Medicina zilelor noastre are un caracter pronun țat profilactic, căci de la dreptul de sănătate am ajuns la datoria de a conserva s ănătatea. Aceasta… [605203]

3
CAPITOLUL I
MEMORIU JUSTIFICATIV

I.1. Introducere
Medicina zilelor noastre are un caracter pronun țat profilactic, căci de la dreptul de
sănătate am ajuns la datoria de a conserva s ănătatea.
Aceasta cere însă eforturi din partea re țelei medicale de a educa colectivit ățile pe care
le are în grij ă în vederea conserv ării și amelior ării fondului biologic care poate fi influe nțat
numai printr -o culturalizare sanitar ă și genital ă.
Trebuie s ă recunoa ștem c ă în ultimele decenii avem realiz ări frumoase, femeia gravid ă
fiind acum mai bine supravegh eată, nou-născutul mai bine îngrijit.
Concep ția, cadrul și preocup ările obstreticii și ale ginecologiei trebuie mult amplificate
și dup ă defini ția dat ă de Organiza ția Mon dială a Sănătății, să cuprind ă "preocuparea de a
supraveghea s ănătatea femeilor în cursul sarcinei, a nașterii și a alapt ării, să le învățăm să-și
îngrijeasc ă copii".
Alăptarea natural ă a nou -născutului, atât de binef ăcătoare pentru el, este și ea părăsită
de cele mai multe ori din cauza unor factori sociali. La plecarea din maternitate 90% dintre
femei al ăpteaz ă natural, pentru ca apoi s ă renun țe.
Dintre înainta șii noștri, I.E. R ădulescu – spunea at ât de frumos c ă … "îndată ce maica
natur ă ne dă ființa și ne aduce pe lume, mama este cea dint âi care ne prime ște în bra țele sale
călduroase și se însărcineaz ă cu îngrijirea noastr ă și pare ca ar face un t ăcut dar prea deslu șit
jurământ, că va fi r ăspunz ătoare pentru toat ă fericirea și nefericirea noastr ă."
Mama este cel dint âi dasc ăl al nostru, de la ea începem s ă luăm alea dint âi cuno ștințe și
în bra țele ei începem a judeca binele și răul. Ea este c ârmuitorul și ecoul nostru, ea ne îndreapt ă
pe drumul pe care îl vom urma în aceast ă viață.

I.2. Motivația lucrării
Profesiunea de asistent medical necesit ă aptitudini deosebite, competen țe acumulate
printr -o pregătire corespunz ătoare și con știința lucrului bine f ăcut.
Cu at ât mai mult, profesiunea de asistent pediatru înseamn ă o altă valen ță care s ă confere
noi dimensiuni profesiei în sine. Dragostea de copii și grija matern ă convertit ă în "meserie" se
substituie chiar responsabilit ății cu care este investit ă asistenta medical ă.
Cu at ât mai mult, profesi a de asistent pediatru înseamn ă o altă valen ță care s ă confere
noi dimensiuni profesiei în sine. Dragostea de copii și grija matern ă convertit ă în "meserie" se
substituie chiar responsabilit ății cu care este investit ă asistenta medical ă.
De ce asistenta medical ă care acord ă îngrijiri în "lumea copiilor" trebuie s ă fie mai
uman ă și mai responsabil ă? Nu încape nici o îndoial ă, copilul nu reprezint ă un adult la scar ă
redus ă, ci o fiin ță fragil ă, vulnerabil ă, care se dezvolt ă după reguli biologice, altele dec ât cele
ale homeostazei bazate pe feed -back negativ ale adultului.
Creșterea și dezvoltarea copilului, mai ales a copilului mic și cu preponderen ță a
sugarului se bazeaz ă pe dependen ța față de o alt ă persoan ă.

4
În mod particuluar, nou-născutul se confrunt ă cu o traum ă de adaptare special ă pentru
că el vine dintr -un mediu de maxim ă securitate, mediul intrauterin , într-un mediu ostil cu
capcane de tot felul, care determin ă intrarea în acțiune a tuturor mecanismelor biologice ale
organismului copilului, mecanisme care s ă pună în acord fiin ța proasp ăt venit ă pe lume cu
factorii externi.
Iată de ce, asistenta medical ă dornic ă să îngrijeasc ă copii, mai ales cea preg ătită să ofere
interven ții în sec țiile de neonatologie devine cu at ât mai important ă cu cât este bine știută
importan ța bunei îngrijiri a nou -născutului pentru întreaga sa dezvoltare ulterioar ă.
În aceast ă îngrijire sunt impl icați factori etici, bioetici, sociali și nu în ultimul r ând
psihologici.
Alegerea acestei profesiuni înseamn ă o libertate angajat ă și responsabil ă bazat ă pe o
bună pregatire profesional ă, teoretic ă și practic ă, dar și pe un sistem de valori de tip umanist
focalizat pe dragostea de copii, ca finite integrate la procesul decizional al existen ței umane,
inclusiv la aspectele demografice.

5
CAPITOLUL II
GENERALITĂȚI PRIVIND NOU -NĂSCUTUL LA TERMEN

II.1. Particulari tăți generale
Perioada de nou -născut face parte din prima copil ărie și reprezint ă trecerea de la via ța
intrauterin ă la via ța postnatal ă.
Perioada de nou -născut este o etap ă în evolu ția antogenetic ă a ființei umane,
caracteriza tă prin mari transform ări datorate adapt ării sau acomod ării la noile condi ții de mediu.
Fiziologia nou -născutului este dominat ă de procesul de adaptare la via ța extrauterin ă,
care are loc în condi țiile unor schimb ări de mediu de o cov ârșitoare amploare.
Astfel, nou-născutul p ărăsește un mediu ambient lichid protector, cu o temperatur ă
constant ă și vine într-un mediu gazos cu o temperatur ă variabil ă.
Nou-născutul v ine dintr -un mediu steril într-un mediu cu fac tori agresivi microbieni. El
întâlnește acum pentru prima dat ă un factor nou – lumina. El trebuie s ă facă față noilor condi ții
de via ță. Se produc acum importante transform ări morfo-funcționale de adaptare.
Pe de alt ă parte, nou-născutul trece de la situa ția unei vie ți parazitare, la cea a unei
activit ăți a organelor proprii, a unei anatomii fiziologice complexe. Se întrerupe aportul de
oxigen prin placent ă, este amenin țat de asfixie, plămânul intr ă în func ție. Este întrerupt ă
circula ția spre placent ă, aparatul circulator sufer ă importante m odific ări. Este întrerupt aportul
de substan țe nutritive elaborate de organismul matern , aparatul digestiv își întrerupe activitatea.
În cursul travaliului nou -născutul este supus unui traumatism datorit ă apăsării
mușchiului uterin pe suprafa ța sa corporal ă. În timpul na șterii se mai produc flect ări, deflect ări,
precum și rata ții ale diferitelor segmente ale corpului. De asemenea, mulări, încălecări de oase.
Toate constituie traumatisme de diferite grade la care nou -născutul trebuie s ă reziste.
Oricât de u șoară ar fi na șterea se admite c ă nou-născutul este într-o oarecare m ăsură un
traumatizat.
Toate acestea explic ă de ce perioada de nou -născut este o perioad ă care pune în
primejdie via ța nou -născutului. De aici și mortalitatea infantil ă, iar cea din prima s ăptam ână,
este 2 -3 din mortalitatea primei luni.
Unii admit c ă perioada de nou -născut ține p ână la căderea cordonului ombilical, adică
cel mult 7 -8 zile de la na ștere; după alții, ea dureaz ă până la cicatrizarea pl ăgii ombilicale, adică
două săptămâni. Majoritatea autorilor admit, însă, că perioada de nou -născut dureaz ă patru
săptămâni în care timp a șa numitele fenomene fiziologice proprii acestei perioade iau sf ârșit.
Unii autori admit c ă perioada de nou -născut trebuie considerate – prim ele trei luni de
viață – timp în care s -ar produce o adaptare complet ă a sugarului la condi țiile vie ții extrauterine.
Sunt necesare 2 -3 luni pentru p erfecționarea valorii func ționale a organelor copilului și
a diminu ării fragilit ății echilibrelor sale.
Abia c ătre luna a III -a unii autori susțin că ”nou -născutul își schimb ă comportamentul,
înceteaz ă a deveni parazitul obligator al mamei, poate s ă se lipseasc ă de alimenta ția de la s ân,
pierde reflexe arhaice, hipertonia sa ini țială, emite primul sur âs, recunoa ște obrazul mamei sale,
începe s ă fabrice anticorpi, în scurt timp el devine o p ersonalitate biologic ă autonom ă”.

6
În țara noastr ă perioada de nou -născut este socotit ă vârsta de la 1 la 30 zile.

II.2. Particularități morfo -funcți onale
Nou-născutul este deosebit de copilul de mai t ârziu ca form ă și mărime a diferitelor p ărți
ale corpului.
Înălțimea capului , după Stratz , reprezint ă la nou -născut un sfert din talie, fața este mic ă,
sprâncenele sunt jum ătatea înălțimii capului, adică înălțimea craniului și a fe ței sunt egale.
Fontanela anterioar ă măsoară 4/3 centimetrii, fontanela posterioar ă este închis ă dar
poate r ămâne deschis ă primele dou ă săptămâni de via ță, ea este triunghiular ă și măsoară 7-8
mm. Uneori sutura sagital ă este desf ăcută, în acest caz craniul poart ă numele de crani u moale
congenital , uneori se noteaz ă încălecarea oaselor craniene în primele zile dup ă naștere c ând
travaliul a fost greu.
Nasul nou -născutului este scurt, concav, cu deschiderea n ărilor privind înainte. Gâtul
este scurt. Conforma ția toracelui este aproape cilindric ă.
Abdomenul este mare, depășește rebordul castral, peretele abdominal prezint ă un tonus
muscular sc ăzut și se destin de la fiecare mi șcare inspiratorie. Ombilicul se afl ă sub linia care
împarte corpul în dou ă jumătăți egale.
Membrele inferioare sunt scurte. Condilii interni sunt mai pu țin dezvolt ăți, de unde
rezult ă o incuba ție în axul longitudinal al membrelor inferioare. curbur ă care nu trebuie
confundat ă cu cea rahitic ă.
Incubarea tibiilor este pus ă și pe seama atitudinii fetale. Uneori întâlnim “ picior talus”
care cedeaz ă repede.
Pielea – nou-născutului este acoperit ă pe regiunea dorsal ă, pe piept, în jurul g âtului și
în special la nivelul pilurilor de flexiune cu o p ătură grăsoasă gălbuie, denumi tă vernix caseos ă.
Acest înveli ș grăsos secretat de glandele sebacee și de celule speciale ale omniosului
este bazat pe gl icogen, acizi gra și, colesterol și proteine.
Vernix caseosa protejeaz ă pielea f ătului împotriva macera ției de c ătre lichidul amniotic.
La nou -născut vernix caseos ă ar avea multiple roluri: protec ție contra frigului, aport
alimentar prin glicogenul ce -l con țin, acțiune bactericid ă și antih emolitic ă. El mai posed ă
aglutinogene identice cu cele ale s ângelui. Dacă vernix caseosa este îndep ărtat imediat dup ă
naștere, hipoprotrombiemia este foarte pronun țată în a treia zi de la na ștere. Dacă este l ăsat să
se resoarb ă, marea majoritate a no u-născuților nu prezint ă hipoprotrombiemie.
După îndep ărtarea înveli șului gr ăsos, pielea nou -născutului prezint ă o culoare ro șie
intens ă, eritemul nou -născutului și numai palmele și tălpile r ămân alb ăstruie. Colora ția roșu-
vie a fost atribuit ă subțirimii epidermului, deoarece la nou -născut p ătura cornoas ă lipse ște și
epidermul permite re țelei vasculare a dermului subiacent s ă transpar ă prin grosimea ei.
Pielea nou -născutului conține pu ține celule cromatoformatoare, iar pigmentul celulelor
bazate ale epider mului apare abia dup ă naștere. După câteva zile de la na ștere apare o
descuamare a pielei pe abdomen, gât, membre care poate dura c âteva s ăptămâni. Aceast ă
descuamare este cel mai des furfuracee și rareori în lamele mari.
Nou-născutul poate prezenta nevi materni – pete de culoare ro șier au delimitate de
intensitate și mărime diferit ă. Ele apar pe pleoapa superioar ă, la rădăcina nasului, pe ceaf ă, în
regiunea dorsal ă, nu dispar la presiune și sunt datorate unor fine varicozit ăți. După câteva luni
de la na ștere naevi i materni dispar și lasă uneori dup ă dispari ție pete brune.

7
Nou-născutul mai poate prezenta uneori o pat ă albăstruie variabil ă ca m ărime și
localizare mai ales în regiunea sacrolombar ă. Este a șa numita pat ă mongolian ă, fără vreo
semnifica ție deosebit ă.
Părul fin denumit – lanugo – care acoper ă pielea f ătului persist ă și dup ă naștere, pe
umeri, spate, frunte, rădăcina membrelor. Pielea de pe pielea capului poate lipsi sau s ă fie
abundent ă.
Unghiile sunt c ărnoase, fără striațiuni longitudinale. La m âini în a doua lun ă ele întrec
pulpa degetelor, pe când la picioare abia o ating.
Peniculul adipos este mai abund ent pe obraz, sărac pe membrele superioare, inferioare
și torace, iar pe abdomen lipse ște.
Glandele sudoripare sunt pu țin dezvoltate. Nou-născutul nu transpir ă decât foarte
puțin.
Glandele sebacee sunt în schimb foarte dezvoltate. Pe fa ță, pe nas, se pot remarca
elemente alb -gălbui c ât un b ob de nuci, numite miliaria sebacee sau milium facial, produs al
acest or glande. Prin ap ăsare la nivelul acestor elemente se elemin ă un filament fin, grăsos, care
este con ținutul unor glande sebacee.
O particularitate deosebit ă a nou -născutului este prezen ța cordonului ombilical. Acesta
este format din vena ombilical ă și dou ă artere ombilicale cuprinse într-un țesut conjunctiv,
mucos, numit gelatina lui Wharton, acoperit de omnios.
Vasele ombilicale dup ă ce trec de ombilic merg divergent, vena ombilicala c ătre fa ța
inferioar ă a ficatului spre port ă și cav ă, iar arterele ombilica le în jos, sub peritoneu, de o parte
și de alta a vezicii urinare și dau în iliaca intern ă.
După secționarea cordonului, arterele ombilicale se retract ă, iar vena ombilical ă rămâne
deschis ă.
Oprirea circula ției în vasele ombilicale odat ă cu stabilirea circula ției pulmonare este
urmat ă de trembozarea și transformarea lor în cordoane fibroase. Trombozarea creaz ă un mediu
de cultur ă bun pentru infec ții ombilicale, care de la limfatice periarteriale și perivenoase merg
în sânge.
Cordonul ombi lical trece prin faza de mumificare, formarea șanțului de eliminare și apoi
urmeaz ă căderea sa. Mumificarea este datorat ă faptului c ă vasele învecinate nu p ătrund în el, și
că nu mai este umezit de lichidul amniotic. Șanțul de eliminare se formeaz ă la nivelul liniei
omnio -cutanate unde se produc o infiltra ție leucocitar ă. Arterele ombilicale se deta șează între
a treia și a cincea zi, iar vena ombilcal ă ceva mai t ârziu. Cordonul cade între a șasea și a zecea
zi.
Plaga ombilical ă, rămasă după căderea cordonului, se epidermizeaz ă treptat de la
periferie la centru. Cicatrizarea se termin ă către a treia s ăptămână. Din cauza retrac ției vaselor
ombilicale fibrozate, cicatricea ombilical ă se înfund ă.
Greutatea nou -născutului este socotit ă normal ă, între 2800 -4500 g. În majoritatea
cazurilor, greutatea este de 3300g. Între 2500 -2800 g, nou-născutul este socotit subponderal.
Talia nou -născutului este în medie de 50 cm.
Aparatul respirator – toracele nou -născutului este aproape cilindric, diametrul s ău
artero -posterior este ceva mai mic dec ât cel transversal. Coastele sunt orizontale. Respira ția este
în consecin ță abdominal ă sau diafragmatic ă.

8
Plămânii cântăresc 60 g. La nou -născutul care a respirat, densitatea pl ămânului este de
915-920.
Num ărul respira țiilor este din prima zi și a doua zi de via ța de 60 -70 r/min. Din ziua a
treia, frecven ța respirator ie se reduce la 45 -50 r/min. Frecven ța respirator ie poate varia în starea
de veghe fa ța de starea de somn, ca și în perioada de digestie. Ritmul poate fi neregulat, uneori
ritm periodic, ritm Cheyne -Stakes, rareori crize de apnee.
Volumul aerului curent este de cca. 10-15 cm ³, iar minut -volumul respirator este de 600 –
750 cm³.
Minut -volumul respirator pe kg corp este de 300 cm³; adic ă nou-născutul necesit ă un
volum de aer/kg corp de trei ori mai mare dec ât necesit ățile în aer/kg corp a adultului.
În timpul travaliului și dup ă naștere, multiplele traumatisme fiziologice, nu duc la
consecin țe sup ărătoare, dar uneori sunt r ău tolerate și se aj unge la hipoxie și hipercapnie, care
determin ă o acidoz ă. După naștere în primele 3 ore, valoarea oxigenului din s ângele nou –
născutului cre ște rapid de la 60 -90-98%, absor ția de ox igen f ăcându-se nu numai la nivelul
alveolelor pulmonare care în acest moment nu func ționeaz ă în totalitatea lor ci și la nivelul
mucoaselor traheei, bronhiilor mari, chiar al mucoasei gastrice
Aparatul circulator – odată cu na șterea se produce o important ă modificare în circula ția
cardiac ă, o adaptare la noile condi ții de via ță. În timpul vie ții intrauterine, circula ția fetal ă aduce
de la placent ă prin vena ombilical ă oxigenul captat la nivelul vilozit ăților coriale. Prin canalul
lui Arantius și bifurcarea venei porte, sângele oxigenat al venei ombilicale ajunge în atriul drept
de unde trece prin gaura lui Botal în atriul st âng, iar o parte care a trecut în ventriculul drept și
apoi în artera pulmonar ă, evită mica circula ție, trecând prin canalul arterial în aorta ș i de aici în
marea circula ție. Prin vena cav ă superioar ă sosește în atriul drept s ângele s ărac în ox igen
provenit din partea superioar ă a corpului f ătului și care la r ândul s ău va trece în ventriculu l
drept, arteră pulmonar ă, canalul arterial și aort ă.
Inima nou -născutului cântărește 25 g. Bătăile cardiace sunt în num ăr de 140 -160 b/min,
se accelereaz ă în timpul țipetelor, iar în somn poate scade la 100.
Volumul sanguin al nou -născutului l a termen este de 300 cm³. Debitul cardiac este de
160 cm/min/kg corp, rezisten ța capilar ă 45-60 mmHg , hemat ocritul 55% la na ștere ajunge dup ă
două săptămâni de via ță la 40%. Sângele venei ombilicale a f ătului are 1/5 oxigen fa ță de cel
arterial normal.
La na ștere comunicarea între inima dreapt ă și stânga se închide stabilindu -se circula ția
pulmonar ă. Închiderea este la început func țional ă prin torsiunea inimii provocate de amplica ția
plămânilor și prin diferen ța de presiune în cele dou ă jumătăți ale inimii. Închiderea anatomic ă
se face mai t ârziu, treptat p ână la începutul lunii a d oua prin trombozari și cianoz ă și existen ța
de sulfuri c ardiace.
La nivelul circula ției periferice capilare se pot produce cu u șurință tulbur ări noso –
motorii datorit ă imaturit ății sistemului osos vegetativ ca și permeabilit ății și fragilit ății capilare
crescute la aceast ă vârstă. Astfel se explic ă cianoza perioral ă și a extremit ăților și ușurința
apari ției hemoragiilor.
Tensiunea arterial ă la na ștere este Mx 5,5 mmHg și Mn 3,5 mmHg, iar în a 14 zi Mx 9
mmHg și la sf ârșitul primei luni 7/4 mmHg.

9
Poliglobulia fiziologic ă intrauterin ă compensatoare a hipoxeniei fetale cu 5-6 000 000
hematii dup ă naștere consecin ță a excit ării mecanice și anaxeniei suplimentare din cursul
travaliului și legăturii cordonului. Concomitent exist ă și hiperbenoglobinemie (110 -145%; 18-
19/%/100m/s ânge). La sf ârșitul primei luni scade la valoarea normal ă – 90%. Num ărul de
leucocite este de asemenea crescut la na ștere 14000 – 16000 /mm ³, ajung ând chiar 20000 –
30000/mm ³, dar scade în primele zile p ână la 8000 – 10000 în ziua a 9 -a.
Trombocitele la na ștere sunt 100000 – 200000/mm ³, cresc în prima lun ă până la 250 –
300000/min. T.S. (timp s ângerare) – 1-2 min; ziua a 6 -a scade.
Constante chimice: glicemia 0,95 gr% 0, la nastere scade în primele 3 zile.
Bilirubinemia cre ște în primele zile prin hemoliz ă ating ând maxim în ziua a 4 -a, la 10 -a zi
variaz ă între 1,5 -12 mg. Ureea sanguin ă 0,27g%, scade în prima lun ă la 0,15 -20g%o.
Aparatul digestiv – tractul digestiv este gata s ă funcționeze într-o perioad ă mult
anterioar ă nașterii normale.
Amilaza salivar ă se găsește în cantitate normal ă la nou -născut chiar mult timp înainte
de na ștere. Dată fiind insuficien ța amilazei pancreatice la nou -născut la termen, este important ă
posibilitatea amilazei salivare de a ac ționa în intestine, grație insuficien ței acidului clorhidric
(HCL) liber gastric, în timpul pr ânzurilor.
Aciditatea gastric ă imediat du pă naștere, pH-ul este mare 6-8; uneori neutralizarea
alcalin ă pH-ul scade apoi în primele 24 ore și poate atinge cifra de 2,5. Acidul clorhidric liber
exprimat în ml de HCL N/10/100ml , sucul gastric arată o cifr ă de 17 ml acid clorhidric în prima
zi de viață, el dispare către a opta zi pentru a reapare în a 15 -a zi și atinge 2 ml la sf ârșitul primei
luni.
Nou-născutul prezint ă o activitate a tripsinei pancreatice ca și a sugarului mare. În
primele zile se observ ă o diminuare la 4 -7 zile cerin țele digesti ve m ăresc aceast ă activitate la
valori normale (45,46). Amilaza pancreatic ă nu poate fi pus ă în eviden ță nou-născutul. Lipaza
pancreatic ă pare sc ăzută.
Secre ția intestinal ă prezint ă dizaharidoze în cantit ăți normale la nou -născut. Activitatea
alfa-glucozidazelor (maltaza, zaharaza, izomaltaza) este prezent ă la 26 -32 de s ăptămâni de via ță
fetală și prezint ă valori normale chiar din primele zile ale nou -născutului la termen. Activitatea
beta-gluco -zidazelor (lactaza) este normal ă la na ștere. Absor ția intestinal ă pentru aminoacizi la
nou-născut se face bine chiar atunci c ând practice este crescut în rația alimentar ă. Absorb ția
lipidelor este redus ă la nou -născut fa ță de cea a sugarului. Pierderile prin scaun par s ă fie de 15 –
20% din gr ăsimi ing erate.
Ficatul nou -născutului cântărește 140 g. Marginea sa inferioar ă se găsește la 3 cm sub
rebordul costal.
Trei fenomene legate de aparatul digestiv al nou -născutului, aparute în aceast ă perioad ă
de via ță, urmeaz ă a fi men ționate. Ele sunt: suptul, flora microbian ă intestinal ă și meconi um.
Suptul – este act reflex cu centrul în bulb. Calea centripetal este ramura senzitiv ă a
trigemenului, iar calea centrifug ă este ramura motorie a trigemenului, hipoglosului și a
facialului. Suptul este determ inat de atingerea buzelor sau a mucoasei bucale. Ca mecanism se
consider ă că în actul suptului gura joac ă rol de pomp ă aspiratorie, iar limba piston.
Aparatul genito -urinar – rinichii nou -născutului cântăresc 25 g , suprafa ța lor este
nobular ă.

10
Vezica urinar ă are capacitatea de 10 cm ³. Urina are aspect tubular sau opalescent,
datoria celulelor de descjama ție vezical ă și uretral ă cât și fosfa ților și ura ților abundant
eliminate în primele zile de via ță.
Diureza este aproape 100 ml/kg corp aproape de 3 or i cât a adultului. Urina este hipot onă
față de concentra ția plasmei. Concentra ția în cloruri mai sc ăzută. Nou-născutul are capacitatea
redus ă de a excreta eletroli ții. Puterea de concentrare a rinichiului este 50% fa ță de cea a
adultului.
Regiunea vulvar ă este todeauna complet închis ă, iar lab iile mari cu bogat țesut gr ăsos
acoper ă labiile mici și clitorismele. Din cauza înclina ției mici a bazinului, vulva este situat ă mai
anterior. La băieții, testiculele sunt cobor âte în scrot, penisul foarte scurt, pieptul lung dep ășește
glandul.
Sistemul nervos – creierul nou -născutului cântărește 350 g, el va cre ște în fiecare zi cu
aproape 2 g. Măduva spin ării cântărește 5 g.
Circumvolu țiunile sunt dezvoltate, iar suprafa ța cortexului cerebral este la na ștere de
700 mm².
EEG – la nou -născut arat ă o activitate neregulat ă asincrom ă, variabil ă cu predominan ța
undelor teta.
Bariera hematocerebral ă ce cuprinde endoteliul copiilor și gliacerebral ă se modific ă în
perioada de nou -născut și devine eficient ă în ap ărarea creierului dup ă aceast ă perioad ă.
Expresia chimic ă a imaturit ății sistemului nervos , la nou -născut este reprezentat ă prin
hipertonia muscular ă, așa zisa hipertonie fiziologic ă a nou -născutului cu predominan ța
tonusului mușchilor flexori cu segmentele membrelor fixate în flexie. Tonicitatea lipse ște la
mușchii cefei. Hipertonia se accentueaz ă în timpul țipetelor și cedeaz ă în somn și în timpul
suptului.
Hipertonia dispare dup ă 3-4 săptămâni.
Datorit ă insuficien ței fascicolului p iramidal, prin lipsa de miclinizare, reflexele osteo-
tendinoase sunt exagerate, iar reflexul cutanat plantar al lui Bab inski este pozit iv. La excita ții
externe, nou-născutul prezint ă mișcări clonice ale mandibulei și ale membrelor.
Func țiile vegetative sunt bine dezvoltate la na ștere. Țipetele și plânsul sunt fenomene
subcoficale. Nu exist ă mișcări voluntare, întreaga activitate este reflex ă.
Reflexele senzitivo -motorii din care mai importante sunt: reflexul de alungire
încruci șată a memb relor inferioare, reflexul punctelor cardinale.
Reflexe senzorio -motorii: reflexul oculopalpebral, reflexul gustativ.
Reflexe arhaice, primare: reflexul Morro , reflexul de ap ărare, reflexul de redresare
vertical ă, reflexul automat de mers,reflexul de incu rbare a trunchiului.
Prezen ța acestor reflexe este de o mare importan ță și ele sunt expresia activit ății
fundamentale sistemului nervos , lipite de controlul scoar ței. Ele traduc integ rarea func țiilor
nervoase subcortiale. Absen ța lor indic ă o grav ă atingere neurologic ă.
Reflexe:
1. Reflexul de redresare a capului – nou-născutul, culcat pe spate îl așezăm în șezut
trăgându-l de antebra țe, capul mai întâi aruncat înapoi se redreseaz ă înainte. Ținut în șezut cu
capul înainte se redreseaz ă și se arunc ă înapoi.
2. Reflexul de extensie a capului (Peipper) – dacă apropiem o lumin ă de ochii copilului,
se produce o mioz ă și o extensie a capului.

11
3. Reflexul celor patru puncte cardinale – la excita ția tegumentelor peribucale, a
comisurii bucale cu pulpa indexului, se produce un reflex de sugere cu deviere a capului,
buzelor și a limbii înspre partea de unde vine excita ția.
4. Reflexul lui Morro – abduc ție brusc ă a membrelor superioare, cu revenirea lor lent ă
în aduc ție.
5. Reflexul de apucare – excitarea plasmei sau a plantei duce la flectarea degetelor
mâinii sau la cea a degetelor picioarelor.
6. Reflexul tonic asimetric al g âtului – copilul în decubitus dorsal, capul este întors u șor
într-o parte și-l men ținem în aceast ă poziție căteva secunde.
7. Reflexul tonic simetric al g âtului – flexia capului înainte duce la flexia membrelor
superioare, cu diminuarea tonusului extens iilor și extensia membrelor inferioare, cu m ărirea
tonusului extensorilor.
8. Reflexul de redresare vertical ă – nou-născutul ținut vertical, picioarele stau pe un
plan rezistent, o mână menține coapsele, trunchiul men ținut se apleac ă înainte apoi se
redreseaz ă înapoi.
9. Reflexul de incubare lateral ă a trunchiului – copilul culcat pe abdomen, se excit ă cu
un bold por țiunea regiunii dorso -lombare, de fiecare parte a liniei mediane, se produce o
contrac ție a mu șchilor paravertebrali corespunz ători, cu incubarea trunchiului în arc de cerc.
10. Reflexul de alungire încruci șată a membrelor inferioare – membrul inferior
menținut în extensie, se ciupe ște pielea gambei sau a dosului piciorului de aceea și parte, gamba
de partea opus ă se flecteaz ă, apoi se extinde și arat ă o larg ă mișcare de aduc ție apoi c ălcâiul
vine să se pun ă în contact cu pielea excitat ă.
11. Reflexul automat de mers – nou-născutul men ținut de sub axial ă, cu picioarele în
contact cu planul patului, ușor aplecat și propulsat înainte, apar mi șcări de mers.
Organele de simț – Nou-născutul de și are posibilitatea s ă vadă, nu are vederea
coordonat ă. Auzul devine normal dup ă resorb ția țesutului mu șchiulos din urechea medie .
Simțul gustatic este dezvoltat la na ștere.
Somnul – Nou-născutul pare c ă doarme aproape tot timpul, starea de veghe este foarte
scurtă, numai pentru supt și timpul b ăii. Doarme 19 ore /zi. În primele s ăptămâni este dificil de
distins starea de veghe de cea de somn. Clinic se disting dou ă feluri de somn:
– Liniștit, cu puls și respira ție regulate , absen ța mișcărilor oculare, dar cu rare tres ăriri
generalizate sau localizate .
– Agitate, cu mi șcări oculare, respira ția accelerat ă, superficial ă, neregulat ă, puls instabil,
mișcări de sugere și înghițire, mimic ă de sur âs.
Perioadele de somn sunt c âte 3 ore, desteptarea fiind ca funcție de senza ție de foame.
Urmeaz ă alungirea perioadei de somn nocturn. La sf ârșitul primei luni poate dormi noaptea
continuu 6 ore, apoi 8 ore la 3 luni și 10 ore la sf ârșitul primului an. În cursul zilei durata
somnului se reduce la o or ă, până la 6 luni doarme 2 ore diminea ța și de 3 ori dup ă masă.
Electroencefalografia arat ă unde lente în faza de somn lini știt și separate, cu trasee plate ,
iar în somnul agitat, traseu pu țin voltat.
L.C.R -ul – nou-născutul prezint ă unele particularit ăți care trebuie men ționate. La
naștere este limpede, deseori xantocronic, datorit ă permeabilit ății crescute a plexelor coroide
care permit trecerea pigmen ților liniari din s ânge. Tensiunea este sc ăzută, sub 8 mmHg.

12
Lichidul poate con ține un num ăr de 30 p ână la 100 hematii/mm ³. Albuminorahia este de 0.30
– 0,50 % și ajunge la valori de 0,15 – 0,20 % la sf ârșitul primei luni de via ță.
Termoreglarea – imediat dup ă naștere, temperatur a corporal ă a copilului n ăscut la
termen cu greutate nor mală scade la 35 – 36, astfel, cu mici varia ții între diminea ță și seara.
Nou-născutul prezint ă un cuantum redus de substan țe de rezerv ă pentru ardere.
Aportul alimentar este redus în primele zile de via ță, în timp ce pierderile de c ăldură
prin suprafa ța cutanat ă sunt mari /kg corp în compara ție cu copilul mare; deci o termoliz ă
exagerat ă de asemenea centrul de reglare termic ă este insuficient dezvoltat.
Toate acestea determin ă o insuficien ță a procesului de reglare termic ă la nou -născut.
Nou-născutul are o reglare termic ă bună în cadrul unei temperatur i a mediului ambient ce
variaz ă între 2l – 26. Sub aceast ă temperatur ă el face staza de c ăldură.

13
CAPITOLUL III
ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU -NĂSCUTULUI LA TERMEN

III.1. Măsuri de îngrijire în sala de naștere
Cadrele medii care asist ă la na ștere se vor sp ăla pe m âini cu ap ă caldă și perie, timp de
15-20 de minute și apoi se vor badijona cu tinctur ă de iod.
Se vor preg ăti scutece sterile. Fătul expulzat este a șezat pe un c âmp steril.
Ingrijirile imediate, care încep în momentul na șterii sunt următoarele:
– Aspirarea secre țiilor din nas , gât și din gur ă, se face cu o sond ă Nelaton moale; se
observ ă instalarea primei respira ții.
– Legarea, secționarea și pansarea cordonului ombilical.
Legatur ă cordonului ombilical se face dup ă încetarea pulsa țiilor acestuia; la copiii care
necesit ă reanimare de urgen ță și la cei cu izoimunizare se indic ă legarea cordonului imediat
după expulsie.
Se va lucra în condi ții de asepsie. Secționarea cordonului ombilical se face între dou ă
pense hemostatice aplicate la 10 -15 cm de inser ția lui abdominal ă. Legarea se face cu un fir
rezistent de in, cânepă sau m ătase, fiert și ținut în alcool mai mult ă vreme; legarea se face mai
întâi circular, la 2 cm deasupra inser ției abdominale a cordonului, încruci șându-se firele de dou ă
ori. Apoi, cu un foarfece steril, protej ând copilul cu o m ână, se taie cordonul la 1 cm deasupra
ligaturii. Daca bontul nu s ângereaz ă cele dou ă capete de fir r ămase se înnoad ă tot de dou ă ori
și peste suprafa ța bontului, făcându-se un al doilea nod de siguran ță; firele r ămase libere se
sectioneaz ă. Se aplic ă o pic ătură de tinctur ă de iod pe bontul ombilical.
În ultimul timp, în unele p ărti, în loc de ligaturare se penseaz ă ombilicul cu o pens ă
obișnuită. Unii fac ligatur ă cu benti ță de bumbac lat ă de 0,5 cm; se face un nod și apoi o fund ă
pentru a str ânge eventual nodul mai tarziu. În jurul cordonului se aplic ă o compres ă steril ă din
tifon, crestat ă pe una din laturi p ână la jum ătate. Unii recomand ă pudrarea cu praf de sulfamid ă
sau chiar cu dermatal. Se aplic ă un pansament format din 3 -4 comprese sterile, stropite cu alcool
de 70%. Se va evita vata în strat gros, deoarece impiedic ă mumificarea cordonului ombilical.
În caz de secre ții abundente nu se folosesc pulberi, ci numai pansament uscat, deoarece
pulberile lipesc marginile bontului ombilical și inpied ică scurgerea secre țiilor din plaga
ombilical ă. Peste pansamentul ombilical astfel aplicat se trage o fa șă.
Pansamentul ombilical este supravegh eat în primele 24 de ore dup ă naștere, pentru a
descoperi o eventual ă hemoragie.
Aprecierea st ării fătului la na ștere se face prin indicele A.P.GA.R care decide dac ă este
necesar ă reanimarea.
Profilaxia oftalmiei – Imediat dup ă naștere, înainte de sec ționarea cordonului, se șterg
ochii cu un tampon de vat ă steril ă muiat în apă fiartă și răcită.
Se instileaz ă apoi în sacul conjunctival, pleoapele fiind larg deschise, câte 1-2 pic ături
de nitrat de argint 0,75 -1 % sau protagol , 1 % sau colargol 1 % sau penicilina 2000 -5000 u/ ml
în solutie cloruro -sodică izotonic ă. La feti țe se aplic ă și la nivelul regiunii vulvovaginale.
Examinarea sumar ă se face imediat dup ă naștere, observ ându-se aspectul și
comportamentul nou -născutului.

14
Eventualele malforma ții trebuie semnalate medicului deoarece unele dintre ele necesit ă
un tratament de urgen ță.
Urmează stabilirea sexului , mă surarea cu pedi ometrul și cântărirea și stabilirea
identit ății. Apoi u scarea tegumentelor prin tamponare într-un scutec cald, dup ă care se face
înfășarea. Dacă tegumentele sunt impregnate cu lichid amniotic infectat, cu sânge sau cu
meconiu, se face baie în condi ții de asepsie. Nu se îndep ărteaz ă vernix caseosa, deoarece
reprezint ă un înveli ș protector împotriva infec țiilor și a pierderii de c ăldură.
Înfășarea s e face în scutece sterile, încălzite dup ă care se transport ă în salonul de nou –
născuți.
În toate situa țiile dorin ța parintilor si a medicilor este de a da nastere, respectiv de a
asista sarcina si nasterea unui copil normal si sanatos . In acest sens este esential un istoric
familial complet care presupune date privind mediul socioeconomic de provenienta al
parintilor, obiceiuri alimentare, consumul de droguri, tutun sau alcool, posibila consangvinitate
dintre parinti, prezenta unor bol i ale genitorilor cu posibila transmitere ascendenta la copil,
caracteristicile genotipice si fenotipice ale parintilor, etc.
Starea de bine a fatului la nastere este conditionata de toate evenimentele
preconceptionale si din aceste motiv este foarte impor tant de urmarit si notat in cadrul
istoricului medical al femeii gravide toate aceste aspecte.
Vor fi mentionate rezultatele tuturor consultatiilor prenatale, incluzand: cresterea fetala,
rezultatele examenelor ecografice, volumul lichidului amniotic eval uat ecografic, datele testelor
de laborator materne, valorile curbelor ponderale si de tensiune, examenele clinice
ginecologice.
Istoricul sarcinii va include date despre orice stare infectioasa instalata innaintea
debutului travaliului, momentul debutulu i acestuia, momentul ruperii membranelor si aspectul
lichidului amniotic. Se vor mentiona aspecte legate de calea nasterii (vaginala sau operatie
cezariana), prezentatia fetala la debut de travaliu, indicatia pentru care s -a realizat operatia
cezariana, ev entualele manevre obstetricale efectuate.
Evaluarea adaptarii fetale dupa nastere trebuie sa ia in considerare faptul ca in primele
ore dupa nastere copilul parcurge o perioada de tranzitie de la viata intrauterina la cea
extrauterina.
Starea nou -nascutu lui in primele minute dupa nastere este descrisa de scoprul Apgar, in
general inregistrat la 1 si 5 minute (tabel 1). Desi acesta poate suscita unele aspecte
controversate, fiind in cea mai mare masura suma unor criterii subiective notate de medic dupa
travaliu si in primele minute dupa expulzia fatului), ramane in continuare un indicator universal
folosit.
Scorul APGAR a fost descris in anul 1953 de catre Dr Virginia Apgar, un medic
anestezist pediatru care a incercat sa indice niste criterii simple care sa descrie starea
nounascutului in raport cu necesitatea efectuarii dupa nastere a manevrelor de resuscitare.
Desi imperfect, este absolut evident ca un scor mic (0 sau 1, batai cardiace absente sau
bradicardie marcata) indica un nounascut cu sanse mici de supravietuire fara manevre de
resuscitare, in timp ce un scor Apgar mai mare ca 8 este atribuit copiilor cu s tare generala buna.
In ceea ce priveste evolutia ulterioara a copilului pe termen mediu sau lung, corelarea
cu scorul Apgar la nastere este imp erfecta. De exemplu, un copil cu scor bun initial poate

15
dezvolta dificultati in ceea ce priveste schimbul de gaze la nivel pulmonar in minutele de dupa
nastere, chiar daca aceste aspecte vor fi tranzitorii.

Semn clinic 0 1 2
Aspect (coloratie) Cianotic, alb Roz cu extremitati
cianotice Roz complet
Frecv. Cardiaca Absent <100 batai/minut >100 batai/minut
Grimasa (iritabilitate) Fara raspuns Grimasa Tuse sau stranut
Activitate (tonus
muscular) Absenta Reflexe limitate Miscari active
Respiratie absenta Inceata, neregulata Buna, tipat

Tabel 1 – Scorul APGAR

Talia nou -nascutului este un bun indicator al nutritiei si dezvoltarii sale intrauterine.
Restrictia de crestere intrauterina poate fi consecinta unei functii placentare deficitare ( afectiuni
ca hipertensiunea indusa de sarcina, boli de colagen, consumul de droguri, tutun, infectii, etc),
afectiuni congenitale, cromozomopatii sau alcoolism matern cronic.
Observarea miscarilor nou -nascutului dezbracat si, de pr eferinta, in prezenta unuia sau
ambilor parinti, permit notarea calitatii si caracteristicilor acestor miscari (simetrie, coordonare,
sacadare, etc), date care pot fi usor corelate cu posibilitatea diagnosticarii postnatale precoce a
multor dintre afectiun ile nounascutului.
Ochii sunt uneori mai dificil de examinat deoarece adeseori exista un edem fiziologic al
pleoapei dar ei vor fi obligatoriu verificati mai tarziu pentru notarea prezentei reflexului la
impusul de culoare rosie. In cazul copiilor externa ti foarte repede din maternitate, aceste aspecte
vor fi verificate la domiciliu de catre medicul de familie sau asistenta de pediatrie.
Vor fi examinate cu atentie buzele, gingiile si palatul moale si dur pentr excluderea
existentei de malformatii la aces t nivel, cu consecinte pe termen scurt (alimentatie neonatala)
sau lung (programarea interventiilor chirurgicale optime).

III.2. Măsuri de îngrijire în salonul de nou -născuți
După examenul medical, nou-născutul este înfășat și supravegh eat de asistenta pediatr ă.
În patul în prealabil încalzit, este culcat în decubit lateral, cu capul mai in jos, timp de 48 ore,
pentru drenarea cailor respiratorii.
Pozitia de decubit dorsal favorizeaza patrunderea lichidului de varsatura in caile
respiratorii, cu riscul branhopneumoniei de aspiratie.
De indata ce intervine o pauza respirator ie mai lunga si apare cianoza fetei, asistenta
anunta medic ul si incearca sa restabileasca circulatia: o mica miscare a patului, o usoara
frictiune cutanata, ridicarea trunchi ului cu o mana intoarsa sub spatele copilului.
In zilele urmatoare se supravegheaza cu atentie functiile vitale, modul cum primeste
alimentatia, mictiunile si eliminarea de mecaniu.
Rezistenta organismului fata de infectii se instaleaza treptat. Afectiuni usoare pot pune
in pericol viata nou -născutuui. Personalul mediu din sectiile de nou -nascuti trebuie sa lucreze

16
respectand toate regulile de asepsie si să vegheze ca din anturajul nou -nascutului sa se elimine
orice sursa de infectie.
In privinta ingrijirilor care se aplica in continuare, se acorda o atentie deosebita pielii,
mucoaselor, plagii ombilicale, regimului de viata si profilaxiei infectiilor.
Îngrijirea pielii
Prima baie a nou -nacutului se face la 2 -3 zile dupa caderea cordonului ombilica l; se va
tine seama de faptul ca ombilicul este inca o plaga si nu o cicatrice. Pana la prima baie se face
toaleta zilnica prin baie partiala; spalarea se face cu apa calda si sapun fin folosind o manusa
din panza moale. Se evita regiunea ombilicala si se insista asupra regiunii fesiere, genitale, a
plicilor inghinale si fesiere. Dupa uscarea pielii, aceasta se pudreaza sau protejeaza cu un
unguent indicat mai ales pentru regiunea fesiera, deoarece pudra face creste si irita.
Daca pielea prezinta descuamari masive, in primele saptamani se recomanda ungerea cu
ulei fin steril.
Baia generala se face zilnic si la aceeasi ora, de preferat seara, inainte de supt.
Temperatura camerei pentru baie este de 22 – 24; se foloseste o cada numai in acest scop, care
se curață sau se opareste sau se dezinfecteaza inainte de. Temperatura apei va fi de 37 – 37,
controlata cu termometrul de baie sau in lispa cu cotul. Se spala mai intai capul, apoi membrele
superioare, trunchiul, membrele inferioare, fesele si regiunea peri nala, folosind manusa
sapunita, apoi se intoarce copilul cu fata in jos si se spala pe spate. Urmeaza curatirea urmelor
de sapun, dupa care copilul este scos din baie si invelit intr -un cearceaf. Se usuca pielea prin
tamponare. Se acorda atentie plicilor t egumentelor de la gat, fese, axiale, iar la fetite regiunii
organelor genitale externe, care se cura ță totdeauna dinainte —inapoi.
Se panseaza ombilicul si se trage fasa. Urmeaza îmbracarea corpului cu camasuta si
pieptarasul, infasarea si toaleta fetei. Nu se spala si nu se sterge cavitatea bucala. Unghiile se
taie scurt. Daca copilul prezinta eritern fesier se poate face baie de sezut cu o solutie Bromocet
sau Romalulan, dupa care se pudrea ză cu pudra de Sulfamida sau de Saprosan si eventual se
aplica un unguent. La copii agitati, pot aparea eritem sau eroziuni la nivelul calcaielor datorita
frecarii acestora, pentru care se fac pansamente locale sau se asigura protejarea tegumentelor
prin con fectionarea unu mic colac de vata sau de tifon de dimensiunile calcaiului
Îngrijirea mucoaselor (bucala, nazala, conjunctivala)
Nu este necesara folosirea dezinfectantelor pentru ingrijirea mucoaselor. Daca copilul
prezinta secretie conjunctivala, plaga om bilicala infectata, muguent, foliculita sau orice alta
infectie, se izoleaza; medic ul va indica prelevarea si examinarea acestor produse patologice
pentru a se identifica germenii cauzali si va prescrie tratamentul corespunzator.
Îngrijirea plăgii ombilica re urmareste sa asigure o evolutie normala a cicatrizarii si sa
evite orice infectie; plaga ombilicala poate fi poarta de intrare pentru germeni patogeni
(stafilococ, streptococ, colibacil Bacil titanic, etc.) care pot determina aparitia unor infectii
grave, septicemice. Pansamentul ombilical se controleaza zilnic si la nevoie se schimba prima
compresa aplicata dupa nastere; nu se indeparteaza daca se pastreaza uscata si fara miros. Nu
se exercita nici o tractiune pe bont, nu se atinge cu mana sau instrumente nesterile. Pansamentul
ombilical trebuie protejat de umezire cu ocazia baii zilnice a copilului.
Dupa cicatrizarea ombilicului nu mai este necesara pansarea acestuia. In cazul cand
evolutia normala a plagii ombilicale spre cicatrizare este intrerupta de aparitia unor secretii mai

17
abundente, care eventual au un caracter purulent, sau de aparitia unui granulom, se aplica
tratamentul prescris de medic.

III.3. Alimentația nou-născutului la termen
Alimentația nou -născutului la termen si sanatos va fi naturala; nici un alt preparat de
lapte animal nu poate inlocui perfect laptele matern. Nou-nascutul hranit la san este un copil
eutrofic; morbiditatea acestuia este de 100 de ori mai redusa decat a cel ui hranit artificial.
In primele 24 de ore dupa nastere, nu se pune copilul la san; in acest interval i se pot da,
dupa 12 ore, cateva lingurite de apa fiarta si racita sau ceai (de musetel chimen anason),
nezaharat. A doua zi , copilul este pus la san de 4 ori, din 4 in 4 ore, cate 5 minute la fiecare
san, pentru a simula secretia lactat ă. In ziua a 3 -a se micsoreaza intervalul intre supturi la 3 ore
si jumatate ( i se da sa suga de 6 -7 ori cate 5 -10 minute la fiecare san cu o pauza de 5 -6 ore pe
noapte). În zilele urmatoare, se creste durata suptului, treptat, cu cate 2 -3 minute, pana cand
ajunge la durata de 15 -20 minute, dandu -se un singur san la o masa pentru golirea completa a
glandei.
Daca secretia lactate este redusa, se va pune copilul la ambii sani, avandu -se grija ca la
fiecare supt sa se inceapa cu alt san. In continuare, in prima luna din viata, se dau zilnic 6 supturi
la intervale de 3 – 3 ore jumatate, cu o pauza de 6 ore peste noapte. Este obligatoriu sa se faca
controlul calitatii laptelu i supt, urmarindu -se cresterea ponderala a copilului.
Pentru proba suptului, copilul este cantarit infasat, inainte si dupa fiecare supt, pentru a
constata cresterea ponderala, copilul este cantarit zilnic, diminetata, gol inainte de primul supt.
In timpu l alaptarii, mama trebuie sa respecte masuri de igiena riguroasa: ea imbraca un
halat inainte de a pune copilul la san, se spala pe maini cu apa si sapun, stoarce cateva picaturi
de lapte din san, pentru a curati canalele galactofare, si dezinfecteaza mame leonul cu o solutie
de acid boric 3% sau ceai de musetel.
Este preferabil, ca in timpul alaptarii, mama sa poarte si o masca confectionata din 5 –
6 straturi de tifon. In primele zile, lauza va da copilului sa suga stand in pat, fie in pozitie sezand
si tinand copilul in brate, fie stand in decubit lateral drept sau stang, pe partea sanului pe care -l
ofera copilului. Copilul este asezat paral el cu mama, cu fata intoarsa spre san si capul sprijinit
in antebratul acesteia; mama va fi atenta ca san ul sa nu astupe nasul copilului.
Dupa trecerea primelor zile, mama alapteaza stand in fund pe un scaun cu spatar si
sprijinid pe scaunel piciorul din dreptul sanului pe care -l ofera copilului. Dupa supt, mama va
dezinfecta din nou mameloanele, pentru a evi ta fermentarea resturilor de lapte sau aparitia
mugetului la copil. Odata cu laptele, copilul inghite si aer, care favorizeaza regurgitatiile. Pentru
a evita stationarea aerului in stomac, dupa supt, copilul este ridicat in sus si batut usor pe spate
pana ce are eructatii.
Dupa supt, copilul este culcat in pat 10 – 20 minute in decubit lateral stang, apoi cat mai
mult pe dreapta. Trebuie evitata asezarea copilului pe spate sau in decubit ventral.
Somnul nou -nascutului
Respectarea orelor fixe de alimentare si a perioadelor de somn chiar si in primele zile
constrituie elemente importante pentru dezvoltarea si educarea copilului.
In primele 3 saptamani, nou-nascutul suge normal de 7 ori pe zi, la interval de 3 ore, si
doarme neintrerupt de la ora 24 la ora 6.

18
Dupa varsta de 3 – 4 saptamani, cand se raresc mesele la 6 si intervalul dintre supturi la
3 ore si jumatate, somnul de noapte dureaza de la ora 23 la ora 6 dimineata.
Profilaxia infectiilor la nou -nascuti
Perioada neonatala se caracterizeaza printr -o reactivitate cu totul deosebita a copilului
fata de agresiunile infectioase.
Profilaxia generala consta din urmatoarele masuri:
– depistarea si trata mentul sustinut al infe ctiilor gravidei;
– profilaxia infectiilor respiratorii prin aspiratia secretiilor din rinofaringe la nastere;
– aplicarea masurilor de asepsie si igiena in sala de nasteri, in salonul de nou -nascuti si la
domiciliu;
– depistarea purtatorilor de germeni la personalul maternitatii, la mama si membrii
familiei, cu aplicarea masurilor de izolare si tratament;
– depistarea infectiei incipiente la nou -nascut si aplicarea tratamentului corespunzator;
– interzicerea rizilarii nou -nascutului la maternitate si la domiciliu.
Sectia de nou -nascuti trebuie sa aibe boxe, cu mese si cu un numar mic de paturi, cu
posibilitatea de grupare a nou -nascutilor sanatosi, celor suspecti si celor bolnavi.
Curatenia incaperilor, aerisirea, dezinfectia si dezinsectia trebuie aplicate sistematic.
Asistenta de pediatrie vegheaza la aplicarea si respectarea acestor reguli. La preluarea
serviciului, ea are urmatoarele obligatii:
– sa imbrace halat curat;
– sa-si spele mainile cu peria pana la cot;
– sa-si curete si sa-si taie unghile;
– sa-si adune parul si sa -l acopere complet cu boneta;
– sa poarte masca curata, cu care acopera nasul si gura inainte si dupa manipularea fiecarui
copil.
Profilaxia infectiei tuberculoase. Infectia cu bacil Koch se poate face intrapartum, de
obicei prin aspiratie de secretii infectate intr -o tuberculoza genitala a mamei.
Infectia tuberculoasa se face mai ales dupa nastere. Profilaxia infectiei tuberculoase se
face prin vaccinarea B.C.G., aplicata in timpul cat copilul se gaseste in maternitate sau in
primele 30 de zile de la nastere. Vaccinarea se face pe cale percu tanata sau perorala. Se
vaccineaza percutanat, in preziua plecarii din maternitate sau de casa de nastere toti copii, cu
exceptia prematurilor.
Vaccinul BCG se face in regiunea deltoidiana sau pe fata externa a coapsei, după ce
pielea a fost in prealabil d ezinfectata cu alcool. Vaccinarea B.C.G. pe cale orala se face la nou –
nascut a 6 -a zi de viata prin administrarea unei singure doze de vaccin B.C.G.

III.4. Asistența și resuscitarea nou -născutului în sala de nașteri
Echiparea sălii de naștere – Temperatura mediului ambient in sala de nasteri trebuie sa
fie in jur de 25 °C si fiecare sala de nastere trebuie sa fie echipata cu o masa radianta unde se
examineaza si se acorda primele ingrijiri nou -nascutului.
La nivelul masei radiante temperatura trebuie sa fie 37°C. Echipamentul si trusa de
urgenta din sala de nasteri trebuie verificata zilnic . Echipamentul de baza include:
– Posibilitatea administarii de oxigen

19
– Cateter de aspiratie (FR 6, 8, 10, 12, 14).
– Masca faciala, l aringoscop (marime 0, 1).
– Sonde traheale (marime 2,5; 3; 3,5 sau 4 mm).
Medicatia din trusa de urgenta:
– Adrenalina (diluata la nevoie 1:10.000 cu ser fiziologic)
– Bicarbonat
– Naloxon
– Ser fiziologic
Nou-nascutii la termen, cu plans viguros, tonus normal necesita masurile minime de
asistenta in sala de nastere – aspirarea cailor respiratorii superioare, uscarea tegumentelor prin
stergere, clamparea cordonului ombilical, efectuarea examenului clinic al nou nascutului.
Deteriorarea starii nou -nascutul ui presupune initierea masurilor de resuscitare – masuri
ce se efectueaza treptat in fuctie de starea nou -nascutului.

20
CAPITOLUL IV
BOLILE NOU -NĂSCUTULUI LA TERMEN

IV.1. Leziuni obstetricale
Aceste suferinte sunt legate de actul nasterii, in special cand aceasta este prelungita,
laborioasa sau impune anumite interventii obstreticale. Semnele de suferinta fetala intrauterine
constatate de obstretician inainte de nastere au adeseori un corespondent in perioada imedia t
urmatoare nasterii si nu de putine ori si urmari (sechele) tardive.
a. Leziuni cutanate si ale tesutului subcutanat
– Bosa sero -sanguina – cel mai frecvent va apare la cap. Se prezinta ca o tumefactie
infiltrat ă, destul de mare, avand pielea pe deasupra rosca ta. Dureaza cateva zile dupa
care incepe sa se resoarba treptat. Cu tratament , se pun local p ansamente cu Rivanol
solutie 1%.
– Petesii si echimoze – se recomanda la nou -nascut cu mare fragilitate capilara si la cei
care au din nastere un numar scazut de trombocite.
b. Leziuni traumatice musculare
Sunt mai rare si constau din hematoame produse cu ocazia trecerii fatului prin canalul
pelvi -genital. Hematoamele apar ca niste tumefactii dure. Cel mai important este homatomul
muschiului sterno -chidomastoidian ava nd dimensiuni de la o aluna la o cireasa mare. Tratament
– prisnite locale.
c. Leziuni osoase
– Cefalhematomul – este o revarsare sanguina intre unul din oasele craniene si periostul
sau. Tumefactia este deci la craniu, apare la 2 -3 zile dupa nastere, creste progresiv,
tegumentele locale sunt nemodificate, limita este la suturile osului interesat. Tratament:
vitamina K naturala (Fitomenadion), diverse coagulante, prisnite locale.
– Fracturile obstreticale – se produc in urma unor presiuni puterni ce in timpul nasterii sau
extractiei fatului la nastere. Tratament: reducerea fracturii si imobilizarea in raport cu
sediul fracturii.
d. Traumatismele cerebro -meningale – Se manifesta in d oua moduri:
– precare – imediat dupa nastere sub forma asfixiei nou -nascutului
– tardiv – dupa un interval liber care poate fi de la cateva ore la o saptamana.
Tratamentul hemoragiei cerebro -meningale este complex si cuprinde medicamente
hemostatice (coagulante) antibiotice, nutritie pe cale endovenoasa sau prin govaj cu sonda
gastrica, prednison, antitermice (medicamente contra febrei) anticonvulsivante.
Prognosticul hemoragiei cerebro -meningale a nou -nascutului este foarte grav; copilui
fie decedeaza fie ramane cu sechele cum ar fi encefalopatia cronica infanti le, epilepsie,
surditate.

IV.2. Patologia neonatală
Supravegherea perinatala optima presupune colaborarea intre obstetrician si neonatolog,
colaborare ce are ca scop informarea neonatologului asupra afectiunilor materne dezvoltate in
timpul sarcinii. In a cest fel neonatologul poate anticipa o serie de complicatii neonatale

21
determinate de afectiuni medicale materne – diabetul gestational, hipertensiunea arteriala,
izoimunizarea, infectii materne.
Screeningul pentru diagnosticul malformatiilor congenitale permite elaborarea unui
management neonatal adecvat – de la indrumarea pentru finalizarea nasterii catre o maternitate
de grad III pana la organizarea mijloacelor de reanimare in sala de travaliu si ingrijire neonatala
adecvata malformatiei nou nascutului ( tabelui nr . 2).

Tipul malformatiei congenitale Particularitati ale managementului
neonatal
Labio -palatoschizis Asigurarea echipamentelor speciale
pentru hranirea nou -nascutului
(biberoanele Haberman)
Hernia diafragmatica congenitala Asigurarea ventilatiei adecvate prin
instituirea ventilatiei mecanice in functie
de necesitati, oxid nitric, ECMO
(Extracorporeal Membrane Oxygenation
sau bypass)
Obstructia cailor aeriene superioare,
micrognatie Asigurarea ventilatiei adecvat e prin
instituirea ventilatiei mecanice in functie
de necesitati, evaluare otolaringologica,
evaluare genetica
Hidrotorax Asigurarea ventilatiei adecvate prin
instituirea ventilatiei mecanice in functie
de necesitati,oxid nitric, ECMO drenaj
pleural
Defe cte de tub neural Acoperirea defectelor cu pansament steril,
administrarea de fluide intravenos,
evaluare neurologica, urologica si
ortopedica
Defecte de perete abdominal Acoperirea viscerelor herniate cu
pansamente umede sterile, administrarea
de fluide intravenous, transferul catre o
unitate de chirurgie pediatrica, evaluarea
genetica
Boli congenitale cardiace cianogene Instituirea ventilatiei mecanice,
administrarea de prostaglandina E,
transfer in unitatea de chirurgie cardiaca

Tabel nr. 2 – Managementul neonatal in functie de tipul malformatiei congenitale

IV.3. Patologia respiratorie în perioada neonatală
Se numeste corect h ipoxia nou -nascutului si consta din intarzierea in declansarea primei
respiratii dupa nastere. Se prezinta sub trei forme clinice:

22
– apeea tranzitorie a nou -nascutului. Nu lasa sechele in cavitatea buco -faringiana si din
fosele nazale si adm inistrare de O2;
– asfixia albastra. Tegumentele sunt cianotice, respi ratia absenta sau redusa la miscari
rare, neregulate, nu prezinta sem ne neurologice;
– asfixia alba sau sincopa nou -nascutului este cea mai grava. Tegumentele sunt de paloare
“aroasa”, musculatur ă complet hipotona incat copilul este flask, respiratia inexist enta,
bataile cordului absente sau foarte rare si asurzite, stare se soc. Necesita reanimare
cardio -respiratorie si circulatorie.
Reanimarea cardio -respiratorie si circulatorie a nou -nascutului consta in:
– dezobstruarea cavitatii bucale, a faringelui si a n arilor prin aspirarea cu o sonda Nelaton
a secretiilor nazale si mucozitatilor;
– insuflatia gura la gura sau gura la nas. Aceasta se face in ritm de cca. 20 insuflari/min.
cu o intensitate foarte redusa;
– Excitatii pentru declansarea respiratiilor spontane; mici stropiri cu apa rece pe torace;
– Oxygen sub forma de jeturi in fata narilor, pe masca sau sub cort neetaus;
– utilizarea balonului autogomflabil tip rulen, care poate inlocui insuflatia;
– masaj cardiac extern in ritm de cca. 100/mi n;
– Incalzirea extremitatilor cu sticle umplute cu apa calda, bine astupate;
– montarea unei perfuzii endovenoase in vena ombilicala sau intr -o vena periferica, prin
care se introduce picatura cu picatura solutie glucoza 5% asociata cu o cantitate mai
mica de solutie clorura -sodica 0,9%;
– in stop cardiac prelungit este indicate si injectia intracardiaca cu adrenalina diluata cu
clorura de calciu in situatii extreme, de persistenta a lipsei respiratiilor.
Sunt interzise strict ca manevrare: flagelarea (palmuirea ) nou -nascutului, scuturarea
nou-nascutului cu capul in jos, baterea peste fese a nou -nascutului, introducerea alternativ ă intr-
o baie cu apa calda si una rece, utilizarea de stimulente cardio -respiratorii injectabile.
Tranzitia de la viata fetala la cea neonatala presupune o serie de mecanisme adaptative
pulmonare (destinderea alveolelor pulmonare cu aer, scaderea rezistentei vasculare pulmonare)
care sa asigure o ventilatie pulmonara adecvata nou -nascutului. Producerea acestor mecanisme
adaptative fiziologice depind de productia de surfactant la nivelul alveolelor pulmonare,
vasodilatatia arteriolelor pulmonare, eliminarea lichidului din spatiul aerian alveolar, inchiderea
ductului venos si foramen ovale. Toate aceste procese fiziologice po t fi perturbate in cazul nou –
nascutilor prematuri, patologiei infectioase neonatale asociate sau in cazul bolilor
neuromusculare.
Tahipneea tranzitorie a nou -nascutului
Definitie : tahipneea tranzitorie a nou -nascutului (cunoscuta sub denumirea de plamanul
umed) apare la nou -nascutul la termen sau in cazurile de prematuritate tardiva (34 -37
saptamani) fiind cea mai frecventa cauza de mentinere a nou -nascutului in unitatea de terapie
intensive neonatala. Tahipneea tranzit orie este auto -limitanta si nu prezinta risc de recurenta
sau disfunctii ventilatorii pulmonare.
Patofiziologie: clearance -ul rapid al lichidului pulmonar din caile aeriene este esential
pentru asigurarea unei ventilatii normale. Eliminarea lichidului din alveolele pulmonare este
mediata de re -absorbtia transepiteliala a sodiului prin intermediul canalelor de sodiu receptive

23
la amilorid de la nivelul celulelor epiteliale respiratorii. Mecanismul nu este pe deplin elucidat,
iar fortele Starling ce actioneaz a la nivelul epiteliului capilar sunt raspunzatoare de eliminarea
unei cantitati moderate de lichid din alveolele pulmonare.
Factori de risc :
– tahipneea transitorie apare frecvent la nou -nascutii intre 37 -39 saptamani, nascuti prin
operatie cezariana efec tuata inainte de inceperea spontana a travaliului. In timpul
travaliului se produce o eliberare endogena de steroizi si catecolamine ce sunt esentiale
tranzitiei de la viata fetala la cea neonatala.
– Sedarea maternal excesiva
– Travaliul prelungit
– Administra rea excesiva de fluide la mama
Diagnosticul de tahipnee transitorie se realizeaza in primul rand clinic. Nou -nascutul
prezinta respiratii frecvente superficiale, batai ale aripilor nazale, geamat expirator, tiraj
intercostal si subcostal, cianoza bucala .
Radiografia pulmonara evidentiaza o congestie pulmonara perihilare determinate de
angorjarea limfatica si vasculara de la acest nivel. Uneori se poate evidentia acumulare
lichidiana la nivelul fisurilor pulmonare, in special in partea dreapta. Aspectul radiologic si
simptomatologia clinica se auto -limiteaza in 24 -48 ore.
Diagnostic diferential Tahipneea tranzitorie a nou -nascutului este un diagnostic de
excludere dupa ce au fost excluse alte cauze de detresa respiratorie a nou -nascutului.
Diagnosticul diferential se face cu pneumonia congenitala, deficitul de surfactant,
hipertensiunea pulmonara, pneumonia prin aspiratie meconiala, policitemia.
Tratamentul este suportiv – oxigenoterapie pentru asigurarea unei saturatii de oxigen de
90%. Nou -nascutii sunt hidratati parenteral si nu sunt hraniti oral pana la rezolvarea episodului
de tahipnee. Uneori pentru mentinerea saturatiei de oxygen este necasara ventilatia cu presiune
continua pozitiva (CPAP).
Implicatiile neonatale ale acestei patologii sunt legate de prelungirea perioadei de
spitalizare si intarzierea initierii hranirii la san.
Sindromul de detresa respiratorie la nou -nascut
Factori de risc perinatali – Factorii de risc cei mai frecvent incriminati in aparitia
sindromului de detresa respiratorie su nt prematuritatea si greutatea scazuta la nastere.
Alti factori ce pot influentata negativ secretia de surfactant sunt reprezentati de diabetul
gestational matern, asfixia perinatala, operatia cezariana efectuata inainte de debutul travaliului
sau factor i genetici (ex: deficienta de proteina B din surfactant).
Malformatiile congenitale (ex: hernia diafragmatica) ce determina hipoplazie
pulmonara se asociaza cu secretia insuficienta de surfactant.
Diagnostic – Simptomele sunt reprezentate de tahipnee, ti raj sub – si intercostal, cianoza,
expiratie zgomotoasa datorita expirului cu glota partial inchisa (grunting), batai ale aripilor
nasului. Simptomele respiratorii descrise nu sunt specifice sindromului de detresa respiratorie
(SDR) putand sa apara din mult iple alte cauze pulmonare sau extrapulmonare: tahipnee,
hipotermie, hipoglicemie, anemie, policitemie, malformatii congenitale, acidoza metabolica.
Radiografia pulmonara evidentiaza bronhograma aerica asociata cu patern difuz reticulo –
granular.

24
Conduita t erapeutica – Nou nascutul este plasat pe masa radianta in confort termic,
conduita terapeutica avand ca scop asigurarea unei PaO2 intre 50 -80mmHg si o saturatie de
oxigen intre 88 -96%. Se monitorizeaza de asemenea frecventa cardiaca, tensiunea arteriala,
frecventa respiratorie si perfuzia periferica. Pentru a exclude sepsisul dintre cauzele de SDR se
efectueaza culturi din secretiile gastrice, otice, hemocultura, hemoleucograma si se instituie
antibioterapie cu spectru larg.
Complicatiile SDR – Complicatiile sunt reprezentate pe de o parte de cele care deriva
din tipul de ventilatie mecanica, iar pe de alta parte sunt legate de aparitia infectiior, hemoragiei
intracraniene, mentinerea permeabilitatii ductului venos in special la nou nascutii cu
prematuritate extrema.
Complicatiile pe termen lung ale SDR sunt reprezentate de afectarea devoltarii neuro –
motorii si bolile pulmonare cronice.
Sindromul de aspiratie meconiala
Sindromul de aspiratie de meconiu (SAM) apare la 5 -15% din nou -nascutii la termen
sau postmaturi si complica 10% din nasterile cu lichid amniotic meconial. Mortalitatea in cazul
SAM este de 20% datorita patologiei pulmonare si hipertensiunii pulmonare secundare.
Grupa de nou -nascuti cu risc de SAM:
– nou-nascuti la termen cu suferinta fetala acuta
– postmaturi
– nou-nascuti cu greutate mica (SGA) si suferinta fetala cronica intrauterine
Mecanisme patogenice
Hipoxia acuta sau cronica intrauterina determina accelerarea peristaltismul ui intestinal
cu eliminarea consecutive de meconiu in lichidul amniotic. Aparitia gaspingului in travaliu sau
odata cu initierea respiratiei la nastere determina aspirarea de meconiu cu aparitia SAM.
Aspiratia lichidului meconial poate produce obstructia c ailor aeriene distale cu aparitia zonelor
de atelectazie, obstructia cailor aeriene proximale ce determina aparitia emfizemului obstructiv,
pneumotorax. Inhalarea de meconiu in caile respiratorii determina aparitia pneumoniei chimice
meconiale cu aparitia consecutive a edemului si colapsului alveolar. Toate aceste fenomene au
ca rezultat final aparitia hipoxemiei cu hipercapnie, acidoza respiratorie si metabolica
consecutiva.
Tabloul clinic – Debutul clinic in SAM poate sa fie – precoce (de la nastere) sau tardiv
(dupa un interval relativ de stare de bine a nou -nascutului).
Tabloul clinic cuprinde:
– Insuficienta respiratorie grava de diferite grade (detresa respiratorie cu tahipnee, geamat
respirator, retractii intercostale, cianoza)
– Raluri bronsice umede multiple
– Bombarea antero -superioara a cutiei toracice (emfizemul), torace in butoi
Examenul radiologic evidentiaza opacitati interstitiale cu zone de condensare pulmonara
pe ambele arii pulmonare, aplatizarea diafragmului. Pe imaginea radiologica se mai poate
vizualiza: emfizem pulmonar, zone de atelectazie pulmonara, pneumotorax, pneumomediastin.
Conduita in sala de nastere – In cazul unei nasteri cu lichid meconial, daca copilul este
viguros (prezinta miscari respiratorii eficace, tonus muscular adecv at si frecventa cardiaca peste
100batai/min) se vor aspira gura si nasul de secretii si se va stimula tactil nou -nascutul.

25
In cazul unor respiratii ineficiente si unui tonus muscular scazut se va institui aspirarea
traheei in functie de necesitate pe lari ngoscop si se va initia oxigenoterapie.
Monitorizarea si conduita in SAM
– Analiza gazelor sangvine, HLG completa, glicemie, ionograma,
– Radiografia pulmonara, determinarea extinderii zonelor de atelectazie pulmonara
– Ecocardiografie
– monitorizarea SaO2 si TA, FR, FCC
– Corectia policitemiei, hipovolemei, anemiei, hipoglicemiei, hipocalcemiei, hipotermiei
– Manevrare minima
– Sedare, analgezie si curarizare – fenobarbital
– Monitorizarea si mentinerea tensiunii arteriale medii peste 30 mmHg, u tilizand
Dopamina in caz de necesitate
– Imbunatatirea oxigenarii prin oxigenoterapie in cort cefalic, CPAP sau ventilatie
mecanica (IPPV, SIMV, ventilatie cu frecventa inalta si NO)
– Intubare si VAP. Indicatiile ventilatiei mecanice cu IOT – hipoxemie (SaO2 < 90%,
PaO2 < 50) la FiO2 – 100%, acidoza respiratorie cu pH < 7.20.
– Surfactant
– Terapie antibacteriana.

IV.4. Boala hemoragică
Nou-nascutul in prima saptamana de viata prezinta: hemoglobina (Hb) 16 -20 g/dl;
eritrocitr (hematii) 5.000.000 -7.000.000/mmc; leucocite (Le) 12.000 -20.000/mmc.; formula
leucocitara (F.L.) la fel ca la copilul mare.
Nou-nascutul are deci poliglobulie si leucocitoza fiziologica.
Bolile hemoragice sunt caracterizate prin aparitia spontana sau la traumatisme minime
a manifestarilor h emoragice de intensitate variabila si cu diferite localizari.
Vasculopatiile – Se caracterizeaza prin fragilitate capialra crescuta. Afectiunea se
manifesta prin dureri si tumefactii articulare simetrice in special la membrele inferioare; aparitia
de petes ii situate pe membre si fese; dureri abdominale; melena. Cauza bolii cel mai adesea este
streptococul. Tratamentul consta in Penicilina ,Tarosin (vit.C+vit.P), eventual Prednison. Boala
este benigna dar poate recidiva.
Trombocitopenii și trombopatii – In aceste afectiuni sunt implicate trombocitele. Ele
scad numeric (trombocitopenii) sau prezinta deficiente (trombopatii). Prima categorie este cea
mai frecventa intalnita si include urmatoarele afectiuni principale:
– Purpura trombocitopenica imunologica (P.T.I.) in care survin petesii, echimoze
(vanatai), epistaxis si ginginoragii. Sangerarile masive duc la anemie acuta
posthemoragica. Tratamentul consta din Prednison, gama -globulina I.V., transfuzii cu
sange.
– Trombocitopenia din hipersplenism este o urmare a hiperactivitatii splinei in distrugerea
trombocitelor. Apare cand splina este marita de volum in diverse afectiuni (ciroza
hepatica, limfom malign). Nu se poate rezolva decat prin splenectomie.
– Trombocitopenia din aplazia medulara este ins otita de anemie si leucopenie.
– Trombocitopenia din leucemiile acute.

26
– Trombocitopenia din metastazele medulare ale unor boli maligne.
Coagulopatii
a. Hemofiliile – afecteaza doar sexul masculin. Ele sunt boli ereditare. Manifestarile
clinice in hemofilii constau din: hematoame, hematroze, sangerari prelungite la plagi,
gingivoragii , hematurie. Tratamentul hemofililor consta in primul rand din produse substitutive
administrate i.v.
b. Boala von Willebrand se intalneste la ambele sexe.
c. Hipoprotr ombinemia apare in doua circumstante: in insuficienta hepatica și in boala
hemoragica a nou -nascutului datorita absentei de sinteza a vitaminei K la aceasta varsta. La
nou-nascut este indicat ă numai vit.K1 (Fitomenadion).
d. Coagularea diseminata intravasc ulara (CID) apare in starile toxico -septice grave,
avand multiple manifestari si localizari hemoragice. Sunt scazute ca numar trombocitele
precum si mai multi dintre factorii coagularii.

IV.5. Patologia gastro -intestinală a nou -născutului
Hiperbilirubinemia este cea mai cunoscuta patologie gastro -intestinala neonatala – 60%
din nou -nascutii la termen si 80% din prematuri prezinta icter in prima saptamana de viata.
Nivelul de bilirubina in perioada neonatala creste datorita turn overului cr escut al
hematiilor si a excretiei scazute de bilirubina ca urmare a limitarii conjugarii prin deficitul de
glucuroniltransferaza.
In cele mai multe cazuri icterul neonatal nu este patologic datorita unui nivel redus de
bilirubina si a perioadei icterice limitate. Un nivel de bilirubina peste 15mg/dl se inregistreaza
la mai putin de 3% din nou -nascuti.
Factori de risc pentru dezvoltarea hiperbilirubinemiei severe:
– aparitia icterului in primele 24 ore de viata
– cefalhematomul
– varsta mamei sub 25 ani
– sexul masculine al nou nascutului
– incompatibilitate de grup sau de RH
– nou-nascutii din mame diabetice – datorita policitemiei si turn overului accentuat al
hematiilor
– deficitul de glucozo6 fosfat dehidrogenaza
– hranirea exclusiva de la san a nou-nascutului
Complicatii – Complicatia principala a hiperbilirubinemiei severe deriva din
neurotoxicitatea bilirubinei. Sindromul neurologic apare prin depunerea bilirubinei neconjugate
la nivelul ganglionilor bazali si a trunchiului cerebral determinand necroza neuronala.
Evolutia clinica poate fi acuta sau cronica cu afectarea consecutive neuromusculara –
coreoatetoza, paraplegie spastica, retard mental, surditate.
Factorii ce favorizeaza efectul toxic al hiperbilirubinei actioneaza prin scaderea
nivel ului de albumina (albumina leaga bilirubina neconjugata) sau prin alterarea barieirei
hemato -encefalice:
– prematuritatea – caracterizata prin nivel scazut al albuminei
– infectii, acidoza – afecteaza bariera hemato -encefalica

27
Potentialul neurotoxic al hiperbilirubinemiei nu depinde numai de nivelul de bilirubina
neconjugata ci si de toti acesti factor ce favorizeaza depunerea bilirubinei la nivel cerebral.
Tratamentul hiperbilirubinemiei – Prevenirea complicatiilor neurologice ale
hiperbilirubinemiei constau in examinarea atenta a nou -nascutului la externare si identificarea
factorilor de risc ce pot accentua icterul neo -natal.
Tratamentul consta in fototerapie sau la nevoie exsangvinotransfuzii si se initiaza in
fuctie de var sta gestationala, nivelul de bilirubina, prezenta sau absenta factorilor de risc pentru
hiperbilirubinemie severa sau a celor ce pot favoriza afectarea neurologica.

IV.6. Patologia neutologică în perioada neonatală
Encefalopatia hipoxic -ischemica
Incidenta encefalopatiei hipoxic -ischemica este de 1 -2 la 1000 de nou -nascuti. Afectarea
substantei cerebrale ca urmare a asfixiei intrapartum are consecinte importante asupra
dezvoltarii neuromusculare a nou -nascutului.
In practica cure nta este dificil de a identifica evenimentul ce determina asfixia
intrapartum deoarece de cele mai multe ori poate sa apara inainte de declansarea travaliului.
Definitia asfixiei:
Afectarea substantei cerebrale in encefalopatia hipoxica apare datorita fen omenelor de
ischemie in circulatia cerebrala urmare a afectarii in diverse grade a circulatiei placentare.
Scoaterea din circulatie a peste 30% din suprafata placentara determina aparitia
hipoxemiei si hipercapnie cu acidoza fetala consecutive sau axfixie perinatala.
Asfixia severa se obiectiveaza printr -un ph de 7 la nivelul arterei ombilicale si se
asociaza cu afectare neurologica severa. Cu toate acestea un numar redus din cazurile de
acidoza severa se asociaza cu encefalopatie cu afectarea neuromusculara consecutive.
Factori de risc pentru asfixia perinatala :
– Primari antepartum – 20%
− cauze materne: boli pulmonare cu hipoxemie , boli cardiovasculare ,
hipotensiunea / hipertensiunea materna , anemie, diabet zaharat ,
− afectiuni obstetricale specifice: placenta praevia, polihidramnios
− cauze placentare :insuficienta si disfunctie placentara , patolog ie de cordon
ombilical
– Primari intrapartum – 35%
− traumatism obstetrical
− travaliu prelungit
− dezlipirea prematura de placenta
− prolabare de cordon
− prezentatii anormale (distocii)
– Intrapartum și antepartum – 35%
− deceleratiile cardiace fetale
− lichid amniotic meconial gros
− diabetul matern
− preeclampsia
– Postnatal – 10%

28
− evenimente de apnee recurenta
− boala pulmonara severa
− prematuritate
− sepsis
− detresa respiratorie
− afectiuni cardiovasculare
Markeri clinici de asfixie :
Mijloacele clinice disponibile pentru identificarea suferintei fetale (anomalii ale batailor
cordului fetal, coloratia meconiala a lichidului amniotic, ph -ul din scalpul fetal, scor Apgar
scazut la 5 minute, necesitatea resuscitarii nou -nascutului in sala de nastere) pot identifica nou –
nascutii cu risc crescut de a dezvolta encefalopatie ischemica doar in cazul integrarii tuturor
acestor date clinice.
Scorul Apgar a fost initial introdus pentru a identifica nou -nascutii ce necesita
resuscitare la nastere, nu pentru a identifica afectarea neurologica neonatala.
Scorul Apgar la 1 minut nu reflecta gradul de acidoza fetala fiind influentat mai degraba
de medicatia folosita in travaliu, afectiunile metabolice, hipovolemie, prezenta unei infectii
neonatale sau prezenta anomaliilor congenitale.
Introducerea in sala d e nastere a monitorizarii continue electronice a cordului fetal nu a
redus numarul cazurilor de encefalopatie ischemica, conform Colegiului American de
obstetrica ginecologie (ACOG), iar prin rezultatele fals positive de suferinta fetala a crescut
numarul nasterilor prin operatie cezariana.
Fiziopatologie
Reducerea fluxului sangvin cerebral determina declansarea cascadei de evenimente
ischemic -hipoxice.
Hipoxia cerebrala determina modificari la nivel celular prin trecerea de la metabolismul
aerob ce f oloseste fosforilarea oxidativa la metabolismul anaerob.
Activarea cailor anaerobe are ca rezultat epuizarea energetica celulara prin depletia
ATP -ului cu acumularea consecutiva de acid lactic. Rezultatul final este aparitia acidozei
metabolice, eliberare a de glutamat si calciu intracelular, afectarea peroxidarii lipidice si in final
necroza celulara.
Tabloul clinic al nou -nascutului cu encefalopatie hipoxica
Examinarea clinica a nou -nascutului evidentiaza diverse grade de afectare a starii de
constien ta, diminuarea tonusului muscular precum si afectarea miscarilor respiratorii.
In practica clinica se foloseste sistemul Sarnat de clasificare a encefalopatia in functie
de gradul de severitate, clasificare ce permite si aprecierea impactului neurologic al bolii.
(tabelul nr . 3) Encefalopatia hipoxica minima (stadiul 1 Sarnat) are o evolutie neurologica
favorabila.
Nou-nascutii cu encefalopatie moderata (stadiul 2) prezinta afectare neurologica pe
termen lung in 20 -25% din cazuri, iar cazurile severe (stadiul 3) prezinta un risc de 80% de
deces prin sechele neurologice.

29
Caracteristici Stadiul 1 Stadiul 2 Stadiul 3
Nivel de constienta Alert Letargic Stupor
Tonus muscular Normal Hipotonie usoara Flasc
Postura Flexie distala usoara Flexie distala
accentuata Decerebrare
intermitenta
Reflexe tendinoase Hiperactive Hiperactive Deprimate
Mioclonii Prezente Prezente Absente
Reflexe complexe
Supt Slab Slab sau absent Absent
Moro Puternic Incomplet, slab Absent
Gât tonic Usor Puternic Absent
Oculocefalic Normal Hiperreactiv Slab sau absent
Reflexe autonome
Pupile Dilatate Constrictionate Variabile, adesea
inegale
Frecventa cardiaca Tahicardie Bradicardie variabila
Secretii Slabe Profuze Variabile
Convulsii Absente Prezente Atipice
EEG Normal Voltaj scăzut Periodic,
izoelectric

Tabelul nr 3 – Stadializarea Sarnat

Tabloul clinic in encefalopatia ischemica cuprinde pe langa semnele neurologice si
semne de afectare ischemica multiorganica:
− afectarea perfuziei renale poate determina necroza tubulara acuta cu diverse grade de
oligurie si crestere a produsilor azotati in sange
− ischemia in circulatia gastro -intestinala poate determina aparitia enterocolitei
necrozante
− afectarea circulatiei pulmonare favorizeaza aparitia hipertensiunii pulmonare
− afectarea functiei hepatice ce determina hipoglicemie si tulburari de coagulare
Investigatii imagistice
Aprecierea gradului de afectare cerebrala se poate realiza prin RMN sau CT. Rezonant a
magnetica nucleara are sensibilitatea cea mai mare in aprecierea gradului de afectare cerebrala
la 24 -48 de ore de la aparitia injuriei ischemice.
Dezavantajul acestei investigatii consta in faptul ca este dificil de efectuat la un nou –
nascut instabil h emodinamic. De aceea evaluarea imagistica initiala a nou -nascutilor se
realizeaza prin ecografie transfontanelara si CT.
Strategii terapeutice
Tratamentul encefalopatiei hipoxic -ischemice cuprinde masuri generale de mentinere a
functiilor vitale si a echi librului hidro -electrolitic, precum si masuri speciale ce au ca scop
reducerea injuriei cerebrale consecutive fenomenelor ischemic -hipoxice.

30
Principii generale de tratament – obiective:
− Scoaterea nou -nascutului din mediu hipoxic si mentinerea O2 si CO2 la valori normale
− Mentinerea si restabilirea perfuziei generale
− Mentinerea presiunii sanguine arteriale
− Mentinerea hematocritului la valori normale
− Corectarea acidozei metabolice
− Mentinerea la valori normale a glucozei si electrolitilor
− Administrarea lenta a volumelor lichidiene, restrictie lichidiană
Masuri specifice de reducere a injuriilor cerebrale
Tratamentul convulsiilor consta in administrarea de fenobarbital .
Tratamentul edemului cerebral – in primele 72 de ore apare o scadere a ADH -ului cu
apariția hiposodemiei si a hipoosmolaritatii sanguine determinand implicit cresterea sodiului
urinar si hiperosmolaritatii urinare. Diureza poate fi redusa in cazul aparitiei necrozei tubulare
acute, in consecinta, se recomanda evitarea supraincarcarii lichidiene – restricția lichidiană
generală este la 50 -60 ml/kg/zi.
Hipotermia cerebrala
Hipotermia cerebrala prin racirea selective a capului nou -nascutului sau prin hipotermie
generalizata (scaderea temperaturii cu 2 -4oC) reprezinta o alternativa terapeutica potentiala in
cazul encefalopatiei hipoxice.
Rezultatele raportate de catre diverse studii multicentrice sunt contradictorii. Cool Cap
Study Group analizand efectul hipotermiei cerebrale in cazurile de encefalopatie severa nu
raporteaza imbunatatiri in ceea ce priveste supravietuirea nou -nascutilor.
Un alt studiu multicentric ce realizeaza hipotermia cerebrala prin hipotermie
generalizata la nou -nascutii cu encefalopatie moderata si severa nascuti la 36 saptamani de
gestatie raporteaza o reducere cu 18% a deceselor.
Fereastra terapeutica optima pent ru initierea tratamentului prin hipotermie este limitata
in cele 6 ore postnatale, perioada in care se pot reduce injuriile celulare consecutive ischemiei
cerebrale. De aceea este foarte important de a identifica nou -nascutii cu risc crescut de a
dezvolta encefalopatie hipoxica inca din perioada travaliului sau imediat postnatal.
Nou-nascutul cu risc de encefalopatie hipoxic -ischemica prezinta la nastere detresa
respiratorie, tonus muscular diminuat, scor Apgar persistent scazut la 5 minute, acidoza severa
(ph=7 in artera ombilicala si deficit basic 16mEq/L).

IV.7. Profilaxia infecțiilor la nou -născut
Perioada neonatala se caracterizezeaza printr -o reactivitate cu totul deosebita a copilului
fata de agresiunile infectioase. Acesta se datoreaza imaturitatii sistemului nervos central si
inperfectiei mecanismelor biologice de adaptare la noile conditii, ale vieti extrauterine. La
aceasta se adauga prezenta a numeroase porti de intrare (ombilicala, oculara, respiratorie,
digestiva) pentru diversi germeni patoge ni.
Masurile de profilaxie vizeaza infectiile cutanate, ale cailor respiratorii si digestive si
trebuie aplicate inainte de nasterea copilului, in timpul nasterii si dupa nastere.
Profilaxia geberala consta in urmatoarele masuri:
– Depistarea si tratamentul sustinut al infectiilor gravidei;

31
– Profilaxia infectiilor respiratorii prin aspiarea secretiilor din rinofaringe la nastere;
– Profilaxia infectiei oculare si profilaxia infectiilor ombilicaleprin ingrijirea plagii
ombilicale;
– Aplicarea masurilor de asepsie si igiena in sala de nastere, in salonul de nou -nascuti si
la domiciliu;
– Igiena mainilor personalului si a mamei care ingrij este copilul;
– Depistarea purtatorilor de germeni la personalul sanitar, la mama si membrii familiei,
cu aplicarea masurilor de izolare si tratament;
– Depistarea infectiilor incipiente la nou -nascut si aplicarea tratamentului corespunzator;
– Interzicerea vizitarii nou -nascutului la maternitate si domiciliu.
In aplicarea masurilor de profilaxie a infectiilor postnatale in perioada internarii nou –
nascutul ui in sectia de nou -nascuti o importanta deosebita o are modul de organizare a acestei
sectii si activitatea asistentei pediatre.
Sectia de nou -nascuti trebuie sa a iba boxe cu mese de infasat si cu un numar mic de
paturi, cu posibilitati de grupare a nou -nascutilor sanatosi, prematurilor, celor suspecti si celor
bolnavi. Curatenia incaperilor, aerisirea, dezinfectia si dezinsectia trebuiesc aplicate sistematic.
In saloanele de nou -nascuti este interzis accesul personalului cu stari febrile, cu cataruri
al ecailor respiratorii, cu orice boala suspecta a pielii ochilor a contactiilor de boli infecto –
contagioase si a purtatorilor de germeni.
Asistenta pediatra vegheaza la aplicarea si respectarea acestor reguli. La preluarea
serviciului, ea are urmatoarele ob ligatii:
– Sa imbrace halat curat ;
– Sa-si spele mainile cu peria pana la cot;
– Sa-si curete si sa -si taie unghiile;
– Sa-si adune parul si sa -l acopere complet cu boneta;
– Sa poarte masca curata cu care acopera nasul si gura. Masca trebuie schimbata de cateva
ori pe zi.
– Sa se spele pe maini inainte si dupa manipularea fiecarui copil.

32
CAPITOLUL V
STUDII DE CAZ

V.1. Caz nr. 1
NUME: B. D.
NUMELE TATĂLUI: B.C. 37 ani
NUMELE MAMEI: B. A . 35 ani
LOCUL NAȘTERII: Maternitatea din cadrul spitalului Cluj
DOMICILIU: Cluj-Napoca
ISTORIC – Prematurul de gr. II
Cauz e: – naștere prematură
– mama peste 35 de ani
– lucru în mediu toxic al mamei
– cu fibrom uterin operat în cursul sarcinii la III luni
– din cauza anesteziei locale
– tata în antecedente cu buloasă
Antecedente personale: -primul copil
-născut la 37 săptămâni
-cu greutate la naștere de 2000 g
-grupa sangvină AII pozitiv
-greutate la internare 1850 g
MOTIVUL TRANSFERULUI – NN cu o greutate la naștere 2000 g și la tr ansfer 1850 g
-cu scorul APGARD, 8 la 1 minut
-se transferă în secția de NEONATOLOGIE a spitalului Cluj „Regina Maria”
-stare generală alterată
-cu leziuni buloase în diferite stadii de erupție
DIAGNOSTICELE LA NAȘTERE
-Epidermoliza buloasă formă juncțion ală
-Suferință cerebrală perinatală
-crize de apnee cu cianoză
-suflu sistolic
-septicemie cu stafilococ aureus
-reflux gastro -esofagian
-orfalită acută
STARE DE INTERNARE
-Stare generală mediocră
-tegumente icterice
-denidare lungă pe obrazul stâng
-numeroase bule cu conținut lichidian
-icter clar
F. VITALE – PULSUL RELATIV NORMAL
– MECONIU PREZENT

33
– CARDIAC Ac 100 -120 b/minut
– FA: ½
Stare la 72 ore -temperatură persistentă
-alterarea integrității tegument are manifestată prin colorație icterică
-icter prelungit
-prematuritate gr. II
-persistă –crizele de apnee cu cianoză
Examene de laborator
hemogramă HEMATII /mm3 5220000
HEMOGLOBINĂ G% 17,5
LEUCOCITE /mm3 1049,0
RETICULOCITE 48%
LI % 28,5
Sg % 66,1
Mo % 5,4
TS 2’
TC 4’30
TQ 20”
TH 3’ 40”
IP 60%

ELECTROFOREZA
TGO UL/L 8
TGP UL/L 31
BI DIRECTĂ μno/l 22,23
BI INRICETĂ μno/l 101,38 PROTEINE g/L 54,8
ALBUMINE % 62,1
ALFA 1 % 4,7
ALFA 2 % 10,1
BETA % 10
GAMA % 13,1

AST GRUP
PH 7,397
PCO 2 mmHg 24,0
BE μno/1 – 10,4
HCO 3 μno hG 109,2 IMUNOCANTITAȚIE
IgA < 0,36
IgM 0,49
Igg 0,85
IONOGRAMĂ
Na mol/1 142
K mol/l 4,38
Ca mol/L 2,5
Cl mol/L 105
LDH U/L 895
Ac lactic ny % 11
Glicemie nmol/l 4,11
Uree nmol/l 3,85
Creatinină μmol/l 54

34
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Manifestări de dependență: – dificultate sau incapacitatea de a respira
– secreții dense sau abundente
Sursa de dificultate: – anxietate
– prezența secrețiilor
– lipsa cunoașterii mijloacelor eficace de degajare și expectorație
Probleme: – dificultate în eliberarea căilor respiratorii

2. Nevoia de a bea și a mânca.
Manifestări de dependență: – disfagie
– regurgitații
Sursa de dificultate: – durerea
Probleme: – dificultate în a se hidrata și alimenta

3. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.
Manifestări de dependență: – creșterea temperaturii peste limitele normalului
– piele roșie, fierbinte
Sursa de dificultate: – imaturitatea sistemului de termoreglare
– rezistența scăzută la infecții
Probleme: – hipertermia

4. Nevoia de a dormi și a se odihni.
Manifestări de dependență: – somn perturbat
Sursa de dificultate: – tușea
– obstrucția nazală
– secreții abundente
Probleme: – dificultate și incapacitate în a se odihni

5. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca.
Manifestări de depende nță: – dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca
Sursa de dificultate: – vârsta
Problema: – vârsta

6. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.
Manifestări de dependență: – eritem fesier
Sursa de dificultate: – incapacitatea de a se mișca
Problema: – atingerea integrității tegumentelor

7. Nevoia de a evita pericolele
Manifestări de dependență: – vulnerabilitate față de pericole
Sursa de dificultate: – vârsta
– spitalizarea
Problema: – anxietate , durere

35
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PROBLEMĂ OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME INTERVENȚII DELEGATE EVALUARE
1. Alterarea stării
generale
Cauze
Temperatură 39,5°
– Tulburări de termo –
reglare
– Prematuritatea
– imaturitatea centrilor
termoreglori ai orga –
nismului
-Epidermolize buloase
– suprainfecția leziuni –
lor buloase cu E coli
– septicemie cu stafi –
lococ aureus -NN să prezinte o
ușoară ameliorare în
următoarele 48h
– Măsurăm temp. din
2 în 2 ore
– Urmărim st ărea
generală pe parcursul
a 24 h
– stabilizarea func –
țiilor vitale
– alimentarea și hi –
dratarea nou -născu –
tului
Recoltarea de probe
biologice Nou-născutul este instalat într -un salon cu
un singur loc (izolator).
-Este așezat în incubator pe aleze sterile și
încălzite
-Se reglează temperatura incubatorului la
27°-28°
-asistenta își ia haine suplimentare de
protecție
-se lucrează cu o maximă atenție, NN fiind
cu leziuni buloase cu conținut lichidian
-se lucrează cu stricte măsuri de asepsie cu
suplimentarea echipamentului de protecție
-tot ce vine în contact cu NN trebuie să fie
steril, pentru a combate infecțiile
nosocomiale
-urmărirea funcțiilor vitale
-Urmărirea palorii tegumentelor
-cateterizarea unei vene
-Materialele necesare – câmpuri sterile pe
care se așează NN , catetere sterile ,
tampoane sterile , trusă de perfuzie ,
injetometru , soluție de perfuzie NaCl 9‰
-urmărirea perfuziei să nu meargă
paravenos
Pt temperatura persistentă t 39,5° măsurata
rectal – 0,5°. La indicația medicului
administr ăm medicație antipireti –
că – intrarectal supozitoare cu
novovalmin 0,125ny
Administrăm și medicație
prescrisă pentru celelalte
afecțiuni
CEFORT 2×0,4 ml/kg corp 4 zile
GENTAMICINĂ 2X0,3 ml/kg
corp 4 zile
PIERAMI 2X0,3 ml/kg corp 10
zile
CIPR INOL 2X0,2 ml/kg corp 9
zile
Fenobarbital – pentru combate –
rea convulsiilor febrile
Barisam 3×5 pic la fiecare masă
VITAMINA B 1 B6
COLIR CU GENTAMICINĂ
VIGANTOL pentru profilaxia
rahitismului
La indicația medicului r ecolta m
probe biologice
HEMOLEUCOGRAMĂ
ELECTROFOREZĂ
ASTGRUP Obiectivul a fost
nerealizat – tempe –
ratura persistă
URMĂRIREA FV
T° = 39,5°
P 120b/minut
FR 18/20
resp/minut
Persistă tegumen –
tația icterică
TEMPERATURA
măsurată rectal
9h = 39,5°
10h = 39°
12h = 39°
14h = 38,5°
16h = 38°

Probele biologice
au fost recoltate ș i
duse la laborator
-eprubetele au fost
etichetate cu nume-
le, nr. salonului

36
– orice modificare se anunță medicul de
gardă
– se verifică și se trec în FO funcțiile vitale
t = 39,5°
P = 120 bat/minut
FR = 18 resp/minut
AL = artificială cu Milupa îmbunătățit cu
formula de Fier
– se notează scaunele: – consistența ,
mirosul , culoarea . IONOGRAMA
IMUNOCANTITATIA
2. Risc înalt de des –
hidratare
Cauze
-hipertermie
-prematuritatea
-leziunile buloase
-vărsături în jet din
cauza encefalopatiei
hipoxice NN în următoarele
24h să prezinte o
ușoară ameliorare
-să fie hidratat cores –
punzător
-să nu mai prezinte
pliu cutanat
-combaterea vărsă –
turilor
-asigurarea asistenței
medicale de urgență NN este hidratat parenteral cu soluție de
NaCl 5,8%
Se administrează uniform pe 24 h nevoile
zilnice de lichide și electroliți 500 ml
glucoză 10% , 10 ml Nacl 5,8% , 5 ml KCl
7,4; ritmul este de 7 picături pe minut,
calcularea ritmului la perfuzie se face cu
regula de 3 s implă
-mai administrăm lichide prin gavaj ceaiuri
călduțe monitorizarea clinică cu renunțare
la monitorizare paraclinică în primele 30
minute pt a proteja proximum NN. NN este hidratat
corespunzător
-starea de deshidra –
tare nu a prezentat
încă o ameliorar e
coresp unzătoare
-tratamentul este în
curs de desfășurare,
obiectivele pot fi
îndeplinite în urm.
zile
3) Paloare tegumen –
tară
-din cauza icterului
accentuat
-din cauza hipoxiei
neonatale cu cianoză NN să nu mai
prezinte în următoa –
rele 36 h paloare
tegumentară accen –
tuată NN-ului trebuie scăzută bilimbinemia
directă
-se face în funcție de gravitatea și de
asocierea factorului de risc, prematuritatea
În tot acest timp urmărim FV ale NN și
paloarea tegumentară -la indicația medicului – NN va
face „Fototerapie” care constă în
iradierea NN icteric cu lumină
alb-albastră (4200 -4500A). Sub
acțiun ea luminii se produce o
transformare a BI într -un NN este pus la
fototerapie

Obiectivul va fi
realizat în următoa –
rele 36 h.

37
NN să prezinte o
ușoară ameliorare
-urmărirea stării lui
generale și notarea în
FO orice modificare -asigurăm alimentația
Asigurarea climatului corespunzător:
T 28° -27°
-asistenta face toaleta generală a NN în
funcție de gravitatea leziunilor cutanate
-se face în cea mai strictă asepsie și se
tamponează NN cu pansamente sterile și cu
soluții antiseptice, pentru prevenirea
complicațiilor ulterioare leucoderivat netoxic pentru
celulă nervoasă și care se elimină
prin scaune și urină
-la prematuri fototerapia nu
trebuie să depășească 16 ore din
24 ore:
-asigurăm medicația Fenobar –
bital în doze de 5ny/kg/ zi
Administrarea trebuie făcută cât
mai precoce întrucât necesită 3 -4
zile pentru obținerea efectului
4) TULBURĂRI
RESPIRATORII
cauza: imaturitatea
centrilor care reglează
respirația
-crize de apnee manif.
-spasmul hohotului de
plâns Nou născutul să fie
stabilizat respirator
-urmărirea crizelor
de apnee
-urmărirea spasmului
hohotului de plâns
-urmărirea în conti –
nuare a funcțiilor
vitale
-urmărirea palorii
tegumentare
-cooperarea cu echi –
pa de lucru , cadre
medicale superioare
și cadre medical
inferioare Aspirarea secrețiilor nazale cu pompița
-administrarea de aer efedrinat în ambele
narine
-urmărirea FV în special a F respiratorii
-OXIGENOTERAPIE
-salonul este dotat cu ventilație cu
autoumplere
Oxigenul trebuie să fie încălzit și umectat
-mască de oxigen
-urmărim atmosferele
-oxigenul se pune intermitent fiind
desobturate căile respiratorii în prealabil
-ochii sunt protejați pentru a nu face
dezlipire de retină La indicația medicului se
institueaza oxigenoterapie NN-ului i s -a
administrat O 2

38
5) ALIMENTAȚIE
DEFICITARĂ NN să nu prezinte
stări de vărsături
-să se alimenteze
corespunzător și
respectarea orarului
meselor
Respectarea norme –
lor de asepsie în
cazul meselor gavate Nou născutul este alimentat prin gavaj din 3
în 3 h cu lapte praf îmbunătățit cu fier și
vitamine.
-asigurarea alimentației se face de către
asistenta medicală
-în condiții stricte de asepsie; tubul de gavaj
trebuie sterilizat la fiecare masă îl punem pe
o aleză și mânuim sonda de la lobul urechii
până la comisura gurii și cu mișcări blânde
introducem sonda în cavitatea stomac ală și
introducem cantitatea de lapte per kg
corp.zi
Nou născutul trebuie să aibă minim 7 mese
maxim 9 mese pe zi.
După ce îl alimentăm îl punem pe burtică să
regurgiteze.
-ne asigurăm că bebelușul este bine
poziționat cu capul încât să nu se înece după
ce mănâncă Nou născutul a fost
alimentat cores –
punzător
A avut scaune
consistente
Nu a prezentat alte
probleme din cauza
alimentației
Starea de vomă nu
mai este persistentă

Epicriză
În urma îngrijirilor acordate se reduce simțitor cianoza perioronazală. Copilul nu mai prezintă cianoză marcată la efortul de plâns sau supt.
Starea de deshidratare este diminuată, icterul cedează treptat. Se menține descuamația fiziologică, dar se fac int ervenții de rigoare pentru rezolvarea
acestei disfuncții. Copilul este echilibrat hidro -electrolitic și prezintă eliminări adecvate vârstei. Copilul se alimentează normal cu 9 mese în primele
zile alternativ prin gavaj și tetină, ajungându -se la 7 mese a 6 0 ml lapte Morinage B.F.P. Mama va fi instruită în vederea respectării băii generale și a
toaletei locale.

39
V.2. Caz nr. 2
Nume și prenume : T.D;
Sex: masculin;
Data nașterii : 26.01.20 20;
Ora nașterii :13:05
Greutate :3300 g
Lungime :53 cm
Perimetrul cranian :33 cm
Perimetrul toracic :31cm
MAMA: – Nume și prenume: T.A.
– Vârstă:27
– Starea civilă: căsătorită ,
– Religia: ortodoxă
– Ocupația: Educatoare
– Dată internării: 25.01.20 20
– Motivele internării: sarcina săptămâna 39, membrane rupte de 36 ore
– Antecedente medicale: neagă
– Antecedente personale -Menarhă – 15 ani -Ciclu neregulat – Grupa sangvină 0I, RH+
-Sarcini -1 -Nașteri –1 -Avorturi – 0
TATA – Nume și pren ume: T.C.
– Stare civilă: căsătorit
– Religia: ortodox
– Ocupația: inginer IT
– Grupa sanguină: AII RH+
EVOLUȚIA SARCINII :
– Nașterea a avut loc în sala de nașteri din cadrul Clinicii de Ginecologie I, Cluj -Napoca.
– Durata travaliului: – Perioada de dil atare: 9 ore – Perioada de expulzie a fătului: 15 minute
– Scor Apgar: 10
– Prezentație craniană – Membrane rupte de 36 ore – Lichid amniotic – clar
– Stare copil: – Nou-născut spontan – Stimulare tactilă – Dezobstrucția căilor respiratorii
superioare
EXAMEN MEDICAL
– Sistemul osos integru, mobil , memb re normale – Craniu – bosă antero -occipitală dreaptă –
Fontanela anterioară 1,5/1,5 – Claviculă normală
– Aparatul circulator: 130 bătăi/minut, zgomote cardiace normale , sufl uri absente.
– Aparat respirator: 40 resp/min ,
– Tegumente și fanere rozate, aspect normal -Edeme –absente
– Bont ombilical -sidefiu
– Aparat urogenital: organe genitale normal dezvoltate, testiculi prezenți în scrot , bilateral
Îngrijirile acordate nou -născutului în sala de naștere au fost:
– Dezobturarea cailor respiratorii superioare
– Aprecierea stării fătului la naștere
– Secționarea cordonului ombilical, ligaturarea și pansarea lui
– Pansarea bontului ombilical

40
– Stabilirea identi tății
– Examinarea sumară a nou -născutului
– Prevenirea oftalmiei gonococice
– Determinarea datelor antropometrice
– Îngrijirea tegumentelor
– Înfășarea nou -născutului
– Transportul către secția de nou -născuți
Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale:
1) Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:
– dezobstrucția căilor respiratorii superioare (s -a efectuat cu sondă Nelaton sterilă)
– nou-născutul avea frecvența respiratorie 40resp/min
– zgomote cardiac e normale , fără sufluri , 130bătăi/min
2) Nevoia de a bea și a mânca:
-cavitate bucală liberă
-reflex de deglutiție prezent
-este alimentat de către mamă
3) Nevoia de a elimina:
– Aparatul urogenital integru, testiculi coborâti în scrot
– micțiuni spontane nedureroase, meconiu prezent; nou -născutul nu prezintă grețuri sau vărsături.
-Tranzit intestinal si diureză prezente
4) Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura:
-Aparat locomotor integru , nu prezintă malformații
-Prezintă mișcări active, dezordonate din cauza imaturității sistemului nervos central
-Membrele se flecteaza complect
-Tonus muscular bun , reflex prezente , simetrice.
5) Nevoia de a dormi și a se odihn i:
-Nou-născutul doarme , nu prezintă disconforturi.
6) Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca :
– Nou-născutul este dependent în totalitate de asistenta medicală și de mamă
-Este schimbat de scutec , toaletat și îmbrăcat în hăinuțe curate din bumbac
-Îmbrăcarea și dezbrăcarea nou -născutului se face cu mare grijă pentru a nu îi produce leziuni sau
fracturi
7) Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale:
-Nou-născutul prezintă temperatura corpului în limite normale; tegumente curate, normal colorate
fără semne de deshidratare; T – 36,8 0C.
8) Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele:
-Nou-născutul prezintă tegumente curate, catifelate, de culoare roz.
-Este schimbat de scutece ori de câ te ori este nevoie
-Pentru prevenirea apariției eritemului fesier, i se va aplica o cremă protectoare și i se va acorda o
atenție deosebită în ceea ce privește îngrijirea regiunii fesiere.
9) Nevoia de a evita pericolele:
– Nou-născutul este supravegheat cu mare atenție, iar la fiecare 2 -3 ore i se va schimba poziția în
pătuț pentru a preveni complicațiile determinate de apariția secretiilor nazo -faringiene sau a
vărsăturilor

41
– Se îngrije ște în mod corespunzător plagă ombilicală și se va controla de mai multe ori pe zi
aspectul pansamentului și evoluția bontului ombilical.
10) Nevoia de a comunica:
– Nou-născutul nu poate comunica verbal dar iși exprima disconfortul prin plans .
11) Ne voia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia:
– Familia / părinții nou -născutului sunt de religie ortodoxă .
12) Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:
– Mama nou -născutului se va ocupa de creșterea și dez voltarea corectă a acestuia , îl va educa cu
dragoste și dăruire.
13) Nevoia de a se recrea:
– Mama nou -născutului îi va cânta , îi va citi povești și îl va plimba.
14) Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea
– Mama este invățată să își îngrijeasc ă nou -născutul , să îl îmbrace corespunzător anotimpului ,
temperaturii exterioare , va fi învățată să îi facă toaleta zilnică în mod corespunzător .
PROBLEMELE NOU -NĂSCUTULUI
– Risc de obstructie a cailor respiratorii
– Risc de infectie a plagii ombilicale, hemoragie
– Risc de oftalmie gonococica
– Risc de boala hemoragica
– -prevenirea hepatitei b
– Prevenireatuberculozei

42
PLAN DE ÎNGRIJIRE

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME INTERVENTII
DELEGATE EVALUARE
-risc de obstructive a căilor
respiratorii -Nou-născutul să respire
liber și să aibă căile
respiratorii fără secreții Dezobstrucția nazofarin –
giană – se efectuează pin
aspirarea secrețiilor nazofa –
ringiene , imediat după
expulzie cu o sondă Nelaton
sterilă de 10 -12 , adaptată la
aparatul de aspirat .
Nou-născutul este poziti –
onat cu gâtul in ușoară
extensie Nou-născutul prezintă
respirații spontane
-risc de infectie a plagii
ombilicale , hemoragie Pastrarea asepsiei, si
ligaturarea bontului
ombilical corect Secționarea cordonul
ombilical și ligaturarea
acestuia se face cu cleme
sterile sau fire nylon.
Bontul ombilical se
tampoaneaza cu tincture de
iod și se fixează cu fașă
circulară sterilă. Nou-născutul nu prezintă
hemoragie
– risc de oftalmie
gonococică nou-născutul să nu prezinte
semnele si simptomele
oftalmiei gonococice se vor instila în sacul
conjunctival 1 -2 picături din
soluția de nitrat de argint l
%. Până la externare ,
nounăscutul nu prezintă
semne .
-risc de boală hemoragică
neonatală nou-născutul să nu prezinte
boala hemoragică Fitomenadion 1×0,2ml/IM Nounăscutul nu prezintă
hemoragie

43
– prevenirea Hepatitei B Vaccinarea antihepatita B
conform protocolului
Ministerului Sănătății Vaccinul se administrează
strict intramuscular EuvaxB 0,5ml/IM Profilaxia hepatitei B
prevenirea tuberculozei Vaccinarea BCG conform
protocolului Miniserului
Sănătății Vaccinul se administrează
strict intradermic, în partea
posteroexternă a brațului
stâng, în treimea medie. 1 doză = 0,1 ml din
suspensia de 2 ml vaccin
BCG liofilizat obținută după
reconstituirea conținutului
unei fiole în solvent (Sauton
diluat). Profilaxia tuberculoze

Epicriză
Nou-născutul T.D. are stare generală bună , tegumente normal colorate , echilibra t cardio -respirator și hemodinamic , abdomen elastic fără
organomegalii palpabile , pulsuri femurale prezente bilaterale simetrice ,tranzit intestinal și diureză prezente , tonus musc ular bun , reflexe prezente
bilateral simetric, testiculi prezenți în scr ot.

44
CONCLUZII

Responsabilitatea pe care o avem noi asitentele medicale și viitoarele asistente pe secția de
neonatologie este foarte mare dar compensează cu satisfacția că ajutăm la venirea pe lume și
ingrijirea corespunzătoare a acestor mici minuni care sunt nou -născuții.
Asistenta medicală are obligatia de a asigura condiții optime pentru ca nou -năascutul să se
adapteze sub raport fiziologic în mediul extrauterin.
Îngrijirile acordate vor viza: actul respirator, circulatia, termoreglarea, profilaxia
infectiilor, aprecierea adaptarii, examenul clinic, toate in condiții de asepsie și antisepsie maxime.
Pentru întocmirea acestei lucrări am luat în studiu 2 cazuri de nou -născuți fiziologici,
născuți în Clinica Obstetrică -Ginecologie I din cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj Napoca unde
am efectuat două stagii de pregătire .

45
BIBLIOGRAFIE

1. VASILE MIHAELA , Puericultură și Pediatrie pentru asistenți Medicali ,editura ALL
București 2015
2. ZAHARIE GABRIELA , Neonatologie , Editura Didactică și Peagogică RA ,2007
3. CIOBANU GH. MARIN , Mama și Pruncul , Editura Accent Print , Suceava , 2002
4. BACUS ANNE , Creșterea copilului de la o zi la șase ani , Editura Teora ,2006
5. TITIRCĂ Lucreția, Breviar de explorari funcționale și îngrijiri speciale acordate
bolnavului, editura Viața Medicală Românească, București 2008
6. TITIRCĂ L.; Ghid de nursing, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008;
7. TITIRCĂ, Lucreția, Ingrijiri speciale acordate pacienților de către asisțentii medicali,
editura Viața Medicală Românească, București 2008
8. TITIRCĂ L.; Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenți medicali, Editura Viața
Medicală Românească București, 2000;