Meditatiile Forma de Coruptie

Calitatea educației reprezintă ansamblul caracteristicilor unui furnizor și ale programului acestuia prin care sunt îndeplinite așteptările beneficiarilor și standardele de calitate. (Legea Calității)

Principiul complex de practici și metode ce cuprinde întreg mediul educațional determină calitatea învățământului, având ca și obiectiv obținerea unor rezultate superioare, în funcție de standardele impuse de societate dar și de satisfacerea nevoilor și așteptărilor beneficiarilor educației.

Nevoia înțelegerii unitare a calității educației a apărut din faptul că ”nu există, încă, în conceptual unitar al calității, acesta fiind judecat în funcție de valorile promovate în societate și la nivelul organizației școlare, politicile și strategiile educaționale existente la nivel național, regional și local, situația exitentă, definite de factori contextuali și situaționali, evoluția conceptului de “calitate.” (Iosifescu apud Dogaru,2011,pag 6, S (coord.), Managementul și cultura calității la nivelul unității școlare, pag 2.)

Asigurarea calității include procesele planificate și sistematice necesare asigurării unui grad adecvat de încredere că oferta educațională va satisface cerințele de calitate necesare. Aceasta e realizată printr-o serie de acțiuni de dezvoltare a capacității instituționale de elaborare / planificare / implementare de programe de studiu prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizația furnizoare de educație satisface standardele de calitate și că exprimă capacitatea unei organizații furnizoare, care oferă programe de educație în conformitate cu standardele cerute.

Calitatea e legată de valorile și așteptările a trei grupuri de utilizatori:

1. participanții la procesul de învățare;

2. angajatorii( în acest caz, sistemul educațional);

3. societatea în general.

Controlul calității include activitățile operaționale desfășurate pentru îndeplinirea cerințelor de calitate prin reglementarea performanțelor; e un proces de menținere a standardelor, nu de creare a acestora.

Calitatea educației este o parte importantă și o direcție centrală de cercetare în toate studiile despre calitatea vieții, realizate de diverse instituții, cum ar fi de exemplu și Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Calitatea vieții este calitatea educației.

Se consideră, că, totuși, cel mai dificil în obținerea acestui scop este obținerea calității la nivel de atitudini și valori. Dincolo de relativismul valorilor, ne putem ancora în codurile etice ale profesiilor, dar avem multe profesii și meserii care nu au un cod etic.

În ceea ce privește învățământul, codul etic este uneori foarte greu de respectat datorită normelor și cerințelor implicate, ceea ce afectează calitatea acestuia și duce la apariția în societate a fenomenelor deviante. Făcând referire la acest lucru, se face o trecere ușoară de la respectarea regulilor impuse de etica sistemului de învățământ la nerespectarea acestora, sub diverse forme, cum ar fi desființarea examenelor de admitere, lipsa de transparență în procesul de înscriere, admitere și absolvire, atât în privință elevilor cât și a profesorilor. Acestea sunt doar câteva exemple care pot fi găsite cu ușurință în toate cercetările făcute pe tema educației, noi dorind să facem o analiza asupra meditațiilor că forma de corupție în sistemul de învățământ, mai precis, în sistemul liceal.

Termenul de corupție este în directă legătură cu cel de integritate, acesta traducându-se printr-un comportament cinstit, necorupt, comportamentul corupt fiind întâlnit în cunoașterea comună și sub denumirea de mită sau spagă. Dar, în realitate, corupția nu se reduce la darea-luare de mită, aceasta fiind doar o parte. De exemplu, forme de corupție pot fi reprezentate de: fraudă, trafic de influență, delapidare, șantaj, folosirea informațiilor confidențiale, nepotismul, favoritismul, primirea de cadouri, meditațiile. Ultimele trei se regăsesc în cadrul corupției din sistemul educațional, tema noastră de interes din această cercetare, dorind să facem referire mai în detaliu la meditații, ca și formă de corupție din cadrul societății.

Obiectivele noastre de cercetare sunt reprezentate de motivarea faptului că meditațiile reprezintă o formă de corupție în sistemul educațional, dovadă fiind studiile anterioare din domeniu, dar și scopul de a găsi o soluție pentru remedierea situației și pentru a face cunoscut acest fenomen. Motivația care ne-a ghidat în alegerea acestei teme este, în primul rând, condiția noastră prezentă ca și actori în cadrul social, fiind cea de studenți, implicați în fiecare zi în sistemul educațional, astfel fiind direct afectați de orice lucru care se petrece în acesta. Alegerea cadrului liceal a fost determinată de cunoașterea noastră a acestuia, experiența fiind încheiată și cunoscută în toatalitate, efectele fiind clare și prezente pentru noi, datorită deținerii întregii experienței a ciclului liceal. Referindu-ne la efecte, ajungem direct la tema cercetării noastre, și anume meditațiile, care ne-au ridicat curiozități și întrebări, văzându-le că și o forma de corupție.

În ceea ce privește metodologia, conceptele centrale utilizate sunt cele de: calitatea educației, corupția/ corupția sub forma de meditații și favoritism. Ca și metoda de cercetare, am ales folosirea chestionarului, considerat cel mai potrivit instrument pentru tema prezentă datorită răspunsurilor standardizate primate dar și a aplicării acestuia pe un număr mai mare de subiecți ceea ce ne oferă mai multă precizie.

Definirea problemei

Cauzele care determină nivelul scăzut al calității predării al sistemului liceal sunt:

Subfinanțarea sistemului de învățământ, bugetul alocat educației pe anul 2014 este de 3,4% din PIB, procentul alocat în lege fiind de 6%. (Sursă: Monitorul Oficial al României, partea I, http://www.icc.ro/sites/default/files/files/buget/2014/Legea_356_2013.pdf ) „Procentele din PIB alocate pentru educație în ultimii ani au fost în jurul valorii de 3%! Ce e și mai grav e că valoarea investiției (a banilor alocați) pentru educație a scăzut din 2008 până în 2010 cu 40% (cea mai mare scădere din Uniunea Europeană)” („A venit timpul să ne luăm viitorul în propriile mâini” disponibil online la http://www.6pentrueducatie.ro/despre-campanie/protest/ accesat la data de 11 ianuarie 2015).

Nemulțumirea profesorilor referitoare la remunerația cu care sunt răsplătiți pentru instruirea elevilor – acest lucru se referă la faptul că aceștia nu sunt suficient de motivați pentru a-și da silința în formarea și îndrumarea elevilor din ciclul liceal și nu numai.

Dezinteresul profesorilor – pentru a-și pune în aplicare toate ideile și pentru a face învățatul interactiv și atractiv pentru elevi, profesorii ar trebui să dispună de niște materiale oferite de instituția școlară din care fac parte, însă, în sistemul nostru, după cum bine știm, resursele sunt insuficiente. Dezinteresul profesorilor se transmite indirect și inevitabil și elevilor.

Scăderea nivelului de pregștire al elevilor. În general, calitatea unui sistem de învățământ este influențat atât de factori externi, cât și de factori interni. Factorii externi școlii se referă la mediul sociofamilial și economic din care elevul provine, alături de educație și nivelul de educație al părinților. Factorii interni școlari fac referire la colectivul didactic, la tipul de școală frecventat sau la condițiile de învățare. Astfel, acestea pot duce la scăderea rezultatelor la examene.

Efecte

Singurul efect este corupția, ce poate fi definită, conform DEX, drept o abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. „Dicționarul Merriam Websterm definește corupția drept încălcare a integrității, virtuții, a unui principiu moral dat; incitare la fapta prejudiciabilă prin utilizarea unor mijloace incorecte sau ilegale (precum mită); (Cristi Danileț, apud. www.m-w.com , 2009, pag 5). Le Petit Robert reduce definiția corupției la mită: << Corupția este utilizarea de mijloace reprobabile (bacșiș, ungere, șpagă) pentru a determina pe cineva să acționeze împotriva îndatoririlor sale, a conștiințe i>> (Cristi Danilet, apud. Le Nouveau Petit Robert: dictionnaire alphabetique et analogique de la langue francaise, 2009, pag. 5)”.

Toate cauzele precizate anterior justifică utilizarea din ce în ce mai frecvența a meditațiilor în sistem. Corupția s-a dezvoltat în acest sistem prin meditațiile oferite de profesori elevilor săi de la clasa. „Acolo unde meditațiile nu sunt fiscalizate, atunci este evident vorba de corupție. Mi se pare un conflict de interese să faci meditații cu elevii tăi. Profesorii ar putea să condiționeze nota de participarea elevilor la orele în particular.” (Remus Pricopie, în cadrul emisiunii Ediție Specială, disponibil online la http://www.actualitateaprahoveana.ro/editia-electronica/actual/educatie-meditatiile-nedeclarate-constituie-o-forma-de-coruptie-09986, accesat la data de 11 ianuarie 2015). Astfel, se observa diferența dintre notele de la clasă și cele de la examene, primele find suprinzător mai mari cu 3,4 chiar 5 puncte.

Justificarea problemei

Această cercetare ce privește problema meditațiilor, ce sunt o formă de corupție, necesită o atenție specială deoarece prin evidențierea problemelor de această natură putem speră la înlăturarea lor. Meditațiile cu profesorul de la clasa sunt o adevărată problemă deoarece creează o discrepanță între performanțele reale ale elevilor. Cei care se pregătesc cu profesorii sunt de regulă favorizați conștient sau inconștient de către aceștia, în timp ce ceilalți care fie fac meditații cu alți profesori, fie nu au posibiltatea financiară de a apela la astfel de pregătire, sunt „pedepsiți” cu note mici.

Sistemul ar trebui să fie de așa natură încât aceste meditații să nu fie necesare, toți elevii să beneficieze de același tratament din partea profesorului, iar cunoștințele acumulate în timpul orelor să fie suficiente. România are pretenția de se alinia alături de marile țări ale lumii, însă pentru a ajunge la acest ideal trebuie să își rezolve multitudinea de probleme regăsite pe plan intern.

Ipoteze :

1. Dacă tinerii consideră că efortul personal și meritul nu contează și succesul e căpătat prin favoritism și mită, atunci societatea este dezechilibrată.

2. Dacă societatea prezintă dezechilibre prin instabilitatea respectării normelor și valorilor, atunci apare fenomenul de corupție la nivelul sistemului.

3. Dacă fenomenul de corupție se manifestă la nivel general în societate ducând la eroziunea valorilor tradiționale, la căderea valorilor morale și la dezintegrarea standardelor de comportament adecvat, atunci el va acapara și celelalte sectoare ale sistemului, inclusiv educația .

4. În sistemul educațional, dacă se manifestă subfinanțări, salarii mici ale profesorilor, comportamente e dezinteres ale profesorilor , niveluri scăzute de pregătire ale elevilor, atunci se va manifestă corupția sub formă meditațiilor.

5. Cu cât corupția în cadrul educației sub formă meditațiilor va fi prezenta și va crește, cu atât va scădea calitatea predării în sistemul educațional.

Abordari ale tematicii :

Școlarizarea în „particular” este o afacere în plină expansiune , părinții cheltuind sume destul de mari pe cursuri suplimentare celor oferite de școli copiilor lor . De cele mai multe ori părinții aleg chiar profesorii de la clasă pentru susținerea meditațiilor, dezvoltând astfel corupția în sistemul educațional. Această industrie este văzută că o sursă suplimentară de venituri pentru profesori.

„În România, familiile plătesc anual 300 milioane de euro pe meditații, se arată într-un raport realizat la comandă Comisiei Europene. (…) Practica meditațiilor acordate chiar de profesorii de la clasa este "problematica", arată autorii studiului, care precizează că riscul este că profesorii să reducă efortul depus în școală, cu scopul de a mari numărul elevilor care le cer serviciile în afară orelor de școală. Un alt pericol îl reprezintă favoritismul, arată cercetarea. (…) Autoritățile din România le cer profesorilor să își declare veniturile din meditații. În 2008, numai 1.500 de profesori au făcut astfel de declarații, "un procent foarte mic din total", se arată în cercetare. ” ( Raluca Pantazi , Meditatiile- o industrie de miliarde de euro in Europa, online disponibil la : http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8773474-meditatiile-devenit-industrie-miliarde-euro-europa-romania-parintii-dau-300-milioane-euro-anual-cursuri-suplimentare-analiza-comisiei-europene.htm , accesat la data de 28 ianuarie 2015)

Studiul evidențiază că cea mai mare parte a lecțiilor particulare au fost urmate defamilii înstărite și de obicei din mediul urban, și nu de clasa muncitoare. Pe lângă impactul socio-economic, raportul evidențiază că meditațiile au devenit o adevărată afacere.

„Dacă sunt lăsate la puterea pieței, meditațiile mențin și exacerbează inegalitățile. Familiile cu venituri mai mari își pot permite atât o cantitate mai mare, cât și o calitate mai bună a meditațiilor ", a precizat Mark Bray în cadrul raportului. “Școlarizarea privată ține mai puțin de copiii care au nevoie reală de un ajutor pe care nu îl pot găsi la școală și mult mai mult de menținerea avantajelor competitive ale celor care deja au succes și sunt privilegiați” a declarat Jan Truszczynski, președintele Direcției Generale pentru Educație și Cultură din cadrul Comisiei Europene. (Raluca Pantazi , Meditatiile- o industrie de miliarde de euro in Europa, online disponibil la : http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8773474-meditatiile-devenit-industrie-miliarde-euro-europa-romania-parintii-dau-300-milioane-euro-anual-cursuri-suplimentare-analiza-comisiei-europene.htm , accesat la data de 28 ianuarie 2015)

Ca orice venit , și acesta dobândit din meditații trebuie declarat. În cele mai multe cazuri această datorie este nerespectat și profesorii nu trimit inspectoratelor formulare cu mențiunile ce justifică alte surse de venit obținute. În prezent o ora de meditații începe de la 30 de lei și poate ajunge până la 100 lei, în funcție de materie, gradul de pregătire al profesorului și dacă orele se desfășoară individual sau simultan cu mai mulți elevi . „Ultima statistică, din anul 2008, arată că doar 1.500 de profesori din toată țară și-au făcut publice la Fisc veniturile rezultate din meditații sau alte activități extrașcolare. Cei care nu-și declara veniturile din meditații riscă până la 1.000 de lei amendă.” ( Sorin Blejnar , Fiscul a pus ochii pe meditațiile profesorilor ! , online disponibil la : http://www.moneystreet.ro/financiar/fiscul-a-pus-ochii-si-pe-meditatiile-profesorilor-dascalii-obligati-sa-declare-cat-castiga-peste-salariu/ , accesat la data de 28 ianuarie 2015 )

„Cel mai mare venit declarat la Fisc de un profesor a fost de peste 91.000 de lei în ultimul an, ceea ce înseamnă un câștig lunar de 9.000 de lei, deoarece anul de învățământ are doar 10 luni. Pentru profesori, adevărata „pâine albă” se câștigă din orele ținute în particular, nu din salariul de la școală, astfel că implicarea în clasă e tot mai redusă.” (Piața pregătirilor particulare ,online disponibil : http://www.7est.ro/exclusiv-7est/reportaje/item/8873-piata-pregatirilor-particulare-la-iasi-sunt-profesori-care-castiga-9-000-de-lei-luna-din-meditatii.html , accesat la data de 28 ianuarie 2015 )

 Codul etic va interzice profesorilor să facă meditații contra cost cu elevii de la clasele proprii. Măsura a fost luată pentru a înlătura situațiile în care cadrele didactice îi obligă pe elevi să ia lecții în particular. Cum nu se putea demonstra că un elev merge la pregătire de bună voie sau silit, s-a considerat necesară impunerea acestei interdicții.

Cadrul teoretic

Teoriile referitoare la corupția din școli, mai ales la meditații, fac parte din teoriile despre corupția administrativă, această incluzând actele și faptele ilegale comise de salariați în legătură cu îndeplinirea condiționată și preferențială a atributiilor lor de serviciu, prin încălcarea normelor de deontologie profesională.

Vom enumeră în continuare câteva din teoriile fondate până în prezent despre fenomenul studiat:

Edward Van Roy susține că fenomenul de corupție este utilizarea puterii pentru profit, preferințe sau prestigiu sau pentru beneficiile unui grup sau a unei clase, într-un mod în care încalcă legea sau principiile morale. Corupția duce la coroziunea valorilor tradiționale și a căderii valorilor morale și a dezintegrării standardelor de comportament adecvat-(on the t. of corrupt.)

Referitor la etica meditațiilor, putem spune că acestea pot fi înțelese ca un gest imoral. Trebuie să facem o diferența între profesorii care nu își fac datoria în cadrul cursurilor de la clasa, bazându-se pe banii primiți de la meditații din partea elevilor și profesorii care fac pregătiri cu elevii după cerința părinților, pentru a dezvolta cunoștințele copiilor.

Etică se manifestă doar în cadrul primei categorii de profesori, care își condiționează serviciul, care își obligă proprii elevi să facă meditații, acest lucru ducând la favorizarea elevilor respectivi în clasa.

“Ei cer, de fapt, o șpagă mascată, pentru a se ocupă mai bine sau a da note mai mari elevilor proprii. Dacă este alegerea părinților să plătească meditații pentru a-i ajută pe copii, nu este nici o problema, însă a plăti meditații în vederea unui tratament preferențial la clasa este un fenomen ce trebuie descurajat. Cei care dau șpagă sînt la fel de vinovați că și cei care o primesc, iar soluția pentru un sistem corect trebuie să vină de la ambii parteneri ai actului educațional – profesori și părinți. Rămîne detaliul, deloc de neglijat, al evaziunii fiscale pe care meditațiile la negru o comit.”– (http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/meditatiile-o-forma-spaga)

Concluziile pt teorii: La nivel mai specializat, conținuturile învățării de calitate sunt relevante pentru obiectivele educației dintr-o țară, astfel încât absolventul să poată funcționa într-un mod pozitiv în societate. Felul în care profesorii sunt instruiți este factor determinant al nivelului de calitate al educației de care beneficiază un copil.

Ce este calitatea în educație? (II)

Corupția este e cauza majoră a pierderii resurselor pentru educație și ar trebui drastic combătută.

Corupția în educație este dăunătoare deoarece produce cauze negative în viitorul social, economic și politic al unei țări: corupția în educație este mult mai gravă decât în alte sectoare deoarece produce efecte pe termen lung; corupția amenință egalitatea accesului la educație, cantitatea și calitatea educației; consecințele corupției sunt foarte drastice pentru cei săraci, care, fără acces la educație și fără alternative dar cu o educație de nivel slab, au puține șanse să scape de sărăcie; corupția nu este compatibilă cu unul dintre scopurile majore ale educației: de a forma cetățeni care să respecte legea și drepturile omului.

If children come to believe that personal effort and merit do not count and that success comes through manipulation, favouritism and bribery, then the very foundations of society are shaken.

– See more at: http://archive.transparency.org/global_priorities/other_thematic_issues/education/corruption_education#sthash.BZ0HCcZQ.dpuf

Corupția în educație poate lua mai multe forme: mită plătită de părinți profesorilor pentru a asigura note și rezultate bune la examene; mită plătită de profesori pentru funcționarii publici pentru obținerea unui post și promovare; delapidarea fondurilor alocate profesorilor pentru a cumpăra material sau pentru a construi școli. Corupția în sectorul educațional poate însemna și izolarea criteriului în aprobare înființării și acreditării școlilor, nepotismul în stabilirea cadrelor didactice ceea ce duce la apariția “profesorilor fantomă” sau la vinderea informațiilor la examene.

http://archive.transparency.org/global_priorities/other_thematic_issues/education/corruption_education

Solutii pentru viitor

Reducerea corupției în educație necesită o abordarea asemănătoarea ca și pentru corupția din alte sectoare sociale. Guvernele ar trebui să crească răspunderea în sistemele educaționale și în serviciile civile generale. Serviciile civile au nevoie de o recrutare corectă și de reguli de dezvoltare a carierei care să se bazeze pe merit, având linii clare și simple de responsabilitate. Capacitățile trebuie să fie construite în cadrul instituțiilor, astfel încât funcționarii să aplice regulile existente. Profesorii și funcționarii publici trebuie să fie plătiți egal.

Sancțiunile clare pentru mită trebuie să coexiste cu regulile conflictului de interes și cu, codurile de conduită. Independența administrației politice și angajamanetul său politic împotriva corupției la cel mai înalt nivel sunt de asemenea, critice. O altă cale determinantă pentru lupta împotriva corupției în educație este accesul la informație, de exemplu, la resursele alocale școlilor, și la mecanismele efective de reclamație pentru elevi și părinți. În fine, societatea civilă ar trebui să fie implicată în planificarea educațională și în managementul școlar, deoarece participarea publică construiește stăpânire și cerere pentru responsabilitate.

http://archive.transparency.org/global_priorities/other_thematic_issues/education/corruption_education

Teoria integrată a corupției este adusă în discuție de perspectivele din științele politice și economice. Această teorie prezintă o orientare spre alegerile politice iar corupția poate fi privită ca un rezultat al variabilelor structurale și individuale care, prin interacțiunea lor, duc la consecințe negative și positive. . Considerațiile la nivel individual ca , de exemplu, detecțiile și reclamațiile, care sunt transmise de la individ la individ, determinând un set de politici pentru reducerea corupției.

http://www.jstor.org/discover/10.2307/1957086?sid=21105721802313&uid=2&uid=3737528&uid=4

http://www.jstor.org/discover/10.2307/1957086?sid=21105721802313&uid=2&uid=3737528&uid=4

Măsurile de a preveni corupția în domeniul educației sunt orientate în particular spre consolidarea calității, cantității și eficienței în sistemul educațional și, desigur, pentru accesul la educație. Acest lucru are ca scop asigurarea sustenabilității reformelor sociale. Obiectivele politicii de dezvoltare globală în sectorul educațional au ca scop respectarea drepturilor omului în educație și să asigure că drepturile din educație respectă egalitatea de șansă și duc la îmbunătățirea situației și persoanelor dezavantajate. Educația este o precondiție pentru oameni pentru a avea posibilitatea de a se face auziți, să practice reguli democratice și să ajute la o bună guvernare. În contrast cu alte sectoare, grupul cel mai mare de persoane afectat direct sau indirect de corupție, în sistemul educațional, este alcătuit din copii și tineri. Ei au oportunități limitate pentru a combate corupția și consecințele în viețile lor și în dezvoltarea lor psiho-socială sunt mult mai dramatice decât în cazul adulților. Integrarea măsurilor anti-corupție în proiectele educaționale reconstituite pot contribui la succeul sustenabil al proiectelor și programelor educaționale. În același timp, sectorul educațional este văzut că un sector al strategiei importante pentru prevenirea corupției, cu posibilitatea de a dobândi un impact puternic. Un procent foarte mare din populație este afecat de corupție în sectorul educațional, activitățile în acest domeniu asumând o dimensiune semnificativă social și financiar, făcând corupția în sectorul educațional un rezultat politic sensibil.

.- Nevertheless, for some years now, reports have increasingly been published about cases of corrupt practices in the education sector. Only recently, however, has a systematic discussion been launched, in line with the more intensive approach now being taken on the issue of corruption in general, as to the negative consequences of corruption for the effective provision of education services.5-

Corupția în sistemul de educație duce la scăderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, la nivel local și național, și reduce abilitatea societății de a deveni implicată în procesele democratice.

Nivelul scăzut al eticii în sistemul educațional determinat de corupție este mai mult decât evident. Transmiterea valorilor și comportamentelor etice este considerată principalul scop al educației. Practicile corupției, mai ales în sistemul educațional, subminează o educație orietantă către valorile etice și dstruge încrederea în calitatea sistemului de educație. Când tinerii devin obișnuiți cu practicile corupției și observă că succesul personal depinde nu de performanță, ci de mită și fraudă, tiparele imorale ale comportamentului sunt transmise la nouă generație și devin mai distribuite. Atunci, corupția în școli contribuie la percepția indivizilor asupra fenomenului că fiind normal, acceptat în societate.

Solutii:

Anticorupția poate, de asemenea, forma un conținut cu măsuri de educație și educația asupra anticorupției poate servi ca și instrument în construirea conștientizării colective.

Este dificil ca adolescenții și copiii să fie incluși în problema corupției și să fie nevoiți să lupte pentru asta, dacă mediul în care ei trăiesc, este, de asemenea, crrupt.

SolutiiS

Noi considerăm că trebuie luată în considerare o abordare integrată, cu traininguri de predare și învățare, integrând autoritățile educaționale și ,de asemenea, părinții reprezentativi. Corupția ar trebui dezbătută în context mai larg, de exemplu, în contextul dezbateriii democratizării școlilor și universităților sau în conjuncture problemelor drepturilor umane, pentru a preveni respingerea programelor de control a corupției de a nu fi prematur respinse. De asemenea, și promovarea unui schimb de experiențe între școli cu privire la educația anticorupției, poate fi un exemplu.

http://toolkit.ineesite.org/resources/ineecms/uploads/1038/Preventing_Corruption_In_The_Education_System.pdf

“Perspective de combatere a coruptiei:

Sarcinile educației împotriva corupției:

1. Introducerea fenomenului corupției: esența, cauzele și consecințele;

2. Promovarea intoleranței față de corupție;

3. Demonstrarea posibilităților de combatere a corupției

4. Contribuția la atingerea standardelor deja incluse în curriculumul național, adică:

a. Valori (respect pentru valori democratice; interesul față de ceea ce se petrece în jurul nostru; onestitate, responsabilitatea pentru acțiunile și comportamentul propriu; autoperfecționarea continuă precum și îmbunătățirea competențelor sociale și culturale și a cunoștințelor etc.)

b. Îmbunătățirea capacităților (de a comunica, a identifica, a procesa și a transmite informații; de a gândi critic și de a rezolva probleme; de a planifica rațional și de a organiza activități; de a gestiona resursele de timp, financiare și alte tipuri de resurse; de a acționa creativ, cu sens; de a lua inițiativă; de a fi independent, de a ne asuma responsabilitatea față de acțiunile proprii; de a coopera, de a rezolva dezacorduri și conflicte în mod constructiv; de a lua parte la viața socială a școlii, a comunității locale, a societății; dacă e necesar, de a exersa spirit de conducere în implementarea planurilor etc.) Rezultatul final este formarea personalității care este conștientă de amenințările inerente corupției la adresa bunăstării publice și a securității statului, o personalitate care este intolerantă față de manifestările corupte, capabilă și dornică să le elimine.”

http://www.sdcentras.lt/antikorupcija/en/tp1/Publication_Ro.pdf

Unul dintre cercetătorii corupției, Arnold Heidenheimer, aduce o perspectivă foarte interesantă asupra acestei teme și una dintre cele mai influente. Această perspectivă se referă mai mult la comparația dintre diferite tipuri de corupție. Autorul utilizează conceptual de bază ca fiind serviciul public. În percepția lui, pentru a studia corupția, anchele sociale sunt cele mai indicate de utilizat, el reușind, de asemenea, să anticipeze formele de corupție dintr-o societate care vor fi mai aparente.

El face o clasificare a societăților în

• societățile tradiționale bazate pe familii

• societatea tradițională de gardieni ai celor protejați

• societatea modernă de șefi și subordonați

• societatea de cultură civică .

În urmă studiilor sale, ne arată cum elita din cadrul unei societăți este privită și cum un comportament oficial este considerat corupt.

El mai face încă o clasificare, numind trei tipuri de corupție, în funcție de cât e de gravă această, în funcție de frecvența și extinderea ei:

• măruntă; • de rutină; • agravată .

Și ,de asemenea, tot asupra corupției, el spune că această poate fi neagră, gri și albă. Este important de menționat că toate contribuțiile aduse de Andersson se referă la Europa de Sud, America și Marea și că, după cele spuse de el, ar trebui făcută o extensie a teoriei.

Ideile aduse de el sunt potrvite pentru studiile de caz și studiile comparative. Este de apreciat faptul că el abordează fenomenul corupției dintr-o perspective deschisă, fără să se limiteze sau să facă referire la nici o lege. De exemplu, el a observat că odată cu globalizarea, ambiguitatea percepției corupției devine mai ambiguă. Astfel el a ajuns la corupția neagră, gri și albă , iar aceea corupție care a fost descrisă în acești termini și-a pierdut capacitatea de a trasmite adevărul despre o imagine al unui comportament corrupt. Considerăm, totuși, că această teorie nu i-a în considerare multe alte aspecte, cum ar fi cele determinate de context.

http://www.sdcentras.lt/antikorupcija/en/tp1/Publication_Ro.pdf

Combaterea teorie: teorii/:

O altă teorie pe care dorim să o aducem în discuție este una venită din domeniul psihologiei, miazeria atrăgând mizerie, corupția atrăgând corupție, astfel oamenii acționând foarte mult în funcție de mediul în care aceștia se desfășoară. Teoria adusă în discuție a plecat de la un exemplu din lumea reală, banal am putea spune, legat de geamurile unei clădiri, astfel, dacă această clădire are mule geamuri sparte care nu vor fi înlocuite în timp util, cu trecerea timpului, clădirea va avea din ce în ce mai multe geamuri sparte până când nu va mai avea deloc. Această teoria își găsește aplicabilitatea și în sectorul public și este una universală. Această idee a pornit de la autorii James Wilson și George Kelling, de la un articol publicat de aceștia în regista The Atlantic Monthly, în anul 1982.

Una dintre concluziile centrale ale acestei teorii este tocmai rezolvarea problemelor, în cazul nostru, a corupției, la momentul potrivit, atunci când considerăm că situația nu are o gravitate semnificativă. Teoria, de asemenea, sugerează și faptul că, atunci când, individul care se află într-un mediu necorespunzător, neîngrijit, unde ceea ce ar trebui să fie respectat nu se respectă, va avea tendința de a se comportă inadecvat și el, immoral.

http://www.scientia.ro/homo-humanus/52-psihologie-experimente-cu-oameni/103-teoria-ferestrelor-sparte.html

Dezvoltarea ipotezelor

Definirea nominală și operațională a conceptelor

Definirea nominală:

Favoritismul reprezintă o acordare abuzivă si nemeritată de favoruri unei persoane sau unui grup într-un mod abuziv si nemeritat.

Prin mită ințelegem oferirea unei sume de bani sau obiecte primite, date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să-și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conștiincios.

O societate dezechilibrată poate fi definită drept o societate în care se resimte absența normelor sau valorilor sociale la nivel macro sau la nivel micro.

3. Fenomenul de corupție poate fi definită drept o încălcare a integrității, virtuții, a unui principiu moral dat; incitare la fapta prejudiciabilă prin utilizarea unor mijloace incorecte sau ilegale (precum mită) conform Dicționarului Merriam Websterm; (Cristi Danileț, apud. www.m-w.com , 2009, pag 5).

Sistemul de educație se referă la ansamblul instituțiilor unei societăți implicate în educația oamenilor, într-o anumită perioadă istorică.

Educația este ansamblul de acțiuni desfasurate în mod deliberat într-o societate, în vederea transmiterii si formarii la noile generatii a experientei de munca si de viata, a cunostintelor, deprinderilor, comportamentelor si valorilor acumulate de omenire pâna în acel moment.

Meditațiile pot fi definite ca și o pregătire a lecțiilor, a examenelor cu un meditator, o lecție particular dată de un meditator.

Calitatea predării este ansamblul de caracteristici ale furnizorului unui program de studiu prin care sunt satisfacute așteptările beneficiarilor, adică al elevilor, și standardele de calitate.

http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/Calitatea-educatiei-Tehnica-pr25839.php

http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/sistem-educatie.pdf