Mediile de Viata ale Terrei

Mediile de viata ale Terrei

MEDIUL ACVATIC cuprinde

Domeniul apelor marine și oceanice cuprinde următoarele zone

zona eufotică- în care se dezvoltă cel mai mare număr de organisme (fitoplanctonul și zooplanctonul, hrana nectonului); se dezvoltă până la 100 m adâncime

zona abisală

zona litorală – în apropierea țărmului, deasupra platformei continentale

zona pelagică- în larg până la adâncimea de 500 m

Domeniul apelor continentale cuprinde râurile, lacurile, mlaștinile

MEDIUL TERESTRU cuprinde

Domeniul uscatului- în care se observă cel mai clar distribuția zonală și azonală a organismelor

Domeniul edafic- cuprinde viețuitoarele din sol

Domeniul hipogen (cavernicol)- cuprinde viețuitoarele din peșteri

Tipuri de Medii

MEDIUL PĂDURII ECUATORIALE (5)

Poziția pe Glob- între paralele de 0°-5° latitudine Nordică și Sudică

Regiuni caracteristice- bazinul Amazonului (numită selvas), Bazinul fluviului Congo (Zair), Arhipelagul Indonezian, Golful Guineii

Clima- ECUATORIALĂ(5)

T°= 25°-27° C, constantă

pp- abundente, regulate, peste 3000 mm/an

amplitudini termice anuale foarte mici

vânturile lipsesc , dar apar curenții de aer ascensionali numiți calme ecuatoriale

Vegetația- datorită condițiilor favorabile este extrem de bogată, luxuriantă, etajată, deasă și sempervirescentă (permanent verde)

Vegetația este etajată pe 3-4 etaje:

etajul arborilor înalți cu înălțimi de 40- 60 m

etajul arborilor cu înălțimi medii 20-40 m

etajul arbustiv 10-20 m

etajul erbaceu ce se dezvoltă la nivelul solului până la 10 m

Pădurea ecuatorială este deasă cu o mare varietate de specii(peste 1000/ km2) precum: palmieri, abanos, mahon, palisandru, arborele de cauciuc, arborele de chinină, arborele de cacao, arbustul de cafea. liane, plante epifite (orhidee, ferigi).

În zonele de litoral se dezvoltă o vegetație caracteristică, adaptată ciclicității flux-reflux pădurea de mangrove

Fauna- este bogată și variată, în general arboricolă: insecte, păsări (pasărea paradisului, papagali, pasărea rinocer, colibrii, etc.), reptile (anaconda, crocodili, șarpele boa, pitonul), mamifere (maimuțe-gorila, gibonul, urangutanul; jaguarul, etc.)

Solurile – feralsoluri- sărace în humus fertilitate redusă, bogate în oxizi de fier lateritice roșii

Intervenția antropică – se face remarcată prin defrișări masive care duc la distrugerea ecosistemelor

MEDIUL PĂDURII MUSONICE (1)

Poziția pe Glob-apare regional în S și SE Asiei

Regiuni caracteristice- Pen India, Pen. Indochina

Clima- MUSONICĂ (1)

T°= 20°-25°C

pp- sezoniere –abundente în sezonul ploios (când musonul bate dinspre Oc. Indian spre Asia), reduse –în sezonul secetos (când musonul bate invers) . Aici se află polul precipitațiilor de pe Glob –Cherapundji, provincia Assam din India- 12 000 mm/an

amplitudini termice anuale foarte mici ≈ 5°C

vânturile sunt musonii, ce prezintă o circulație sezonieră de-a lungul anului

Vegetația – asemănătoare cu pădurea ecuatorială, dar mai puțin deasă, iar în anotimpul secetos (iarna), arborii își pierd foliajul precum: teckul (arborele de fier), santal, arborele de camfor, bambus. Pe unele areale apare o vegetație extrem de deasă formată din arbuști și tufișuri cunoscută sub numele de junglă

Fauna – bogată formată din insecte, reptile, păsări, mamifere precum: maimuțe, elefanți, rinoceri, tigrii

Solurile- feralsolurile

Intervenția antropică- remarcată prin defrișări, în urma cărora se instalează eroziunea.

MEDIUL DE SAVANĂ (7)

Poziția pe Glob- 5°-12° (15°) lat. N și S

Regiuni caracteristice- Africa, N și E Australiei, America de Sud (unde poartă denumirea de campos-cerrados și caatinga în Brazilia, illanos- baz. Fluviului Orinocco

Clima- SUBECUATORIALĂ (7)

T°= 20°-28°C

pp- sezoniere –abundente în sezonul ploios-vara (când se face resimțită influența calmelor ecuatoriale) și extrem de reduse în sezonul secetos -iarna (când se face resimțită prezența alizeelor, peste 4 luni pe an )

amplitudini termice anuale reduse 5°-7° C

vânturi: alizeele și calmele ecuatoriale

Vegetația- asociația vegetală caracteristică este formată din ierburi înalte 2-3 m, xerofile, gramineee (iarba elefanților) și pâlcuri de copaci (mai ales baobab, accaci și palmieri de savană).

Dinspre zona pădurii ecuatoriale pătrund pe malurile marilor fluvii pădurile galerii

Fauna- este bogată formată din reptile, păsări (struț –Africa, nandu- America de Sud, emu-Australia ), numeroase mamifere ierbivore (elefant, antilope, rinoceri, hipopotam, gazele, bivoli, gazele, canguri-Australia) și carnivore (leu, panteră, ghepard)

Solurile- feralsoluri

Intervenția antropică- remarcată prin introducerea unor suprafețe în circuitul agricol ceea ce a determinat dispariția unor specii de animale și plante

MEDIUL DEȘERTURILOR ȘI SEMIDEȘERTURILOR TROPICALE (10)

Poziția pe Glob – 12° (15°)- 30° lat N și S

Regiuni caracteristice- deșerturile apar în zonele de divergență a aerului din apropierea tropicelor

Africa- Sahara, Kalahari, Namib

Asia- Rub al Khali, Nefud, Thar

America de Sud- Atacama (cel mai arid deșert de pe Glob)

America de Nord- Mojave-Sonora, Arizona, Pod. Mexican

Australia- Victoria, Gibson, Mare deșert de nisip

Semideșerturile (Sahelul) se dezvoltă la limita deșerturilor, făcând trecerea spre regiunile vecine

Clima- TROPICAL USCATĂ (10)

Amplitudini termice diurne mari

pp- reduse sub 150 mm/an în zonele deșertice și 150- 300 mm/an în zonele semideșertice

vânturi: alizeele

Vegetația- extrem de rară, cactuși, graminee

Fauna- rară, scorpioni, șarpele cu clopoței, dromaderul

Solurile- arenosoluri, calcisoluri

Intervenția antropică- redusă, remarcată mai ales în oaze

MEDIUL SUBTROPICAL UMED (TEMPERAT CU PLOI DE VARA) (4)

Poziția pe Glob-30°-40° lat. N și S

Regiuni caracteristice- SE Chinei, S Japoniei, SE SUA, E Australiei, E Braziliei, V Americii de N

Clima – SUBTROPICALĂ CU PLOI DE VARĂ (4)

un climat cald și umed, cu ploi abundente vara datorită maselor de aer umede de pe oceane aduse de musoni și alizee

amplitudini termice anuale reduse 8°- 10° C

vânturi: alizeele, musonii, iar frecvent se înregistrează uragane (taifunuri în Asia)

Vegetația- este formată din păduri sempervirescente formată din: Sequoia Giganteea – V SUA, chiparos- SE SUA, arborele pagodă-Asia, eucalipt- Australia

Fauna- bogată formată din insecte, reptile păsări mamifere

Solurile- eu fertilitate redusă predominând cele de tip terra rossa și rendzinele

Intervenția antropică- este importantă manifestată mai ales prin defrișări

MEDIUL MEDITERANEAN (2)

Poziția pe Glob-30 °-40° lat N și S

Regiuni caracteristice- reg M. Mediteran. , centrul Chile, California, S Australiei. Provincia Cap din Africa de Sud

Clima- MEDITERANEANĂ (2)

T°= 15°-17°C

Prezintă 4 anotimpuri, însă anotimpurile de tranziție- primăvara, toamna- sunt foarte scurte

Verile sunt calde și secetoase, iar iernile blânde

amplitudini termice anuale reduse ≈10° C

vânturi: alizeele –vara și vânturile de vest -iarna

Vegetația – inițial formată din păduri sempervirescente de stejar de plută, pinul de Alep, cedrul de Liban, măslinul sălbatic, prin defrișări în mare parte acestea au fost înlocuite cu tufișuri xerofile ce poartă denumirea de: maquis, garriga, frigana- în S Europei chaparral- în California, scrub-în Australia

Fauna- formată din magot, vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat

Solurile- terra rossa cu fertilitate redusă

Intervenția antropică- masivă , regiunea este intens populată încă din antichitate

MEDIUL PĂDURILOR DE FOIOASE (8)

Poziția pe Glob- 40°-60° lat N și S

Regiuni caracteristice- V Europei, E Americi de Nord, E Asiei, America de Sud

Clima- TEMPERAT OCEANICĂ (8)

T°= 10°-12°C

Prezintă 4 anotimpuri, bine diferențiate

pp- sunt bogate peste 1000 mm/an, cad pe tot parcursul anului uniform

amplitudini termice anuale mari 10°-15° C

vânturi: vânturile de vest

Vegetația- formată din păduri a căror arbori își pierd foliajul în anotimpul rece precum : stejar, fag, carpen,tei, frasin, arin, etc.

Fauna- formată din căprioare, vulpi,

Solurile- din categoria argiluvisolurilo

Intervenția antropică- masivă remarcată prin defrișări pe mari suprafețe

MEDIUL DE STEPĂ ȘI SILVOSTEPĂ (3)

Poziția pe Glob- 40°-60° lat N și S

Regiuni caracteristice- E Europei-pustă, bărăgan, stepă, America de N – prerii, America de S- pampas, Asia- stepă, S Africii-veld, Noua zeelandă

Clima- TEMPERAT CONTINENTALĂ (3)

T°= 5°-10°C

Prezintă 4 anotimpuri, bine diferențiate

pp- sunt reduse 250-500 mm/an ce scad spre interiorul continentului

amplitudini termice anuale mari 15°-20°

vânturi: vânturile de vest

Vegetația – stepa- asociație vegetală formată din ierburi mărunte xerofile, mai ales graminee; silvostepa- asociație vegetală formată din ierburi mărunte și pâlcuri de arbori

Fauna- predomină rozătoarele

Solurile- cele mai fertile din categoria cernoziomuri și castanoziomuri

Intervenția antropică- masivă o mare parte din suprafațe fiind transformate în terenuri agricole

MEDIUL DEȘERTURILOR ȘI SEMIDEȘERTURILOR RECI (3)

Poziția pe Glob- 40°-60° lat N

Regiuni caracteristice- centrul Asiei- deșerturi: Gobi, Kâzâl-Kum, Karakum, Djungaria, Usti- Urt; America de N- Nevada, marelui Bazin

Clima- TEMPERAT CONTINENTALĂ EXCESIVĂ (3)

T°= 5°-10°C

pp- sunt reduse sub 250 mm/an ce scadspre centru continentului

amplitudini termice anuale mari 15°-20° C

vânturi: vânturile de vest și vânturi reci iarbna

Vegetația- rară formată din specii xerofile saxaul alb, saxaul negru.

Fauna- cămila bactriană, asinul

Solurile- din categoria solonețuri, solonceacuri

Intervenția antropică- redusă

MN\EDIUL PĂDURILOR DE CONIFERE (TAIGA) (3)

Poziția pe Glob- 50°-60° lat N

Regiuni caracteristice- Europa, Asia, America de N

Clima TEMPERAT CNTINENTALĂ RECE (3)

T°= 5°-10°C

pp- sunt reduse

amplitudini termice anuale mari 20°-25°

vânturi: vânturile de vest, iarna vânturi reci

Vegetația –formată din păduri de molid, brad, pin, larice, brad Douglas; formează cea mai întinsă regiune forestieră a Globului

Fauna-formată din: urși, lupi, cerb, castor animale cu blană scumpă-jder, hermelină, zibelină

Solurile- Podzoluri

Intervenția antropică- remarcată prin exploatările forestiere și a unor resurse de subsol

MEDIUL DE TUNDRĂ (6)

Poziția pe Glob- 60°-70° lat N și S

Regiuni caracteristice- N Europei, N Americii de N, N Asiei, S Americii de S, insulele din jurul Antarcticii

Clima- SUBPOLARĂ (6)

T°= 0°-5°C

Prezint ierni foarte lungi ( 9 luni) și veri foarte scurte

pp- sunt reduse mai ales solide

amplitudini termice anuale mari

vânturi: vânturile polare

Vegetația – este în general săracă, formată mai ales din asociații de mușchi și licheni alături de care apar mesteacănul pitic, salcia pitică; vara se dezvoltă pajiști cu flori multicolore

Fauna-reni, lemingi, vulpea polară, ursul polar, iepurele polar

Solurile- soluri de tundră

Intervenția antropică- redusă

MEDIUL CALOTELOR GLACIARE (9)

Poziția pe Glob- 70°-90° lat N și S

Regiuni caracteristice- în jurul celor doi poli

Clima –POLARĂ (9)

T°= sub 0°C

Bilanțul radiativ negativ determină persistența stratului de zăpadă

pp- sunt foarte reduse

vânturi: vânturile polare

Vegetația – foarte săracă reprezentată de alge, mușchi și licheni

Fauna- pinguini, foci, morse

Solurile- lipsesc

Intervenția antropică- lipsește

MEDIUL MONTAN

Remarcată prin etajarea elementelor biopedo climatice

Peisajul natural = este o parte omogenă a mediului înconjurător, care iese în evidență printr-un

element dominant, mai ales vegetația (care este o sinteză a factorilor pedoclimatici)

Mediul înconjurător = reprezintă mediul natural (sistemul alcătuit din componentele naturale: relief,

structura geologică, resurse de subsol, apă, aer, sol, faună, vegetație) influențat

de om pozitiv sau negativ: Cuprinde mediul antropizat- mediul natural

modificat doar parțial de om; mediul antropic-mediul natural transformat în

totalitate de om

Similar Posts

  • Legea Tarii Si Institutiile Ei

    LUCRARE DE LICENȚĂ LEGEA ȚĂRII ȘI INSTITUȚIILE EI Cuprins ABREVIERI INTRODUCERE CAPITOLUL I – LEGEA ȚĂRII Secțiunea I – Legea țării și dreptatea 1. Conceptul de legea țării 2. Conceptul de dreptate Secțiunea a II-a – Caracterizarea legii țării 1. Terminologie 2. Legea țării, creație românească 3. Jus Valachicum 3.1.Natura și conținutul lui Jus Valachicum…

  • Glosario Terminológico de Odontología

    Glosario terminológico de odontología Tabla de contenidos CAPÍTULO I. INTRODUCCIÓN El presente trabajo representa un glosario terminológico del área de especialización de la odontología y estomatología y está concebido como instrumento de ayuda para el traductor. Este trabajo está estructurado en siete capítulos.. El capítulo de Lexicografía y terminología destaca las principales diferencias entre estas…

  • Strategii de Dezvoltare Rurala Si Agricultura In Judetul Iasi

    CUPRINS declaratie LISTA FIGURILOR LISTA TABELELOR INTRODUCERE Spațiul rural în România reprezintă o componentă cardinală a evoluției de ansamblu a economiei românești. Trei resurse rurale dau adevărata dimensiune a necesității restructurării agriculturii și dezvoltării rurale în țara noastră: suprafața agricolă utilă, forța de muncă agricolă, suprafața totală a spațiului rural. România trebuie să adopte politici…

  • O Abordare Genetica Pentru Controlul Adaptiv cu Agenti

    O abordare genetică pentru controlul adaptiv cu agenți multipli în sistemele de producție interdependente În această lucrare, sunt aplicați algoritmi genetici pentru a adapta strategiile de luare a deciziilor a aparatelor de comanda autonome într-un sistem de producție semidependent. Agenții de control folosesc reguli de decizie predefinite numai pentru o perioadă de timp limitată, și…

  • Verismul In Muzica

    CUPRINS MOTIVAȚIE…………………………………………………………………………………………….3 Capitolul I: MUZICA BAROCULUI…………………………………………………………………….4 I.1 Antonio Caldara………………………………………………………………………..6 I.1.1 Analiza ariei “Sebben, crudele”………………………………………………………..8 Capitolul II: CLASICISMUL MUZICAL……………………………………………10 II.1 Wolfgang Amadeus Mozart…………………………………………………………12 II.1.1 Opera “Nunta lui Figaro”…………………………………………………………..16 II.1.2 Analiza ariei “Porgi amor qualche ristoro”………………………………………..19 Capitolul III: ROMANTISMUL MUZICAL………………………………………..22 III.1 Carl Maria von Weber……………………………………………………………..24 III.1.1 Opera “Freischütz”…………………………………………………………………26 III.1.2 Analiza ariei “Und ob die wolke”………………………………………………….29 III.2 Giuseppe…

  • Teorii Sociologe Umane

    În acest eseu, am să vorbesc despre Michael Burawoy, Mathiew Deflem și sociologia publică. Am ales această tema, deoarce acești doi autori, sunt poate cei mai consacrați sociologi contemporani, ce dezbat problema sociologiei publice. Termenul de “sociologie publică” a fost inițiat de către Herbert Gans, în anul 1988, acesta introducând sociologia publică în cartea să…