Memori ul de calcul la proiectul [631154]

Galusca E
Bernic M
Memori ul de calcul la proiectul
frigoriferului pentru păstrarea
fructelor cu capacitatea 900
tone în or. Ialoveni Contr.norm
nom 12 Mod
. Coala Nr. Docum. Semn. Data
Elaborat

Verifica t Lungu D.
Emilian R. UTM 522.3.009 ME
U.T.M.
F.I.M.I. T. MIFSC -131
Sef dep. 87 Litera Coala Coli

2. CALCULUL
FRIGORIFIC

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

13 2.1. Calculu l dimensiunilor frigoriferului ș i a camerelor
2.1.1. Calculul volumului interior al î ncaperii
Dacă cunoaș tem capacitatea frigoriferului și productivitatea î ncăperilor fr igoriferului putem afla
suprafaț a și volumul acesto r încăperi. Dimensiunile î ncăperilor ră cite depind ș i de felul cum va fi
distribuit ă încarcatura in cameră. Marfa în încaperile ră cite poate fi așezată în stivă, aninată pe cîrlige
sau linii aeriene, așezată pe rafturile stelajelor, etajerelor etc.
Așezare a încarcaturilor în stivă este utilizata, în majoritatea cazurilor î n camerele pentru pastrarea
incarca turilor congelate. Densitatea așezarii mărfii în stivă depinde de marfa (de masa volumică) și de
tipul și forma ambalajului.
Densitatea așezării mărfuril or în încaperile răcite se determină de indiciul de încărcătură al unei
unităț i de volum g v (kg/m3 sau t/ m3). Pentru unele produse valorile lui sunt date î n tabele.
Folosind indiciul de încărcătură a volumului, avem posibilitatea sa determinam volumul cam erei
necesar pentru incarcaturi.
Pentru camerele unde produsele sunt așezate în stivă calculele se efectuează în modul următor.
Dupa sarcina de proiectare , capacitatea frigoriferului este 900 tone.
Determinăm volumul camerelor Vin după formula:
i
in
vGVg (2.1)
unde: G i – capacitatea camerei pentru produsele respective, t;
gv – indiciul de încărcătură, pentru mere g v=0,34 t/m3, [2]
3 9002571,40,35inVm

2.1.2.Calculăm su prafața ocupată de încărcătură.
în
în
înVFh
(2.2)
unde h în – înălțimea încărcaturii , m.
(1…..1,2 ) 6 1,2 4,8 ;înh H m m    

Conform formulei (2.2) determinăm :
2 2571,4535,7 ;4,8în
în
înVFmh  

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

14 2.1.3. Calculăm suprafața camerelor:
Calculul suprafeței camerelor se determină după formula:
in
const
FFF
(2.3)
unde
F -randamentul utilizării suprafeței camerelor
F=0,7 [2];
Conform formulei (2.3) determinăm:

2 535,7765,3 ;0,7
Fîn
constFFm  

2.1.4.Calculam suprafața totală a frigoriferului F frg:
Suprafața totală a frigoriferului se determină cu ajutorul formulei:
const
frg
frgFF
(2.4)
unde
frg – randamentul utilizării suprafeței frigoriferului.
Pentru frigoriferele mici
frg =0,7…0,75 [2];
Conform formulei (2.4) determină m:
2 765,31020,4 ;0,75const
frg
frgFFm  

Pentru simplificarea elaborării planului frigoriferului, calculăm nu mărul de pătrate cu latura de 6
x 6 m
765,321,3 2436 36constFn   
patrate
2.1.5. Determinăm lungimea platformei auto :
Lungimea platformei auto o determinăm cu ajutorul formulei:
8aut aut aut aut
autn b mL  
(2.5)
Conform formulei (2.5) determinăm:
50 4 0,8 0,65 1,2516,25 1688aut aut aut aut
autn b mLm         

Num arul de automobile care sosesc î n 24 de ore
90503 0,6
autaut
aut
aut autGn autog  

Cantita tea de incarcaturi transportate cu automobilele in 15 zile:

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

15
. . .() (5 5) 90090100 100aut pr aut el
autG G GG tone   
Gaut.pr- cantitatea de î ncărcături primite cu transportul auto;
Gaut.el .- cantitatea de incărcături eliberate cu transportul auto, 5 %
gaut – capacitatea unui automobi l, 3 t
ηaut – randamentul utilizării tonajului automobilului 0,5 ….0,7.
baut – lățimea caroseriei automobilului, inclusiv și distanța dintre automobile, m;
b=3…4 m
ψl -caracterizează numărul de automobile ce vin în primul schimb
ψl =0,6. ..1,0 auto
τ aut- timpul de încărcare sau descărcare a unui automobil;
τ aut =0,5… 0,75 ore
maut – coeficientul de neuniformitate în venirea automobilelor;
m=l,0 —1,5.
Lungimea platformei pentru automobile se rotunjește până la un număr multiplu lățimii
automobil ului baut.

Fig. 2.1. Planul frigoriferului

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

16 2.2. Determinarea grosimii izolației termice:
La construirea intreprinderilor frigorifice costul izolatiei constituie 25…40% din costul
constructiei, iar pentru fiecare tona de capacitate a frigoriferului se consu ma pana la 0,6 m3 de
materiale termoizolatoare. Din aceasta cauza este necesara o atentie deosebita selectarii corecte a
materialului izolant, proiectarii si executarii constructiilor izolatoare ale peretilor. Lipsa izolatiei sau
scaderea calitatii ei duce la imposibilitatea mentinerii in incaperile racite a regimului necesar de
temperatura si umiditate, la majorarea uscarii produselor, la alterarea incarcaturilor pretioase ce se
pastreaza si la cresterea consumului de energie pentru producerea frigului.
Fiindca temperatura aerului din afara incaperii este de obicei cu mult mai inalta ca temperatura
aerului din camera, si continutul de umezeala in aerul exterior este mai mare fata de continutul
umeditatii in aerul incaperii racite. Aceasta duce la aparitia diferentei de presiuni partiale ale vaporilor
de apa pma -pc de ambele parti ale peretelui si a unui camp de presiuni partiale ale vaporilor de apa in
interiorul peretelui. Din cauza diferentei de presiuni partiale apare un flux de vapori de apa indreptat
in interiorul incaperii.
Lichidarea totala a fluxului de caldura si de umiditate este imposibila, fiindca aceasta necesita
executarea peretilor cu rezistenta infinit de mare fata de fluxuriie de caldura si umiditate. Insa majorand
in limite rationale rezis tentele sus mentionate, capatam posibilitatea micsorarii considerabile a
patrunderii caldurii si a umiditatii. Aceasta problema se rezolva prin utilizarea izolatiei, care prezinta
un element al peretilor incaperii sau utilajului industrial, ce opune rezist enta mare trecerii caldurii si
umiditatii si deci micsoreaza considerabil patrunderea lor prin pereti.
Caldura si umiditatea, ce patrund in camera frigorifica, conduc la acelasi rezultat: majorarea
sarcinii termice a utilajului frigorific, instalat in obie ctul racit.
Deci, izolatia, micsorand fluxuriie de caldura si de umiditate, contribuie la scaderea consumului
de energie de catre instalatia frigorifica pentru mentinerea regirnului dat al obiectului racit.
In cazul nostru frigoriferul proiectat este elab orat din panouri sandwich, deoarece panourile au
urmatoarele avantaje: ele deja sunt pregatite pentru montare, ele au deja dimensiuni necesare,grosimea
izolatii,elemente de asigurare a barierii de vapori cit si rigiditatea ei(suprafata exteriora este facut a din
metal si acoperita cu solutia anticorozionala)
Derminarea grosimii izolației termice pentru camere de pastrare a produselor refrigirate
cu t° = 0° C
Panoul sand wich ales va fi co mpus din cîte un strat de tabla de ambele părți a panoului cu grosimea
de 1 mm a ambelor stra turi și izolație termică din spumă de poliuretan (SPU).

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

17
Fig. 2.2 Construcția panoului sandwich
Calculul se va efectua conform formulei de calcul [1]:
01 1 1[ ( )];i
iz iz
ex i in k       
(2.6)
unde:
iz – grosimea izolați ei termice;

iz – coeficientul conductibilității termice a materialului,
pentru SPU:
iz =0,03
/ ( );W m K

ex – coeficientul convecției termice prin perete din exteriorul lui;

in – coeficientul convecției termice prin perete din interiorul lui;
După determinarea grosimii izolației vom determina valoarea reală a coeficientului de transfer
de căldură după relația [1]:
11;11real n
i iz
i ex i iz ink
   
  
[𝑊
𝑚2∙𝐾] (2.7)
a) Pereți exteriori:
Tabelul 2.1 Construcția peretului exterior
Constructia
peretelui Denumirea stratului
Grosimea
i, m Coef. transferului de
caldura .
λi,
W/(m ∙K)

1–Tablă din oțel inoxidabil 0,001 39
2–Izolație termică din spumă de
poliuretan SPU ? 0,03
3– Tablă din oțel inoxidabil 0,001 39

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

18 Reeșind din temperatura medie anuală în zona construcției selectăm valoarea rezistenței
termice ținînd cont de faptul că temperatura medie anuală în or. Ialoveni este t ma=9,4 ˚C iar
tempratura din cameră este t cam = 0˚C, [1].
Valorile coeficienților R 0,
ex,
in, se determină din [1]:
R0 =
01
k = 3,3
2mK
W ;
223 ;*exW
mK
29;*inW
mK
011
1 0,001 0,001 10,03 3,3 0,094 m;23 39 39 9i
iz iz
ex i inR       
       

Rotungim valoarea obținută a izolației multiplu la 0,025 m sau la 0,010m :
iz =0,1 m.
Calculul valorii reale a coeficientului de transfer de căldură a peretelui izolat:
210,2871 0,001 0,001 1 0,1
23 39 39 9 0,03realW kmK   

b) Pereții ce despart camerele frigorifice (dintre camere):
Tabelul 2.2 Construcția pereților dintre camere
Reeșind din temperatura medie anuală în zona construcției selectăm valoarea rezistenței
termic e ținînd cont de faptul că temperatura medie anuală în or. Ialoveni este t ma=9,4 ˚C iar
tempratura din cameră este t cam = 0˚C, [1].
Valorile coeficienților R 0,
ex,
in, se determină din [1]:
R0 =
01
k = 1,7
2mK
W ;
29;*exW
mK
29;*inW
mK Constructia
peretelui Denumirea stratului
Grosimea
i, m Coef. transferului de
caldura .
λi,
W/(m ∙K)
1–Tablă din oțel inoxidabil 0,001 39
2–Izolație termică din spumă de
poliuretan SPU ? 0,03
3– Tablă din oțel inoxidabil 0,001 39

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

19
011
1 0,001 0,001 10,03 1,7 0,044 m;9 39 39 9i
iz iz
ex i inR       
       
Rotungim valoarea obținută a izolației multiplu la 0,025 m sau la 0,010m :
iz =0,05 m.
Calcul ul valorii reale a coeficientului de transfer de căldură a peretelui izolat:
210,5291 0,001 0,001 1 0,05
9 39 39 9 0,03realW kmK   

c) Pereții dintre camere și coridor:
Tabelul 2.3 Construcția peretului dintre cameră și coridor
Reeșind din temperatura medie anuală în zona construcției selectăm valoa rea rezistenței
termice ținînd cont de faptul că temperatura medie anuală în or. Ialoveni este t ma=9,4 ˚C iar
tempratura din cameră este t cam = 0˚C, [1].
Valorile coeficienților R 0,
ex,
in, se determină d in [1]:
R0 =
01
k =2,4
2mK
W ;
28;*exW
mK
29;*inW
mK
011
1 0,001 0,001 10,03 2,4 0,065 m;8 39 39 9i
iz iz
ex i inR       
       

Rotungim valoarea obținută a izolației multiplu la 0,025 m sau la 0,010m :
iz =0,07 m. Constructia
peretelui Denumirea stratului
Grosimea
i, m Coef. transferului de
caldura .
λi,
W/(m ∙K)
1–Tablă din oțel inoxidabil 0,001 39
2–Izolație termică din spumă de
poliuretan SPU ? 0,03
3– Tablă din oțel inoxidabil 0,001 39

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

20 Calculul valorii reale a coeficientului de transfer de căldură a peretelui izolat:
210,3891 0,001 0,001 1 0,07
8 39 39 9 0,03realW kmK   

d) Acoperiș cu pod:
Tabelul 2.4 Construcția acoperișului
Reeșind din temperatura medie anuală în zona construcției selectăm valoarea rezistenței
termi ce ținînd cont de faptul că temperatura medie anuală în or. Ialoveni este t ma=9,4 ˚C iar
tempratura din cameră este t cam = 0˚C, [1].
Valorile coeficienților R 0,
ex,
in, se determină din [1]:
R0 =
01
k =3,3
2mK
W ;
28;*exW
mK
29;*inW
mK
011
1 0,001 0,001 10,03 3,3 0,091 m;8 39 39 9i
iz iz
ex i inR       
       

Rotungim valoarea obținută a izolației multiplu la 0,025 m sau la 0,010m :
iz =0,1 m.
Calculul valorii reale a coeficientului de transfer de căldură a peretelui izolat:
210,281 0,001 0,001 1 0,1
8 39 39 9 0,03realW kmK   

Constructia
peretelui Denumirea stratului
Grosimea
i, m Coef. transferului de
caldura .
λi,
W/(m ∙K)
1–Tablă din oțel inoxidabil 0,001 39
2–Izolație termică din spumă de
poliuretan SPU ? 0,03
3– Tablă din oțel inoxidabil 0,001 39

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

21 e) Podea neîncălzită:
Deoarece temperatura din cameră este mai sus de -4 °C atunci podeaua v -a fi termoizolată pe
perimetrul pereților exterior cu o fîșie d e izolație termică cu lățimea de 1.5 m și cu rezistența
termică egală cu rezistența termică a pereților exterior.

Tabelul 2.5 Construcția podelei
Constructia
pardoselei
Denumirea stratului
Grosimea i,
m Coef. transferului
de caldura .
λi,
W/(m ∙K)
1–strat din beton greu 0,120 2.04
2–strat din beton armat
0,08 0,043
3–barieră de vapori din un strat
de pergamină
0,0001 0,15
4–izolație termică din spumă de
poliuretan
? 0,03
5 – mortar din ciment și nisip 0,025 0,98
Reeșind din temperatura medie anuală în zona construcției selectăm valoarea rezistenței
termice ținînd cont de faptul că temperatura medie anuală în or. Ialoveni este t ma=9,4 ˚C iar
tempratura din cameră este t cam = 0˚C, [1].
Valorile coeficienților R 0,
ex,
in, se determină din [1]:
R0 =
01
k =3,3
2mK
W ;
2;*exW
mK
29;*inW
mK
011
1 0,12 0,08 0,0001 0,025 10,03 3,3 0,037 m;2,04 0,043 0,15 0,98 9i
iz iz
ex i inR       
        

Rotungim valoarea obținută a izolației multiplu l a 0,025 m sau la 0,010m :
iz =0,04 m.
Calculul valorii reale a rezistenței termice a peretelui izolat:
210,295 ;1 0,12 0,08 0,0001 0,025 1 0,04
2,04 0,043 0,15 0,98 9 0,03rWkmK     

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

22 2.3. Determinarea fluxurilor de căldură în camerele frigorifice
La determinarea sarcinii asupra utilajului din camerele frigorifice și asupra compresorului sunt
luate în considerație următoarele fluxuri de căldură:
Q1- prin pereții încăperii din mediul ambiant;
Q2 – de la tratarea termică a produselor;
Q3 – de la ventilarea încăperii;
Q4 – de la diferite surse la exploatarea camerei;
Q5 – de la respirația fructelor și legumelor.
Frigoriferul este centralizat astfel fluxurile de căldură le vom efectua doar pentru o cameră și
admitem că este identic și pentru celelalte camere dat fiind faptul că camerele au aceea și suprafață.
Determinăm fluxurile de căldură pentru camera nr. 1 :

Fig. 2.3. Planul camerei nr.1

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

23 2.3.1. Determinăm fluxurile de căldură prin pereții încăperii din mediul ambiant Q 1, [1] :

Q1= Q 1T +Q 1S (2.8)
Unde:
Q1T – fluxul de căldură din cauza diferenței de temperaturi de ambele păr ți ale peretelui, kW;
Q1S – fluxul de căldură din cauza absorbirii căldurii radiației solare de către suprafața
exterioară a pereților, kW.
Calculul fluxului de căldură Q1 cauzat de diferența de temperatură dintre mediul exterior și cameră:
Temperatra mediu lui exterior 𝑡𝑒𝑥=32
0C
– Calculul suprafeței peretelui exterior (Nord):
1 ()T ex cQ k F t t   
;
1 ;SSQ k F t   (2.9)
Unde :
k-Coeficientul de transfer de caldura(din calaulul izolatiei termice efectuat anterior).
F-suprafaț a peretelui din camera dată .
ext
-temperatura de calcul a aerului exterior, ˚C.
ct
-temperatura aerului din cameră, ˚C.
St
-surplusul de difirență de temperatură cauzat de radiația solară , ˚C.
Determinăm grosimea peretelui:
– Exterior (Nord și West) (fig.2 .3):
𝛿𝑖=0,001 +0,1+0,001 =0,102 𝑚
– dintre camera și camerele nerăcite (Est ), (fig. 2. 3):
𝛿𝑖=0,001 +0,07+0,001 =0,072 𝑚
– dintre camere (Sud ), (fig. 2 .3):
𝛿𝑖=0,001 +0,05+0,001 =0,052 𝑚

Determinăm lungimea și sup rafața peretelui:
– West și peretele opus Est (fig. 2.3):
𝐿=12+0,102 +0,052
2⁄=12,13 𝑚
𝐹=𝐿∙ℎ=12,13∙6=72,78 𝑚2
– exterior, Nord și peretele opus Sud (fig. 2.3 ):
𝐿=18+0,102 +0,072
2⁄=18,14 𝑚
𝐹=𝐿∙ℎ=18,14∙6=108 ,84 𝑚2

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

24 Determinăm fluxul de caldură prin pereți:
– exterior , West (fig. 2.3 ):
𝑄1𝑇=𝑘∙𝐹∙∆𝑡=0,287 ∙72,78∙(32−0)=668 ,4 𝑊
– exterior, Nord (fig. 2.3 ):
𝑄1𝑇=𝑘∙𝐹∙∆𝑡=0,287 ∙108 ,84∙(32−0)=999 ,6 𝑊
– dintre cameră și coridor, Est (fig.2.3 ):
𝑄1𝑇=𝑘∙𝐹∙∆𝑡=0,389 ∙72,78∙(32−0)∙0,7=634 ,2 𝑊
– dintre camera și camera megieșă, Sud (fig. 2.3 ):
𝑄1𝑇=𝑘∙𝐹∙∆𝑡=0,529 ∙108,84∙(32−0)∙0,7=1289 ,7 𝑊
Calculul suprafeței tavanului:

𝐹=𝐿∙𝑙=12,13∙18,14=220 𝑚2
Determinăm fluxul de căldură prin tavan:
𝑄=𝑘∙𝐹∙∆𝑡=0,28∙220 ∙(32−0)=1971 ,2 𝑊
Determinăm fluxul de caldură din cauza absorbirii căldurii radiației solare:
– exterior , West (fig. 2.3 ):
𝑄1𝑆=𝑘∙𝐹∙∆𝑡𝑠=0,287 ∙72,78∙7,2=150 ,4 𝑊
– exterior, Nord (fig. 2.3 ):
𝑄1𝑆=𝑘∙𝐹∙∆𝑡𝑠=0,287 ∙108 ,84∙0=0 𝑊
– tavan:
𝑄1𝑆=𝑘∙𝐹∙∆𝑡𝑠=0,28∙220 ∙15=924 𝑊

𝑄1𝑆=150 ,4+924 =1074 ,4 𝑊

Fig. 2.4 Divizarea supreafeței po delei a camerei nr.1 în zone

Calculul suprafeței pardoselei:
– Zona I: 𝐹=2∙12+2∙18=60 𝑚2

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

25 – Zona II: 𝐹=2∙16+2∙8=48 𝑚2
– Zona III: 𝐹=2∙14+2∙6=40 𝑚2
– Zona IV: 𝐹=6∙12=72 𝑚2
Calculul fluxului de căldură prin pardoseala neincălzită a camerei, [1] :
4
1 1( ) ;Tp ex c i iQ m t t k F    

m – coeficientul care depinde de calitatea izolației podelei, [1] :

𝑚=1
1+1,25∙(0,12
2,04+0,08
0,043+0,0001
0,15+0,04
0,03+0,025
0,098)=0,185
𝑄1𝑇𝑝=𝑚∗(𝑡𝑒𝑥−𝑡𝑐)∗∑𝑘𝑖∗𝐹𝑖=4
10,185 ∙(32−0)
∙(0,47∙60+0,23∙48+0,12∙40+0,07∙72)=290 ,5 𝑊

𝑄1𝑇=668 ,4+999 ,6+634 ,2+1289 ,7+1971 ,2+290 ,5=5853 ,6 𝑊
Q1=Q1S+Q1T=1074 ,4+5853 ,6=6928 W
2.3.2. Calculul fluxului de căldură Q 2 cauzat de la tratarea termică a produselor păstrate:
Reeșind din faptul că inst alațiile de tratare termică vor funcționa în continuu, efectuăm calculul
fluxului de căldură după re lația [1]:
2 1 2 ( ); Q G i i  

Unde: G – productivitatea instalației, kg/s;
i1 – entalpia produselor la intrare, kJ/kg;
i2 – entalpia produselor d upa tratare, kJ/kg;
10005% 0,05 225 11,25 11,25 0,1824 3600camkg t GGzi s       

Gcam = 225 t
Din sursa [1] anexa 5 determinăm entalpia produsului la intrare și după tratare la temperaturile
respective (admitem că produsul este îndreptat spre păstrare cu temperatura de 25 ˚C ):
 pentru t 1=25 ˚C entalpia este h 1 = 385𝑘𝐽
𝑘𝑔 ;
 pentru t 2=0 ˚C entalpia este h 2=272𝑘𝐽
𝑘𝑔 .
20,18 (385 272) 20,34 20340 ; Q kW W    

1;
1 1,25i
im

 

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

26
2.3.3. Calculul fluxului de căldură Q 3 cauzat de la ventilarea camerelor:
Calculul fluxului de căldură Q3 cauzat de la ventilarea camerei :
𝑄3=𝑉𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟 ∙𝑎∙𝜌𝑐∙(𝑖𝑒𝑥−𝑖𝑐)
86,4;

unde: Vconstr – volumul constructiv a camerelor, m3
a – multiplicitatea schimbării aerului din încăpere timp de 24 ore, a=3…4;
ρc – densitatea aerului din camera, 𝜌𝑐=1,239kg/m3
iex – entalpia aerului din exterior;
ic – entalpia aerului din cameră.

Din [1] avem:

 pentru tin=0oC entalpia aerului este hin= 8,66 kJ/kg;
 pentru tex=32 oC entalpia a erului este hex= 67 kJ/kg;
Volumul camerei este: 𝑉𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟 =216 *6=1296 𝑚3;

Fluxul de căldură Q 3 este:
𝑄3=1296 ∙3∙1,239 ∙(67−8,66)
86,4=3252 ,7 𝑊
2.3.4. Calculul fluxului de căldură Q 4 cauzat de diferite surse la exploatarea cam erelor:
a) de la iluminarea electrică Q' 4 :
1'
44 * Q q F

q'4- norma de iluminare, W/m2;
pentru incăperile, depozitelor mari: q' 4 = 1,1 W/m
2 ;
F-suprafata incaperii,
2m .
1
41,1 216 237,6 ;QW  

b) de la motoarele electrice 𝑄42, W:
– motorul electric se află în încăpere;
2
4. *sim m e QN
unde: ηsim – coeficientul de lucru simultan al utilajului ( ηsim=0.4…1.0).
𝑁𝑚.𝑒.=800 W puterea motorului electric, W.
𝑄42
0,4 (6 800) 1920 ; W    
c) de la oamenii ce lucrează în încăpere 𝑄43:
𝑄43=350· n
Unde: n – numărul de oamenii ce lucrează în încăpere (n=2).
3
4350 2 700 ; QW  

d) prim ușile camerelor
4
4Q , W:
3
4 (1 ) 10IVQ q F     
[15]
unde: 𝛽-coeficient ce ia în considerare durata și intensitatea operațiilor de încărcare -descărcare a
camerei, în cazul nostrum pentru frigoriferul de distribuire 𝛽=0,3;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

27 𝑞-densitatea fluxului de căldură prin ușă, mediu în timpul operațiilor de în cărcare -descărcare;
𝐹-suprafața ușii;
𝜂-coeficientul eficienței de micșorare a fluxului de căldură la deschiderea ușilor prin diverse
mijloace, în cazul ușilor frigoriferului =0,8 ;
Densitatea fluxului de căldură prin ușă 𝑞 o determin ăm din figura 2.4 [15]

Figura 2.5 Graficul densității fluxului de căldură prin ușă.
Conform figurei 2.4 avînd diferența de temperatură Θ=𝑡𝑒𝑥−𝑡𝑐 [4], Θ=32 K și curba 6 ce
caracterizează încăperi răcite cu circulația forțată a aerului ca în cazul frigoriferului d at, trasăm
perpendiculara și citim valoarea densității fluxului de căldură:
𝑞=8 𝑘𝑊
𝑚2⁄;
𝐹=2𝑚∙3𝑚=6 𝑚2;
𝑄4𝐼𝑉=0,3∙8 ∙6∙(1−0,8)∙103=2880 𝑊;
Fluxul de caldura total de la surse, Q4:
1 2 3 4
4 4 4 4 4 237,6 1920 700 2880 5737,6 ;totalQ Q Q Q Q W        

2.3.5. Calculul fluxului de căldu ră Q 5 cauzat de respiratia fructelor in camere:
5 5 5 ;I I II IIQ q G q G   

unde: q5’ , q5” – caldura specifică de respirație, respectiv la refrigerare și păstrare:
q5’=0,07𝑊
𝑘𝑔;
q5”=0,019 𝑊
𝑘𝑔;
GI , GII – masa produselor primite pentru refrigera re și masa produselor păstrate, kg;

GI = 0,1
camG = 0,1* 225 = 22,5 t;
GII = G cam – GI=225 – 22,5 =202,5 t;
Fluxul de căldură Q 5 este:
50,07 22,5 0,019 202,5 5723 ; QW    

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

28 2.3.6. Fluxul sumar de caldura din cameră:
1 2 3 4 5 6928 20340 3252,7 5737,6 5723 41981,3 ; Q Q Q Q Q Q W          

2.3.7. Determin ăm fluxul de căldură raportat la 1m2:
𝑞𝐹=𝑄
𝐹=41981 ,3 𝑊
216 𝑚2=194 ,4𝑊
𝑚2⁄
2.3.8. Determinăm fluxul de căldură pentru toate cele 4 camere ale frigoriferului :
𝑄=𝑞𝐹∙𝐹=194 ,4∙864 =167961 ,6 𝑊=167 ,9 𝑘𝑊

2.3.9. Determinăm puterea frigorifică a co mpresoarelor din fomula [1] :
𝑄0=𝜌∙𝑄
𝑏
Unde: Q 0-puterea frigorifică necesară a compresoarelor;
ρ-coeficientul de pierderi la transportarea frigului, pentru sistemul cu raci re direct ă
ρ=1,05……1,07
b-coeficientul timpului de lucru, b=0,75… ..0,9
Q-sarcina din calculul fluxurilor de căldură.
𝑄0=1,06∙167 ,9
0,75=233 ,57 𝑘𝑊

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

29 2.4. Determinarea regimului de lucru al instalației frigorifice
2.4.1. Determinarea temperaturii de vaporizare:
Selectăm temperatura de vaporizare, [1]:
to = t c-(5…10); Adm item t 0=-5 °C.
2.4.2. Determinarea temperaturii de condensare:
Condensatoarele răcite cu aer:
28 12 36 9 45cd at t C C       
[1]
ta2=ta1+∆t a=32+4=36 ˚C
unde: ta1-temperatura aerului la intrare t a1=32° C ;
∆ta=
C64 -încălzirea aerului în condensator;
2.5. Calculul termic
Date inițiale:
– temperatura de vaporizare: t o = -5° C
– temperatura de condensare: t c = 45 ° C
– puterea frigorifică : Q0=233,57 kW
-Agentul de lucru R 717 .
Construim ciclul în diagrama lgP -h:

Fig. 2.6 Ciclul în diagrama lgP -h

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

30 Citim datele din diagramă și l e introducem în următorul tabel:
Tabelul 2.6 Caracteristicile ciclului
1 2 3 4 5 6
Ct0,
0 120 45 40 -5 -5
aMPP,
0,35 1,78 1,78 1,78 0,35 0,35
,kjhkg
1468 1712,5 415,6 386,8 386,8 1456,4
3,mvs
0,354 0,1 – – 0,058 0,349
În calcul determinăm următorii parametri:
1) Calculul puterii frigorifice masice:
𝑞0=ℎ6−ℎ5=1456 ,4−386 ,8=1069 ,6 𝑘𝐽
𝑘𝑔;
2) Lucru mecanic specific de comprimare:
𝑙0=ℎ2−ℎ1=1712 ,5−1468 =244 ,5 𝑘𝐽
𝑘𝑔;
3) Puterea frigorifică specifică volumică:
𝑞𝑣=𝑞𝑜
𝑣1=1069 ,6
0,354=3021 ,5 𝑘𝑗
𝑚3;

4) Sarcina termică specifică a condensatorului, kJ/kg,
– dacă schimbătorul de căldură nu e folosit:
𝑞𝑐=ℎ2−ℎ4=1712 ,5−386 ,8=1325 ,7 𝑘𝐽
𝑘𝑔;
5) Debitul masic de agent frigorific aspirat în compresor:
𝐺𝑎=𝑄0
𝑞0=233 ,57
1069 ,6=0,218 𝑘𝑔
𝑠;
6) Debitul volumic de agent aspirat în compresor, m
3 /s:
𝑉𝑡=𝐺𝑎∙𝑣1=0,218 ∙0,354 =0,077 𝑚3
𝑠;

7) Calculul coeficientului de debit:
𝜆=𝜆𝑖∙𝜆𝑖𝑛𝑐
Unde : 𝜆𝑖-coeficientul de livrare indicat;
𝜆𝑖𝑛𝑐- coeficientul de livrare la incalzire.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

31 𝜆𝑖=𝑃0−∆𝑃𝑎
𝑃0−𝑐[(𝑃𝑐+∆𝑃𝑟
𝑃0)1𝑚⁄
−𝑃0−∆𝑃𝑎
𝑃0]=
=0,35−0,014
0,35−0,04∙[(1,78+0,1335
0,35)11,1⁄
−0,35−0,014
0,35]
=0,811

Unde: ∆𝑃𝑎-diferenta de presiune la aspiratia;
∆𝑃𝑎=(0,03……0,05)∙𝑃0=>∆𝑃𝑎=0,04∙0,35=0,014 𝑀𝑃𝑎
∆𝑃𝑟−𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑟𝑒𝑓𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 ;
∆𝑃𝑟=(0,05……0,1)∙𝑃𝑐=>∆𝑃𝑟=0,075 ∙1,78=0,1335 𝑀𝑃𝑎
𝑃0−𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 ;
𝑃0=0,35 𝑀𝑃𝑎
𝑃𝑐−𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑒𝑛𝑠𝑎𝑟𝑒 ;
𝑃𝑐=1,78 𝑀𝑃𝑎
𝑐−𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑎𝑙 𝑠𝑝𝑎𝑡𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑣𝑎𝑡𝑎𝑚𝑎𝑡𝑜𝑟 (0,02…0,06)
𝑐=0,04
𝑚−𝑒𝑥𝑝𝑜𝑛𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑟𝑖 𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑟𝑜𝑝𝑖𝑐𝑒 𝑎 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑖𝑛𝑑𝑒𝑟𝑖𝑖
𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑝𝑎𝑡𝑖𝑢𝑙 𝑣𝑎𝑡𝑎𝑚𝑎𝑡𝑜 𝑟,𝑚=1,1 (𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑚𝑜𝑛𝑖𝑎𝑐 )

𝜆𝑖𝑛𝑐=𝑇0
𝑇𝑐=268
318=0,843
𝜆=0,811 ∙0,843 =0,684
8) Volumul cursei pistonului m
3 /s:
𝑉ℎ=𝑉𝑡
𝜆
𝑉ℎ=0,077
0,684=0,112 𝑚3/𝑠
9) Cunoscând volumul cursei pistonu lui, selectăm din catalo gul firme i Bitzer 4 compresoare de
tipul W6H A-K ce au .următoarele caracteristici
Agentul frigorific:R 717 -28,8kg
a) Puterea consumata cind t o = -5° C iar t ex= 32° C : este de 69,9 kW ;
b) Volumul cursei pistonului real : V hr = 110,5 m³/h = 0,03 m³/s;
c) Numărul de cilindri : n = 6;
d) Puterea motorului electric recomandată N = 15 kW;
e) Sarcina asupra condensatorului Q c = 91,9 kW;
f) Greutatea compresorului : m c = 153 kg ;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

32

Fig. 2.7 Compresorul frigorific
10) Debitul volumic real d e agent frigorific, m3/s:
𝑉𝑟=4∙𝑉ℎ𝑟=4∙0,03=0,12 𝑚3
𝑠
11) Debitul masic real de agent frigorific, kg/s:
𝐺𝑟=𝑉𝑟∗𝜆
𝑣1=0,12∗0,684
0,354=0,232 𝑘𝑔
𝑠
12) Puterea f rigorifică reală:
𝑄0𝑟=𝐺𝑟∗𝑞0=0,232 ∙1069 ,6=248 ,1 𝑘𝑊;
13) Puterea consumată pentru comprimarea adiabată,
𝑃𝑡=𝐺𝑟∗𝑙0=0,232 ∗244 ,5=56,7 𝑘𝑊;
14) Randamentul indicat al compresorului:
𝜂𝑖=𝜆𝑖𝑛𝑐+𝑏∗𝑡𝑜=0,843 +0,001 ∗(−5)=0,838
b-constantă, b=0,001 pentru amoniac ;
15) Puterea indicată, kW:
𝑃𝑖=𝑃𝑡
𝜂𝑖=56,7
0,838=67,6 𝑘𝑊;
16) Puterea necesară pentru învingerea frecării, kW:
𝑃𝑓=𝑃𝑖𝑓∗𝑉𝑟=40∗0,12=4,8 𝑘𝑊
unde: P if = 40 kPa pentru agenți halogenați;

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

33 17) Puterea efectivă, kW:
𝑃𝑒=𝑃𝑖+𝑃𝑓=67,6+4,8=72,4 𝑘𝑊;
18) Sarcina reală a compresorului :
𝑄0𝑟𝑒𝑎𝑙 =𝑄𝑜𝑟+𝑃𝑒=248 ,1+72,4=320 ,5 𝑘𝑊
19) Puterea electrică (puterea consumată de motorul electric al compresorului din rețeaua
electrică), kW:
𝑃𝑚.𝑒.=𝑃𝑒
𝜂𝑚.𝑒.=72,4
0,8=90,5 𝑘𝑊
unde :η mec – randamentul motorului electric: η mec =0,75…0,85.
Selectăm 4 motoare electrice al firmei SC Electrocuplaje SRL ce are puterea de 22 kw;

Fig. 2.8 Motor electric trifazat de 22 kW
20) Eficiența frigorifică a ciclului:
𝜀=𝑞0
𝑙0=1069 ,6
244 ,5=4,37
21) Eficienta frigorifică a ciclului ideal, Carnot inversat:
𝜀𝑡=𝑇0
𝑇𝑐−𝑇0=268
318 −268=5,36
22) Gradul de reversibilitate al ciclului:
𝜂𝑖=𝜀
𝜀𝑡=4,37
5,36=0,815
23) Sarcina sumară reală a condensatorului , kW:
𝑄𝑐𝑑=𝑄0𝑟∙𝑞𝑐
𝑞0=248 ,1∙1325 ,7
1069 ,6=307 ,5 𝑘𝑊

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

34 2.6. Selectarea dispozitivelor de răcire
Întrucît sarci na asupra utilajului în camere este aceeași, selectăm aceleași racitoare de aer pentru
toate camere le.
Vom selecta răcitoare de aer de tipul “Fruit Coo lers” a firmei Roen Est , care sunt produse anume
pentru folosirea la păstrarea fructelor și legumelor, datorită capacității de menținere a umedității și
micșorarea uscării produselor.

Fig. 2.9 Racitor de aer FC.M.45.4 .08-4T

Suprafața necesară de trans fer de călduri a dispozitivelor de răcire se determină din formula:
2 41981,3339,3 ;16,5 7,5c
mQFmk  

unde: Q c – sarcina termică a utilajului din camera dată, W;
k – coeficientul de transfer de căldură pentru dispozitivul de răcire respectiv (tab. 7),
W/(m2K)
θm – diferența medie logaritmică (θm log) sau (
ar
m )aritmetică de temperaturi,°C:
12
0325 7,522ar aa
mtttC       

unde : t a1,ta2 – temperatura earului de la intrare si iesirea din dispozitivul de racire ;
Selectăm din catalogul firmei Roen Est S .R.L. [ 4 ] cîte două răcitoare de aer pentru fecare
cameră
a) suprafata de transfer de caldura : F = 178 m²
b) Distanta dintre aripioare : 6 mm
c) Ventilatoare : – numarul de rotatii : n =23,3 rot/s =1400 RPM
-Puterea : N v1 = 3
2360 W;
-Debitul de aer trecut prin racitor : V v1=19200 m³/h ;
– Capacity SC2 = 28,3 kW
d)Masa racitorului de aer : m r = 180 kg;
g) Volumul interior al tevilor racitorului de aer: 24 Dm3;
h) Latimea: 550 mm
Inaltimea: H=740 mm
Lungimea: 3250 mm.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

35 2.7. Selectarea condensatorului răcit cu aer
Deoarece avem sistem centralizat de răcire vom selecta un condensator pentru toate cel e 3
compresoare.
Selectarea condensatorului pentru temperat ura de condensare de 𝑡𝑐𝑑=45℃ .
Suprafaț a necesară de transfer de caldură a condensatorului [1]:
2 3075001366,6225cd cd
mfQQFmkq   

unde: 𝑄𝑐𝑑 – sarcina sumară reală a condensatorului din calculul termic al compresoarelor la toate
temperaturile de vapor izare , W ;
𝑞𝑓- densitatea fluxului de căldura pentru tipul dat de condensatoare;
𝑞𝑓=200…..250 W/m2 pentru condensatoare răcite cu aer [1].
Alegem condensatorul ale firmei Kelvion de tipul Goedhart INAL -S-NF-PC204T4H -091P370 cu
următoarele cara cteristici :
Curgere aer verticala Goedhart INAL -S-NF-PC204T4H -091P370

Date de selectie

Capacitate kW 318,8 Agent frigorific R-717 (NH3)
Debit de aer m³/h 64439 Temperatura de condensare °C 47,0
Temperatura aer Intrare °C 32,0

Date tehnic e

Pas lamele mm 2.3 Materiale serpentina/lamele StSt / Al
Suprafata m² 1442 Material carcasa Otel galvanizat
Volum dm³ 223,0 Finisaj carcasa Gri (RAL 7032)
Greutate (gol) fara accesorii kg 1577 * Presiune sonora – distanata dB(A) -m 35,0 @ 10,0 [+/ – 2 dB(A)
] Conexiuni Intrare/Iesire 2 x 3» / 2 x 2,5» ** Clasa energetica A+

Ventilator( -oare)

Numar ventilatoare 8
Date pentru fiecare ventilator: ErP Compliance 2015
Diametru ventilator mm 910 Faza – Tensiune – Frecventa V-Hz 3 x 400 /50
Turatie ventilator rpm 370 [EC] Clasa de protectie IP54
Putere absorbita kW 0,13
Intensitate nominala A 3,2

Dimensiuni fara accesorii (aprox.) Obiect supus modificarii!

L – 7500 mm C – 2174 mm E1 – 3562 mm F1 – mm
B – 2260 mm E – mm E2 – 3561 mm F2 – mm
H – 1334 mm E3 – mm

Fig. 2 .10. Schema condensatorului INAL -S-NF-PC204T4H -091P370

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

36 2.8 Selectarea rezervoarelor de lichid
Volumul rezervoarelor de lichid introduse după condensator la alimentarea dispozitivelor de
răcire :
10,6 ( );r b raV V V  

unde: Vra – volumul interior al țevilor racitoarelor de aer din sistem , dm
3 .
Vb – volumul interior al bateriilor din sistem , dm
3 .
În cazul dat se folosește doar răcitor de aer, astfel Vb = 0 .
𝑉𝑟1=0,6∗(𝑉𝑏+𝑉𝑟𝑎)=0,6∗(0+4∗24)=57,6 𝑑𝑚3=0,0576 𝑚3
Alegem din cataloagele firmei ”Bitzer” de pe site -ul:
https://www.bitzer.de/gb/en/products/Technologies/Heat -Exchangers -and-Pressure -Vessels/Liquid –
receivers/For -NH-x2083/Horizontal -models -from-the-A-series/#!F562NA , rezer vorul de lichid de tipul
F562NA , pentru amoniac, care are urmatoarele caracteristici:
SI
Technical Data
Weight 48,0 kg
Total width 964 mm
Total depth 349 mm
Total height 408mm
Receiver volume refrigerant 56,0 l
Max. refrigerant charge 90% at 20° C 20°C
NH3 30,7 kg
Max. pressure 28 bar
Max. Operating Temperature 120°C
Connection inlet KL DN 40
Connection thread/ -flange 2 1/4'' – 12 UN
Connection outlet FL DN 32
Connection thread/ -flange 1 3/4'' – 12 UNF
Connection for pressure relief valv e 1 1/4'' -12UNF
Adapter for pressure relief valve Option
*According PED 2014/68/EU Standard
Special Approvals (on request) Option

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

37
Fig.2 .11 Rezervor de lichid orizontal Bitzer de tip F 562NA.
2.9 Selectarea separatorului de ulei

Separatorul de ulei se se lectează după diametrul conductei de refulare.
Selectăm de pe siteul Bitzer https://www.bitzer.de/gb/en/products/Technologies/Heat -Exchangers –
and-Pressure -Vessels/Oil -separators/For -NH-x2083/Primary -oil-separators -from -the-OA-
series/#!OA1954A separotorul de ulei de tip OA1954A , care are următoarele caracteristici:
Weight 50 kg
Total width 379 mm
Total depth 450 mm
Total height 740 mm
Oil charge 18 l
Receiver volume refrigerant 40 l
Max. no. of compressor 1
Refrigerant inlet DN 50
Refrigerant outlet DN 40
Oil outlet DN 20
Max. pressure 28 bar
Max. Operating Temperature 120°C
Crankcase heater 1×140 W
Oil level switch Standard
Connection for pressure relief valve 1 1/4'' – 12 UNF
*According PED 2014/68/EU Standard

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

38
Fig.2.1 2 Separator de ulei Bitzer de tip OA1954A .

2.10 Determinarea diametrilor conductelor
In proiect este necesar să determinăm diametrele conductelor magistrale. La ele se referă
conductele de aspirație de la racitoarele de aer si conducta de refulare cu vapori spre condensator,
conducta de lichid spre rezervorul de lichid si conducta de lichid spre vaporizatoare.
Calculul se efectuează după viteza optimală de mișcare a agentului frigorific cu ajutorul formulei:

1.Determinarea diametrelor conductelor pentru temperatura de vaporizare to = -7 °C ;
a) Vapori de R717 la asp irație :
𝑑=1,13∗√𝐺∗𝑣
𝑤=1,13∗√0,232 ∗0,354
15=0,083 𝑚≈82 𝑚𝑚
𝑤𝑟=(1,13)2∗𝐺∗𝑣
𝑑2=(1,13)2∗0,232 ∗0,354
0,0822=15,59 𝑚/𝑠

de = 89 x 3,5 mm, conform GOST 8733;
b) Vapori de R717 la refulare:
𝑑=1,13∗√𝐺∗𝑣
𝑤=1,13∗√0,232 ∗0,1
20=0,038 𝑚≈40𝑚𝑚

𝑤𝑟=(1,13)2∗𝐺∗𝑣
𝑑2=(1,13)2∗0,232 ∗0,1
0,042=18,51 𝑚/𝑠

de = 45 x 2 ,5 mm, conform GOST 8733;
c) Amoniac lichid la refulare:
𝑑=1,13∗√𝐺∗𝑣
𝑤=1,13∗√0,232 ∗0,00174
0,6=0,029 𝑚≈28 𝑚𝑚
𝑤𝑟=(1,13)2∗𝐺∗𝑣
𝑑2=(1,13)2∗0,232 ∗0,00174
0,0282=0,685 𝑚/𝑠

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

39 de =32 x 2 mm conform GOST 8733;
d) Amoniac lichid la aspirație:
𝑑=1,13∗√𝐺∗𝑣
𝑤=1,13∗√0,232 ∗0,00171
0,3=0,041 𝑚≈40 𝑚𝑚
𝑤𝑟=(1,13)2∗𝐺∗𝑣
𝑑2=(1,13)2∗0,232 ∗0,00171
0,0402=0,33 𝑚/𝑠
de = 45 x 2,5 mm conform GOST 8733;

2.11 Selectarea ventilului de laminare:
Valva de expansiune termostatică (TRV ) – reprezintă regulatorul care determină temperatura în
dispozitivul de răcire și are rolul de a regla cantitatea de agent frigorific furnizat dispozitivului de
răcire în f uncție de supraîncălzirea vaporilor de agent frigor ific la ieșirea din vaporizator .

Ventilul termostatic este cel mai comun dispozit iv automat de reglare puterei frigorific din
aparatul de răcire (evaporatoare) sisteme de refrigerare care furnizează agentul frigorific supraîncălzit
de vapori la ieșirea d in unitatea de răci re în intervalul de la 3 la 15 °C .

Comparativ cu dispozitive care reglează presiunea, TRV are o serie de avantaje:
– dispozitive de răcire rapid și complet umplute cu vaporii de agent frigorific;
– chiar și în funcționarea continuă a di spozitivului de răcire vine întotdeauna doar abur supraîncălzit;
– în același sistem de refrigerare poate oferi mai multe dispozitive de răcire care funcționează în
paralel și echipate cu diferite tipuri de valva de expansiune, în funcție de dorințele.

Experții companiei macrosisteme recomandă să urmeze următoarele date inițiale atunci când se
selectează supapa de expansiune necesară pentru un sistem de refrigerare:
1) tipul de agent frigorific utilizat în sistemul de refrigerare;
2) productivitatea de ma să a dispozitivului de răcire;
3) fierbere Po presiune a agentului frigorific din vaporizator;
4) Pk presiunii de condensare a agentului frigorific în condensator;
5) subrăcire agentului frigorific lichid, înainte de supapă temroreguliruyuschim;
6) pierder ea de presiune în evaporator;
7) căderea de presiune a supapei;
8) de compensare a presiunii interne sau externe.

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

40
Astfel v -om selecta drept ventil de laminare un ventil termostatic al firmei producătoare
МАКРОСИСТЕМ pentru agentul frigorific R717.

Fig. 2.11 Ventil termostatic al firmei МАКРОСИСТЕМ

2.12 Descrierea procesului de montare și ajustare
Montarea utilajului frigorific este complexul de lucrări pentru instalarea, reglarea și darea în
exploatare. Montarea utilajului frigorific include montarea compres oarelor, aparatelor, mecanismelor,
auxeliare și conductelor ale agentului frigorific, uleiului, apei de răcire. Volumul lucrărilor de
montare depinde de gradul agregării utilajului. În corespundere cu clasificarea mașinilor frigorifice
utilajul cu product ivitatea de pînă la 5 kW (frigoriferele și congelatoarele casnice, agregate frigorifice
comerciale, aparate autonome pentru condiționarea aerului) se consideră agregate și montarea lor
constă în instalarea și fixarea acestei instalații frigorifice la locul de predestinare și racordare la
rețeaua electrică.
La începutul lucrărilor de montaj trebuie să fie complet elaborate proiectele tehnice împreună
cu toate desenele de execuție și devizurile și trebuie să fie stabilite condițiile de contract pentru
execu tare lucrărilor. Înafară de aceasta se întocmește un plan calendaristic pentru lucrările de montaj
în care se ține seama de succesiunea, durata și posibilitățile de combinare a lucrărilor de montaj a
diverselor utilaje.
Planul lucrărilor trebuie să fie pu s în concordanță cu montarea utilajului electric și cu lucrările
tehnico -sanitare, pentru a se asigura alimentarea latimp cu energie electrică și cu apă în scopul
probării utilajului frigorific montat. Pregătirea montajului frigorific constă în executarea
următoarelor lucrări:

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

41 1) Verificarea dimensiunilor încăperilor destinate montării mașinilor și aparatelor, compararea
acestora cu dimensiunile din desen și trasarea axelor compresoarelor, electromotoarelor, aparatelor.
2) Pregătirea uneltelor pentru montaj, a d ispozitivelor de ridicare și a materialelor (petrol
lampant, schînduri, pentru shele etc).
3) Luarea măsurilor corespunzătoare pentru tehnica securității și protecția muncii montorilor
precum și pentru asigurarea securității contra incidentelor.
Corectitudin ea executării montajului echipamentului este o garanție a funcționării lui fără
avarii și a unei exploatări îndelungate.
Cele mai importante măsuri pentru realizarea montării utilajului în siguranță pot fi grupate în
următoarele patru categorii:
1) Măsuri org anizatorice pentru efectuarea procesului de montare.
2) Măsuri de securitate la pregătirea utilajului pentru montare.
3) Cerințele tehnicii securității la lucrul cu utilajele și dispozitivele de montare.
4) Tehnica securității la montarea utilajului specific.
Înain te de a începe montarea agregatului frigorific se verifică în prealabil dacă marca lor
corespunde cu documentația tehnică și cu desenele de montare. Se verifică, de asemenea, dacă
fiecare mașină este completă. Se examinează apoi starea fiecărei părți com ponentă a mașinii. Mașina
frigorifică se montează mai aproape de sursa de aer și anume lîngă ferestre.
Montarea agregatului frigorific se efectuază în felul următor:
1) Să se respecte distanța dintre mașini și de la perete și anume 0,8m.
2) Se măsoară la agregat distanța dintre găurile de fundație și anume în lungime și lățime.
3) Se măsoară în locul unde vor ședea mășinile distanțele și cu ajutorul marcherului se depun
punctele unde se vor găuri orificiile.
4) Se găuresc orificiile cu ajutorul aparatului de găurit.
5) Se pune și se încuie șuruburile de fundație.
6) Se taie și se pune în șuruburi garniturile care vor opri vibrația care o va face mașina în
timpul lucrului.
7) Se instalează agregatul și se încuie în șuruburile de fundație.
8) Se verifică dacă agregatul este bine poz iționat cu ajutorul nivelei.
După ce s -a efectuat montarea agregatului frigorific se trece la următoarea etapă și anume la
montarea vaporizatorului. Se verifică dacă vaporizatorul corespunde cu documentați tehnică, și dacă
el corespunde la toți parametrii tehnici. Se examinează modalitatea de instalare a lui, precum și
distanța de la perete (cu condiția să nu fie mai puțin de 1 metru de la perete).

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

42 Montarea vaporizatorului se petrece în felul următor:
1) Se măsoară distanța dintre orificiile în care se va in stala vaporizatorul.
2) Din metal cu ajutorul sudurii se confecționează suporturi, pe care se va instala
vaporizatorul. Suporturile se confecționează în așa fel, încît după montarea vaporizatorului, sa avem
posibilitatea de a -l înconjura liber.
3) Se fac patru orificii în partea unde se va monta vaporizatorul în suporturi, respectînd
lungimea și lățimea luată.
4) Se fac patru orificii în locul unde va fi instalat în perete vaporizatorul.
5) Cu ajutorul aparatului de găurit se fac orificiile necesare.
6) Se instalează ș uruburile în perete împreună cu suporturile și se strîng șuruburile.
7) Se instalează vaporizatorul și se strîng suruburile.
8) Cu ajutorul nivelei se verifică în lungime și lățime corectitudinea amplasării
vaporizatorului.
După finisarea procesului de montare a vaporizatorului se trece la montarea conductelor.
Montarea conductelor este la fel un proces riguros și costisitor.
Acest proces se efectuază în felul următor:
1) Se îmbracă conductele în flex, pentru a fi bine izolate și anu avia pierderi de frig.
2) Se mont ează conductele la înălțimea care corespunde cu documentația tehnică și cu
desenele de execuție.
3) Cu ajutorul sudurii cu flacăra de gaz se unește conducta dintr -o parte cu agregatul frigorific,
iar în altă parte cu vaporizatorul.
4) Se execută suflarea sisteme i pentru a îndepărta dacă este umiditatea, zgurile, rugina și
impuritățile în ele deoarece circulația lor prin sistem cauzează uzarea prematură a compresorului, ori
mai poate cauza lovitura hidraulică.
5) Cu ajutorul aparatului de vacuumat, vacuumăm instalaț ia pînă la vacuum și anume pînă la
presiunea de 0,6 kPa.
6) Ținem instalația la așa presiune de vacuum aproximativ 18 ore, verificînd în fiecare oră
vacuumul.
7) După ce am concretizat că nu au loc scurgeri de freon, deschidem robinetele și dăm drumul
la freon.
După terminarea procesului de montare a conductelor se unește cablul de motorul electric și
apoi vaporizatorul de cablul electric. Apoi se pune și se instalează panoul electric sau de comandă.
Se unesc toate cablurile la panou și sistema de automatizare și se pune în funcțiune. Se verifică dacă

Coala
Mod Coala N. Document Semnat Data UTM 522.3.009 ME

43 lucrează compresorul, condensatorul și vaporizatorul. Apoi se verifică presiunea înaltă și joasă. La fel
și temperatura de intrare și de ieșire din condensator și respectiv din vaporizator.După o funcționare
de pr obă timp de trei zile a agregatului frigorific, după verificarea aparatelor de automatizare, și dacă
nu se descoperă scurgeri de freon și ulei, instalația frigorifică montată se dă în exploatare cu
întocmirea actului corespunzător.