Membrii echipei: Simona -Iuliana Chirilă [623176]
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
STUDIU MONOGRAFIC
BRD GROUPE SOCIETE
GENERALE
Membrii echipei: Simona -Iuliana Chirilă
Diana Mihaela Grigoraș
Denisa Cristina Șerban
Camelia Unguru
Grup a FB 3.1
Profesor coordonator: Drd. Nicușor Cărăușu
IAȘI 2017
2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 5
1. CARACTERISTICILE ECON OMICE ALE PIEȚEI PER SOANELOR FIZICE ȘI A FIRMELOR ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
2. MIZA ECONOMICĂ A RELA ȚIEI CU CLIENȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
3. PRINCIPIILE ȘI CADRUL LEGAL UTILIZAT ÎN AC TIVITATEA BANCARĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 6
CAPITOLUL 1: ORGANIZ AREA SISTEMULUI BANC AR ROM ÂNESC ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
1. DIFERITELE INSTITUȚII DE CREDIT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
2. ORGANISMELE PROF ESIOANEL ȘI ORGANELE CENTRALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 10
3. AUTORITĂȚILE DE CONTR OL, DE REGLEMENTARE ȘI D E CONSULTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
CAPITOLUL 2: DESCHID EREA ȘI FUNCȚIONAREA CONTULUI BAN CAR ………………………….. ………………………….. …………………… 15
1. INTRAREA ÎN RELAȚIE C LIENT BANCĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
1.1 Verificarea actului de identitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 15
1.2 Verificarea adresei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 15
1.3 Verificarea capacității civile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15
1.4 Verificarea naționalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 15
1.5 Verificarea capacității bancare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 16
2. CONVENȚIA DE C ONT A PERSOANELOR FI ZICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 16
2.1 Condițiile tarifare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
2.2 Condiții de utilizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
2.3 Angajamentele reciproce ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 17
3. DIFERITELE TIPURI DE CONTURI PENTRU PERSOA NE FIZICE ȘI FIRME ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
3.1 Conturile pentru persoane fizice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 19
3.2 Contul profesional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 22
4. DREPTUL LA CONT ȘI DR EPTUL LA REFUZ AL DE SCHIDERII CONTULUI B ANCAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. 22
5. DIFERITELE FIȘIERE CA RE TREBUIE CONSULTAT E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 23
5.1 Fișierul Conturilor Bancare și Asimilate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 23
5.2 Fișierul național al Incidentelor de rambursare a Creditelor către Populație ………………………….. ………………………….. …… 23
5.3 Fișierul Central al Cecurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 23
5.4 Fișierul Național al Cecurilor Neregulamentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 23
6. PROCURA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 24
7. TARIFAREA BANCARĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 24
8. POPRIRILE ȘI SECHESTR ELE DE CONT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
9. INCAPACITĂȚILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 26
9.1 Majorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 26
9.2 Minorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 26
9.3 Majorii protejați ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 26
10. ÎNCHIDEREA CONTULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
10.1 Închiderea la inițiativa băncii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
10.2 Închiderea la inițiativa clientului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 28
10.3 Operațiuni de îndeplinit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 28
10.4 Decesul clientului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
10.5 Gratuitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 29
10.6 Prescriere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 29
10.7 Notificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 29
CAPITOLUL 3 : GESTIUNEA INSTRUME NTELOR DE PLAT Ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 30
1. DIFERITELE INSTRUMENTE D E PLATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
1.1. Tipurile de cecuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
1.2 Mențiuni obligatorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 30
3
1.3 Termenele de prescriere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 31
1.4 Cardul bancar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 32
1.5 Autorizațiile de extrageri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 35
1.6 Viramentul (rolul băncii și diversele tipuri de viramente) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 36
1.7 Efectele de co merț (cambia, biletul la ordin) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
1.8 Plata fără contact (tele plata, telefonul mobil) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 37
1.9 Cifre cheie (date statistice privind plățile interbancare) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 38
2. INCIDENTELE DE PLATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 39
2.1 Incidentele legate de cecuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 39
2.2 Incidente legate de credite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 40
3. CONTESTAȚIILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 40
3.1 Contestațiile referitoare la cecuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 40
3.2 Contestarea unui card ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 40
4. TERMINALELE DE PLĂȚI ELECTRONICE ( POS) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 41
4.1 Funcții le unui POS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
4.2 Contractul POS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 42
5. VÂNZAREA LA DISTANȚĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 42
5.1 Mizele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 43
5.2 Internetul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 43
5.3 Platformele de call -center ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 45
5.4 Servicul de call -back ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 45
6. NOUA NORMĂ SEPA (SINGLE EURO PAYMENTS AREA – ZONA UNICĂ DE PLĂȚI ÎN EURO) ………………………….. ………………………….. …………. 45
6.1 Viramentul SEPA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 46
6.2 Extragerea SEPA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 47
6.3 Plata prin card SEPA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 48
CAPITOLUL 4: CREDITU L PENTRU PERSOANE FI ZICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 49
1. INIȚIERE ÎN MATEMATIC A FINANCIARĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 49
1.1 Dobânzi (simp le, compuse) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 49
1.2 Rata (proporțională, actuarială) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 51
1.3 Metode de rambursare (în avans, la scadență, scutire) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 52
2. CREDITUL DE CONSUM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 52
2.1 Reglementarea (destinatari, contractul de credit) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 52
2.2 Cazuri particulare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 52
2.3 Diferite tipuri de credite de consum ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 53
3. ABORDAREA ȘI GESTIUNE A RISCULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 56
4. CREDITUL IMOBI LIAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 56
4.1 Reglementare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 56
4.2 Împrumuturile sectorului reglementat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 59
4.3 Împrumuturile pentru sectorul liber ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 60
5. DIFERITELE MODURI DE ACHIZIȚION ARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 61
5.1 Vânzarea în stare de finalizare viitoare (credite pe baza de proiect) ………………………….. ………………………….. ……………… 61
5.2 Contractul de construire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 61
6. DIFERITELE RATE ALE D OBÂNZII (ALE ÎMPRUMUTULUI ) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 63
6.1 Dobânda anuală efectivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 63
6.2 Rata dobânzii legală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 63
6.3 Rata dobânzii cămătărească (calculul pragurilor de camătă, delictul) ………………………….. ………………………….. …………… 63
6.4 EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 64
6.5 EONIA ( Euro OverNight Index Average) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 64
6.6 ROBOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 64
7. DIFERITELE GARANȚII L A RAMBURSAREA CREDIT ELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 64
7.1 Garanțiile personale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 64
4
7.2 Garanții reale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 65
8. ASIGURĂRILE ÎMPRUMUTU RILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 65
8.1 Riscurile acoperite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 65
8.2 Contract și parte interesată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 66
8.3 Punerea în practi că a garanției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 66
9. TRATAMENTUL SUPRAÎNDA TORĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 67
9.1 Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 67
9.2 Rolul și funcționarea comisiilor de supraîndatorare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 68
9.3 Rolul instanțelor judecătorești ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 69
9.4 Funcționarea procedurii de redresare personală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 69
CAPITOLUL 5: CREDITU L PENTRU FIRME (IMM) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 70
1. CREDITELE DE INVESTIȚ II PE TERMEN MEDIU S AU LUNG ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 70
2. ÎMPRUMUTUL PENTRU ÎNF IINȚAREA ÎNTREPRINDE RII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 70
3. LEASING -UL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 71
4. ÎMPRUMUTURILE DE EXPL OATARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 73
4.1 Creditul de trezorerie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 73
4.2 Garanțiile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 74
5. FINANȚAREA GESTIUNII CLIENȚILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 75
5.1. Scontul comercial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 75
5.2 Factoring ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 75
5.3 Comerțul internațional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 75
CAPITOLUL 6: R ĂSPUNDEREA B ĂNCII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 77
1. NECONFORMITATEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 77
1.1 Obiective și rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 77
1.2 Consecințele riscului de neconformitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 78
1.3 Domen ii acoperite de confomitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 78
2. RĂSPUNDEREA CIVILĂ ȘI PENALĂ A BĂNCII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 78
2.1 Elemente constitutive ale răspunderii civile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 79
2.2 Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 79
2.3 Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 79
2.4 Cazuri de derogare de răspundere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 80
3. DEONTOLOGIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 80
3.1 Principalele obligații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 80
3.2 Loialitatea față de angajator ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 81
3.3 Respectarea leg ilor și regulamentelor și vigilența deosebită în ceea ce privește spălarea banilor ………………………….. ….. 81
3.4 Exemple de practici judiciare întâlnite pe spețele bancare în judecătoriile din România ………………………….. ……………….. 82
3.5 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 82
4. SECRETUL PROFESIONAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 82
5. LUPTA ÎMPOTRIVA SPĂLĂ RII BANILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 83
5.1 Cele trei faz e ale spălării banilor din venituri provenite din activității criminale ………………………….. ………………………….. . 84
5.2 Obligațiile instituțiilor de credit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 85
5.3 Organismele de control ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 86
GLOSAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 87
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 89
5
Introducere
1. Caracteristicile economice ale pieței persoanelor fizice și a firmelor
Ca în orice relație, fie ea personală sau de business (client -bancă), cheia
satisfacției/succesului este ÎNCREDEREA !
Operația de creditare a persoanelor fizice este unul dintre principalele obiecte de activitate
ale sistemului bancar și reprezintă oferta sistemului bancar pentru finanțarea unor nevoi pentru care
acestea nu dispun de bani suficienți (achiziționarea une i locuințe, case de vacanță, autoturisme, alte
nevoi personale).
În opinia mea, banca cu cea mai bună reputație trebuie să fie orientată către oameni (o
instituție financiar -bancară gestionează corect interesele tuturor părților implicate, de la angajați
până la clienții băncii), trebuie să se preocupe de satisfacerea clienților și să fie condusă de principii
precum onestitatea, transparența, etica și responsabilitatea.
Implementarea relației dintre bancă și clientelă nu este un exercițiu singular. Trebuie să existe o
cerere permanentă de îmbunătățire a acestei relații. Dacă banca dorește nu numai să
supraviețuiască, dar să și aibă succes, ea are nevoie de clienți. Dacă nu există clienți, nu există
activitate. Satisfacerea nevoilor clienților este esențială pentru menținerea lor drept clienți ai băncii
și pentru a evita mutarea lor la alte bănci. Relația bancă -client va asigura loialitate și, în consecință,
clientul va reveni la bancă.
Clientul mulțumit este cel mai bun instrument de marketing. Un client sat isfăcut va spune prietenilor
și colegilor săi despre serviciile băncii, aducând, astfel, alți clienți. Un număr mai mare de clienți
conferă o poziție avantajoasă în cadrul concurenței, prin urmare, un mai mare segment de piață. Un
segment de piață mai mare va duce la un profit pe termen lung.
Fiecare client are libertatea de a alege. Astăzi gama produselor și serviciilor alternative, în special
pe piața serviciilor financiar -bancare, este mai largă ca niciodată și se află într -o continuă dezvoltare.
Clienți i devin tot mai pricepuți și exigenți în adoptarea deciziilor de cumpărare.
Relația bancă -client reprezintă un proces continuu, fundamental pentru modul de acționare al băncii;
situează clientul în centrul procupării întregii activități; necesită instruire permanentă la toate
nivelurile; presupune muncă în echipă, o bună conclucrare și sisteme eficiente de comunicare;
controlul acestei relații va revela faptul că această relație se poate îmbunătății permanent.
La intrarea în unitatea bancară, clienții își d oresc să fie întâmpinați zâmbitor de un consultant
care să le prezinte diferite produse, oferte noi ori promoții și să le ofere răspunsuri la nelămuririle și
întrebările avute. Banca ar trebui să reprezinte o rampă de lansare, atât pentru persoane fizice, cât
și juridice. De aceea, clienții consideră că dobânzile la credite ar trebui să fie mai mici, iar condițiile
de accesare a unui credit mai puțin aspre.
Comunicarea cu angajații băncilor trebuie să transmită încredere și siguranță.
Un alt aspect importan t este reprezentat de transparența în ceea ce privește condițiile de acordare
a unui credit ori comisioanele aplicate. Clientul dorește să beneficieze de toate informațiile înainte
de a lua o decizie și de a acționa, indiferent că ne referim la contractare a unor credite, deschiderea
anumitor tipuri de conturi ori carduri.
6
Băncile furnizează clienților săi (persoane fizice și juridice) următoarele tipuri de servicii:
Deschidere de cont bancar;
Credite;
Schimb valutar;
Servicii privind transferul fondurilor ;
Cecuri de călătorie;
Încasarea taxelor și a amenzilor;
Constituirea de garanții bancare ;
Seifuri, casete de valori;
Private banking ;
Cumpărarea și vânzarea acțiunilor.
2. Miza economică a relației cu clienții
Punctul forte în relația dintre bancă și cli ent o reprezintă satisfacerea cerințelor clientului. Dacă
înainte clientul căuta instituții financiare ca să îi satisfacă nevoile, acum rolurile s -au inversat prin
faptul că banca este cea care caută potențiali clienți, pentru a le comunica informațiile și pentru a
încerca să le îndeplinească nevoile. Implementarea dintre bancă și client nu este un raport singular,
ci trebuie să coexiste o cerere de îmbunatățire din ambele părți.
Pentru ca banca să aibă un i mpact pozitiv și prospe r, aceas ta trebuie să menți nă relația cu clientul
puternică, atât din punct de vedere pshihologic, cât și economic.
Relația dintre bancă și client reprezintă un cadru continuu și fundamental, deoarece modul de
desfășurare al băncii îl introduce pe client în ansamblul întreg al activ ităților, fapt ce îi conferă băncii
un avantaj, și anume o clientelă mai dezvoltată cu profituri mai mari.
3. Principiile și cadrul legal utilizat în activitatea bancară
Începând cu anul 1990, cadrul legislativ al activitații bancare din România a reflect at câteva
schimbări i mportante, ajungând să fie depăș it de dinamica evoluțiilor în practica bancară. O evoluție
accelerată o avut -o informarizarea, care a cunoscut un ritm exploziv după anul 1990.
Inovația legislativă din cadrul bancar a fost sporită de ne cesitatea adaptării reglementarilor la acquis –
ul comunitar, moment în care România se apropia de Uniunea Europeană având loc începerea
negocierilor de aderare.
Acte legislative cele mai importante reflectând sfera bancara face trimitere la aspectele princi pale
ale acestei activități, inclusiv cadrul general bancar, activitatea de decontari, activitatea de creditare,
etc.
Cadrul general bancar este legalizat prin Legea nr. 58 din 5 martie 1998 care face trimitere la
legea bancară incluzând modificarile și co mpletarile ulterioare, dar totodată și prin Legea nr. 312 din
28 iunie 2004, care face trimitere la statutul Băncii Naționale a României.
7
Prin introducerea prevederilor care fac trimitere la fuziunea și divizarea, dar și la instituțiile
non-bancare care em it monedă electronică, legea localizează cadrul legislativ bancar la evoluțiile și
tendintele cele mai actuale care se află pe piata bancară int ernational.1
Activitatea bancară din România se efectuează prin instituții de credit autorizate, conform
condiți ilor prevăzute în lege.
Când vorbim de instituția de credit ne referim la o entitate care în baza unui titlu profesional are
sarcina de a atrage depozite și de a acorda credite, dar și entitatea care emite monedă electronică.
Instituțiile de credit din Rom ânia se realizează și funcționează ca bănci, organizații cooperatiste de
credit, instituții emitente de monedă electronică și case de economii pentru domeniul locativ.
În baza legii termenii și expresiile enumerate mai jos au următoarele semnificații:
– activitate bancară – atragerea de depozite de la public și acordarea de credite;
– instituție financiară – o institu ție, alta decât cea de credit, în care obiectivul principal vizează
participarea sau efectuarea uneia sau mai multora dintre activitățile fina nciare care sunt specificate
în lege ;
– societatea -mamă;
– sucursală – unitatea operațională fără personalitate juridical care aparține unei instituții de credit,
care desfășoară a ctivitatea în limita mandatului;
– depozit – suma de bani încredințată cu c ondiția de a fi rambursată în totalitate;
– acționar semnificativ;
– autorizație – actul emis de autoritatea competentă, care dă dreptul de a desfășura activitățile
specificate în acesta.
1 https://lege5.ro/Gratuit/ge4toobw/legea -nr-58-1998 -privind -activitatea -bancara
8
Capitolul 1 : Organizarea sistemului bancar
românesc
1. Diferitel e instituții de credit
Dacă ar fi să ne raportam global, sistemele bancare sunt eterogene, însă diferă de la o țară
la altă din punct de vedere al tipurilor de instituții. Astfel putem distinge o varietat e de instituții de
credit, care pot fi grupate după mai multe crierii.
După importanța în cadrul sistemului bancar, acesta este clasificat pe două nivele și anume : după
cum știm pe primul nivel este situată banca centrală( banca băncilor), iar pe al doilea nivel sunt
situate celelalte instituții finaciar ba ncare din sistem, subordonate băncii centrale.
Conform OUG 99/2006, băncile sunt grupate astfel :2
După forma de proprietate :
– Bănci private, în care capitalul aparține unui grup de perso ane fizice sau juridice private;
– Bănci publice, în acest caz capit alul fiind deținut sub diverse forme, de către stat, bănciile
deținând personalitate juridical;
– Bănci mixte, atunci când st atul este unul dintre acționari.
După proveniența capitalului:
– Bănci cu capital străin, capitalul provenind de la niște persoane fizice sau juridice ;
– Bănci cu capital autohton, capitalul aparținând persoanelor din țara respectivă ;
– Bănci cu capital mixt, atunci când capitalul aparține properții diferite unor persoane fizice sau
juridice străine sau autohtone.
După gradul de speci alizare al activității bancare :
– Bănci universale în cadrul cărora se desfăsoară toate tipurile de operațiuni bancare atât pe
termen lung, cât și oe termen scurt ;
– Bănci specializate, care desfășoară operațiuni doar de un anumit tip de activitate.
După t ipul operațiunii desfășurate
– Bănci comerciale, care efectuează operațiuni de încasări și plății, schimb valuar. Este o bancă
specializată în atragerea de depozite la vedere și ofer irea de credite pe termen scurt;
– Bănci de investiții, care presupune inv estirea depozitelor pe termen lung, oferă servicii de
specialitate;
– Bănci de depozit, aceste sunt asemănatoare cu băncile comerciale, se caracterizează prin
primirea de depozite și oferirea de credite;
– Bănci de ramură, aceasta își procură capitalizarea prin atragerii de depozite doar pe termen
lung, presupunând ca plasamentele să se facă doar către interp rinderile din ramura respectivă;
2 file:///C:/Users/Bogdan%20Fuior/Downloads/OUG99_cons_OUG43_2012%20(1).pdf
9
– Bănci ipotecare, sunt băncile care acordă credite pentru achiziționarea sau construcția de
imobile, doar pe termen l ung;
– Bănci de economii, acestea aseamăna cu băncile comerciale. Au drept obiectiv atragerea de
capital de la populație și oferirea creditelor pentru consum sau în domeniul imobiliar. Ele optează
pentru dezvoltarea socială și economică dintr -o anumită țar ă;
– Bănci de economisire -creditare în domeniul locativ, sunt acele instituții specializate în înființarea
domeniului imobiliar. Această instituție oferă produse care se bazează pe combinarea etapei de
economisire cu cea de creditare. Avantajul acesteia e ste că în perioada de economisire aceasta pe
lânga dobânda oferită, mai benef iciază și de o primă de la stat;
– Bănci specializate în acordarea de credite auto, aceste oferă credite pe ntru achiziționarea de
vehicule;
– Bănci de factoring, asigură colectare a creanțelor și recuperarea lor.
După criteriul național sau internațional:
– Bănci cu caracter național, care desfășoara activitatea pe teritoiul unui stat;
– Bănci cu caracter internațional, aceste sunt de mai multe feluri;
– Bănci internaționale p rivate;
– Bănci interguvernamentale;
– Bănci internaționale regionale;
– Băncile off -shore;
– Bănci de corespondent;
– Bănci de accept.
După forma juridică de organizare și de consolidare a capitalurilor:
– Bănci constituite ca societății pe acți uni, aceaste își constituie capitalul prin emisiune de acțiuni ;
– Bănci private, dețin ute de un individ sau un grup de indivizii ;
– Bănci mutuale sau cooperatiste, acestea funcționează pe principiul mutualității .
După caracterul material sau virtual al sed iilor bancare :
– Bănci tradițiionale, construite din căramidă și beton, se bazează pe rețele bancare extinse în
teritoriu
– Bănci virtuale, clienții utilizează serviciile bancare prin intermediul calculatorului conecat la
internet.
După dimens iunea instit uțiilor bancare:
-Bancă de talie mare, cu o cotă de piață ridicată și o rețea extinsă,
-Bănci de talie mijlocie, aceasta se situează la mijloc privind cota de piață,
-Bănci de talie mică, care se situează în partea de jos a clasamentului, în ceea ce priveș te.
Sistemul bancar românesc își promovează inter esele prin următoarele i nstituții :
– în plan local : BNR -UL, Guvernul, Parlamentul;
– în plan internațional: Parlamentul European, Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană.
10
Sistemul bancar din România cuprinde urm ătoarele tipuri de instituții : o organizație
cooperatistă de credit, 26 de bănci cu capital majoritar strain, 9 sucursale ale unor bănci străine, 4
bănci cu capital majoritar privat, 2 bănci cu capital de stat integral.
2. Organismele profesio anel și organele centrale
Organismul profesional : Asociația Română a Băncilor
Asociația Română a Băncilor (ARB) cuprinde întreaga piață bancară din România formată din
36 de instituții de credit active ca persoane juridice române și străine din cadrul sec torul financiar.
Acest organism profesional vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al
economiei României în concordanță cu stabilitatea și credibilitatea sectorului bancar. Asociația
Română a Băncilor este membră a Federației Bancare Europene încă din anul 1991, totodată și a
Consiliului European al Plăților, a Federației Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European și
în 26 de organisme naționale lucrative care fac referire în asamblu la dezvoltarea și perfecționarea
cadrului economic.
ARB a fost realizată în mai 1991 ca asociație profesională, Asociația Română a Băncilor în prezent
cuprinde 36 de membri, instituții de credit cu capital privat, dar și capital de stat, sucursale ale unor
bănci străine. Asociația Română a Băncilor se ocupă de întreaga industrie bancară din România,
fiind cea care reprezintă sectorul bancar în relația cu autoritățile române, Fondul Monetar
Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială și alte organisme interne și internaționale.
Obiecti vul principal de activitate se referă la reprezentarea și apărarea drepturilor și
intereselor membrilor. În ceea ce privește industria bancară se pune accent pe menținerea rolului
sistemului bancar ca principal sursă de venit al economiei României, inclus iv prin metode pentru
creșterea disciplinei financiare pentru asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar.
Sectorul bancar românesc asigură aproximativ 90% din totalul finanțărilor oferite de sistemul
financiar românesc, el este cel care su sține continu economia românească. Sistemul bancar din
România datorită multitudinii de clienți, dar și a activităților desfășurate în perioada de criză acesta
nu a avut nevoie de sprijin din fonduri publice pentru susținerea acestuia.
În ceea ce privește viziunea, misiunea, obiectivele, dar și valorile ARB -ului sunt specificate
în schema de mai jos:
11
Figura 1.2: ARB – viziune, misiune, obiective, valori
Sursă: http://www.arb.ro/despre -arb/
Organisme centrale
Banca Națională a României
Banca Națională a României , întâlnită și sub denumirea de Banca Băncilor, este o instituție
publică independentă, care deține dreptul exclusiv de a emite monedă, fiind unica instituție autorizată
să dobândească acest drept pe teritoriul României. Tot ea este cea care sprijină politica economică
generală a statului, și care contribuie la îndeplinirea obiectivului său fundamental privind asigurarea
și menține rea stabilității prețurilor.
Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar
Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar a fost creat în anul 1996, fiind constituit
ca persoană juridică de drept public. Obiectivul principal de activitate al Fondului constă în
garantarea rambursării depozitelor constituite la instituțiile de credit conform condiț iilor și
limitelor impuse prin legea cu privire la funcționare a Fondului,dar și la desfășurarea activității ca
administrator special în cazul desemnării sale în una din aceste calități.
Biroul de Credit
Această instituție a fost înființată la cererea sectorului bancar românesc, Biroul de Credit și -a
propus ca pe parcursul desășurării să sprijine participanții la sistem prin oferirea de informații certe,
actualizate și consistente care fac trimitere la persoanele fizice care dețin contracte de credite de la
bănci sau societățile financiare, care au cumpărat un produs în sistem leasing sau au fost asigurate
împotriva riscului de neplată de o societate de a sigurări. Biroul de Credit este o societate pe acțiuni
și are în subordinea sa, ca acționari 25 de bănci.
Biroul de credit este o bază de date administrată de către instituțiile de credit în care sunt înscrise
toate persoanele care au o datorie mai mare de 10 RON în ultimile 3 zile.
12
TransFond
Este o companie privată, sprijinită de comunitatea bancară autohtonă în care acționarii sunt
Banca Națională a României cu 33% d in capitalul social și 24 de bănci comerciale care dețin 66,67%
din capitalul social. Domeniul principal de activitate constă în furnizarea de servicii de compensare
și decontare a plăților fară numerar în moneda națională. Acesta are următoarele sarcini:
– operarea și gestionarea sistemului SENT(casa autonomă de compensare);
– operarea și gestionarea tehnică a sistemului REGIS (sistem de decontare pe bază brută în timp
real);
– operarea tehnică a sistemului SAFIR (sistemul de depozitare și decontare a oper ațiunilor cu titluri
de stat).
Institutul Bancar Român
A fost înființat în anul 1991, Institutul Bancar Român având ca principal obiectiv perfecționarea
profesională, pregătirea și specializarea personalului bancar, în concordanță cu interesele stabilite
de instituțiile de credit și Banca Națională a României, în colaborare cu Asociația Română a Băncilor
și cu programele aprobate de Consiliu l de Administrație al Institutului Bancar Român.
Centrala Incidentelor de Plăți
Înființată în anul 1997 în cadrul Băncii Nați onale a României, este o bază de date administrate
de către BNR, ce constituie o evidență a persoanelor ce au înregistrat incidente în utilizarea
instrumentelor de plată. Centrala Incidentelor de Plăți este un centru care gestionează informația cu
privire la incidentelor cu instrumente de plată, atât din punct de vedere bancar care se referă la
tragerea în descoperit de cont, neonorarea angajamentelor asumate prin aceste instrumente, cât și
din punct de vedere social cum ar fi furt sau distrugere.
Centrala Riscurilor de Credit
Centrala Riscului de Credit – CRC care a fost în trect Centrala Riscurilor Bancare și reprezintă
o bază de d ate administrată de catre BNR, dar și de instituțiile de credit în care sunt înregistrate
toate persoanele fizice sau juridice ce au ănregistrat credite mai mari de 20.000 de lei .
ROMCARD
A fost înființată în anul 1994 de către cinci bănci din România, aceasta este o societate
comercială, iar obiectul său de activitate constă în procesarea tranzacțiilor cu carduri bancare.
13
3. Autoritățile de control, de reglemen tare și de consultare
Organismele de control și reglementare se împar t în două categorii: externe și interne .
Organismele de control și reglementare externe: Misterul Finațelor Publice și Banca Națională a
României.
Organismele de control și reglementare externe
O instituție care denotă o importanță mare o reprezintă Ministerul Finanțelor Publice, care are
un rol semnificativ în activitățile financiare, fiscale și economice din România, având la bază Legea
nr.90/2001 care vizează funcționarea și organizar ea Guvernului României, dar și a ministerelor.
Ministerul Finanțelor Publice are misiunea de a opera prin mijloace specifice pentru a combate
și totodată a elimina evaziunea fiscală și a corupției. Pentru a coordona politica financiară stabilită
de Guvern și aprobată de Parlament, care vizează în mod direct politica monetară, de credit, dar și
politica valutară, Ministerul Finanțelor Publice cooperează cu Banca Națională a României cu scopul
de a crea balanța de plăți externe, a angajamentelor externe și a balanței creanțelor. Tot el este cel
care investighează și propune cadrul legislativ care face referire la împrumuturile acoperirii defcitului
bugetar sau a acțiunilor de interes public.
Ministerul Finanțelor Publice este cel care își face simțită prezenț a la diverse tratative externe în
numele statului său în țară sau în străinătate , tratative care se referă atât la cele bilaterale, cât și la
cele multilaterale care au rolul de a proteja și de a promova investițiile și convențiile de evitare a
dublei i mpuneri și eliminarea evaziunii fiscale.
În ceea ce privește controlul și reglementarea activității bancare , acesta este realizat de către
Banca Națională a României , care are abilitatea și capacitatea să intervină de fiecare dată când este
nevoie în acti vitatea bancară pentru a stabili echilibrul monetar și limitele de siguranță ale monedei
naționale.
Având în vedere că este Banca Băncilor ( Banca Centrală) a statului român, Banca Națională a
României are capacitatea prin lege de a conduce și supraveghea î n mod permanent, sistemul bancar
românesc, cu scopul de a se desășura o activitate normală, ocolită de crize. După cum știm orice
sistem bancar este amenințat de o serie de factori cu efecte negative, Banca Centrală are sarcina
de a controla și gestiona su praveghere acestor riscuri.
Obiectivul principal al Băncii Centrale a României este acela de a asigura stabilitatea monedei
naționale, urmând a contribuii la stabilitatea prețurilor.
Pentru a se asigura o bună funcționare a sistemului bancar, Banca Naționa lă este împuternicită să
emită reglementări, să aplice sancțiuni în cazul nerespectării regurilor legale, să controleze și să
verifice pe baza documentelor primite de la organele de inspecție registrele, conturile și oricare
documet ale băncilor autorizate .
Organisme de control si reglementare interne
Din dorința de a obține o bună desfășurarea a activității, la nivelul fiecărei băncii se stabilesc
organe de conducere, care sunt însărcinate să asigure procesul de control, coordonare, conducere
și decizie. Aceste organisme sunt : Adunarea Generală a Acționarilor, Adunarea Generală
14
Extraordinară, Consiliul de Administrație, Comitetul de direcție, Comitetul de Audit, Comitetul de
credit, Comitetul de risc, Auditul Financiar, Comitetul de Administrație a Active lor și a Pasivelor.
Adunarea Generală a Acționarilor are misiunea de a reuni toți acționari I odată pe an, deciziile
acestora fiind luate prin intermediul votului.
Adunarea Generala Extraordinară : reunește toți acționarii ori de câte ori este nevoie, dar m ai ales
atunci când se iau decizii cu privire la majorarea de capital, decizii când are loc schimbarea statutului.
Ca și în cazul anterior, deciziile sunt luate cu ajutorul votului.
Consiliul de Administrație are misiunea de a stabilii direcțiile activităț ii bancare și în același timp
supraveghează punerea lor în practică. AGA este cea care alege membrii Consiliului, cu un mandat
pe o durată de 4 ani, dar acesta poate fi reînoit. Membrii Consiliului sunt obligați să declare la Bursa
de Valori orice tranzacț ie de cumpărarea sau vânzare desfășurate asupra titlurilor Băncii.
Comitetul de Direcție : membrii Comitetului de Direcție se întâlnesc săptămânal și au un mandat
ce vizează conducerea și coordonarea activității bancare de zi cu zi, excluzând operațiunile d in
domeniul Consiliului de Administrație sai al AGA. Acest comitet are câteva sarcini specifice care
prievesc aprobarea pentru : regulamentul intern de funcționare al băncii, normele și directivele interne
ale băncii, tarifele și comisioanele în lei și în v alută, politicile anuale de credit etc.
Comitetul de Audit : Consiliul de Administrație participă împreună cu Comitetul Audit , care este
condus de un administrator, acesta nefiind membru al Comitetuli de directive. El controlează și
analizează pertinența metodelor contabile, modul de colectare a informațiilor, evaluarea calității
auditului.
Auditul Financiar: În cadrul acestui organism este prezent un cabinet independent care analizează
situațiile băncii. Acesta verifică situațiile stabilite în baza norme lor prevăzute de BNR, dar și situațiile
stabilite conform IFRS.
Comitetul de Credit: În cadrul acestui organism, întâlnirile au loc săptamânal unde se dezbat
problemele ce vizeză dosarele de credit care depășesc ca nivel performanțele directorilor executiv e.
Dosarele care nu reușesc a fi verificate și dezbătute se trimit către Comitetul de Direcție.
Comitetul de Risc: membrii acestuia se întâlnesc de regulă trimestrial, dar și de fiecare dată când
este nevoie. Ei au drept obiectiv de a gestiona riscurile c are pot fi: riscul de credit, de lichiditate, de
piață, de imagine.
Comitetul de Administrare a Activelor și Pasivelor : Membrii sunt numiți de Comitetul de Direcție și
se întalesc o dată pe luna, dar și de fiecare dată când este nevoie. Ei analizează polit ică care vizează
dobânda, lichiditatea, resursele și plasamentele, structura activelor și pasivelor, dar mai au și sarcina
de a propune măsuri pentru administrarea eficientă a activelor și pasivelor.
Când vorbim despre reglementarea bancară ne referim la totalitatea legilor și normelor
prevăzute pentru activitatea bancară având ca scop minimiza riscurile bancare și de a garanta o
eficiență cât mai sporită a mecanismelor de creditare. Reglementarea bancară este reglementată și
stabilită de către organul l egislativ al statului (având în vedere legilor cu privire la activitatea bancară),
dar și de către organele statului precum Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul
Finanțelor Publice și de Banca Națională a României. Pe plan internațional siste mul bancar este
supravegheat și administrat de către instituții precum – Comitetul de la Basel de Supraveghere
Bancară, Comitetul Europea n al Supraveghetorilor Bancari.
15
Capitolul 2 : Deschiderea și funcționarea
contului bancar
1. Intrarea în relație client bancă
Aceasta relație presupune primul contact dintre bancă și viitorul client în care se face
cunoștință și se urmărește verificare unor documente de către referendul de ghișeu pentru a obține
anumite informații cum ar fi bonitatea clientului, reședinț a acestuia, capacitatea acestuia de a -și
achita obligațiile la timp, capacitatea civilă etc.
1.1 Verificarea actului de identitate
Banca are sarcina de a verifica actul de identitate pentru a putea derula tranzacțiile. Prin
aceată etapă se urmărește ident ificarea solicitantului contului bancar cu scopul de a vedea daca
este valabil sau dacă acesta are CNP. Este important ca în momentul în care clientul se prezintă la
bancă să aibă în posesia sa actul de indentificare deoarece nu se poate desfășura nici o operațiune
bancară fară acest document.
1.2 Verificarea adresei
Este necesară verificarea adresei de către bancă pentru a identifica reședința clientului, dar
și pentru a avea un loc de contact în cazuri extreme. Conform prevederilor legale din România o
bancă nu poate deschide un cont dacă persoana prespectivă nu este rezidentă, prin urmare prin
verificare adresei se urmărește acest aspect.
1.3 Verificarea capacității civile
Această etapă este extrem de importantă deoarece se verifică dacă clientul băn cii are vârsta
împlinită de 18 ani și dacă este capabil să -și îndeplinească responsabilitățiile viitoare.
O persoană dobândește capacitatea civilă dacă are vârsta implinită de 18 ani, însă mai există o
situație în care persoana poate dobândi capacitatea ci vilă la 16 ani prin intermediul căsătoriei.
Capacitatea civilă se poate pierde în momentul în care o persoană suferă de boli pshice, handicap ,
rezultate în urma unor accidente.Persoana respectivă nu mai poate fi responsabil de ceea ce face.
Atunci când se declară că o persoană suferă de aceste boli, se va face o comisie care va cerceta,
analiza situația și constata dacă persoana respectivă suferă de aceste boli.
Mai exista o situație când se pierde capacitatea civilă și anume atunci când o persoană este
condamnată în urma unor infracțiunii. Aceasta nu -și pierde capacitatea civilă doar pe perioada
mandatului, ci și după expirarea acestuia. Acesta se poate verifica cu ajutorul codului numeric
personal într -o bază de date pe care o va efectua automat softwere.
1.4 Verificarea naționalității
Se verifică dacă persoana este rezidentă sau nu. Aici se face trimitere la aspecte legate de
terorism. Este important ca în mometul deschiderii unui cont bancar să indentifiăm naționalitatea
persoanei pentru a identifica s eria de risc de exemplu România prezintă un risc mic în comparație
cu Republica Moldova unde riscul este mult mai mare.
16
După cum știm , frica cu care se confruntă sistemul bancar este spălarea de bani, dacă o persoană
provine dintr -o țară unde este predomi nat acest lucru, atunci șansele de deschidere a unui cont
bancar sunt minime.
1.5 Verificarea capacității bancare
Reprezintă capacitatea de a onora spezele bancare și comisioanele acesteia. În această
etapă se verfică dacă persoanele sunt suspecte în cee a ce privește activitatea bancară, dacă și -a
achitat la timp obligațiile bancare, dar și motivul pentru care solicită deschiderea contului bancar.
Practic are loc discuția dintre bancă și client în care se urmărește obținerea unor informații pentru a
putea indentifica bonitatea acestuia.
2. Convenția de cont a persoanelor fizice
2.1 Condițiile tarifare
Gama variată de produse și facilități oferite de Bancă reprezintă categorii de servicii și produse
care depind de un cont suport. Serviciile și produsele d epind întru -totul de condițiile lor fundamentale
de funcționare. În vederea fiecărui tip de pachet există obligatoriu un număr de produse valabile pe
toată perioada de viață a pachetului.
Numeroas e produse și servicii existente în oferta Băncii, dar care n u sunt alese de Client, pot fi
anexate la contul suport , ca produse personalizate în condiții tarifare, la solicitarea Clientului.
Banca poate propune condiții tarifare personalizate la cumpărarea unui pachet, mult mai
avantajoase față de achiziția indivi duală a produselor și serviciilor. Condițiile tarifare pot fi acordate
de Banca și pentru alte produse din cadrul Băncii.
Un serviciu/produs nu poate să se încadreze simultan în mai multe pachete deținute de același
Client, exceptii fac MyBRD Net, MyBRD,My BRD Contact etc.
Clientul are conexiunea la o multitudine de beneficii extra -bancare, facilitând de reducerea și ușurința
diversificată pe care le oferă produsele și serviciile bancare. Beneficiile propuse de Bancă se pot
rectifica și actualiza periodic.
Pachetul de produse și servicii, pe lângă beneficiile pe care le oferă, are inclus și o serie de
comisioane și costuri care sunt automat extrase din contul suport al pachetului și anume:
a) Comision de gestiune: include rata de asigurare privind spitalizare a, abonamentul facilitățiilor
la distanță și tranzacții gratuite; se extrag la deschiderea pachetului.
b) Comisioane pentru carduri: valori favorabile ale comisioanelor de gestionare anuală a
cardurilor. În cazul terminării pachetului, prelevarea făcându -se la valoarea standard, următoarei
scadențe.
c) Prima corespunzătoare unui an pentru asigurarea Confort: în cazul în care se mai află o
asigurare existentă în pachet, prima va fi oprită la viitoarea scandență anuală.
d) Comisionul de închidere a pachetului, acest a se prelevează în funcție de tipul pachetului
oferit de Bancă Clientului.
2.2 Condiții de utilizare
Orice operațiune (de ex. viramente/plăți în lei sau valută, plată facturi, schimb valutar, depuneri
și retrageri de numerar, încasări etc.) emisă de Clien tul pe Cont se desfășoară prin intermediul
17
Contului curent. Clientul pentru efectuarea operațiunilor de plată va utiliza Instrumete de plată și
formulare puse la vedere de către Bancă.
2.3 Angajamentele reciproce
Obligațiile pe care le are Clientul în rel ația lui cu Banca sunt următoarele:
1. Cunoașterea și respectarea condițiilor de efectuare a tranzacțiilor financiar -bancare în Cont
precum și drepturile celorlalte contracte definitivate cu Banca.
2. Utilizarea Contului inițiat la Bancă pentru desfășurarea de tranzacții utilizând doar formulele
caracteristice Băncii. Completarea lor trebuie să fie precisă, corectă și să conțină operațiuni reale,
răspunzător de acesta fiind Clientul.
3. Datele, documentele și informațiile puse la dispoziție de către Client trebuie să fie furnizate
într-un mod corect, pentru ca acesta să faciliteze de totalitatea operațiunilor emise de Banca. În cazul
în care la Bancă se prezintă împuterniciții cu un mandat special, cum ar fi procura notarială,
documente existente în legislația în vi goare, etc. în vederea accesării Contului în numele Clientului
titular de Cont. Clienții nerezidenți au obligativitatea de a arata și certificatul original de rezidență
fiscală, emis de către instituția fiscală din țara rezidentă, până la prima dobândă ce trebuie plătită în
fiecare an, pentru a putea beneficia de scăderea impozitului pe venit.
4. Clientul are obligativitatea de a anunța modificările informațiilor furnizate Bănci ( ex. date ale
actelor de identificare, anularea împuternicirii etc). și să substi tuie în mod corespunzător actele
prezentate. Banca nu este trasă la răspundere în cazul Clientul nu comunică modificările apărute
sau în cazul în care au fost comunicate Băncii, dar nu au fost însoțite de înscrisuri doveditoare.
5. Respectarea programului de lucru al Băncii, cum este afișat la unitățile acesteia.
6. Rambursarea la termen a comisioanelor, spezelor și dobânzilor bancare aferente tranzacțiilor
efectuate și a produselor deținute, în conformitate cu Ghidul comisioanelor în valută și în lei pentru
persoane fizice.
7. Au obligația de a se informa periodic cu privire la modificările apărute la nivelul comisioanelor,
și a dobânzilor.
8. Să execute operațiuni în Contul curent sau în Contul revolving.
9. Efectuarea operațiuniilor doar în limita valorii din Cont.
10.Să execute alimentări cel puțin în minimul disponibilului din Cont și să țină cont de valoarea
comisioanelor și spezelor aferente gestiunii.
11. Informarea cu privire la situația Contului prin orice căi puse de către Banca, inlcusiv prin
examinarea extrasul ui de cont.
12. Clientul are obligația de a informa Banca despre orice Instrument de plată pierdut, furat,
distrus sau anulat, astfel încât Banca să poată lua măsurile necesare pentru a nu mai avea acces la
utilizarea ulterioară a instrumentelor de plată.
13. În urma celor prezentate, Clientul declară că a luat la cunoștiință și este de acord ca Banca
să poată înregistra și stoca convorbirile telefonice și comunicările electronice dintre Bancă și Client.
Obligațiile Băncii în relația sa cu Clientul:
1. Banca are obligația de a efectua în contul Clientului tranzacții bancare ordonate de acesta
sau de Împuternicitul pe Cont în scris sau prin alte mijloace agreate între Bancă și Client, dar numai
în limita valorii înscrise în Cont, și cu respectarea regulilor și a normelor proprii de lucru.
18
2. Să execute debitarea Contului cu valorile tranzacțiilor efectuate în altă valută decât cea a
respectivului Cont, în baza cursului de schimb folosit de Bancă în ziua tranzacției și comunicat
Clientului prin extras de Cont.
3. Păstrarea exemplarelor din formularele -cerere înscrise de Client, în arhivele băncii, ce
reprezintă produse și servicii contractate, pe o durată de minimum 10 ani de la recepționarea
acestora.
4. Să nu prezinte Clientului un Instrument de Plată nesolicitat, cu e xcepția cazului în care trebuie
înlocuit instrumentul de plată.
5. La încetarea Contractului, Banca se obligă să ofere, în mod gratuit, Clientului un document
prin care rezultă faptul că toate obligațiile dintre părți au fost stinse.
În următorul tabel se pot identifica atât drepturile clientului, cât și cele ale băncii:
Tabel 2.3.1 Drepturile Clientului și ale Băncii
Clientul Banca
Primirea dobânzii în Cont fixată în
conformitate cu reglementările Băncii Solicitarea documentelor privind scopul
serviciilor ba ncare ce urmează a se
desfășura prin intermediul Băncii.
Alimentarea Contului prin depuneri în
numerar la unitățile Băncii sau prin virament
din alte conturi. Creditarea contului în valută
se efectuează doar cu condiția respectării
prevederilor Regulament ului Valutar al BNR
și a legalizării cu privire la operațiunile
valutare. Să refuze deschiderea unui cont, în cazul în
care nu sunt respectate politicile Băncii de
cunoaștere și acceptare a clientelei.
Să aibă drept la tranzacționarea operațiunilor
cu sumele aflate în Cont. Să aibă în vedere orice plată efectuată în
favoarea sa, de la data înregistrării în cont.
Să solicite Băncii închiderea Contului numai
după ce acesta și -a achitat toate sumele pe
care le datorează Băncii. În cazul în care există lips uri în informațiile
deținute de Bancă, aceasta are dreptul să
solicite în scris informații despre Client sau
despre Împuternicitul pe Cont, sau în
momentul în care informațiile nu sunt
complete, corecte sau sunt în contradictoriu
cu originalul.
Să dispună de condiții preferențiale pe o
perioadă determinată de timp, ca consecință
a unei promoții într -o convenție de plată a
salariilor, urmând ca la încetarea contractului
să fie aplicate condițiile tarifare standard. Suspendarea efectuării operațiunilor în ca zul
în care Clientul furnizează informații
incomplete. În situația când Clientul nu
furnizează toate informațiile solicitate de
Bancă, aceasta are dreptul să reconsidere
relația cu Clientul și inclusiv să închidă contul
acestuia.
Să nominalizeze Împutern icit pe Cont. Să verifice:
19
comisionul de gestiune al Contului
curent anexat unui credit sau depozit;
comisioane aferente produselor și
serviciilor asupra cărora Clientul are
dreptul să aleagă (plăți, transferuri).
Tranzacțiile pe conturile ale căror titul ari sunt
minorii vor fi desfășurate conform legislației
în vigoare și deciziile instanței de tutelă. Să blocheze contul curent al Clientului în
momentul în care nealimentarea nu a mai
fost făcută timp de 3 luni consecutiv, poate să
blocheze și Contul revol ving cu cardul de
credit anexat în momentul în care Clientul nu
desfășoară nici o alimentare de cont cu suma
minimă obligatorie de plată.
Închiderea contului de economii se face pe
baza cerinței scrise a Clientului titular sau a
Împuternicitului. Să refuz e executarea oricărei tranzacții în
cont, atunci când Banca are suspiciuni în
privința Împuternicițiilor de Cont.
Să comunice Biroului de Credit, Centrala
Incidentelor de Plăți, Centralei Riscurilor de
Credit informațiile de risc, precum și înștiințări
referitoare la produsele de creditare,
activitatea frauduloasă, în scopul de a
prelucra și consulta ori de câte ori este
necesar.
Să perceapă penalități de întârziere pentru
sumele datorate Băncii de către Client, totalul
poate să depășească sumele dator ate de
Client. Fiecare penalitate este diferită în
funcție de tipul de obligație de plată.
3. Diferitele tipu ri de conturi pentru persoane fizice și firme
3.1 Conturile pentru persoane fizice
La îndemnul clienților persoane fizice, Banca poate deschide :
conturi curente de disponibilități bănești prin care se operează tranzacții de încasări și plăți.
Cererea de deschidere a unui cont curent – persoane fizice, a băncii BRD, este prezentă în Anexa
2.3.1.
conturi de depozite la termen și la vedere pentru fr uctificarea și menținerea resurselor bănești
atrase de la persoanele fizice;
conturi de economii sunt deschise pentru o perioadă nedeterminată, ele stabilesc o sumă
minimă ce trebuie fixată în cont pentru calculul de dobândă;
conturi de credite . Sursă: https://www.brd.ro/_files/pdf/CGB -RO.pdf
20
1.Contul curent nominativ este un Cont curent deschis, pe un interval nedeterminat, pe
numele unui singur Client, având vârsta minimă de 18 ani. Acesta este destinat înregistrării
operațiunilor cu carduri efectuate conform Contractului.
Acest cont curent funcțione ază în principiu pe sold creditor. Există însă și probabilitatea unui
descoperit de cont în baza unui contract semnat între bancă și client.
Operațiunile efectuate prin conturile curente în lei, sunt ale persoanelor fizice și sunt următoarele:
Retragerea d e numerar;
Alimentarea soldului;
Virarea salariului;
Plata facturilor la unități.
În urma operațiunilor efectuate, se poate emite un extras de cont, la cererea Clientului sau lunar, în
care este afișat soldul creditor al contului. În urma efectuării tranza țiilor prin conturile curente ale
cliențiilor, Banca are obligația de a reține sumele aferente comisioanelor și spezelor acestora.
Sunt o serie de comisioane emise de către bancă în legătura cu tranzacțiile de casă:
Comision de rulaj;
Comision de descoperi rea contului;
Comision de administrarea contului, acesta se achită anual.
Avantajele contului curent pentru persoanele fizice:
Simplitate. La deschiderea contului, Clientul beneficiază și de un card ce are acces la banii
săi 24/24 h, chiar și atunci când b ăncile sunt închise.
Flexibilitate. Clientul este singurul ce hotărăște ce se întâmplă cu banii săi și cum îi
manevrează.
Timpul economisit. Poate să își achite lunar necesitățile fără să mai piardă timp de drumuri.
Supravegherea asupra tranzacțiilor. Clientul are acces la extrasul de cont, ori de câte ori il
solicită băncii, permițând controlul asupra tranzacțiilor efectuate.
În cadrul Băncii BRD, contul curent are o multitudine de pachete promoționale:
Pachetul AZI PE+GOLD – include o gamă variată de prod use și servicii bancare și
extrabancare.
Avantaje :
1. Siguranță –asigurări;
2. Reduceri;
3. Flexibilitate –cont curent în lei, cardul Gold, Servicii MyBRD Net, MyBRD Mobile;
4. Servicii incluse gratuit –operațiuni nelimitate: retrageri de numerar, interogări de sold, plăți
interbancare, servicii de internet;
Pachetul AZI PE + PLATINUM ;
Pachetul EURO PE + . Include produse și servicii bancare desfășurate atât în țară cât și în
străinătate.
Pachetul STUDENT PE + ;
Pachetul SPRINT PE + ;
Pachetul SENIOR PE + ;
21
2.Contul d e depozit este un cont deschis pe o perioadă limitată, pe numele Clientului, ce are
o funcție de economisire.
Banca oferă următoarele tipuri de conturi de depozit:
1. Depozite la termen cu dobândă variabilă sau fixă;
1.1 Dobânda poate fi achitată în mai multe mo dalități de plată a dobânzii:
a) lunar;
b) la scadență;
c) în timp de 6 semestre aniversare de la data creării.
1.2 În funcție de preferința clientului, depozitele se pot forma cu doua opțiuni:
a) reînnoirea automată la scadență;
b) fără reînnoire.
2 Depozite la termen cu dobâ ndă tratată, cu plata dobânzii la scadență.
3 Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au o scadență fixă și perioada trebuie să fie
egală cu cel mult o zi.
Tranzacțiile care se pot desfășura în conturile de depozit la termen sunt:
Crearea/lichidarea dep ozitului la termen prin virament și în numerar, de către deținătorul de
cont;
Extrasele de cont se eliberează, cuprinzând evidența tuturor tranzacțiilor desfășurate în contul
de depozit la termen.
Câștigurile acumulate din dobânzile depozitului la termen s unt impozitate conform
prevederilor fiscale puse în vigoare;
Nu sunt posibile plăți și retrageri din contul de depozit;
Depozitele cu dobândă fix, progresivă sau variabilă sunt calculate la anul calendaristic de 365
zile;
Retragerea disponibilităților băne ști înainte de scadență, atrage după sine anularea acestuia
și plata depozitului cu o rată a depozitului egală cu rata dobânzii la vedere folosită de Bancă la
momentul încetării depozitului. Valoarea depozitului și dobânda practicată la bancă, în momentul
încetării depozitului vor fi virate în contul curent al Clientului;
3.Contul de economii în lei și în valută sunt deschise de bănci pentru persoanele fizice.
Aceste conturi sunt o combinație între contul curent și contul de depozit la termen, din punctul de
vedere al tranzacțiilor care se pot executa prin intermediul acestora:
Retrageri și depuneri de numerar din/în contul de economii în cadrul Băncii cu respectarea
plafonului minim în cont;
Primiri inter și intrabancare în contul de economii;
Viramente î n contul curent din cel de economii al Clientului, cu condiția să respecte suma
soldului minim în cont.
Tipurile de conturi de economii:
1. Atustar : predestinat clienților cu vârstă între 0 și 14 ani neîmpliniți;
2. Atusprint : predestinat clienților cu vârstă în tre 14 și 18 ani (neîmpliniți);
3. Atucont ;
22
4. Smart Cont : În acest cont este necesară o sumă minimă pentru a facilita de dobândă , iar
aplicarea procentelor diferă în funcție de anumite intervale de sold, ce sunt stabilite de către Bancă.
3.2 Contul profesiona l
Contul profesional este dedicat persoanelor fizice autorizate și celor liberale ce nu au un salar
stabil, acestea benefici ind de o serie de avantaje.
În cadrul băncii BRD, întâlnim Pachetul Antreprenor Optimist Standard care conține:
contul curent;
card de debit;
Internet Banking;
Token;
Tranzacții în lei incluse în abonamentul lunar:
Plăți intrabancare realizate prin serviciul de Internet Banking;
Depuneri de numerar;
Încasări în contul curent;
10 plăți interbancare efecutate prin Internet Banking;
10 pl ăți către trezorerie;
3 retrageri în numerar de la ATM -uri BRD.
Acest pachet are și beneficii opționale cum sunt:
MyBRD Mobile și MyBRD SMS –abonamente lunare sunt gratuite;
POS –comisionul de locațiune este gratuit;
Asigurare Confort Business –primă prefe rențială.
Firmele profesionale ce sunt delegate să deschidă un cont profesional la BRD sunt:
Cabinete de contabili;
Cabinet medicale, de notari, de avocați;
Taxiurile;
Birourile individuale;
Traducători;
Case -Amanet;
Sociețăși agricole etc.
4. Dreptul la cont și dreptul la refuz al deschiderii contului bancar
Dreptul la cont îl deține fiecare persoană din segmentul fizic și juridic care îndeplinește
criteriile stabilite de Banca BRD, făcând excepții de la regulile impuse doar incapacitățile.
Deschiderea co ntului bancar înseamnă o operațiune facultativă din partea clientului, adică nu este o
obligație ca fiecare persoana fizică sau juridică să aibă un cont deschis la bancă.
Refuzul de a deschide un cont la bancă poate rezulta atât din partea clientului cât și din partea
băncii. Refuzul din partea clientului poate apărea atunci când acesta nu este mulțumit de serviciile
și operațiunile pe care banca le oferă, dar și de comisioanele și taxele ce trebuie să le suporte lunar
pentru a beneficia de serviciile bănc ii. Ulterior, și banca poate să respingă deschiderea contului,
deoarece clientul nu a respectat principiile impuse de bancă și nu se încadrează în criteriile eligibile.
23
5. Diferitele fișiere care trebuie consultate
5.1 Fișierul Conturilor Bancare și Asimi late
Fișierul reprezintă evidența internă, o bază de date, prin care Banca verifică informațiile
Clientului cu privire la tipul de cont și operațiunile pe care acesta le efectueaza, cât și istoricul lui în
relația cu Banca.
5.2 Fișierul național al Incid entelor de rambursare a Creditelor către Populație
Acest fișier face parte din Centrala Riscului de Credit . CRC este o organizație specifică în
memorarea, colectarea și centralizarea de informații cu privire la expunerea fiecărei persoane
declarante din i nteriorul țării față de debitorii ce au beneficiat de credite al căror nivel a depășit suma
de 20.000lei, precum și clienții care au consemnat anumite fraude. Fișierul este utilizat de către
banca BRD, pentru a diminua riscul de credit.
La baza de date a Centralei Riscului de Credit stau patru fișiere:
1. Fișierul grupuri –deține informații despre grupuri de PF, și este menținut lunar de FCC;
2. Fișierul central al creditelor –cuprinde informații al persoanelor ce sunt expuse la riscul de
credit;
3. Fișierul credit elor restante –deținerea de informații a riscului de credit la devierea de la
graficele de rambursare în ultimii 7 ani;
4. Fișierul fraudelor cu carduri –pachete de informații cu privire la fraudele cu carduri.
5.3 Fișierul Central al Cecurilor
Acest fișier este inclus în componenta Centralei incidentelor de plăți și face referire la
conținutul de informații privind riscul de credit raportat de persoanele declarante. În fișier se pot
găsi toate persoanele care au efectuat incidente cu cecurile și prin urmare au fost înregistrate în
această centrală.
5.4 Fișierul Național al Cecurilor Neregulamentare
În FNCN se află:
cecurile emise eronat;
cecurile emise cu date false;
cecurile de călătorie elaborate ca cecuri la purtător;
instrumente de plată extrase pe des coperirea de cont;
cecurile care plata nu se puteau efectua din lipsa lichidității elaborate de persoanele
fizice și juridice.
Restricția pe care o are persoana înregistrată în acest fișier este de a nu putea efectua
tranzacții cu cecul pe o perioada de 360 de zile. Beneficiul pe care îl are fișierul este acela că banca
poate să depisteze și să evite relaționarea cu persoanele care au comis fraude legate de cec.
24
6. Procura
Procura este o împuternicire notarială, prin care o persoană dă drept alte i persoane să o
reprezinte în fața unei instituții bancare în scopul realizării unei operațiuni bancare sau a unei plății
în numele său.
O persoană împuternicită este o persoană fizică, majoră, numită de către titular prin clauza de
imputernicire să real izeze operațiuni în numele acestuia. Această clauză de împuternicire este
valabilă numai pe timpul vieții titularului. Prin semnarea formularului de împuternicire a unei
persoane, aceasta va avea acces liber la conturile și la sumele disponibile și va pute a reali za diverse
operațiuni pe cont.
Banca BRD are modele standard pentru diverse tipuri de procuri. în cadrul anexelor, se pot
identifica următoarele modele: Procură cu caracter general (Anexa 2.6A), Procură pentru creditul
prima casă (Anexa 2.6B) și Procură pentru închirierea casetei de valori (Anexa 2.6C).
7. Tarifarea bancară
Instituția bancară BRD are următorele comisioane pentru persoane fizice, document intrat în
vigoare la data de 17.11.2017 :
Tabel 2.7: Tarifarea persoanelor fizice – BRD
Operațiuni curente Moneda
Lei valută
Deschidere cont curent gratuit
Închidere cont cur ent În cazul închiderii contului , banca percepe un comision
de 0% pentru studenții care au un cont simplu; pentru
persoanele care conturi cu pachete speciale comisionul
de închidere este de 15 euro; iar dacă contul este de
economii, comisionul este de 30 de lei.
Pentru persoanele care nu au datorii, contul va fi închis
fără niciun comision.
Administrare cont curent 4,20 lei/ lună, cont (echiv. în valuta contului)
Depunere numerar la casierie gratuit
Retragere numerar de la casierie 0.50%, min. 5 lei 0.50%, min. 3 eur (sau
echiv.)
Sursă: Prelucrare proprie conform informațiilor oferite de Site -ul băncii BRD
25
8. Popririle și sechestrele de cont
Poprirea unui cont bancar reprezintă suma reținută din veniturile unui client de către bancă,
prin ordin judecătoresc. În acest fel, clientul nu mai are acces la contul său, nu mai poate retrage
banii din cont prin intermediul cardului sau la ghișeul băncii și nici nu poate face transferuri sau plăți.
Conform legii, instiutuția bancară BRD este obligată ca pe parcursul sesizării unor nereguli,
să înceapă procesul de blocare a sumelor existente în cont în acel moment, și sumele provenite din
încasările viitoare.
Confo rm Art. 780 din noul Cod de procedură civilă:
Nu sunt supuse executarii silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afecțiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora
debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;
b) sumele reprezentând credite n erambursabile ori finanțări primite de la instituții sau
organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente plații drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la data înființării
popririi. A tunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3
luni în care se pot efectua plați aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură
dată de la momentul înființării primei popriri.
Alocațiile de stat și inde mnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav,
ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele,
precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, potrivit legi i, nu pot fi urmărite
pentru niciun fel de datorie.
Conform Codului de procedură civilă, din salariu se poate reține maxim o treime (33%) pentru
o datorie și maxim 50% în cazul mai multor datorii.
Tabel 2.8: Comisioanele pe poprire pentru 10 bănci repre zentative ale sistemul bancar din România
Sursa: https://cavaleria.ro/finante/poprire -conturi -bancare/
26
Sechestrul de cont reprezintă blocarea contului până în momentul în care clientul aduce
documentele justificative. Clientul nu va putea utiliza contul b ancar pe perioada sechestrului.
Sechestrul de cont apare în momentul în care un client al băncii încasează sume mari de bani în
cont și care nu pot fi justificate.
9. Incapacitățile
Incapacitățile bancare vizează persoanele care nu pot avea contact dire ct cu banca sau
absolut deloc.
9.1 Majorii
În momentul în care o persoană care a împlinit vârsta de 18 ani dorește să își deschidă un
cont bancar, este liber să realizeze această operațiune, atât timp cât îndeplinește condițiile și
cerințele băncii ( c apacitate bancară, capacitate civilă).
Din această categorie fac parte persoanele care au un cont deschis la bancă, dar pe parcurs această
persoană este condamnată la închisoare pe o anumită perioadă; nu îi este închis contul bancar,
însă banca îi limitea ză contul
O persoană își poate pierde capacitatea de plată, atunci când este condamnat. Acesta își
pierde capacitatea de plată atât în perioada mandatului cât și după. În acest caz, el va declara o
persoană împuternicită prin intermediul unei comisii care va decide acest lucru.
9.2 Minorii
O persoană poate deschide un cont bancar pe numele său, iar la beneficiari să treacă rudele
de gradul 1 care nu au împlinit 18 ani. La împlinirea vârstei de 18 ani, persoanele beneficiare vor
putea să dețină contul.
Minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani sunt lipsiți de capacitate de exercițiu. Deoarece minorul
cu varsta cuprinsă sub 14 ani are capacitate de folosință, dar nu își pot exercita drepturile și nu își
pot asuma obligațiile, actele juridice civile treb uie încheiate în numele sau de către reprezentanții
legali. Astfel, reprezentarea minorului se poate realiza, de părinți, sau după caz, de către tutori.
În ceea ce privește minorii cu vârsta cuprinsă între 14 -18 ani, aceștia au capacitate de exercițiu
restrânsă, și ocazia de a încheia, fără acordul ocrotitorilor legali, o serie de acte cu caracter personal:
minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate încheia un contract de muncă și poate dispune
de rezultatele muncii sale;
de la aceeași vârstă, minorul poate dispune prin testament de 1/2 din bunurile de care ar
putea dispune dacă ar fi major;
mama minoră poate introduce o acțiune în stabilirea paternității unui copil născut în afara
căsătoriei;
tatăl minor poate face o recunoaștere de paternitate.
9.3 Ma jorii protejați
Sunt persoanele protejate prin lege.
De exemplu: persoanele cu dizabilități. Aceste persoane au nevoie în permanență de un
însoțitor, care îi ajută să se deplaseze.
27
Însoțitorul persoanei cu dizabilități deține un document judecătoresc ca re îi atestă dreptul de tutore
al persoanei protejată. Singurul care semnează este persoana protejată. Semnătura persoanei
protejată este cea mai importantă , iar însoțitorul nu are drept de semnătură.
În cazul în care o persoană cu dizabilități intră în tr-o bancă și nu are însoțitor, un angajat al băncii
este obligat să -l ajute să facă o plată au orice altă operațiune. Pe de altă parte, dacă majorul protejat
este însoțit de tutore la bancă, cel care completează toate datele este majorul protejat.
10. În chiderea contului
10.1 Închiderea la inițiativa băncii
Pentru ca un cont bancar să fie închis la inițiativa băncii, trebuie să fie prezentă cel puțin una
dintre condiții:
dacă nu există operațiuni în contul curent timp de 6 luni;
dacă există întârzieri ori refuzuri de a prezenta documentațiile cerute de bancă, sau
modificarea unor documente;
în cazul în care deținătorul nu prezintă documentele solicitate, aferente operațiunilor de plată
ordonate ori prezentarea lor în format necorespunzător/incomplet;
dacă nu se respectă condițiile contractuale sau alte condiții prezente în diferite documente
semnate cu banca sau nu se respectă prevederile legale în vigoare;
În aces sens, clientul va fi anunțat cu 15 zile calendaristice înainte de data închiderii contului,
printr -o notificare expediată.
Până la data închiderii efective a contului, clientul trebuie să reglementeze situația sumei din cont,
prin retragerea numerarului sau transferarea acestuia într -un alt cont de la o altă bancă. Dacă
persoana nu îndeplinește nici una dintre aceste operațiuni, ea declară ca a luat la cunoștință situația
și că este de acord ca banca să închidă automat contul. Suma rămasă se păstrează într -un cont al
băncii, iar daca acesta este mai mică de 1000 EUR (ori echivalentul în altă mon edă), ea se
înregistreză ca venit al băncii.
Banca închide automat un cont, fără expedierea unei notificări, în cazul în care următoarele
situații se îndeplinesc cumulativ:
contul curent are un sold de maxim 1000 EUR (ori echivalentul monedei contului);
nu există operațiuni în contul curent timp de 6 luni;
nu există produse atașate contului respectiv.
Clientul poate solicita restituirea sumelor din contul care a fost închis (în oricare dintre cele
doua situații de mai sus), dreptul acestuia putându -se pre scrie în condițiile prezente în Codul Civil în
termen de 5 ani din momentul în care banca a notificat închiderea contului
Banca mai procedează la închiderea băncii și în alte situații precum:
Falimentul unei firme -client al băncii: enitate aflată în situaț ia de insolvabilitate;
Iresponsabilitate psihică: atunci când se constată că o persoană nu se mai află în deplinătatea
facultăților mintale, contul său este înghețat imediat și este necesară o cerere către
judecătorue pentru ca o altă persoană să fie autor izată pentru ultilizarea contului respectiv.
28
Persoana este suspectă de desfășurarea unor activități ilicite – frauda. Se dorește prevenirea
activităților de spălare de bani, prin urmărirea tranzacțiilor desfășurate: sume de bani (uneori
mult prea mari), pr oveniența sumelor respective etc.
10.2 Închiderea la inițiativa clientului
Închiderea contuilui bancar se poate face la cererea clientului, prin completarea și semnarea
unei cereri de către deținătorul contului sau a unei persoane împuternicite în acest sc op.
Pentru ca închiderea contului să aibă loc, este necesar ca solicitantul să achite toate sumele pe care
le datorează băncii, asta dacă respectivul cont nu are produse utilizate atașate (carduri business,
credite etc.). Dacă există si alte produse atașa te contului, clientul trebuie să ceară și închiderea
acestora conform reglementărilor specifice. În situația în care există un card aferent contului,
închiderea acestuia se va face după 30 de zile calendaristice de la renunțarea tuturor cardurilor
atașate.
La închiderea contului, clientul trebuie să predea băncii carnetele de cecuri, camblii, bilete la
ordin neutilizate, ce au fost puse la dispoziția sa de către bancă. Începând cu momentul închiderii
contului, toate acest documente devin invalide, deci nu mai produc efecte. De asemenea, o dată cu
închiderea contului, banca nu mai este obligată să onoreze instrumente de plată, titluri și efecte de
comerț.
În cazul în care asupra unui client s -a dispus măsura indisponibilizării în condițiile legii
(insolvență . faliment), acesta nu poate solicita închiderea contului curent. Este necesar un acord
emis de organele de urmărire penală sau de instanțele penale competente, dacă asupra sumelor din
cont s -au instituit măsuri asigurătorii, în vederea închiderii contului .
Banca procedează la închiderea contului în lei, dacă se respectă cumulativ următoarele
condiții:
persoana a predat toate facilitățile BRD, nu are popriri, sechestre ori alte datorii (credite,
descoperiri de cont etc.);
persoana nu are produse și servicii atașate contului (carduri, depozite etc.).
dacă se îndeplinesc condițiile cu privire la închiderea contului, produselor, serviciilor atașate,
prevăzute în contractul ce a fost încheiat între bancă și client;
persoana a plătit taxele aferente cheluielilor poștale și de telecomunicații aferente serviciului
„Mobilitate conturi curente în lei”, conform Ghidului comisioanelor în lei și valută pentru
persoane fizice, valabile la momentul respectiv în cadrul băncii.
În anexa 2.10.2 este prezentă cererea de închi dere a unui cont curent/cont de economii – persoane
fizice, a băncii BRD.
10.3 Operațiuni de îndeplinit
Pentru a se efectua închiderea unui cont, trebuie îndeplinite anumite aspecte. Clientul se
prezintă la ghișeul băncii cu actul de identitate (obligator iu) și alte produse aferente contului dacă
este cazul. În primul rând, este necesar ca persoana care dorește să -și închidă contul să completeze
și să semneze o cerere în acest sens.
De asemnea, este obligatoriu ca persoana să -și achite toate datoriile cu p rivire la contul ce se
dorește a fi închis, iar dacă există alte produse atașate contului, clientul trebuie să solicite și anularea
29
acestora. Daca este cazul, clientul trebuie să predea băncii cecurile, cambiile, biletele la ordin
deținute, ce nu au fost u tilizate.
10.4 Decesul clientului
Dacă băncii i se aduce la cunoștință faptul că deținătorul unui cont curent a decedat, prin
prezentarea Certificatului de Deces sau prin alte mijloace (de exemplu, mijloace de comunicare în
masă), banca are dreptul să bloc heze contul până la îndeplinirea unor condiții, după cum urmează.
Sumele rămase în contul decedatului (cont curent sau de depozit) se eliberează strict persoanelor
desemnate în acest sens în Certificatul de Moștenitor și în limitele prevăzute de acesta.
În cazul decesului titularului de cont, se anulează mandatele de plată, banca ne mai fiind autorizată
să plătească cecurile trase asupra contului respectiv.
Atunci când o persoană își deschide un cont bancar, există o clauză care privește decesul
titularulu i, iar clauza are rolul de a stabili persoana care moștenește contul după moartea titularului.
Există situația în care contul are doi titulari, și este de la sine înțeles că dacă intervine decesul unuia
dintre ei, titularul rămas în viață își continuă admi nistrarea contului și are toate drepturile asupra
acestuia.
10.5 Gratuitate
În condițiile în care persoana care dorește să închidă contul bancar nu are datorii către
instituția bancară, operațiunea este gratuită și fără costuri suplimentare.
10.6 Prescr iere
În situația în care închiderea unui cont se face din dorința clientului, iar acesta nu are atașate
contului alte servicii sau produse, închiderea contului se face în momentul prezenării persoanei la
ghișeu și completarea de către acesta a unei cereri corespunzătoare. Dacă există un card atașat
contului, termenul de închidere este de 30 de zile calendaristice din momentul recepționării cererii
de către bancă.
În situația în care închiderea contului se face în mod voit de către bancă, există situația în
care închiderea se face automat (fară expedierea unei notificări către client), ori în termen de 15 zile
de la expedierea unei notificări către deținătorul contului – în funcție de situațiile identificate anterior
la primul punct al acestui subcapitol.
10.7 Notificare
Dacă închiderea contului se face la inițiativa clientului, este necesară completarea de către
respectivul client a unei cereri în acest sens (poate fi și o persoana împuternicită, nu neapărat
deținătorul contului). În aceasta situație, banca n u expediază notificare.
Dacă închiderea contului se face la inițiativa băncii, există situația în care banca notifică
clientul cu 15 zile calendaristice înainte ca evenimentul să se producă, ori închiderea contului poate
avea loc și fără expedierea unei no tificări, conform informațiilor prezentate la punctul 1 al acestui
subcapitol.
30
Capitolul 3 : Gestiunea instrumentelor de
plată
1. Diferitele instrumente de plată
1.1. Tipurile de cecuri
Cecul este un instument de plată la vedere folosit de titularii de conturi care dețin mijloace
bănești (fie prin intermediul unui credit bancar, fie prin depozite bancare sau operațiuni de încasări).
Este necesar ca disponibilul lichid, cert și exigibil din cont să se efectueze anterior emiterii cecului și
sa aibă valoar ea cel puțin egală cu cea a cecului.
În circuitul ceclui se regăsesc cel puțin trei persoane: tragătorul – cel care dă ordin necondiționat
băncii de a efectua plata în baza disponibilului, trasul – este banca trăgătorului, cea care onorează
cecul, și benef iciarul – persoana care are dreptul de a încasa suma înscrisă pe cec.
În circulație se întâlnesc mai multe tipuri de cecuri:
După modul de încasare:
a) Cecul simplu : la solicitarea beneficiarului, plata poate fi făcută atât în numerar, cât și în
monedă script urală.
b) Cecul barat : are trasate două linii oblice/paralele iar plata se realizeată doar în baza monedei
de cont. Această barare este de două tipuri: generală – atunci când între cele două bare nu
este înscrisă nici o mențiune, și specială – atunci când înt re cele două bare este menționată
instituția care trebuie să efectueze plata.
c) Cecul de călătorie : este instument de plată emis de bancă (în sumă fixă și cu durată limitată)
și destinat în special persoanelor care merg în străinătate, cu scopul de acoperire a plăților
destinate călătoriei – deplasare și întreținere, și se decontează la sucursalele băncilor mari,
dar și la hoteluri, restaurante, magazine.
d) Cecul circular : este un titlu de credit la ordin, fiind emis de către o bancă către subunitățile
sale sa u către o altă bancă, purtând mențiunea expresă de „cec circular”.
Din punct de vedere al beneficiarului:
a). cecul nominativ – are înscris numele beneficiarului și poate fi transmis altei persoane doar
prin intermediul girulu (în cazul în care nu este st ipulată clauza „nu la ordin”).
b). cecul la purtator – nu are înscris numele beneficiarului (sau poartă mențiunea „la
purtător”) și este transmisibil de la un beneficiar la altul prin simplă remitere, fără nici o altă
formalitate.
1.2 Mențiuni obligatorii
Conform Legii 59 din 1 mai 1934 asupra cecului, există anumite aspecte obligatorii care
trebuie avute în vederea efectuării unei plăți prin intermediul acestui instrument.
În primul rând, există elemente obligatorii care trebuie înscrise pe acest documen t:
– denumirea de cec;
– ordinul necondiționat de a se plăti o anumită sumă de bani;
31
– numele trasului;
– locul unde trebuie efectuată plata;
– data și locul emiterii cecului;
– semnătura trăgătorului.
– La acestea se adaugă numele trăgătorului, codul/numărul unic de id entificare a acestuia și
codul IBAN.
În completarea unui cec, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
– se folosesc instrumente de scris doar de culoare albastră sau neagră;
– se scrie cu litere de tipar – citeț;
– nu se acceptă corectări, pete, tăieturi;
– suma trebuie înscrisă în cifre și litere.
Dacă suma în litere nu corespunde cu cea în cifre, se are în vedere suma înscrisă în litere.
Dacă suma de plată este înscrisă de mai multe ori, având valori diferite (fie în cifre, fie în
litere), se ia în consider are suma de plată cea mai mică.
Alte mențiuni obligatorii privind cecul:
– Cecul poate fi tras doar asupra unei societăți bancare, cu excepția cecului plătibil în
străinătate.
– Cecul plătibil unei anumite persoane, indiferent dacă are sau nu inclusă clauza „l a ordin”,
poate fi transmis prin gir. Girul trebuie înscris pe cec și este necesară semnatura girantului,
iar prin intermediul girului se transmit toate drepturile rezultate din cec. Dacă nu există o altă
clauză, girantul devine și garant, răspunzând de pl ată.
– Infracțiunile care se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni până la 1 an, ori cu amendă – dacă
fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, sunt următoarele: emiterea unui cec fără
autorizarea trasului, emiterea unui cec fără a avea disponibilități ac operitoare, emiterea cu
înscrierea unei date false sau în cazul în care lipsește unul din următoarele elemente:
denumirea de cec, suma care trebuie plătită, numele trasului, data emiterii, semnătura
trăgătorului.
1.3 Termenele de prescriere
În urma actual izării legii nr. 59/1934 din 2016, este specificat în cadrul articolului 30 că
termenul de prescriere a unui cec este de 8 zile (pentru cecurile care se încasează în aceeși localitate
în care au și fost emise) și 15 zile (pentru cecurile care au localitate a de emitere diferită de localitatea
în care se va fi încasat).
Legea 59/1934 precizează faptul că cecul care este emis într -o altă țară și urmează a fi plătit
în România, trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile de la data emiterii (pentru cecuril e emise
în afara Europei, termenul este de 70 de zile). În cazul în care cecul este emis în România și plătibil
în străinătate, termenul de prezentare este arătat de legea locului plății.
Articolul 73 din cadrul aceleiași legi prevede faptul că:
„Acțiunile de regres ale posesorului împotriva giran ților, trăgătorului sau celorlalți obligați, se prescriu
prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare.
32
Acțiunile de regres ale diferiților obligați la plata cecului, unii împotriva altora, se pre scriu prin 6 luni,
socotite din ziua din care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acțiunea în regre s a fost pornită
împotriva sa.”
1.4 Cardul bancar
Cardul este un instrument de plată electronică, reprezentând un suport informațional
standardiza t, securizat și individualizat. Acesta îi permite deținătorului să folosească disponibilitățile
bănești din contrul deschis pe numele său la banca emitentă sau să utlizeze o linie de credit, având
un plafon prestabilit, deschisă de emitent în folosul dețin ătorului cardului, cu scopul realizării unor
operațiuni specifice instrumentelor de plată electronice.3
Pentru a putea folosi un card bancar, este necesară o infrastructură adecvată, compusă din
terminale EPOS, ATM -uri, platforme de plată pe internet, echi pamente de comunicații etc.
Tipuri de carduri
Cardurile de debit presupun relizarea plăților și încasărilor în orice moment, la dorința
deținătorului, pe baza și în limita numerarului depus anterior în contul corespunzător.
În cazul în care persoana prim ește salariul în contul acestui card, ea poate beneficia de un credit, în
limitele impuse de instituția bancară, devenind astfel card de debit cu descoperire de cont (overdraft).
În cadrul băncii BRD, există mai multe tipuri de carduri de debit, în funcție de necesitățile și
dorințele clienților.
1. Cardul BRD -ISIC: (Visa Electron): este destinat elevilor,
studenților/masteranzilor/doctoranzilor ce au împlinit vârsta de 14 ani, are valabilitate de 4
ani și poate fi utilizat atât pe plan național, cât și inter național. Acest card este acceptat în 119
țări din lume și este inclus într -un program național și internațional prin intermediul căruia,
persoanele care dețin acest tip de card beneficiază de reduceri pe domenii de retail, cultură,
turism, divertisment, f ast-food.
2. Cardul BRD -SPRINT (Maestro/Cirrus): se adresează tuturor tinerilor cu vârsta cuprinsă între
14 și 26 de ani și are drep țintă persoanele ce călătoresc frecvent și care pun accentul pe
independeța financiară.
Cererea de emitere a cardului de debi t SPRINT este prezentă în anexa 3.1.4H
Ambele tipuri de carduri descrise anterior facilitează accesul la toate operațiunile prezente în
cazul unui card standard: retragere numerar, plata cumpărăturilor la comercianți, plata
facturilor, plata pe internet. De asemenea, cele două tipuri de carduri pentru tineri au
încorporată tehnologia contactless.
Cererea de emitere pentru cardurile de debit în lei pentru studenți se regăsește în cadrul
Anexei 3.1.4D).
3 Bogd an Căpraru, „Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici”, Ediția a II -a, Editura C.H. Beck, București, 2014, pg. 176 –
177
33
3. Cardul Maestro/Visa Electron este un card atașat unui cont în lei, ce poate fi folosit atât pe
plan național, cât și internațional. Pot fi adăugați utilizatori autorizați, prin eliberarea unor
carduri suplimentare (inclusiv pentru minori de peste 14 ani), cadrul având valabilitatea de 4
ani. De asemenea, sunt incluse toate facilitățile unui card standard.
4. MasterCard Standard/Visa Classic sunt carduri corespunzătoare unor conturi în lei, având
valabiltate timp de 2 ani. Ele pot fi utilizate oriunde în lume și la orice fel de terminal de plată
și permit realizar ea următoarelor operațiuni: plata bunurilor și serviciilor achiziționate din
locațiile comerciale din țară și străinătate care afișează siglele de acceptare aferente
cardurilor MasterCard și/sau Visa, plata pe internet, retrageri de numerar în orice zi, la orice
oră. (Anexa 3.1.4F.I și Anexa 3.1.4F.II)
5. Cardul A la Carte (MasterCard/Visa): este un card corespunzător unui cont în lei, având
valabilitatea de 4 ani și poate fi utilizat atât în România, cât și în străinătate. Acest card se
adresează persoanelor fizice majore, ce au venituri stabile. Acestui card i se pot adăuga
utilizatori autorizați (inclusiv minori de peste 14 ani), prin emiterea de noi carduri suplimentare.
El are inclusă tehnologia contactless și de asemenea, îi sunt atașate toate facilitățil e standard
ale unui card. Diferit față de cardurile anterioare este faptul că, pentru acest tip de card se
poate opta pentru inserarea unei fotografii din portofoliul personal, sau alegerea unei imagini
din galeria băncii.
Cererea de emitere a unui card de debit atașat unui cont curent este prezentă în Anexa
3.1.4E.
Cardurile Premium ale băncii BRD sunt dedicate persoanelor care au o relație strânsă cu
banca, ele putându -se bucura de distincție și prestigiu. Ele sunt dedicate persoanelor fizice, atât
rezide nte cât și nerezidente, care au la dispoziție resurse financiare importante.
6. Cardul BRD Gold (MasterCard – RON, EUR sau Visa (RON) include, pe langă facilitățile
întâlnite la un card standar, și accesul privilegiat la oferte speciale, reduceri, gratuități .
7. Cardul Platinum (MasterCard – RON, EUR) prezintă un pachet exclusiv divers și cuprinzător
de facilități bancare și extrabancare. Valabilitatea acestui card este de 4 ani, are tehnologia
contactless încorporată și se pot adăuga, ca și în unele cazuri ant erioare, alți utlizatori
autorizați. Extrabeneficiile acestui card sunt: limite de tranzacționare zilnice superioare,
accesul la o linie telefonică dedicată special deținătorilor de card Platinum, pachete de
reduceri la nivel națioal (shopping, călătorii, hoteluri, restaurante etc) cât și internațional. De
asemenea, el include și un pachet gratuir de servicii de asistență și asigurări.
La modul general, funcționalitățile cardurilor de debit întâlnite la BRD sunt prezente în Anexele
3.1.4G.I și 3.1.4G.II.
Cardurile de credit presupun folosirea banilor puși la dispoziția unei persoane în condițiile
creditării aprobate de către bancă în urma analizei de tip scoring. Pentru utilizarea acestor
disponibilități, persoana care a contractat creditul are obligația de a achita dobânzile și comisionale
stabilite, precum și ratele aferente creditului, la termenele stabilite.
34
Banca BRD pune la dispoziția clienților săi (persoane fizice) carduri de credit standard și gold ,
cu următoarele caracteristici:
– finanțare de până în 25.000 lei (ușor de obținut);
– valabilitatea cardului și perioada de creditare este de 4 ani;
– transmiterea codului PIN se face prin SMS la numărul de telefon mobil declarat de client;
– perioada de grație pentru tranzacțiile de tip revolving: maxim 55 de z ile;
– planurile de rate egale pot fi fără dobândă sau cu dobândă avantajoasă;
– alimentarea minimă lunară este de 3,5% din linia de credit utlizată;
– facilitează accesul la toate operațiile prezente la un card standard;
– securitate sporită a tranzacțiilor pe in ternet prin serviciul 3D Secure;
– reduceri la comercianții parteneri.
Planuri de rate egale:
Planuri de Rate Egale fără dobândă: pentru tranzacții la comercianți în achiziționarea de
bunuri și servicii. Cumpărăturile efectuate la comercianți sau on -line se pot returna în rate
egale fără dobândă dacă valoarea tranzacției este de maxim 200 de lei, numărul standard al
ratelor fiind între 2 și 6.
Planuri de Rate Egale cu dobândă: cumpărăturile cu valoarea de peste 200 de lei se pot
returna în rate egale pe o per ioadă de 12 -18-24-30 sau 36 de luni cu o dobândă anuală de
16,9%.
Transfer de cash: clientul poate solicita transferul unei sume mai mari de 500 de lei din contul
de card într -un cont curent deschis pe numele lui la orice bancă din România. Rambursarea
sumei se face în rate egale într -o perioadă de 6 -12-18-24-30 sau 36 de luni, la o rată a
dobânzii anuale de 16,9%.
Cardul de credit Gold include, pe lăngă aspectele întâlnite la cel standard, și alte beneficii:
acces gratuit și nelimitat în lounge -urile pre zente în aeroporturile naționale partenere, reduceri la
comercianții din programul Mastercard Premium, asigurare de călătorie gratuită atât pentru titularul
contului, cât și pentru membrii familiei și servicii dedicate în vederea organizării călătoriilor ș i
rezervării de bilete la concerte și spectacole.
Ghidul comisioanelor pentru cardurile de debit și credit -persoane fizice, din cadrul băncii BRD, este
prezent în Anexa 3.1.4I.
Cardurile preplătite (prepaid cards) sunt cardurile care nu necesită deschidere a unui cont
bancar și pot fi reîncărcate periodic la ghișeele băncilor emitente. Ele sunt folosite în special de către
imigranți sau alte persoane ce nu doresc să -și deschidă un cont bancar.
În cadrul băncii BRD, acest card poartă simplu, denumirea de Card Reîncărcabil și se emite
sub sigla MasterCard, în lei, putând fi utilizat atât în România, cât și în străinătate. Valabilitatea
acestui card este de până la 3 ani și cuprinde tehnologia contactless. Deținătorul acestui tip de card
poate încărca/reîncărca acest card la ghișeul băncii, cu o sumă cuprinsă între 50 și 10.000 RON, în
limita a 10.000 RON/an calendaristic.
35
Un alt card deținut de banca BRD, care nu necesită crearea unui cont este Cardul Gift , cu
diferența majoră că acesta nu este reîncărcabil, ci se încarcă o singură dată, la achiziționare, cu o
sumă cuprinsă întreu 50 și 1.000 lei (multiplu de 10). Acest card se emite sub sigla MasterCard doar
în RON și se poate utiliza doar pe plan național. Valabilitatea acestui card este de minim 9 luni și
maxim 1 an. Designu -ul acestui tip de card poate fi ales în funcție de eveniment (nuntă, botez,
aniversare etc.).
Condițiile de emitere și funcționare pentru acest tip de card, se pot analiza în Anexa 3.1.4A.
În cazul ambelor tipuri de card pr epaid, emiterea se face pe loc prin completarea unei cereri
(Anexa 3.1.4B). Pentru reâncărcarea cardurilor prepaid, se completează cererea din Anexa 3.1.4C.
Carduri pentru persoane juridice și persoane fizice autorizate
1. Cardurile Business Unembossed (MasterCard – Lei ș i Euro) sunt destinate persoanelor
care doresc să le ofere angajaților lor un card de cheltuieli profesionale, atât în țară cât și în
străinătate. Sunt destinate plăților simple, de mică valoare (deplasări, combustibil, cazare etc)
și are încorporată tehno logia de securitate sporită 3D Secure.
Perioada de validitate a acestui card este de 3 ani, cu reînnoire automată și prin intermediul
său se pot realiza următoarele operațiuni:
– plăți la comercianți/internet;
– retrageri ATM/POS;
– accesarea listei cu ultimele 10 operațiuni la ATM;
– schimbare cod PIN;
– stabilire limite de utilizare card;
– achitarea facturilor la utilități;
– interogare sold la ATM;
– reîncărcare cartele de telefonie Prepay.
Oferta băncii BRD se poate anliza în Anexa 3.1.4K)
2. Cardurile Business Silver (MasterCard – Lei sau Euro) sunt adresate persoanelor juridice,
persoanelor fizice autorizate, inclusiv Profesiuni Liberale, care doresc să aibă acces rapid la
o sumă de bani oferită de bancă, fără a plăti dobândă. Acest card are valabilitatea de 3 ani,
cu reînnoire automată, și poate fi utilizat atât la nivel național, cât și internațional. Opțional, se
poate accesa un descoperit autorizat de cont. Operațiunile care se pot desfășura prin
intermediul acestui card sunt similare cu cele prezente în cadrul Cardu lui Bussiness
Unembossed și de asemenea, beneficiază de securitate sporită prin 3D Secure. (Ofera BRD
– Anexa 3.1.4J)
1.5 Autorizațiile de extrageri
Semnătura electronică : scopul acesteia este de a identifica persoana. O semnătură se leagă
în mod unic de către semnatar și este însoțită de un mesaj electronic pe care îl creează, așadar
modificările intervenite duc la invalidarea semnăturii și deci la neacceptarea operațiunii.
36
User -ul, parola și PIN -ul (Personal Identification Number): acestea sunt cele ma i cunoscute
metode de securizare utilizate în tranzacțiile bancare. Însă, totodată, ele sunt și cele mai vulnerabile
tehnici întrucât gradul de securitate al lor depinde de: confidențialitatea lor și modalitatea de criptare
utilizată, sistemul lor de contr ol, lungimea și conținutul acestora. PIN -ul este un cod transmis de către
bancă (prin SMS – pe numărul de telefon declarat băncii de către client, sau pe format fizic – în plic
securizat) cu scopul de a fi utilizat în operațiunile ce se desfășoară cu ajutor ul cardului la POS/ATM.
Condițiile generale bancare ale BRD specifică faptul că PIN -ul are un caracter strict personal și
confidențial, deci nu trebuie dezvălui nimănui, sub nici o formă, indiferent de situație.
3D Secure : este un cod transmis de către ban că (sau o altă instituție împuternicită de către
aceasta) pe numărul de telefon decalarat de către client, pentru a fi utilizat în validarea unor
operațiuni de plată securizate pe interent. 3D Secure este un standard de securitate dezvoltat de
către Master Card și Visa, iar în cazul furtului sau pierderii, cardul nu poate fi folosit cel puțin în
tranzacțiile online. Totodată, se diminuează riscul de fraudă prin copierea informațiilor de plată ori
prin conceperea aleatoare de numere de carduri și folosirea lo r ulterioară în comerțul pe internet.
Pentru siguranța tranzacțiilor, deținătorii de carduri ce au implementată autorizarea 3D Secure se
pot orienta către cumpărăuri de pe site -uri ce au inserate logo -ul Verified by MasterCard/Visa
SecureCode.
Un alt aspec t important, în ceea ce privește autorizațiile de extrageri, este acela că suma
maximă admisă diferă în funcție de tipul de card. În cadrul băncii BRD, aceste limite maxime pentru
fiecare tip de card, se găsesc în cadrul anexei 3.1.5.
1.6 Viramentul ( rolul băncii și diversele tipuri de viramente)
Viramentul este un procedeu bancar special de plată, fără numerar, efectuat prin transferul
unei sume de bani în monedă națională sau în valută, din contul celui care va dispune plata în contul
beneficiarului care încasează, acest lucru însemnând debitarea contului primului și creditarea
contului celuilalt.
Rolul băncilor:
1. Banca inițiatoare – banca plătitoare
2. Banca destinatoare – banca beneficiarului.
Viramentul extern se realizează conform următoarelor etape:
Plătitorul umite un ordin de virament, cerând băncii sale să -i debiteze contul cu o anumită
sumă, pentru a se credita contul beneficiarului deschis la o altă bancă;
Banca plătitorului pune la dispoziția băncii beneficiarului un credit egal cu aceeași sumă ;
Banca beneficiarului creditează contul acestuia;
Între cele două bănci se realizează reglementarea conturilor prin casa de compensații
interbancare
Tipuri de viramente:
Viramente interne (intrabancare): operațiunile sunt efectuate între 2 conturi desch ise la
aceeași bancă;
37
Viramente externe (interbancare) : operațiunile sunt efectuate între 2 conturi deschise la bănci
diferite.
1.7 Efectele de co merț (cambia, biletul la ordin)
Cambia este un instrument de plată, un titlu de credit prin care un emitent (creditor al trasului)
dă ordin unei persoane fizice sau juridice (debitor al emitentului) să efectueze o plată către o terță
persoană (creditor al emitentului) reprezentând contravaloarea unor bunuri sau servicii.
Este un titlu de credit sub semn ătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale 3
persoane: trăgătorul (creditorul), trasul (debitorul) și beneficiarul.
Înscrisurile cambiale sunt valabile numai dacă conțin obligatoriu următoarele elemente:
denumirea de cambie;
ordinul n econdiționat de plată;
sume, în cifre și litere, cu menționarea monedei;
numele celui care trebuie să plătească ;
scadența;
locul plății;
numele sau denumirea beneficiarului;
data și locul emiterii;
semnătura autografă a emitentului.
Biletul la ordin este un instrument de plată și un titlu de credit prin care un emitent se
obligă să plătească o sumă de bani unui beneficiar la o dată scadentă, reprezentând contravaloarea
uneo bunuri sau servicii.
În procesul creării biletului la ordin apar doar două persoane: emitentul și beneficiarul.
Biletul la ordin este o promisiune de a plăti și nu un mandat de plată. Se transmite prin girare, iar
obligațiile rezultate dintr -un bilet la ordin se su pun acelorași reguli generale.
Elementele obligatorii ale b iletului la ordin sunt:
denumirea de bilet la ordin;
promisiunea necondiționată de plată;
suma, în cifre și litere, cu menționarea monedei;
scadența;
locul de plată;
numele persoanei căreia sau la ordinul căreia plata trebuie efectuată;
data și locul emite rii biletului la ordin;
semnătura autografă a emitentului;
elemente de identificare ale emitentului .
1.8 Plata fără contact (tele plata, telefonul mobil)
Plata prin telefon se realizează ușor și rapid prin accesarea aplicației și a meniului plătește
acum și prin apropierea la mai puțin de 4 centimetri a telefonului mobil de POS.
38
Prin MyBRD Mobile scanezi și plătești. Este o aplicație intuitivă prin care poți plăti facturi prin
scanarea codului de bare, efectuezi transferuri prin cod QR, sau chiar poți tr ansfera bani către un
număr de telefon mobil.
Serviciul telephone banking le oferă clienților posibilitatea de a -și verfica soldurile conturilor
în orice moment și de a realiza transferuri între conturi.
Tehnologia internet banking le permite clienților a flați la distanță să acceseze meniul băncii
de la orice calculator conectat la internet, indiferent de locul unde se află, și să realizeze operațiuni
precum cele cu ordine de plată, vânzări -cumpărări de valută, creare, alimentare sau retragere de
depozite , autorizări sau verificări ale operațiunilor efectuate.
Cardurile cu tehnologie contactless din cadrul instituției bancare BRD:
– Cardul Transport MasterCard: comision 0 pentru emiterea cardului și pentru plățile la comercianți,
inclusiv online; asigur area de călătorie este gratuită în țară cât și în străinătate.
– Cardul A la carte MasterCard/Visa: are comision 0; este un card personalizat;
– Cardul Sprint: este un card pentru tinerii independenți cu vârsta între 14 și 26 de ani;
– Cardul Gold Mas terCard/Visa: acest card oferă prestigiu și servicii la superlativ; are comision 0,
asigurare de călătorie gratuită;
– Cardul Platinum MasterCard: acest tip de card oferă acces gratuit în peste 1000 de saloane VIP
ale aeroporturilor din întreaga lume;
– Cardul Standard MasterCard/Visa: acest tip de card oferă 0 comision pentru emiterea cardului și
plățile la comercianți, inclusiv online;
– Cardul BRD -ISIC: BRD -ISIC este un card de debit în lei, emis sub sigla Visa, dedicat tinerilor cu
varstă peste 14 ani, înscriși într -o formă de învățământ acreditată. Cardul are valabilitate de 4 ani și
oferă acces la un program internațional de reduceri valabil în 130 de țări.
1.9 Cifre cheie (date stat istice privind plățile interbancare)
Cifra cheie a anului 2015 privind numărul tranzacțiilor cu cecuri a fost de 1,18 milioane, potrivit
site-ului BNR.
Tot în anul 2015, numărul tranzacțiilor de transfer credit a fost de 221,74 milioane.
Din lipsa furniz ării de informații de la BRD, nu am reușit să creez un model cu datele privind
plățile interbancare.
Am preluat un rapoart statistic referitor la cifrele cheie d in sistemul bancar din România.
39
Tabel 3.1.9 : Tabel cu cifre cheie în sistemul bancar românesc , în anii 2014 și 2015
Sursa: Site-ul BNR
BRD ocupă o poziție importantă pe piața românească a cardurilor, cu aproximativ 2,2 milioane
de carduri valide.
Activele totale ale băncii erau, la 31 decembrie 2016, de 50,6 mld RON.
2. Incidentele de plată
Centrala Incidențelor de Plăți (CIP) este o bază de date administrată de BNR, ce conține o
evidență cu toate persoanele ce au înregistrat incidente în utilizarea instrumentelor de plată.
În derularea activității bancare, pot apărea diverse incidente în func ționarea conturilor, fie din
cauza neatenției, fie a unei erori apărute în funcționarea sistemului informatic.
De regulă, cele mai întâlnite incidente sunt:
transferul de bani din contul clientului pentru plata unei facturi să fie făcută de două ori în
decursul aceleiași luni;
realizarea unui transfer de bani dintr -un cont care nu deține suficienți bani;
erori umane, neatenția în gestionarea distribuirii cardurilor.
2.1 Incidentele legate de cecuri
Cecurile sunt instrumentele de plată cel mai des uti lizate fraudulos.
În cazul cecului, incidentul de plată este determinat de înregistrarea uneia dintre următoarele situații:
cecul a fost emis fără autorizarea trasului;
cecul a fost refuzat din lipsă totală de disponibilități, în cazul prezentării la plată înainte de
expirarea termenului de prezentare;
cecul a fost emis cu dată falsă sau acestuia îi lipsește o mențiune obligatorie;
cecul circular sau cecul de călătorie a fost emis la purtător;
cecul a fost emis de un trăgător aflat în interdicție bancară.
40
2.2 Incidente legate de credite
Dacă o persoană fizică sau juridică angajează un credit mai mare de 20.000 de ron , banca îl
raportează la Centrala Riscului de Credit.
întârzieri la plată;
categoria de persoane care sunt răi platnici;
o persoană înregist rează restanțe mai mari de 30 zile sau peste anumite sume stabilite de o
anumită bancă;
declarații false în momentul solicitării unui credit.
3. Contestațiile
3.1 Contestațiile referitoare la cecuri
Conform art.54 din legea nr. 59 din 1934, contestarea cecului de către debitor se poate face
în termen de cinci zile de la notificarea somației. Reclamațiile în cadrul contestațiilor trebuie să își
exprime obiecțiile asupra somației de plată a cecurilor. Somațiile pot fi depuse prin e -mail, telegramă
și fax, toate fiind în scris.
Contestația va intra în instanța de executare, care o va soluționa potrivit Codului de procedură civilă,
cu precădere și de urgență.
3.2 Contestarea unui card
În cazul în care un card este pierdut, furat sau utilizat în mod fraudulo s, se poate elabora o
contestație asupra băncii.
Posesorul de card are dreptul de a întocmi o contestație în scris asupra băncii, ori de câte ori
apar nelămuriri în legătură cu tranzacțiile cardului.
Informațiile ce sunt incluse în contestație sunt următoa rele:
Numele și prenumele deținătorului;
Numărul instrumentului de plată;
Valoarea contestată;
Copie după extrasul de cont;
Alte informații suplimentare.
Atunci când s -a primit contestația, personalul specializat din cadrul Direcției Carduri va
desfășura analize specifice și va începe soluționarea procedurilor (examinări ale circumstanțelor
operațiuniilor, cereri ale copiilor de pe documente ale operațiunii contestate, etc). În momentul în
care au fost recepționate documentele examinate de către Direcția Carduri, de la posesori sau banca
debitoare, contestația se va demonstra a fi argumentată, Direcția de Carduri începând procedura de
refuz a plății pentru redobândirea sumei tranzacției, într -un interval de 180 de zile de la recepționarea
sesizării în scr is de la client.
41
4. Terminalele de plăți electronice ( POS)
POS este terminalul electronic de plată, fiind un dispozitiv modern de acceptare a plății, care
curprinde tastatura, ecranul, fanta de introducere a cardului și imprimanta. POS este destinat
desfășurării tranzacțiilor de vânzare, de anulare a unei operațiuni de vânzare și de transmitere spre
decontare a tranzacțiilor din ziua respectivă.
4.1 Funcțiile unui POS
Funcționarea serviciului POS include o serie de avantaje:
Administrarea operațiunil or, ce permite filtrarea și monitorizarea tranzacțiilor electronice, dând
la o parte pe cele pentru care banca emitentă a cardului nu acceptă tranzacția de plată
(operațiunea este refuzată din diferite motive) și pe cele cu un nivel mare de risc, în regim
permanent, 24 h din 24, 7/7 zile;
Maxima siguranță în condițiile de desfășurare a tranzacțiilor de vânzare, eliminându -se riscul
recepționării banilor falși sau al furtului;
Consultare gratuită din partea specialiștilor;
Diminuarea costurilor tranzacțiilor ;
Existența unui terminal mobil GPRS;
Participarea la promoții organizate de bancă și de organizațiile emitente de carduri cum sunt:
Visa și MasterCard;
Dezvoltarea credibilității firmelor datorită interesului de care dau dovadă în vederea securității
operațiuniilor;
Creșterea capacității de vânzare rezultată din atragerea unu i număr semnificativ de clienți.
Beneficiile terminalelor POS :
Ecran color mare și taste intuitive;
Creat pentru a fi utilizat în orice punct de vânzare;
Tehnologia Contractless incorp orată;
Servicii de mentenanță, de suport și de helpdesk includ:
Se verifică în permanență echipamentele POS;
Înlocuirea echipamentelor în cazul în care acestea se defectează;
Consultanță telefonică –Helpdesk:
Tehnică –prestatorul asigură;
Bancară -garant ată de Bancă, prin serviciul de Contact Center.
Pregătirea personalului în vederea utilizării echipamentelor POS.
Noile tehnologii în Point of Sales:
Banca folosind tehnologia ,,MasterCard Paypass” a depășit numărul de 500.000 de
carduri contractless pe p iața din România;
Numărul tranzacțiilor de la BRD contactless au crescut cu 60% , datorită numărului mare
de terminale (3.000);
42
Serviciul Instant Pay oferă clienților o tranzacție mult mai rapidă a plăților cu valori mici
de maxim 100 ron, fără a mai fi n evoie de introducerea cardului și testarea codului PIN;
Instant Cash –clienții pot retrage numerarul direct din magazinul de unde se face
cumpărarea propriu -zisă, suma maximă fiind de 150 lei/tranzacția;
Reîncărcarea cartelelor Prepay;
Achitarea ratei BRD Finance;
Programul de fidelitate –acumularea punctelor de loialitate, pe care ulterior le poți folosi
la cumpărături în magazinele membre în program.
4.2 Contractul POS
Contractul POS presupune unele costuri și semnifică acel document în urma căruia se
împrumută POS -urile, în stare fizică.
Tabel 4.2.1 Comisioanele privind contractele POS
Operațiuni Visa Electron Visa Standard
LEI Platinium Visa Standard
USD
ATM BRD pentru
numerar 0.2%, min.0.9 lei 1% 0.2%, min.0.9
(echiv usd/eur)
POS -alte bănci din
România 1%+5lei 1%+3usd/1%+3eur
POS alte bănci din
străinătate 150 eur (Visa)
75 eur (MasterCard) 95 usd 150 eur Visa
75 eur MasterCard
Interogarea POS -uri
BRD gratuit
Interogarea din alte
bănci din
România/străinătate 11 eur
(echiv.în valuta contului)
2 lei 1 eur
5. Vânzarea la distanță
Știm cu toții cât de prețios este timpul, de aceea BRD vine în ajutorul tău cu câteva soluții
simple și comode pentru a achita facturile la distanță prin intermediul eMobias.md, eFactura,
MobiasSMS.
Oriunde te -ai afla, oricând ai nevoie, accesează eMobias.md și achită online facturile,
gestionează conturile, efectuează transferuri sau alte operațiuni bancare.
Activează eFactura și uită de necesitatea achitării plăților lunare pentru serviciile de utilități.
Programând o singură dată facturile la bancă, ac estea se achită automat din contul personal. Sursă: https://www.brd.ro/_files/pdf/Comisioane%20Carduri.pdf
43
Iar pentru a cunoaște imediat despre orice operațiune efectuată la contul personal,
cu MobiasSMS primești direc t la telefonul mobil notificări privind operațiunile de intrare/ ieșire
în cont, efectuezi plăți și transferuri doar cu telefonul .4
5.1 Mizele
Banca mizează pe vânzarea la distanță urmărind să atragă clienți prin oferirea unor diferite
faciliăți. Avantaj ele furnizării serviciilor la distanță sunt date de posibilitatea de a efectua orice
operațiune la orice oră, în orice loc , fără a fi nevoie să ne deplas ăm, dar și de costuri mai mici.
Pentru a atrage un număr cât mai mare de clienții băncile urmăresc to t timpul să -și
îmbunătățească activitatea bancară astfel încât le permite posibilitatea cilenților de a efectua
tranzacții de la distanță.
În cazul în care deținătorul unui card utilizează în mod abuziv cardul, acestuia îi se poate opune fără
cheltuială.
Mizele la care optează o bancă prin oferirea vânzării la distanță sunt următoarele : în primul
rând după cum știm orice om se confruntă cu o criză de timp, prin acestă posibilitatea putem
economisi timp, presupune niște costuri mai mici în comparație cu mo dalitatea de a ne deplasa de
acasă, evitam statul la coadă, ușurința cu care se efectuează aceste operațiuni, avem posibilitatea
de a ne gândii mai mult atunci când dorim să efectuăm o operațiune.
5.2 Internetul
Internetul reprezintă în momentul de față o parte importantă din viața noastră. Odată cu
evoluția timpului dar și a tehnologiei, acesta a început ușor să fie utilizat în tot mai multe instanțe ale
vieții cotidiene. Desigur și -a pus amprenta semnificativă asupra realizarea operațiunilor online, au
început să fie din ce în ce mai utilitate.
Internet banking reprezintă etapa imediat următoare electronic banking -ului , ce oferă
posibilitatea efectuării unor produse și servicii noi în domeniul financiar -bancar pe piața românească.
Avantajul internetulu i banking este acela că se poate folosi la orice calculator conecatat la internet,
indiferent de locație.
Internetul banking nu prezintă mare dificultate, se înregistrează ușor și simplu în sistemul de
management bancar care oferă posibilitatea clienților să efectueze operațiuni cu ordine de plată,
vânzare și cumpărarea de valută, crearea unor depozite, retra gerea unor depozite.
Prin intermediul intenetului BRD pune la dipoziția clienților săi, produsele Internet Banking, Mobile
Banking, SMS banking ,Phone Banking.
Avantajele internetului banking în cadrul băncii BRD sunt :
– Accesarea tranzacții lor în timp re al și disponibilitate permanentă;
– Ușurință în utilizare prin interfața prietenoasă și design intuitive;
– Reduceri față de comisioanele standard pentru operațiuni;
– Securitate ridicată;
– Operațiuni cu o gamă divers;
– Serviciul inovativ;
4 https://mobiasbanca.md/persoane -fizice/servicii -la-distanta
44
În ceea ce p rivește comisioanele internetului banking la BRD, aceste sunt prezente în tabelul
următor:
Tabel 2.5.2 A: Tarifele serviciului de bancă la distanță – BRD
Sursă: Site -ul băncii BRD
Tabel 2.5.2B: Plățile pentru MyBRD Net/ MyBRD Mobile/ MyBRD Contact
Sursa: Site-ul băncii BRD
Mobile Banking oferă accesul clientului într -un timp real și cu un grad ridicat de securitate la
conturile BRD. Avantajele Mobile Banking sunt următoarele:
-inovația,
45
-costuri scăzute,
– ușorință de a le folosi,
-disponibil pe orice ti p de telefon, oricând și oriunde.
SMS Banking este un serviciu ce oferă informații direct de pe telefonul mobil cu referire ls
conturilor bancare, informații ce fac trimitere la soldul conturilor, modificările ce au loc în cont,
obținerea unui extras cu ultimile cinci operțiuni ce au fost efectuate.
Phone Banking reprezintă un serviciu ce oferă o realizare rapidă a operațiunilor c urente cu
ajutorul telefonului.
5.3 Platformele de call -center
În ultimul timp, majoritatea persoanelor folosesc tot mai des t ermenul de Call Center (sau
Contact Center). Dar ce se semnifică această noțiune? Ei bine call-center reprezintă punctul de
legătură dintre o companie și clienții săi. El poate fi atât intern cât și extern, în cadrul intern se
integrează departamentul de ralații cu clienții și în cadrul extern în interiorul unei companii
specializate în acest tip de serviciu.
Rolul său este acela de a asigura suportul informational clienților, de a -i lămuri în privința unor aspect
desigur legate de domeniul de afacere al companiei respective. Principalul canal de comunicare între
aceștia este telefonul, la care se adaugă e -mail, SMS, si chat. În cadrul operațiunii call -center sunt
implicații 3 persoane: procesele, tehnologia și oameni.
Banca BRD stă mereu la dispoziția c lientului prin intermediului: MyBRD Contact
0800.803.803, număr TelVerde gratuit în rețeaua Telekom 021.302.61.61, număr apelabil din orice
rețea de telefonie*BANCA (22622), număr cu tarif normal, apelabil din orice rețea de telefonie ;
INTERNET www.brd.ro/ expresso .
5.4 Servicul de call -back
BRD – Groupe Societe Generale pe l ângă facilitățile puse la dispoziția clientului, aceasta mai
oferă și sericiul call -back, care este gratuit și are în vedere reapelarea clientului într -un interval scurt
de timp , după disponibilitatea societății bacare, din momentul în care s -a înregistrat apelul.
Call-bock este o aplicație simplă care vă permite telefonului să utilizeze funcția de apelare
automată. Trimite SMS -uri speciale la Call back și vă sună imediat. Deconect ați-vă telefonul de la
un număr predefinit și vă întoarce imediat un apel.
Serviciul call -back este o aplicație care se instalează pe un telefon și are drept scop de a suna înapoi
daca nu ai putut răspunde când ai fost apelat. Aceasta aplicație se instalea ză la voința fiecărei
persoane.
6. Noua normă SEPA (Single Euro Payments Area – Zona Unică de Plăți în Euro)
Publicația Băncii Centrale Europene „Zona Unică de Plăți în Euro – SEPA. O piață integrată
de plăți de mică valoare.” cuprinde informațiile neces are abordării acestui subiect. Pe lângă
aspectele privitoare la crearea zonei unice de plăți în euro și componentele SEPA, această publicație
prezintă și impactul acestui program asupra factorilor implicați, precum și legătura dintre SEPA și
Eurosistem. Aș adar, în cele ce vor urma, ne vom axa pe informațiile întâlnite în această sursă.
46
Un mare pas c ătre o integrare europeană mai profundă o reprezintă proiectul SEPA întrucât,
prin intermediul acestuia, se vor putea desfășura tranzacții cu moneda Euro fără nu merar, către orice
persoana din zona euro, cu ajutorul unui cont bancar și a unui set unic de instrumente de plată –
astefel, între plățile la nivel național și cele internaționale din zona euro, nu vor mai exista diferențe.
Banca Centrală Europeană define ște SEPA ca fiind „ o zonă în care consumatorii, companiile
și alți participanți la activitatea economică vor putea iniția și primi plăți în euro, chiar dacă aceștia se
află în afara granițelor de stat sau în interiorul acestora, în aceleași condiții de baz ă, cu aceleași
drepturi și obligații, indiferent de locul în care se află aceștia.”
În cadrul SEPA, obiectivul este acela de a se realiza o evoluție în planul integrării europene,
cu ajutorul unor noi piețe inovatoare și competitive în ceea ce privește plă țile de valori mici în cadrul
zonei euro. Astfel, se vor dezvolta servicii de o calitate înaltă, produse mult mai utile și mai accesibile
din punct de vedere financiar.
În proiectul SEPA se întâlnesc elemente cheie precum: o monedă unică, un set unic de in stumente
de plată în moneda Euro (transfer credit, debitare directă și plăți prin card), infrastructuri bine
concepute pentru o procesare mai eficientă, standarde tehnice comune, practici și cadru legal
comune, precum și o continuă dezvoltare a produselor și serviciilor oferite.
În ceea ce privește inițiativele sectorului bancar, proiectul SEPA dorește, în primul rând, dezvoltarea
unor instrumente de plată speciale. Pentru acest lucru, s -au conceput scheme noi de plată pentru
operațiunile de transfer credit și debitare directă, existând un cadru comun și pentru plățile prin card.
De asemenea, s -a ținut cont și de serviciile opționale ce ar ajuta la procesarea tranzacțiilor și s -au
dezvoltat ideile privitoare la infrastructură și standardizare.
Instrumentel e de plată dezvoltate de proiectul SEPA cuprinde schemele de transfer credit și de
debitare directă, dar și un cadru special pentru plățile prin card. Instumentele SEPA cu schemele
comune vor înlocui treptat instumentele naționale prezente.
Banca Națională a României a facilitat integrarea SEPA și pe teritoriul României, astfel
asumându -și anumite atribuții:
– să cultive și să dirijeze așteptările beneficiarilor zonei unice de plăți în euro, pe plan
național;
– să conlucreze cu administațiile publice;
– să colab oreze eficient pentru atingerea așteptărilor dorite, pentru a fi de folos și
Comitetului Națuinal al zonei unice de plăți în euro;
– să se monitorizeze progresele înregistrate pe plan național;
– să coordoneze eforturile de comunicare.
BNR a implementat progra mul SEPA în România, din 2012 pentru operațiunile de transfer
credit și din 2013 pentru debitarea directă. Schemele de plată aflate pe plan național utilizează
schemele de plată europene, oferite prin licențe acordate de către Consiliul de Plăți Europene.
6.1 Viramentul SEPA
a). Transfer Credit SEPA
Operațiunea de transfer credit este reprezentată de o plată făcută la inițiativa plătitorului. În
cadrul acesteia, se transmite băncii plătitorului o instrucțiune de plată, aceasta efectuând un transfer
de fond uri spre banca unui beneficiar.
47
În cadrul schemei de transfer credit din proiectul SEPA, se poate identifica o schema
inerbancară ce cuprinde reguli și procese comune care se aplică operațiunilor specifice, în moneda
euro. Astfel, se poate identificaun se t comun de servicii și un interval de timp stabilit, timp în care
instituțiile financiare care sunt participante, trebuie să proceseze opreațiunile de transfer credit
SEPA.
Caracteristicile schemei de transfer credit din cadrul proiectului SEPA sunt:
– acces ibilitate în cadrul zonei SEPA: orice client poate fi accesat;
– toată suma se creditează în contul beneficiarului;
– valoarea plăților nu are sume limită impuse;
– termenul maxim de decontare: 3 zile lucrătoare;
– schema diferă de infrastructura de procesare;
– pentru identificarea contului se folosesc codurile IBAN și BIC;
– pentru plățile respinse și returnate, este prezent un set larg de reguli.
b). Debitare Directă SEPA
Operațiunea de debitare directă reprezintă un transfer care este inițiat de către un beneficia r
prin intermediul băncii sale, prin semnarea unui acord cu privire la acest aspect, acord semnat între
beneficiar și plătitor. Acest tip de operațiuni se realizează de regulă pentru plata unor facturi periodice
(de exemplu, facturile la utilități), pe baz a unui acord prestabilit, însă poate avea loc și în cazul unor
plăți ocazionale, iar plătitorul autorizează o plată individuală.
În cadrul SEPA, schema de debitare directă este o schemă interbancară de plăți ce cuprinde
un set unic de procese și reguli spe cifice acestui tip de operațiune, în moneda Euro. Se stabilește
astfel, nivelul comun de servicii și perioada de timp în care instituțiilor financiare care participă li se
cere să acționeze ca bănci debitoare. În cadrul acestei scheme se întâlnesc două mod ele: primul, în
care mandatul este dat direct de către debitor creditorului, iar în al doilea model, debitorul își
mandatează direct banca.
Caracteristicile debitării directe din cadrul SEPA sunt:
– operațiunile specifice pot fi adresate oricărui destinatar: accesibilitate deplină în cadrul
zonei SEPA;
– cuprinde plăți în moneda Euro (periodice sau ocazionale);
– termenul limită de decontare: cinci zile lucrătoare pentru prima plată și două zile
lucrătoare pentru plățile periodice);
– schema și infrastructura de pr ocesare sunt distincte;
– pentru identificarea conturilor, se folosesc codurile IBAN și BIC;
– pentru plățile respinse și returnate, este prezent un set complex de reguli ce trebuie
aplicate.
6.2 Extragerea SEPA
În zona euro, Banca Centrală Europenă are drept ul exclusiv în vederea autorizării emisiunii
de bancnote. Băncile centrale naționale întâlnite în Eurosistem, prin intermediul sectorului bancar,
pun în circulație bancnotele euro, bancomatele fiind principalul mod de distribuire a numerarului către
cetățe ni.
48
Având în vedere că se dorește formarea unei zone europene unice de numerar, Banca
Centrală Europeană a dispus măsuri necesare la crearea unui mediu concurențial deschis cu privire
la serviciile de procesare a banilor cash din cadrul Eurosistemului, măs uri cu impact asupra
sectorului bancar – contrapartida Eurosistemului în domeniul serviciilor de numerar și intermediar în
distrubirea numerarului către cetățeni.
Extragerile sunt valabile doar în țările și instituțiile bancare partenere. Sistemul utilizea ză
interogarea prin circuit SEPA, bazându -se pe norme specifice cuprinse în acest program.
6.3 Plata prin card SEPA
Există un set de principii stricte conform cărora se vor desfășura plățile prin intermediul
cardului SEPA, condiții la care trebuie să se a dapteze băncile emitente, cele acceptante, schemele
de carduri dar și porcesatorii.
În cadrul SEPA, caracteristicile plăților prin card sunt:
Deținătorii acestor carduri vor putea efectua plăți în oricare țară cuprinsă în zona euro
(limitările privesc acc eptarea diverselor mărci de către comercianți);
Cei care dețin carduri și comercianții implicați pot efectua, respectiv încasa plăți cu acest card
în mod constant și uniform pe tot cuprinsul zonei euro.
Cei care procesează cardurile de plată pot concura și oferi servicii în toate țările din zona
euro, fapt ce va duce la o piață mai competitivă, eficientă și mai puțin costisitoare.
49
Capitolul 4: Creditul pentru persoane fizice
1. Inițiere în matematica financiară
1.1 Dobânzi (simple, compuse)
Dobânda semn ifică suma de bani pe care trebuie să o achite debitorul celui care a acordat
împrumutul, pentru utilizarea disponibilității bănești ale acestuia până la rambursarea banilor.
Dobânzile se clasifică în doua forme: simple și compuse.
Dobânda simplă reprezint ă returnarea banilor într -o perioadă de maxim un an de zile. Dacă
pe întregul interval de plasare t capacitatea considerată în calcul nu se modifică, putem vorbi despre
procesul de dobândă simplă ce se notează cu D.
Formulele dobânzii simple: ∆= 𝑠∗𝑝∗𝑡
100, s –suma depusă, t –numărul de ani, iar p -procentul dobânzii.
Atunci când dobânda este exprimată în luni formula va fi : ∆=𝑠∗𝑝∗𝑚
100∗12.
Dobânda compusă : dacă un capital este situat cu dobândă compusă, dobânzile efectuate
pentru fiecare in terval de plasare sunt integrate în capitalizare și la rândul lor produc dobândă. Dacă
valoarea sumei se modifică periodic de intervalul de timp t, prin revenirea capitalizării dobânzii pe
perioada anterioară, putem spune că avem o dobândă compusă
Rata d obânzii ca valaore relative a dobânzii este exprimată în raportul procentual dintre masa
dobânzii și capitalul folosit în condiții normale.
Din cadrul băncii BRD , din varietatea tipuri de dobânzi aplicate produselor și serviciilor, am
exstras câteva exemp le reprezentative:
Tabel 4.1.1A: Dobânzi aferente conturilor curente
Sursă: https://www.brd.ro/_files/pdf/dobanzi -pf.pdf
50
Tabel 4.1.1B: Dobânzi aferente conturilor curente PractiCont
Tabel 4.1.1C: Dobânzile aplicate la conturile de economii
Tabel 4.1.1D: Dobânzile aferente depozitel or – RON
Sursă: www.brd.ro/dobânzi
Sursă: https://www.brd.ro/_files/pdf/dobanzi -pf.pdf
Sursă: https://www.br d.ro/_files/pdf/dobanzi -pf.pdf
51
Tabe l 4.1.1E : Dobânzile aferente depozitelor – valută
1.2 Rata (proporțională, actuarială)
BRD Groupe Societe Generale este compartimentată pe anumite raționamente profesionale
și evaluări ce au la bază pierderea și profitul, banca are ca scop recuperarea pierderilor înregistrate
în anii anteriori prin diferite procese ce implică valorificarea anumitor ramuri juste. Valoarea justă
poate fi stabilită utilizând o serie manevrări și tehnici de evaluare a instrumentelor financiare aplicând
unele metode matematice.
Estimările matematice fac referire la aspecte precum lichiditatea, volatilitatea pentru
produsele derivate, ratele de rambursare și diferite presupuneri asupra ratelor proporționale de
actualizare a titlurilor asigurate cu active.
Situațiile individuale și financiare sunt formate de ratele de proporționalitate, adică procentul
de profit adus din folosirea instrumentelor derivate în raport cu profitul maxim ce poate fi obținut de
bancă pe un an.
Ratele actuaria le admit stabilirea unor ipoteze unice ce au în vedere ratele de rambursare, de
actualizare a activelor. Banca BRD urmărește maximizarea profitului din produsele derivate spre
exemplu: valorile mobiliare, contractele forward, swapuri aplicate pe rata dobân zii pe un curs de
schimb, dar și prin achiziționarea obligațiunilor guvernamentale.
Prin rata actuarială întelegem urmărirea obținerii de profit ce poate fi obținut din menținerea
obligațiunlilor până la scadență și până la rambursare după acest moment dob ânzile se reinvestesc
la aceeași rată actuarială.
Calcularea ratelor de către banca se face anual, însă prin creditele emise pe termen scurt sau
pentru o fracțiune dintr -un an se poate stabili o rată proporțională ce depinde de mărimea fracțiunii
de timp ( aprox. 90 de zile).Rata proporțională constituie într -o proporție 14⁄ din cea anuală, iar 112⁄
cea lunară din rata anuală. Rata actuarială este mai mică față de rata proporțională echivalentă
fracțiunii de timp. Sursă: www.brd.ro/dobânzi
52
1.3 Metode de rambursare (în avans, la scadență, scutire)
Rambursarea creditelor se realizează la termenul din „contractul de credite” atunci când
acesta este stabilit să se realizeze inte gral la o anumită perioadă din „ graficul de rambursare”, în
momentul în care ram bursarea este stabilită în rate : lunare, semestriale sau trimestriale.
Rambursarea creditelor se poate desfășura și înaintea scadenței, cu consimțământul băncii
și suportarea de către client a unei taxe de acoperire a influențelor neavantajoase generate de
rambursarea în avans. Î n cazul în care clientul aranjează plata cu anticipație fără acordul băncii,
calcularea dobânzii și încasarea acesteia se va face până la data scadenței menționată în contract,
dar există și credite ce sunt suctite de rambursare. Clienții vor achita un co mision de maxim 1%, în
cazul creditelor cu o dobândă fixă.
2. Creditul de consum
2.1 Reglementarea (destinatari, contractul de credit)
Creditul de consum este un credit de nevoi personale destinat persoanelor fizice pentru
satisfacerea oricărei nevoi făr ă a fi nevoie de justificarea sumei împrumutată.
Acest tip de credit poate fi accesat atât de clienții BRD, cât și de persoanele fizice rezidente,
persoane fizice angajate cu carte de muncă, pensionarii(un factor important este starea de sănătate
a acestui a și vârsta), patronii care dețin un contract de muncă și nu în ultimul rând persoanelor fizice
autorizate.
Contractul de credite este documentul ce oferă informații despre modalitățile de creditare, și
ce presupune acesta. Contractul trebuie să dețină inf ormații reale, corecte, ușor de înțeles de către
Clienți și completate în așa fel încât să nu existe neclarități și lipsuri în context și în limba română.
Atunci când clientul nu întelege termenii din contract, funcționarul băncii are obligația să îi expli ce în
detaliu fiecare parte a contractului.
Pentru a încheia un contract trebuie parcurs câteva etape precum:
Informațile necesare cu privire la tipul de credit;
Adresa;
Perioada contractuală;
Mărimea creditului;
DAE;
Valorile ratelor lunare, a dobânziilor și tipul rambursării.
2.2 Cazuri particulare
Creditul permanent pentru persoanele fizice poate fi utilizat sub f orma liniilor de credit, astfel
încât să permită să utilizeze o rezervă de bani pentru achitări zilnice de cumpărături.
Credite pe termen scur t permanent:
Scrisori de garanție bancară;
Plafoane de lucru;
Linii de credit.5
5 https://www.brd.ro/companii/imm -peste -1m-euro/finantare/credite -activitate -curenta
53
2.3 Diferite tipuri de credite de consum
Principalele credite de consum acordate de către banca BRD sunt :
Creditul EXPRESSO – este un credit pentru nevoi personale neno minaliz ate fiind destinat în
finanțarea oricărui tip de proiect planificat, personal sau neprevăzut.
Creditul este adresat atât clienților BRD, cât și persoanelor fizice rezidente, prospecților, cu vârste
curpinse între 18 și 65 de ani, care îndeplinesc condițiil e de eligibilitate.
Clientul la semnarea contractului va incheia o poliță de asigurare de viață pentru a -l proteja pe el și
pe întreaga familie împotriva factorilor neprevăzuți care pot apărea pe parcursul desfășurării
creditului.
Principalele riscuri asi gurate în cadrul creditului Exprresso:
– Accident;
– Deces;
– Invaliditate totală;
– Incapacitate temporară de muncă;
– Șomaj .
Garanțiile creditului:
– Ipotecă mobiliară asupra conturilor pe care le deține clientul;
– Garanții (maxim 3);
Tabel 4.2.3A: Caracteristici a le creditului Expresso
Moneda Lei
Durata 5 ani
Perioada de garanție Maxim 6 luni
Valoarea creditului Acordarea creditelor în lei:
5.000 -130.000 lei, în funcție de
clasa de risc a clientului
Tip de dobândă Fixă
Indexabilă
Rambursarea creditului Rate l unare degresive
Rate lunare egale
Co-împrumuți Maxim 3
Sursă: Prelucrare proprie după informațiile afișate pe site -ul băncii BRD
54
Tabel 4.2.3B: Structura prețului
Expresso/Expresso Restart
Tipul de
dobândă
Fixă Variabilă
Standard Domiciliere
venit Standard Domiciliere
venit
Între 6 -60 luni 9.95 pp,
pt.valoarea
creditului
≤35.000 lei
Sau
9.45 pp,
pt.valoarea
creditului mai
mare de 35.000
lei 8.95 pp, pt.
Valoarea
creditulu i mai
mic sau egal de
cât 35.000 lei
Sau
8.25 pp,
valoarea mai
mare de 35.000
lei ROBOR 6M
+7.90 pp,
valoarea
creditului mai
mic de 35.000
lei
Sau
ROBOR 6M
+7.50 pp la
valorile
creditului mai
mari decât
35.000 lei ROBOR 6M
+6.90pp,
valorișe
creditului mai
mici sau egale
decât 35.000 lei
Sau
ROBOR 6M +
6.30 pp***, pt.
Valoarea
creditului mai
mare decât
35.000 lei
Sursă: Prelucrare proprie după informațiile afișate pe site -ul băncii BRD
Creditul Expresso NonStop –pentru nevoi personale nenom inalizate cu ipo tecă imobiliară
destinat finanțării oricărui tip de proiect personal de valoare mare. Acesta este garantat cu ipoteca
imobiliară și oferă potențialitatea reîncărcării pe perioada derulării creditului inițial numai la data
scadentă din graficul de rambursar e.
Creditul reîncărcat se poate accesa doar clienților BRD care dețin deja un credit Expresso NonStop,
având condiția ca acesta să fi fost contractat în urmă cu minim 1 an calendaristic și să nu înregistreze
restanțe pe parcursul contractului.
Tabel 4.2. 3C: Caracteristicile creditului
Expresso NonStop Credit reîncărcat
Moneda Lei Lei
Durata Limita: 5 ani și 25 ani
pentru creditele prin care
se refinanțează creditele
contractate înainte de
09.04.2012 Maxim până la data de
rambursare finală a
creditului inițial, dar nu
mai mult de 4 -5 ani –
pentru creditele
reîncărcate aferente
creditelor de nevoi
personale garantate cu
ipoteca
55
Perioada de grație
parțială Maxim 6 luni
Valoarea creditului Minim: 500 Euro
Maxim: 100.00 Euro, se
aproba cu aviz RISC/RET
și PCR Minim: 500 Euro
Maxim: valoarea din
capital (credit inițial
+credite reîncărcate
anterior) fiind rambursate
până la momentul
reîncărcării
Tipul dobânzii Fixă pentru creditele până în 5 ani
Indexabilă pentru creditele de refinanțare până
în 25 ani
Rambursare Sumele sunt constante și degresive
Co-împrumutați Maxim 3
Sursă: Prelucrare proprie după informațiile afișate pe site -ul băncii BRD
Garanții: Terenurile se pot accepta în garanție doar cu titlul de excepție , garanții cu un grad ridicat
de ric hiditate : titluri de stat, SGB.
Creditul pentru nevoi temporare – este oferit finanțării cheltuielilor ocazionale, fără a fi nevoie
de justificarea destinație acestuia, în funcție de mărimea depozitului colateral constituit la BRD.
Avantajele creditului:
Sunt acordate în lei și în valută;
Perioada de grație maximă este = cu perioada creditului minus 1 lună;
Descoperitul autorizat de cont – este o limita de credit cerută de client și oferită de bancă,
acordându -se pe contul curent al clientului .
Tabel 4.2.3D: Structura prețului a descoperirii de cont
Dobânda Indexabilă
Dobânda standard În LEI : ROBOR 3M+10PP
În EUR: EURIBOR 3M +10 PP
În USD: LIBOR 3M+10 PP
Dobânda convenției beneficii angajați ROBOR 3M+5.5%
Dobânda convenție beneficii manageri ROBOR 3 M+5%
Comison de analiză dosar 20 LEI
Comision de administrare lunară a
creditului 0,8 EUR(CONT)
Comision rambursare anticipată Gratuit
Comision unic pentru operațiunile solicitate
de client 50 EUR
Sursă: Prelucrare proprie după informațiile afișate pe site -ul băncii BRD
56
Creditul Prima Mașina – este creditul destinat achiziționării oricărui tip de autovehicul, nou
sau de ocazie, indiferent de marcă.
Creditul Work&Travel – este destinat studențiilor, masteranzilor și înclusiv doctoranzilor,
respectiv costurile aferente participării în cadrul programului de muncă, studii și călătorii
Work&Travel: se percepe o taxă de program către agenția participantă, costul transportului –bilet de
avion, tren etc. și alte costuri în limita a 20% din valoarea creditulu i.
3. Abordarea și gestiunea riscului
În ceea ce privește activitatea bancară, riscul este gestionat cu prudență, conform obiectivului
urmărit pe o perioadă lungă. Politica de activitate a manegementului riscului se încadrează în
standardele Societe Gener ale, axându -se pe identificarea și estimarea riscurilor la o etapă inițială.
Principalul risc bancar este cel de credit care reprezintă un pericol de contrapartidă atât prin
îndeplinirea, cât și prin respectarea obligațiilor în ceea ce privește societatea bancară.
Riscul în activitatea bancară semnifică o incertitudine care oferă posibilitatea ca aceasta să obțină
un câștig în viitor. În cadrul unei băncii riscurile sunt clasificate în doua categori: riscuri pure care se
adresează activitățăă bancare și ris curi intermediare care se adociază băncii.
Abordarea și gestionarea riscului de credit din privința băncii este clarificat de către
manegementul riscului Societe Generale, acesta având la baza următoarele principii:
– analizarea și aprobarea noilor produs e și servicii care ar putea indentifi ca un risc în conducerea
băncii;
– monitorizarea în mod perman ent a activității de creditare;
– identificarea și analiza creditelor neperformante, prin intermediul indicilor obiectivi;
– supravegherea calității portofo liului de cred it de către intituțiile bancare;
– supravegherea și aprobarea creditelor, prin intermediul unui sistem stabil de competențe de
subscriere.
Un alt factor important în amelioarea riscului de credit este garanția, atât cea reală, cât și cea
personală, dar și alte tipuri de garanții.
4. Creditul imobiliar
Creditul imobilar se acord pentru construcția, cumpărarea unei locuințe ce presupune un proiect
ambițios, precum și un efort financiar destul de mare. Având în vedere aceste aspecte băncile
comerciale propun un parteneriat cu clienții, oferindu -le în schimb servicii de calitate. În ceea ce
privește acest tip de credit ofertele din România sunt diverse și foarte avantajoase pentru potențialii
clienți.
4.1 Reglementare
În cadrul băncii BRD , creditul imibiliar se acordă fie în valută, fie în moneda națională și poate
fi structurat astfel: Prima Casă și Credit Habitat.
Creditul Habitat în moneda națională
Creditul Habitat se acordă doar pentru investițiile pe teritoriul Românei care vizează
cumpăr area unui imobil, cumpărarea unui teren în vederea construcțiilor viitoare, construcție imobil,
57
terminarea, extinderea, modernizarea consolidarea unui imobil, refinanțarea, consolidarea datoriilor
existente de tip credit cu destinații imobiliare.
Creditul se acordă pe o perioadă de 120 -360 luni.
Valoarea minimă a creditului este de 10.000 Euro, iar valoarea maximă este de 85% din valoarea
investiției.
În ceea ce privește dobânda în cadrul băncii BRD, unui client i se oferă posibilitatea de a alege
într-o dobândă fixă care îi asigură stabilitatea în timp, nu se poate modifica pe durata contractului și
o dobândă variabilă care este calculată ca suma dintre index monetar și marja fixă de dobândă.
În ceea ce privește dobânda fixă aceasta este stabilită de bancă în momentul încheieri contractului
și nu se poate modifica în primii 15 ani, apoi devine variabilă până la finalul contractului.
Avansul este de minim 15% sau 20%, în funcție de gradul de îndatorare și destinația imobilelor care
fac obiectul creditului, respectiv sunt aduse în garanție (avansul este de 35% dacă obiectul
creditului/garanția este un teren).
Dacă ai intenția să cumperi o locuință, poți garanta creditul cu imobilul pe care dorești să -l cumperi,
sau cu un altul care se află în posesia ta sau a unui terțe persoane care să-și asume acest lucru. În
cazul construcției de imobile, garanția creditului poate fi reprezentată de terenul și locuința pe care
urmează să o construiești.
În vederea acordării creditului se solicită următoarele garanții : ipoteca mobiliară asupra
conturilor bancare, ipoteca imobiliară asupra imobilului finanțat prin credit, ipoteca asupra creanțelor,
alte imibile aflate în posesia silicitantului, dar și garanții care au un grad mare de lichiditate.
Banca poate solicita pănă la maxim trei garanții, dacă va considera ca este necesar acest lucru,
În cazul în care nu se respectă obligațiile contractuale, creditul poate fi declarat scadent
anticipat, Banca fiind nevoită sa solicite în dată rambursarea integrală a acestuia, dar și a dobânzilor
calculate și totodată are dreptul de a recupera toate creanțele prin orice mijloc prevăzut în lege.
Documentele necesare acordării unui credit Habitat în cadrul băncii BRD sunt :
– Cererea de credit;
– Cererea de evaluare;
– Acte de identitate pe ntru solicitantul creditului, inclusiv pentru soț/soție;
– Formular alegerea evaluatorului;
– Acord de consultare și prelucrarea informațiilor din baza de date ale Ministerului Finațelor Publice,
ANAF;
– Documente care să ateste veniturile înscrise în cere re de credit;
– Raportul de evaluare.
Rambursarea creditului poate avea loc în sume egale sau în sume descrescătoare, opțiunea
putând fi aleasă la contractarea creditului, dar și ulterior, pe parcursul de derurare a creditului prin
încheierea unui act ad ițional.
Conform graficului de plății, majoritatea contractanților aleg să ramburseze creditul lunar.
Un solicitant are dreptul în orice moment la rambursarea anticipată sau parțială a creditului, prin
urmare el va fi cel care va informa Banca despre inte nția sa.
În cazul în care acesta alege o rambursare anticipată parțial, va putea solicita fie menținerea ratei
lunare și diminuarea perioadei de creditare inițiale, fie diminuarea ratei lunare și menținerea
58
perioadei de creditare inițial sau mai poate opta pentru diminuarea ratei lunare și diminuarea
perioadei de creditare inițiale.
Avantajul Băncii BRD acordat cliențiilor săi este acela că nu percepe comisioane pentru rambursarea
anticipată.
Creditul Habitat în Euro
Acest tip de credit se acordă pentru i nvestiții imobiliare pe teritoriul României pentru
următoarele situații : cumpărarea unui imobi sau refinanțarea, consolidarea datoriilor existente de tip
credit cu destinația imobiliară.
Durata creditului este de 120 – 240 de luni.
Valoarea minimă a credit ului este de 10.000 Euro și valoarea maximă este de 70% din valoarea
investițiilor pentru persoanele rezidente si 60% pentru persoanele nerezidente.
Dobânda poate fi variabilă și se calculează ca suma dintre index monetar și marja fixă de doândă
care este de 3,95 pp.
Marja de dobândă este fixă, fiind stabilită de Bancă la momentul contractării creditului și nu se
modifică.
Creditul Habitat în EURO poate fi solicitat de persoanele fizice care își încasează venitul în EURO,
într-un cont deschis la BRD. În ca zul în care solicitantul renunță să -și mai încaseze venitul în contul
de la BRD, atunci dobânda variabilă se majorează, fiind calculată ca suma dintre index monetar și
marja fixă de dobândă 4.25 pp.
Avansul minim de credit este de 30% din valoarea investiț iilor pentru clienții rezidenții, iar 40% pentru
persoanele nerezidente.
Rambursarea creditului poate avea loc în sume egale, dar și în sume descrescătoare,
opțiunea de alegere putând fi exercitată în momentul contractării împrumutilui, dar și după pe
parcursul perioadei de derulare a creditului prin încheierea unui act adițional.
Ca și în cazul creditului Habitat în lei și conform graficului de plății, majoritatea contractanților aleg
să ramburseze creditul lunar.
Un solicitant are dreptul în orice mome nt la rambursarea anticipată sau parțială a creditului, prin
urmare el va fi cel care va informa Banca despre intenția sa.
În cazul în care acesta alege o rambursare anticipată parțial, va putea solicita fie menținerea ratei
lunare și diminuarea perioadei de creditare inițiale, fie diminuarea ratei lunare și menținerea
perioadei de creditare inițial sau mai poate opta pentru diminuarea ratei lunare și diminuarea
perioadei de creditare inițiale.
În ceea ce privește garanțiile, cazurile de neplată și documen tele de creditare sunt aceleași
condiții ca și în cazul creditului Habitat în lei.
Creditul Prima Casă
Un credit special de la BRD pentru clienții săi este Prima Casă, un credit ipotecar în lei, cu o
dobândă avantajoasă pe o perioadă de creditare de 30 d e ani.
Obiectul creditului constă în achiziționarea unei locuințe finalizate sau a unei locuințe
nefinalizate care se află în faza de construcție , detinația achiziției după finalizarea sau construcția
unei locuințe.
59
Valoarea creditului diferă în funcție de destinația creditului, atunci cand dorim cumpărarea unei
locuințe suma este de 57.000 Euro, cumpărarea unei locuințe noi suma este de 66.500 Euro.
Durata minimă a creditului poate fi de 10 ani, iar cea maximă poate fi de 30 de ani.
Dobânda este structur ată astfel :
– ROBOR 3M +2% dacă veniturile se încaseză în conturile BRD,
– ROBOR 3M + 2,5% dacă veniturile nu se încasează în conul de la BRD.
Documentele dosarului de credit sunt următoarele :
-Declarație pe propria răspundere,
-Cererea de credit,
-Documen te de identitate,
-Documente de venit,
-Documente referitoare la obiectul de credit,
-Documente de justificare a aportului propriu,
-Documente de evaluare.
Simularea unui credit Prima Casă la BRD poate fi studiată în Anexa 4.4.3
4.2 Împrumuturile sectorul ui reglementat
Sistemul de economisire -creditare presupune o modalitatea de a -i ajuta pe clienții bănci să
economisească și să beneficieze de o primă de la stat utilizată în vederea achiziționării unei locuințe
sau renovarea acesteia. Această primă a fost modificată ulterior, dacă până acum cei care doreau
să beneficieze de acest avantaj nu trebuia să contracteze un credit, în prezent clienții trebuie să se
angajeze ca vor contracta un credit pentru a primii această primă.
Această prevedere legală apare înt r-un proiect dezbătut de către 21 de parlamentari din sectorul
politic, prin care se modifică OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.
În prezent, cei care optează pentru sistemul de economisire -creditare și apelează la cele dou ă
bănci pentru locuință (BCR și Raffeisen), beneficiază de la stat o primă de 25% din totalul sumei
economisite, dar să nu depășescă mai mult de 250 de euro pe an, desigur dacă semnează un
contract.Pe parcurs, aceștia pot beneficia de un credit cu dobândă fixă, în vederea utilizării
achiziționării unei locuințe sau renovarea unei locuințe noi. Însă există și o condiție și anume ca
suma economisită și prima de la stat să ajungă la 40% din valoarea creditului solicitat, iar diferența
de 60% se acordă de bancă .
Legislația nu determină clientul și nici băncile: oamenii pot primi prima de 250 de euro de la stat chiar
dacă aceștia la o dată anume nu mai semnează nici un contract de credit. Acesta este un raport al
Curții de Conturi, care de la finalul anului trec ut, semnala acest lucru semnificativ.
Într-un articol scris de către Curtea de Conturi, aceasta afirmă că băncile nu au condiționat
acordarea primei de stat de obligativitatea justificării prin documente a utilizării în scopul prevazut
cumpărarea unei locu ințe sau renovarea acesteia. Mai mult de atât, s -a arătat că băncile pentru
locuințe au permis practicarea de către clienți a subvențiilor primite de la bugetul de stat în alt scop
decât cel pentru care au fost acordate.Aceasta susține faptul că băncile de economisire -creditare ar
fi oferit clienților primele date de stat în mod ilegal.
Proiectul de lege care se discută și dezbate în momentul de față fixează două niveluri maxime
ale primei de la stat: 250 și, respectiv, 200 de euro. Va încasa 250 de euro ci ne se angajează, de la
60
începutul perioadei de economisire că va contracta un credit pentru renovarea sau cumpărarea unei
locuințe, iar 200 de euro cine nu optează pentru asta posibilitate.
La începutul anului 2017, prima de stat se determină ca diferenția t, între opțiunea clientului
referitoare la acordarea creditului de către banca de economisire și creditare în domeniul locative.
Din momentul în care această legea va intra în vigoare, potențiali clienții care încheie contracte de
economisire -creditare au obligația de a prezenta băncii documentele justificative pentru a identifica
în ce scot a fost utilizată prima de stat.
Din luna august, BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Loc uințe, nu au reușit să
mai atragă niciun client nou în sistem. La acest lucru a contribuit afirmațiile aduse de către Curtea
de Conturi punând la îndoială corectitudinea băncii de către clienți.
4.3 Împrumuturile pentru sectorul liber
Împrumuturile din sectorul liber se referă atât la cele clasice, cât și la cel e punte.
Atunci când vorbim despre un credit punte ne referim la un credit ipotecar pe o perioadă
scurtă și anume un an, acordat unui client care are intenția de a achiziționa o casă nouă și o vinde
pe cea veche.
Vânzarea și cumpărarea celor doua propriet ăți au loc, de obicei, în momente diferite, bancile oferă
credite punte care oferă posibilitatea clienților să cumpere noua proprietate, înainte de a o vinde pe
cea existentă.
Rambursarea cred itului se face din banii obținuți prin vânzarea vechii proprietă ți.
Cei care vor lua credite -punte cu scopul acoperirii cheltuielilor din programul Start -up Nation,
până la decontare vor fi obligați să plătească viitoarei bănci partenere o dobândă de maximum 5%
pe an.
Conform unui articol de pe site -ul programelor nati onale pentru IMM -uri, ministerul spune că
pentru a veni în sprijinul persoanelor care utiliza în cadrul programului instrumentul de credit punte
acordat de institutia de credit parteneră, acestia vor plăti o dobândă a valoarii creditului punte de
maxim 5% și un comisionul de garantare anual aferent creditului punte care va fi de maxim 3,8% din
valoarea garantată.
Conceptul de credite clasice reprezintă finanțare tradițională pentru un termen și destinație
precisă, rambursând împrumutul în rate conform gr aficului stability.
Monedă folosită este: MDL, USD, EUR
Durata maximă: 18 luni pentru capitalul circulant și cheltuieli curente, iar 60 luni pentru investiții;
Valoarea creditului : de la 30 001 lei.
Perioadă de grație pentru fi nanțarea mijloacelor circulan te este de până la 6 luni, iar pentru finanțarea
investițiilor este de până la 12 luni .
Rambursare poate fi în rate lunare egale sau grafic individual .
Garantare creditului se face prin gaj mobil și/sau imobil, fi dejusiune, cesiunea mijloacelor bănești .
Asigurarea este obligatorie a bunului imobil gajat și facultativă a celor materiale .
Creditele clasice sunt special realizate pentru satisfacerea unei sfere largi a cerințelor clienților.
Un credit bun înseamnă un credit cu condiții echilibrate, avantaje evi dente și flexibilitate în
gestionare.
61
Pentru contractarea acestui tip de credit avem nevoie de următoarele documente : formularul tipizat
pentru cerere care cuprinde informații referitoare la: identitatea solicitantul de credit , creditul propriu –
zis, gara nțiile propuse, fondatorii și conducerea companiei, persoanele afiliate și chestionarul care
cuprinde date generale, sfera de activitate, strategii, planul financiar.
5. Diferitele moduri de achiziționare
5.1 Vânzarea în stare de finalizare viitoare (cre dite pe baza de proiect)
Aceste creditele care se bazează pe proiecte fac referire la credite care au ca scop
cumpărarea unui imobil ( casă, apartament) , construcția unui imobil care nu este finalizată . Creditul
este acordar în baza unor documente speci fice care presupun ulterior o evaluare a imobilului pentru
a putea fi utilizat ca drept garanție a creditului viitor. Creditul pe bază de proiect este un credit ipotecar
care reflectă ipotecarea casei pentru a fi finalizată, care totodată constituie și gar anție, deducem
acest lucru din Legea nr. 190/1999 privind Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, care oferă
posibilitatea de a ipoteca un bun viitor.
În cazul în care solicitantul nu -și indeplinește condițiile obligatori în ceea ce privește acest
credit, va fi nevoit să ramburseze în totalitate sumele deja plătie.
Referitor la vânzarea, dar și cumpărarea unui bun imobil pe baza acestor credite se poate
efectua de către o persoană care transmite către o altă persoană dreptul de proprietate asupra u nui
teren, asupra unei case sau apartament.Acest lucru este posibil conform Noului Cod Civil care este
defint și reglementat de 1650 -1762. O condiție importantă în vânzarea unui bun imobil este ca acesta
să aibă cadastrul efectuat și intambulare, dacă aces ta nu este înscris în Carte Funciară, această
operațiune nu se poate efectua.
5.2 Contractul de construire
Creditul de construire este creditul ce are ca destinație finală construirea unei case.
În cadrul BRD aceste tipuri de credite sunt reprezentate d e creditul ipotecar „La Casa Mea”,
prima casă și creditul habitat .
În momentul acordării unei finanțări pentru construcția unei locuințe, banca realizează o serie
de analize și studii stabilind în primul rând situația financiară a persoanei care a solici tat creditul și
se calculează valoarea creditului . Următorul pas este stabilirea valorii locuinței care urmează a fi
construită cu ajutorul analizei tehnice ( inițiale și intermediare) .
Creditul poate fi acordat doar atunci când solicitantul prezintă dev izul de lucrări primit de la compania
de construcții sau de la alte persoane fizice sau juridice autorizate, conform legii în domeniul
construcțiilor.
Un alt pas constă în realizarea proiectului casei, cu ajutorul unui arhitect. Acesta trebuie să
conceap ă un proiect care să respecte normele de siguranță cerute în cazul unei asemenea
construcții. Tot arhitectul va realiza și un necesar de materiale pentru construirea casei.
Persoana care solicită creditul trebuie să se hotărască, înainte de a depune dosaru l la bancă, cine
va construi locuința. Poate apela la o firmă de construcții sau o poate realiza el însuși, adică
procurându -și singur materialele necesare și angajând o echipă de lucrători care va realiza
construcția conform proiectului.
62
Majoritatea pers oanelor care solicită un credit de construcție aleg să realizeze proiectul ei însuși,
astfel costurile sunt mai reduse, în special în ceea ce privește manopera.
La acest tip de credit, banii sunt acordați pe etape. Chiar dacă efectuarea construcției este
realizată de însuși persoana solicitantă sau de către o societate specializată, banca va acorda banii
în tranșe. În felul acesta, prima tranșă va fi eliberată pentru realizarea fundației locuinței. A doua
tranșă de bani va fi acordată pentru ridicarea prim ului etaj și tot așa în continuare până la finalizarea
construcției.
Banii alocați pentru fiecare dintre etape trebuie justificați. Fiecare tranșă este acordată la un anumit
nivel al construcțiilor astfel încât procesul de construcție este monitorizat de c ătre bancă și fiecare
etapă a construcției locuinței să reprezinte o garanție a tranșei oferite de către bancă. După
finalizarea fundației, solicitantul trebuie să dovedească cu documente justificative o parte sau
întreaga sumă acordată de bancă pentru ace a etapă.
La construcțiile realizate de firme specializate, toate instituțiile de credit cer justificarea întregii
sume acordate în cadrul unei tranșe.
Lucrările de construire pot fi realizate de către firme de construcții sau în regie proprie. Proiec tul
tehnic de execuție și devizul general (buget) trebuie să fie întocmite de o societate de construcții sau
de o persoană autorizată/atestată în domeniu conform legii, și trebuie să fie vizat de primărie pentru
neschimbare, iar lucrările trebuie supraveg heate de un diriginte de șantier/inspector tehnic atestat,
cu excepțiile prevăzute de lege. În cazul lucrărilor în regie proprie, planul de finanțare este întocmit
de dirigintele de șantier.
Valoarea locuinței pe parcursul tuturor momentelor din procesul de construcție este evaluată
de către o persoană competentă delagată de BRD care va realiza stadiul de execuție ce este necesar
pentru primirea disponibilităților de către client.
În cazul în care nu se poate dovedi cu facturi procentul solicitat de ban că, creditarea se suspendă
și solicitantul este obligat să restituie suma acordată până în acel moment.
Este important să se urmărească finalizarea lucrărilor de construire a imobilului, să se facă recepția
lucrărilor și ipoteca să se instituie în favoarea băncii. Dacă imobilul nu se aduce la stadiul la care
poate fi ipotecat, banca nu va avea garanții (în cazul în care creditul este garantat cel puțin cu ipotecă
pe bun viitor).
Acest proces de construcție este monitorizat de către Centrul Regional de Servi cii Clienți
(CRSC). El trebuie să fie în totalitate transparent pentru bancă , de aceea CRSC deține o evidență
care privește orice aspect și etapă a etapelor de construcție și poate presupune și implicarea băncii
în monitorizarea construcției. La finaliza rea stadiului de execuție CRSC face o vizită pe șantier
împreună cu evaluatorul din cadrul BRD pentru a stabili un raport care include graficul lucrărilor
,termenii de realizare a construcției,soldul creditului utilizat, și gradul de finalizare al con strucției .
Acest raport va ajunge la CRSC, unde va fi analizat de un analist și după realizarea unei analize
acesta va comunica decizia sa către consilierul clientelei . În cazul în care nu s -au respectat condițiile
sau termenele de execuție, clientul v a fi atenționat printr -o scrisoare și prin telefon . Atunci când
timpul execuției a expirat iar locuința nu a fost finalizată, banca îi comunică clientului necesitatea de
prelungire a construcției , care ar implica modificări în contract. Atunci când locu ința este finalizată,
clientul va prezenta către consilier o serie de documente care atestă că locuința a fost finalizată iar
acesta la rândul său va trimite aceste acte către Centrul Regional de Servicii Clienți.
63
6. Diferitele rate ale dobânzii (ale împ rumutului)
6.1 Dobânda anuală efectivă
Dobânda anuală efectivă este dobânda ce include toate comisioanele și costurile aferente
unui credit, mai puțin comisionul de acordare a creditului.
DAE înglobează tot ce are un client de plată: dobânda, comisionul de analiză a dosarului de
credit și comisionul de administrare a creditului. Dobânda anuală efectivă reprezintă costul total al
unui credit.
Dobânda anuală efectivă se calculează după formula:
Tabel 4.6.1: Simularea unui credit imobiliar la BRD – evidențierea DAE
Sursa: http://www.businessmagazin.ro/analize/servicii -financiare/cand -si-la-ce-se-foloseste –
dobanda -anuala -efectiva -14105279
6.2 Rata dobânzii legală
Rata dobânzii de referință a devenit egală cu rata dobânzii de politică monetară.
Dobânda legală este dobânda ce se determină în baza legii și care se aplică în situațiile în
care părțile nu au stabilit nimic în legătură cu aceasta în contract. Trecerea cu vederea a unei astfel
de clauze nu poate fi interpretată în sensul în care părțile ar fi dorit să renunțe la dreptul de a obține
dobânda, ci în sensul în care au dorit ca raporturile dintre ele să se întemeieze pe lege.
Rata dobânzii agreată contractual trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de lege.
6.3 Rata dobânzii cămătărească (c alculul pragurilor de camătă, delictul)
Dobânda cămătărească reprezintă dobânda care se situează peste pragul dobânzii legale,
adică +50% față de dobânda legală ; de aici reiese că dobânda cămătărească este mai mare decât
dobânda stabilită de lege . Delictu l apare în cazul în care dobânda depășește 50%.
64
6.4 EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate)
EURIBOR este rata dobânzii de referință la care se pot împrumuta băncile pe piața monetară
din zona euro. Ratele Euribor sunt considerate cele mai importante rate d e referință de pe piața
monetară europeană.
Există rate EURIBOR pentru 8 scadențe, de la 1 săptămână la 12 luni (până la 1 noiembrie
2013 au existat 15 rate Euribor). Există, de asemenea, o rată overnight (scadență de 1 zi) care se
numește rata dobânzii E onia .
EURIBOR a fost conceput ca un indicator de referință bazat pe un Cod de Conduită și principiile
sale.
6.5 EONIA (Euro OverNight Index Average)
EONIA este rata dobânzii de referință la operațiunile overnight pentru euro. EONIA se
calculează ca medi e ponderată a tuturor tranzacțiile overnight desfășurate pe piața interbancară din
zona monedei unice europene.
Eonia poate fi privită ca rata EURIBOR peste noapte. Banca Centrală Europeană este agentul de
calcul pentru rata EONIA.
6.6 ROBOR
ROBOR (Roma nian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile
românești se împrumută între ele în lei.
ROBOR este un indicator de referință pentru dobânzile la creditele în lei. O bancă folosește
ROBOR la 3 luni sau la 6 luni pentru a calcul a dobânzile la ratele pentru fiecare lună, adăugând o
marjă pe care o stabilește în funcție de riscul pe care consideră că și -l asumă când va acorda creditul.
Așadar, băncile se împrumută una pe cealaltă, în funcție de nevoi, iar la aceste împrumuturi
se aplică dobânzi. Cu cât banii din piață sunt mai puțini, cu atât ei devin mai valoroși, astfel că
dobânzile la ei vor crește. Iar ROBOR este o rată medie a dobânzilor la care băncile din România
se împrumută între ele, el calculându -se zilnic ca medie aritme tică a cotațiilor practicate de primele
10 bănci selectate de către Banca Națională a României.
7. Diferitele ga ranții la rambursarea creditelor
7.1 Garanțiile personale
Când vorbim de garanții personale , ne referim la anganjamentul pe care și-l asumă o
persoana fie fizică, fie juridică, prin care se obligă să execute obligația depitorului, în cazul în care
acesta nu-și va onora obligațiile. Garanția personală mai poate fi definită fidejusiune sau cauțiune.
Acest tip de garanție presupune câteva condi ții de validare cum ar fi: prezența unui contract
diferențiat contractului de credit, care vizează asumarea de catre o persoana pentru răspunderea
obligațiunilor împrumutătorului și o condiție la fel de importantă este aceea ca, garantul sa fie o
persoană cu capacitatea civilă și care ispiră încrederea că va putea achita obligațiile.
65
7.2 Garanții reale
Aceste tipuri de garanții constau în afectarea specială a unor bunuri individualizate pentru garantarea
creditului și îmbracă două forme : gaj și ipotecă.
Gajul
Gajul este un contract accesoriu, contractului de credit, prin care solicitantul creditului, remite
băncii un bun mobil, cu scopul garantării creditului.
Conform Codului Civil, gajul poate fi de două feluri :
– gaj cu deposedare care mai poartă denumir ea de amanet, ceea ce înseamnă că în momentul în
care debitorul garantează cu un astefel tip de gaj, va avea loc deposedarae bunului mobil și
depunerea acestuia la bancă. În această categorie intre blănurile, bijuterii, tablourile pietre prețioase.
– gaj fară deposedare care este prevăzut în articolul 480, alin. 4, Cod Comercial, care nu prevede
deposedarea bunurilor. În această categorie intră cerealele, plantele tehnice, legumele, fructele.
Aceste tipuri de gajuri trebuie să îndeplinească două condiții esențiale și anume să existe o
piață sigură pentru valorificarea respectivelor produse și să existe o posibilitate reală în obținerea
produselor menționate.
Ipoteca
Ipoteca este o formă de garanție imobiliară care nu prevede depoasedarea bunului adus în
garanție. Obiectul ipotecii il reprezintă bunurile mobile actuale și nu cele viitoare.
Aceste bunuri , pentu a fi acceptate de bancă în garanție , trebuie să îndeplinească o serie de condiții
și anume:
– să existe o piață pentru acele bunuri,
– bunurile respect ive să fie asigurate la o societate de asigurări,
– bunurile să fie situate în zone de interes,
– să se afle în proprietatea solicitantului de credit,
– bunurile ipotecate să ni fie afectate.
8. Asigurările împrumuturilor
Persoanele care contractează cre dite bancare se pot asigura împotriva unor riscuri care i -ar
putea determina să intre în incapacitate de rambursare a creditului.
8.1 Riscurile acoperite
Există diverse tipuri de credite ce pot beneficia de asigurari pentru acoperirea unor riscuri, în
concordanță și cu suma acordată ca împrumut. Printre riscurile asigurate ce se regăsesc în
contractele de asigurări ale băncii BRD întălnim:
– deces;
– invaliditate totală permanentă din orice cauză;
– invaliditate totală permanentă din accident;
– incapacitate temp orară de muncă;
– șomaj.
(A se analiza anexele 4.8.2 A, B, C).
66
În funcție de tipul de credit, se pot întâlni unul sau mai multe riscuri asigurate prin contract,
valoarea poliței de asigurare fiind direct proporțională cu mărimea creditului.
8.2 Contract și parte interesată
Instituția de credit are dreptul de a impune clienților săi, în cazul contractării unor credite (în
cazul BRD, la credite imobiliare/ipotecare), închierea unui contract de asigurare de viață – impunere
dată de normele interne ale băncii, și nu de legi ale statului. Suma unei polițe de asigurare de viață
este direct proporțională cu dimensiunea creditului contractat – suma poliței plătindu -se lunar sau
anual.
Contractul de asigurare include diverse elemente, printre care se regăsesc în mod obligatoriu:
– denumirea/numele, sediul/domiciliul părților contractante;
– numele beneficiarului;
– obiectul asigurării;
– riscuri asigurate;
– perioada de valabilitate;
– primele asigurării;
– sumele asigurate.
Clauzele contractuale trebuie atent analizate întrucât ex istă excepții pentru care societatea
de asigurări nu se angajează în rambursarea creditului. Dacă, de exemplu, decesul sau
incapacitatea de muncă au fost cauzate de o boală mai veche a clientului – nedeclarată anterior, ori
de sinucidere (în primii doi ani de la încheierea asigurării), polița de asigurare devine nulă. Dacă nu
se manifestă acest risc, la finalul perioadei de creditare clientul nu primește înapoi banii pe care i -a
cheltuit în cadrul asigurării. (Anexa 4.8.2A)
În cazul băncii BRD, există contr acte standard de asigurări de viață pentru mai multe tipuri de
credite. Aceste contracte se încheie ori din dorința băncii, ori la solicitarea clientului – în funcție de
normele stabilite pe plan intern. Banca dorește să se asigure ca, în cazul în care se manifestă un
risc care ar duce clientul în incapacitatea de rambursare a creditului, ea să nu sufere pierderi și să –
și recupereze suma dată sub formă de credit – a se analiza Anexele 4.8.2.
Un alt aspect important este acela că banca dorește ca bunurile of erite spre garanție în
contractarea unui credit să fie asigurate, având drept beneficiar chiar însăși instituția bancară.
8.3 Punerea în practică a garanției
În cazul în care persoana care a contractat creditul intră în incapacitate de plată, deci nu -și
mai poate plăti ratele, inclusiv dobânzile și comisioanele, banca acționează spre executarea
bunurilor oferite spre garanție.
Conform legilor în vigoare, garanțiile acceptate de către instituțile bancare se împart în două mari
categorii:
A. Garanții reale (f izice) – constau în afectarea specială a unor bunuri individualizate în
garantarea creditului și se compun din:
a) ipoteci: garantare cu imobile – terenuri, clădiri;
67
b) gajuri: garantare cu bunuri mobile. Există două tipuri de gaj: cu deposedare – situație
în ca re bunurile rămân la dispoziția instituției care a oferit creditul (bijuterii, lingouri) și
fără deposedare – atunci când bunurile rămân la dispoziția persoanei care a contractat
creditul (utilaje agricole, culturi agricole).
B. Garanții personale = fidejusiu ne = cauțiune (codebitor) – situația în care o persoană își asumă
angajamentul să execute obligațiile împrumutatului în cazul în care acesta nu și le mai
execută.
Pe lângă cele două mari categorii de garanții, se mai întâlnesc și altele, cele mai semnific ative
fiind:
gajul general : reprezentat de lucrurile rămase în averea împrumutatului, din care se scad
bunurile oferite anterior în gaj;
depozitele bancare (cash collateral): se concepe un depozit bancar special creat pentru a
garanta împrumutul.
Pentru a putea fi acceptate spre garanție, bunurile trebuie să îndeplinescă o serie de condiții
– acestea se pot individualiza pe fiecare categorie, însă la modul general se pot identifica
următoarele:
să existe titlu de proprietate;
să existe asigurare care să aib ă drept beneficiar banca;
să fie cât mai lichide (să existe cerere pentru ele, să se poată vinde pe o piață sigură);
să aibă cât mai multe facilități/dotări.
9. Tratamentul supraîndatorării
Pentru analizarea acestui subiect, se v -a face referire la Legea nr. 151/2015 privind procedura
insolvenței persoanelor fizice, cunoscută și ca Legea falimentului personal. Această lege a fost
programată să intre în vigoare la data de 1 august 2017, însă termenul a fost amânat. Faptul că
insitutuțiile publice implicate nu sunt pregătite încă și lipsa personalului din instanțe a determinat
decalarea datei de intrare în vigoare – urmând ca normele din această lege să se aplice începând
cu 1 ianuarie 2018.
Această lege are drept scop să instituie o procedură colectivă în v ederea redresării situației
financiare a debitorului persoană fizică, cu bună -credința acestiea, precum și acoperirea pasivului
acestuia într -o măsură cât mai cuprinzătoare, alături de decărcarea datoriilor.
9.1 Schema generală a dispozitivului de supraîn datorare
În cadrul Legii, Art. 4 include aspectele refiritoare la domeniul de aplicare, fiind precizat faptul
că procedurile prevăzute de aplică în cazul unui debitor persoană fizică ale cărei obligații nu derivă
din exploatarea unei întreprinderi, și care :
– este domiciliat ori are reședința de cel puțin 6 luni înainte de a se depune cererea;
– se află în situația de insolvență și nu se prevede o revenire pe o perioadă de cel mult 12 luni;
– totalul obligațiilor scadente este cel puțin egal cu valoarea -prag.
68
Persoanele care nu pot beneficia de această procedură, sunt acelea care:
au mai fost subiectul unei astfel de proceduri, încheiată cu eliberarea datoriilor reziduale, cu
cel puțin 5 ani înainte de formularea noii cereri de deschidere a procedurii de insolve nță;
au fost condamnate definitiv din cauza săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, de fals sau
infracțiune intenționată contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii;
au fost concediate de la locul de muncă în ultimii 2 ani, din motive pentru care se fac vinovate;
sunt apte de muncă și nu sunt angajate ori nu au surse de venit, și nu au înaintat proceduri
în vederea găsirii unui loc de muncă ori care refuză nejustificat să se angajeze;
au înregistrat noi datorii, cheltuind în cunoștință de cauză – că se află în stare de insolvență;
au determinat sau au avansat ajungerea în această situație, în mod intenționat;
au deja deschisă o aceeași procedură;
Art. 5 al Legii enumeră cele 3 proceduri de insolveță pe care le reglementează:
a) procedura de insolv ență pe bază de plan de rambursare a datoriilor;
b) procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active;
c) procedura simplificată de insolvență.
9.2 Rolul și funcționarea comisiilor de supraîndatorare
Conform Capitolului II, în art.7 (1) se preciz ează faptul că organele ce aplică procedura de
insolvență a persoanelor fizice sunt: comisia de insolvență și administratorul procedurii, alături de
instanțele judecătorești și lichidator.
Art. 8 al Legii cuprinde detaliile referitoare la comisia e insolve nță, astfel putem identifica
rolurile acesteia:
rol în îndeplinirea atribuțiile decizionale, de control și de supraveghere (cu privire la procedura
de insolvență pe baza planului de rambursare) și este sprijinită în acest sens de către
administratorul proc edurii;
rol în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere (pe baza legii prezente), în scopul desfășurării
procedurii de insolvență simplificată;
rol de îndrumare, control și supraveghere (după încheierea procedurii judiciare de insolvență
prin lichidarea d e active), în acest sens fiind ajutată de către lichidator.
Toate aceste atribuții se exercită de către comisia de supraîndatoare în a cărei circumscripție
debitorul și -a avut domiciliul sau reședința cel puțin 6 luni înainte de a depunde cererea de
deschi dere a procedurii de insolvență. Comisia de insolvență poate derula cererea de deschidere a
procedurii, rămânând în competența sa și derularea procedurii, chiar dacă ulterior apar schimbări de
domiciuliu sau reședință.
În timpul executării planului de ramb ursare, acceasă comisie are următoarele atribuții –
conform Art. 38 al Legii:
– să avizeze rapoartele bianuale ale administratorului;
– să aprobe contractarea de noi credite;
– să verifice dacă administratorul procedurii își îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege;
69
– să aprobe cererea de modificare a planului de rambursare în condițiile legii;
– dacă există motive temeinice, să înlocuiască administratorul;
– să îndeplinească orice alte atribuții prevăzute de lege.
9.3 Rolul instanțelor judecătorești
Rolul instanțelo r judecătorești este analizat în cadrul Capitolului II, Art. 10 al legii prezente. În
competența acestora se regăsesc:
– cererile/acțiunile procedurii judiciare de supraîndatorare prin lichidare de active;
– contestațiie contra deciziei comisiei de insolve nță;
– cererile pentru eliberarea de datorii.
Instanța este investită prin lege pentru derularea cererii de deschidere a procedurii și rămâne
de datoria sa soluționarea cauzei, indiferent de schimbările ulterioare apărute în cazul domiciliului
debitorului (asemănător comisiilor de supraîndatorare). Toate hotărârile declarate de către judecători
se supun apelului la tribunal, iar hotărârile tribunalului rămân definitive.
9.4 Funcționarea procedurii de redresare personală
În vederea procedurii de redresare p ersonală, se pot urmări mai multe etape:
1. Clauzele cu privire la debitor. Totalul obligațiilor sale nu trebuie să depășească valoarea a 10
salarii minime pe economie, nu trebuie să dețină venituri/bunuri urmăribile, trebuie să aibă
împlinită vârsta minima d e pensionare și să -și fi pierdut capacitatea de muncă (total sau
parțial).
2. Se întocmește și se depune cererea de aplicare a procedurii de insolvență către comisie.
3. Instanța judecătorească se ocupă de rezolvarea cererii.
4. Procedura. După comunicarea sentințe i, în termen de 15 zile comisia de insolvență trebuie
să notifice debitorul privitor la admiterea cererii, oferind durata de 3 ani de la notificare, termen
în care debitorul trebuie să:
își plătească creanțele curente – pe măsura atingerii termenului scade nt;
nu contracteze noi credite;
prezinte anual către comisie, informații despre situația sa patrimonială.
5. Finalizarea procedurii. După încheierea celor 3 ani, comisia de insolvență prezintă decizia de
încetare a aplicării procedurii, constatându -se măsura în care debitorul și -a îndeplinit
obligațiile și condițiile în vederea eliberării de datorii reziduale.
70
Capitolul 5: Creditul pentru firme (IMM)
1. Creditele de investiții pe termen mediu sau lung
Creditele de investiții au la bază, principiul duratei. Aceste credite presupun analiza
autofinanțării, ca să știm gradul de autofinanțare, banca analizează cifra de afaceri a agentului
economic, atât costurile cât și profiturile.
Obiectul creditului pe termen mediu și lung presupune finanțarea imobilizărilor pe o durată ce
depășește 5 ani. Acestea finanțează partea superioră a bilanțului, adică instrumentele de muncă.
Între bancă și agentul economic se încheie un contract pe termen lung, iar cu cât creditul este mai
mare, cu atât și contractul este mai difici l.
Banca BRD oferă un produs ce are ca predestinație finanțarea investiților și pentru realizarea
unor anumite proiecte de investiții sub forma unui credit de nevoi personale nenominalizate, fără a fi
necesară justificarea acestuia.
Prin creditul de invest iții de la BRD se pot finanța:
Achiziții de echipamente noi pentru modernizarea liniei de producție;
Reînnoiri și creșteri a parcului auto;
Renovări/modernizări/extinderi imobile;
Refinanțarea c reditelor de la diferite bănci.
2. Împrumutul pentru înființ area întreprinderii
În România există 3 bănci care s -au alăturat programului Start -Up Nation ce are drept scop
finanțarea înființării întreprinderilor: Banca Transilvania, CEC Bank și BCR. Finanțare se desfășoară
în mai multe etape:
prezentarea unei idei de afaceri și completarea unui formular tipic Start -Up Nation cu privire
la planul afacerii;
banca solicită un set de documente pentru a identifica starea financiară în care se găsește
clientul și pentru a identifica și analiza bunurile ce urmează a fi dat e în garanție;
banca prezintă clientului oferta pe care o conturează pe baza informațiilor analizate (în funcție
de suma solicitată, termenul de rambursare, domeniul de activitate etc.);
după acceptarea împrumutului și începerea derulării activității, banc a realizează controale
permanente pentru a minimiza riscurile. Banca realizază o finanțare treptată pentru a facilita
supravegherea dezvoltării noii afaceri, având posibilitatea de a interveni atunci când intervine
un risc.
De regulă, clientul trebuie să d ețină minim 25% din suma necesară investiției, iar banca
intervine în dezvoltarea noii afaceri oferind o finanțare de maxim 75%.
71
3. Leasing -ul
„Contractul de leasing este contractul prin care o parte, denumită locator/finanțator,
transmite pentru o peri oadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun celeleilalte părți,
denumită utilizator, contra unei plăți periodice (denumită rată de leasing), iar la sfârșitul perioadei de
leasing locatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorulu i de a cumpăra bunul, de a
prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.”6
Leasing -ul financiar îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
în momentul în care se încheie contractul de leasing, riscurile și beneficiil e ce decurg din
dreptul de proprietate se transferă asupra utilizatorului;
în momentul în care expiră contractul de leasing, dreptul de proprietate asupra bunului trece
asupra utilizatorului;
utilizatorul are posibilitatea de a cumpăra bunul, prețul reprez entând maxim 50% din valoarea
de intrare la data la care se exprimă această opțiune;
chiar dacă la final, dreptul de proprietate nu trece asupra utilizatorului, perioada de timp în
care se folosește bunul în sistemul de leasing acoperă minim 75% din durata standard de
folosire.
Leasing -ul operațional : contract care se încheie între locator și locatar, prin intermediul
căruia se transmit locatorului riscurile și beneficiile dreptului de proprietate, cu excepția riscului de
valorificare a bunului la valoarea reziduală (acest risc apare în momentul în care la începutul
contractului nu se exercită opțiunea de cumpărare sau atunci când contractul are clar menționat
faptul că bunul se restituie la sfărșitul perioadei de contract).
În cadrul contractului de leasin g trebuie să existe, pe lângă părțile contractate, cel puțin următoarele:
clauza de definire a contractului de leasing (financiar sau operațional);
denumirea bunului care face obiectul contractului și elementele sale de identificare;
suma ratelor și termen ul de plată;
perioada de utilizare a bunului în sistem leasing;
clauza privitoare la obligația de a asigura bunul;
valoarea totală a contractului;
valoarea de intrare a bunului;
valoarea reziduală a bunului – convenită de părți atunci când este cazul;
valoarea avansului.
La banca BRD, pe baza analizei situației financiare și a caracteristicilor obiectului finanțării,
termenii tranzacției de leasing financiar vor fi modelați astfel încât să răspundă nevoii clientului.
6 Ion Turcu, „Operațiuni și contracte bancare. Tratat de drept bancar” Ediția a V -a, Editura LuminaLex, București 2004, pg. 455 –
456
72
Condiții generale de finanțare 7
Avans solicitat 15% – 50%
Valoare reziduală a) inclusa în ratele lunare
b) maxim 20%
Sumă minimă finanțată 5000 EUR
Valuta în care se acordă finanțarea EURO, RON
Perioada de finanțare 1 an – 5 ani
Condiții financiare Dobândă de leasing este stabilită în fu ncție de
natura bunului
În vederea finanțării în leasing la banca BRD , se parcurg următorii pași:8
1. se alege bunul care se dorește a fi achiziționat în leasing (alegerea bunului și a furnizorului
aparține persoanei în totalitate);
2. se solicită oferta de l easing (la orice unitate BRD);
3. se primește și se studiază oferta – din momentul în care oferta a fost acceptată, poate fi
demarat procesul de întocmire a dosarului;
4. se întocmește dosarul de finanțare – cu ajutorul documentației necesare;
5. se analizează dosa rul și se comunică decizia;
6. se semnează contractul – dacă ambele părți sunt de acord în totalitate;
7. se plătește avansul și comisionul;
8. se face plata bunului către furnizor (înainte de efectuarea plății, bunul trebuie să fie asigurat)
– acțiune a BRD;
9. se ridică bunul de la furnizor – acțiune a clientului – și se semnează un proces verbal de
predare -primire;
10. se îndeplinesc formalitățile administrative din sarcina BRD.
Oferta pe care o propune BRD în ceea ce privește tipurile de echipamente finanțate:9
Mijloace de transport
autoturisme
autobuze
autocare
vehicule comerciale
ușoare și grele Echipamente de construcții
buldozere
compactoare /
vibrocomp actoare
excavatoare
buldoexcavatoare
tractoare Tipărire / Editare
prese
rotative tipar
tipar digital
echipament procesare
foto
7 Leasing: ofertă generală auto, echipamente, ambarcațiuni, http://www.brdleasing.ro/ro/finantare -in-leasing/oferta -generala/
8 Pași obținere finanțarea leasing, http://www.brdleasing.ro/ro/info -utile/pasi -obtinere -finantare -leasing/
9 Produse finanțate în leasing, http://www.brdleasing.ro/ro/finantare -in-leasing/produse -finantate/
73
remorci, semiremorci,
autotractor
autospecializate
material rulant –
locomotive și
vagoane
ambarcatiuni de
agrement autobetoniere
mixere beton
pompe beton
concasoare
incarcator frontal
freze si statie asfalt
Agribusiness & Industrie
alimentară
combine
tractoare
procesare alimentare Echipamente industriale
textile
prelucrare lemn
ambalare
injecție / turnare
plastic
linie tehnologica
geamuri termo –
izolante
prelucrare metale Telecomunicații
multiplexere
switch -uri
trasnsformatoare
Echipamente medi cale
monitoare și
analizatoare
scanere radiografie și
raze X
testere
laboratoare
echipament dentar și
optic Manevrare materiale
elevatoare furci
platforme
stivuitoare (diesel sau
electrice)
transpalete
lifturi
conveioare Echipament IT
sisteme CAD/CAM
mainf rame -uri
echipament stocaj
servere
macrocomputere
plottere
tipar mare volum
scannere
4. Împrumuturile de exploatare
4.1 Creditul de trezore rie
Creditul de trezore rie este acordat pe o perioadă scurtă de timp, de regulă pănă la un an de
zile, și are dr ept scop acoperirea necesității m onetare în ceea ce privește cilcul de fabricație și de
comercializare. Principalele forme prin care se poate obține acest credit sunt : avansul pentru contul
curent și creditele specializate.
Avansul pentru contul curent sunt acordate de către bancă prin intermediul plății cecului emise
de către titularii de cont. Chiar dacă se spune ca acest tip de credit este acordat pe o perioadă scurtă,
74
soldurile debitoare ale conurilor curente sunt păstrate de -a lungul timpului, ceea ce determină
creditarea curentă de către bancă.
Creditele specializate au o destinație specifică acoperirii necesității legate de desfășurarea
producției. Dintre aceste putem observa :
– Creditele pentru stocuri care sunt garantate prin warant, în vederea ac operirii mărfurilor sensibile
de a fi ga jate, în momentul transportării;
– Credit de campanie, este creditul care acoperă necesarul cheltuieli lor de fabricație și de stocare;
– Creditul de prefinanțare, care are scopul de a acoperi cheltuielile pentru prod ucțiile de loturi
destinate exporturilor.
Creditul de trezore rie vine să completeze sursele proprii atunci când acestea sunt nu sunt
suficiente pentru îndeplinirea planurilor de investiții ale firmei.
El este soluția perfectă pentru afacerea ta dacă sunteți un IMM care dorește să -și dezvolții activitatea
prin dezvoltarea unei hăli sau să realizeze o nouă linie de producție fără a dispune de surse proprii
suficiente.
Avantajele creditului de trezore rie sunt:
– Informare scăzută pentru aplicare;
– Se soluți onează rapid cererile primite;
– Conversia cr eanțelor se face doar cash.
Creditul de trezorerie la BRD vizează:
– Cumpărarea de echipamente noi în scopul dezvoltării sau modernizarea liniei de producție,
– Reînnoir ea sau exrinderea parcului auto;
– Const rucția de imobile destinate desfășurării activității firmei;
– Reno varea și dezvoltarea imobilelor;
– Refinanțarea creditelor de la alte bănci.
Rambursarea creditului are loc în rat e lunare, trimestriale, depinde de fazele de execuție ale
proiectului, fiin d prezentă și posibilitatea acordării unei perioade de grație la plata principalului.
Creditul se acordă de regulă în valută în care se încasează creanțele cedate.
4.2 Garanțiile
Principală formă de garanție o constituie i nvestiția finanțată, completată de structura de garanții
oferită clientului, incluzând totodată și garanții emise de fondurile de garantare care sunt: FNGCIMM,
FGCR, Eximbank.
Garanțile propuse sunt date de următoarele documente:
– actele de proprietate ce sunt propuse în favoarea băncii ;
– documentația cadastrală care trebuie obligstoriu să fie completă;
– certificatul fiscal care este dat de către Administrația Finanțelor Publice cu privire la obligația de a
plăti la stat;
– declarație pe propria răspundere;
– declarații ce consta u în î ncadrarea categoriei IMM.
75
5. Finanțarea gestiunii clienților
5.1. Scontul comercial
Este procesul prin care, în schimbul unui efect de comerț, banca pune la dispoziția posesorului
creanței valoarea efectului, mai puțin o taxă de scont și comisioanele afer ente.
La scontare insituția care preia creditul în urma unei dobânzi și a unui comision poate restitui
documentul de încasare firmei care solicită scontarea.
În acest caz , BRD oferă credite de forfetare și scontarea în valută, ce funcționează astfel:
dacă o persoană este beneficiarul unui acreditiv irevocabil în valută plătibil la termen sau al unui
bilet la ordin avalizat de o bancă agreată de BRD, banca vă pune la dispoziție 100% din valoarea
creanței (mai puțin costurile aferente operațiunii de forfe tare).10
5.2 Factoring
Factoringul este procesul prin care factorul (în cazul nostru, banca) achiziționează de la o
persoană creanțele certe, lichide și exigibile (a căror executare poate fi cerută de îndată), adică
facturile rezultate din livrarea de bunu ri sau prestarea de servicii.
La factoring , situația este destul de asemănătoare până într -un punct. Instituția care preia
creditul (banca) în urma unei taxe de factoring, aceasta nu poate restitui creanța solicitantului în
cazul în care firma datornica nu poate să -și îndeplinească atribuțiile financiare.
Legat de creditele pentru firme, B RD oferă următoarele credite :
Factoring import cu/fără preluare risc de neplată;
Factoring intern și de export cu regres;
Factoring intern și de export fără regres;
Forfetare și scontarea în valută;
Factoring intern și de export cu regres.
5.3 Comerțul internațional
Comerțul internațional este primul flux al circuitului mondial și cuprinde deplasarea bunurilor
și serviciilor dintr -o țară în alta, prin trecerea frontier elor vamale ale țării respective.
Cel mai neîndoielnic instrument de plată și de garantare, care pune la dispoziție o protecție
echilibrată exportatorilor și importatorilor pentru a se proteja contra diferitelor tipuri de riscuri
(comerciale, financiare, politice), care pot interveni într -o tranzacție comercială de export și import,
este acreditivul documentar.
Acreditivul documentar este un instrument de plată utilizat deseori în comerțul internațional. Acest
instrument oferă vânzătorului un angajament ir evocabil de plată din partea băncii și, în același timp,
îi oferă cumpărătorului convingerea că plata se va efectua numai contra prezentării documentelor ce
confirmă livrarea mărfurilor sau prestarea lucrărilor/serviciilor, în stricta conformitate cu terme nii si
condițiile acreditivului.
Părțile implicate în desfășurarea unui acreditiv documentar sunt: ordonatorul, banca emitentă, banca
beneficiarului și beneficiarul.
Acreditivul documentar funcționează astfel:11
10 https://www.brd.ro/companii/imm -peste -1m-euro/finantare/factoring -si-scontare
11 https://www.brd.ro/imm -sub-1m-euro/international/securizarea -tranzactiilor/acreditiv -documentar
76
Pasul 1. Cumpărătorul (importatorul) și vânz ătorul (exportatorul) realizează operațiunea comercială
convenind prin contract termenii operațiunii și fixarea ca modalitate de plată acreditivul documentar.
Pasul 2. La cererea importatorului (ordonator), banca acestuia (banca emitentă) deschide acredit ivul
documentar, în favoarea exportatorului (beneficiar) conform condițiilor contractului comercial. Banca
emitentă transmite textul acreditivului documentar la banca corespondentă din țara exportatorului
(banca benenficiarului).
Pasul 3. Banca coresponde ntă avizează deschiderea acreditivului documentar exportatorului.
Pasul 4. Exportatorul transmite marfa catre importator și prezintă băncii sale toate documentele de
livrare menționate în acreditiv.
Pasul 5. Banca corespondentă efectuează controlul documen telor și efectuează plata (dacă este
banca plătitoare sau confirmatoare) sau trimite documentele de plată băncii emitente.
Pasul 6. Banca corespondentă trimite documentele băncii emitente.
Pasul 7. Banca emitentă verifică documentele și efectuează plata ( sau rambursează banca
plătitoare) și eliberează documentele importatorului contra plății.
Pasul 8. Importatorul, pe baza documentelor primite de la bancă, efectuează vămuirea și recepția
mărfurilor.
Operațiunile bancare internaționale ce pot fi realizate în mod curent de către BRD sunt:
ordin de plată simplu;
ordin de plată documentar, în cazul în care doriți să condiționați efectuarea plății de
prezentarea unor documente de către beneficiar;
incasso documentar – modalitate de plată care securizează tranza cțiile comerciale, atunci
când între persoane există relații bune și de durată cu partenerii de afaceri.
Folosirea incasso -ului este recomandată în următoarele situații:
– când exportatorul cunoaște destul de bine importatorul;
– țara importatorului pre zintă un grad scăzut de risc;
– marfa poate fi revândută cu ușurință, în cazul în care importatorul refuză plata.12
Creditul pentru export este un credit deschis de importator la o bancă din țara exportatorului
pentru a finanța o operațiune de export.
BRD face parte dintr -un mare grup bancar și are capacitatea de a oferi servicii internaționale
de Cash Management, pe baza contractelor încheiate atât cu Société Générale, cât și cu alte bănci
importante la nivel internațional.
12 https://www.brd.ro/companii/imm -peste -1m-euro/international/operatiuni
77
Capitolul 6: R ăspunderea băncii
1. Neconformitatea
La modul general, neconformitatea înseamnă nerespectarea obligațiunilor. Prin intermediul
funcției de conformitate se face evaluarea și identifi carea riscului de conformitate.
1.1 Obiective și rezultate
Banca Națională a României specifică faptul că riscul de conformitate este inclus în categoria
riscurilor care vizează neconformarea băncii la cadrele legislative aflate în vigoare, precum și
abaterile de la normele interne și standardele pieței.
Drept urmare a neconformării, se aj unge la apariția unor pierderi financiare, putând chiar să
ducă la șifonarea imaginii și deteriorarea reputației pe care banca și -a creat -o; iar drept consecință,
aceasta are de suportat sancțiuni considerabile.
Pentru a evita apariția unei situații neplăc ute, trebuie să se aibă în vedere:
determinarea corectă a riscurilor de neconformitate – pe baza normelor legale;
evaluarea cât mai precisă a riscurilor;
oferirea consultanței privitoare la riscuri;
monitorizarea și raportarea situațiilor care conduc la apariția riscurilor;
stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și gestionării riscurilor.
Personalul funcției de conformitate are următoarele responsabilități:
este necesar să își îndeplinească responsabilitățile în funcție de alegerea personală,
incluzând toate sectoarele instituției de credit, unde este întâlnit riscul de conformitate și în
același timp trebuie să ceară ajutrul specialiștilor (chiar dacă fac sau nu parte din cadrul
instituției);
trebuie să comunice cu toți angajații din instituție;
are dreptul de a accesa orice document sau înregistrare, având drept scop îndeplinirea cu
succes a atribuțiilor și responsabilităților sale;
are voie să ceară recomandări în vederea corectării unor situații de neconformitate;
aplică și elaborează metodologii pentru a evalua riscul de conformitate, bazându -se pe
indicatorii de performanță;
urmărește conformitatea și monitorizează situația, bazându -se pe testările efectuate și, de
asemenea, comunică informațiile rezultate;
trebuie să dețină calitățile și califi cările necesare, atât din punct de vedere personal, cât și
profesional, având nevoie și de o experință care să -l ajute în vederea desfășurării activităților
specifice;
trebuie să cunoască legea și standardele de etică, inclusiv standardele profesionale, pr ecum
și impactul pe care îl au operațiunile abătute spre instituția de credit.
78
1.2 Consecințele riscului de neconformitate
Este evident faptul că, în situațiile de neconformitate, costurile sunt semnificative. Din cauza
nerespectării legilor și regulamente lor, băncile sunt sancționate, de unde derivă și pierderile
financiare consistente, dar și deteriorarea imaginii pe care banca și -a creat -o pe o piață. Riscul de
neconformitate poate apărea în situații diverse, prin nerespectarea legilor și adoptarea unor clauze
abuzive. Drept consecință, instituția va avea de suferit: din puncte de vedere financiar, prin
diminuarea profitului, dar și din perspectiva clienților, prin reducerea numărului acestora din cauza
neîncrederii.
1.3 Domenii acoperite de confomitate
Conformitatea poate fi studiată pentru mai multe sectoare, precum politica de creditare,
politica de asigurare, circuitul documentelor ș.a.
Având în vedere banca BRD, principalele domenii cu care se ocupă sunt:
identificarea riscurilor de conformitate prin intermediul controalelor;
acordarea de consultanță cu privire la cadrul reglementărilor specifice;
avizarea rapoartelor și documentelor care se transmit către ASF;
revizuirea cadrului intern de reglementare și acordarea de vize DCO;
publicarea unor rapoar te cu riscurile de conformitate identificate;
realizarea periodică de controale de conformitate;
informarea angajaților despre regimul juridic aplicabil pe piețele de capital;
supravegherea documentelor cu scopul obținerii de autorizații prevăzute de regle metările
ASF;
propunerea unor măsuri, atunci când se încalcă normele în vigoare;
elaborarea de propuneri pentru planul de control anual cu privire la activitatea pieței
financiare;
supravegherea și soluționarea reclamațiilor de la clienți;
analizarea și av izarea materialelor informative/publicitare.
Pentru desfășurarea unei activități corecte și eficiente, este obligatorie cunoașterea legislației
în vigoare, cunoașterea standardelor și a crieriilor de evaluare a riscurilor. Persoanele potrivite în
desfășur area acestei activități are nevoie de o serie de calități precum: orientarea spre rezultate
pozitive, atenția la detalii, cooperare, predispunerea spre schimbare, evaluarea informațiilor,
felxibilitate/adaptabilitate, rezistență la stres.
2. Răspunderea civilă și penală a băncii
Răspunderea civilă a bănci are două forme: contractuală și delictuală. Pornind de la adevărul
domeniului bancar, contractul este ca un izvor al datoriilor, ce sta la baza majorității raporturilor
juridice produse între instituțiil e de credit și clientela sa.
79
2.1 Elemente constitutive ale răspunderii civile
Criterile constitutive ale răspunderii civile sunt următoarele:
Fapta ilicită;
Victima prejudiciului;
Cauzele ce duc la înlăturarea caracterului ilicit al unei fapte;
Dovada vin ovăției;
Relația de cauzalitate.
2.2 Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile
Răspunderea față de client. Este o răspundere contractuală, deoarece baza ei pornește de la
nerespectarea clauzelor contractului încheiat între client și bancă.
Culpa cont ractuală a băncii se reflectă neîndeplinirea obligațiilor desăvărșire prin contract, de
exemplu:
Reducerea sau anularea neargumentată a unui credit oferit;
Necontrolarea unui efect de comerț înainte de a plăti;
Refuzul de a achita un cec cu acoperire sufic ientă;
Achitarea unui cec cu toate că s -a elaborat opoziție în formă legală.
Clauzele contractuale ce nu sunt respectate produc efecte numai dacă se raportează la culpa
lejeră, dar nu și în cazul celei grave, cum ar fi de exemplu întârzierea neexplicată a prezentării la
plată a unui instrument de plată.
Răspunderea față de terțe persoane. În lipsa raportului juridic contractual, această
răspundere are o nuanță delictuală și se poate desfășura fie ca o raspundere pentru fapta proprie,
fie ca o răspundere pen tru desăvărșirea altei persoane .
Răspunderea pentru fapta produsă de bancă, provoacă o daună unui terț, prin acțiuni precum:
Procurarea de date eronate cu privire la solvabilitatea unui deținător de card;
Complicitatea la o faptă ilicită al clientului;
Desfășurarea unei dispoziții a clientului, atunci când aceasta nu este în regulă;
Să mențină contul deschis al clientului, în favoarea băncii, deși acesta este în stare de
faliment, având drept rezultat accentuarea insolvabilității.
2.3 Condiții de aplicabili tate a răspunderii penale
Răspunderea instituțiilor de credite nu sunt limitate doar la formele răspunderii civile, ci și la
răspunderiile penale și administrative.
Răspunderea penală este cadrul normativ ce reglementează infracțiunile produse în domeniul
bancar.
Conform O.U.G. nr.99/2006 cu privire la instituțiile de credit, prin intermediul criteriului normativ, sunt
consacrate următoarele infracțiuni:
Efectuarea de activități interzise, prevăzut în art.5 de către un individ ce nu face parte din
instituți ile de credit, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani;
80
Folosirea neautorizată de către o persoană a unei denumiri specifice unei instituții de
creditare, sancțiunea se pedepsește cu închisoare de la 3luni până la 2 ani sau cu o
amendă.
Deschiderea d e conturi sub nume false constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 2 la 7 ani.
2.4 Cazuri de derogare de răspundere
Un caz al derogării îl constituie necesitatea de colaborare cu instituțiile de supraveghere,
atunci când un client este suspectat de o faptă ilicită. Aceste fapte pot fi înfățișate de spălarea a
banilor sau de alte acțiuni infracționale, prin care se implică și banca în mod nevoit.
3. Deontologia
Prin deontologie facem referire la codul de etică practicat în domeniul ba ncar. Când vorbim în
ansamblu despre codul de etică, acesta nu reprezintă altceva decât distincția dintre bine și rău.
Codul de etică bancară se execută tuturor instituțiilor de credit, member în prezent ale ARB.
Prevederile Codului de etică bancară, sunt obligatorii pentru toate persoanele care fac parte din
cadrul instituțiilor de credit. Prevederile Codul de etică bancară fac trimitere la:
a) legătura dintre instituțiile de credit și clienți;
b) legătura dintre instituțiile de credit și autorităț i;
c) legătura dintre instituțiile de credit;
d) legătura dintre instituțiile de credit și angajați;
e) legătura dintre angajații instituțiilor de credit.13
3.1 Principalele obligații
Conform prevederilor legale și a reglementărilor interne ale băncii, clien tul se obligă să prezinte
băncii documentele solicitate în care se urmărește indentificarea clientului, naționalitatea acestuia,
capacitatea civilă, dar și alte aspecte importante pentru bancă.
În ceea ce privește obligațiile băncii , aceste sunt:
– angaja ții băncii au obligația de a efectua tanzacțiile la cererea clientului, pe baza documentelor
primite de la acesta;
– angajații băncii au obligația de a verifica d ocumentele primite de la client ;
– angajații băncii au obligația de a comunica problemele car e pot asupra clientului;
– banca are obligația de a păstra confidențialitatea datelor clienților dar și dar secretul și profesional
asupra oricărei informații care sunt nedestinate publicării ;
– sunt obligații să respecte prevederile legale în vigoare ;
– angajații trebuie să dea dovadă de profesionalism și transparență, avănd sarcina de a -și îndeplinii
atribuțiile ce țin de serviciu ;
13 http://www.capital.ro/uploads/pics/0 -39193 -codeticabancara.pdf
81
– nediscriminarea este o altă obligație a angajaților, acestia trebuie sa fie neutri cu toți clienții,
obiectivi, nu trebuie să avem persoane favorite și mai puțin favorite ;
– prevenirea și combaterea faptelor de corupție, spălare de bani și finanț are a actelor de ter orism.
3.2 Loialitatea față de angajator
Colaborarea dintre instituțiile de credit și angajați are la bază pro fesionalismul și respectul.
Angajații din cadrul instituțiilor de credit sunt obligați să se comporte într -o manieră
profesionistă față de clienți, dar și într -o manieră loială față de instituția de credit în care își
desfășoară activitatea.
În cadrul b ăncii BRD, angajații se dovedesc a fi loiali în ceea ce privește desfășurarea
activităților sale, am dedus acest lucru în urma stagiului de practică în care aceștia nu ne -au furnizat
anumite informații, nu ne -au dat posibilitatea de a vizionaliza anumite programe, desigur care țin de
confidențialitatea băncii. Desigur tot în cadrul stagiului de practică am mai văzut un caz, în care o
persoană venise la bancă să verifice câți bani are acesta în cont, nefiind trecut ca împuternicit,
desigur în această situaț ia angajata i -a spus că nu -i este permis să facă acest lucru.
Loialitatea față de angajator mai ț ine și de anumite aspect importante cum ar fi neutilizarea
resursele instituțiilor de credit în interes propriu, să nu ofere prin diferite canale de comunicar e date
și informații cu privire la activitatea instituției din care fac parte, a clienților sau a sistemului financiar –
bancar în general.
Angajații instituțiilor de credit sunt obligați să respecte obligațiile spuse anterior și după ce
expiră raporturile contractuale de serviciu cu aceste instituții pe o perioada de cel puțin 2 ani, desigur
dacă în contractual nu prevede alte termene.
3.3 Respectarea legilor și regulamentelor și vigile nța deosebită în ceea ce priveșt e spălarea banilor
Cadrul juridic o rientativ conform căruia se desășoară activitatea de combatere și prevenire a
spălării banilor sau a finanțării actelor de terorism este prevăzut de :
Regulamenul BNR nr.9/200814 care reflectă cunoașterea clientului și verificarea documentelor
acestuia, cu scopul de a evita o ilegalitate și anume – spălarea de bani. Aceast regulament face
trimitere în ansamblu la prevenirea și sancționarea spălării banilor, dar și instituirea unor măsuri de
prevenire și eliminare a finanțării actelor de terorism, cu modif icările și completările ulterioare.
Legea nr. 656/200215 , care oferă metode de identificare a clienților și proceduri de verificare și
prelucrare a datelor cu privire la spălarea banilor. În cazul în care o persoană constată în cadrul
activității desfăș urate că o altă persoană efectuează o operațiune care are ca scop spălarea banilor,
este obligat să sesizeze imediat Oficul Național și Combaterea Spălării Banilor.
Decizia 2742/ 05.11.201316 ce prezintă forme ale rapoartelor de tranzacții suspecte.
14 http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=312473
15
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_656_2002_prevenirea_sanctionarea_spalarii_banilor_masuri_prevenire_combatere_
finantarii_actelor_terorism_republicata.php
16 https://lege5.ro/Gratuit/gm3tmojzhe/decizia -nr-2742 -2013 -privind -forma -si-continutul -raportului -de-tranzactii -suspecte -ale-
raportului -de-tranzactii -cu-numerar -si-ale-raportului -de-transferuri -externe
82
3.4 Exemple de practici judiciare întâ lnite pe speț ele ban care în judecătoriile din România
Se consideră ca fiind o încălcare a normelor orice comportament care poate fi luat în
considerare ca o violare a principiilor și regulilor hotărâte și aprobate prin c odul de etică.
Sunt considerate ca fiind încălcări a normelor privin activitatea bancară următoarele fapte:
– încalcarea repetată a pre vederilor privin codul de etică;
– încercarea de a convinge o altă persoan ă să încalce prevederile legale;
– refuzul de a oferi Jurului de Onorare fatele și informațiile solicitate privin încălcarea
prevederilor legale ce țin de codul de etică bancară.
În cazul încălcării unor prevederi privin codul de etică bancară, Juriul de Onorare este cel care
va trebuii să ia o solu ție asupra situației respective și să atenționeze instituția de credit respectivă la
care a fost formulată plângerea, căruia i se va specifica să -și reglementeze comportamentul care
constituie o încălcare a normelor.
În situația unor încălcări cu un grad m ai ridicat și care au loc în mod repetat ale normelor prezentului
Cod de etică bancară, Juriului de Onoare va solicita Adunării Generale a ARB să analizeze cazului
și să ia o decizie potrivită pentru a se respecta Codul de etică bancară.
3.5 Concluzii
Codul de etică are un rol deosebit de important atât în relația dintre bancă și angajator cât și în
relația dintre angajator și client. În primul rând vorbim despre încrederea și transparența, care trebuie
să fie reciprocă în ceea ce privește informațiile o ferite, însă ne raportam și la drepturile și obligațiile
ale băncii, dar și la cele ale clienților. Cu alte cuvinte, trebuie respectate obligatoriu prevederile legale
impuse, în cazul în care acestea nu sunt respectate se vor aplica sancțiunile prevăzute î n
reglementările respective.
4. Secretul profesional
OUG 99/2006 cuprinde în cadrul Capitolului II, Art. 111 -121, normele privitoare la secretul
profesional din domeniul bancar și relația cu clientela.
Angajații băncii au obligația de a păstra confidenț ialitatea informațiilor:
nu au voie să le distrugă sau să le deterioreze;
nu le este permis să divulge informațiile către alte persoane, cu excepția celor împuternicite
să le cunoască;
nu pot utiliza datele în scopuri personale;
nu le este permis să divulg e id-urile și parolele personale prin intermediul cărora accesează
sistemul informatic al băncii .
Instituția bancară este obligata să păstreze secret, toate informațiile și faptele cu privire la
persoanele cliente: solduri, conturi, contracte încheiate, op erațiuni derulate etc. Aceste date au
caracter confidențial, indiferent de timp, spațiu și circumstanțe, cu unele excepții. Așadar, informațiile
ce vizeză secretul bancar pot fi destăinuite în situații justificate:
– informațiile sunt cerute de titularul d e cont ori de moștenitorii legali, inclusiv de reprezentați;
– dacă instituția bancară justifică un interes legitim;
83
– dacă informațiile sunt cerute de către autorități sau instituții din oficiu, cu scopul îndeplinirii
atribuțiilor sale specifice; astfel, ele pot solicita și primi anumite informații clar identificate;
– dacă solicitarea este făcută de soțul titularului, dacă dovedește că a înaintat către instanță o cerere
de împărțire a bunurilor comune, ori la solicitarea instanței;
– dacă solicitarea apar ține instanței și are scopul de a soluționa anumite cauze;
– dacă solicitarea este făcută de către executorul bancar, pentru executarea silită,vizând existența
conturilor debitorilor urmăriți.
Nu fac parte din încălcarea obligației de a păstra secretul ba ncar, următoarele:
furnizarea unor date agregate, în care activitatea și identitatea clientului nu pot fi identificate;
datele transmise către CRB, CIP sau Fondul de garantare a depozitelor;
transmiterea datelor către auditorul financiar al băncii;
transm iterea informațiilor către instituțiile de credit corespondente, dacă informațiile vizează
operațiunile specifice;
transmiterea datelor și informațiilor către alte entități ale grupului bancar, cu scopul de a
organiza supravegherea și de a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului;
furnizarea de către CRB a informațiilor prezente în baza sa de date, către insituțiile de credit.
5. Lupta împotriva spălării banilor
În întreaga lume, băncile au devenit o țintă majoră a operațiunilor de spălare a b anilor,
deoarece oferă o diversitate de servicii și instrumente care pot fi utilizate pentru a ascunde sursa de
bani.
Combaterea spălării banilor se referă la un set de proceduri, legi și reglementări menite să
oprească practica de generare a veniturilor prin acțiuni ilegale.
Spălarea banilor nu se poate face fără ca băncile să fie implicate undeva în cele trei etape.
84
5.1 Cele trei faze ale spălării banilor din venituri provenite din activității criminale
Imaginea 6.5.1: Schema activității de spălare a banilor
Sursa: http://kycmap.com/what -is-money -laundering/
După cum se poate observa și în imaginea 6.5.1, e tapele spălării banilor sunt:
1. Plasarea
2. Stratificarea
3. Integrarea.
Plasarea
Etapa de plasare reprezintă introducerea inițială a numerarului „murdar" sau a încasărilor
infracțiunii în sistemul bancar. În general, această etapă servește două scopuri:
(a) scutește criminalul de deținerea și păstrarea unor cantități mari de bani;
(b) plasează banii legitim.
În timpul etapei de plasare, banii sunt e xpuși riscului de a fi prinși. Acest lucru se datorează
faptului că plasarea legitimă a unor sume mari de bani (numerar) în sistemul bancar poate genera
suspiciuni angajaților.
Aceasta este etapa cea mai critică pentru orice „spălătorie ’’ de bani, deoare ce criminalul își poate
masca eficien t fondurile „ murdare" prin amestecarea fondurilor sale cu cele „curate" și creând astfel
o aură de legitimitate.
O bancă trebuie să fie foarte vigilentă. În momentul în care angajatul unei băncii observă că
apar sume m ari în contul unui client, acesta va trebui să -l contacteze pe client în scopul prezentării
acestuia la bancă cu documentele justificative sumelor mari din contul acestuia. În cazul în care
clientul nu deține documente justificative, banca îi pune sechestr u pe cont.
O atenție sporită va fi acordată persoanelor din altă țară (în funcție de naționalitate).
85
Stratificarea
Scopul principal al acestei etape este de a separa banii iliciți de sursa lor, mișcându -i constant
pentru a evita detectarea.
În cazul î n care am pus banii în cont din surse ilicite, singura soluție pe care o avem la
îndemână este să transferăm banii în alte conturi sau să -i plimbăm prin alte conturi, dar la finalul
acestei etape trebuie să existe documente justificative. Dar dacă nu exist ă documente justificative,
banii nu se primesc. În schimb, dacă există documente cu proveniența banilor, ei sunt legali.
Integrarea
Obiectivul major în această etapă este reunirea banilor cu criminalul , într-un mod care nu
atrage atenția , și pare să prov ină dintr -o sursă legitimă.
În etapa de integrare, banii sunt returnați infractorului din ceea ce pare a fi surse legitime.
Fiind inițial plasați în numerar și stratificați printr -o serie de tranzacții bancare, încasările criminale
sunt acum pe dep lin integrate în sistemul bancar și pot fi utilizați în orice scop.
Tactica spălării banilor
Există multe modalități de spălare a banilor, de la cele mai simple modalități până la cele mai
complexe. Una dintre cele mai comune modalități de spălare a banil or este printr -o afacere legitimă
pe bază de numerar deținută de o organizație criminală. De exemplu, dacă organizația deține un
restaurant, ar putea umfla încasările zilnice de numerar pentru a -și canaliza banii ilegali din
restaurant în bancă. Apoi pot distribui fondurile proprietarilor din contul bancar al restaurantului.
O altă formă comună de spălare a banilor, este aceea în care în care o persoană împarte bucăți mari
din bani în mai multe depozite mici, adesea răspândite în multe conturi dife rite, pentru a evita
detectarea acestora.
Banii proveniți din activitatea ilicită sunt considerați murdari, iar prin acest proces banii se
„spală" pentru a -i face curați.
Criminalii au nevoie de o modalitate de a depune banii în instituțiile bancare, însă aces t lucru
poate fi efectuat doar dacă banii provin din surse legitime.
Băncile au obligația legală de a întreprinde următoarele acțiuni pentru detectarea spălării
banilor: verificarea clienților, urmărirea anumitor tranzacții sau activități, colectarea, stoc area și
furnizarea de date la toate tranzacțiile unui client.
5.2 Obligațiile instituțiilor de credit
Instituțiile de credit trebuie să își verifice foarte bine clienții pentru a ști cu cine fac afaceri;
acest lucru permite instituțiilor de credit să re cunoască și să gestioneze riscurile anumitor clienți.
Băncile mai trebuie să se asigure că personalul lor este familiarizat cu ultimele tendințe, tehnici și
metode de spălare a banilor și finanțare a terorismului.
Banca este obligată să ceară clientului a ctele de identitate, iar în cazul unui refuz din partea
clientului, banca este împuternicită să refuze orice conexiune de afaceri cu clientul. În cazul în care
există suspiciuni în legătură cu sumele aflate în contul unui client al băncii, sau dacă acesta nu este
beneficiarul real al sumelor ce se tranzacționează, banca se obligă să solicite clientului îndeplinirea
86
unei declarații pe propria răspundere, unde să declare sursa banilor sau identitatea beneficiarului
real.
În cazul unor mărturisiri false, a s uspiciunilor în legătură cu declarația clientului, sau a
prezentării unor instrumente de plată cu un potențial fraudulos care ar putea crea riscuri în procesul
de plată, banca este obligată sa refuze orice tranzacție în legătură cu potențialii clienți, iar declarațiile,
instrumentele de plată și actele ilicite să se sancționeze conform legislației în vigoare.
5.3 Organismele de control
Organul de control este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Are rol
de lider în elaborarea, co ordonarea și implementarea sistemului național de combatere a spălării
banilor și finanțării terorismului.
87
GLOSAR
Biletul la ordin : instrument de plată și titlu de credit prin care un emitent se obligă să plătească o
sumă de bani unui beneficiar la o dată scadentă, reprezentând contravaloarea uneo bunuri sau
servicii.
Cambia este un instrument de plată, un titlu de credit prin care un emitent (creditor al trasului) dă
ordin unei persoane fizice sau juridice (debitor al emitentului) să efectueze o pl ată către o terță
persoană (creditor al emitentului) reprezentând contravaloarea unor bunuri sau servicii.
Cardul este un instrument de plată electronică, reprezentând un suport informațional standardizat,
securizat și individualizat.
Cardurile de credit presupun folosirea banilor puși la dispoziția unei persoane în condițiile creditării
aprobate de către bancă în urma analizei de tip scoring.
Cardurile de debit presupun relizarea plăților și încasărilor în orice moment, la dorința deținătorului,
pe baza ș i în limita numerarului depus anterior în contul corespunzător.
Cardurile preplătite (prepaid cards) sunt cardurile care nu necesită deschiderea unui cont bancar
și pot fi reîncărcate periodic la ghișeele băncilor emitente.
Cecul este un instument de plat ă la vedere folosit de titularii de conturi care dețin mijloace bănești
(fie prin intermediul unui credit bancar, fie prin depozite bancare sau operațiuni de încasări).
Creditul imobiliar se acord pentru construcția, cumpărarea unei locuințe ce presupune un proiect
ambițios, precum și un efort financiar destul de mare.
Creditul de trezorărie este acordat pe o perioadă scurtă de timp, de regulă pănă la un an de zile,
și are drept scop acoperirea necesității m onetare în ceea ce privește cilcul de fabricați e și de
comercializare.
Creditul Habitat se acordă doar pentru investițiile pe teritoriul Românei care vizează cumpărarea
unui imobil, cumpărarea unui teren în vederea construcțiilor viitoare, construcție imobil, terminarea,
extinderea, modernizarea consol idarea unui imobil, refinanțarea, consolidarea datoriilor existente de
tip credit cu destinații imobiliare.
Deontologia Prin deontologie facem referire la codul de etică practicat în domeniul bancar.
Dobânda semnifică suma de bani pe care trebuie să o ach ite debitorul celui care a acordat
împrumutul, pentru utilizarea disponibilității bănești ale acestu ia până la rambursarea banilor.
Gajul este un contract accesoriu, contractului de credit, prin care solicitantul creditului, remite băncii
un bun mobil, cu scopul garantării creditului.
Ipoteca este o formă de garanție imobiliară care nu prevede depoasedarea bunului adus în garanție.
Obiectul ipotecii il reprezintă bunurile mobile actuale și nu cele viitoare.
Phone Banking reprezintă un serviciu ce oferă o r ealizare rapidă a operațiunilor curente cu ajutorul
telefonului.
Poprirea unui cont bancar reprezintă suma reținută din veniturile unui client de către bancă, prin
ordin judecătoresc.
Romcard A fost înființată în anul 1994 de către cinci bănci din România, aceasta este o societate
comercială, iar obiectul său de activitate constă în procesarea tranzacțiilor cu carduri bancare.
Sechestrul de cont reprezintă blocarea contului până în momentul în care clientul aduce
documentele justificative.
88
Sistemul de econ omisire -creditare presupune o modalitatea de a -i ajuta pe clienții bănci să
economisească și să beneficieze de o primă de la stat utilizată în vederea achiziționării unei locuințe
sau renovarea acesteia. Această primă a fost modificată ulterior, dacă până acum cei care doreau
să beneficieze de acest avantaj nu trebuia să contracteze un credit, în prezent clienții trebuie să se
angajeze ca vor contracta un credit pentru a primii această primă.
SMS Banking este un serviciu ce oferă informații direct de pe tel efonul mobil cu referire ls conturilor
bancare, informații ce fac trimitere la soldul conturilor, modificările ce au loc în cont, obținerea unui
extras cu ultimile cinci operțiuni ce au fost efectuate.
89
BIBLIOGRAFIE
1. Cărți
Basno, C., Dardac, N., Flori cel, C. – Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și
Pedagogică,București, 2002
Berea, A.O., colectiv autori – Orientări în activitatea bancară contemporană, Editura Expert,
București, 2013
Bostan I. „ Sistemul bancar: organizare, funcționare, control i ntern și audit” , Editura TIPO MOLDOVA ,
Iași, 2010
Căpraru B., „Activitatea bancară – Sisteme, operațiuni și practici”, Ediția a II -a, Editura C.H. Beck,
București, 2014
Cocriș V., Chirleșan D., „Principii și tehnici bancare. Economie bancară” Ediția a XII -a, Editura
„Universitatea Al. Ioan Cuza” Iași, 2017
Dănilă N., „ Corporate banking, Produse și servicii bancare corporate” , Editura ASE, București, 2010
Gheorghe C.A., „Drept bancar”, Editura C.H. Beck, București, 2006
Lăzăroiu P., „Drept bancar și valutar. Reglementarea activității bancare în România”, Editura PRO
Universitaria, București, 2015
Mihăescu S.V., „Controlul financiar -bancar”, Editura „Universitatea Al. Ioan Cuza” Iași, 2017
Săuleanu L., Smarandache L., Dodocioiu A., „Drept bancar”, Ediția a II -a, Editura Universul Juridic,
București, 2011
Turcu I., „Operațiuni și contracte bancare. Tratat de drept bancar” Ediția a V -a, Editura LuminaLex,
București 2004
2. Reviste, legislație
Ordonanta de Urgență a Guvernului nr. 99 / 6 decembrie 2006 privind ins tituțiile de credit
si adecvarea capitalului, publicat in Monitorul Oficial , nr.1027 /27 decembrie 2006;
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.20 /2010 privind contracțiile de credit pentru
consumatori, publicată in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 389 /11 iunie 2010;
Legea nr. 312 din 28.iun.2004 privind Statutul Băncii Naționale a Romaniei, publicată in
Monitorul Oficial, Partea I, nr.582 /30.iun.2004;
Legea 58/1998 privind activitatea bancară actualizată în 2017;
Legea nr. 59/1934 asupra cecului actualiz ată în 2017;
Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor
Legea nr. 656/2002 republicată în 2012 privind prevenirea și sancționarea spălării
banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării
actelor de terorism, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 702/12
octombrie 2012;
Regulament nr. 9 / 3.iul.2008 privind cunoașterea clientelei in scopul prevenirii spălării
banilor și finanțării terorismului, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.527/ 14.iul.2008;
Regulament nr.17 /12.dec.2012 privind unele condiții de creditare, publicat in Monitorul
Oficial, Partea I , nr. 855/18.dec.2012;
90
Decizia nr. 2742 /2013 privind forma și conținutul Raportului de tranzacții suspecte, ale Raportului de
tranzacții cu numerar și ale Raportului de transferuri externe;
„Zona Unică de Plăți în Euro – SEPA. O piață integrată de plăți de mică valoare.” – publicație a
Băncii Centrale Europene, 2006 .
3. WEB -ografie
https://cavaleria.ro/finante/poprire -conturi -bancare/
https://www.investopedia.com/terms/m/moneylaundering.asp
http://www.bankingnews.ro/banca -ideala -clienti.html
http://www.arb.ro/sistemul -bancar -din-romania/
https://lege5.ro/Gratuit/gm3tmojzhe/decizia -nr-2742 -2013 -privind -forma -si-continutul -raportului -de-
tranzactii -suspecte -ale-raportului -de-tranzactii -cu-numerar -si-ale-raportului -de-transferuri -externe
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_656_2002_prevenirea_sanctionarea_spalarii_banilor_ma
suri_prevenire_combatere_finantarii_actelor_terorism_republicata.php
http://www.capital.ro/uploads/pics/0 -39193 -codeticabancara.pdf
https://lege5.ro/Gratuit/ge4toobw/legea -nr-58-1998 -privind -activitatea -bancara
https://mobiasbanca.md/persoane -fizice/servicii -la-distanta
http://www.economica.net/lege -noua -pentru -sistemul -bauspar -prima -de-la-stat-va-fi-acordata –
diferentiat -va-fi-mai-mica -pentru -cei-care-nu-iau-credit_126054.html
http://www.a rb.ro/despre -arb/
https://www.brd.ro/_files/pdf/Comisioane%20Carduri.pdf
https://www.brd.ro/_files/pdf/dobanzi -pf.pdf
https://www.brd.ro/companii/imm -peste -1m-euro/finantare/credite -activitate -curenta
http://www.brdleasing.ro/ro/finantare -in-leasing/oferta -generala/
http://www.brdleasing.ro/ro/info -utile/pasi -obtinere -finantare -leasing/
http://www.brdleasing.ro/ro/finantare -in-leasing/produse -finantate/
https://www.brd.ro/companii/imm -peste-1m-euro/finantare/factoring -si-scontare
https://www.brd.ro/imm -sub-1m-euro/international/securizarea -tranzactiilor/acreditiv -documentar
https://www.brd.ro/companii/imm -peste -1m-euro/international/operatiuni
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Membrii echipei: Simona -Iuliana Chirilă [623176] (ID: 623176)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.