiinimaginabilăfărădesign.Neînsoțeștedin

zoripânădupăamurg: acasă,laloculde muncă,întimpulliber, îneducație, înserviciile de
sănătate,însport, întransportulde persoaneșimărfuri,însfera publică,totulesteproiectat,
intenționatsaunu. Designulpoatefifoarte apropiat(modă)saufoarte,foartedeparte
(deplasarespațială).Înacestezile,designulnudeterminădoarexistența,cișisinele;prin
produsecomunicămcu altepersoane,ne definescîngrupurisocialeși astfel ne marchează
loculindividualînsocietate.Cu altecuvinte,designul esteunsemnalvremurilor.
1.2CONCEP TUL DE DESIGN
Curențiișitendințelevariatealedesignuluisereflectăinutilizareaconceptuluide
"design",incluzânduneoridefinițiidestulde difuzeacuvântului.
Dinperspectivăistorică,Leonardoda Vinci esteconsideratdreptprimuldeisgner.
Pelangăstudiilesaleștiințificedespreanatomie,opticășimecanică, arealizatolucrare
pionieratînștiinta elementa răa ingineriei mecanice,realizand o"Cartede modeleale
elementelormașinilor".Conceptulde design aplicatdeLeonardo da Vinciobiectelor
practice,mașinilorșiaparatelorafostmaimulttehnicdecatorientatcreativ.Cutoate
acestea, a influentatînmoddecisiv ideea de design,designerulcainventator.
Pictorulsecoluluial XVI-lea,maestruconstructorșiautorulliterarGiorgioVasari a
fostunuldintreprimiicarea pledatînscrierilesalepentrucaracterulautonomaloperelorde
artă.El adesemnatprincipiulcăruia artaișidatoreazăexistențacafiind“disegno”,carese
traducedirectin“desen”sau“schiță”.La acea vreme, “disegno”s-areferitlaideea artistică.
Inconsecintă,chiarșiatunci,oameniiaudiferențiatîntre “disegnointerno”,conceptulunei
operede artăemergente(schiță, draftsauplanul),si “disegnoesterno”,opera de artă
completă(cumarfiundesen,opicturăsau osculptură).GiorgioVasariînsuși apronunțat
desenul,sau“disegno”,catatalatrei arte:pictură,sculpturășiarhitectură(Burdek1996).
ConformOxford Dictionary,conceptulde"design"afostfolositpentruprima datăîn
anul1588:

•Unplansauoschemăconceputăde opersoanăpentrucevacetrebuierealizat
•Oschițăgraficăauneioperede artă
•Unobiectalartelor aplicate,careestedestinatexecuțieiunei lucrari
SigfriedGiedion adescrisînmodsemnificativ modul încarea apărutdesignul
industrialinsecolulal XX-lea:aconceput ocasăîncaretoatemașinăriilecareerauvizibile
(mașina despălat)audispărutși adatloculuioformăraționalizatăcacea atrenuluiși
automobilului.ÎnStateleUnite,aceastăseparareclarăamunciitehnicede munca artistică
asupra produsului aduslaorientarea disciplineidinceincemaimultspreaspect.
Conceptulde"designindustrial"poatefidatatpânălaMartStam,caresepresupune
ca afolosittermenulpentruprima datăîn1948(Hirdina,1988), undesignerindustriala
fostcinevacarea elaborat,schițatșiplanificat.
Definițiadesignului estede multtimp oproblemăde preocupareintensă,maialesîn
fosta RepublicăDemocratăGermană.Acestregima înteles întotdeaunaca designul esteo
componentăapoliticiisociale, economiceșiculturale.HorstOehlke(1978)asubliniat
faptulcămodelareaafecteazămaimultdecâtpartea perceptibilăaobiectelor,designerul
trebuiesăfiepreocupatdesatisfacerea nevoilorviețiisocialeșiindividuale.
Odefiniție largășiprinurmare,destulde utilăadesignuluiafostelaboratădecătre
“Internationales DesignZentrum Berlin”în anul1979încontextulunei expoziții:
•Designulbunnupoatefi osimplătehnică de acoperire, trebuiesăexprime
individualitatea produsuluiîncauzăprinmodelareacorespunzătoare.
•Trebuiesăfacăfuncțiaprodusului, aplicațiaacestuia,câtsepoatedeclarăcasă
poatăsăfie înțeleasăcorectdecătreutilizator.
•Designulbuntrebuiesăpermităcacea mairecentăstarede dezvoltaretehnică
sădevinătransparentă.
•Designulnutrebuierestricționatdoarlaprodusulînsine,trebuiesăținăseama

de aspecte ecologice,conservareaenergiei,reciclabilitat, durabilitatși
ergonomie.
•Designulbuntrebuiesăducărelațiadintreomșiobiecteca punctde plecarepentru
formele pecarelefolosește,ținândcontmaialesde aspectealemediciniimunciiși
percepției.
Aceastădefinițiecomplexățineseamaînmodclarnunumaide aspectelefuncționale
(funcțiile practice),cișidelimbajulprodusuluișimultmaiimportantulaspectecological
designului.Înacelașisens, darîntr-oformădestuldecomprimată,MichaelErlhoffarealizat
odelimitareclarășiactualăa designuluiînKassel(1987):"Designul,care–spredeosebire
de artă–necesităjustificare practică,șigăseșteacestlucruînspecialînpatru aserțiuni:
social,functional,semnificativsiconcret."
Nu a existatnicioproblemacu odescriereatatde deschisa adesignuluipanain anii
1980.Cutoate acestea,eraincareunconceptuniform–siastfel ideologiccimentat–al
designuluiarputea predomina pareasafiesfarsita odata pentrutotdeauna. Reflectiile erei
postmodernisteaupromovatdizolvareatotalitatiiintr-ovarietatedediscipline.Oricine
continuasaconsidereacestlucruca opierdereesteprin urmare,insensulLyotardian, blocat
in"conditiade discutie"a epociimodernecarea devenitistorie(Welsch1987).
Diversitateaconceptelorși adescrierilornu estetotușiunsemnalarbitrarității
postmoderne,întranzițiadelasecolul XXlasecolul XXI,au apărut oserie desarcinipe
caredesignultrebuiesăleîndeplinească(Burdek1999),designulartrebui:
•Săvizualizezeprogresultehnologic
•Săsimplificesausăfacăposibilăutilizareașioperarea produselor(hardwaresau
software)
•Săfacătransparenteconexiuniledintreproducție,consumșireciclare
•Săpromovezeșisăcomuniceservicii, darșisăajutelaprevenirea produselorfară
sens.

7Începuturile designului:
Originiledesignuluideprodus(optimizatfunctional)potfiurmăritepânăînapoiîn
antichitateaclasică.Scrierileartistului, arhitectuluișiingineruluimilitarroman Vitruvius(cca.
80-10I.Hr.)suntprintrecelemaivechidocumentearhitecturalecareausupraviețuit.
Lucrarea de architectură“LibriDecem”(Zececărți alearhitecturii),scrisăde
Vitruvius,cuprindea primulmanualde planificareșidesign.Încarteasa, descrierelația
strânsădintreteorieșipractică,spunândcaun arhitecttrebuiesăfie interesatde artășiștiință,
precumșisăfieversat,cu obunăcunoaștereaistorieișifilosofiei. Încapitolultrei din prima
carte,Vitruviusnumeșteunprincipiucareși-agăsitloculinistoriadesignului:"toateclădirile
trebuiesăsatisfacătreicriterii:puterea(firmitas),funcționalitatea(utilitas)siaspectul
(venustas)"(Burdek1997).S-arputeaspuneca Vitruviusastabilitprincipiilefundamentale
aleconceptuluidefuncționalism, acăruitimpnu a venitdecâtînsecolulal XX-lea,când era
vorbade definirea modernismulîndesignînlumea întreagă.
Defapt, doarde lamijloculsecoluluial XIX-lea(erarevoluțieiindustrial) putem
vorbide design industrialînsensulmodern.Creștereadiviziunilormunciia însemnatcă
designulșifabricarea produsului numai eraufăcutede una șiaceașipersoană,cumafostîn
cazurileanterioare. De-alungultimpului, acestprocesdespecializarea progresatîntr-o
asemeneamasurăîncâtastăziundesignerîntr-ocompaniemareesteresponsabildoarcu o
anumităpartea produsului.Înanii1970, oreacție laaceastădiviziune aforței de muncăa
determinat, înspecial,tineriidesignerisăincercesăvizualizeze proiectarea, producțiași
comercializareacaunîntregunificat.
Lamijloculsecoluluial XIX-lea,unnumarde designerii englezis-aurevoltatfatăde
interioarele“Grandiloquent”alestiluluiRegency. ÎnEuropa, încapereaaînceputsă-șipiardă
dinimportanțăîncădin evulmediul, întimpcemobiladincamerăadevenitdinceincemai
importantă.SigfriedGiedion(1987) a descrisîndetaliumodulîncareocamerămedievală
eramobilată“niciodatănupăreagoalăchiarșicândnu avea m obilier,cașicumarprinde
viațăprinproporții, materialșiformă”.Untrendcareatratatmobilierulcașicumarfifost
cameraînsinea atinsapogeulînperioada Regency(aproximativ1811–1830).Scăderea

8semnificațieicamereicaspațiuafostrecunoscutănumaiînsecolulal XX-leadecătre
arhitecțiișidesigneriiBauhausului,cândaurăspunsprinproiectarea de mobilierfoarte
simplu,reducționist, pentru aîndrepta atențiacătresemnificațiacamerei.
InAnglia,HenryCole a aspiratsăinfluențezedesignulaplicateducaționalprin
publicaresamodestășiscurtă,“TheJournalofDesign”,carea apărutîntreanii1849și1852.
Lucrarea luiCole afostaxatăpe aspectele practiceșifuncționale aledesignului,considerând
căelementelecaresuntreprezentativeși decorativeartrebuisăfiesecundare.Cole a propus,
deasemenea,organizareauneimari expozițiilaLondra, undetuturornațiunilorliseva da
șansasăprezinteprodusele lorvariate.La bazaconceptului săuastatideea de"învațăsăvezi,
vazândprincomparare",careafostpreluatădegermanulWerkbundînsecolulal XX-lea.
Fiind oepocăde noimaterialesitehnologii,fonta,oțelulșicimentulnumai erau
produseînatelieredemicidimensiune, întreprinderileindustrialemecanizateînlocuind
modelele deproducțiemaivechi. Robinetele automate,motoarelecu aburi,tâmplăria
industrialășimetodeledeconstrucție prefabricate autransformatîntotalitatecondițiile de
viațășidemuncă.Adevarații părințiaidesignuluiaufostcontemporanicurevoluția
industrială:GottfriedSemper,JohnRuskinsiWilliamMorris,cașiHenryCole,au
reacționatîmpotrivasuperficialitățiiînfățișatăde noile produseindustriale.
ArhitectulgermanGottfriedSempera emigratîn1849pentru asolicita azilpoliticîn
Anglia, unde a luptatpentrureforma activitățilorde designindustrial,susținândcăforma
trebuiesăfie adecvatăfuncției, materialuluișiprocesuluidefabricație.GottfriedSempera
lucratîmpreunăcuHenryCole laMareaExpoziție din1851și apredatlanouașcoalăde
desen dinLondra.Lasfârșitulsecoluluial XX-lea,ideile luiGottfriedSemperau exercitato
puternicăinfluențăasupramișcăriigermanedearteșimeserii,carea plasatșifuncțiainițială
aobiectuluiînprim-plan.
JohnRuskin,istoricșifilozofde artă, aîncercatsărevitalizezemetodelede producție
medievaleîntr-ocontramișcarearevoluției industriale.Producțiade artizanat,arputeacrea
condițiidetraimai bune pentrumuncitorișiarreprezenta ocontraponderepentrulumea

9saracă'estetic'a mașinilor.
WilliamMorrisafondat“Morris,Marshall,Faulkner&Company” în1861,cu
scopuldearevigora arteleșimeșteșugurile.Mișcarea britanicăde arteșimeseriicares-a
formatînjurulluiWilliamMorrisa lucratpentrureformasocialășipentruîntinerirea
stilului.Revocânddiviziuneamunciișireuninddesignulcu productia,mișcareași-a
îndreptatenergiile înspecialîmpotriva esteticiimașinii, darafostîmpiedicatăde evoluțiile
industrialetumultoasedin adouajumatateasecoluluial XIX-lea.
“Figura1.1.Un exemp lu tipic din această fază ini țială a designului este mașina de cusut Singer, a cărei volum anual de
producțiea depășit 400,000 până în 1879 ”
Înaceastăperioadăa apărutscaunulcurbatalfrațilorThonet, prima datăîn
GermaniașimaiapoiînAustria.Metodalorde aburirealemnuluipentru afipliabil afost
patentatăla Viena și adevenitbazasuccesuluila nivelmondial.Acestescauneeraudeja
prezentatelaMareaExpozitie din1851,Londra.Principiilestandardizarii(folosinddoaro
micăgamădecomponenteidentice)șiproducțiaînmasăau duslamicșorarea limbajuluide
formă.ScaunelefrațilorThonetsîncorporeazăocheieimportantăa designului–volumul
marede producțiecu esteticareducționistă–careurmasărămânăîntrend ascendent în
aceastăformăpânăînanii1970.Sespunecăcincizecidemilioanede unități din “ScaunNr.

1014”aufostfacutepânăînanul1930.
“Figura1.2.Scaunul curbat al fra ților Thonet ”
Mișcărinoiau aparutinEuropaspresfârșitulsecoluluialXIX-lea:
ArtNouveauînFranta
JugendstilînGermania
ModernStyle înAnglia
SecessionStyle înAustria
Susținătorulacesteimișcări,belgianulHenryvande Velde,acreatmobilier,
implementărișiinterioare, darideiledereformăsocialăformulatede WilliamMorrisaufost
uitate.Totceeaceaveaucei doiîncomuneraurenașterea artelorșimeșteșugurilor,Vande
Veldeafostunelitistșiunindividualist.

11ÎnAustria, JosefHoffmann, JosefOlbrichșiOttoWagners-aualăturatîmpreună
pentru aforma“Secesiunea Vieneză”,constituindungrupde artiștialecărorlucrări
prezentauînmodproeminentornamentegeometriceșiunlimbajredusdeformă.
1.3STUDIU PRIVIND ISTORIA JUCĂRIILOR
Studiul serios al istoriei jucăriilor a înc eput în jurul anului 1900. Î n ultimele d ecenii ale
secolului al XIX -leaa început un interes serios în dezvoltarea copilului, împreună cu
“Mișcarea pentru Studierea Copilului ”. Pe măsură ce copiii au început să primească o aten ție
deosebită ,accesoriile cele mai importante din via țalor, cum ar f i jucăriile, au ajuns în centrul
atenției.
Există mai multe căi spre studiul istoric al obiectelor de artă decorativă . În mod
frecvent, o clasă de obiecte apare pe piață ca un “bric-a-brae”,aceastaprovoac ă interesul
colecționarilor. Atuncicând obiectele de artă decorativă sunt distan țate de utilizarea lor inițială
și de utilizatori (fiind îndepărtate din context și izolate în muzee) devin interesante. Cu toate
acestea, în cazul jucăriilor, se pare că a fost un interes pentru utilizatorii lor direcți, copii, care
au dus la o mai mare studiere a acestora .
Istoricii s -au concentrat apoi pe joc și pe jocuri, precum și pe jucării. Roger Caillois,
unul dintre cei mai distinsi studen ți ai jocurilor, a fost de părere că “de mult timp studiul
jocurilor a fost cu m ult mai greu decât studiul jucăriilor”. Aten ția sa concentrat asupra
instrumentelor sau accesoriilor jocurilor , decât asupra naturii, caracterului, legilor, instinctelor
pe care le implică sau satisfac țiilor pe care le asigură.
Jocurile pentru copii au f ost un fenomen suficient de vizibil pentru a deveni un trofeu
iconografic în arta occidentală destul de devreme. Pictura lui Pieter Brueghel, “Jocurile
copiilor ”(1560), a cum în Muzeul Kunsthistorisches (Viena), este cea mai cunoscută
reprezentare pictural ă. Conturile verbale ale jocurilor au fost suficiente până în 1761 pentru a
susține prima bibliografie pe această temă de către Heinrich Jonathan Clodius. Folcloristii s -au
angajat în colectarea serioasă a jocurilor pentru copii în prima parte a s ecolului al
nouăsprezecelea șiîn ultimul trimestru al secolului, dezvoltarea științifică a ajuns la vârf.

12Studiile seminare și definitive au fost publicate în această perioadă pentru țări precum
Germania, Rusia, Ungaria, Norvegia și Danemarca. Într -oanumită măsur ă,istoricii au fost
restricționați deoarece nu existau colecții de jucării private sau muzeale, care ar fi putut
furniza dovezi de bază.
În primele sale zile, Muzeul de Sud Kensington avea câteva jucării aflate în expunere.
Ei au fost în "Muzeul Educa ției", una dintre colec țiile “Motley” care au intrat în "Brompton
Boilers" în 1857 pentru a se alătura colec țiilor decorativeart atunci când acestea s -au mutat de
la Marlborough House. Muzeul Educa ției a fost un fel de centru de resurse, care prezintă
echipame nte educa ționale contemporane, care includeau "jucării instructive". Muzeul
Educației a dispărut în cele din urmă , dar un supravie țuitor extraordinar a fost o casă de păpuș i
din Nuremberg din 1673, care a venit în cele din urmă la Bethnal Green, unde, din punct de
vedere al vârstei și prestigiului, Muzeul de Copilărie (Museum of Childhood) este cel mai
prețios exponat.
Originea Muzeului C opilăriei (Museum of Childhood)
Muzeul Bethnal Green a fost deschis în 1872, ca ramură a Muzeului South Kensington.
Afăcutparte din “Brompton Boilers ”, prima clădire temporară a Muzeului South Kensington,
care a fost reamenajată pe site -ul East End. În 1974, Muzeul Bethnal Green a fost relansat ca
Muzeu al Copilăriei (Museum of Childhood). În anii care au urmat, a găzduit o colecție de
locuri de muncă permanente și temporare și nu a dezvoltat o disciplină specializată.
Lucrurile au început să se transforme spre bine în anii 1920, când Arthur Sabin era
curator. La începutul secolului, Muzeul South Kensington (care anterior găzduia colec ții largi
și, într-adevăr, bogate) a fost reorganizat ca un muzeu de artă și a fost redenumit “Victoria and
Albert”. Arthur Sabin a observat că mul țimea copiilor din East End “a venit aici și a rătăcit
nevăzută, plictisită și uneori zgomotoasă ”și urmând exemplul “Victoria and Albert” a început
să construiască o colec ție permanentă de jucării.
Domeniul de interes al “Victoria and Albert” este de obicei definit ca obiecte in care
sunt combinate calită țile de utilitate si estetică, patrulează o z onă de frontieră undeva între artă

13și tehnologie. De la început, activitatea de colectare a “Victoria and Albert” a fost influen țată
atât de interesul pentru utilită ți, cât și de comerțul care a dat naștere marilor Expoziții
Internaționale și tendințelor c ontemporane în colectarea de antichită ți. V & A a devenit mare
și, deși nu a reușit niciodată să obțină prestigiul unui muzeu "Fine Arts", el și -a stabilit
propriul canon de artefacte acceptabile (lucrarea de aur a renascentistului, menierierul fran cez
dinsecolul al XVIII -lea, tapiserii medievale).
După cel de -al doilea război mondial, succesorul lui Sabin, Montague Weekley, a
reușit să își îmbunătățească treptat poziția. Argumentând că Bethnal Green ar trebui să se
implice în mod activ, deoarece "cred că este deosebit de important să evităm impresia
colecțiilor statice din secțiunea pentru copii", el a fost de obicei capabil să meargă direct la
director pentru autorizare. Atitudinile lordice ale South Kensington au lucrat acum în avantajul
său. Departament ul de textile nu mai dorea să "înregistreze" păpu șile destinate Bethnal Green,
astfel încât Bethnal Green avea acum dreptul să le de țină, un precedent pe care Weekley l -a
ratificat rapid într -un dosar oficial . El a putut să în țeleagă cu ușurință că jucări ile de colectare
ar putea avea propriile standarde, în remarci precum: "foarte mult tipul de jucărie antică pe
care ar trebui să o păstrăm aici"; "Orice jucărie din secolul al XIX -lea, purtând o dată și un
brevet de inven ție, este ceva ce ar trebui să fie, în mod automat, acceptat pentru Bethnal
Green".
Muzeul Bethnal Green a rămas în deceniile postbelice un muzeudiferit, prezentând,
printre altele, armuri japoneze, rochii de mireasă, mătase Spitalfields și artă decorativă
europeană din secolul al XIX -lea,dar "Secțiunea pentru copii" din 1974, a făcut ca muzeul să
se dedice de acum încolo copilăriei. Elizabeth Aslin (primul director al muzeului relansat) , a
fost specialist în artele decorative din secolul al XIX -lea, cel mai bine cunoscut pentru
publicațiile sale despre Art Nouveau.
În momentul în care devenise Muzeul Copilăriei , era necesar ca muzeul să examineze
și să absoarbă în mod conștient munca deja făcută în istoria jucăriilor și să le conecteze î n
viața intelectuală construită la “Victoria and Alb ert”.

14CAPITOLUL II-PRELUCRAREA LEMNULUI
2.1.SISTEME DE GRAVARE ȘI TĂIERE
Grupul Tr odat Trotec -sisteme de gravare și tăiere cu laser
Profilul Companiei
Trotec a fost format în 1997 de la o ramură de cercetare din Trodat și de atunci a
devenit lider mondial în domeniul tehnologiei laser. Ca parte a Grupului Trodat Trotec, Trotec
dezvoltă, produce și comercializează sisteme laser pentru marcare, tăiere și gravare, precum și
pentru gravarea materialelor. Trotec stabile ște noi standarde, servește cl ienți în peste 90 de
țări.
În anul 2015, cifra de afaceri a producătorul ui laser din Austria pentru prima dată a
depă șit 100 de milioane de euro. Producătorul de sisteme laser de înaltă tehnologie se bazează
pe extinderea continuă a performan ței sale tehno logice și pe orientarea consecventă a
clienților. Personalul de teren este calificat și continuu instruit de Academia I nternă. Cu 17
filiale de vânzări, Trotec est e activ la nivel international, c ota de export este de 97%.
Fiabilitate prin design
Sistemele Trotec sunt cele mai rapide și mai prod uctive ma șini laser de pe piață, prin
prelucrarea la o viteză maximă de 3,55 m/se cși o accelerație de 5g, este proiectat pentru a
crește eficiența de producție. Datorită construcției închise, componentele esențial e sunt
protejate de murdărie și praf, acestaeste motivul pentru care poate funcționa fără nici o cerință

15de întreținere și curățare. Toate dimensiunile platformelor de la 610 x 305 mm până la 1000 x
610 mm sunt disponibile cu o sursă de CO2, o fibră sau c hiar ambele surse laser într -un singur
sistem las er. Funcția brevetată oferă posibi lități nesfârșite de aplicare, s e pot utiliza ambele
surse laser într -o singură opera ție fără a trebui să se schimbe manual sursa de la ser, lentilele
sau focalizarea.
Productivitatea prin design
Viteza maximă de gravare
Prin prelucrare la viteza maxima de 3 ,55 m/sec și accelerația de 5 g, sistemele laser sunt
proiectate să mărească capacitatea de produc ție.
Zona de lucru optimizată
Platformele sunt optimizate pentru a se po trivi dime nsiunilor materialelor standard , se
utilizează mai multe semifabricate standard pe masă șiutilizează suprafața totală de lucru.
InPack Technology ™
Pentru o gravare și o tăiere de î naltă calitate, func țiaaxei este cea mai importantă, axa
este p rotejată de tehnologia InPack ™. În consecin ță, componentele de ghidare sunt perfect
protejate împotriva prafului, acest lucru garantează ani de procesare fără probleme chiar și în
condiții de utilizare intensivă.
Flexibilitate prin design
Flexx Technolog y ™
Masinile laser sunt echipate cu un laser CO2 și cu laser clasic. În funcție de material,
cele două surse laser sunt activate alternative, f uncția brevetată permite efectuarea mai multor
aplicațiiîntr-un singur pas de proces.
Concept de masă multifunc țională

16În funcție de aplicație, masa de lucru ideală esteselec tatăși schimbată ușor și rapid, se
poate alege între o masă de gr avare sau de tăiere, o masă de aluminiu sau acrilic de și o masă
de tip fagure.
Utilizabilitatea prin design
Software-ul laser JobControl®
Software-ul laser Trotec vă sprijină perfect în manipularea lucrărilor de gravare și
tăiere. O varietate de func ții utile și i nteligente fac munca mai u șoarăde ex. Comunicare
bidirecțională, Calculator al timpului de lucru sau aplicația iOS App Trotec Laser Remote.
Acces usor
Configurarea lucrărilor cu laser este rapidă. Încărcarea și descărcarea unor piese chiar
grele și voluminoase sau schimbarea meselor este comodă datorită capacului fron tal deta șabil
de 180 de grade fără bare frontale, î nplus față de accesul ușor, cabinetul de mașini cu laser
organizat le face mai productive.
Vizualizare interioară
Datorită designului transparent al capacului superior se poate vizualiza întregul dulap.
Iluminare a cu LED -uri asigură o vizibilitate uniformă a zonei de lucru, ace st lucru duce la o
setare mai rapidă a lucrărilor de gravare și tăiere.

17“Figura 2.1Sistemul de tăiere laser model Speedy 400 ”
Inventables -sistemede gravare si taiere pe ma șină CNC
Fondatorul și CEOInventables:
Zach Kaplan este fondator și CEO al “Inventables ”, magazin ul de hardware pentru
designer, Inventables vinde ma șini și consumabile pentru producția personalizată pentru a face
produse, de la bijuterii la mobilier.
Kaplan a vorbit despre dezvo ltarea de produse și inovații pentru publicul larg la
conferințe din întreaga lume , printre care Conferin ța Tehnologică de Divertisment și Design
(TED), Conferin ța Națională a Designerilor Societății A mericane de Industrie (IDSA),
Expoziția Națională de Plastice și Conferin ța internațională Housewares Spectacol.
În 2006 a fost onorat de către Muzeul de Știință și Industrie din Chicago ca Leonardo
da Vinci modern și se află în prezent în comitetul consultativ pentru expoziția “Fast Forward ”
și membru al con siliului de administra ție al “Laboratorului Tinkering ” al Muzeului Copiilor .

18Înainte de Inventables, a creat Lever Works, o aplica ție web personalizată și o
companie de găzduire pe care a vândut -o companiei Leo Media, o firmă multimedia, în 2001.
Este licențiat în Inginerie Mecanică la Universitatea din Illinois.
Elementele de bază
În timp ce este similară în principal cu multe alte instrumente de fabricare digitală,
cum ar fi imprimantele 3D sau tăietoarele cu laser, construirea de elemente pe sistemele d e
gravare și tăiere Carvey nu este la fel de simplă ca introducerea unui fi șier într-un program.
Înainte de a sculpta pe o ma șină CNC rotativă, trebuie să se ia în considerare materialul , tipul
defreză,precum și modul în care materialul este fixat pe s uprafața de susținere . La proiectarea
modelului de bază care urmează a fi tăiat și la crearea propriilor căi de tăiere trebuie să se țină
cont întotdeauna de eventualele considerente practice care vin cu un sistem fizic de sculptură ,
cu un cap de tăiere în m ișcare.
Proiectarea
Încontextul sculptării 3D, desenul tehnic poate lua forma unui fi șier vectorial 2 –
dimension al sau a unui fi șier 3D de natură solidă. La fel ca un desen tehnic, un fi șier de design
digital con ține foarte puține informații despre modul în care partea reală va fi prod usă de o
mașină, a cest lucru permite ca un singur model să fie fabricat în orice fel, î n funcție de bit,
material etc . Mașina are câteva capacități limitate de editare a vectorului, precum și unele
aplicații foarte utile pent rucrearea deunelte, dar pentru munca generală, un program dedicat
este ideal, orice program CAD capabil să exporte un fi șier .stl mesh va func ționapentru
designul 3D.
Generarea CAM / Generarea de scule
După elaorarea proiectului de bază trebuie folosit un program pentru a determina
modul în care designul va fi interpretat în timpul tăierii . Pentru a face acest lucr u trebuie să
știm ce fel de caracteristici vom folosi la tăiere, precum și ratele de alimentare adecvate și

19adâncimile de t ăiere, care sunt p otrivite pentru materialul tăi at.Șablonul face ca procesul de
selectare a ratei de alimentare și adâncimea de trecere să fie relativ simplă , cu valori sugerate
pentru diferite materiale.
Lucrul cu materialele
Se poate folosi o gamă vastă de materiale, in clusiv lemn, materiale plastice și unele
metale neferoase ,dacă se respectă procedurile corespunzătoare. Fiecare material neceită o
tăierediferit ăși va necesita o rată de alimentar e diferită și o adâncime diferită .
Materiale aprobate oficial pentru uti lizare pe CNC:
• ABS
• Acril
• HDPE
• Pădurii din lemn natural și lemnos din orice specie de lemn natural
•Aluminiu
• Corian
• Delrin
• PVC expandat
• Spumă prelucrată
• Ceară prelucrată
Curățarea și întreținerea
Sistemul nu dispune de un sistem de colec tarea prafului, iar zona de construc țieeste
curățată după fiecare lucrare, se poate utiliza o perie pentru a îndepărta praful și șpanul de pe

20colțurile greu accesibile (ulterior se aspiră) . Nu se utilizează agenți de curățare lichizi sau
solvenți pentru a curăța, acest lucru poate deteriora aparatul.
“Figura2.2. Mașina CNC cu dimensiuni lea mesei de lucru ”
2.2.FIBRA DE DENSITATE MEDIE
Fibra de densitate medie (MDF) a fost dezvoltată în Statele Unite și, din 1973, a fost
produsă în Europa, unde a re alizat un progres eficace abia în anii 1990, est e fabricat folosind
procesuluscat în care fibrele lemnoase sunt amestecate cu ra șini și presate în stare uscată.
Inițial, industria mobilei a prelucrat MDF ca o alternativă la pa nourile din lemn masiv.
Pânăla sfârșitul anului 2004, capacitatea totală de producție a Europei era de aproximativ 11,9
milioane m³ pe an.
Prelucrare
Pentru prelucrarea MDF -ului, sețineseama de posibilele varia ții dimensionale care pot
fi cauzate de modificare a umidită ții. Stabili tatea dimensională a MDF -ului poate fi ob ținută
prin tratare și prelucrare la un con ținut de umiditate care aproximează un nivel de echilibru a
acesteia.Acest con ținut de umiditate echilibrat depinde în principal de umiditatea relativă și de
temperatura m ediului în care materialul este prelucrat.

21Tăierea:
MDF-ulse taieatât manual, cât și prinintermediul ma șinilor , fără ca materialul să se
despice sau fibrele să fie rupte din panou. Pentru tăierea manuală se utilizează un ferăstrău cu
dinți fini, în timp ce pentru fe răstrăul mecanic se folosesc lamele de ferăstrău utilizate în mod
normal pentru plăci aglomerate.
Pentru forme și modele complicate, se utilizează fascicule cu laser de mare putere, cu
condiția ca fragm entele arse (pete de foc) să se îndepărt ezeprinșlefuire.
Pe ba za cercetărilor și a experimentelor, se fac o serie de recomandări generale atât
pentru a ob ține suprafețe netede și muchii tăiate, cât și pentru a prelungi durata de viață a
uneltelor.
Găurire:
Pentru găurirea panourilor MDF, fora jelor standard șia vitezei de aprox. 3500 rot/min,
se folosesc burghie de înaltă calitate cu o acumulare limitată de material pe partea din spate.
Pentru a împiedica ruperea materialului pe partea din spate în cazul orifici ilor
perforate, se aspiră jumătate din adâncimea orificiilo r din ambele păr ți ale panoului (oatenție
deosebită trebuie acordată forajului jumătă ților de gaură într -o linie perfect dreaptă ).
Profilare:
Aproape orice p rofil MDF poate fi fasonat, se obțineun finisaj extrem de lustruit, c are
permite reducerea la minimum a măcinării și a aplicării unui material de umplere a porilor.
Pentru profilele r igideși ascuțite, se utilizează instrumente din metale dure (HM).
Pentru seriile mari, se utilizează instrumente de tăiere cu diamant policri stalin (PCD),
deoarece permite ob ținerea unui timp de lucru de 30 până la 50 de ori mai mare decât cel al
uneltelor conven ționale din metal.

22Profilele simple au avantajul că sunt u șor de șlefuit și necesită pregătire simplăpentru
finisarea finală. Muchiil e ușor curbate sunt mai bine acoperite cu vopsea sau lac și, prin
urmare, vor oferi o reziste nță mai mare la impact .
Tăiere cu laser:
Decuparea cu laser a MDF -ului este o tehnică nouă, eficientă, care, spre deosebire de
tehnicile conven ționale, permite tă ierea unor grosimi mici cu o mare precizie și calitate.
Spredeosebire de uneltele mecanice obi șnuite, laserul funcționează fără contact, ceea
ce îl face practic lipsit de uzură.
Beneficiile tăierii cu laser sunt:
• Viteză mare de tăiere
• Eficiență ridic ată-pierderea minimă a materialului
• Ideal pentru prototipuri de produc ție
• Permite tăierea în cantită ți mici, medii și mari
Datorită procesului termic cu laser, muchiile tăiate cu laser ale MDF -uluivor fi
carbonizate , cu cât panoul MDF este mai gros, cu atât este mai pronun țat acest fenomen.
Șlefuirea:
Calitatea finisajului depinde în mare măsură de pregătirea suprafe ței, în special la
nivelul marginilor.
La sfârșitul procesului de producție, partea superioară și inferioară a panourilor MDF
este mai întâi calibrată cu granula ție 60 sau 80, urmată de finisare fină pe bază de șlefuire cu
granulație100și 150. Suprafața astfel obținută este adecvată pentru majoritatea finisajelor
cum ar fi lipirea cu furnir sau presarea cu folie de plastic.

23Pentru șlefuirea fină, sunt recomandate curele d eșlefuit cu carbură de siliciu, c urelele
deșlefuit din oxid de aluminiu tind să se tocească mai rapid, reducând eficacitatea lor.
Marginile profilate sau canelurile măcin ate pot fi de asemenea șlefuite, c u cât este ma i
mare calitatea opera țiunii-tăierea sau frezarea –cu atât va fi necesară o mai pu țină șlefu ire.
Atunci când se șlefuiește cu granulație între 150 și 240, fibrele în poziție verticală și neregulile
create în timpul măcinării sunt îndepărtate pentru a pr eveni umplerea și marcarea f ibrelor
atunci când se aplică un strat de lac.
Avantajele utilizarii MDF -ului:
• Este dens, plat și rigid, nu are noduri și este ușor de prelucrat.
• Pentru că este constituită din particule fine ,suprafața sa este foarte nete dășipoate fi
vopsită.
• Deoarece MDF nu are granula ție, poate fi t ăiat, forat, prelucrat fără deteriorarea
suprafeței.
• MDF-ul poate fi dibluit, iar rosturile tradi ționale din lemn pot fi chiar tăiate.
Uleiurile, vopselele și lacurile pe bază de apă pot fi utilizate pe MDF.
• MDF este un substrat excelent pentru furnir.
Dezavantajele utilizarii MDF -ului:
• Datorită faptului că MDF con ține unun nivel de adeziv ridicat , muchiile de tăiere ale
uneltelorse vor bloca foarte repede.
• MDF-ulse va despica d acă se înțepă sau se înșurubează în margine. Șuruburile nu
trebuie să fie mai aproape de 40 mm de la capăt.
• Mai greu decât placajul sau PAL -ul.

24• Ureea formaldehidă este întotdeauna eliberată lent de la suprafa ța MDF-ului.
MDF-ul poate fi periculos de utilizat dacă nu sunt luate măsuri de siguran ță corecte,
conține o substanță numită uree formaldehidă, care poate fi eliberată din material prin tăiere și
șlefuire.
2.3.ADEZIVI ȘI MATERIALE DE FINISARE PENTRU LEMN
Adezivi pentru prelucrarea lemnului:
Deși există aproximativ 1500 de produse ad ezive fabricate , mai puțin de o duzină sunt
potrivitepentru prelucrarea lemnului. Este util să seînțeleagă puțin despre conținutul chimic al
lemnului și despre modul în care un adeziv interacționează cu aceste co mponente în timpul
procesului de lipire. Lemnul este un amestec complex de substan țe chimice organice și apă.
Aproximativ 95% dintr -o placă con ține celuloză, hemiceluloză și lignină, care
formează matricea structurală a lemnului și îi conferă rigiditate, r ezistență și elasticitate.
Celelalte cinci procente din lemnul uscat sunt taninuri, uleiuri esen țiale, rășini, gume, coloranți
și zaharuri. Acest amestec chimic de extracte este responsabil pentru mirosul lemnului,
rezistența la culoare și rezistența la de scompunere. Din păcate, extrac ția în unele păduri de
rășinoase, cum ar fi tecul și lemnul de trandafir, pot interfera cu procesul de lipire.
Odată ce un adeziv este aplicat pe suprafe țele adiacente ale lemnului și piesele sunt
strânse, elementele structur ale ale lemnului sunt legate între ele prin procesul de lipire. Mai
întâi, adezivul lichid este absorbit în lemn și moleculele sale de polimeri se amestecă cu f ibrele
structurale ale acestuia, a poi, moleculele de polimer ale adezivului se îmbină sau se adu nă,
înconjoară fibrele structurale și se întăresc, blocând mecanic fibrele.
Elementele de lipire termorezistente, cum ar fi epoxidul, formald ehida și resorcinolul,
se usuc ă printr-o reacție chimică, de obicei după ce au fost amestecate , în timp ce adezivii
termoplastici, cum ar fi cle iurile galbene și albe se usuc ă prin evaporare. Odată ce fiecare tip

25de adeziv este uscat, stratul sub țire al adezivului întărit dintre cele două suprafețe de lemn
acționează ca o punte care ține placile împreună.
Tipuri de ad ezivi
Acetatde polivinil
Cleiurile de culoare albă și galbenă sunt, probabil, cele mai adesea și cele mai populare
cleiuri utilizat e în prelucrarea lemnului . Ambele sunt adezivi de polivinil acetat (PVA) care
vin în trei soiuri principale: ră șină alifatic ă galbenă, adeziv alb sau artizanal și emulsie PVA
reticulată. Toate acestea au un set echilibrat de proprietă ți, ceea ce le fac ide ale pentru lipirea
lemnului, suntușor de folosit , se curăță rapid cu apă, sunt netoxice și se lucrează cu eleîn cele
mai multe situații de lipire a lemnul ui.
Cu toate acestea, adezivii PVA au o rezisten ță slabă la alunecare și nu trebuie utilizați
niciodată în ansambluri structurale, cum ar fi grinzile portante, fără o formă de fixare
mecanică, cum ar fi cuie sau șuruburi.
Resorcinol și uree formaldehidă :
Uree formaldehidă și adezivi resorcinol formaldehidă sunt cele mai frecvent utilizate
pentru lipirea lemnului atunci când sunt necesare legături puternice, rezistente la căldură și
apă. Uree formaldehidă (UF) este sub for mă depulbere. Pulberea este un amestec de ră șini
uscateși agenți de întărire care, dacă sunt păstrați uscați, vor rămâne depozitați la nesfârșit. Se
adaugă apă pentru a dizolva substan țele chimice și pentru a activa adezivul.
Durata de via ță a amestecul ui este relativ lungă, dar vâscozitatea cleiului ac tiv cre ște
încet. Odată întărit, adezivii UF produc legături structurale, iar liniile de culoare gălbuie sunt
greu de observat chiar și pe culoarea deschisă a lemnului. Grinzile interioare portante și
panourile din placaj de lemn de esen ță tare sunt adesea lipite cu adezivi UF. Cu toate acestea,
nu este 100% impermeabil.

26Resorcinol formaldehidă sau adezivi RF au rezisten ță ridicată, rezistență excepțională
la solvenți și, atunci când se vindecă în mod cores punzător, vor rezista imersiei prelungite.
În apă, făcându -le perfecte pentru aplica ții marine. Amestecurile RF este formată din
două părți: prima parte este rășina rezorcinol dizolvată în alcool etilic, cealaltă parte conține
parafomaldehidă sub formă de pulbere.
Epoxi:
Cu rezisten ța lor ridicată, o mare capacitate de umplere a golurilor, capacitatea de a se
uni în mod structural cu materialele dificil de lipit și natura impermeabilă, epoxidele sunt cu
siguranță adezivii de înaltă performanță din lumea p relucrării lemnului. Epoxidul constă dintr –
o rășină epoxidică și un întăritor de amină. În mod obișnuit, părțile egale ale rășinii și
întăritorului sunt amestecate pentru a activa adezivul și pentru a începe procesul de întărire,
care func ționează mai degr abă prin reac ția chimică decât prin evaporarea solventului.
Proporțiile precise ale amestecului sunt destul de importante, prea multă componentă va afecta
negativ rezisten ța la lipire.
Finisaje și umpluturi:
Există multe finisaje, fiecare dintre ele având puncte forte și puncte slabe. Acestea
variază în ceea ce prive ște ușurința de aplicare, rezistența la apă, rezistența la sol, rezistența la
murdărie, toxicitatea la suprafa ță, durabilitatea, luciul și ușurinta de reparare. Cele mai
frecvent utilizate fini saje sunt uleiurile, lacurile și uretanul, a mestecurile de ulei/lac, ceară și
lacurile de ștergere.
Uleiuri:
Două tipuri de ulei sunt fol osite pentru a finisare : ulei de in, presat din semin țe de in și
ulei de tung (cunoscut și sub denumirea de ulei de lem n din China), care provine din nuca
copacului tung. De și uleiul tung are originea în China, o mare parte din acesta este acum
exportat din America de Sud. Uleiul de tung este superior uleiului din semin țe de in, cu o
rezistență mai mare la apă și o tendinț ă mai redusă spre îngalbenire în timp.

27În cele mai pure forme, aceste uleiuri se usucă încet și rămân relativ moi. Pentru a le
usca mai repede ele sunt adesea tratate cu căldură și/sau aditivi în procesul de fabricație.
Avantajele finisajelor cu ulei:
•Ușor de aplicat, aplicare lemn pe lemn , posibilitatea ștergerii excesuli.
• Aspect -aplicat corect, uleiul se usucă în lemn, nu pe partea superioară a acestuia. Absen ța
acumulării de suprafa ță conferă l emnului o imediată vizibilitate.
• Ușurința de re parare-petele și zgârieturile pot fi șlefuite și refolosite fără îndepărtarea
întregii suprafe țe. Cu toate acestea, pe lemnul care își schimbă culoarea datorită oxidării sau
expunerii la lumina soarelui, în loc proaspăt șlefuit va rămâne o culoare diferită pentru o
perioadă îndelungată.
Dezavantajul finisajelor cu ulei:
• Protecție relativ redusă împotriva lichidelor, umidității și zgârieturilor.
• Multe straturi sunt necesare pent ru a dezvolta o acumulare perfect ă.
• Uleiul umed poate curge din pori timp și există riscul usucăriiîn pete strălucitoare.
Lacuri și Uretan:
Lacurile sunt acoperiri de suprafa ță realizate în mod tradițional din ulei de gătit, rășină
și combinarea amestecului cu spirtoase minerale mai subțiri. Lacurile moderne înlocuiesc de
obicei ră șina alchidică sintetică pentru rășina naturală. Uretanul este foarte asemănător lacului,
cu excepția faptului că acesta conține o anumită proporție de rășină poliuretanică.
Rezistența excelentă la solvenți de apă si umezeală, precum si protecț ia laabraziune,
fac ca lacul să fie un finisaj ideal pen tru utilizarea în mediul marin și în aer liber.

28Amestecuri de ulei/lacuri:
Amestecurile de ulei șilac sunt aplicate ca și uleiul, dar se usucă mai repede și mai
greu cu mai pu ține straturi necesare p entru a obține un finisaj perfect .
Deși acestea nu sunt nici pe departe la fel de protejate ca straturile groase de lacuri
drepte, amestecurile de uleiuri șilacuri oferă în mod definitiv o rezisten ță mai bună la
umiditate și lichid decât uleiul singur.
Dezavantajele amestecurilor de uleiuri șilacuri sunt cele mai mari, deoarece apa le
penetrează cu ușurință, rezultatele pot determina decolorarea finisajului și modificarea texturii
în lemn.
Ceara:
Ceara este, în general, utilizată ca o acoperire în raport c u alte finisaje, decât ca o
finisare primară. Nu oferă protec ție prea mult ă, dar poate îmbunătă ți aspectul. Ceara obișnuită
folosită pe include parafină, carnaubă și cearăde alb ine. Cele mai multe finisaje pe bază
vopseacomercializate includ ceruri, ames tecate cu solvent pentru a le face suficient de moi
pentru o aplicare u șoară.
Lacuri de ștergere:
Lacurile de ștergere sunt aplicate ca finisaje de ulei, dar uscate sub formă de coajă de
suprafață subțire. Deoarece ar fi necesare foarte multe aplicații pe ntru a construi o adâncime
suficientă pentru a permi te unei suprafe țe lucioase să fie lustruită în mod uniform, un strat
subțire de vopsea tind esă arate vărgat și ieftin.

29Șelac:
Șelaculeste fabricat din tr-o secreție de gândac de lac, acestaa provenit din Orient și a
fost mult timp finisajul premier pentru mobilierul european fin, dar în general a fost înlocuit cu
lacuri sintetice mai durabile. Șelaculeste de asemenea deterio rat repede de apă sau de alcool,
șelacul natural are o tentă portocalie pe ca re unii producători de mobilă îl simt favorabil
încălzind aspectul pădurilor întunecate.
Lacuri:
Lacurile descriu o familie largă de finisaje sintetice. Acestea includ lacuri mai
tradiționale pe bază de nitroceluloză și noile lacuri pe bază de apă. Lacul este în general
aplicat cu pistoale de pulverizare, iar a șa-numitul "lac de umplutură" este șelacul. Ca și lac de
ștergere și șelac, lacul este un finisaj de suprafață.
Umpluturi:
Porii de lemn cu granula ție deschisă, cum ar fi stejarul și mahonul, tind s ă telegrafice
printr-un finisaj de suprafa ță, în special în lumina reflectată. Cu excepția cazului în care porii
sunt umplu ți înainte, multe straturi de finisaj trebuie aplicate și șlefuite în plan pentru a le
umple înainte de începerea acumulării suprafe ței. Umpluturile sunt paste sau pulberi cu
granulație fină care pot fi colorate pentru a se potrivi cu lemnul.

30CAPITOLUL III -CONCEPTELE PROIECTĂRI I
ASISTATE
3.1.TIPURI DE SISTEME CAD
Programeledeproiectare sunt progra me software inteligentefolositeîn sistemeleCAD
pentruexecutareadedesene. Siste meleCADmodernecombinăfacilitățiledeutilizarea
simbolurilorcu facilitățidedesenare automată adiferitelorsecțiunisauchiarefectuareade
calculepentrudimensionareacorectă a anumitorcomponente.
Integrarea facilitățilordedesenare și proiectareesteextremdeutilă, elimină
intervențiamanuală, implicitreducerea posibilităților deeroare.Până acum, foartemulte
aplicațiipentruproiectaremecanicăși electricăau fost integrate cusistemeCAD.
EVOLUTIA SISTEMELOR CAD:
SistemeleCADau oferitunmareajutorpentruproiectanți,darcerințeleaucrescut
continuu și ast ăzisunttotaldepa șite,pentru afaceunproiecttrebuia ca utililizatorul să
deseneze,p urșisimplu,componentele cuajutorulliniilorșiarcelor.
Instrumentele CAD actuale auobiecte deja create în bazadedate(dispozitive
mecanice, electrice,hidraulice,etc.)șiestesuficientăosimplăselectaredinmeniu și
amplasarealor pe pagină. Conexiunileîntrecomponente (conducte, fire electrice,etc.)sefac
tot prinobiectecreatedejaînmeniu,ceeace face ca vitezadeproiectare să fiecumult mai
mare șiposibilitateaeroriiumane mult mai mică.
Firmelefurnizoare de sistemeCADpunladispoziție librăriisoftwareadecvate pentru
sistemelede operare. Performanțelesistemuluisuntdictatedecomplexitatea șidiversitatea
acestor librării,fiind criteriuldebazăînstabilireaprețului.

31SISTEME CAD:
SistemeCADsepotclasificaînurmătoarelecategoriideaplicațiiinformatice:
Aplicațiipentrumodelaregeometricășidesenareasistatedecalculator(AutoCAD,
Turbocad, KeyCAD, DesignCAD,SolidWorks,etc.);
Aplicațiipentrurezolvareaunorprobleme generaledecalculmatematic(Matlab,
Mathematica,MathCAD,Maple,etc.)sausimularea unor sisteme particulare
descrisedeecuațiidiferențiale(Spice,EMTP);
Aplicațiipentrumode lărinumerice,cuelementfinitsaucufuncțiisimilare(ANSYS,
COSMOS,NASTRA N);
Aplicațiiorientatespreundomeniuparticular(PipeCAD-proiectareainstalațiilor;
AeroCAD-proiectareaconstrucțiiloraeronautice;ArhiCAD-proiectarearhitectonică);
Sistemeintegratedeaplicații(I-DEAS,CATIA,EUCLID,ProEngineerșiSAAP).
INTEGRAREA SISTEMELOR CAE -CAD-CAM:
Înprezent,seurmărește integrarea sistemelor CADcualtetipuridinaceeașifamilie,
cum sunt:
CAE(Computed AidedEngineering)–destinatesimulăriiasistată decalculatora
sistemelorcontinuesaudiscreteșilamodelareacorpurilorșicâmpurilorutilizateîn rezolvarea
ecuațiilorcuderivateparțiale,întâlniteînmecanică,rezistență,mecanica fluidelor,
termotehnicăsaualte domeniiinginerești.
CAM(ComputerAided Manufa cturing)–destinate pro iectăriideprototipuri șiproduse
deserie.

32Înurmaunuiintens efortdestandardizare,atâtsistemele complex e,câtșipărțilelor
componentetindsăfie descriseîntr-unlimbajinformaticunic,indiferentdeetapadeviață a
obiectuluirespectiv,ceeacedetermină tendin țacaceletreiabordăriCAE/CAD/CAMsăse
integrezeînunasingură CIM.
CIM(ComputerIntegrated Manufacturing).
Trebie menționat căînacest context trebuieincluseșipreocupărilemodernede grafică
pecalculator(Computergraphics,3DComputer vision,Geometricmodeling, Solid modeling,
Virtual reality,etc.).
DOMENII DE UTILIZARE A SISTEMELOR CAD:
Arhitectură
ConstrucțiiCivile și Industriale
Industria Aeronautică
Industria de Automobile
IndustriaChimică
Electronică și Electrotehnică
DesignIndustrial
InginerieMecanică
Inginerie Medicală
EXEMPLE DE SISTEME CAD:
SolidWorks(proiectareîndomeniumecanic);
Autodesk 3dsMax(grafică3D);
AutoCAD(folositînarhitectură, geografie,medicină,astronomie,tehnicăetc.);
ArchiCAD (softwarepentrumodelareaclădirilorvirtuale);

33Scad(calcululși proiectareaconstrucțiilordinmetalșibetonarmat);
SolidEdge(softwareCADprodusde SiemensPLMSoftware);
NXCAD(softwareunitarpentru proce sele CAD,CAM,CAEprodusdeSiemens);
AxisVM(programdeelementefinitepentrucalcululstructurilor);
TeklaStructures(modelareastructurilormetaliceîn3D);
12d(software pentru topografie șicadastru);
3.2.PREZENTAREA PROGRAMELOR CAD
PREZENTAREA CELOR MAI UTILIZATE PROGRAME:
Utilizate în industrii precum imprimarea 3D, anima ția, jocurile, arhitectura și designul
industrial, modelele 3D sunt componente esen țiale ale producției digitale. De aceea, alegerea
software-ului corec t de modelare 3D ocupă un loc important , dar găsirea soft ware-ului potrivit
pentru modelarea 3D este dificilă, a cest lucru se datorează diferitelor aspecte și gamei largi de
caracteristici disponibile în aceste aplica ții.
“Figura3.1.Logo Solidworks ”
Solidworks
SolidWorks, este un model solid de proiectare asistată pe calculator (CAD) și software
de modelare 3D (CAE), care rulează pe Microsoft Windows. SolidWorks este dezvoltat și
publicat de Dassault Systèmes. Potrivit editorului, peste 2 milioane de ingineri și designeri la
peste 165.000 de companii au fo losit SolidWorks începând cu 2013.

34Solidworks a fost conceput pentru ogamă mai largă de industrii: este aplicat în
domenii precum designul industrial și ingineria mecanică, în special industria aerospațială,
automobile, construc ții navale, echipamente ind ustriale, arhitectură, precum și sectorul
medical și energetic.
Cași concurentul său Autodesk Inventor, acest software 3D (CAD)are locul său
printre cele mai bune software -uri industriale de modelare 3D. Cu toate acestea, necesită
instruire extinsă pent ru a-și valorifica cel mai mult potențialul, dar și cunoștințe avansate în
inginerie.
“Figura3.2Logo Catia ”
CATIA
CATIA este un acronim pentru Computer Aided Three -Dimensional Interactive
Application. Aplica ția multi-platformă poartă trei roluri: în p rimul rând ca software 3D
(CAD), în al doilea rând ca software de produc ție asistată de calculator (CAM), și în al treilea
rând, ca o suită de software de inginerie asistată de calculator (CAE). Software -ul de modelare
3D este scris în limbajul de programa re C ++ și dezvoltat de compania franceză Dassault
Systèmes. Se aplică în domenii precum proiectarea industrială și ingineria mecanică, în special
în domeniul automobilelor, al construc țiilor navale, al echipamentelor industriale și al
arhitecturii.
Simila r cu cel al concurentului Autodesk Inventor, CATIA nu numai că necesită o
pregătire extensivă pentru a -și valorifica cel mai mult potențialul, dar și cunoștințe avansate în
domeniul ingineriei.

35“Figura3.1.Logo3ds Max”
3ds Max
Clasic printre suitele software de modelare 3D de la Autodesk. Este deosebit de
popular printre dezvoltatorii de jocuri video, arti știi cu efecte vizuale și studiourile de
vizualizare arhitecturală. Sofisticata simulare a particulelor și a luminilo r, motorul de simulare
a pânzei și propriul limbaj de scriere (MAXScript) sunt doar câteva caracteristici cheie, pe
lângă capacită țilesale de modelare 3D. 3ds Max vine cu o arhitectură plugin care este
alimentată în mod continuu de o comunitate vibrantă d e dezvoltatori, p ână la versiunea curentă
(2017), acest software 3D de modelare a fost împăr țit într-o versiune pentru ingineri și
designeri (3ds Max Design) și o versiune pentru artiștii vizuali (3ds Max), care au distribuit
doar func țiile de bază.
În ceea ce prive ște modelarea 3D în sine, 3ds Max este capabil să creeze obiecte
parametrice și organice cu caracteristici de modelare po ligonale și subdiviziuni .
Caracteristicile interesante (în special pentru designeri) sunt instrumentele de modelare bazate
peNURBS.
3ds Max este una dintre cele mai bune solu ții software de modelare 3D existente acolo.
Acestea fiind spuse, caracteristicile de anima ție și inginerie necesită o pregătire îndelungată
pentru a le stăpâni pe deplin.

36“Figura3.4.Logo Autodesk Inven tor”
Inventor
Autodesk Inventor este un software de modelare 3D dezvoltat de Autodesk pentru a
crea prot otipuri digitale . Este utilizat pentru proiectarea mecanică 3D, comunicarea de
proiectare, crearea de instrumente și simularea produselor. Acesta perm ite utilizatorilor să
producă modele 3D precise pentru a ajuta la proiectarea, vizualizarea și simularea produselor
înainte de a fi construite.
Cași concurenții săi Solidworks și CATIA, Inventor este o piesă extrem de avansată
de software de modelare 3D, care nu necesită doar o pregătire extinsă pentru a -și valorifica cât
mai mult poten țialul, dar și cunoștințe avansate în inginerie. Autodesk Inventor este printre
cele mai bune programe de modelare 3D pentru sectorul industrial.

37“Figura3.5.Logo Rhino3D ”
Rhino3D
Rhino3D este un software 3D de modelare utilizat în procesele de proiectare asistată de
calculator (CAD), fabricarea asistată de calculator (CAM), prototiparea rapidă, imprimarea 3D
și ingineria inversă în industrii, inclusiv arhitectura, d esignul industrial, proiectarea
produselor, precum și pentru designul multimedia și grafic.
Geometria acestui software de modelare 3D se bazează pe modelul matematic
NURBS, care se concentrează pe producerea unei reprezentări precise matematice a curbelor
și suprafețelor libere în grafica computer izată . Pe de o parte, acest lucru face ca Rhino3D să
fie instrumentul perfect pentru desenele mecanice, iar pe de altă parte, încetine ște puțin fluxul
de lucru.

38“Figura3.6Logo Autodesk Autocad ”
AutoCAD
AutoCAD este o aplica ție software comercială pentru proiectarea 2D și 3D asistată de
calculator (CAD) și redactare. Este disponibil din 1982 ca aplicație desktop și din 2010 ca
aplicație mobilă, web și cloud, comercializată ca AutoCAD 360.
AutoCAD oferă o gamă largă de caracteristici care îl fac un instrument versatil, care
este utilizat într -o gamă largă de industrii: de către arhitec ți, manageri de proiect, ingineri,
designeri grafici.
În funcție de versiunea AutoCAD pe care o utiliz ați și de cerințele proiec tului,
AutoCAD poate produce rezultate satisfăcătoare pentru începători, pentru a debloca întregul
său poten țial necesită o pregătire extinsă. Ca majoritatea software -ului de modelare 3D de la
Autodesk, AutoCAD este conectat la Print Studio, permi țând accesul facil la imprimanta 3D.
3.3.MODULARITATE
În ultimul deceniu, conceptul de modularitate a atras aten ția inginerilor, cercetătorilor
din management și strategilor corporativi dntr -o serie de industrii. Atunci când un produs sau

39un proces este "modul arizat", elementele de proiectare sunt împăr țite și atribuite modulelor
conform unei arhitecturi sau planuri formale.
Din perspectiva ingineriei, o modulare are în general trei scopuri:
• Pentru a face complexitatea gestionabilă;
• Pentru a permite munca paralelă;
• Pentru a face fa ță nesiguranței viitoare.
Modularitatea permite o incertitudine deoarece elementele particulare ale unui design
modular pot fi modificate după fapt și în moduri neprevăzute, atâta timp cât se respectă
regulile de proiectare. As tfel, într-o arhitectură modulară, noile modele de modu le pot fi
înlocuite cu cele din produc țiile trecute și cu costuri reduse.
Modularitatea în proiectare, produc ție și utilizare:
Există trei tipuri de modularitate de bază:
modularitatea în uz ,
modularitatea în produc ție,
modularitatea în proiectare ,
Un sistem de bunuri este modular în uz dacă cons umatorii pot amesteca și asambla
elemente pentru a veni cu un produs finit care să se potrivească cu gustul și nevoile lor .
Modularitatea în uz permite astfe l personalizarea sistemului în func ție de nevoile și gusturile
utilizatorului final.
Producătorii au folosit modularitatea în produc ție pentru un secol sau mai mult.
Prod ucătorii de ma șini aranjează în mod voit fabricarea componentelor unui automobil în
locuri diferite și aducerea lor împreu nă pentru asamblarea finală ( pot face acest lucru deoarece
au specificat complet și precis modul în care părțile vor interacționa cu vehiculul ).
Specificațiile tehnice ale unei componente (dimensiunile, toleranțele, fun cționalitatea, etc.)
constituie un set de reguli de proiectare pentru fabricile care furnizează piesele. O astfel de
modularitate a procesului este fundamentală pentru produc ția în masă.

40Un sistem complex de inginerie este modular în proiect dacă procesul de proiectare
poate fi împăr țit și distribuit pe module separate, care sunt coordonate de regulile de
proiectare, și nu de consultările în cur s de desfă șurare între proiectanți . Dintre toate
"modularită țile", modularitatea în design este cel mai pu ținînțeleasă și are cele mai interesante
consecințe economice.
Aspecte avantajoase ale designului modular:
Pentru fabrica ție:
Reducerea costurilor de fabrica ție și a timpului de execuție necesar.
Creșterea volumului de producție și ga rantarea unui inventar com plex.
Pentru utilizator:
Scăderea timpului de livrare și reducerea costurilor.
Reducerea costu lui inventarului pentru module de re zervă, ceea ce conduce la
economii de costuri de func ționare.
Beneficiul utilizatorului:
Atașamentele au fost disponibile pent ru toate tipurile.
Funcția mașinii a fost extinsă atunci când a dorit utilizatorul.
Ușurințaschimbului și repararea modulului.
Beneficiul producătorului:
În ciuda volumului de comandă, modulul standardizat a fost produs cu un cost
rezonabil din punct de vedere economic.
Ușurarea planificării și controlului producției împreună cu producția eficientă
din punct de vedere al costurilor.
Îmbunătă țirea capacității de asamblare, datorită fabricării diferitelor tipuri
dintr-un grup de module.

41Principiul modular este o metodă foarte populară în proiectarea automobilelor, a
motoarelor diesel, a aparatelor de uz casnic, a dispozitivelor informatice, a echipamentel or
industriale etc. P redecesorul actualului “modular design” a apărut explicit la începutul anilor
1930 și de atunci tehnologiile aferente au avansat , dezvăluind impactul remarcabil al
principiului modular asupra designului produselor.
Designul modular poate fi clasificat într -un număr considerabil de variante, în func ție
de idee, scopuri, domeniul de aplic areși avantajele a șteptate,iarterminologia modului de
proiectare în sine sa schimbat împreună cu ramifica țiile ierarhice ale semnifica ției sale. De
asemenea, e stedificil ă reprezentarea designul modul ar, cu toate acestea , caracteristicile
esențialereies dinutilizarea modului de proiectare în sfera de fabrica țiecare variază de la
sculă, jig și fixare, până la sistemul de fabricație.
Crearea de noi ansamble de jucării modulare:
După ce a fost stabilit un grup de module, un produs cu specifica țiile dimensionale și
de performan ță necesare, precum și funcționalitatea necesară, poate fi proiectat și fabricat prin
alegereași combinarea părților necesare dintr-un grup predeterminat, î n acest caz, un modul
trebuie să fie standardizat astfel încât să aibă o funcționalitate , inclusiv interschimbabilitatea
cu alte module.
S-au p ăstrat func țiile și principiile de baz ăale modularit ățiișilacrearea n oilor
ansamble :
S-a proiectat un camion inspirat din modelele americane Peterbilt 281 , cele mai multe
părți ale acestui camion sunt interschimbabile și pot tracta remorci , acestea pot transporta
buldozerele, macaralele, excavatoare etc.

42“Figura3.7.Vederea frontală a ansamblului Camion ”
“Figura 3.8. Vederea anterioară a ansamblului Camion ”

43“Figura3.9.Ansamblu Remorcă ”
“Figura3.10.Ansamblu Remorcă ”

44“Figura3.11. Ansamblul de jucării Camion și Remorcă ”
“Figura3.12.Ansamblul Excavator ”

45Biplanul Stearman a fost folosit în antrenament edecătreForțele Aeriene , înainte și în
timpul celui de-al II-lea război mo ndial. Deoarece culoarea originală a avionului a fost galbenă
și atât de mulți studenți au fost speria ți deinstructori în timpul zb orurilor de antrenament, a
preluat porecla Yellow Peril (Pericolul galben).
Acest design utilizează caracteristicile general e ale modelului Sterman 75 și păstrează
tehnicile speci ale deconstrucțieși de prelucrare a fibrei de densitate medie.
“Figura3.2. Ansambul Biplan desfă șurat”

46“Figura3.14. Modelul fizic al ansamblului Biplan ”
“Figura3.15.Modelul fizic al ansamblului Biplan ”

47“Figura3.16. Modelul fizic al ansamblului Biplan ”

48CAPITOLUL IV -STRUCTURA FINANACIARĂ
OPTIMĂ A UNEI FIRME
4.1.OBICETIVUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE AL
SOCIETĂ ȚII
Compania S.C . Seeds S.A. se ocupă cu proiectarea, producerea , promovarea și
comercializarea jucăriilor din lemn ecologice. Jucăriile din lemn produse sunt adresate copiilor
cu vârste între 3 si 12 ani. Țelul nostru este să cream un produs care să folosească în educar ea
copiilor dar și la responsabilizarea părinților în a folosi jucării care pe lângă funcția lor de
bază, sunt prietenoase mediului.
Plecând de la premisa că nu ar trebui doar să lăsam o planetă mai buna pentru copiii
noștri dar și niste copiii mai buni pentru planeta noastră, intentionăm să cream un brand care
este responsabil în munca sa de CSR (corporate social responasbily) și menține o tradiție lungă
în cre șterea unor copiii creativi și resposabili prin tainele jocului.
Viziune
Dedicarea pentru aceas tă cauză vine ca raspuns la o nevoie pe care noile genera ții de
parinți o resimt și din pasiunea pentru creație, și cum poate aceasta să schimbe obiceiuri și să
modeleze alte personalită ți. Ne place să ne numim jucăriile “Seeds” tocmai pentru că
sugerează dorința noastră de a planta o generație mai bună de parinți printr -o generație mai
bună de copii.
Structura organizatorică
In ceea ce prive ște organigrama companiei, conducerea executivă este formată din:

49Director general
Director financiar
Director execu tiv
Director de produc ție
Director mentenan ță
Director de calitate
Director marketing
Director achizi ții
Director resurse umane
Director SSM și securitate
Pe lângă partea mangerială, organigrama mai este compusă din 3 departamente:
Proiectare și Producție, Retail, Marketing și P.R., fiecare având angajați specializați pe
domeniul de lucru.
Societatea prezintă două sedii, unul func ționând într -o hală, utilată cu 12 sisteme de
gravare și tăiere folosite în produc ția crescută operate de 15 operatori, iar cel de-al doilea
atelier fiind utilat cu 8 utilaje folosite în finisarea produselor operate de 11 tehnicieni. Tot aici
are loc și împachetarea care este facută automat de 3 mașini de ambalare operate de 2
operatori, tot în această incită există suport de mant ententă.
În ceea ce prive ște dezvolatarea afacerii intenționăm să îmbunătățim procesele de
producție pentru crearea unui produs competitiv prin calitate și origialitate. În ceea ce privește
acest aspect, compania inten ționează să folosească ingineria fiabi lități produsului care
dovedește că în producția de masă calitatea va fi întodeauna cea care va dicta liderul de piață.
Pentru o întelegere mai amplă a acestei metode descriem ingineria fiabilită ții care oferă
metodele teoretice si tehnicile practice confo rm cărora probabilitatea și capacitatea părților,
componentelor, echipamentelor, produselor și sistemelor de a -și îndeplini funcțiile pentru care
au fost proiectate și realizate, pe durate prestabilite de timp, în condiții precizate și cu nivele
cunoscute de încredere pot fi specificate, anticipate, proiectate, testate, demonstrate inclusiv în
condițiile în care au fost depozitate, ambalate, transportate apoi instalate.

50Pentru beneficiari, o importan ță deosebită o are caracteristica de fiabilitate a produ selor
cumparate, datorita:
creșterii complexitații sistemelor și a importanței funcțiunilor pe care acestea trebuie să
le realizeze;
intensificarea regimurilor de lucru ale sistemelor sau părtilor componente
(subsistemelor);
introducerea pe scară largă a a utomatizării și controlul automat al proceselor de
funcționare;
creșterea cheltuielilor de exploatare;
asigurarea securitatii exploatării.
Fiabilitatea unui produs este decisa inca din faza de proiectare prin solutia tehnica
adoptata, fabricantul avand pos ibilitatea sa realizeze parametrii stabiliti sau sa -i coboare
datorita abaterilor tehnologice inerente proceselor de productie.
Privind modul sau metoda prin care este exprimată fiabilitatea, aceasta poate fi:
fiabilitatea previzională, determinată din faz a de proiectare, func ție de soluțiile
adoptate;
fiabilitatea experimentală, care se determină în urma efectuării încercarilor de
laborator, pe standuri sau pe e șantioane prestabilite;
fiabilitatea operatională, determinată în urma prelucrării informa țiilorobținute din
exploatare, pe parcursul unei durate de timp prestabilite;
fiabilitatea nominală, impusă de normele sau standardele specifice produsului.
Diferentele dintre fiabilitatea proiectată (previzională), fiabilitatea experimentală și
fiabilitatea op eratională (la beneficiar) au la bază urmatoarele cauze:
greșeli de concepție;
greșeli de fabricație;
greșeli de exploatare;
estimarea gre șita a fiabilității în timp a unor componente.

51La proiectarea și realizarea unui produs trebuie să se dispună, atât d e date statistice,
deosebit de extinse, asupra fiabilită ții elementelor componente de serie mare, cât și de date
experimentale complete asupra componentelor de serie mică. Rezultă implicit necesitatea
punerii la punct, mai întai a fabrica ției componentelor și, dupa aceea, a produsului.
Urmărind de asemnenea acela și model am constantat ca el poate ajuta la încetinirea
procesului de uzură a ma șinilor fapt aplicat pentru calcularea investiției în mentenanță.
Suntem încrezători în calitatea produselor și dato rită materialelor folosite la crearea
acestora care respectă normele europene de toxicologie, sigurantă și durabilitate.
În ceea ce prive ște strategia de promovare se folosesc atât canale tradiționale precum
mass-media prin reclamă televizată, dar și prinnoile canele social media –reclama astfel
plecând de la premisa că va exista mai multe metode și canale prin care ne putem promova
produsele / serviciile și marca, alegerea combinației proprii depinzând de segmentele țintă, de
specificul pe care le are ofertea sau activită ții și de buget.
Tema strategiei noastre de marketing și promovare vine, așa cum am stabilit în
misiunea companiei, și anume sublinierea mesajului ca produsul pe care dorim să îl vindem
dorește responsabilizarea atât a unei generații de părinți cât și de copii. Am luat în considerare
în această privin ță gradul de aderare a generației cuprinsă între varstele 30 -45 de ani, în
grupuri de sus ținere a ecologiei. Acest segment este cel mai probabil de a avea un copil cu o
varsta cuprinsă în tre 3 și 12 ani, aceștia au un venit mediu de 2900 de lei din care o medie de
150 de lei este cheltuită în achizi ționarea materialelor educative și jucăriilor. În consecință am
constat o nevoie neacoperită pe pia ța internă a comercializării de jucării, o n evoie pe care
intenționăm să o acoperim prin comercializarea jucăriilor.
4.2.SELECTAREA STRUCTURII FINANCIARE A UNEI
FIRME
Selectarea structurii financiare a unei firme se bazează pe criteriul rentabilității firm ei,
acesta ia în calcul costurile pe car e le implică utilizarea capitalului propriu și a celui

52împrumutat în finanțarea a ctivității și influența produsă de îndatorare asupra rentabilității
capitalurilor proprii.
Pentru întreprinderile rentabile este mai bine ca investi țiaîntr-un proiect să se r ealizeze
prin contractarea de noi credite în schimbul realizării treptate a fondurilor proprii.
Pentru întreprinderile neîndatorate (datorii → D = 0) :
Rf = Re (4.1.)
Profit net
Capital propriu=Profit
Total activ(4.2.)
⇒Cp = TA (4.3.)
Rf-Rentabilitatea financiară
Re-Rentabilitatea economică
Cp-Capital propriu
TA-Total active
Pentru întreprinderile îndatorate (datorii > 0):
Dacă Re> Rd⇒efect deîndatorare pozitiv ⇒Rf > Re
Dacă Re < Rd ⇒efect deîndatorare negativ⇒Rf < Re
4.3.PERFORMAN ȚELE FINANCIARE ALE UNEI FIRME –
RATELE DE APRECIERE A PERFORMAN ȚELOR
Ratele de rentabilitate se c lasifică în:
a)Rate de rentabilitate economică
b)Rate de rentabilitate comercială
c)Rate de rentabilitate financiară

53d)Ratele rentabilită ții economice reprezintă performanțele totale
ale activită ții unei firme și poate fi exprimat sub diverse forme:
Rata rentabil ității activului reflectă eficacitatea capitalului economic alocat activității
productive a întreprinderii.
ROA=EBIT
Capitalul permanent×100 (4.4.)
Rata rentabilită ții economice a activelor se determină ca raport între profitul net din
exploatare și activul economic sau capitalul investit.
ROI=Profit net din exploatare
Activ economic×100 (4.5.)
Ratele de rentabilitate comercială sau ratele de marjă estimează randamentul diferitelor
etape ale activită ții firme la constituirea rezultatului și exemplifică capacitatea întreprinderii de
a genera profit pentru o anumită dimensiune a cifr ei de afaceri. Ele se calculează ca raport
între marjele de acumulare și valoarea adăugată sau cifra de afaceri.
Rata marjei comerciale, folosită în special de către firme cu activitate comercială,
subliniază strategia comercială a întreprinderii.
Rata marjei comerciale=Marja comercială
Vânzări de mărfuri×100 (4.6.)
Rata marjei b rute de exploatare sau rata EBE exprimă surplusul brut de exploatare
aferent cifrei de afaceri și arată capaci tatea activită ții de exploatare de a aduce profit.
Rata EBE=Excedentul brut de exploatare
Cifra de afaceri×100 (4.7.)
Rata marjei nete de exploatare reflect eficien ța activității de exp loatarea a firmei sub
toate aspectele: administrative, industrial și comercial.
Rata marjei nete de exploatare=Rezultatul exploatării
Cifra de afaceri×100 (4.8.)

54Rata marjei brute de autofinan țare exprimă exced entul de surse de finan țare aflat la
dispoziția firmei pentru creșterea sau remunerarea acționarilor săi.
Rata marjei asupra valorii adăugate=Excedentul brut de exploatare
Valoare adaugată(4.9.)
Rata rentabilității financiare este un indicator semnificativ pentru evaluarea
performanțelor economice și financiare ale întreprinderii pentru diagnosticul intern, ca și
pentru analizele cerute de partenerii externi. Rentabilitatea financiară constituie un in dicator
de bază care caracterizează performanțele întreprinderilor care se găsesc sub incidența directă
a politicii comerciale (rentabilitate comercială), a eficienței capitalurilor angajate (rentabilitate
economică), dar și a politicii financiare a întrep rinderii.
Această rată reprezintă capacitatea întreprinderilor de a genera profit net prin
capitalurile proprii angajate în activitatea sa, sau altfel spus, randamentul utilizării capitalurilor
proprii.
ROE=Rezultatul net al exercitiului
Capitaluri prop rii×100 (4.10.)
Marja comercială este un indicator de măsurare și evaluare a profitabilității vânzărilor
de marfă a firmei, din diferite perspective: comercială, financiară șimanagerială.
Marja comercială la nivel de firmă
Calcul financiar= Venituri totale din vânzare mărfuri -Cheltuieli aferente mărfurilor vândute
(4.11.)
Calcul procentual=Marjă comercială firmă
Venituri totale din vânzare mărfuri×100 (4.12.)

554.4.INFLUEN ȚA STRUCTURII FINANCIARE ASUPRA
PERFORMAN ȚELOR FINANCIARE
Compania prez intăun capital social de 212.866.357 RON, divizat în 266.082.946
acțiuni cu o valoare nominală de 0,8 RON. Structura acționariatului din 2016 este prezentată
prin compara ție cu cea din 2015.
Tabelul1
Structura capitalului
social31.12.2016
Nr. Acțiuni Procent % Valoare RON
SEED S.A. 262.716.202 98,3589% 209.372.962
Persoane Juridice 3.007.329 1,1302% 2.405.863
Persoane Fizice 1.359.415 0,5109% 1.087.532
Total: 266.082.946 100,00% 212.866.357
Tabelul2
Structura capitalului
social31.12.2015
Nr. Acțiuni Procent % Valoare RON
SEED S.A. 261.716.202 98,3589% 209.372.962

56Persoane Juridice 3.536.499 1,3291% 2.829.199
Persoane Fizice 830.245 0,3120% 664.196
Total: 266.082.946 100,00% 212.866.357
În evoluție, contul de profit și pierdere poate fi analizat în tabelul următor:
Tabelul3
Descriere 2015 2016 2016 vs. 2015
RON RON RON %
Cifra de afaceri 646,7 385,8 -260,9 40,3
Venituri din exploatare 705,6 357,5 -348,1 -49,3
Producția vândută 646,5 381,9 -264,6 -40,9
Venituri din vânzarea mărfurilor 1,8 5,0 3,2 177,4
Reducericomerciale acordate -1,6 -1,2 0,4 -27,9
Variațiastocurilor 16,9 -35,3 -52,2 -308,1
Alte venituri din exploatare 42,0 7,0 -34,9 -83,2
Cheltuieli din exploatare 707,8 370,9 -336,9 -47,6
Materii prime și material
auxiliare460,6 211,7 -248,9 -54,0
Energie 75,0 43,4 -31,5 -42,0
Cheltuieli cu mă rfurile 1,8 5,2 3,4 185,7

57Reduceri comerciale primite -4,4 -1,3 3,0 -69,2
Servicii prestate de ter ți 100,1 34,0 -66,1 -66,0
Cheltuieli cu personalul 56,8 53,3 -3,5 -6,2
Cost plecări voluntare 0,0 0,0 0,0
Amortizări și provizioane 18,2 26,0 7,8 42,6
Alte cheltuieli 8,3 8,5 0,2 2,0
Provizioane activ circulant 0,9 8,4 7,5 838,9
Provizioane pentru riscuri -9,5 -18,3 -8,8 92,2
Rezultat operational -2,2 -13,4 -11,2 503,4
Rezultatul financiar 5,3 15,2 9,9 188,9
Venituri din dobânzi -3,0 -1,3 1,7 -56,9
Alte venituri/Cheltuieli 8,3 16,5 8,2 99,5
Alte impozite 0,0 0,0 0,0
Venit net/pierdere 3,0 1,8 -1,2 -40,9
Operațional -2,2 -13,4 -11,2 503,4
Financiar 5,3 15,2 9,9 188,9
Cheltuielile cu serviciile prestate de ter ți sunt detaliat e în tabelul de mai jos:

58Tabelul4
Cheltuieli privind presta țiile externe Exercițiul
financiar încheiat
la 31 decembrie
2015Exercițiul financiar
încheiat la 31 decembrie
2016
Cheltuieli cu între ținerea și reparațiile 4.739.183 2.373.273
Cheltuieli cu locațiile de gestiune și chiriile 248.187 329.675
Cheltuieli cu primele de asigurare 554.354 531.495
Cheltuieli cu studiile și cercetările 232.790 19.287
Cheltuieli cu pregătirea personalului 207.190 68.081
Cheltuieli cu col aboratori 1.200 319.688
Cheltuieli privind comisioanele și onorariile 4.403.405 885.222
Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate 266.248 155.280
Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal 43.863.566 23.300.165
Cheltuieli cu deplasări, deta șăriși transferări 963.370 902.608
Cheltuieli po ștale și taxe de telecomunicații 308.198 192.024
Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate 364.816 597.122
Alte cheltuieli cu serviciile executate de ter ți43.966.426 4.360.999
100.117.931 34.034.919
Total 100.117.033 34.034.919

59“Figura4.2.Cheltuieli privind presta țiile externe ”
Pierderea contabilă înregistrată până la data de 31.12.2016, se va acoperi în următorii
ani din profitul exerci țiului financiar și cel reportat .020,000,00040,000,00060,000,00080,000,000100,000,000120,000,000Cheltuieli privind prestațiile externe
20152016

60Tabelul5
Descriere 31.12.2015 31.12.2016 2016 vs 2015
RON RON RON %
Total Active 678,6 537,6 -140,9 -20,8
Total Active fixe 254,0 247,1 -6,9 -2,7
Total Active circulante,
din care:424,5 290,4 -134,1 -31,6
Stocuri 155,3 120,7 -36,6 -22,3
Creanțe 263,1 162,8 -100,3 -38,1
Alte investi ții pe termen
scurt0,3 0,3 0,0 0,0
Disponibilită țile bănești 5,8 6,6 0,7 12
Cheltuieli în avans 0,0 0,1 0,1 –
Total Pasive 678,6 537,6 -140,9 -20,8
Împrumutu ri 66,4 15,4 -50,9 -76,7
Datorii comerciale și
alte datorii221,9 175,1 -46,8 -21,1
Provizioane 27,9 8,1 -19,8 -71,0
Capital social subscris
vărsat212,9 212,9 0,0 0,0
Alte elemente ale
capitalului propriu149,5 126, 2 -23,3 -15,6

61Tabelul6
Repartizarea profitului Exercițiu financiar 2015 Exercițiu financiar 2016
Profit net repartizat 3.041.786 1.798.148
-Rezerve legale 152.089 89.907
-Acoperirea pierderiii contabile 2.889.697 1.708.241
-Dividende – –
Profit nerepartizat – –
Creanțele societății au înregistrat o scădere față de anul precedent pe fondul diminuării
vânzărilor:
Rezultat pe acțiune2015=Rezultatul net al exercițiului2015
Număr acțiuni2015=>
Rezultat pe acțiune2015=3.041.786
266.082.946=0,01
Rezultat pe acțiune2016=Rezultat net al exercițiului2016
Număr acțiuni2016=>
Rezultat pe acțiune2016=1.798.148
266.082.946=0,01

62“Figura4.3.Repartizarea profitulu i”
În intervalul anilor 2015 -2016 se constată men ținerea rezultatelor pe acțiune egală cu
0,01
Profit(Pierdere) din exploatare2015=Venituri din exploatare2015-Cheltuieli din exploatare2015
Profit(Pierdere)din exploatare2015=705.585.096 -707.808.330 =>
Profit(Pierdere) din exploatare2015=-2.223 .234
Profit(Pierdere) din exploatare2016=Venituri din exploatare2016-Cheltuieli din exploatare2016
Profit(Pierdere)din exploatare2016=357.514.898 -370.929.809 =>
Profit(Pierdere)din exploatare2016=-13.414.911
Profit(Pierdere)finan ciară2015=Venituri financiare 2015-Cheltuieli financiare 2015
Profit(Pierdere)financiară2015=37.962.174 -32.697.154 =>
Profit(Pierdere)financiară2015=5.265.020
0500,0001,000,0001,500,0002,000,0002,500,0003,000,0003,500,000
Profit net
repartizatRezerve legale Acoperirea
pierderiii contabileDividende, etc. Profit nerepartizatRepartizarea profitului
Exercițiu financiar 2015 Exercițiu financiar 2016

63Profit(Pierdere)financiară2016=Venituri financiare 2016-Chel tuieli financiare 2016
Profit(Pierdere)financiară2016=54.108.127 -38.895.068 =>
Profit(Pierdere)financiară2016=15.213.058
Profit (Pierdere)2015=3.041.786
Profit (Pierdere)2016=1.798.148
“Figura4.4.Analiza profitului ”
În urma calculelor efectuate, putem observa că în anul 2015, datorită cheltuielilor de
exploatare care depă șesc veniturile de exploatare, observăm o pierdere de 2.223.234 lei.
Deasemnea în anul 2016 putem remarca o scădere vizibilă a veniturilor din explo atare, dar și a
-15,000,000-10,000,000-5,000,00005,000,00010,000,00015,000,00020,000,000
Profit/Pierdere din
exploatare
Profit/Pierdere financiară
Profit/PierdeAnaliza profitului
2015
2016

64cheltuielilor care depă șesc cu 13.414.911 lei venitul companie. În ceea ce privește veniturile și
cheltuielile financiare atât în anul 2015, dar și în 2016 putem constata că firma înregistrează
profit, în anul 2016 înregistrând un profit ch iar de 15.213.058 lei. Făcând un calcul simplu
sesizăm că în ambii ani înregistrăm profit, în anul 2015 suma de 3.041.786 de lei, iar în anul
2016 suma de 1.798.148 de lei.
Rf=Rec+D
Cp(Rec-Rd) (4.13.)
Rf-Rentabilitate financiară
Rec-Rentabilitate economică
D-Datorii
Cp-Capitaluri proprii
Rd-Rata dobânzii
Rec2015( ROI)=Profittotal2015
Total Active 2015×100
Rec2015( ROI)=3.041.785
677.490.984×100
Rec2015(ROI)=0,44 %
Rec2015(ROA)=EBIT
Capital permanent×100
Rec2015(ROA)=3.041.785
677.490.984×100
Rec2015(ROA)=0,44 %
Rec2016(ROI)=Profit total 2016
Total Active 2016×100

65Rec2016(ROI)=1.798.148
536.796.515×100
Rec2016(ROI)=0,33%
Rec2016(ROA)=EBIT2016
Capitalpermanent2016
Rec2016(ROA)=1.798.148
536.796.515×100
Rec2016(ROA)=0,33 %
Rf2015=Profit net 2015
Capital propriu2015×100
Rf2015=3.041.786
358.104.355×100
Rfin2015=0,84 %
Rf2016=Profit net 2016
Capital propriu2016×100
Rf2016=1.798.148
354.478.796×100
Rf2016=0,50 %
Rf2015=Rec2015+D2015
Cp2015(Rec2015-Rd2015)
Rf2015=0,44%+15.941.392
358.104.355(0,44%-2,2 %)
Rf2015=0,0044+0,0445× (-0,0176)=>

66Rf2015=0,0036= 0,36
%
Rf2016=Rec2016+D2016
Cp2016(Rec2016-Rd2016)
Rf2016=0,33%+7.603.117
354.478.796(0,33%-1,52%)
Rf2016=0,0033+0,0214+ -0,0119
Rf2016=0,0128= 1,28 %
În urma analizei ratelor de rentabilitate economică și financiară, putem observa că în
rata dobânzii la creditele contractate este mai mare decât rata economică, ceea ce înseamnă că
efectul de levie r devine negativ, în acest caz, în loc să câ știgăm de pe urma îndatorării, ca
urmare a cre șterii rentabilității economice, am pierdut datorită incapacității de a face față
creditelor.
Ratele de rentabilitate sau de marjă :
Rata marjei co merciale2015=Marjă comercială2015
Vânzări de mărfu ri2015×100
Rata marjei comercia le2015=2.748
1.819.374×100
Rata marjei comercia le2015=0,1504 %
Rata marjei comercia le2016=Marjă comercială2016
Vânzări de mărfu ri2016×100
Rata marjei comercia le2016=-177.594
5.047.778×100
Rata marjei comercia le2016=-3,518%
 Rata Excendentului brut de exploatare2015=Excedentul brut de exploatare2015
Cifra de afacer i2015

67Rata Excedentului br ut din exploatare2015=15.828.196
646.459.953×100
Rata Excedentului brut din exploata re2015=2,448 %
Rata Excendentului brut de exploatare2016=Excedentul brut de exploatare2016
Cifra de afacer i2016×100
Rata Excendentului brut de exploatare2016=23.424.575
385.751.135×10
0
Rata Excendentului brut de exploatare2016=6,0724 %
Rata marjei asupra valorii adăugate2015=Excedentul brut din exploatare2015
Valoarea adăugată2015×100
Rata marjei asup ra valorii adăugate2015=15.828.196
76.606.991×100
Rata marjei asupra valorii adăugate2015=20,6615%
Rata marjei asupra valorii adăugate2016=Excedentul brut din exploatare2016
Valoarea adăugată2016×100
Rata marjei asupra v alorii adăugate2016=23.424.575
79.017.839×100
Rata marjei asupra valorii adăugate2016=29,644 %
Rata marjei nete de exploatare2015=Rezultatul exploatării2015
Cifra de afaceri 2015×100
Rata marjei nete de exp loatare2015=-2.223.234
646.667.790×100
Rata marjei nete de exploatare2015=-0,34 %
Rata marjei nete de exploatare2016=Rezultatul exploatării2016
Cifra de afaceri 2016×100
Rata marjei nete de exploatare2016=-13.414.911
385.751.135×100
Rata marjei nete de exploatare2016=-3,47 %

68“Figura4.5.Analiza ratelor de rentabilitate ”
În urma calculelor putem observa că rata marjei comerciale a înregistrat o valoare
negativă în anul 2016 ca urmare a cre șterii cheltuielilor privind măr furile, în timp ce în anul
2015 aceasta are un nivel scăzut, dar pozitiv de 0,154%. În ceea ce prive ște rata marjei asupra
valorii adăugate putem sesiza ni ște rezultate satisfăcătoare, în anul 2015 fiind de 20,66 %, iar
în anul 2016 de 29,64 %.
În anul 2016, referitor la marja netă de exploatare se poate observa o scădere fa ță de
anul precedent, aceastea fiind negative, de unde rezultă faptul că întreprinderea nu a reu șit să
își acopere cheltuielile.
Soldurile intermediare de gestiune :
Marja comercială2015=Venituri din vânzarea mărfurilor2015-Cheltuieli privind mărfurile2015
Marja comercială2015=1.819.374 -1.816.636 =>
Marja comercială2015= 2.738
Marja comercială2016=Venituri din vânzarea mărfurilor 2016-Chel tuieli privind mărfurile2016
Marja comercială2016=5.047.778 –5.225.372 =>
-10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35Rata marjei comercialeRata excedentului brut din exploatareRata marjei asupra valorii adăugateRata marjei nete de exploatareAnaliza ratelor de rentabilitate
2016
2015

69Marja comercială2016=-177.594
Producția exercițiului2015=Producția vândută 2015±Producția stocată 2015++Producția imobilizată2015
Producția exercițiului2015=646.459.853+16.947.349+233.139 =>
Producția exercițiului2015=663.640.441
Producția exercițiului2016=Producția vândută2016±Producția stocată2016+Producția imobilizată2016
Producția exercițiului2016=381.864.906 -35.268.085+3.215=>
Producția exercițiului2016=346.600.056
1.Valoare adaugată2015=Marjă comercială2015+Producția exercițiului2015-Consumuri externe 2015
Consumuri externe 2015=460.564.176+24.537.445+1.816.636
Valoare adaugată2015= 738+ 663.640.441 -587.036.188 =>
Valoare adaugată2015= 76.606.991
Valoare adăugată2016=Marjă comercială2016+Producția exercițiului2016-
-Consumuri externe2016
Consumuri externe 2016=211.700.411+16.443.921+5.225.372+34.034.919 =>
Consumuri externe 2016=267.404.623
Valoarea adăugată2016=-177.694+345.600.056 -267.404.623
Valoarea adăugată2016=79.017.839
2.Excedentul brut de exploatare2015=Valoare adăugată2015+Subvenții de exploatare2015
-Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate2015–Cheltuieli cu personalul2015
Excedentul brut din exploatare2015=76.606.991 -3.958.070 -56.82.725 =>
Excedentul brut din exploatare2015=15.828.196
Excedentul brut din exploatare2016=Valo are adaugată2016+Subvenții de exploatare2016

70-Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate2016-Cheltuieli cu personalul2016
Excedentul brut din exploatare2016=79.017.839 -2.310.175 -53.283.089
Excedentul brut de exploatare2016=23.424.575
3.Rezultatul exploatării2015=Venituri din exploatare2015-Cheltuieli din exploatare2015
Rezultatul exploatării2015=705.585.096 -707.808.330 =>
Rezultatul exploatării2015=-2.223.234
Rezultatul exp loatării2016=Venituri din exploatare2016-Cheltuieli din exploatare2016
Rezultatul exploatării2016=357.154.898 -370.929.809 =>
Rezultatul exploatării2016=-13.414.911
4.Rezultatul financiar 2015=Venituri financiare 2015-Cheltuieli financiare 2015
Rezultatul financiar 2015=37.962.174 -32.697.154
Rezultatul financiar 2015=
5.265.019
Rezultatul financiar 2016=Venituri financiare 2016-Cheltuieli financiare 2016
Rezultatul financiar 2016=54.108.127 -38.895.06 8
Rezultatul financiar 2016=15.213.058
5.Rezultatul curent 2015=Rezultatul exploatării2015+Rezultatul financiar 2015
Rezultatul curent 2015=-2.223.234+5.265.020
Rezultatul curent 2015=3.041.786
Rezultatul curent 2016=Rezultatul exploată rii2016+Rezultatul financiar 2016
Rezultatul curent 2016=-13.414.911+15.213.059
Rezultatul curent 2016=1.798.148

716.Rezultatul brut 2015=Rezultatul curent 2015+Rezultatul extraordinar 2015
Rezultatul brut 2015=3.041.786
Rezultatul brut 2016=Rezultatul curent 2016+Rezultatul extraordinar 2016
Rezultatul brut 2016=1.798.148
Tabelul7
ss Soldurile intermediare de gestiune
SIG AN
2015 2016
Marjă comercială 2.738 -177.594
Producția exercițiului 663.640.441 346.600.056
Valoarea adăugată 76.606.991 79.017.839
Excedentul brut din exploatare 15.828.196 23.424.575
Rezultatul exploatării -2.223.234 -13.414.911
Rezultatul financiar 5.265.020 15.213.058
Rezultatul curent 3.041.786 1.798.148
Rezultatul brut 3.041.786 1.798.148

72“Figura4.6.Evoluția soldurilor intermediare de gestiune ”
Soldurile intermediare de gestiune oferă informații cu privire la profitabilitatea firmei
pe diverse paliere. În urma analizei acestora putem observa în ceea ce prive ște marja
comercială, faptul că aceasta a înregistrat o evolu ție descendentă în anul 2016 față de anul
2015, deși veniturile din vânzarea mărfurilor au crescut considerabil față de anul anterior, dar
în acela și timp au crescut și cheltuielile, depășindu -le cu 177.59 4 RON.
-20000000-1000000001000000020000000300000004000000050000000600000007000000080000000
Valoarea
adăugatăExcedentul
brut de
exploatareRezultatul
exploatăriiRezultatul
financiarRezultatul
curentRezultatul
brut76,606,991
15,828,196
-2,223,2345,265,0203,041,786 3,041,78679,017,839
23,424,575
-13,414,91115,213,058
3,041,786
3,041,786Evoluția soldurilor intermediare de gestiune
20152016

73CONCLUZII
Pornind de la faptul că designul este o metodă de crea ție îmbinată cu procesul și
rezultatul proiectării tehnico -artistice, orientată spre amortizarea înaltelor calită ți funcționale,
se poate spune că designul este o chestiune d e alegere,
În cazul de fa ță aceste alegeri sunt făcute pentru a satisface și sporii interesul copiilor.
Designul nu este ceva ce poate fi învă țat, dar poate fi motivat, unul dintre obiectivele acestei
lucrări este de a stimula procesul creativ, proiectarea este un proces dinamic care, de obicei,
reușește să aibă succes prin evoluție.
Se alege o direcție de dezvoltare a cercetării precum analiza procesului de
proiectare și execuție utilizând o gamă mai variată de materiale ecologice pornind de la
rezultatel e teoretice legate de sistemele de gravare și tăiere, adezivi și materiale de
finisare.
În această lucrare mi -am propus să studiez tipurile de proiectare asistate pe calculator,
și să proiectez ansamblul de jucării în mediul CAD, folosind programul SolidWo rks. În
proiectare au fost păstrate func țiile de bază ale designului, funcțiile modularitații precum și s-a
ținut cont de studiul jucăriilor.
În final a fost analizat sistemul indicatorilor de performan ță a S.C. Seeds S.A.
concretizat în soldurile interm ediare de gestiune ce caracterizează activitatea de exploatare
precum și în ratele de rentabilitate. În cazul companiei se poate observa faptul că, de și
prezintă rate de rentabilitate scăzute, aceasta reu șestesă genereze profit.

74LISTĂBIBLIOGRAFIC Ă
1)Design –History, Theory and Practice of Product Design; byBernhard E.Bürdek.
2)TheBritishToyBusiness: A History Since 1700;byKenneth D.Brown;
Hambledon Press, 1996 .
3)Design History andtheHistoryofToys: Defining aDiscipline for theBethnal
GreenMuseum of Childhood ;byAnthony Burton.
4)The art of Woodworking, by Pierre Home -Douglas, 1993.
5)Finite Elemente Modelle der Statik und Festigkeitslehre; by Schier, Klaus ; Berlin,
Heidelberg Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2011.
6)Finite-element-model Updating Using Computional Intelligence Techniques; Marwala,
Tshilidzi; London, Springer-Verlag London, 2010.
7)CURS SISTEME CAD/CASE; Titular curs: Conf. dr. ing. Alexandru Boicea;
Universitatea Politehnica din Bucure ști Facultatea de Automati căși Calculatoare;
Catedra de Calculatoare.
8)Modularity in the Design of Complex Engineering System; by Carliss Y. Baldwin
and Kim B. Clark; January, 2004.
9)“Finanțe manageriale”, HalpernP.,WestonJ. F., Brigham E. F., Editura Economică,
București, 1998 .
10)Analizaeconomico -financiară aîntreprinderii. Probleme, abordări, metode, aplicații,
PetcuM.,Editura Economică, București, 2003.
11)Considera ții cu privire la conceptual de capital, Gavrila ș Gh.,Revista Finan țe Publice
și Contabilitate,nr.4, aprilie 2003 .
12)https://all3dp.com/1/best -free-3d-modeling -software-3d-cad-3d-design-software/