Mediul Extern al Firmei M&m S.a

CUPRINS

PARTEA I

ARGUMENT

CAP I PREZENTAREA FIRMEI S.C. M&M S.A

1.1Denumire , sediu

1.2 Forma juridică

1.3 Capital social și părti sociale

1.4 Obiect de activitat

1.5 Structura de producție

1.6 Structura de conducere

1.7 Organizarea compartimentului financiar-contabil

1.8 Dizolvarea și lichidarea societăți

CAP II MEDIUL EXTERN AL FIRMEI

CAP III TEMA LUCRĂRII

3.1 Definirea noțiunilor teoretice în domeniul studiat

3.2 Prezentarea conturilor corespondente și a corespondenței lor în funcțiune

3.3 Prezentarea documentelor de evidență utilizate

CAP IV ANALIZA ACTIVITĂȚII

CAP V CONCLUZII ȘI PROPUNERI CU PRIVIRE LA TEMA STUDIATĂ

CAP VI BIBLIOGRAFIE PARTEA II ANEXE

CONTABILITATE PRACTICĂ- MONOGRAFIE CONTABILĂ

Documente contabile primare:

– Registru jurnal

– Fișe de cont pentru operațiuni diverse

– Balanța de verfificare

– Documente specifice temei

CAPITOLUL I

PREZENTAREA FIRMEI: S.C. “M&M” – S.A.

1.1. Denumire, sediul societății

Denumirea societății este: S.C. M&M S.A.

Sediul societății este în România, localitatea Oradea, pe Str. Uzinelor, nr. 10, județul Bihor. Sediul societății poate fi schimbat în alt loc din România, în baza hotărârii Adunării Generale a Acționarilor. Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții situate și în alt loc din țară sau străinătate.

Societatea este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului la nr. J 05/156/1991, având codul unic de înregistrare 875121.

1.2. Forma juridică

Forma juridică de constituire a S.C. M&M este societate pe acțiuni.

Societatea pe acțiuni (S.A.) este societatea ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul social, acționarii fiind obligați numai până la concurența capitalului social subscris; se constituie prin contract de societate și statut.

1.3. Capital social și părți sociale

Capitalul social al întreprinderii este în valoare de 2.000 mii lei.Acesta fiind împărțit în 200 de acțiuni în valoare nominală de 20 lei/acțiune.

S.C. M&M S.A. constituie un partener pentru o investiție profitabilă, iar printre avantajele oferite se află profesionalismul, siguranța, promptitudinea, echipa dinamică și entuziastă, asistența de specialitate și calitatea certificată ISCIR – acreditat RENAR, sistem de Management al calității implementat conform standardului ISO 9001/ 2000.

1.4. Obiectul de activitate

S.C. M&M S.A. este al doilea producător intern de mașini de gătit cu gaz și electrice. Având o experiență de 23 de ani în domeniu, S.C. M&M S.A și-a diversificat permanent oferta sortimentală, oferind consumatorilor o gamă largă de produse.

Codul CAEN al societății comerciale S.C. M&M S.A. este : 2752 – Fabricarea de echipamente casnice neelectrice.

S.C. M&M S.A. are ca obiect de activitate producerea și comercializarea în țară și în străinatate :

mașini de gătit și reșouri: – cu gaz;

– electrice ;

piese de schimb pentru mașinile de gătit ;

hote de bucătărie ;

accesorii pentru marochinărie ;

centrale termice de apartament ;

scule, matrițe și ștanțe ;

1.5. Structura de productie

Departamentul comercial se ocupă de :

– urmărirea zilnică a activității personalului aflat în subordine pentru asigurarea aplicării corecte a procedurilor operaționale de achiziții și aprovizionare/livrare;

– organizarea departamentului comercial pe criterii de “cost efficiency”, în vederea optimizării activității de aprovizionare/livrare a mărfii către rețeaua de magazine;

– prospectarea pieței de profil și a condițiilor de achiziții/livrare în vederea optimizării continue a stocurilor, având ca scop final obținerea unei rotații bune ale acestora și realizarea de profituri .

– asigurarea buclei de feed-back în urmărirea aplicării procedurilor comerciale și a stocurilor optime

– stabilirea strategiei specifice fiecărui magazin pentru implemetarea/ urmărirea stocului optim și a tuturor procedurilor comerciale prevăzute.

Departamentul tehnic se ocupă de :

– întocmește ofertele de preț pentru consultanță tehnică;

– colaborează cu directorul general adjunct în vederea organizării comisiei de recepție a proiectelor;

– asigură urmărirea proiectelor executate în ceea ce privește încadrarea lor în permisiile de execuție ( graficul de execuție ) și clauzelor contractului de execuție a proiectului;

– verifică întocmirea corectă a devizelor proiectelor de execuție pentru lucrările contractate;

– asigură consultanță tehnică în alegerea soluțiilor constructive în ceea ce privește ofertele finale către clienți;

– luarea de măsuri în domeniul protecției muncii sub aspectul instruirii personalului și examinării asupra cunoștințelor acestuia.

Departamentul marketing se ocupă de:

– organizează, coordonează și verifică activitatea operațională, de distribuție și vânzare marfă, buna funcționare a sistemului la nivel de agenție;

– elaborează bugetul de venituri și cheltuieli al departamentului Comercial;

– monitorizează costurile, încadrarea în buget și propune măsuri de corectare a acestora;

– coordonează toate proiectele acordate în condiții optime;

– elaborează strategia de marketing;

– organizează, coordonează și monitorizează aplicarea strategiei de vânzări și de marketing;

– negociază și încheie contractele de vânzări cu clienții importanți;

– controlează vânzările companiei pe plan național, prin dispoziții clare către managerii din subordine;

– supraveghează managerul de vânzări, marketing, IT și operațiuni.

Departamentul resurse – umane se ocupă de :

– organizarea activității persoanelor din cadrul departamentului resurse umane și distribuția responsabilităților între acestea;

– evidența prezenței la lucru a personalului de la sediul societății și întocmiea formelor necesare pentru salarizare;

– urmărirea întocmirii corecte a pontajelor de către cei desemnați să le execute și existența ca anexe la conturi a proceselor verbale de recepție, tabele cu sporurile acordate salariaților;

– calculul salariilor și editarea lor pentru toată societatea până la nivelul de salariu brut;

– evidența lunară a fondului de salarii realizat și a numărului de salariați pe societate, categorii de personal, obiective, puncte de lucru;

– evidența concediilor de odihnă, concediilor medicale, învoirilor, primlor de vacanță;

– evidența tuturor salariaților din societate, a angajărilor, a desfacerilor de contracte individuale de muncă conform prevederilor legale în vigoare, a pensionarilor;

– transmiterea la biroul financiar a modificărilor ce apar la salarizare (încadrari, desfaceri de contracte individuale de muncă, negocieri de salarii etc.);

– întocmirea de grile de salarizare în conformitate cu reglementările în vigoare și studierea consecințelor aplicării lor;

– întocmirea adeverințelor pentru dosarele de pensie cu contribuția de asigurări sociale, vizarea lor la Direcția Colectări Contribuții, verificarea dosarelor de pensie și depunerea lor la Casa de Pensii;

– participarea la discuții în legătură cu negocierea unor articole din contractul colectiv de muncă și a regulamentului intern, aplicarea corectă a codului muncii și a legislației în vigoare;

– întocmirea fișei postului pentru toate funcțiile și meseriile din societate;

1.6. Structura de conducere

Structura organizatorică a S.C. M&M S.A. este formată din Adunarea Generală a Asociaților și Consiliul de Administrație.

Categoriile de personal existent în unitate sunt :

Muncitorii direct și indirect productivi

Personalul operativ

Personal de conducere și execuție

Personalul S.C. M&M S.A. cuprinde : 270 de angajați din care : 16 % au calificare superioară ( ingineri T.C.M., Automatizare, Mecanică fină, Utilaj tehnologic, Tehnologie chimică, Economie și financiar și subingineri T.C.M., E.M.T), 84 % având calificare de specialitate ( presatori, șlefuitori, turnători-formatori, vopsitori industriali, galvanizatori, operatori calculator, sudori, frezori, etc.)

Organul suprem de conducere a societății este Adunarea Generală a Asociaților (AGA) care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială. Aceasta funcționează pe principiul deliberării și a hotărârilor luate cu majoritate absolută. AGA decide asupra activității, asigură gestiunea economică și comercială și are ca atribuții: examinarea, aprobarea sau modificarea bilanțului, a contului de profit și pierderi, dupa ce ascultă raportul Consiliului de Administrație și al Comisiei de cenzori și aprobă repartizarea beneficiilor, stabilește bugetul veniturilor și cheltuielilor programate pentru exercițiul următor.

Consiliul de Administrație este ales de A.G.A pe o perioada de patru ani, administratorii pot să aibă sau nu calitatea de acționari. C.A. stabilește și aprobă structura organizatorică, numărul de posturi și strategia de personal, hotărăște concedierea personalului, hotărăște cu privire la contractarea de împrumuturi curente și temporare, la scăderea prețului, realizează tactica și strategia comercială și de marketing. Pentru validarea deciziilor Consiliului de Administrație este necesară prezența personală a cel puțin jumătate plus unu din numărul administratorilor.

Consiliul de Administrație este format din :

Ing. Kasa Tiberiu – președinte

Ing. Pantiș Constantin – vicepreședinte

Pantea Liviu – administrator

Gilia Veronika – administrator

Structura de organizatorică reiese din organigrama prezentată în figura Nr. 1.

1.7. Organizarea compartimentului financiar – contabil

Cifra de afaceri este principalul indicator al firmei. Aceasta exprimă venituri obținute din vânzarea mărfurilor, volumul total al afacerilor firmei, evaluate la prețul pieței.

Pentru a asigura o creștere reală a afacerilor, dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendință de creștere de la o perioadă la alta, astfel cifra de afaceri a fost de 19.611 lei ( an 2010 ), ajungând la 29.687 lei ( an 2012 ).

Compartimentul financiar-contabil are următoarele atribuții principale:

Compartimentul financiar contabil este format din 4 persoane:

Morar Mircea – Director economic

Tiba Iulia – Contabil șef

Leoca Roman – Contabil

Roșca Maria – Contabil

Mihnea Marius – Contabil

Firma are obligația să își organizeze și conducă activitatea firmei.

Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională, iar contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda natională cât și în valută. Contabilitatea se ține în partida dublă și se întocmesc situațiile financiare anuale.

Angajații compartimentului financiar-contabil au următoarele responsabilități:

asigură organizarea și desfășurarea activității financiar contabile în conformitate cu dispozițiile legale;

urmărește, periodic, realizarea în bune condiții a indicatorilor financiari aprobați prin bugetul de venituri și cheltuieli al Direcției Publice Comunitare de Evidenta a persoanelor precum și respectarea disciplinei de plan și a celei financiare;

asigură întocmirea documentelor de planificare financiară potrivit metodologiei în vigoare, în colaborare cu șefii serviciilor, birourilor și compartimentelor din cadrul instituției, urmărind utilizarea eficientă a mijloacelor financiare puse la dispoziție;

asigură plata integrală și la timp a drepturilor bănești ale personalului și dispune sau propune măsuri, potrivit legii, pentru soluționarea cererilor, reclamațiilor și sesizărilor referitoare la calcularea și plata acestora;

urmărește vărsarea, la termen și în cuantumurile stabilite, a sumelor ce constituie venituri bugetare ori obligații către alte persoane fizice și juridice;

raportează, lunar, situația privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli și situația efectivelor și a realizării fondului de salarii, pe elemente componente, la termenele ordonate;

face propuneri de modificări de alocații bugetare, pe care le înaintează consiliului județean;

organizează contabilitatea cheltuielilor finanțate din mijloace bugetare și fonduri cu destinație specială, prin care se asigură evidența plăților de casă, cât și a cheutilizarea eficientă a mijloacelor financiare puse la dispoziție;

asigură plata integrală și la timp a drepturilor bănești ale personalului și dispune sau propune măsuri, potrivit legii, pentru soluționarea cererilor, reclamațiilor și sesizărilor referitoare la calcularea și plata acestora;

urmărește vărsarea, la termen și în cuantumurile stabilite, a sumelor ce constituie venituri bugetare ori obligații către alte persoane fizice și juridice;

raportează, lunar, situația privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli și situația efectivelor și a realizării fondului de salarii, pe elemente componente, la termenele ordonate;

face propuneri de modificări de alocații bugetare, pe care le înaintează consiliului județean;

organizează contabilitatea cheltuielilor finanțate din mijloace bugetare și fonduri cu destinație specială, prin care se asigură evidența plăților de casă, cât și a cheltuielilor efective pe structura clasificației bugetare;

răspunde de folosirea eficientă a sumelor primite de la buget și a priorităților de finanțare, de ținerea la zi a evidențelor contabile și a indicatorilor programului de cheltuieli aprobați, precum și de prezentarea la termen a situațiilor financiare trimestriale și anuale și a altor purtători de informații;

analizează și avizează documentația aferentă cu ocazia organizării licitațiilor, perfectării unor contracte sau lansării unor comenzi, prin care se angajează patrimoniul instituției cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare;

urmărește execuția contractelor comerciale semnate de instituție, la termenele și în condițiile contractuale stabilite;

asigură întocmirea, prelucrarea și ținerea în actualitate a procedurilor operaționale scrise, emise în reglementarea activității specifice;

întocmește documentația specifică privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale ale instituției, îndrumă și controlează modul de punere în aplicare a acestora.

Structura departamentului financiar contabil reiese din figura numărul 2.

1.8. Dizolvarea și lichidarea societății

Dizolvarea societății are loc în următoarele cazuri:

► Hotărârea Adunării Generale a Asociatților.

► Imposibilitatea realizării obiectului de activitate.

► Falimentul societății.

► Reducerea capitalului social sub minimul legal, dacă Adunarea Generală a Asociaților nu hotărăște reconstituirea lui.

► Incapacitatea, excluderea, retragerea sau moartea unora dintre asociați, dacă datorită acestor cauze, numărul asociaților s-a redus la unul singur și nu există clauză cu moștenitorii lor, privind continuarea societății.

► Alte cazuri potrivit legii.

În caz de dizolvare societatea va fi lichidată. În momentul întârzierii în funcțiune a lichidatorilor mandatul administratorului încetează. Lichidarea se va face cu respectarea normelor imperative ale art. 246-257 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

Lichidatorii nu vor putea plăti asociatului nici o sumă în contul părților sociale ce i s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditelor societății. Din sumele rezultate din lichidare vor fi achitați, în ordinea priorității, creditorii privilegiați (salarii, impozite, taxe, rate la bănci, dobânzi) apoi ceilalți creditori, pentru că în final bunurile rămase să devină ale asociatului, lichidatorii vor cere radierea societății din Registrul Comerțului.

Lichidarea nu exonorează asociatul și nu împiedică declararea în stare de faliment a societății.

Figura nr.1: Structura organizatorică a firmei S.C. M&M S.A

Figura nr.1: Structura departamentului financiar contabil a firmei S.C. M&M S.A

Capitolul II

MEDIUL EXTERN AL SOCIETĂȚII COMERCIALE

S.C. M&M S.A

2.1. Micromediul firmei

Orice agent economic analizează mediul extern în care evoluează. Acest lucru poate fi realizat ocazional, periodic sau permanent.

În condițiile actuale, când mediul se schimbă atât de des, în atât de multe direcții, este necesar să se apeleze la o analiză permanentă. Acest lucru permite agenților economici să reacționeze cu rapiditate la schimbările de mediu și să preîntâmpine eventualele influențe negative.

Micromediul este alcătuit din partenerii cei mai apropiați ai agentului economic. În funcție de componența micromediului, agentul economic ia decizii.

2.1.1. Relațiile societății cu furnizorii

Cei mai importanți furnizori ai societății comerciale S.C. M&M S.A. sunt prezentați în tabelul următor:

În afara acestor principali furnizori, S.C. M&M S.A. interacționează și cu alți furnizori de servicii.

Acești furnizori sunt prezentați în tabelul următor:

2.1.2. Relațiile societății cu clienții

S.C. M&M S.A. datorită obiectului de activitate, are în vedere toată populația Județului Bihor, atât cea din mediul urban cât și cea din mediul rural. Societatea se adresează cumpărătorilor moderni, care își doresc calitate și fiabilitate. Consumatorii produselor sunt persoane tinere care apreciază viața, își petrec timpul cu prietenii mai degrabă decât cu familia, sunt preocupați de aspect; aceștia își asumă riscuri și acceptă provocări pentru a-și atinge obiectivele de carieră.

2.1.3. Relațiile societății cu concurenții

Concurenții sunt firmele similare, care urmăresc să satisfacă aceleași nevoi ale clienților, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor.

Concurenții direcți sunt aceia care oferă același tip de produse/ servicii care satisfac aceleași nevoi pe aceeași piață și la același nivel al prețului.â

Principalii concurenți ai societății comerciale S.C. M&M S.A. sunt :

2.1.4 BĂNCILE

Reprezintă lumea financiară care reunește toți agenții și toate organizațiile care furnizează resurse financiare agentului economic. Firma SC M&M S.A are conturi deschise la Banca Transilvania și la CEC BANK.

2.2. Macromediul firmei

Macromediul firmei este constituit din factori ce nu pot fi controlați de către agentul economic, dar care pot avea o influență pozitivă sau negativă asupra activității acestuia.

Astfel, componentele macromediului deschid uneori adevărate oportunități ce trebuiesc valorificate, iar alteori prezintă modificări nefavorabile ce restrâng activitatea agentului economic.

Componentele macromediului societății comerciale S.C. M&M S.A. sunt :

mediul natural

mediul demografic

mediul politic și juridic

mediul economic

2.2.1. Mediul natural

Mediul natural face parte din cadrul ganeral în care o întreprindere îsi desfășoară activitatea, exercitând asupra acesteia unele constrângeri sau oferindu-i anumite oportunități.

Prețul produselor este influențat de costul materiilor prime, al energiei și, în ultimul timp, de cheltuielile pentru reducerea poluării. Gestionarea optimă a resurselor naturale este o problemă importantă atât pentru agenții economici cât și pentru organismele de stat.

Monitorizarea tuturor factorilor de micromediu și de macromediu trebuie să aibă loc continuu, fiecare componentă a mediului de marketing nu trebuie ruptă din context ci urmărită în interdependență cu toți ceilalți factori. Urmărirea evoluțiilor și tendințelor mediului de marketing este o sarcină dificilă, dar orice manager știe că o schimbare majoră a oricărui factor amintit poate avea un impact major asupra obiectivelor și planurilor de marketing.

Societatea comercială S.C. M&M S.A. se află situată pe str. Uzinelor, nr. 10, localitatea Oradea, Județul Bihor.

Are un amplasament relativ bun, deși nu se află în centrul orașului, fiind amplasat lângă șoseaua care duce spre Episcopia, o șosea intens circulată, iar însăși faptul că este situată în cartierul Rogerius constituie un mare avantaj, acesta fiind cel mai mare cartier al orașului și cel mai populat.

2.2.2. Mediul demografic

Mediul demografic cuprinde populația din zona de activitate a întreprinderii, prezentând interes atât ca piață a forței de muncă cât și ca piață de desfacere pentru bunuri și servicii. Întreprinderea este interesată de mai multe aspecte demografice: numărul populației din zona de interes, structura populației după sex și vârsta, structura familiei, densitatea, mobilitatea populației, speranța de viață, repartiția populației în mediul rural și urban, etnia,

religia, educația etc.

Aceste atribute sunt utilizate de întreprindere în determinarea dimensiunilor pieței potențiale, în elaborarea de estimări privind evoluția cererii de produse și servicii, în stabilirea celui mai potrivit mix pentru piața respectivă. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse, asupra prețurilor pe care consumatorii sunt dispuși să le plătească pentru aceste produse, asupra modalităților optime de distribuire a lor și a celor mai potrivite acțiuni promoționale.

S.C. M&M S.A., datorită obiectului de activitate, are în vedere toată populația Județului Bihor, atât cea din mediul urban cât și cea din mediul rural. Societatea se adresează cumpărătorilor moderni, care își doresc calitate și fiabilitate. Consumatorii produselor sunt persoane tinere care apreciază viața, își petrec timpul cu prietenii mai degraba decât cu familia, sunt preocupați de aspect; aceștia își asumă riscuri și acceptă provocări pentru a-și atinge obiectivele de carieră.

2.2.3. Mediul politic și juridic

Mediul politic este format de structurile sociale ale societății, forțele politice ce acționează și de raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determină un climat politic stabil sau mai puțin stabil cu influențe directe asupra mediului de afaceri dintr-o țară, ca și gradul de intervenție a statului în economie și atitudinea generală a administrației față de viața economică a societății.

Mediul juridic cuprinde ansamblul normelor juridice și actelor normative care reglementează desfășurarea activităților comerciale ale întreprinderilor. Mediul juridic și instituțional nu cuprinde doar legislația comercială internă, ci și reglementările stabilite de organismele internaționale abilitate.

La modul cel mai general, legislația comercială poate fi împărțită în trei mari grupe de legi:

legi destinate reglementării concurenței de piață (protejarea întreprinzătorilor contra concurentei , prețurilor discriminatorii etc.);

legi pentru protecția consumatorului (garantarea siguranței produselor utilizate, protecția împotriva practicilor comerciale înșelătoare etc.);

legi de interes general pentru societate (reducerea poluării mediului, conservarerea unor resurse, creșterea calității vieții etc).

2.2.4. Mediul economic

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influențează capacitatea întreprinderii de a concura în domeniul de activitate, dar și posibilitatea și disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri și servicii. Între factorii care influențează puterea de cumpărare se numără veniturile curente, veniturile disponibile, prețurile, tendința spre economii sau consum și politica de credite.

Rata de creștere a economiei unei țări are un impact important asupra eforturilor de marketing ale unei întreprinderi – o rată înaltă de creștere înseamnă o economie puternică și prin urmare un potențial de marketing ridicat.

De asemenea, când veniturile nominale depășesc rata inflației are loc o creștere a veniturilor reale și consumatorii își pot procura cantități sporite de bunuri și servicii. În schimb o rată a șomajului ridicată afectează activitatea multor întreprinderi deoarece populația are tendința să renunțe la bunurile care nu sunt de strictă necesitate.

Capitolul III

TEMA LUCRĂRII

DEFINIREA NOȚIUNILOR TEORETICE ÎN DOMENIUL STUDIAT

Inventarierea este un procedeu de verificare faptică, cantitativă și valorică, sau numai valorică, la o anumită dată a existenței și stării mijloacelor economice, a creanțelor și a datoriilor unei unități matrimoniale.

Obiectul inventarierii :

Inventarierea cuprinde :

elementele patrimoniale proprii;

bunurile și valorile deținute ca orice titlu, aparținând altor persoane juridice sau fizice ;

bunurile aflate la terți ( spre prelucrare ).

Felurile inventarierii

După momentul efectuării ei :

inventarieri periodice : periodic (lună, semestru)

inventarieri anuale : se fac obligatoriu la finele anului

După sfera de cuprindere :

inventariere generală : întregul patrimoniu și bunurile ce aparțin altor unități, aflate temporar în unitate

inventariere parțială : numai o parte din patrimoniu sau numai anumite gestiuni

După modul de efectuare :

inventariere totală : toate sortimentele sau bunurile dintr-o gestiune ;

prin sondaj : numai unele sortimente sau bunuri dintr-o gestiune.

Funcțiile inventarierii

Funcția de control a concordanței dintre informațiile furnizate de contabilitate și realitate

Funcția de stabilire a situației nete și rezultatului exercițiului

Situația netă a patrimoniului = Active inventariate – Datorii inventariate

Funcția de calcul și evidență a stocurilor, consumurilor și vânzărilor :

Ieșiri = Stocuri inițiale + Intrări – Stocuri finale

Situații în care se efectuează inventarierea

Momente obligatorii de inventariere :

La inceputul activității unei unități :

– are ca scop principal stabilirea și evaluarea elementelor patrimoniale care formează aportul la capitalul social ;

b) cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționării unității :

– se face, de regulă, la sfârșitul anului, pe parcursul funcționării unității patrimoniale ;

c) în cazul fuziunii, divizării sau încetării activității unei unități ;

d) în cazul calamităților naturale sau a unor cazuri de forță majoră ;

e) în cazul predării – primirii gestiunii;

f) în cazul spargerii sau la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului;

g) în cazul modificării prețurilor bunurilor;

h) ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot fi stabilite cert, decât prin inventariere.

Inventarierea stă la baza realizării unui bilanț real contribuind la asigurarea unei imagini fidele a patrimoniului.

Etapele inventarierii

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării patrimoniului.

Administratorul numește prin decizie scrisă comisiile de inventariere, care trebuie să fie formate din cel puțin două persoane cu pregătire corespunzătoare tehnică și economică. Din comisiile de inventariere nu pot face parte: gestionarii depozitelor supuse inventariereii și contabilii care țin evidența gestiunii respective, cu excepția unităților mici; gestionarul are, însă, obligația să asiste la desfășurarea inventarierii.

Inventarierea patrimoniului se poate efectua atât prin salariați proprii, cât și pe baza de contracte de prestări de servicii încheiate cu persoane fizice sau juridice.

Inventarierea este o lucrare complexă care se derulează în mai multe etape:

Pregătirea condițiilor necesare efectuării inventarierii;

Inventarierea propriu-zisă;

Stabilirea rezultatelor inventarierii;

Regularizarea rezultatelor inventarierii.

Pregatirea condițiilor necesare efectuării inventarierii

Pentru buna desfașurare a operațiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligația gestionării patrimoniului trebuie să ia măsuri pentru crearea condițiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere, prin:

Organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sorto-tipo-dimensiuni, codificarea acestora și întocmirea etichetelor de raft ;

Ținerea la zi a evidenței tehnico-operative la gestiunile de valori materiale și a celei contabile și efectuarea lunară a confruntării datelor din aceste evidențe ;

Participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii de inventariere ;

Asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariază, respective pentru sortare, așezare, cântărire, măsurare, etc. ;

Asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate ( calitate, sort, preț ) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligația de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise in ele ;

Dotarea gestiunii cu aparate și instrumente adecvate și în număr suficient pentru măsurare, cântăriere, cu mijloace de identificare ( cataloage, mostre, sonde ), precum și cu formularele și rechizitele necesare ;

Dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul și de sigilare a spațiilor inventariate ;

Dotarea gestiunilor cu două rânduri de încuietori diferite.

Măsuri organizatorice :

luarea deciziei scrise de la gestionarul răspunzător de gestiunea valorilor materiale ;

identificarea tuturor locurilor ( încăperilor ) în care există valori materiale ce urmează a fi inventariate ;

sigilarea tuturor locurilor în care există valori materiale, cu excepția locului în care a început inventarierea și care se sigilează numai în cazul în care se întrerup operațiile de inventariere și se părăsește gestiunea. La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact. În caz contrar, se întocmește proces verbal de desigilare.

se grupează bunurile ce urmează a fi inventariate pe sortimente și pe categorii de prețuri. Se aranjează separat bunurile degradate, bunurile primite în custodie, spre reparare sau păstrare ;

în cazul gestiunilor care folosesc metoda cantitativ-valorică :

se barează și se semnează, după ultima operațiune, fișele de magazine sau se menționează data la care s-au inventariat valorile materiale;

se vizează documentele care privesc intrări sau ieșiri de valori materiale, existente în gestiune, dar neînregistrate, se întregistrează acestea în fișele de magazie și se predau la contabilitate ;

La unitățile de desfacere cu amănuntul care folosesc metoda global-valorică ;

Se întocmește de către gestionar, înainte de începerea inventarierii, raportul de gestiune în care se înscrie valoarea tuturor documentelor de intrare și ieșire a mărfurilor și cele privind numerarul depus la casierie, întocmite până în momentul începerii inventarierii ;

Se depune raportul de gestiune la contabilitate ;

verificarea numerarului din casă și stabilirea sumei încasărilor din ziua curentă ; se solicită întocmirea monetarului ( la gestiunile cu amănuntul ) și se depune numerarul la casieria unității ; se ridică benzile de control de la aparatele de casă.

se controlează dacă toate instrumentele și aparatele de măsură sau de cântărire au fost verificate și dacă sunt în bună stare de funcționare.

În cazul în care gestionarul lipsește se procedează astfel :

Comisia de inventariere aplică sigiliul și comunică aceasta conducerii unității patrimoniale;

Conducerea unității încunoștientizează imediat în scris pe gestionar despre inventarierea ce urmează a se efectua, indicând locul, ziua și ora fixate pentru începerea lucrărilor ;

Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul, data și ora fixate, inventarierea se efectuează în prezența altei persoane numită prin decizie scrisă, care să-l reprezinte pe gestionar.

Desfășurarea corespunzătoare a inventarierii presupune sistarea operațiunilor de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luându-se măsuri pentru a nu se stânjeni procesul de livrare sau de primire a bunurilor. Dacă operațiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate, se stabilește o zonă-tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii, iar aceste operațiuni se efectuează numai în prezența comisiei de inventariere, care menționează pe documentele respective “primit sau eliberat în timpul inventarierii”, după caz, cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor.

Programul și perioada inventarierii se afișează la loc vizibil.

Inventarierea propriu-zisă

Constă în constatarea, descrierea și evaluarea elementelor patrimoniale.

Constatarea și descrierea elementelor supuse inventarierii se realizează prin:

inventarierea fizică (directă) – se realizează la bunurile materiale prin numărare, cântărire, măsurare, calcule tehnice;

inventarierea indirectă (mijloace bănești, drepturi și obligații) – se realizează pe baza documentelor care au stat la baza înregistrărilor;

Stabilirea rezultatelor inventarierii

Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse următoarele etape:

confruntarea situației faptice cu cea scriptică;

stabilirea lipsurilor imputabile;

compensarea lipsurilor cu plusurile constatate;

aplicarea scăzămintelor legale

Confruntarea situației faptice cu cea scriptică

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic și înscrise în listele de inventariere cu cele din evidența operativă ( fișa de magazie ) și contabilitate.

Din această comparare pot rezulta:

plusuri la inventar: soldurile faptice > soldurile scriptice

minusuri la inventar: soldurile faptice < soldurile scriptice

Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează astfel:

Controlul exactității stocurilor din fișele de magazine și a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile ce se descoperă se corecteaza operativ;

Confruntarea cantităților consemnate în listele de inventariere cu evidența operativă pentru fiecare poziție în parte;

Preluarea pozițiilor cu diferențe în lista de inventariere centralizatoare;

Obținerea de către comisia de inventariere a explicațiilor scrise, plusurile. Minusurile și deprecierile constatate, precum și pentru pagubele generate de expirarea termenelor de prescripție a creanțelor;

Stabilirea, în baza explicațiilor primite și a actelor cercetate, a caracterului lipsurilor, pierderilor, pagubelor și deprecierilor constatate, precum și a plusurilor;

Formularea de propuneri privind modul de regularizare a diferențelor dintre datele din contabilitate și cele faptice, determinate prin inventariere;

Înregistrarea, ca atare, în contabilitate, fără a se face compensări, a plusurilor și minusurilor rezultate în urma inventarierii, pentru a pune de acord evidența contabilă cu valorile inventariate.

Stabilirea lipsurilor imputabile

Dacă se constată anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie să ia măsura imputării acestora la valoarea de înlocuire.

Prețul de înlocuire este costul de achiziție al bunului respectiv la data constatării pagubei.

Costul de achiziție include prețul de cumpărare existent pe piață + taxe nerecuperabile, inclusive TVA + cheltuieli de transport – aprovizionare + cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în funcțiune a bunului respectiv.

Regularizarea rezultatelor inventarierii

Dacă lipsurile în gestiune nu sunt urmarea săvârșirii unei infracțiuni, la stabilirea valorii debitului se are în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiași bun material, din cauza asemănării aspectului exterior; listele cu bunurile pentru care există posibilitatea compensării se stabilesc anual de către administratori;

diferențele constatate în plus sau în minus să privească aceeași perioadă de gestiune și în aceeași gestiune;

lipsurile constatate la inventariere să nu provină din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorită vinovăției persoanelor care răspund de gestionarea lor.

Compensarea se înregistrează astfel:

În evidența operativă ( fișa de magazie ):

plusul cantitativ la “intrări” în negru;

minus cantitativ la “intrări” în roșu;

În contabilitatea analitică ( fișele de cont cantitativ – valorice):

diferențele în plus ( cantitativ și valoric ) în coloana “Debit” în negru;

diferențele în minus ( cantitativ și valoric ) în coloana “Debit” în roșu;

În contabilitatea sintetică ( fișele de cont sintetice ):

se înregistrează numai diferențele valorice;

Aplicarea scăzămintelor legale

Se aplică doar la bunurile materiale la care sunt acceptate scăzăminte.

În cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scăzămintele se calculează numai în situația în care cantitățile lipsă sunt mai mari decât cele constatate în plus.

Cotele de scăzăminte se aplică:

în primul rând, la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile;

dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferențe cantitative în minus, cotele de scăzăminte se pot aplica și asupra celorlalte valori materiale admise în compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferențe.

Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat, ci numai după constatarea existenței efective a lipsurilor și numai în limita acestora. Normele de scăzăminte nu se aplică automat, fiind considerate limite maxime.

Diferența constatată în minus în urma compensării și aplicării tuturor cotelor de scăzăminte, reprezentând prejudiciu pentru unitate, se recuperează de la persoanele vinovate. Imputarea pagubelor constatate în gestiune se face la valoarea de înlocuire.

3.2. Prezentarea conturilor și a corespondenței lor în funcțiune

A) Regularizarea plusurilor la inventar

Plusurile stabilite prin inventariere în contabilitate prin debitarea conturilor de activ corespunzătoare elementelor constatate în plus la inventar:

a) plus de materii prime:

301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu materiile prime”

b) plus de produse finite:

345 “Produse finite” = 711 “Variația stocurilor”

c) plus de mărfuri:

371 “Mărfuri” = 607 “Cheltuieli privind mărfurile”

d) plus de numerar în casă la o unitate cu capital privat:

5311 “Casa în lei” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

e) plus de numerar în casă la o unitate cu capital de stat:

5311 “Casa în lei” = 4481 “Alte datorii față de bugetul statului”

B) Regularizarea lipsurilor la inventar

Lipsurile constatate la inventariere se înregistrează ca o ieșire din patrimoniu a respectivelor elemente de activ:

I. PERISABILITĂȚI

a) lipsă de materii prime:

601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime”

b) lipsă de produse finite:

711 “Variația stocurilor” = 345 “Produse finite”

c) lipsă de mărfuri:

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri”

d) lipsă de utilaje complet amortizate

2813 “Amortizarea instalațiilor” =2131 “Echipamente

tehnologice”

e) lipsă de utilaje parțial amortizate:

% = 2131 “Echipamente tehnologice”

2813 “Amortizarea instalațiilor”

6588 “Alte cheltuieli de exploatare”

II. MINUSURI IMPUTABILE

a) dacă vinovatul este angajat al unității, se folosește contul 4282 “Alte creanțe în legătură cu personalul:

4282 ”Alte creanțe în legătură = %

cu personalul” 7581 “Alte venituri din

exploatare”

4427 “TVA Colectată”

b) dacă vinovatul este persoană fizică din afara unității, se utilizează contul 461 “Debitori diverși”:

461 “Debitori diversi” = %

7581 “Alte venituri din exploatare”

4427 “TVA colectată”

MINUSURI CU CAUZA NECUNOSCUTĂ

acestea trebuie soluționate în maxim o lună de către o comisie desemnată în acest scop;

aceste minusuri se înregistrează cu ajutorul contului 473 “Decontări din operații în curs de clasificare”;

minus de combustibil cu cauză necunoscută:

473 “Decontări din operații = 3022 “Combustibil”

în curs de clarificare”

Contul 301 “ Materii prime” este un cont sintetic de gradul I.Are ca obiect de înregistrare active circulante care participă la procesul de producție dar nu se regăsesc în produsul finit.

În cazul aplicării metodei inventarului intermitent, intervenția și funcțiile contabile ale contului 301 sunt mult reduse. Aceste conturi se vor debita numai la sfârșitul perioadei cu valoare la preț de înregistrare a materiilor prime în stoc stabilite pe baza inventarului prin creditul contului 601.

Contul 345 “ Produse finite” ține evidența stocurilor de produse și a lucrărilor executate destinate vânzării.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a produselor finite intrate în gestiune realizate în producție proprie și pe cele constate plusuri la inventar prin creditul contului 711.

Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a produselor finite iețite din gestiune prin vânzare și cu lipsuri la inventar în corespondență cu debitul contului 711, cu cele distruse în urma unor calamități naturale prin debitul contului 671.

Contul 5311 “Casa în lei” este un cont de mijloace bănești fiind de asemenea un cont de activ.

Se debitează cu sumele încasate în numerar și anume cu ridicări de numerar de la bancă prin creditul contului 581; sumele încasate de la clienți prin creditul contului 4111 etc.

Se creditează cu sumele plătite în numerar pe destinații prin debitul conturilor care arată natura plăților, de exemplu: plăți efectuate către furnizori prin debitul conturilor 401 sau 404, plata avansurilor din salarii în debitul contului 425, achitarea personalului prin debitul contului 421 etc.

3.3. Documente utilizate pentru inventarierea patrimoniului

Documentul justificativ este lista de inventariere ( inventarul ). Alte documente folosite pentru inventarierea patrimoniului:

proces verbal de inventariere

registru inventar

decizia de imputare

În listele de inventariere se înscriu toate elementele inventariate care cuprind caracteristicile lor și cantitățile faptice.

Decizia de imputare servește ca:

document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele încadrate în muncă;

titlu executoriu din momentul comunicării, document de înregistrare din contabilitate;

se întocmește în două sau mai multe exemplare, în funcție de numărul persoanelor corespunzătoare pentru paguba produsă, pe baza actelor de constatare ( procese verbale, referate, etc. ) și se semnează de către conducătorul unității, cu viza de control financiar preventiv și viza compartimentului juridic;

circulă astfel:

la persoana desemnată pentru acordarea vizei de control financiar preventiv ( toate exemplarele );

la compartimentul juridic, pentru verificarea legalității și realității ( patru exemplare );

la conducătorul unității, pentru semnare ( toate exemplarele );

la persoana sau persoanele răspunzatoare de paguba adusă societății, pentru semnare de luare de cunoștință și de primire a deciziei de imputare ( toate exemplarele );

se arhivează la compartimentul financiar- contabil.

Registrul inventar este un document contabil obligatoriu, de înregistrare anuala si de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului. În el se înregistreaza toate elementele de activ si pasiv grupate dupa natura lor, conform posturilor din bilantul contabil. Elementele de resurse economice înscrise în registrul-inventar au la baza listele de inventariere centralizatoare si procesele verbale de inventariere care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil.

Registrul-inventar se întocmește la înființarea unității, cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționării unității, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activității, precum și în alte situații prevăzute de lege pe bază de inventar faptic.

În acest registru se înscriu elementele inventariate după natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica conținutul fiecărui post al bilanțului.

În listele de inventariere se înscriu toate elementele inventariate care cuprind caracteristicile lor și cantitățile faptice.

Listele de inventariere se întocmesc separat pe:

categorii de bunuri;

locuri de depozitare;

gestionări;

bunuri proprii aflate în unitate și în afara ei;

bunuri aparținând altor unități ( o listă de inventar se trimite acestor unități ).

Listele se semnează pe fiecare filă de către comisia de inventariere și de gestionar;

Ultima filă din listele de inventariere conține declarația gestionarului dată la încheierea inventarierii în care se precizează:

cantitățile s-au stabilit în prezența sa;

bunurile inventariate se află în păstrarea sa;

dacă are bunuri neinventariate;

obiecții la modul de desfășurare a inventarierii.

Cu ocazia inventarierii se stabilește valoarea actuală a fiecărui element, numită și valoare de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței; aceasta se va stabili potrivit principiului prudenței;

În cazul activelor, se vor compara valorile înregistrate în contabilitate ( Vc ) cu valoarea de inventar ( Vi ) a elementelor patrimoniale; pot apărea următoarele situații:

dacă Vi > Vc, atunci în listele de inventariere se trec valorile din contabilitate;

dacă Vi < Vc, atunci în listele de inventariere se trec valorile de inventar, diferența reprezentând deprecierea bunurilor respective.

Rezultatele finale ale inventarierii se înscriu într-un proces verbal de inventariere, care cuprinde:

perioada și gestiunile inventariate;

persoanele participante la inventariere;

plusurile și minusurile constatate;

bunurile depreciate;

creanțele și datoriile incerte sau in litigiu;concluziile și propunerile comisiei privind cauzele diferențelor de la inventar și persoanele vinovate;

propuneri privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar și de casare a mijloacelor fixe.

În termen de 3 zile de la data încheierii inventarierii, propunerile din procesul verbal de inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea unor măsuri în vederea solutionării situațiilor apărute.

Administratorul cu avizul compartimentului financiar – contabil și a compartimentului juridic va decide în termen de 5 zile asupra soluționării propunerilor făcute de comisie.

Listele de inventariere împreuna cu o copie după procesul verbal de inventariere vor fi trimise compartimentului financiar – contabil și rezultatele inventarierii vor fi înregistrate în evidența operativă ( fișe de magazie, raport de gestiune, fișele de mijloace fixe, registrul numerelor de inventar, registrul de casă, fișa obiectelor de inventar, etc. ) și în evidența contabilă ( fișa de cont ), în termen de 5 zile de la data terminării operațiunilor de inventariere.

Toate rezultatele finale ale inventarierii se trec în Registrul inventar, completat, anual, într-un singur exemplar: Rezultatele inventarierii se înregistrează în evidența operativă și în contabilitate.

Pe baza registrului inventar și a balanței de verificare se întocmesc situațiile financiare, ale căror posturi trebuie să corespundă cu datele înregistrare în contabilitate, puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale stabilită prin inventariere.

Se păstrează timp de 10 ani împreună cu toate documentele justificative care au stat la baza întocmirii sale.

Alte documente primare utilizate:

Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează în mod cronologic, operațiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate.

Registrul-jurnal se întocmește de fiecare instituție și de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie, zilnic sau lunar, după caz, prin înregistrarea cronologică, fără ștersături și spații libere, a documentelor în care se reflectă mișcarea elementelor de activ și de pasiv (și implicit formula contabilă de poziționare corespunzătoare). În această situație registrul-jurnal se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.

Deci, registrul-jurnal înlocuiește foile volante ale "notei contabile", iar totalul registrului-jurnal verifică "totalul rulajelor din luna curentă” a balanței de verificare.

Fișa de cont pentru operațiuni diverse este un formular tipizat fără regim special.

Servește la:

– ținerea contabilității analitice a conturilor de clienți, debitori, furnizori, creditori;

– ținerea contabilității sintetice a operațiilor economice și financiare în unitățile care utilizează forma de înregistrare contabilă "maestru-șah" simplificat.

Se completează, la începutul anului, pe baza soldurilor de la sfârșitul anului precedent, iar în cursul anului, pe baza documentelor justificative referitoare la operațiile intervenite.

La sfârșitul fiecărei luni, în fișele analitice se totalizează rulajele pe luna respectivă și cumulat de la începutul anului, în vederea întocmirii balanței analitice de verificare a operațiilor înregistrate sau a situațiilor de solduri, iar în fișele de cont sintetic se face totalul cumulat al rulajului pe debit si credit, precum și soldul contului. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Balanța de verificare

Este un instrument de sinteză a informațiilor reflectate în conturi la un anumit moment (lună, trimestru, semestru, an).

Tipuri de balanțe: balanțe de verificare ale conturilor sintetice, balanțe de verificare ale conturilor analitice, balanțe de verificare cu o singură egalitate, cu două egalități, cu trei egalități și balanțe de verificare cu patru egalități. Fiecare egalitate conține două coloane perechi, o coloană pentru informații debitoare și o coloană pentru informații creditoare. Prezentare grafică: formă tabelară și formă matricială sau balanță de verificare-șah.

Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operațiilor patrimoniale se întocmește lunar balanța de verificare a conturilor.

Balanța de verificare cuprinde, pentru toate conturile sintetice, următoarele elemente: simbolul și denumirea conturilor (în ordinea din planul de conturi), totalul sumelor debitoare și creditoare ale lunii precedente, rulajele curente debitoare și creditoare ale lunii curente, totalul rulajelor cumulate de la începutul anului până la zi, debitoare și creditoare ale lunii curente, soldurile finale debitoare și creditoare (deci balanțe de verificare cu „patru serii de egalități”)

Capitolul IV

ANALIZA ACTIVITĂȚII

Principali indicatori care utilizează informații din lucrarea efectuată și pe baza cărora se poate face o scurtă analiză a poziției financiare a societății sunt:

Indicatori de lichiditate

Indicatorii din această grupă arată capacitatea activelor din cadrul entității de

se transforma în bani, fără riscuri.

Lichiditate curentă = == 1, 42

Indicatorul arată suma cu care activele circulante depășesc datoriile pe termen

scurt și oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandată și acceptabilă este în jur de 2. Dacă indicatorul se depărtează de valorea 2 arată ca entitate nu oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente

Lichiditate imediată = == 0.94

Acest indicator elimină stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat în

disponibilități exprimând capacitatea entității de a plăti datoriile. Valoare recomandată este în jur de 1. Cu cât “testul acid” este mai mare de 1, cu atât situația entițății este mai bună.

Indicatorul are valoare cu putin mai mica de 1 și arată că entitatea are ușoare dificultăți de achitare a datoriilor.

Indicatori de risc

Indicatorul arată cât la sută din capitalurile proprii reprezintă creditele peste 1 an

și posibilitatea acoperirii acestora din rezerve și capital social.

Gradul de îndatorare = x100 =x 100= 58%

Capitalul împtumutat reprezintă creditele contractate pe termen lung de peste 1

an.Riscul nu trebuie să se ridice la mai mult de 30%.

Acest indicator determină de câte ori entitatea achită chelutielile cu dobânda. Indicatorul are valoare destul de mare 58% față de 40% cât ar fi valoarea maximă. Acest lucru indică riscul de incertitudine și nesiguranță în vederea rambursării creditului și obtinerea unor rezultate economice optime.

3.Indicatori de activitate

Indicatori de activitate furnizează informații cu privire la : viteza de intrare sau ieșire a fluxurilor de trezorerie ale entității, capcitatea entității de a controla capitalul circulant și activitățile comericale de bază.

Viteza de rotație a debitelor – clienți=x365= x365= 14 zile

Când valoarea indicatorului este mare, rezultă că în unitate sunt problem legate de

controlul creditului acordat clienților și în consecință creanțele sunt mai greu de încasat (clienți răi platnici). Entitatea trebuia să ia măsuri care se impun pentru urgentarea încasării acestora.

Nivelul indicatorului de 14 zile arată că acesta este numărul de zile până la care clienții își achită datoriile față de entitate. Se apreciază ca fiind număr mic de zile și indică creanțele care se pot încasa întru-un termen scurt.

e. Viteza de rotație a activelor imobilizate = = = 98,9

Indicatorul exprimă numărul de rotații effectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficiența managementului activelor imobilizate prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora. Proporția este relative mare și arată că entitate își desfășoară activitatea cu un volum redus de active fixe.

Viteza de rotație a activelor totale === 10,27

Indicatorul evaluează eficiența managementului activelor totale prin examinarea

valorii cifrei de afaceri generate de activele entității. Se apreciază că nivelul indicatorului este bun, indicând că la 1 leu active totale se obțin 10 lei venituri aferente cifrei de afaceri.

Datele au fost preluate din Contul de profit și pierdere, Balanța de verificare și Bilanțul din cadrul exercițiului anterior.

Capitolul V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI CU PRIVIRE LA TEMA STUDIATĂ

Din documentarea efectuată la S.C. M&M S.A. a reieșit ca această societate este o firmă cu activitate complexă, care produce și comercializează o gamă variată de bunuri și servicii, de regulă, pe baza de contracte, atât la import cât și la export.

Societatea constituie un partener pentru o investiție profitabilă, iar printre avantajele oferite se află profesionalismul, siguranța, promptitudinea, echipa dinamică și entuziastă, asistența de specialitate și calitatea certificată ISCIR – acreditat RENAR, sistem de Management al calității implementat conform standardului ISO 9001/ 2000. Situația economico- financiară este bună, deoarece cifra de afaceri realizată în anul 2008 este mai mare de 2 ori decât în 2007, profitul înregistrând o ușoară scădere, datorită numeroaselor investiții făcute.

Societatea urmărește în perspectiva și își concentreaza atenția în 3 direcții:

asigurarea unei rețele cât mai largi pentru desfacerea produselor

obținerea unei eficiențe sporite a producției, prin procurarea unor utilaje și instalații moderne

atragerea unui segment cât mai mare de consumatori și formarea unei clientele fidele.

Totodată, firma se orientează și spre conceptul de vânzare. În acest sens, se pune un mare accent pe promovarea produselor și pe publicitate.

Propunerile de viitor se referă la:

creșterea cotei de piață pentru produsele fabricate;

aplicarea și menținerea certificării sistemului de management integrat;

realizarea programului de investiții pe termen lung referitor la creșterea capacităților de producție

modernizarea unor tehnologii, reorganizarea fluxului de producție;

dezvoltarea activității de marketing

încheierea la timp a contractelor

îmbunătățirea permanentă a calității produselor

Țelul S.C. M&M S.A. este de a oferi mașini de gătit la cel mai bun raport calitate- preț, produse la cele mai înalte standarde de calitate, mediu și sănătate și securitate ocupațională, asigurate de sistemul eficient de management integrat.

Capitolul V

BIBLIOGRAFIE

Alberta Gisberto- Chitu – Contabilitatea societătilor comerciale. Editura didactică și pedagogică din București, 1998;

Dr. Ec. Andrei Vonea. Ec. Răzvan Vonea, “Fundamente teoretice ale contabilității”, Ediția I, Oradea 2002

Epuran, M., Băbăiță, V.,- Bazele teoretice și practice ale contabilității, Editura Mirton, Timișoara, 2001

Ministerul Finanțelor, “Sistemul contabil al agenților economici”, Editura Economică, 1994

Viorel Lefter și Iulia Chivu – Economia întreprinderii. Manual pentru clasa a X- a. Editura Economică Preuniversitaria;

Vonea Octavian, Vonea Răzvan și Vașaadi Mărioara – Culegere de probleme la contabilitate. Editura Didactică Militans – Casa Corpului Didactic, Oradea, 2006;

www.biblioteca.ase.ro

PARTEA II – ANEXE

MONOGRAFIA CONTABILĂ

Situatia economico- financiară la începutul lunii martie 2011 se prezintă astfel:

În cursul lunii martie 2013 au avut loc următoarele operații economico financiare: