Mediul Extern al Firmei S.c.dante International S.a

LUCRARE DE LICENȚĂ

MEDIUL EXTERN AL FIRMEI

S.C DANTE INTERNATIONAL SA.

Cuprins

Cuprins

INTRODUCERE

Titlul acestei lucrări poate fi ușor comparat cu un agent economic, ce are la bază un profil anume de activitate, astfel orice firmă acționează în condiții bine stabilite raportate la mediul său extern.

Un component important al acestui tip de mediu, denumit în mod generic macromediu, joacă un rol oportun pe o arie mai largă , cu un impact mediu și pe lungă durată pentru o firmă. Însă acest component nu are putere decizională din punct de vedere al acțiunilor de previziune sau control, dar se poate face vizibil prin îndrumarea activității firmei în funcție de ele.

Prin mediul extern al întreprinderii se înțelege ansamblul factorilor externi ai acesteia, factori a căror existență este susceptibilă de a-i influența comportamentul și performanțele sale, afectând-o într-un fel sau altul. Deoarece impactul poate fi direct (acțiunile concurenței) sau indirect (schimbări generale în climatul de afaceri), analiza mediului extern trebuie realizată în două contexte diferite: contextul concurential (mezomediul), generat de elemente aflate în imediata vecinatate a organizației și caracterizat prin posibilitati sporite de influențare a acesteia, respectiv contextul general (macromediul), mai îndepărtat și cu posibilități mai reduse de influență asupra întreprinderii.

Analiza mediului extern vizează studiul acelor variabile majore prin care mediul imediat sau cel lărgit influențează întreprinderea, furnizând diagnosticului informații asupra situației strategice complementare în raport cu cele oferite de analiza interna. Fie că sunt realizate în cadrul contextului concurential, fie că privesc contextul general al macromediului, analizele realizate la acest nivel au scopul de a sesiza oportunitățile și amenințările care exista, dar și de a identifica factorii cheie de succes ai sectorului  de activitate, veritabile variabile strategice externe pe care toate intreprinderile trebuie să le cunoască și să le stăpânească pentru a supraviețui.

Mediul extern general al firmei este alcătuit din factorii exogeni de natură economică, tehnică- tehnologică, socio-demografică, juridică, managerială și ecologică ce pot influența direct sau indirect evoluția firmei. Analiza mediului extern general oferă posibilitatea identificării tendințelor generale de evoluție – la nivel zonal, național sau internațional – care, din punctul de vedere al firmei, se pot manifesta ca oportunități sau pericole. Este considerată oportunitate strategică posibilitatea materială de a realiza o mișcare strategică adecvată strategiei firmei, realizată la un cost mai redus decât al concurenților săi. Valorificarea oportunității se traduce pe planul eficienței și eficacității firmei într-o creștere ale cărei surse pot fi: economii la costul informațiilor, recunoașterea în avans față de concurenți a valorii unei resurse, stabilirea raportului optim între nevoile nesatisfăcute, manifestate ca cerere și capacitatea firmei de a le acoperi. Identificarea oportunităților depinde nu numai de cercetarea atentă a mediului, ci și de capacitatea firmei de a da o semnificație corectă informației obținute în avans față de alții.

Un alt component ce influențează în mod direct mediul extern și cu o putere remarcabilă, dar pe un termen mai scurt este micromediul.

În cele ce urmează facem o scurtă trecere în revistă a grupurilor remarcanți de factori ce alcătuiesc macromediul, cum ar fi : mediul economic, demografic, tehnologic , politico-social, socio-cultural și mediul natural. În afară de această grupă, mai apare o clasificare nouă ce aparține lumii moderne : mediul informațional și comunicativ.

Mediul economic reprezintă viziunea structurii și nivelului de dezvoltare al economiei la nivel național, regional și local, bazându-se pe câteva aspecte importante : șomaj, rata inflației, datoriile externe , puterea de cumpărare și relațiile cu firmele concurente.

Mediul demografic este alcătuit din populație și din componentele structurale ale acesteia. Astfel putem prezenta câțiva indicatori demografici : rata natalității și cea a mortalității, orgraniyarea populației pe sexe și vârste.

Acest tip de mediu poate modifica comportamentul consumatorului pe piața firmei, utilizând ca puncte necesare : repartizarea geografică a populației , repartiția acesteia în funcție de situația economică; fiind unul din cele mai importante puncte de care orice firmă trebuie să țină cont dacă dorește o activitate prosperă ; dezvoltarea continuă a strategiei de marketing.

Mediul tehnologic este cel mai puternic și important factor în activitatea unei firme, deoarece este reprezentat prin crearea produselor. Din nefericire acest mediu are și efecte negative ce constau în creșterea rapidă a poluării și periclitarea relațiilor interumane.

Aceștia sunt principalele categorii de medii ce influențează în mod puternic activitatea unei întreprinderi ; ceilalte având un impact mai puțin important.

Micromediul extern este format din factorii mediului cu care firma are impact în relații directe, susținându-se reciproc și unde întreprinderea poate exercita un anumit control.

După cum am prezentat mai sus factorii ce alcătuiesc macromdeiul, așa vom trece rapid în câteva rânduri și despre aspectele importante ce alcătuiesc micromediul extern : furnizorii , clienții , organismele publice, concurenții.

Cel mai important aspect din aceasta categorie sunt clienții, deoarece cu ajutorul lor întreprinderea poate stabili relații optime și de lungă durată în raport firmă – client. Acest raport este necesar pentru optimizarea stadiului de marketing în cadrul întreprinderii.

Clienții apar sub diferite forme : consumatori , utilizatori , organizașii sau doar simple persoane fizice cărora le sunt prezentate produsele, servicile și acțiunile firmei, astfel clienții formează piața de desfacere.

Furnizorii sunt un alt aspect important în micromediul extern. De asemenea și aceștia sunt grupați pe diferite categorii , ce vor fi prezentați în mod detaliat în primul capitol, având astfel : furnizori de materii prime și materiale, echipamente tehnologice , combustibili, ambalaje, prestatori servicii , resurse umane.

Concurenții sunt formați din agenți economici , care în mod indirect au o relație cu întreprinderea , având posibilitatea de apariție a clienților comuni. Dorința de a avea performanțe remarcante, aruncă în piață diferite acâiuni competiteve ale întreprinderilor, creându-și avantaje strategice care îmbină perfect necesitățile clienților.

Capitolul I . Informații generale despre mediul extern al întreprinderii

1.1.Definiții

Mediul extern al unei firmei este format dintr-un ansamblu de factori ce influențează în mod direct și indirect activitatea unei întreprinderi.

Așa cum am prezentat în introducere câțiva din factorii ce alcătuiesc mediul extern, îi vom detalia mai amănunțit în rândurile ce urmează, axându-ne pe factorii : politico-social, socio-cultural, natural și factorii moderni : cei din punct de vedere informaționalși comunicativi – factori ce acționează pe plan național ți internațional având puteri decizionale în relațiile de piața și performanțele unei firme.

Factorul politico – social sau politico – legislativ reprezintă grupul de reglementări cu caracter juridic, ce influențează în mod direct sau indirect activitatea de piață a întreprinderii, fiind rezultatul raporturilor dintre puterile și doctrinele politice ale societății și situațiile dificil guvernamentale asuprite la nivelul de implicare a statului în desfășurarea activității firmelor.

Partea legislativă are în vedere protejarea firmei, a consumatorilor și mai ales reglementarea balanței între concurență și clienți. Cu ajutorul protecției consumatorului putem asigura cele mai înalte standarde calitative și cantitative pentru produsele și servicile oferite de întreprinderea respectivă.

Din punct de vedere al analizei factorului politico – legislativ ne arată intervenția din partea statului, când este afectată structura de piață și conducerea firmei, translatate în reglementările relative raportate la structura de piață și la concurența firmei pe piața națională și internațională și de asemenea în reglementările care țin cont de modul în care firma își desfășoară activitatea.

Factorul socio – cultural este format din categoria de elemente ce țin seamă de sistemul de valori , obiceiuri, tradiții ce impactează modul de achiziționare și consum, definindu-se o societate ce își pune semnătura asupra procesului strict decisiv de marketing.

Analiza schimbărilor la nivel structural al valorilor culturale este întemeiată de operatorii de marketing care ajută în dezvoltarea pieții de desfacere într-un timp benefic pentru activitatea întreprinderii, amplificând astfel creșterea fidelității clienților și satisfacerea nevoilor personale ale acestora.

Acest tip de factor generează la rândulsău o puternică influență în stilul de viață al clientului final, întru-cât printr-un marketing bine pus la punct, firma își asumă responsabilitatea de a se mula perfect pe necesitățile de cumpărare ale clientului.

Factorul informațional reprezintă datele de început , informațiile privind rezultatele intermediare și rezultatele finale utilizate în domeniul marketingului.

Analiza acestui factor trebuie să aloce realizarea unui sistem informațional prin care întreprinderea să aibă parte de noutăți și de avantaje aplicate la timp pentru derularea strategiei sale personale.

Monitorizarea acestor factori trebuie realizată în mod continuu , din toate punctele de vedere deoarece pot oferi schimbări majore în fiecare din departamentele întreprinderii. Monitorizarea evoluției acestor factori pot avea o influență pozitivă asupra scopurilor și planurilor de marketing ale firmei.

Conceptul de mediu

Acest concept este reprezentat în mod deosebit de producători. Astfel dezvoltarea firmei este puternic afectată de creșterea interdependențelor cu mediul în care ăși derulează activitatea.

Cunoașterea fiecărui detaliu din factorii menționați mai sus conduc la o bună activitate a firmei , fapt ce aduce la rândul său și o acțiune de utilizare pe un termen îndelungat pe piață.

Stabilirea strictă a activităților și a structurii organizatorice este realizată prin mediul extern al firmei, fapt ce ne oferă mai multe detalii privind sistemul deschis către mediul său.

Astfel putem menționa resursele materiale, umane, tehnologice și financiare ca fiind intrările de mediu ale întreprinderii.

Din punct de vedere al ieșirii de mediu, le putem găsi sub forma rezultatelor ce constau în bunuri și servicii și din punct de vedere financiar.

Mediul extern este cel mai dinamic mediu din punct de vedere al funcționării întreprinderii, datorită schimbărilor tehnico – științifici.

Pe lângă aceste intrări și ieșiri de mediu mai avem și organizațiile de mediu prezentate sub formă de : clientii, furnizorii, concurentii, bancile, societatile de asigurari, mass-media, Camerele de Comert si Industrie, institutiile statului (Camerele de Munca, Administratiile Financiare, Casele de Asigurari Sociale), influențând astfel în mod direct activitatea întreprinderii.

Câteva din aceste organizații au fost prezentate și în introducerea acestei lucrări.

Factorii externi de mediu cu influență direct și indirectă

Factorii prezentați mai sus sunt clasificați în două mari categorii în funcție de puterea de impactare a activității întreprinderii, după cum urmează :

Mod direct : achiziționarea de utilaje performante

Mod indirect : Cadrul economic, social, politic, demografic și cultural.

În următorul tabel vom analiza fiecare factor în parte din punct de vedere al componentelor din care sunt formați , detaliând astfel în lux de amănunte :

Relațiile externe ale firmei cu organizațiile

În introducere am prezentat foarte pe scurt câteva dintre organizațiile ce formează micromediul extern, reamintindu-i în acest prim capitol și dezvoltându-i în lux de amănunte, aceștia sunt : clienții, furnizorii, concurenții , organismele publice , relațiile firmei cu micromediul , relațiile de piață ale întreprinderii și relațiile de concurență ale firmei.

În organigrama de mai jos este prezentată schema relațiilor dintre factorii componenți ai mediului extern ai unei întreprinderi ce formează micromediul.

Furnizori pot fi întreprinderi sau persoane particulare, reprezentând o categorie importantă pentru că ei asigură, pe baza unor relații de vânzare-cumpărare, resursele necesare pentru realizarea obiectului de activitate al organizației. Ei se împart în trei mari categorii:

Furnizori de bunuri materiale (materii prime, materiale, echipamente etc.), asigură elementele de bază fără de care produsele întreprinderii nu pot să fie realizate astfel încât să satisfacă nevoile clienților.

Prestatori de servicii, importanți pentru că ei asigură realizarea unei game largi de servicii necesare îndeplinirii obiectului de activitate al întreprinderii (de exemplu, consultanță de marketing, servicii bancare, audit financiar etc.)

Furnizori de forță de muncă se constituie în factori de mediu, cu influență importantă în activitatea oricărei întreprinderi, datorită rolului factorului uman în procesul muncii. În sfera acestor furnizori se cuprind, în principal, unitățile de învățământ (pentru economiști și Academia de Studii Economice București), oficiile de forță de muncă, precum și persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă.

Clienții unei firme reprezintă cea mai importantă componentă a micromediului întreprinderii, nevoile lor reprezentând punctul de plecare în fundamentarea obiectivelor politicii de marketing a întreprinderii. În funcție de statutul lor și de natura solicit ărilor față de produsele întreprinderii, clienții, împărțiți în trei mari categorii, se clasifică în două mai grupe:

a) Consumatori finali

b) Intermediari.

Consumatorii finali ai produselor sunt cei care asigură piața de desfacere a produselor întreprinderii. Intermediarii (mai rar utilizați în cadrul pieței bunurilor productive) sunt agenți economici care ajută întreprinderea să-și vândă produsele către consumatorii finali. Ei sunt utilizați în zonele în care nu există posibilitatea distribuției produsului printr-o rețea proprie.

Concurenții reprezintă o altă component existențială a micromediului întreprinderii. Ei sunt nelipsiți din cadrul unui mediu economic cu adevărat concurențial, specific unei veritabile economii de piață. Competitorii se deosebesc între ei prin rolul pe care-l joacă în raporturile cu clienții, atitudinea față de noutăți, de modificările pieței, de mijloacele promoționale utilizate.

Analiza concurenței are în vedere, în principal, tipul (direct ă sau indirect ă) și m ărimea acesteia.

Organismele publice constituie o component ă mai deosebită a micromediului. Acest lucru este datorat faptului că ele pot influența activitatea întreprinderii doar în anumite situații și condiții. O clasificare a acestor organisme are drept componente principale:

1) Organisme financiare

2) Organisme publice locale

3) Organizații cetățene ști

4) Mijloacele mass-media

Relațiile întreprinderii cu micromediul. Prezență pe piață a unei întreprinderii determină un contact permanent ale acesteia cu micromediul. Organizația intră într-un ansamblu de relații, prin intermediul cărora își proiectează și apoi finalizează activitatea economică. Cu alte cuvinte, într-o primă fază, de achiziționarea de mărfuri și servicii, de asigurarea necesarului de resurse financiare umane și materiale, iar într-o altă fază, de comercializarea produselor sale către publicul-țintă. Aceste relații care au loc între întreprindere și componentele micromediului său, reprezintă, prin rolul și conținutul lor, relații de piață. Ele sunt relații de colaborare ce se stabilesc între întreprindere și furnizorii și/sau clienții săi.

În cadrul micromediului, însă, întreprinderea se află și în relații de concurență cu alte firme (având sau nu un profil similar) și, deci, își dispută pe de o parte aceleași surse de aprovizionare (concurență la nivelul furnizorilor) și pe de altă parte consumatorii potențiali (concurență la nivelul pieței de desfacere).

Relațiile de piață ale întreprinderii au drept obiect principal vânzarea – cumpărarea de bunuri materiale și/sau servicii, atragerea de resurse financiare suplimentare, angajarea de forță de muncă. Aceste relații ale întreprinderii vizează toate cele trei componente ale pieței, și anume: ƒ

1) piața mărfurilor (a bunurilor materiale și a serviciilor), unde întreprinderea apare în dublă ipostază, de cumpărător și vânzător; ƒ

2) piața capitalurilor, în care întreprinderea apare în calitate de solicitant; ƒ

3) piața forței de muncă, în care întreprinderea intervine în postura de “cumpărător”, de solicitant al forței de muncă necesară organizării și desfășurării activității.

Amploarea și caracteristicile relațiilor de piață ale întreprinderii depind de o serie de factori: generali și specifici, obiectivi sau subiectivi, interni sau externi întreprinderii, grupați în cadrul micromediului dar mai ales în cadrul macromediului.

Relațiile de piață ale întreprinderii nu sunt omogene. Există mai multe tipuri de relații utilizate în raporturile cu unele din componentele micromediului. Tipologia relațiilor de piață este determinată de o serie de factori precum obiectul relațiilor de piață, frecvența și gradul lor de concentrare. În funcție de obiectul relațiilor pe care întreprinderea le stabilește cu unele componente ale micromediului există două tipuri de relații: ‰

Relații de vânzare – cumpărare ‰

Relații de transmitere și recepție de informații

Relațiile de vânzare-cumpărare pot să îmbrace diferite forme:

livrare de mărfuri,

leasing,

consultanță,

prestare de servicii,

împrumut,

intermediere.

Indiferent tipul de activități la care se referă ele se desfășoară în timpul unui proces complex care include operațiuni ce se constituie ele însele în forme particulare de manifestare a acestui tip de relații. Principalele forme pe care le îmbracă succesiv relațiile de vânzare – cumpărare, în procesul constituirii și desfășurării lor, sunt: relațiile precontractuale, relațiile contractuale și relațiile postcontractuale. Pentru fiecare din aceste forme se pot utiliza o serie de instrumente specifice. Astfel, relațiile precontractuale se realizează prin intermediul următoarelor instrumente principale:

negocierea

oferta fermă

Relațiile contractuale au drept instrument principal contractul, la care se adaugă o serie de activități legate de derularea acestuia:

– facturarea

– livrarea

– transportul

– decontarea.

Pentru relațiile postcontractuale, ce iau naștere în perioada de garanție și postgaranție, principalele activități legate de ele sunt: reclamațiile, arbitrajul.

Relațiile de transmitere și recepție de informații pot să îmbrace, la rândul lor, forme particulare. Unele dintre acestea pot apare în contextul desfășurării relațiilor de vânzarecumpărare, având drept scop susținerea și concretizarea acestora, iar altele vizează crearea unei atitudinii favorabile organizației și/sau produselor sale. În funcție de frecvența desfășurării lor, relațiile întreprinderii cu piața pot fi: permanente ,periodice sau ocazionale.

Relațiile de concurență ale întreprinderii sunt cele care se stabilesc între aceasta și ceilalți competitori de pe piață. Relațiile de concurență pot să aibă o intensitate diferită, funcție de o serie de factori, precum numărul și forța economică a concurenților, nevoile de consum satisfăcute, poziția pe piață a întreprinderii (lider, urmăritor etc.). Concurența poate să îmbrace două forme distincte, funcție de piața-țintă (și a nevoilor de consum corespunzătoare) pe care întreprinderile le vizează: concurență directă și concurență indirectă.

CAPITOLUL II. MEDIUL EXTERN AL FIRMEI

S.C. DANTE INTERNATIONAL S.A

SCURT ISTORIC

S.C. DANTE INTERNATIONAL S.A. („eMAG”) este inregistrata in Registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal sub numarul 6606.

Conform cerintelor Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, modificata si completata, eMAG are obligatia de a administra in conditii de siguranta si numai pentru scopurile specificate, datele personale pe care ni le furnizati despre dumneavoastra.

Scopul colectarii datelor este: informarea utilizatorilor / clientilor (Cumparatorilor) privind situatia contului lor de pe eMAG.ro, informarea utilizatorilor/clientilor privind evolutia si starea comenzilor, evaluarea produselor si serviciilor oferite, activitati comerciale, de promovare a produselor si serviciilor, de marketing, de publicitate, de media, administrative, de dezvoltare, de cercetare de piata, de statistica, de urmarire si monitorizare a vanzarilor si comportamentul consumatorului.

Prin completarea datelor dvs. in formularul de creare de cont si/sau de Comanda declarati ca acceptati neconditionat ca datele dvs. personale sa fie incluse in baza de date a eMAG, inregistrata in registrul de evidenta a prelucrarii datelor cu caracter personal sub numarul 6606, si va dati acordul expres si neechivoc ca toate aceste date personale sa fie stocate, utilizate si prelucrate nelimitat teritorial si/sau temporar de catre eMAG, afiliatii si colaboratorii acestora pentru desfasurarea si/sau derularea de catre eMAG, afiliatii si colaboratorii acestora de activitati cum ar fi, dar fara a se limita la, activitati comerciale, de promovare a produselor si serviciilor, de marketing, de publicitate, de media, administrative, de dezvoltare, de cercetare de piata, de statistica, de urmarire si monitorizare a vanzarilor si comportamentul consumatorului. De asemenea, va dati acordul expres si neechivoc ca aceste date personale sa poate fi transferate (cedate) de catre eMAG atat afiliatilor sai precum si altei/altor entitati din tara sau străinătate.

 Magazinul online de sisteme de calcul și birotică apare în Decembrie 2001, având o paletă destul de mică de produse. De-a rândul anilor prin dezvoltarea permanentă ce a dus la dezvoltarea paletei de produse, eMag își dublează acumularea de compotențe de consultață și introducerea unor soluții complexe.

În fiecare an, eMag își triplează cifra de afaceri dezvoltând astfel noi locuri de muncă pentru creșterea echipei și realocarea sediului de mai multe ori pe an.

În 2015, firma este lider detașat pe piața comercială de electronice, deținând totodată și podiumul cotei de piață însemnând 20% din vânzările naționale pe anumite produse și branduri cunoscute.

Ca număr de angajați, compania nu se poate lauda cu un număr colosal, ci cu un număr impresionant de doar o sută cinzeci de angajați, disponibilizați pe departamente :

Vânzări retail;

Vânzări corporate;

Logistică;

Programare;

Marketing;

Service;

Servicii clienții;

Administrativ.

Obiect de activitate

Anul 2008 pentru eMag.ro reprezenta fundația unei relații interesante cu clienții din România, transformându-și astfel cifra de afaceri între 140-150 de milioane de euro.

Ca obiectiv principal de activitate, ce a adus chiar și o dublare în ultimii ani ai companiei este vânzarea laptop-urilor. Conform vânzărilor , eMag obține o cotă de 22-25% din piața totală a laptop-urilor în anul de vârf 2008.

Auditul de marketing

Auditul extern

Mediul politic

La 15 ani de la rezervarea primului domeniu.ro, lnternetul în România este un spațiu sau mediu pentru care manifesta interes în creștere atât populația, cât mai ales firmele. Dimensiunea acestui interes este atât de mare incât Guvernul însuși a dezvoltat o serie de eprograme, iar altele urmează să fie lansate. Preocuparea guvernamentală vizează inclusiv realizarea unei strategii naționale în domeniul comerțului electronic. Piața de comerț electronic din România este înca la început, cu un interes înca relativ slab conturat, totuși, volumele de business înregistrate deja nu sunt neglijabile. Cifrele procesatorului RomCard, companie ce a implementat și operează sub standardul 3D Secure în România din martie 2004 (când s-au realizat primele tranzacții online pe magazinele virtuale autohtone), arata ca numai pe primele 10 luni din acest an, pe magazinele virtuale din Romonia s-au realizat aproximativ 69.000 de tranzacții în valoare de peste 5,8 milioane Euro. Volumul tranzacționat pe internet este mult mai mare deoarece cumpărăturile de pe magazinele virtuale – inclusiv romonești – se fac utilizând alt standard de securitate decât cel propus de Visa și MasterCard prin 3D Secure: Verified by Visa și respectiv MasterCard Secure Code. Din punct de vedere legislațional, guvernul a avut câteva inițiative pentru reglementarea acestui sector: Legea nr.365/2002 privind comerțul electronic, Legea nr.121120A6 pentru modificarea și completarea Legii nr.36512002 privind comerțul electronic. .Începând din 2007, există și Asociatia Nationali Pentru E-Commerce (ANEC)

2.3.2. Auditul intern

Clienții eMag se impart în două mari categorii :

Persoane fizice care dețin un procent majoritar : 60%

Persoane juridice în procent de : 40%, iar printer cele mai importante companii putem enumera : Coca Cola, Paynet, ING.

În funcție de această clasificare putem analiza și profilul clientului care se prezintă sub următoarea formă :

Persoanele tinere atât din mediu urban cât și din mediu rural, angajați sau mici întreprinzători;

Un client care cunoște cât mai multe detalii legate de produse, este foarte atent în ceea ce privește decizia de achiziționare, față de un client activ, care nu are suficient timp la dispoziție pentru acordarea micilor detalii.

Analiza Swot

Profesionalismul și competențele manageriale au un rol important în fundamentarea și aplicarea unor strategii de succes. Pentru fundamentarea strategiei se poate folosi analiza matricială în vederea radiografierii situației de ansamblu – interne și externe – și identificării orientărilor și opțiunilor majore care pot fi adoptate de firmă. Analiza SWOT. Acest model de analiză utilizează atu-urile și slăbiciunile firmei paralel cu șansele și pericolele generate de mediu pentru a indica un tip de strategie care să se potrivească cerințelor mediului extern și capabilităților strategice ale firmei. Combinarea celor patru categorii de informații în cadrul unei matrici – în care pe axa Ox ce plasează aspectele interne, iar pe Oy aspectele externe – oferă posibilitatea identificării opțiunilor strategice celor mai adecvate, comparativ cu capabilitățile strategice ale firmei și cu exigențele mediului extern.

S

O gamă variată de produse

Un brand puternic în rândul mediului online

Diferite canale de distribuție : showroom, online

Medii diferite de informare : Website , blog, forum , call center și mai nou eMag TV

W

Din punct de vedere calitativ și cantitativ , eMag se clasează la un nivel mediu

Reparațiile și service-ul produselor este slab

O

Acordarea unor fonduri pentru dezvoltarea în mediul online

Apariția unor showroom-uri noi

Inexistența unui concurent real pe piața online

T

Apariția unor noi magazine sau restructurarea magazinelor vechi prin fondurile structurale

Pe piața offline există competitori ai marilor retailer IT&C

Modelul BCG

Modelul Boston Consulting Group, cunoscut și sub numele de matricea B.C.G. sau matricea creștere-cotă de piață , a fost elaborat de o companie americană de consultanță managerială având nume identic. Cu ajutorul acestei matrice se grupează activitățile existente în portofoliul unei companii, sub formă de patru categorii, în funcție de două criterii:

Rata de creștere a pieței; pragul de departajare s-a considerat valoarea de 10% care diferențiază o piață aflată în creștere rapidă și una aflată în creștere lentă, stagnare sau scădere.

Cota relativa de piata detinuta de o firmă în cadrul pieței respective. Ca prag de departajare s-a considerat valoarea 1% care diferențiază produsele de top( lider) de cele non-lider ale întreprinderii. Astfel, în funcție de cadranul în care sunt plasate produsele companiei, acestea vor purta denumiri sugestive, permițând o analiza a lor.

– 1: produse cu cotă mică;

– 2: produse cu cotă mare;

0 – 10% : produse cu rată de creștere mică;

10%-20% : produse cu rată de creștere mare.

Primul cadran din stânga “Laptop-urile” reprezintă produse ce acționează pe o piață aflată în creștere rapidă, obținând astfel poziția de top. Acest lucru determină contribuția desăvârșită a acestora în creșterea cifrei de afaceri a firmei, precum și la acurateția imaginii. De cele mai multe ori, un produs aflat în faza de creștere se plasează în acest cadran.

Produsele aflat în cadranul din colțul drept de sus “Telefoane” sunt produse care acționează pe o piață aflată în creștere rapidă. Aceste produse necesită promoții deoarece au un rol important pentru dezvoltarea companiei , având o evoluție incertă pe fiecare tip de marcă. Astfel “Telefoanele” vor fi mereu produsele aflate în faza de lansare deoarece compania nu poate garanta un success continuu doar cu această gamă.

“Routerele” reprezinta produse care ocupa o pozitie de lider pe o piata aflată într-o creștere lentă, stagnare sau chiar în declin. Aceste produse sunt valori certe ale companiei eMag, în sensul ca ele aduc profituri și furnizează lichidități pentru finanțarea celorlalte produse situate în alte cadrane. Un produs aflat în faza de maturitate se poate situa în acest cadran.

“Accesorii PC” sunt produsele aflate pe o piață în creștere lentă creștere lentă, stagnare sau chiar în declin. Nu contribuie la obținerea creșterii profitului și nici la îmbunătățirea imaginii. Având nevoie de foarte multe promoții, fiind vandabilitate mai mult în perioada lichidării de stoc, compania se înfruntă cu problema de menținere sau de abandonare, în urma unei analize drastice a fiecărui produs în parte din punct de vedere economico-financiar.

De cele mai multe ori , când un produs se află în această impostază, este introdus în ultimul cadran al matricei.

După realizarea Matricei B.C.G. vom prezenta câteva din produsele eMag, în funcție de cota de creștere și cotele relative de piață, afișate în tabelul de mai jos:

   Conform tabelului de mai sus avem urmatoarea matrice :

Din matricea BCG putem afirma urmatoarele concluzii:

Produsele “Telefon Lg G4” , „Telefon Samsung Note 4” și “Telefon Samsung S6” au o poziție delicate pe piața datorită costurilor de producție mari și a prețurilor de vânzare ridicate; din acest motiv aceste produse nu sunt lidere pe piață.

Produsul “Router wireless T-link” este lider pe piață, înregistrând volum mare de productie și aduce venituri companiei, acesta este unul din produsele profitabile.

Produsele „Laptop Acer” și “ Laptop Toshiba Satelite C660” sunt produse ce se află în faza de creștere și sunt pe o poziție de lider la secțiunea IT.

Produsul “Mouse wireless Qlive “ se află pe o piață cu creștere lentă și nu deține o poziție de lider.

2.6. Cifra de afaceri și capitalul firmei eMag

eMAG.ro, a devenit în ultimii ani cel mai mare magazin online din Romania, ratându-ți target-ul de afaceri pentru anul 2012, perioada în care estimase vânzări de 180 de milioane de euro. Firma Dante International SA, firma care activează în spatele domeniului eMag, a înregistrat anul trecut vânzări de 165 de milioane de euro, dar vrea să recupereze până în anul 2017 și să ajungă la afaceri de un miliard de euro. 

Pentru anul 2013, oficialii eMAG au estimat vanzari de 200 de milioane de euro, cifra la care se va ajunge, au spus acestia, prin expansiunea retailerului pe noi categorii : fashion, alimente, articole pentru animale de companiei, îmbrăcăminte și încălțăminte.
"Creșterea accelerată va veni din intrarea pe noi categorii. Dacă intrăm pe fashion – o piață cu o cifră de patru miliarde de euro pe an – și ajungem la o cota de 10%, am avea un rulaj de 400 de milioane de euro. Piața de anvelope și accesorii auto este mai mare de 500 de milioane de euro. Piața de alimente – FMCG – este de 15 miliarde de euro pe an", a declarat Iulian Stanciu, șeful eMAG, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanți ai media.
Directorul eMAG nu a explicat, însă, care au fost motivele pentru care retailerul nu și-a atins targetul vânzărilor din anul 2012, considerându-se un an destul de bun pentru companie.
Într-un alt articol din presă se scrie un titlu ce pune în dificultate compania Dante International: “Concurenta lovește puternic cu prețuri din ce în ce mai mici"
"Piața nu s-a dus in jos, dar s-a diversificat oferta și s-au înmulțit numărul de magazine online", explică specialiștii din zona e-commerce și specialiștii studiilor de marketing online.
Cu alte cuvinte, concurenta a devenit tot mai acerbă, și acest aspect se reflectă și în prețuri. Spre exemplu, iPhone 6, varianta cu spațiu de stocare de 16GB, are un pret de 2.938 de lei la eMAG. Acelasi telefon, poate fi cumparat pentru 2.500 de lei, prin intermediul Okazii.ro, sau cu 2.714 lei de la Koyos.ro sau un alt concurrent important OLX unde putem găsi la un preț mai mic. Lucurile țin seama și de evoluția economiei și de încrederea consumatorilor. Nu putem tipări noi bani pe care să-i băgăm în buzunarul oamenilor pentru ca să înceapă cumpărăturile la noi, a spus Iulian Stanciu în cadrul întâlnirii cu o parte a publicațiilor economice de top pe plan national.

Piețele pe care eMAG dorea să le introducă încă de la bun început :

1. Fashion. Unul dintre domeniile pe care eMAG se bazează pentru a-și mări cifra de afaceri este cel al fashion-ului. Iulian Stanciu a spus ca piața de fashion din Romania este de patru miliarde de euro și este într-o continuă creștere datorită schimbării tendințelor din domeniul modei din diferite colțuri ale lumii cu vârste tinere.
Okazii.ro, unul dintre cei mai mari jucători competitivi din comerțul online din Romania, susține faptul că piața de fashion este mult mai mică.

"Piața de fashion online este de aproximativ 100 de milioane de euro", a declarat pentru Business24 directorul de vanzari al Okazii.ro, Cristian Ionita într-un din interviurile acordate mass-mediei și opiniei din mediul offline : clienți, cumpărători.
Cei mai importanti contracandidați cu care eMAG ar urma să intre în competiție directă pe acest tip de piață sunt : Okazii.ro, Fashion Days (locul 1), Okazii Fashion (locul 2)

2. Piese auto si accesorii 

Piața de piese auto și accesorii a fost evaluată la 500 de milioane de euro. Managerul Okazii.ro spune ca doar 15% din aceasta piața este reprezentantă de business-urile online. Principalii competitori, cu care va trebui să se confrunte eMAG pe aceasta categorie, sunt companii precum Autovit.ro, Auto.ro, Fortunnig.ro, Automarket.ro, Autokarma.ro, Mobile.

Reprezentanții eMAG au spus că în urmatoarele trei luni retailerul va adaugă produse noi în oferta sa: mâncare pentru animale de companie, parfumuri și cosmetice și o gamă extinsă de produse de îngrijire și sănătate pentru copii de toate vârstele.

S.C Dante International SA intenționează să-și mărească semnificativ cota de piață și prin intermediul Marketplace, platforma prin care alți comercianți își pot vinde produsele cu ajutorul sistemului logistic al eMAG.ro din domeniul site-urilor online de top.
În prezent, Marketplace genereaza în jur de 10% din cifra de afaceri a eMAG-ului.

3. Piața de produse din domeniul informatic și logistic , o ramură nou dezvoltată în companie

Piața de produse IT a fost anul trecut în valoare de 1,25 miliarde de euro, potrivit reprezentanților eMAG, în creștere cu 4,5% față de anul anterior. Aceștia spun că piață va continua să crească și în următorii ani, dar într-un ritm tot mai moderat, cu 4% în acest an, până la 1,3 miliarde de euro, urmând ca în 2014 să ajungă la 1,4 miliarde de euro.

eMag.ro are un trafic de aproximativ 1,7 milioane de vizitatori unici pe lună și de aproximativ 500.000 de vizitatori mobili. eMAG are o rata de conversie de 6%.

Retailerul vinde peste 50.000 de produse, din oferta a peste 500 de producatori.

Capitolul 3. Compania S.C Dante International SA. – studiu de caz

Prin mediul extern al S.C Dante International se intelege ansamblul factorilor externi acesteia, factori a căror existență este susceptibilă de a-i influența comportamentul și performanțele sale, afectând-o într-un fel sau altul. Deoarece impactul poate fi direct (acțiunile concurenței) sau indirect (schimbări generale în climatul de afaceri), analiza mediului extern trebuie realizată în două contexte diferite: contextul concurențial (mezomediul), generat de elemente aflate în imediata vecinătate a organizației și caracterizat prin posibilități sporite de influențare a acesteia, respectiv contextul general (macromediul), mai îndepartat și cu posibilități mai reduse de influență asupra întreprinderii.

Scopul procesului de analiză a mediului extern

Analiza mediului extern vizează studiul acelor variabile majore prin care mediul imediat sau cel lărgit impactează întreprinderea, furnizând diagnosticului informații asupra situației strategice complementare în raport cu cele oferite de analiza internă. Fie că sunt realizate în cadrul contextului concurențial, fie că privesc contextul general al macromediului, analizele realizate la acest nivel au scopul de a sesiza oportuniățtile și amenințările care exista, dar și de a identifica factorii cheie de succes ai sectorului  de activitate, veritabile variabile strategice externe pe care toate întreprinderile trebuie să le cunoască și să le stăpânească pentru a supraviețui.

O oportunitate reprezintă o evoluție a mediului extern apreciată că având un efect pozitiv asupra întreprinderii. De exemplu, apariția unor noi piețe sau a unor noi tehnologii reprezintă cele mai clasice oportunități pentru o firmă. O oportunitate este cu atat mai notabilă cu cât probabilitatea de succes și atracția ei sunt mai ridicate și cu cât este mai rapid sesizată decât concurenții.

O amenințare reprezintă o evoluție a mediului extern cu efect previzibil negativ pentru întreprindere. O scădere continuă a puterii de cumpărare a populației în condițiile economice actuale reprezintă practic o amenințare majoră pentru toate întreprinderile. O amenințare este cu atât mai gravă cu cât are șanse mai mari de a se produce și cu cât afectează mai profund competitivitatea întreprinderii în cazul în care ea devine realitate.

 Câteva tipuri de amenințări și oportunități potențiale ale mediului extern al unui sistem de afaceri:

Amenințări: tendința substituirii produselor, diminuarea resurselor de materii prime, deschiderea pieței naționale pentru produsele străine, diminuarea subvențiilor pentru export, creșterea prețurilor și reducerea puterii de cumpărare.

Oportunități: creșterea unei anumite piețe cu 30%, creșterea comerțului internațional, noi sisteme de transport mai economice, apariția unor tehnologii și a unor echipamente mai performante.

3.1. Analiza contextului concurential pentru S.C Dante International S.A

Analiza contextului (mediului) concurențial este utilă în evaluarea oportunităților și amenințărilor generate de acele elemente (indivizi, grupuri sau organizatii) care influențează direct întreprinderea, sau pot fi influențate semnificativ de către aceasta. Ea presupune, într-o primă faza, definirea cadrului de referință în care se vor desfăsura analizele următoare, deci alegerea corectă a câmpului de lucru. Odata acest cadru ales, analiza se va axa apoi pe studiul forțelor concurențiale care-l afectează, deoarece rezultanța acestor forțe determină performanțele sale potențiale.

Definirea cadrului de referință

Definirea cadrului de referință presupune în primul rând la o delimitare precisă a pieței geografice de referință. M.Porter consideră că piață de referință poate fi identificată cu ajutorul indicilor de import și a celor de export, calculati cu formulele:

Ii =  x 100,    respectiv  Ie =  x 100.

Dacă cei doi indici sunt inferiori valorii de 10%, piața de referință a firmei o reprezintă spațiul național; în cazul în care ei au valori cuprinse între 10 și 50%, analiza trebuie efectuată atât la nivel național cât și la nivel regional sau mondial; la valori ale indicilor superioare lui 50%, piața analizată trebuie să fie cea mondială.

Analiza fortelor concurentiale ( analiza structurala)

          În mediul său concurențial, S.C Dante International SA este supusă unui sistem de forțe dupî aceleași principii după care, în mecanică, un ansamblu de forțe actionează asupra unui sistem de puncte materiale. Ea va fi deci influențată atât de un sistem de forțe interioare, reprezentând acțiunile mutuale pe care diferitele elemente ale sistemului le exercită asupra sa, cât și de un sistem de forțe exterioare, care acționează asupra sistemului datorită altor elemente ce nu aparțin acum acestuia, dar pe care el le poate asimila în viitor.

În principal, analiza forțelor concurențiale are în vedere anticiparea modului în care se vor deplasa factorii aflați la baza acestor forțe și de a reacționa corespunzător la deplasarea lor. Analiza trebuie orientată către determinarea forțelor esențiale ale sectorului analizat, către studiul mărimii și sensului acestor forțe, cât și spre cunoașterea posibilităților pe care le are firma de a le influența.

          Chiar dacă intensitatea competiției diferă de la un sector la altul, ea este determinată în general de aceleași forțe de bază, reprezentate practice de entități identice. Aceste forțe sunt: gradul de rivalitate între concurenții existenți, amenințarea noilor intrați, presiunea exercitata de produsele de substituție, puterea de negociere a clienților și cea de negociere a furnizorilor.

1) Gradul de rivalitate intre concurentii existenti

          Confruntați cu aceleași probleme și expuși în general acelorași riscuri, concurenții dintr-un sector luptă unii împotriva altora pentru obținerea unor poziții avantajoase, iar rivalitatea lor poate îmbraca diverse forme: concurența prin preț, bătălii publicitare, introducerea de produse noi, ameliorarea serviciilor sau garanțiilor pentru clienți. O rivalitate intensă este în beneficiul clienților și evident în detrimentul rentabilității concurenților existenți.

Rivalitatea intensă este după Porter rezultatul acțiunii unui complex de factori structurali, care se găsesc în strânsă legătură unii cu alții:

–        prezența unui număr ridicat de concurenți sau a unor concurenți de dimensiuni relativ egale, face deseori neobservată sporirea numărului "rebelilor", care consideră că acțiunile lor nu vor fi observate de firmele rivale ;

–        ritmul lent de dezvoltare al sectorului, care determină firmele concurente să se angajeze într-o luptă aprigă pentru cote de piață ;

2)  Amenințarea noilor intrați

Noii intrați reprezintă firme care pot intra sau care au intrat deja în sector, concurând firmele existente. Aceștia aduc cu ei noi capacități strategice și dorința de a cuceri părți de piață.

Dupa Porter, principalele tipuri de bariere de intrare într-un sector sunt:

–        economiile de scara (sau de talie), adică fenomenul de scădere a costurilor medii pe termen lung datorat creșterii volumului producției și vânzării, care-l obligă pe noul intrat să pătrundă pe piața fie pe scară mare, caz în care este posibilă o reacție puternică a firmelor concurente, fie pe scară redusă, caz în care el este nevoit să accepte un dezavantaj de cost, ambele variante fiind deci indezirabile ;

–        diferențierea prin produs realizată de firmele ce operează pe piață ;

–        nevoia de capital, deci necesitatea de a investi resurse financiare considerabile pot constitui bariere serioase în special în sectoarele în care costurile ridicate de publicitate sau cercetare-dezvoltare nu mai pot fi recuperate;

3)  Presiunea exercitată de produsele de substituție

Produsele de substitutie sunt cele care îndeplinesc o funcție identică cu cea a produsului  analizat.

Cele mai întâlnite astfel de produse sunt:

–        cele unde evoluția merge în sensul unei ameliorări a raportului calitate-preț în comparație cu ce propune actualmente sectorul ;

–         cele care sunt fabricate de sectoare cu profituri ridicate și unde marja scăderii prețului devine importantă.

4) Puterea de negociere a clienților

Clienții încearcă să obțină reduceri de preț negociind servicii mai întinse și de mai bună calitate. Acțiunile lor pot avea un efect substanțial asupra rentabilității sectorului, iar intensitatea lor este în funcție de puterea deținută de fiecare grup.

Dupa Porter, un grup de cumpărători poate fi considerat puternic daca se îndeplinesc următoarele condiții:

–        când obține profituri reduse și vrea deci să-și reducă cheltuielile de aprovizionare;

–        când produsul realizat de sectorul de activitate nu este important pentru calitatea produselor a serviciilor cumpărătorului;

–        când cumpărătorul dispune de informații complete despre cerere, prețurile de pe piața și chiar costurile furnizorului (el dispunând astfel de o putere mai mare de negociere).

 5) Puterea de negociere a furnizorilor

Furnizorii, crescând prețul, reducând calitatea și modificând condițiile de livrare a produselor lor, au posibilitatea de a reduce rentabilitatea sectorului. Mâna de lucru poate fi de asemenea considerată ca un furnizor capabil de a exersa o mare influența în diferite sectoare.

Un grup de furnizori devine puternic dacă:

–        sectorul de activitate nu constituie un client important al grupului de furnizori;

–        produsul său constituie o intrare importantă pentru activitatea derulată de cumpărător;

–        produsele grupului sunt diferențiate sau impun costuri de schimbare a partenerului de afaceri.

Statu1 este și el o forță care poate influența structura concurențială a sectorului, dar este mai adecvat de studiat această forța prin intermediul celor cinci descrise anterior, decât considerându-l o forță aparte. Oricum, importanța celor cinci forțe prezentate este diferită de la caz la caz, datorită condițiilor specifice.

Este important însă pentru analist să înțeleagă faptul că aceste forțe nu sunt independente și că ele se influențează reciproc. De exemplu, o putere a furnizorilor prea mare poate reprezenta o motivație suplimentară pentru căutarea unor produse de substituție și în același timp o descurajare evidentă pentru noii intrați. Invers, dacă există produse de substituție asemănătoare, atunci pe filiera furnizor-producător-beneficiar va exista o stimulare suplimentară pentru o distribuire echitabilă a câștigului și o concertare a eforturilor pe linia conservării atractivității sectorului.

Identificarea grupurilor si segmentelor strategice atractive ( analiza structurala in interiorul sectorului de activitate)

Analizele fortelor concurentiale permit un prim diagnostic al structurii unui sector. Dar sectorul se compune dintr-o diversitate de segmente care nu se supun fortelor concurentei in aceeasi maniera si cu aceeasi intensitate. In plus, in cadrul sectorului, un anumit numar de firme realizeaza aceleasi practici strategice, urmarind aceeasi strategie sau o strategie vecina pe un anumit numar de dimensiuni strategice. Este important deci sa se scindeze entitatea 'sector' in unitati de analiza mai fine si mai omogene (segmente sau grupuri strategice), studiind intensitatea luptei concurentiale si determinand atractivitatea firmei la acest nivel.

Rezultat al segmentarii strategice, harta grupurilor strategice reprezinta un instrument pertinent pentru caracterizarea unui sector. Ea permite analiza contextului concurential 1a doua niveluri distincte:

–        cel al intensitatii concurentiale din interiorul fiecarui grup strategic;

–        cel al luptei concurentiale dintre grupurile strategice.

In urma analizei mediului extern, mai multe solutii posibile se ofera firmei, iar riscurile inerente alegerii unei anumite optiuni strategice sunt mai bine identificate.

Solutii posibile: a crea un nou grup strategic pentru a exploata o nisa neperceputa de concurentii actuali; a intra intr-un grup strategic in situatia cea mai favorabila; a ameliora pozitia intreprinderii in grupul sau de apartenenta; a intra intr-un grup nou pentru a intari pozitia structurala a acestuia.

Riscuri identificabile: riscuri de a vedea alte firme intrand in grupul strategic; riscuri reprezentate de alti factori susceptibili de a deteriora pozitia structurala a grupului; riscuri care insotesc toate investitiile destinate a ameliora obstacolele de mobilitate.

Analiza cererii specifice si evaluarea concurentei (analiza pietei si concurentei)

          Aceasta etapa de analiza presupune adancirea studiului pentru doua din fortele principale identificate ca existand in sector: clientii si concurentii. Este evident ca firmele trebuie sa se adapteze la ceea ce clientii doresc si la noile strategii ale concurentilor pentru a satisface aceste cerinte. Firmele care practica un echilibru intre orientarea spre consumator si cea spre concurenta practica o adevarata orientare spre piata.

a) Analiza cererii specifice

Analiza clientilor permite ca utilizand metode traditionale de marketing pentru studiul consumatorilor, sa realizam o prima imagine globala privind dimensiunea cererii in sector si sa anticipam posibilitatile noi de dezvoltare sau riscurile majore cu care intreprinderile de aici se pot confrunta. Aceasta imagine priveste atat natura si caracteristicile cererii cat si evolutia acestei cereri.

b) Analiza si evaluarea concurentei

 Anterior, analiza competitorilor a furnizat o imagine globala asupra capacitatii sectorului si a gradului sau de concentrare, iar harta grupurilor strategice a permis sa ne situam in raport cu veritabilii concurenti si sa anticipam amenintarile majore. Este insa necesara adancirea analizei competitorilor prin evaluarea principalilor concurenti, deoarece succesul sau esecul intreprinderii pe piata depinde, in mare parte, de deciziile strategice pe care acestia le pot lua. Este ratiunea pentru care trebuie analizate punctele noastre tari si slabiciunile in raport cu concurenta, in scopul determinarii potentialului de lupta cu aceasta si evaluarii optiunilor care ni se deschid.

In acest stadiu este important de a avea o idee precisa asupra obiectivelor strategice urmarite de concurenti, dar si de a intelege adanc conceptia lor concurentiala pentru a putea anticipa eventualele lor actiuni si a lua la momentul oportun deciziile corespunzatoare.

Analiza profilului si nivelului concurential ( analiza comparativa )

Aceasta ultima analiza a contextului concurential, situata exact la interfata analizei interne cu cea externa, reprezinta etapa cu cele mai mari castiguri din punctul de vedere al diagnosticului competitivitatii. Ea urmareste trei obiective principale:

a)    de a certifica anumite rezultate ale analizei interne prin prisma unei viziuni externe (punctele tari si cele slabe ale intreprinderii sunt validate odata cu realizarea comparatiilor externe );

b)    de a identifica acei factori cheie existenti in sector a caror stapanire asigura intreprinderii o pozitie superioara din punct de vedere competitiv;

c)    si in final, prin sinteza elementelor rezultate din analizele anterioare, determinarea gradului de competitivitate al intreprinderii analizate.

Orice sector economic poate fi caracterizat printr-un lant al valorii adaugate, lant care parcurge filiera traditionala 'furnizor-producator-distribuitor. La nivelul fiecarei astfel de verigi se pot derula afaceri distincte, afaceri plasate pe segmente strategice diferite ale sectorului.

Urmarind clasificarea lui Porter, activitatile specifice unui segment strategic analizat sunt:

A1. Dezvoltare tehnologica; A2. Gestiunea resurselor umane; A3. Administrare generala; A4. Aprovizionare; A5. Logistica interna (receptie, stocaj, control de stoc); A6. Fabricatie; A7. Logistica externa (stocaj si distributie fizica a produselor la clienti); A8. Comercializare si vanzare (publicitate, promotie, selectia distribuitorilor, fixare pret)

          O astfel de analiza permite sa identificam acele activitati ale intreprinderii carora li se acorda o importanta prea mare sau prea mica comparativ cu principalii concurenti de pe segment, aspect care va impune anumite optiuni strategice legate de modul de alocare a resurselor si capacitatilor.

Analiza profilurilor strategice permite determinarea activitatilor segmentului care au un grad mai mare de importanta si sa identificam in aceste 'activitati cheie' acei FCS (factori cheie de succes) care explica sursele avantajului competitiv.

O data FCS astfel identificati, se poate aprecia importanta lor in asigurarea competitivitatii prin utilizarea unor coeficienti de ponderare. Evaluand pe o scara de la 0 la 1 nivelul capacitatilor strategice ale firmei si liderului din segment in satisfacerea acestor factori, se poate determina atat ,gradul de satisfacere a fiecarui factor cheie de succes cat si cel de competitivitate pentru cele doua firme comparate.

Practica a aratat ca cel mai sigur drum spre succes este concentrarea resurselor pe o singura activitate cheie, unde devenind competitiva, firma poate sa obtina performante care apoi sa-i permita consolidarea statutului de lider si in alte activitati. La polul opus, firmele perdante au fost cele care n-au fost capabile sa-si perfectioneze activitatile cheie pentru a atinge aici factorii cheie de  succes, factori pe care desi i-au recunoscut n-au avut curajul si perseverenta sa-i exploateze deplin.

Analiza macro-mediului S.C. Dante International SA

Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece analizeaza o serie de factori externi care afecteaza in mod uniform un mare numar de sisteme de afaceri (nu numai firmele din sector). Acesti factori, care la prima vedere par foarte indepartati si fara repercursiuni asupra viitorului intreprinderii, au in realitate o influenta indirecta asupra acesteia, in timp ce influenta inversa este limitata.

a) Categoriile de factori ai macro-mediului ( elementele analizei PEST)

Varietatea si multiplicitatea factorilor ce intervin in macro-mediul intreprinderii impune gruparea si analiza lor in cel putin patru categorii clasice distincte: politico-legali (P), economici (E), socio-culturali (S) si tehnologici (T).

P. Factorii politico-legali sunt cei care formeaza mediul politic -juridic -administrativ extern al organizatiei. Ei provin din intreg sistemul de relatii stabilit intre puterea politica, administratia locala / regionala / nationala si lumea afacerilor, in special in domeniul legislatiei si reglementarilor legale.

Stabilitatea politico-legala scuteste lumea afacerilor de socuri importante, iar un climat politic care asigura garantia si reduce riscul este un factor dinamizator pentru orice initiativa de afaceri.

Cativa factori politico-legali a caror influenta trebuie analizata:

–        rolul puterii publice in viata afacerilor (reglementari si dereglementari guvernamentale);

E. Factorii economici sunt cei care formeaza mediul economic in care opereaza organizatia. Analiza mediului economic a unei tari presupune, de exemplu, studierea principalelor variabile macroeconomice: rata cresterii economice, soldul contului curent, datoria externa, dependenta de exporturi, inflatia, rata dobanzii, raporturile dintre economii si investitii, raportul dintre serviciul datoriei externe si PIB. Agentiile de risc utilizeaza aceste criterii economice, alaturi de cele politice, in calcularea indicelui de risc de tara, indicator sintetic al oportunitatilor si amenintarilor acestui sistem.

Principalii factori economici ce pot fi analizati sunt deci: rata inflatiei si a dobanzii, cursurile de schimb valutar, PIB si deficitul bugetar, rata somajului, productivitatea muncii la nivel macro si mezoeconomic, tendintele bursiere, fluctuatia preturilor, rata saraciei si consumul populatiei.

S. Factorii socio-culturali sunt cei care formeaza acel mediu specific (mediul demo-psiho-lingvistic, mediul socio-cultural) constituit din modele de comportament individuale si de grup care reflecta atitudini, valori si obiceiuri.

Sistemul de valori al societatii, ca si comportamentele ce motiveaza acest sistem, vor constitui un element specific de directionare pentru sistemul de afaceri. Atitudinea populatiei fata de munca, stilul de viata, securitatea sociala, atitudinea etnica, religioasa si ecologica, nivelul educational, mobilitatea populatiei si structura pe varste, reglementarile de natura etica, atitudinea fata de calitatea produselor si cea de economisire – sunt cativa din factorii socio-culturali care pot influenta situatia unor sectoare economice si a afacerilor aferente.

T. Factorii tehnologici sunt cei care stau la originea formarii mediului tehnologic. Tehnologia, in sensul larg al notiunii, constituie acea competenta a macro-mediuluireprezentata de un set de procese prin care o combinatie oarecare de resurse sunt transformate in produse ale acestuia. Am vazut deja ca evolutiile tehnologice au efect asupra cresterii si maturitatii sectorului, ca influenteaza frontierele dintre segmentele strategice prin modificarea factorilor lor cheie de succes, ca stau uneori la originea unor afaceri noi (nu se produce ceea ce cere piata, ci se produce ceea ce rezulta din exercitarea presiunii tehnologice, urmand ca ulterior sa se genereze piata) sau la disparitia unora din cele existente (pericolul substituirii poate duce la disparitia cererii) si ca in dese randuri fac diferentierea intre competitori (reprezentand o sursa a avantajului competitiv). Aceasta impune ca descoperirea si valorificarea oportunitati1or tehnologice existente in mediul tehnologic al intreprinderii sa devina o activitate permanenta a managerului superior si a celor care participa la fundamentarea strategiei organizatiei.

Cele mai importante semnale tehnologice care trebuie inventariate sunt rata inovatiei tehnologice si gradul relativ de risc. Ele sunt determinate in principal de urmatorii factori tehnologici: cheltuielile guvernamentale pentru cercetare, viteza de transfer a tehnologiilor, atractia tehnologica a sectorului si alura arborelui lui tehnologic, rata de innoire a produselor, ritmul de aparitie a inventiilor, calitatea sistemului de telecomunicatii.

3.2. Mediul economic

S.C Dante International S.A este firma care deține site-ul de comerț electronic eMag.ro prin care cumpărătorii pot achiziționa cea mai variată gamă de produse IT, electronice și electrocasnice, gadgeturi, jucarii, cărți, muzică și filme. eMAG a fost lansat de catre Radu Apostolescu, Dan Teodosescu și Bogdan Vlad în 2001, anul din care a început să opereze ca o platformă ONLINE ce comercializă sisteme de calcul și produse de birotică. În 2012 pachetul majoritar de acțiuni este cumpărat de către fondul de investiții Sud African Naspers. Iulian Stanciu care lucrează ca manager general în cadrul eMAG a preluat în 2014 8.4% din acțiunile magazinului online de la unul dintre fondatori.
În 2014 vânzările retailerului online au ajuns în trei zile să valoreze 39 milioane de lei datorită campaniei “Revoluția Prețurilor”, compania urmând să organizeze și evenimentul Black Firday în luna noiembrie. Tot în acest an eMag a intrat pe piața home & deco, oferindu-le clienților produse ale brandurilor Tefal, Luminarc, Arcuisine și Vileda.

S.C Dante International SA se numară printre creatorii pieței de comerț online din România. În portofoliul eMAG se regăsesc de la produse IT&C, electronice și electrocasnice, până la cărți, jucării, pachete turistice și cosmetice profesionale, oferta eMAG extinzându-se permanent cu noi categorii de produse prin eMAG Marketplace, prima platforma online din România care grupează mai mulți retaileri. Compania operează magazinul www.emag.ro precum și zece showroom-uri în București, Iași, Brașov, Ploiești, Cluj, Timișoara, Constanța, Craiova, Galați și Oradea. Magazinul online eMag.ro, operat de compania Dante Internațional, a generat anul trecut vânzări de 165 milioane euro, în creștere cu 13,8% față de 2011. În top 100 cele mai valoroase companii din 2013, Dante ocupă poziția 98 cu o valoare de 125 mil. euro.

Tabel 3.1. Estimări cifre de afaceri

Retailerul eMAG.ro estimeaza ca va inregistra in acest an o crestere a afacerilor de peste 50%, mai mare decat cea anticipata in aprilie, cand compania prognoza un avans al vanzarilor de 40%, la 260 milioane de euro, potrivit Mediafax.

"A fost un an foarte bun pentru eMag. Reusim sa generam o crestere a vanzarilor de peste 50% in Romania si sa lansam noi produse (…). Dupa rezultatele din trimestrul trei, ne uitam la mai mult", a declarat vicepresedintele si directorul executiv al retailerului, Violeta Luca, la ZF Digital' 14. In luna aprilie a acestui an, directorul general al eMAG.ro, Iulian Stanciu, a estimat ca vanzarile retailerului vor depasi 260 milioane de euro in 2014, in crestere cu mai mult de 40% fata de anul precedent, in urma investitiilor de anul trecut si al celor programate in acest an, in suma de 11,5 milioane de euro, din care o treime pentru dezvoltarea internationala.

Proprietarul eMAG a primit o amenda de 551.550 leva, echivalentul a 4% din veniturile din vanzari inregistrate in 2013, pentru nerespectarea practicilor comerciale loiale in timpul campaniei de Black Friday. De asemenea, compania a fost sanctionata cu inca 206.380 leva (1,5% din vanzarile de anul trecut) pentru campania "Tassimo 1+1 gratis", prin care eMAG oferea consumatorilor care cumparau un expresor automat de cafea Tassimo un al doilea aparat gratuit. Potrivit CPC, valoarea cadoului oferit a depasit pragul maxim permis de legislatia bulgara, promotia putand sa "distorsioneze mediul competitional".

Vânzările eMAG în Romania din timpul Black Friday (23 noiembrie) s-au situat la 165 milioane de lei, cu 10% peste estimări.

"Decizia autorităților bulgare de control este abuzivă și injustă. Vom contesta și conform opiniei avocaților vom avea câștig de cauză fără discutie, nu vom plăti nimic. Nu este o coincidență faptul ca această comunicare a fost facută în aceasta dimineață, pe data de 28 noiembrie, data la care noi derulam în Bulgaria campania de Black Friday, eMAG fiind singura companie care derulează acest eveniment în online", a spus Iulian Stanciu, directorul general al eMag.

Oficialii eMag spun că amenzile sunt determinate de o interpretare abuzivă. "Noi interpretam acest fapt ca raspuns la ofertele și preturile bune pentru cumparatorii din Bulgaria și care a pus mare presiune pe competitorii locali. Spre exemplificare a interpretării abuzive, în campania în care am luat o amenda de 105.000 euro am vândut 6 espressoare cu o valoare totală de 1.000 de euro", a adăugat Iulian Stanciu.

Consiliul Concurentei din Bulgaria (CPC) a anunțat vineri că a sancționat compania S.C Dante International SA, proprietarul retailerului online eMAG, cu o amendă totală de 758.380 leva (387.750 euro) pentru încălcarea practicilor concurențiale în timpul a două campanii promoționale.

“Obiectivul pentru acest an este să ajungem la un număr mult mai mare de categorii. Ne-am transformat în ultimii ani de la un magazin online de IT într-un mall online unde poți găsi de la cărți și jucării până la unelte pentru grădină, telefoane de ultima generație și mâncare pentru animale. Pentru prima dată în România, de Black Friday am vândut și mașini de peste 1 milion de euro”, a mai spus oficialul celui mai mare magazin online din România.

Afacerile eMAG s-au situat în 2013 la 165 de milioane de euro, iar estimarea pentru anul trecut era de 200 de milioane de euro. Având în vedere că numai de Black Friday retailerul a vândut de 23 de milioane de euro nu e foarte greu să își fi atins ținta de vânzări.
Flanco Retail a intrat în proiectul Marketplace eMAG în octombrie 2014 și are listate peste 1.000 de produse (electrocasnice mari și mici, electronice, telefoane, IT și accesorii), decizia făcând parte din strategia de dezvoltare a companiei, care integrează vânzările prin rețeaua de magazine, vânzările online, de pe flanco.ro și prin Marketplace. 

"Momentan, prin intermediul platformei Marketplace eMAG, vindem online peste 1.000 de produse, iar intenția noastră este să extindem gama de produse de pe această platformă. Primele trei luni în Marketplace au fost promițătoare, astfel ca pentru anul acesta estimăm vânzări de 15 mil. euro pe acest canal de distribuție și 30 mil. euro pentru anul 2016", a declarat Dragos Sirbu, CEO Flanco Retail. 

Produsele cu cele mai mari volume vândute de la lansare sunt din categoriile de electronice și IT.  Dintre produsele comercializate de Flanco Retail pe platforma, 20% nu se regăsesc și în gama eMAG, ci numai în oferta Flanco.

Compania are o rețea de 89 de magazine și peste 1.000 de angajați. Retailerul Flanco este deținut integral de omul de afaceri Iulian Stanciu, care are și un pachet de 25% din compania S.C Dante International SA, proprietarul eMAG.ro.

  Pe perioada foarte scurtă a negocierilor, s-au purtat discuții mai intense însă numai între Stanciu și Apostolescu, matematicianul și poetul acestei tranzacții prin care Asesoft Distribution a cumpărat 51% din acțiunile S.C Dante International SA și eMag International, companiile care dețin magazinul eMag.

“Contractul a fost semnat la finalul săptămânii trecute, dar valoarea tranzacției nu o putem face publică. O parte dintre acționari preferă să treacă sub tăcere cifra, motiv pentru care există o clauză de confidențialitate în contract”, spunea săptămâna trecută Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, într-o discuție cu BUSINESS Magazin, menționând totuși că a apelat la finanțare de la bănci pentru achiziție. Surse din piața apropiate tranzacției susțin însă că prețul plătit depașește cu puțin pragul de 10 milioane de euro, ceea ce înseamnă că valoarea de piața a eMag se situează astfel în jurul a 25 de milioane de euro – cu mult peste cifrele vehiculate cu fiecare ocazie când au apărut zvonuri ca eMag s-ar afla la masa negocierilor.

La finalul anului trecut, când fondul de investiții Romanian American Enterprise Fund (RAEF) negocia preluarea magazinului online, potrivit mai multor surse din piața, întreaga companie a fost evaluate la 10 milioane de euro.
“Dintre toate ofertele de preluare primite până acum de eMag, cea a Asesoft a fost singura de nerefuzat”, spune cu un zâmbet larg pe buze Radu Apostolescu, cofondatorul și directorul de marketing al companiei. Deși multă vreme nu pare să fi fost adeptul unei vânzări, Apostolescu nu a facut niciodata un secret din faptul că primea cu regularitate oferte de preluare din partea investitorilor atât financiari, cât și strategici. De altfel, coproprietarul eMag admite de mai multă vreme nevoia atragerii unui investitor pentru capitalizarea companiei, numai ca absența unei tranzacții denotă că niciunul dintre cei interesați de preluare nu au fost până acum pe placul lui.

  “Așa cum se întamplă mereu în viață, soluțiile sunt mai aproape de noi decât ne imagințm”, evidențiaza Apostolescu paradoxul de a fi discutat mai bine de un an vânzarea companiei, chiar și către investitori din afara Romaniei, pentru a semna apoi rapid cu un partener care a fost foarte aproape în ultimii șapte ani. “Solutiile” despre care vorbeste managerul lasă însă loc de interpretare; cel mai mare magazin online  din România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, mai ales pe fondul crizei economice. Deși destul de zgârcit în declarații, cofondatorul eMag a dat pentru prima data de bănuit în momentul când optimismul său cu privire la vânzările de 150 de milioane de euro pe care le aștepta pentru anul trecut, duble față de 2007, s-a moderat la o valoare ceva mai mică, de 100 de milioane de euro. “Ce pot spune deocamdată este că anul trecut am înregistrat o creștere de două cifre a businessului”, declara Bogdan Vlad, directorul general al eMag.

Pe de alta parte, în discuție au fost puse și datoriile pe care le-ar putea avea compania către furnizori. S.C Dante International SA figura la începutul acestui an pe o lista publicată pe site-ul distribuitorului Asbis cu companiile care întâmpină dificultăți în achitarea produselor achiziționate. “Și față de noi are datorii eMag, dar sunt datorii care nu au depășit termenul de scadență, ceea ce este perfect normal”, afirmă Iulian Stanciu. Nu în ultimul rând, compania a restructurat operațiunile, renunțând astfel la aproximativ 120 de angajați dintr-un total de 300; numărul actual de angajați va ramane însă stabil în urmatoarea perioadă, după cum prevede Apostolescu. 

Așadar, eMag nu va fi client favorizat al Asesoft, mai ales că în prezent reprezintă mai puțin de 10% din cifra de afaceri a distribuitorului, de aproximativ 90 mil. euro anul trecut, și nici eMag nu va prefera Asesoft ca furnizor, în primul rând pentru că magazinul vinde peste 15.000 de produse de la peste 500 de firme, în timp ce Asesoft are în oferta în jur de 2.000 de articole. De profitat vor avea însă ambele companii, pe măsură ce eMag se va transforma într-o platforma la care să aibă acces consumatori, distribuitori.
Marius Ghenea, Fit Distribution: “Cel mai mult vor avea de suferit anul acesta magazinele online care nu pot produce imediat lichidități financiare pentru a susține businessul”
John Cusa, Tornado Sistems “Criza inseamna pentru noi o scadere a businessului, care atrage in mod automat o redesenare a structurii companiei”

3.3. Mediul demografic si socio-cultural

În 2011, eMAG introduce pe piața din România conceptul de Black Friday, oferind reduceri situate între 30 și 60% la o gamă largă de produse. În 2013, eMAG marchează o nouă premieră pentru comerțul online din România, punând în vânzare, cu ocazia evenimentului Black Friday, autoturisme. În total au fost disponibile 63 de de autoturisme cu o valoare de un milion de euro, de la producători precum Dacia, Ford, Mitsubishi, Hyundai și Mercedes Benz.

În urma unei investiții de 500.000 de euro, eMAG pune bazele primei școli de business destinate propriilor angajați. Cu o durată de 1 an și segmentare pe două niveluri, eMAG Academy instruiește viitorii specialiști în business-ul online. Primul nivel, dezvoltat în colaborare cu Ascendis, implică transferul de cunoștințe în domenii precum finanțe, management operațional sau managementul de proiect. Cel de-al doilea nivel al programului, eMAG Academy Advanced, dezvoltat împreună cu Maastricht School of Management, are o componentă puternică de leadership și strategie.

“Estimăm că anul 2014 va aduce o creștere a vânzărilor pe segmente precum tablete și smartphone-uri, care au înregistrat deja o evoluție pozitivă pe tot parcursul anului trecut. În 2013, românii au cumpărat 600.000 de tablete și apreciem că piața va atinge pragul de 1 milion de unități vândute chiar anul acesta. Dacă luăm în considerare numărul de tablete aflate deja în utilizare, precum și totalul vânzărilor estimate pentru 2014, ajungem la concluzia că 1 din 10 români va deține un astfel de dispozitiv”, a declarat Iulian Stanciu, director general al eMAG.

Potrivit acestuia, în egală măsură, prognozăm că piața smartphone-urilor va crește în 2014, ajungând la 2 milioane de unități. Această tendință de apreciere se datorează în primul rând scăderii prețului de achiziție, dar și accesului tot mai simplu la conținutul disponibil online“Comerțul online cu produse IT&C va crește cu aproximativ 10%, estimarea noastră fiind susținută de încrederea tot mai mare manifestată de către clienții români față de tranzacțiile online. Mai mult, și produsele au devenit din ce în ce mai apropiate de consumator. Avansul comerțului online a dus magazinul mai aproape de oameni, prin smartphone, chiar în buzunarul multora”, a mai spus Iulian Stanciu.

Potrivit acestuia, piața totală de retail electro-IT va crește cu 7-8% în acest an, iar cea de comerț online va ajunge de la 20% anul trecut la peste 22% anul acesta.

3.4. Mediul tehnologic

Candidații aflați în căutarea unui loc de muncă au nevoie de competențe de tehnologie dacă vor să se angajeze, pentru că firmele care nu se vor adapta la evoluția tehnologiei nu vor mai exista pe piață în următorii ani, este de părere Tudor Manea, vicepreședintele de resurse umane al retailerului online eMAG.

În opinia sa, profilurile de candidați pentru domniul de e-commerce încă nu s-au format foarte clar, fiind un domeniu tânăr, aflat mereu în schimbare, și de aceea apar tipuri noi de joburi de la un an la altul. De aceea, în cadrul eMag se dezvoltă programe noi de training, iar studenții sunt chemați în programe de internship.

“România are un potențial foarte bun în zona de resurse umane, iar acest lucru se vede în rezultatele olimpicilor români la matematică și informatică. Este o mare competeție pe candidați în piața IT, iar noi am încercat să suplinim prin programul de internship această nevoie. (…) În zona de tehnologie, salariile sunt peste nivelul salariului mediu pe economie, de 1.600 de lei net pe lună, pentru cei la aflați la început de drum”, a explicat Manea, care a fost prezent astăzi la cea de-a XII-a ediție a HR Insider, dezbaterea lunară pe teme de resurse umane organizată de ZF Corporate (serviciul de știri cu plată al Ziarului Financiar). Tema ediției de astăzi a fost: „Ce specializări se caută pe piața muncii, dar nu se învață în școlile, liceele și facultățile din România?

Concluzii

Cercetarea efectuată a avut drept țintă monitorizarea satisfacției clienților magazinelor online și în special a magazinului eMag, în vederea întrebuințării activității viitoare a firmei Dante International în reparot cu clienții.

Pentru a obține aceste date necesare efectuarii cercetării s-a folosit ancheta pe baza de sondaj, fiind chestionați la fiecare comanda de pe site-ul eMag.ro

Din datele obținute prin prelucrarea statistică a răspunsurilor de la clienții ce au format eșantionul cercetării se poate observa că un procent de 76% au făcut cumpărături din magazinele online, în timp ce 24% au preferat mediul offline, astfel rata de satisfactie ajunge în jurul procentului de 50%.

Livrarea gratuită are un impact extreme de puternic asupra deciziei de cumpărare șo informațiile obținute prin prelucrarea datelor ne arată că avem un procent de aproximativ 30% a clienților satisfăcuți de acest mic cadou oferit de companie indifferent de valoarea comenzii.

În urma livrării clienții primesc mail conform căreia în urma răspunsurilor generate de formular, procedura de modificare a strategiei de marketing devine mult mai ușoară. Astfel clienții, se declară satisfăcuți din punct de vedere al pretenților și nevoilor în cadrul comenzilor, ridicând astfel procentajul la un nivel colossal de 76% vot de încredere.

Bibliografie

Bazele Marketingului, Lect. Univ Dr. Șerban Comănescu Adrian, Editura Sitech, Craiova, 2008

Balaure V. ș.a – Marketing, Editura Uranus, București,2000.

Cătoiu, I. Teodorescu, N. – Comportamentul consumatorului, teorie și practică. Editura Economică, București, 1997.

Dematracu, M.C. – Mecanismele decizionale în marketing, Editura Europa Nova, București , 1996.

Dobre, C. Negruț, C. – Marketing. Politici. Strategii. Tactici, Editura Integraf, 1997.

Florescu, C. ș.a – Marketing, Merketer – Grup. Academic de Marketing ți management, București, 1992.

Meghișan, Gh. – Forța de vânzare, politică de marketing, Editura Universitaria, Craiova, 2006.

Meghișan, Gh. Nistorescu, T. – Marketing, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1994.

Sasu, C-tin – Marketing international, Editura Graphix, Iași, 1994.

Stăncioiu, I. Management, Cercetare – dezvoltare, Mondeo, București, 1993.

eMag: Comertul on-line cu produse lT&C va cregte anual cu peste 100%, Autor : FIorin Coj oca ru / flo ri n. co i oca ru@ cu ri e ru I n ati o n q l. ro

http://www.shopitonline.ro/curierul-nationallemag-comertul-online-cu-produse-itc-va-creste-anual-cu-peste- 1 00/

eMag: Vinzari duble in primele doua luni ale anului 2008 http://rnnnrw.wall-street.ro/slideshowllT-C-Tehnoloqie/40140/Bilantul-retailului-online-la-inceput-de- 2008.html/1/eMao-V0nzari-duble-in-primele-doua-luni-ale-anului-2008.htm1

eMAG vinde de 1,1 milioane de euro intr-o zi http://rannrw.wall-street.ro/articol/lT-C-Tehnolosie/36405leMAG-vinde-de-1-1-milioane-de-euro-intr-o-zi.html